cruciadelor; a exaltării cavalerismului; a sentimentului eroic; Trăsătura dominantă este lirismul; Se regăseşte în poezia şi muzica timpului; Versurile imprimă o anumită simetrie muzicii; Este etapa romanelor medievale unde coexistă poezia, proza şi muzica. Este perioada de reînviere a literaturii vechi eline Odată cu sec al XI-lea asistăm la numeroase manifestări muzicale laice, prin mistere şi moralităţi, cântecul latin şi cel popular, prin arta trubadurilor, trouverilor minnesӓngerilor. Mănăstirile constituie focare ale spiritualităţii medievale; Se dezvoltă oraşele-târguri, în incinta cărora activau meşteşugari, organizaţi mai târziu în bresle (ale muzicienilor, executanţilor, sau ale creatorilor). Se dezvoltă stilul roman în arhitectură; Se conturează noul stil gotic; Din această perioadă datează marile poeme epice medievale: La Chanson du Rolland (sec XI), Poemul Nibelungilor(sec XIII), ciclulregelui Arthur şi al cavalerilor săi, legenda Graalului: Tristan şi Isolda (sec al XIII). La reşedinţele feudale întâlnim: jongleuri, menestreli, aceştia sunt călugări sau menestreli care părăseau mănăstirile. Din sec al IX-lea se găsesc manuscrise care atestă preocupări muzicale laice; Textele latine din Eneida de Vergiliu şi cele 6 ode de Horaţiu au fost puse pe muzică; Alte cântece latine sunt alcătuite pe creaţiile poeţilor vremii – Printre acestea figurează lamentouri funebre. Un alt grup este format din cântecele lirice (O admirabile veneris) –cântec de dragoste, devenit ulterior cântec de pelerini; Cultivarea poeziei latine reprezintă o moştenire a culturii antice; O creaţie intersantă laică este chanson de geste cântec gestualis – poem epic cu conţinut eroic, Este cântat pe o formulă melodică scurtă, repetată la fiecare vers;