UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE ,, N.

TESTEMITEANU,,

REFERAT
COMBUSTIA

EFECTUAT: MEAUN ANGELA

Combustia - ste dereglarea iintegritatii tsuturilor organismului, care are loc sub
atiuna locala a unor tmpraturii inalt, al substantelor himi sau radialii atini.

Clsifir:
I. dupa imprjurimil produii arsurii: o industrial o d uz asni o d razboi dupa aratrul fatoului d atiun: o trmie o ltri o himi o atini

II.

Arsuri termice: sunt l mai ds intilnit si gradul d lziun tisulara va dind d urmatorii fatori: - tmprtur de tiune - u it tmpratura est mai inalta u atit lziunil tisula sunt mai profund; - conductibilitte termica l corpului contctza cu tgumntl - u it ondutibilittea termica st mai mar u atit arsura st mai adina (atiuna arului firbinte 100 grade C, dar usat (in sauna) poat sa nu provoa arsura, p ind apa de aiasi tempratura 100 grade C provoaa arsuri profunde); - poziti ctiunii - u it ste mai lunga u atit leziunile tisular sunt mai rfund; - umiditt cu cit st mai inalta u atit gradul arsurii st mai mar. Arsuri chimice: sunt provocate de acizi sau baze; Arsuri electrice: apar in electrocutari; Arsuri prin radiatii: radiatii solare urma UV. O importanta masiva in arsuri in are agntul lezant, ,deoarece foarte des de dinsul depinde caracteristica arsuri .Avem urmatoarele tipuri de agenti : u flaara; u aburi umzi sau usati; u uli firbint; u metal topit; u mtale inandsnte. provoat d atiuna substantlo chimi: baze si acizi. pt fi rovoat d radiatia infrarosi, ultravilta sau u iradiati gama

Clasifiara dupa profunzim a arsurilor termice

Gadul I eritema _ aftarala nivlul pidrmisului si s manifsta prin hiprmie si dm al pili; Gradul II flictena _ s afecteaza tot stratul idrmi u fomra bullor plin d lihid transparnt; Gradul III escara_ nrza drmi: IIIA - necroza pitliului si al straturilr suprfiial al drmi u pastrara intregrittii funtional al stratului bazal al drmi; IIIB - nroza intrgului strat al drmi inlusiv si al stratului baza|, imruna u foliulii pilosi ai glandelor sudoripar si sba u trre la stratul adips; Gradul IV carbonizare_ nroza intrgului strat drmal si a tesuturilor mai adin situat (tsut adipos, musular, osos). In arsuril suprfiial rgnerarea drmi ste posibil in ttalmnt fara intrvnti hirurgiala u restabilira dermi omplta si in aspet funtional, pe ind in arsuril profund rgnrara sinstatatoar st imposibila, sau se fmeaza tesut njuntiv afuntional si de aasta st nsar autodrmoplastii.

Determinarea suprafetei afectate a corpului exprimata in %.

Metod lui Wells propusa in 1951. Aasta mtoda st unosuta si a rgula ifri ,,9'' si onsta in faptul ca rpul unui adult st divizat in rgiuni orsund a 9% din surafala orului: Cap si git 9%; mbrl suprioar a it 9% (in total 18%); Parta antrioara a trunhiului (pipt si abdmn) a it 9 % (in total 18%); Parta postrioara a trunhiului (spat si lmb) a cite 9% (in total 18%); mbrl infrioare a at 18%. (in total 36%);

Prinu 1%. In total alatus - 100%. La opii aasta mtoda nu st apliabila din auza proportionalitelii difrit al partilor opului. Metod lui Glumov propusa in 1953, are se mai numste mtoda palmi . a onsta in faptul a suprafafa palmi aidentatului orespund la un % din suprafala totala a orpului. Mtod de tble-sblon Land-Brower onsta in alulara supraftlor de arsura onfrm tablitelor spial pntru arsuri deja stabilite u prontajul al difritor regiuni al orpului. (tabl separat pntru adult si opii).

Smiologia
Smiologia rsurii de grdul I est dterminati d hipermi vidnta, dem si durer pronuntata. In timp d iteva zile( 7 zil) toate smnl sus numrat sunt in desrestre si pidrmisul suprfiial se detsaza. rsur de grdul II st dstul d tipia prin faptul a smnl linice aratristie gradului I sunt mai pronuntat,si aftara mai prfunda al pidrmisului provoaa dtasara lui u formarea a bullor pline u lihid transparnt. La a 10-12 zi are lo pitlizara d sinstatatoar. Ciatrie nu s formeaza. rsuri d grdul III este aracteristic prezenta nrozi cu formara rusti. Pntru rsur d grdul III este aratristi ombinara dintr nroza si udati, din aasta cauza apar nroz al pidermisului parall u preznta bullor plin cu lihid sros. Aest arsuri regenereaza din contul resterii granulatiilor si din foliulii pilosi, glandl sba si sudoripar. Parall ar loc si epitlizarea marginala. La rsura d grdul IIIB apare o rusta usata d uloar bruna. Rgnrara u pitelizar in asmna arsuri st imposibila din cauza nrozei intregului strat al dermi u anl i. Rgnrara posibil numai prin formara tsutului fibros, ar ntribui la afuntionalitata rgiunii afetat. In arsuril d gradul IV s formaza crusta nrotia de uloar bruna sau nagra intrsaza tsuturil din profunzim. In unl arsuri survine arbonizara tesuturilor.

Tratamentul la etape de evacuare si triajul arsilor

Primul ajutor include extragerea accidentatului intr-un loc de siguranta, stingerea echipamentului, materialului, substantelor care ard. Aceasta se face prin acoperirea cu plapuma, cearsaf, tarina, nisip a focarului aprins, cufundarea accidentatului in apa. Bucatile de haina dupa posibilitate se inlatura. Pe tegumente se aplica pansament aseptic. Se adm analgezice. Aordarea primului ajutor:- stopara atiunii agntului trmi asupra tsuturilor; - raira loului arsurii in timp d 10-15 min;- apliara pansamntului asepti; -analgezi si initirea tratamntului antiso; - transportarea traumatizatului in stie speializata.

Primul ajutor iin caz de arsuri

Lichidele sau vaporii fierbinti, focul, soarele, unele substante chimice si curentul electric pot provoca arsuri mai mult sau mai putin grave ale pielii. Cu cat leziunea este iintinsa pe o portiune mai mare a corpului, cu atat mai grava este arsura. Ce faci daca te-ai ars? * Daca arsura este usoara, adica pielea este doar rosie, inflamata si dureroasa, dar nu apar basicile, introdu imediat zona lezata iin apa rece sau tine-o sub jet de apa rece timp de 10 minute (chiar mai mult daca durerea nu cedeaza). Nu uita! Jetul nu trebuie sa fie puternic si nici sa curga direct pe rana. Daca nu ai apa la iindemana poti folosi lapte sau bere rece. * Daca apar basicile, iin niciun caz nu le sparge, caci se pot infecta. Pulverizeaza zona cu un spray pentru arsuri (Oximed), apoi panseaza-te cu pansament steril. Nu folosi vata, caci pot ramane scame iin rana, si nici leucoplast. Nu pune pe arsura unguente, grasimi, alifii, caci sub acestea se poate dezvolta o infectie. * Daca arsura este profunda, iindeparteaza toate obiectele din zona (ceas, bijuterii, verigheta) iinainte sa apara umflatura. * Daca au luat foc hainele, flacarile trebuie stinse cu o patura sau altceva, care sa nu fie din material sintetic ori usor inflamabil. Hainele arse se iindeparteaza cu atentie, prin decuparea cu o foarfeca, iar zonele arse trebuie puse sub apa rece pana la sosirea medicului. Atentie! Nu iincerca sa scoti hainele care s-au lipit de piele. Pana la sosirea ambulantei sau pana se ajunge la spital, pacientul trebuie acoperit cu cearsafuri curate, pentru a feri ranile de microbi. Nu uita! In afara de arsurile usoare (de gradul I), toate celelalte trebuie tratate iintr-o institutie medicala, de catre personal specializat Arsura de gradul II Racoriti arsura. Tineti suprafata arsa sub jet de apa rece timp de cel putin 5 minute sau pana cand cedeaza durerea. Daca acest lucru nu este posibil, introduceti partea arsa in apa rece sau racoriti-o cu comprese cu apa. Racorirea ranii reduce inflamatia inlaturand caldura provocatoare de leziuni. Nu puneti gheata pe arsura. Acoperiti arsura cu un bandaj de tifon steril. Nu folositi vata (sau alt material pufos) care poate irita pielea. Infasurati tifonul lejer pentru a evita sa puneti presiune pe pielea arsa. Bandajarea tine aerul departe de pielea arsa, reduce durerea si protejeaza pielea basicata. Luati un analgezic care se vinde fara reteta. Acestea includ aspirina , ibuprofenul sau paracetamol. Niciodata nu dati aspirina la copii sau adolescenti, datorita riscului de sindrom Reye. Nu aplicati creme sau grasimi In cazul unor arsuri chimice daca nu dumneavostra sunteti victima incercati sa evitati contactul cu substanta care a produs arsura. Scoateti inelele, bratarile sau alte obiecte care pot fi contaminate. Spalati cu apa rece din abundenta

Arsura de gradul III si IV Nu scoateti hainele arse. Totusi, verificati ca victima sa nu mai fie in contact cu materiale care se topesc, sau expusa la fum ori caldura. Nu introduceti arsuri mari, severe in apa rece. Acest lucru poate provoca un soc. Verificati existenta de semnelor vitale (respiratie, tuse sau miscare). Daca nu exista nici un fel de respiratie sau alt semn de circulatie, incepeti resuscitarea cardiopulmonara. Acoperiti zona arsurii. Folositi un bandaj racoros, umed, steril, o panza umeda curata sau prosoape umede. In cazul arsurilor grave cu flacara In cazul arsurii cu flacara se va stinge cat mai rapid flacara, de preferat prin culcarea victimei la pamant si acoperirea cu o patura sau o haina; se va impiedica victima sa alerge (aceasta fiind reactia fireasca a unui om cuprins de flacari) deoarece curentii de aer intretin focul; Nu se va dezbraca victima daca hainele sunt lipide de pielea arsa; Se va stropi cu apa rece (sau cu zapada) si se vor aplica comprese cu apa rece pe zonele lezate; Se va transporta victima la spital cat mai rapid; Nu se vor sparge flictenele si nu se vor aplica creme sau alte substante pe leziuni

Tratamentul medical specializat se acorda in spitale de specialitate. Scopul principal in perioada toxemiei este combaterea intoxicatiei, infectiei, hipoproteinemiei, hipoxiei. In majoritatea cazurilor excizia tesuturilor mortificate poate fi efectuata dupa 2-3 sap de la arsura. Lol: - consrvator si chirurgil: necrectomie; autodermplasti; operatii ronstrutiv. Gnral: - Analgti; - Dzintoiar; - Antibiotrapi; - Hmodinami (plasmoinfuzii, Albumia); - Rologi; - Imunostimulatoar; - simptomatie (ardia, antiulroase) Tratamentul local prevede prelucrarea primara a suprafetelor arse de gr II, III si IV. Plagile sunt acoperite cu mese sterile imbibate cu solutie de novocaina 2% timp de 10 min. Dupa inmuierea tesuturilor mortificate cu inlaturarea lor(flictene, epidermul, necrectomia) se aplica tampoane imbibate cu sol diluata 1 :10 de betadin si se aplica pansament aseptic. Arsurile superficiale (I,II,IIIa) se epitelizeaza de sine-statator, iar in arsura profunda dupa dezvoltarea tesutului de granulatie se efectueaza autodermoplastia cu ajutorul dermatomului se extrag lambouri cu grosimea 0,4-0,5mm. Plastia cutanata poate fi primara imediat dupa internare in spital secundara-precoce dupa 3-4 sap de la arsura

secundara-tardiva pt inlaturarea cicatricelor deformante, cheloidelor cu contracturi, plagilor si ulcerelor trofice.

Terapia antisoc include administrarea de 1, 2 si 3, care se incepe la etapa

prespitaliceasca si se continua la cea spitaliceasca. 1. Analgetice - Sol. Metamizol 50% 0,1 0,2 ml/an, intravenos doza unic, - Sol. Trimiperidin clorhidrat 1% 0,1/an i.v. 2. Sedative : sol. Diazepam 0,5% 0,1 0,2 ml/an, doza unic. 3. Desensibilizante a)H1- antihistaminice (sol. Difenhidramin 1% 0,1 0,2 ml/an, i.v., doz unic, Clemastin, Cloropiramin) b) corticosteroizi : Prednisolon 1 2 mg/kg/24 de ore sau Dexametazon 0,2 0,5 mg/kg/24 de ore, i.v. fiecare 6 ore 4. Aplicarea pansamentului aseptic pe plag (cu sol. Betadin 1 % sau cu sol. Nitrofural 1:5000) 5. Terapia infuzional n scop de dezintoxicarea si de rehidratare: cristaloizi, sol.Glucoz 10%. Volumul necesar/ora = 5ml/kg x % suprafeei arse/24 de ore se monitorizeaza diureza 1-2 ml/kg/ora. Diuretice : furosemid 2mg/kg corp, doza maxima 40mg/zi 6. Terapia antibacterian cu scop de profilaxie a complicatiilor infectioase: cefalosporine generaia a III-a: Ceftriaxon, 75-100 mg/kg 24h, 2-3 prize; carbapeneme: Imipenem, Meropenem 25-40 mg/kg 24h,2-3 prize uneori se asociaza cu aminoglicozide. 7. Profilaxia tetanusului : se adm ser antitetanic 0,5ml s/c sau anatoxina.