Wagner La nceputul celui de al doilea mileniu se afirm plenar arta popular i p trunde n cea cult , scris , a cavalerilor medievali.

Se deschide o er nou n cultura muzical prin aceast pregnant manifestare a artei laice, care va deveni un important factor n dezvoltarea tehnicii muzicale. Ea a existat mereu, dar n-a fost notat , ntruct biserica era singura care transmitea muzica. La sfr itul secolului al X-lea, muzica laic ia un avnt deosebit, nflorind n continuare de-a lungul secolelor. n secolele XI-XIII, epoca cruciadelor, se exalta cavalerismul i eroismul seniorilor. Este i perioada lirismului prezent n poezia i muzica timpului, arta muzical nefiind separat de cea poetic . Versurile vor imprima o anumit simetrie muzicii. Apar ample epopei i romane medievale, n care coexist proza, poezia i muzica. Acum ncepe a se renvia literatura veche elin . Un drum nou n dezvoltarea artei muzicale se ntrevede prin polifonie, prin ars mensurabilis (muzica m surat ) i prin musica ficta (cu altera ii), izvorte din nevoia de redare veridic a tr irii omului. Muzic laic se infiltreaz n sfera celei culte, unde arta religioas nu reu ea s se men in n limitele stilistice impuse de estetica ecleziastic . ncepnd cu secolul al XI-lea asist m la numeroase manifest ri muzicale laice, prin mistere i moralit i, cntecul latin i cel popular, dar mai ales prin arta trubadurilor, truverilor i a Minnesngeri-lor. Fa de arta rafinat a poe ilor muzicieni, cea popular , frust , oglinde te dorin a omului medieval de a- i dezv lui propriul univers spiritual. Este epoca n care nflore te stilul roman n arhitectur i se contureaz noul stil gotic, de acum datnd i marile poeme epice medievale: La Chanson de Roland (sec. al XI-lea), Poemul Nibelungilor (sec. al XIII-lea), ciclul regelui Arthur i al cavalerilor s i, legenda despre frumoasa Magellone, a Graalului sau cea despre Tristan i Isolda (sec. al XIII-lea). Pe la re edin ele feudale i prin ora e mi unau jongleuri, menestreli, vagan i goliarzi, ace tia din urm fiind c lug ri sau studen i care p r seau mn stirile sau seminariile.