Renaşterea muzicală

(sec XV-XVI)

Renaşterea reprezintă curentul artistic care face legătura între cultura Evului Mediu şi Epoca
Modernă.
Curentul cuprinde sec. XV-XVI şi reprezentanţi acestui curent doresc să reactualizeze
modelul cultural al antichităţii greco-latine.
Condiţiile social-istorice care au favorizat apariţia Renaşterii sunt:
1. Emanciparea unor state şi oraşe, ca urmare a unor situaţii materiale foarte bune.
2. Au loc transformări în cadrul relaţiilor sociale, iar burghezia va avea un rol important.
3. Au loc transformări în cadrul bisericii, care vor culmina cu reforma lui Martin Luther.
4. Se intensifică activitatea ştiinţifică şi au loc descoperiri importante:
Cristofor Columb descoperă în 1492 America, urmând ca între anii 1519-1521 să se realizeze ocolul
complet al Pământului.
-oameni de ştiinţă ai Renaşterii: Nicolaus Copernic, Galileo Galilei, Johannes Gutenberg
(inventatorul tiparului)
Gânditorii acestei epoci se numesc umanişti şi aveau atenţia îndreptată asupra raţiunii,
ştiinţei, armoniei şi echilibrului iar în centrul atenţiei umaniştilor va fi omul.
Omul este înfăţişat în plenitudinea forţei sale fizice şi psihice.
-literaţi: Petrarca, Erasmus din Rotterdam, Torquato Tasso, Shakespeare.
-artişti plastici: Sandro Botticelli, sculptorul Michelangelo Buonarotti şi exemplul cel mai ilustru de
artist umanist: Leonardo da Vinci.
-în muzică: perioada Renaşterii este cunoscută sub numele de ,,epoca de aur a polifoniei vocale”-
Orlando di Lasso, Giovanni Pierluigi da Palestrina, Josquin des Prez.

Diversificarea genurilor muzicale:

A. Muzica vocală:
-muzică religioasă: motetul, missa: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei.
-muzică laică: chansonul francez, madrigalul italian, liedul german.
B. Muzica instrumentală:
-genuri: ricercar, toccata, canzone, frottola, vilanella.
-dansuri instrumentale: pavana şi gagliarda.
Instrumente cu coarde:
-lăuta
-viela
-harpa
Instrumente cu claviatură:
-clavecinul
-spineta
-virginalul

Elemente de limbaj în lucrările muzicale ale Renaşterii:

1. Genurile religioase precum missa şi motetul sunt bazate în mod tradiţional pe elaborarea
inventivă a coralului gregorian. Coralul gregorian sau ,,cantus firmusul”(melodie fixă) este punctul
de plecare pentru a genera şi varia structura melodică şi ritmică în cadrul missei şi a motetului.
2. Stilul religios produce reculegere, linişte, spiritualitate şi iluminare datorită cursului melodic
lipsit de salturi abrupte.
3. Genurile laice: chansonul francez, madrigalul italian, liedul german, ricercar, toccata,
canzone, frottola, vilanella, sunt legate de cântecul sau dansul de sorginte populară, unde nu se face
simţită influenţa coralului gregorian şi unde modul de tratare polifonică este mai liber.
4. Gândirea polifonică aduce cu sine reguli de conducere a vocilor şi tehnici de construcţie
precum imitaţia în cele mai variate forme: canonul(imitaţia la unison sau la octavă), imitaţia la
diferite intervale preponderent cvarta sau cvinta, dar şi la alte intervale, precum şi imitaţia
dublă(expunerea subiectului de imitaţie la două voci).
5. Se extind posibilităţile cromatice până la un discurs armonic modal.
6. Are loc dezvoltarea madrigalului: gen muzical polifonic cu text laic şi tematică variată:
umor, ironie, suferinţă, iubire, natură, dans, etc.