Muzica laică medievală

 Secolele XI-XIII reprezintă:

 epoca cruciadelor;
 a exaltării cavalerismului;
 a sentimentului eroic;
 Trăsătura dominantă este lirismul.
 Se regăseşte în poezia şi muzica timpului.
 Versurile imprimă o anumită simetrie
muzicii.
 Este etapa romanelor medievale unde
coexistă:
 poezia, proza şi muzica.
 perioada de reînviere a literaturii vechi
eline.
 În sec. al XI-lea asistăm la numeroase
manifestări muzicale laice:
 prin mistere şi moralităţi;
 se evidenţiază cântecul latin şi cel
popular;
 prin arta trubadurilor;
 a trouverilor;
 a minnesӓngerilor diferiţi de meistersingeri
 Mănăstirile constituie focare ale
spiritualităţii medievale;
 Se dezvoltă oraşele-târguri, în incinta
cărora activau meşteşugari.
 Sunt organizaţi mai târziu în bresle (ale
muzicienilor, executanţilor, sau ale
creatorilor).
 Se dezvoltă stilul roman în arhitectură;
 Se conturează noul stil gotic;
 Din această perioadă datează marile poeme
epice medievale:
 La Chanson du Rolland (sec XII),
 Poemul Nibelungilor (sec XIII).
 Cântecul lui Roland
 Cântecul lui Roland (în franceză Chanson de Roland)
este o epopee eroică a literaturii franceze.
 Există mai multe versiuni, mărturie a popularității ei între
secolele al XII-lea și al XIV-lea.
 Cea mai veche datează, la mijlocul veacului al XII-lea
(între 1140 și 1170) și are aproximativ 4004 versuri
(numărul lor variază puțin în edițiile moderne).
 Acest poem epic este un exemplu de cântec gestualis
sau chanson de geste, o specie literară şi muzicală ce a
înflorit între secolele al XI-XIV , evidenţiind faptele de
vitejie, onoarea și credința.
 Cântecul Nibelungilor
 Cântecul Nibelungilor (în germană
Nibelungenlied) este o epopee eroică a literaturii
germane.
 Scrisă în jurul anului 1204, de un poet anonim
are aproximativ 2378 de catrene (numărul lor
variază în funcție de manuscris).
 Autorul a prelucrat legende ce se regăsesc într-
o formă arhaică în Edda și Saga.
 Locul în care s-a întocmit lucrarea este
reședința episcopului din Passau, în Bavaria
Inferioară.
 Ciclul regelui Arthur şi al cavalerilor săi;
 Legenda Graalului;
 Tristan şi Isolda (sec al XIII).
 La reşedinţele feudale întâlnim:
 jongleuri, menestreli;
 Unii dintre aceştia erau călugări care
părăseau mănăstirile.
 Regele Arthur este un rege britanic legendar
reprezentând idealul cavaleresc.
 De-a lungul timpului, popularitatea poveștilor
despre regele Arthur a crescut, depășind granițele
Marii Britanii.
 Temele centrale ale ciclului arthurian variază în
funcție de textele care sunt examinate.
 Includ accederea la tron a lui Arthur prin episodul
sabiei din stâncă;
 înființarea ordinului de cavaleri cunoscut ca Masa
Rotundă și cavalerismul asociat;
 sfaturile vrăjitorului Merlin,
 apărarea Britaniei de invadatorii saxoni, aventuri
magice la care iau parte anumiți cavaleri
(Lancelot).
 Legenda Graalului
 Sfântul Graal este, conform legendei celţilor,
vasul din care a băut Hristos la ultima cină pe care
a avut-o cu ucenicii săi.
 Multe opere literare descriu căutarea Sfântului
Graal, despre care se credea că are puteri sacre
şi misterioase.
 Pentru unii creştini, Sfântul Graal reprezintă
uniunea cu Dumnezeu.
 Pentru Cavalerii Mesei Rotunde ai Regelui Arthur,
gasirea Sfântului Graal era cel mai nobil ţel
(Parsifal, Galahad, fiul lui Lancelot).
 Tristan şi Isolda
 Tristan și Isolda este titlul unei legende
celtice medievale ce are ca temă dragostea
dintre Tristan, cavaler de Cornwall, și
Isolda, prințesă irlandeză.
 Subiectul a influențat literatura vest-
europeană ulterioară, în special povestea
de dragoste dintre Lancelot și Guinevere
din cadrul ciclului literar al Cavalerilor
Mesei Rotunde.
 Din sec al IX-lea se găsesc manuscrise care
atestă preocupări muzicale laice;
 Textele latine din Eneida de Vergiliu şi cele 6
Ode de Horaţiu au fost puse pe muzică;
 Alte cântece latine sunt alcătuite pe creaţiile
poeţilor vremii.
 – Printre acestea figurează lamentouri funebre.
 Un alt grup este format din cântecele lirice
(O admirabile veneris).
 – cântec de dragoste, devenit ulterior
cântec de pelerini;
 Cultivarea poeziei latine reprezintă o
moştenire a culturii antice.
 O creaţie intersantă laică este chanson de
geste cântec gestualis.
 – poem epic cu conţinut eroic,
 Este cântat pe o formulă melodică scurtă,
repetată la fiecare vers;
 Pastorala Le jeu de Robin et de Marion
de Adam de la Halle
 Este un model a unei chanson de geste,
 Derivă din litania religioasă;
 Numeroase versuri sunt cântate pe
aceeaşi frază melodică, simplă, cu o
ritornelă instrumentală.
 Adam de la Halle
 Adam de la Halle, "Adam la Bossu" (Adam cel Cocoșat, n.
cca.1245-50 d. ?1285-88, sau după 1306)
 trouver de origine franceză, adică poet-muzician
 A compus:
 chansonuri și diferite dezbateri poetice (jeux-partis) în
stilul trouverilor,
 motete și rondeluri polifonice, în stilul polifoniei liturgice
timpurii;
 piesă de teatru cu cântece, Jeu de Robin et Marion (cca.
1282-83), considerată cea mai veche piesă de teatru
franceză, în stil laic, interpretată pe muzică.
 A fost membru în Confrerie des jongleurs et bourgeois
d`Arras.
 Un document important pentru arta laică
este cantefable (poem recitat şi cântat)
 – Aucassine et Nicolette,
 alcătuit din fragmente în proză, alternate
cu cele în versuri, cântate.
 Aucassin et Nicolette (secolul al XII - XIII-
lea) este o poveste medievală anonimă.
 Este exemplul unic de chantefable , o
„poveste cântată”, o combinație de proză și
vers.
 Stilistic, chantefable combină elemente din
multe genuri vechi franceze, cum ar fi:
 Chanson de geste (de exemplu, Cântecul lui
Roland ),
 poezii lirice și romane de curte - forme literare
deja bine stabilite până în secolul al XII-lea.
 Teatrul şi muzica se regăsesc în
pastoralele laice.
 Un exemplu este Jocul lui Robin şi al lui
Marion, al trouverului Adam de la Halle.

 Pastorala: gen literar sau muzical de

inspirație campestră, care își propune să
redea scene simple și vădit naive din
natură.
 Reprezentate în biserică şi în afara ei,
subiectele biblice ale dramelor religioase
au căpătat treptat, un caracter mai puţin
auster.
 Prin pătrunderea limbii vorbite s-a
accentuat procesul de constituire a
cântecului laic.
 Iniţial, toate cântecele din drama liturgică
aveau textul latin.
 Dacă textul accentua sentimentele
personajelor,melodia se îndepărta de stilul
muzicii bisericeşti.
 Se apropie de cel popular.
 Pe lângă dramele religioase, se impun
piesele cu subiect mixt
 – Le jeu de Saint Nicolas;
 Jocul Sfântului Nicolas - un ordin realizat de
frăția lui Saint Nicolas de Arras și scris de Jean
Bodel la sfârșitul celei de-a treia cruciade (1189-
1192).
 prima piesă non-liturgică în limba franceză
 o epopee dramatizată,
 o piesă realistă.
 De remarcat sunt misterele şi moralităţile,
 Sunt drame religioase jucate în afara
bisericii);
 Ele conţin melodii gregoriene şi laice;
 Cel mai vechi document despre muzica
populară este refrenul unei pastourelle din
secolul al XIII-lea (reprodusă de Pierre
Aubry);
 Amintim de melodiile publicate în Vechi
romanţe şi pastorale (pastourelle)
franceze din secolele al XII-lea şi al XIII-
lea de K. Bartich.
 Bernart de Ventadour
(Ventadorn)
 Bernart de Ventadorn, cunoscut și sub
numele francez Bernard de Ventadour
(n. probabil 1125 – d. probabil 1192) a fost
un trubadur, care a rămas cunoscut
datorită chanson-urilor sale, care au
contribuit la stabilirea formei clasice a
poeziei sentimentale de la curte.
 Alţi muzicieni trubaduri
cunoscuţi
Thibaut de Navarre
Guiot de Dijon
Grace Brulé