UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS DIN ARAD

AGROMETEOROLOGIE SUPORT D E C U R S

Sub ingrijirea: lect. univ. dr. ing. TRELLA ADRIAN

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1. 1. OBIECT I DEFINIIE
Meteorologia, ramura a geofi icii, !tudia a fenomenele "i #roce!ele fi ice din atmo!fera tere!tr$, cu !co#ul cunoa"terii legit$%ilor ce le determin$, a#ari%ia "i evolu%ia, interrela%iile "i intercondi%ionarea lor. Meteor, &n limba elen$, de!emnea $ un fenomen ce !e #roduce &n atmo!fer$, ceva ce e'i!t$ !au !e #roduce &n atmo!fer$. (uv)ntul, #$trun$ &n mai toate limbile euro#ene, a !tat la ba a denumirii ace!tei ramuri de !tiinta, meteorologia, denumire #$trun!$ &n limba rom)na, #rin intermediul limbii france e. (a !tare, de!emnea $ fenomene ce !e #roduc &n atmo!fer$, cau ate de #re en%a a#ei, luminii, electricit$%ii, #articulelor de #e !coar%a tere!tr$ "i altele. *rinci#alul !co# al meteorologiei e!te #rogno a. De ba a &n #roblematica meteorologiei, ca "i a climatologiei, e!te !tudiul energiei !olare, a #roce!elor !ale de tran!formare, a dinamicii atmo!ferei. Studiul meteorologiei "i climatologiei !e face #rin anali a integrate. Inveli!ul atmo!feric, com#onent a+ geo!i!temului, e!te !tudiat !ub ra#ortul cone'iunilor, al rela%iilor reci#roce, rever!ibile, al interconditionarii cu celelalte inveli!uri tere!tre. Integrarea geografica !e reali ea a ra#ortand "i incor#orand fenomenele "i #roce!ele atmo!ferice &n com#le'ul geo!i!temic. *entru cunoa!terea numeroa!elor #roce!e "i fenomene din atmo!fera, a cau elor ce le generea a "i a legaturii de interde#endenta dintre ele, meteorologia folo!e!te un an!amblu de date, re ultate, mijloace "i metode #reluate din intreaga !tiin%$, &n #rinci#al din fi ic$, a#oi din matematica, geografie, utili and cele mai avan!ate te,nologii. *rinci#alele fenomene "i #roce!e fi ice ce !e de!f$"oar$ &n atmo!fera !unt de natur$ termoconvectiv$ "i au ca !ur!a #rimera de energie radiatia !olara tran!formata &n caldura la nivelul !u#rafe%ei tere!tre. Ace!te fenomene "i #roce!e din atmo!fera, de#ind de modific$rile #rinci#alelor in!u!iri fi ice ale aerului, care, ca "i ale oricarui ga !unt: tem#eratura, volumul "i #re!iunea. Ace!ti #arametri, !tran$ legati intre ei, !e !u#un legilor fi icii ga elor. .me eala aerului, im#urit$%ile "i ioni area ga elor mare!c com#le'itatea legit$%ilor carora !e !u#une atmo!fera, ca "i fa#tul ca volumul de ga e al atmo!ferei nu e!te inc,i!, ci &n contact cu !u#rafa%a tere!tre, e'trem de diver!, care il influentea a din!#re #artea inferioara, !#re limita !u#erioara e!te difu a, contactul cu !#atiul co!mic facandu-!e #rin !trate de ga e diferite, din ce &n ce mai rarefiate, &n !tare moleculara, a#oi atomica. Mi!carile de rotatie "i revolutie ale *am)ntului confera o dinamica !#ecifica atmo!ferei. *roce!ele "i fenomenele #rinci#ale ce !e #roduc &n atmo!fera !unt in!otite de fenomene !ecundare, generate de #re enta a#ei, electricit$tii, de fenomene o#tice !au acu!tice &n !tratul inferior !unt dominante influentele !u#rafe%ei tere!tre, cu care au loc !c,imburi #ermanente de c$ldur$ "i ume eala. Sc,imburile de enrgie dintre atmo!fera "i !u#rafa%a tere!tr$ !unt controlate de c$tre factorii geografici, fa#t din care re ida legaturile meteorologiei cu geografia. Totalitatea fenomenelor "i #roce!elor atmo!ferice ce caracteri ea $ !tarea fi ic$ a atmo!ferei &ntr-un anumit moment "i loc, con!tituie vremea. Succe!iunea &n tim# a diferitelor !t$ri fi ice ale atmo!ferei, &n continua !c,imbare, re#re int$ mer!ul !au evolutia vremii. /remea !e caracteri ea $ #rin totalitatea determin$rilar cantitative "i calitative ale diferitelor &n!u"iri de !tare a atmo!ferei ca "i a!u#ra #roce!elor fi ice ce !e #roduc &n atmo!fera, numite elemente meteorologice. Ace!tea !unt: radiatia !olara 0ace!t element fiind "i #rinci#alul factor climatogenetic1, tem#eratura, #re!iunea, v)ntul, ume eala, nebulo itatea "i #reci#itatiile. *arametrii elementelor meteorologice !unt determinati #rin ma!uratori meteorologice. Se adauga manife!t$ri fi ice !ecundare2 in!u"irile fi ice !ecundare ale elementelor meteorologice, generate de #r-e en%a a#ei &n atmo!fer$, &n !u!#en!ie c$dere !au de#u!e #e !u#rafa%a tere!tr$, fenomene o#tice, electrice, acu!tice !au alte caracteri!tici !ecundare, care #oarta numele de fenomene meteorologice. M$!urarea 3

"i a#recierile a!u#ra fenomenelor meteorologice !e efectuea a de cele mai multe ori on tar! a#aratu!. *rinci#ala categorie de fenomene o con!titute ,idrometeorii, #rodu!i de #re enta a#ei &n atmo!fera, &n !u!#en!ie, cadere !au de#u!a #e !u#rafa%a tere!tra. Se adauga fotometeorii, #rodu!i de #re enta luminii, electrometeorii, #rodu!i de electricitatea atmo!ferica "i alte fenomene ce nu !e &ncadrea $ &n categoriile mentionate.

1. 2. RAMURILE METEOROLOGIEI
Studierea a#rofundat$ a unui numar cre!c)nd de #robleme "i !#eciali area metodologiei de cercetare a f$cut #o!ibila delimitarea mai multor di!ci#line ale meteorologiei. - Meteorologia general$ !tudia a #arametrii fi ici ai atmo!ferei la &naltimea de 3 m dea!u#ra !olului 0#entru #reci#itatii la &naltimea de +,4 m, iar #entru v)nt la +5 m1. - Radiometria 0actinometria1 !tudia a radiatia !olara, tere!tra "i a atmo!ferei "i bilantul radiativ al !u#rafe%ei tere!tre, atmo!ferei "i al Terrei. - Meteorologia dinamica !e ocu#a de !tudiul teoretic al mi!carilor aerului atmo!feric "i al tran!formarilor de energie, &n !co#ul #erfectionarii meteorologiei !ino#tice, - Meteorologia !ino#tica 0!tiinta vremii1, !tudia a macro#roce!ele atmo!ferice 0gene a "i evolutia ciclonilor "i anticiclonilor1, a ma!elor de aer "i a fronturilor, &n !co#ul #rogno ei vremii. - 6i ica atmo!ferei libere, are doua ramuri, aerologia "i eronomia. Aerologia !udia a atmo!fera &ntre altitudinile de 3 m "i +55 7m, iar aeronomia, la #e!te +55 7m. - Micrometeorologia !tudia a #arametrii fi ici ai atmo!ferei intre !u#rafa%a !olului "i nivelul de 3 m. - Inframeteorologia !tudia a #arametrii fi ici ai aerului din !#atii &nc,i!e, interioare 0cladiri, ,ale indu!triale, #e!teri etc.1. - 6i ica atmo!ferei gru#ea a di!ci#line !#eciale ale meteorologiei, #recum electricitatea, o#tica "i acu!tica atmo!ferei. /remea "i im#licit climatul influentea a intreaga evolutie a !ocietatii umane. E'em#lele !unt numeroa!e. De-a lungul i!toriei, migratii, r$ boaie, aliante, #erioade de foamete, rata mortalitatii "i #oliticile demografice, de voltarea "i decaderea unor civili atii, au fo!t influentate "i de evolutia vremii "i modificarile climatice. De aceea, meteorologia "i climatologia !unt de cea mai mare im#ortanta #ractica, modificarile celorlalte inveli!uri geografice fiind mai lente, uneori !trict locale, evolutia lor fiind re ultatul !c,imbarilor de vreme "i climat, fortele interne actionand de regula mai lent "i mai con!tant. Nece!itatile #ractice au du! la a#aritia unor ramuri ale meteorologiei, !tran$ legate de activitatatile !ocietatii omene!ti. Se deta!ea $ &n !#ecial biometeorologia, care !tudia a influenta !c,imbarilor de vreme a!u#ra &ntregii lumi vii. Intre !ubramurile biometeorologiei mentionam agrometeorologia, care #oate di!#une "i de o retea meteorologica #ro#rie, &n care !e efectuea a ma!uratori !#ecifice intere!and cultura #lantelor "i meteorologia !ilvica. 8iometeorologia uman$ !tudia a rolul factorilor meteorologiei &n de voltarea !ocietatii, &n determinarea com#ortamentala. .nele a!#ecte ale biometeorologiei umane, intere!and !trict rolul #o itiv !au negativ al ti#urilor de vreme a!u#ra !tarii de !anatate a #o#ulatiei, a mortalitatii, !unt !tudiate de meteorologia medicala. S-au de voltat "i alte ramuri !#eciale ale meteorologiei a#licate, referitoare la influenta elementelor "i fenomenelor meteorologice &n urbani!tica "i !i!temati area teritoriului, &n !tabilirea am#la!amentelor unita%ilor indu!triale cu #otential de #oluare, influenta factorilor meteorologiei &n emi!ia, tran!#ortul, di!#er!ia !au !tagnarea no'elor atmo!ferice, a!u#ra activitatii balneoclimaterice, !au a turi!mului.

1. 3. ISTORICUL METEOROLOGIEI

:data cu de voltarea civili atiei, oamenii !-au de#rin$ cu !ucce!iunea anuala a elementelor, fenomenelor "i #roce!elor meteorologice "i au ince#ut !a-!i ada#te e activitatile &n functie de ele. 6enomenele e'ce#tionale, furtuni, #loi torentiale, grindine de e'ce#tie, !ecete de durata, au rama! #uternic &n!cri!e &n memoria colectivit$%ilor umane. :data cu de voltarea !ocietatii, au &nce#ut !a a#ara &ntrebari a!u#ra cau elor !tarii normale a atmo!ferei, !au a fenomenelor deo!ebite. Multe #robleme aveau !$ r$mana f$ra ra!#un!, #ana &n vremurile modeme. De-a lungul tim#ului, e'#licatiile au fo!t de natura religioa!a, iar mai rar, c)nd !e !tabileau cau alitati, ace!tea erau uneori gre!ite. (unoa!terea atmo!ferei a fo!t un #roce! lung "i anevoio!, la care !i-au adu! contributia mari #er!onalitati ale !tiintei mondiale, dar abia !altul te,nologic al vremurilor modeme va duce la elucidarea majoritatii #roblemelor. Meteorologia !-a conturat ca !tiinta &nca din antic,itate. A#roa#e odata cu #rimele documente !cri!e, a#ar "i referiri la vreme, &ntrucat, mai ale! &n ca ul unor civili atii antice, #re#onderent agricole, vremea, care decidea !oarta recoltelor, decidea "i viitorul re!#ectivelor comunitati. A devenit evident, inca de atunci, ca omul traie!te #e !u#rafa%a tere!tra, dar &n !tratul inferior al atmo!ferei. Din (,ina dina!tiei ;in 0!ec. <III I.=.1, #rovine o bucata de o! #e care !unt in!cri!e date a!u#ra norilor, a#e ii "i v)ntului, #entru un interval de ob!ervatii continue, de ece ile. Reteaua meteorologic$ a fo!t e'tin!a #e intreg teritoriul (,inei, &n !ecolele /II - / i.=, efectu)ndu-!e &n !#ecial ob!ervatii #luviometrice, al caror !co# era e!timarea recoltelor &n India, &n #oemele Rig /eda, !cri!e cu un mileniu i. =r., !unt #re ente numeroa!e &n!emnari cu caracter meteorologic, a!a cum a#ar "i &n e#o#eile lui =omer. La >55 i.=r., T,ale! din Milet facea #rogno e meteorologice &n Egi#t, la curtea faraonilor &n !ec / i. =., matematicianul grec =eron a !u!%inut c$ aerul e!te format din mici #articule invi ibile &n !ec. I/ i.=., &n cartea Meteorologia, Ari!totel a facut #rima tentativa de a e'#lica cau ele unor fenomene meteorologice "i relatiile dintre ele &n !ec. III i.=., *,ilon din 8i ant, a con!truit #rimul termometru. Era un tub de !ticla, inc,i!, gradat, &n care nivelul a#ei cre"tea !au !cadea, &n functie de variatiile tem#eraturii, termometru care a fo!t #erfectionat de c$tre =eron din Ale'andria &n jurul anului +55 i.=., ar,itectul Andronicu! a con!truit !tatia meteorologica a Atenei. Era un ,,turn al v)nturilor?, cu #uncte cardinale, girueta, cea! !olar, cle#!idra. In !ec. /II, engle ul 8ede a !cri! #rimul tratat de meteorologie al Evului mediu &n !ecolul I<, arabii au e'#licat cau a culorii alba!tre a cerului, !tabilind la @5 7m, limita !u#erioara a atmo!ferei. La +3A5, engle ul Roger 8acon a facut !tudii de o#tica "i acu!tica a atmo!ferei "i a #u! ba ele matematice ale meteorologiei &n !ecolele <III-<I/, maBa!ii aveau &n #rinci#alele ora!e, turnuri ale v)ntului, #utandu-!e a#recia directia "i vite a v)ntului cu ajutorul unei mingi de cauciuc, !u!#endate &n !ecolul <I/, &n Anglia, !-au efectuat ob!ervatii meteorologice continue, &n dou$ localitati, iar &n !ecolul </, &n (,ina, a fo!t re&nfiin%at$ o re%ea #luviometrica e'tin!a. Leonardo da /inci a efectuat #roiectul unui ,igrometru cu fir de #ar, a!emanator celui utili at "i &n ilele noa!tre. .n termometru !uficient de #reci!, ba at #e dilatarea "i contractia aerului la !c,imbarile de tem#eratura, a fo!t inventat de Calileo Calilei. I!aac NeDton a demon!trat ca aerul e!te com#re!ibil "i are greutate. Torricelli e!te #arintele barometrului cu mercur, iar *a!cal a demon!trat !caderea #re!iunii cu altitudinea. Ducele de To!cana a ini%iat o retea meteorologica euro#eana, trimitand &n mari ora!e euro#ene, termometre "i barometre !tandard. Cermanul :tto von Cueric7e a ince#ut &n anul +>>5, efectuarea de #rogno e meteorologice #e ba a variatiilor #re!iunii atmo!ferice &n anul +A3E, germanul 6a,ren,eit a !tabilit !cara termometrica care ii #oarta numele, !cara utili ata "i &n ilele noa!tre &n lumea anglo-!a'ona, iar france ul Reaumur, o alta !cara termometrica, &n anul +A95. Remarcabila avea !a fie !cara termometrica introdu!a de !uede ul (el$ iu!, &n anul +AE3, avand #uncte fi'e, #unctele de to#ire &ng,et "i fierberii a#ei, !cara &n !i!temul ecimal, dominanta &n #re ent &n anul +AAE, c,imi!tul france Lavoi!ier a !tabilit com#o itia c,imica a aerului &n !ecolul </III, &n 6ranta, im#ortanta meteorologiei deveni!e atat de mare, incat regele Ludovic al </I-lea a di!#u! ca toti oameni de !tiinta "i medicii !a efectue e ob!ervatii meteorologice &n anul +AA@, la 8aden, &n Cermania, !-a infiintat #rimul in!titut meteorologic din lume, iar &n anul +A@5, la Mann,eim, tot &n Cermania, !-a infiintat #rima cla!a de meteorologie, ce a functionat &n cadrul Societatii Meteorologice *alatine, din E

cadrul Academiei de Stiinte &n anul +@35, &n Cermania, la Lei# ig, a fo!t efectuata #rima ,arta !ino#tica "i a ince#ut !a functione e un !erviciu de #rono $ #e ba a ,artilor !ino#tice &n anul +@95, france ul (orioli! a definit "i !tudiat forta de abatere #rodu!a de mi!carea de rotatie a #amantului a!u#ra cor#urilor &n mi!care, lege care al$turi de legile termodinamicii, mecanicii fluidelor, frecarii, va fundamenta !tudiul dinamicii atmo!ferei &n anul +@E@, engle ul Felvin va !tabili !cara termometrica care ii #oarta numele, #ornind de la 5 ab!olut, fara valori negative "i cu ecart &n grade (el$ iu!. Meteorologia are o i!torie #re!tigioa!a, #e ma!ura im#ortantei ei &n cadrul !tiintei, "i &n de voltarea !ocietatii. A#roa#e toti !avantii vremii, figurile cele mai #roeminente ale !tiintei, uneori "i ale culturii, au avut #reocu#ari &n domeniul meteorologiei. Intre +AA3 "i +@3>, filo oful american T,oma! Geffer!on, care a fo!t "i #re!edinte al S...A., a efectuat ob!ervatii meteorologice. Aero!tatul, telegraful, telefonul, radio, utili area electricittatii, de voltarea fi icii "i a te,nologiilor moderne, va marca un !alt cantitativ "i calitativ &n de voltarea meteorologiei. (a "i &n celelalte !tiinte, #rinci#iile, metodologia, de!co#eririle, inventiile de a#aratura, au fo!t de cele mai multe ori rodul unor evolutii &ndelungate, a efortului mai multor autori de multe ori &n vremuri diferite, fiind re ultatul unei actiuni #er!everente. In anul +@49, la 8ru'elle! a avut loc #rima (onferinta internationala de meteorologie, iar &n anul +@A9, la /iena, #rimul (ongre! meteorologic international. In anul +@@@, &n S...A. a func%ionat #rima ma!ina de calcul. Meteorologia a fo!t dotata &ntotdeauna cu cele mai #uternice calculatoare e'i!tente la data re!#ectiva &n anul +H3+, norvegienii 8jer7ne! "i Solberg au de!cifrat originea ciclonilor, &n anul +H3H, &n 6ranta a fo!t lan!ata #rima radio!onda "i tot &n 6ranta, &n anul +H9E, a ince#ut !$ functione e #rimul radar &n anul +HEA, &n S...A au fo!t lan!ate #rimele rac,ete meteorologice ti# / 3. Tot &n anul +HEA a luat fiin%$ organi atia care coordonea a eforturile conjugate ale omenirii &n domeniul meteorologiei, :rgani atia Meteoroiogica Mondiali$ 0:.M.M., &n limba engle a, Iorld Meteorological :rgani ation, I.M.:.1. Acea!ta organi atie a inlocuit :rgani atia Meteorologica Internationala &n anul +H4A, ru!ii au lan!at #rimul !atelit, S#utni7 &n anul +H>5, S...A. a &nce#ut lan!arile !eriei de !ateliti meteorologici TIR:S "i tot &n anul +H>5 debutea a #rogramul international /eg,ea Meteorologica Mondiala.

Dezvoltarea

eteorolo!"e" #$ Ro a$"a.

(ronicele 8ra"ovului, tinute de admini!tratia !a!ea!ca a ora!ului 8ra!ov, &n #erioada +E35-+@E4, au un caracter enciclo#edic. : #arte im#ortanta a lor !e con!tituie &n adevarate buletine anuale ale vremii, !ucce!iunea diferiteior !tari de vreme fiind notata cu meticulo itate. *rimele ob!ervatii meteorologice de #e teritoriul Romaniei, au fo!t efectuate la Ia!i, de c$tre medicul militar ru!, Lerc,, &n anul +AA5 &n anul +AA9, la 8ucure!ti, medicul (araca! a ince#ut un #rogram de ob!ervatii meteorologice, care, cu intreru#eri, va fi efectuat #ana &n anul +@3H. :b!ervatiile meteorologice efectuate &n anul +@3H, au a#arut &n #ublicatiile Icoana /remii "i Albina Romanea!ca. :b!ervatiile meteorologice de la Timi!oara au fo!t initiate ince#and din anul +A@5, de c$tre Fla#7a. Ince#and din anul +A@H, la Sibiu, farmaci!tul Sigeru! a efectuat ob!ervatii meteorologice tim# de @ ani. (u intreru#eri, ace!t #rogram de ob!ervatii va fi efectuat #ana &n anul +@4+, iar datele ob!ervatiilor au fo!t #ublicate &n Ca eta de Tran!ilvania. Din anul +@4+, #rogramul de ob!ervatii meteorologice de la Sibiu avea !a fie continuat #rin !tatia meteorologica Sibiu, #rima !tatie meteorologica infiintata #e teritoriul Romaniei. Ince#and din anul +@99, la (luj e!te initiat un #rogram de ob!ervatii meteorologice de c$tre =ornaB. Sub indrumarea (omi!iei Euro#ene a Dunarii, &n anul +@4A !-a infiintat !tatia meteorologica de la Sulina. Reteaua meteorologica avea !a !e de volte &n ora!ele dunarene, ca "i &n alte ora!e "i !a fie com#letata cu #o!turi #luviometrice, mai ale! &n (am#ia Romana. Ince#and din anul +@E5, la Academia /a!iliana din Ia!i, !e introduce obiectul meteorologiie. Academia /a!iliana a fo!t a doua m!titutie de invatamant academic din lume, la care !-a #redat meteorologia, du#a Academia de Stiinte din Mann,eim. In anul +@@E, a fo!t infiintat Serviciul 4

Meteorologic al Romaniei, avand ca #rim director #e inginerul St. =e#ite!, o #er!onalitate a meteorologiei romane!ti. La acea data e'i!ta deja o !tructura de retea meteorologica, con!titute din 9 !tatii meteorologice "i +5 #o!turi #luviometrice. Din anul +@@4 a ince#ut #ublicarea Analelor Serviciului Meteorologic din Romania, iar din anul +@H3, 8uletinul ilnic "i lunar al ob!ervatiilor meteorologice. Ace!t buletin, care continea #rinci#alele date ale ma!uratorilor meteorologice, metodologii de ma!urare, #re entare de a#aratura, articole a!u#ra unor fenomene meteorologice deo!ebite, de!crieri de !tatii meteorologice "i i!toricul lor, note a!u#ra activitatii :rgani atiei Meteorologice Internationale, #re entari ale #rinci#alelor manife!tari !tiintifice &n domeniu, ale unor #er!onalitati ale meteorologiei mondiale, dar "i a activitatii one!te de o viata, a unor !lujba!i ai In!titutului Meteorologic, de bateri de idei, #re entarea noilor i#ote e &n meteorologie, recen ii de carte, #re entare a cartilor intrate &n biblioteca In!titutului Meteorologic, articole !tiintifice de meteorologie "i climatologie, a avut un rol im#ortant &n de voltarea meteorologiei romane!ti. Nu !unt multe #ublicatiile !tiintifice romane!ti, care !a fi a#arut lunar, a#roa#e fara intreru#ere, ince#and inca din !ecolul trecut. De voltarea retelei meteorologice are loc im#etuo! &n anul +H9@ e'i!tau deja 95 de !tatii meteorologice cu #rogram de ob!ervatii !ino#tice, +@5 de !tatii cu #rogram climatologic "i #e!te ++55 de #o!turi #luviometrice, retea #utand rivali a numeric "i ca aco#erire &n teritoriu, cu reteaua actuala. Sub coordonarea diferiteior mini!tere, mutat din cartierul 6ilaret 0unde a rama! !tatia meteorologica, re#re entativa #entru !#atiul urban1, #e bulevardul Mag,eru, a#oi la 8anea!a, unit &ntr-o vreme cu :b!ervatorul a!tronomic, In!titutul Meteorologic &"i continua de voltarea &n fruntea !a au !tat directori de #re!tigiu, oameni de !tiinta de mare valoare, #recum (ocule!cu, :teteli!anu, !au =erovanu. In inv$%$m)ntul !u#erior modern din Romania, meteorologia !-a #redat #rima data ince#and din anul +H+H, la Scoala Su#erioara de Silvicultura din 8ucure!ti, !coala care a fo!t inglobata a#oi &n cadrul *olite,nicii. La 6acultatea de Stiinte din 8ucure!ti, meteorologia a fo!t #redata ince#and cu anul +H39, a#oi la Scolile Su#erioare de Agricultura din 8ucure!ti "i (luj, !coli tran!formate &n !curt tim# &n Academii de Inalte Studii Agricole &n anul +HE+, la 6acultatea de 6i ica "i (,imie a .niver!itatii 8ucure!ti, !-a infiintat o catedra de 6i ica atmo!ferei "i meteorologie. Ince#and cu anul +HE>, la In!titutul Meteorologic !e in%ia a un #rogram de #rogno e de lunga durata, coordonat de N. To#or &n anul +HEA, Romania a facut #arte din cei +E membri fondatori ai noului organi!m international de coordonare a activitatii meteorologice #e #lan mondial, :rgani atia Meteorologica Mondiala &n anul +HEH !e infiintea a :b!ervatorul de 6i ica a Atmo!ferei de la Afumati 0langa 8ucure!ti1 &n anul +H4+ !-a infiintat Directia Cenerala de =idrometeorologoe, iar &n anul +H4>, (omitetul de Stat al A#elor, care va coordona "i activitatea de meteorologie. Ince#and din anul +H>+ !e trece la #rogramul de ob!ervatii meteorologice continue, cu ob!ervatii "i #e tim#ui no#tii, iar 8uletinele lunare meteorologice !unt inlocuite de Anuarele meteorologice, a caror #ublicare !-a efectuat #ana &n anul +HA3. In!titutul Meteorologic devine din anul +HA5, In!titutul de Meteorologie "i =idrologie, a#oi In!titutuI National de Meteorologie "i =idrologie. Num$rul de !ta%ii meteorologice a fo!t variabil, intre +@5-335, inglobandu-!e "i !tatiile agrometeorologice, iar numarul de #o!turi #luviometrice a ajun$ &n #erioada de ma'ima e'tindere, la circa +E55. :rgani area &n teritoriu a fo!t !ubordonata Directiilor teritoriale ale A#elor, du#a anul +HH5, Regiei Autonome Autonome A#ele Romane, #rin Serviciile Meteorologice ale filialelor locale ale regiei, orgarii ate #e man ba ine ,idrografice. Din anul +HHH, Serviciile teritoriale au fo!t !ubordonate (entrelor meteorologice onale, iar reteaua meteorologic$ a fo!t re!tr)n!$.

>

2. ATMOSFERA I STRUCTURA SA
Atmo!fera re#re int$ &nveli"ul de aer al *$m)ntului, a c$rui gro!ime e!te de la nivelul *$m)ntului #)n$ la a#ro'imativ 9555 7m altitudine. Ma!a atmo!feric$ e!te egal$ cu 43J+5+E tone. 6orma atmo!ferei e!te a!em$n$toare cu cea a *$m)ntului, dar deformarea la *oli "i la Ecuator e!te mai #uternic$. Acea!t$ form$ e!te determinat$ de for%a centrifug$, a c$rei valoare e!te ma'im$ la Ecuator "i !cade !#re *oli, "i mai e!te determinat$ "i de &nc$l irile #uternice de la Ecuator "i de r$cirile de la *oli. Atmo!fera, func%ie de caracteri!ticile "i den!itatea aerului e!te &m#$r%it$ &n 4 !traturi : - tro#o!fera K 5 L +@ 7m2 - !trato!fera K +@ L 93 7m2 - me o!fera K 93 L @5 7m2 - termo!fera K @5 L +555 7m2 - e'o!fera K +555 L 9555 7m. Mai e'i!t$ un !trat intermediar &ntre tro#o!fer$ "i !trato!fer$ numit tro#o#au $.

Tro%o&'era
E!te !tratul de la contactul cu !u#rafa%a *$m)ntului &n care e!te cu#rin!$ M din ma!a atmo!feric$ "i cu#rinde H4N din va#orii de a#$. Cro!imea ace!tui !trat la Ecuator e!te cu#rin!$ &ntre +>L+@ 7m, la latitudini medii e!te de a#ro'imativ +E 7m iar la *oli de @ 7m. On tro#o!fer$ tem#eratura !cade cu altitudinea &n medie cu 5,>4P( la !uta de metri. Acea!t$ !c$dere #oart$ numele de gradient termic vertical, Qt . Acea!t$ !c$dere face ca la nivelul !u#erior al ace!tui !trat, la Ecuator tem#eratura !$ fie de -@5P( iar dea!u#ra *olilor de numai -45P(. E'i!t$ one &n care tem#eratura !e #oate men%ine con!tant$ cu altitudinea, fenomenul #urt)nd denumirea de i otermie, iar &n altele tem#eratura cre"te cu altitudinea, fenomenul #urt)nd denumirea de inver!iune termic$. Tro#o!fera e!te cel mai turbulent !trat. Aici !e #roduc mi"c$ri de convec%ie #e vertical$, at)t a!cendente c)t "i de!cendente, care au rolul de a omogeni a din #unct de vedere termic aerul, "i mi"c$ri de advec%ie numai #e ori ontal$, care au rolul de a tran!#orta ma!ele de aer dintr-o regiune &n alta. On tro#o!fer$ !e #roduc toate fenomenele meteo : varia%ii de tem#eratur$ "i #re!iune, v)nt, nori, #reci#ita%ii, aici !e formea $ centrii barici "i fronturile atmo!ferice.

Tro%o%a(za
Tro#o#au a are o gro!ime de la c)teva !ute de metri #)n$ la 3 7m. E!te mai groa!$ dea!u#ra #olilor "i mai !ub%ire dea!u#ra Ecuatorului. Nu e!te un !trat continuu, ea #re ent)nd 3 tre#te : una &n ona !ub#olar$ "i alta &n ona !ubtro#ical$ unde #re int$ o ru#tur$. On ona de ru#tur$ !e #roduc diferen%e mari de tem#eratur$ "i #re!iune, aici lu)nd na"tere curen%i cu vite e egale cu A55 7mR,. Ace"tia re#re int$ curen%ii jet !au fulger 0jet-!tream!1, cu un circuit foarte meandrat #e direc%ia E-I.

Strato&'era
On !trato!fer$ aerul e!te rarefiat, tem#eratura lui &nce#)nd de la +@L34 7m men%in)ndu-!e aceea"i ca la nivelul !u#erior al tro#o!ferei, iar &ntre 34L93 7m tem#eratura cre"te #)n$ la a#ro'imativ 5P(.

Mezo&'era )ozo$o&'era*
Me o!fera #re int$ o varia%ie foarte #uternic$ a tem#eraturii. *)n$ la 45 7m tem#eratura !cade bru!c la valori cu#rin!e &ntre ->5L-A5P(. De la 45L44 7m tem#eratura cre"te bru!c la SA4P(, iar &ntre 44L@5 7m !cade iar #)n$ la -++5P(. Me o!fera e!te #rinci#alul !trat de o on. On ace!t !trat !e #roduce un fenomen foarte TciudatU : refle'ia undelor !onore.

Ter o&'era )"o$o&'era*

Termo!fera re#re int$ !tratul celor mai ridicate tem#eraturi. La nivelul !u#erior !unt S9555P(. Acea!t$ tem#eratur$ e!te determinat$ de ioni area #uternic$ a moleculelor de aer rarefiat de c$tre ra ele X, "i corpusculare de la Soare. Aici !e formea $ aurorele boreale. Tot aici !e #roduce refle'ia undelor radio. E'i!t$ #atru !traturi de refle'ie a undelor radio: - D K unde lungi 0la H5 7m12 - E K unde medii2 - 6+ K unde !curte2 - 63 K unde ultra!curte.

E+o&'era
On e'o!fer$ nu mai e'i!t$ aer. Di!tan%a dintre moleculele de aer cre"te la +55 7m. *utem face o ierar,i are a ace!tui !trat : omosfera, eterosfera, magnetosfera. E'i!t$ "i trei centuri de radia%ii !ub form$ de #otcoav$ numite centuri van Allen.

3. ATMOSFERA TERESTRA
2.1. ORIGINEA SI FORMA ATMOSFEREI
Inveli!ul ga o! ce &nconjioara globul tere!tru, alcatuit dintr-un ame!tec mecanic de ga e, con%in)nd va#ori de a#a "i im#uritati, !e nume!te atmo!fer$. Atmo!fera e!te #ro#rie "i celorlalte #lanete, cu e'ce#tia #lanetei Mercur, unde nu !e #oate mentine datorita tem#eraturilor foarte ridicate. S#atiul co!mic con%ine &n #ro#or%ii foarte redu!e ga e, va#ori de a#a "i #articule electrice. E'i!ta trei i#ote e #rinci#ale #rivind gene a atmo!ferei: o concentrare gravitationala "i electromagnetica a ga elor co!mice2 un re!t al nebuloa!ei #rimare2 ga e #rovenite din emanatiile magnelor &n r$cire 0dega eificarea magnelor1. *entru originea a#ei atmo!ferice e'i!ta de a!emenea mai multe i#ote e, legate de i#ote ele form$rii atmo!ferei. (ea mai #lau ibila. #re!u#une c$ a#a #rovine din meteoriti, la intrarea &n atmo!fera, datorit$ cre"teii tem#eraturii generate de frecare, g,ea%a meteori%ilor !-a tran!format &n a#a "i a#oi &n va#ori, care au coborat a#oi &n !tratele inferioare "i au intrat &n circuitul a#ei. Sondele !#atiale care au !tudiat com#o ifia cometelor, au de#i!tat mari cantit$%i de g,eata, &n care a#a are !tructura identica cu cea de #e Terra. : alta i#ote a a con!iderat ca a#a atmo!ferica #rovine din va#orii de a#a emi!i la dega eificarea magnelor, e'i!tand "i i#ote a originii mi'te a a#ei din atmo!fera, din meteoriti "i din dega eificarea magmelor. Atmo!fera e!te mai den!a &n !tratele inferioare datorita gravitatiei "i #re!iunii mai man. Den!itatea ei !cade odata cu de#artarea de !u#rafa%a tere!tra, con!tituindu-!e !trate cu diferite caracteri!tici. Trecerea de la un !trat la altul !e face lent, odata cu trecerea de la o !tare la alta !c,imbandu-!e caracteri!ticile fi ice, &n !#ecial tem#eratura, den!itatea, #re!iunea, iar &n !tratele inalte "i com#o itia c,imica. Limita e'terioara a atmoferei e!te difu a "i de aceea controver!ata. Limitele !tratelor inferioare !unt diferite &n functie de latitudine. Ma!a atmo!ferei e!te de 4,+4A ' +5 t, re#re entand +R+ milion din ma!a #lanetei. Din acea!ta ma!a, 45N !e afla #)n$ la inaltimea de 4 7m, H5N #)n$ la inaltimea de +@ 7m "i HHN #)n$ la inaltiomea de 9> 7m. Cro!imea atmo!ferei e!te diferita &n func%ie de latitudine. Ea e!te influentata &n !#ecial de mi!carea de rotatie a #amantului, care #roduce dilatarea la ecuator "i turtirea la #oli, datorita fortei centrifuge &n !tratele !u#erioare !e #roduc deformari datorita mi!carii de revolutie ca "i flu'uri "i reflu'uri generate de atractia Lunii, Soarelui "i c,iar a #lanetelor. Se #roduc de a!emenea deformari &n functie de dilatarea "i contractarea #rodu!a de cre"teea "i re!#ectiv !caderea tem#eraturii ga elor con!tituiente, &n functie de variatia radiatiei !olare, #rodu!$ de !c,imbarile !ucce!ive i-noa#te &n !tratele inferioare, forma atmo!ferei e!te eli#!oidala, a!em$natoare cu forma *am)ntului, dar forta centrifug$ actionea a mai evident a!u#ra ga elor atmo!ferei dec)t a!u#ra !coartei tere!tre, ceea ce face ca dilatarea de la ecuator "i turtirile de la #oli !a fie mult mai mari dec)t cele ale Terra &n !tratele !u#erioare, atmo!fera are forma de #ara, cu coada indre#tata &n directie contrar$ Soarelui. Acea!t$ deformatie nu !e datorea a mi!carii de revolutie a *am)ntului #rin !#atiul co!mic, ci v)ntului !olar. Stratele !u#erioare nu !e mai !u#un dec)t &n mica ma!ura fortei de gravitatie "i nu !e mai rote!c odata cu *am)ntul.

2. 2. COMPOZITIA AERULUI ATMOSFERIC

(om#o itia c,imica a aerului atmo!feric din !tratele inferioare, a fo!t determinata de c$tre Lavoi!ier, care a dat "i denumirea o'igenului. #)n$ la &naltimea de 35 7m, aerul are o com#o itie identica. El !e com#une din ga e #rinci#ale "i ga e !ecundare. Ca ele #rinci#ale !unt: a ot, A@N, o'igen 3+N "i argon 5,HN. Tot din ga ele #rinci#ale face #arte gru#area ga elor inerte 0altele dec)t argonul1, care totali ea $ #rocentul de 5,59N. Acea!t$ gru#are con%ine: neon, ,elm, 7ri#ton, 'enon "i radon 0ga radioactiv #rovenit din de integrarea mineralelor radioactive1. Ca ul cu cea mai redu!a #artici#are la gru#a ga elor #rinci#ale e!te ludiogenul, #rovenit din di!ocierea a#ei, &n !tratele &nalte ale atmo!ferei. In com#o itia atmo!ferei !e adaug$ ga ele !ecundare, care totali ea a un #rocent de 5,5AN. Intre ace!tea, #rinci#alul con!tituient e!te bio'idulul de carbon, cu un #rocent de 5,59N. Se adauga o'idul de H

carbon, metanul o onul "i alte ga e. Daca com#o itia atmo!ferei &n ga e #rinci#ale e!te relativ con!tanta, la nivelul ga elor !ecundare au loc u!oare variatii, unele cu caracter natural, altele cu caracter antro#ic. Ace!te variatii, de!i e'trem de redu!e "i #rodu!e a!u#ra unor com#onenti ce au #ondere infima, !e im#un in!a #rin modificarea unor caracteri!tici fi ice "i c,imice ale atmo!ferei, care actionea a a!u#ra #enetratiei "i !tocarii radiatiei !olare, a radiatiei tere!tre "i a contraradiatiei atmo!ferei, ceea ce are un im#act a!u#ra mediului tere!tru "i im#licit a!u#ra !ocietatii umane. A!tfel, cre"teea concentratiei bio'idului de carbon din tro#o!fera, de la 5,53@N la 5.595N, &n ultimul !ecol a du! la am#lificarea efectului de !era, ceea ce a ridicat tem#eratura medie a atmo!ferei inferioare, cu + (, cu urm$ri vi ibile a!u#ra &ntregului mediu &nconjurator. bio'idul de carbon #re ent &n atmo!fera a #rovenit &n !#ecial din eru#tiile vulcanice. E'i!ta un ciclu natural al bio'idului de carbon, a!emanator cu circuitul a#ei &n natura. 8io'idul de carbon #artici#a la foto!inte a, e!te #rodu! actualmente de #roce!ele ce !unt #re ente &n !tratul de !ol "i e!te ab!orbit de c$tre !u#rafa%a oceanului. *ioce!ele biologice "i bioc,imice !unt influentate de continutul &n bio'id de carbon al tro#o!ferei. De voltarea indu!triala a du! la cre"teea e'#lo iva a cantitatilor de bio'id de carbon emi!e &n atmo!fera, mai ale! #rin #roce!e de combu!tie. Acea!ta cre"tee, ce ec,ivalea a cu doar 5,553N din com#o itia atmo!ferei, a #utut totu!i #roduce #erturbatii &n lant, ceea ce #robea $ &nc$ o dat$ fragilitatea ec,ilibrelor Terrei "i mai ale! ale atmo!ferei. :'idul de (arbon e!te un ga e'trem de !tabil, cu tim# de re iden%$ &n atmo!fer$ foarte mare. El #rovine &n !#ecial din activitatea vulcanilor "i mai ale! din arderi incom#lete &n indu!trie, tran!#orturi "i alte #roce!e, &n !#ecial combu!tii. Ca ul metan #rovine din #utrefac%ii "i #roce!e biologice, #rocentul !$u &n atmo!fer$ cre!cand &n ultimele !ecole #rin activitatea !ociet$%ii omene!ti. El are un rol &n am#lificarea efectului de !era "i &n di!trugerea !tratului de o on. : onul, forma moleculara, cu trei atomi de o'igen, !e formea a mai ale! &n tro#o!fera inalta "i &n !trato!fera joa!a "i medie. *rin de!facerea moleculei de o'igen &n atomi, de c$tre radiatia ultraviolet$, atomii liberi !e vor ata!a moleculelor de o'igen formand : 9. : onul e!te un ga foarte in!tabil la caldura, &n tro#o!fera inferioara fiind #re ent mai ale! #e muntii inalti. El #oate fi #rodu! in!a "i #rin #roce!e indu!triale, cum ar fi !udura electrica "i altele, ca "i #rin a!#er!iunea a#ei &n concentrate mare, o onul e!te un o'idant foarte #utemic, bactericid "i to'ic. (oncentratia !a mare &n !tratul inferior al atmo!ferei e!te con!iderata #oluare. Adu! la den!itate normala, tot o onul #re ent &n atmo!fera formea a un !trat cu gro!ime medie de 9 cm, care inconjoara #laneta. El e!te di!tru! foarte u!or de c$tre clorofluorocarboni 0freoni, (.6.(.1, com#u!i c,imici utili a%i ca agen%i de refrigerare, iar &n indu!tria co!meticelor, ca agent de #uveri are #entru !#raBuri. Di!trugerea !tratului de o on mai e!te #rodu!a de borul avioanelor &n !trato!fera !au &n tro#o!fera &nalta, de borul rac,etelor, de metan, o'i i de a ot "i alti #oluanti. ,,Caurile din !tratul de o on ? !unt de fa#t !ubtieri con!i!tente ale acelui !trat mediu de 9 cm. *rin ace!te gauri, radiatia ultravioleta trece !uferind un #roce! de ab!orbtie mai redu! "i ajunge la !u#rafa%a tere!tra, &ntr-o cantitate mai mare. Acea!t$ cre"tere a radiatiei ultraviolete e!te nociva #entru om, #utand #roduce cancere de #iele, cataracta, etc. Datorita eforturilor intre#rin!e de comunitatea internationala &n ultimul deceniu, !-a ajun$ la o reducere a#roa#e totala a emi!iilor de freoni, inregi!trandu-!e o refacere lenta a !tratului de o on.. A#a atmo!ferica e!te #re enta &n #rinci#al !ub forma de va#ori "i &n mai mica ma!ura !ub forma de #icaturi de a#a !au cri!tale de g,ea%$. Ea e!te re ultatul circuitului a#ei &n natura "i ajunge &n atmo!fera #rin #roce!e de eva#otran!#iratie, &n #rinci#al #rin eva#orarea de #e !u#rafatele acvatice. (antitatea de a#a #re enta #ermanent &n atmo!fera tere!tra e!te relativ con!tanta, iar acea!ta, ra#ortata la cantitatea de #reci#itatii care cad anual #e intregul glob re#re inta doar +RE3. Ace!t ra#ort #une &n evidenta fa#tul ca, &n medie, cantitatea de a#a #re enta &n atmo!fera !e reinoie!te de E3 de ori #e an. La inaltimea de #e!te 3-+5 7m "i &n !e oane reci, dea!u#ra diferitelor one ale globului, a#a #oate fi #re enta &n atmo!fera doar !ub forma !olida. De regula, continutul &n a#a al atmo!ferei inferioare nu de#a!e!te EN din volum. (antitatea de a#a aflata &n atmo!fera, !cade cu altitudinea, li#!ind a#roa#e total, la niveiul tro#o#au ei. Alaturi de ga ele mentionate &n atmo!fera tere!tra !e mai afla "i im#urificatori !ub forma de aero!oli lic,i i !au !oli i "i ga e !traine com#o itiei naturale a atmo!ferei, ca "i ga e facand #arte din +5

ga ele ce com#un &n mod natural atmo!fera, dar care au fo!t introdu!e "i antro#ic &n atmo!fera "i au du! la concentratii mai mari dec)t e'i!tau &n !tarea naturala a atmo!feri. E'i!ta "i o im#urificare naturala a atmo!ferei. In atmo!fera !unt #re ente !ub forma de aero!oli, #articule lic,ide "i !olide. Ele ating numarul mediu de +5.555Rcm9, c,iar !ute de mii &ntr-un cm9 &n atmo!fera marilor ora!e, a c$ilor de tran!#ort "i a #latformelor indu!triale, !ca and !ub +555Rcm9, la inaltimea de 3 7m "i !ub l55Rcm9, la &n$l%imea de 4 7m. Aero!olii #re enti &n atmo!fera !unt de origine natural$ !au antro#ogeni. Aero!olii naturali !unt con!titui%i din #articule de a#a, lic,id$ !au !olid$, &n !u!#en!ie, con!tituind la nivel !u#erior norii, iar I)ng$ !u#rafa%a tere!tr$, ceata, aerul ce%o!, !au &n combina%ie cu #articulele !olide #rovenite de #e !u#rafa%a tere!tra, #)cla. Se adauga cenu!a "i fumul vulcanic, fumul din incendiile #adurilor "i turbariilor, #raful de #e !u#rafa%a tere!tra, reactivat de c$tre v)nt, tran!#orturi, lucr$ri agricole, #articule ce #ot genera alergii, #recum #olenul !au !#orii, incarcarea bacteriana #rodu!a de bacterii &n !tratele inferioare e'#u!e "i #articule fine de !aruri marine. *articulele de !aruri marine, ,igro!co#ice, #rovin din eva#orarea #icaturilor de a#a introdu!e &n atmo!fera de c$tre valuri "i ele au un rol im#ortant ca nuclee de conden!are, &n gene a #reci#itatiilor.

POLUAREA ATMOSTERICA
Aero!olii de origine antro#ogen$ #rovin &n majoritate de la combu!tii, a#oi din ga ele de e!a#ament, ca "i din alte activitati indu!triale. Ei !unt con!tituiti din fum, cenu!a, #raf de ciment, o'i i metalici, metale !ub forma de #ulberi, &n cadrul carora e!te mai frecvent "i nociv #lumbul re idual #rovenit din ga ele de e!a#ament, nocivitate ridicata #re entand de a!emenea ar!enul "i mercurul. Aero!olii lic,i i, !e incarca c,imic &n onele #oluate, &n !#ecial #rin adi%ionarea ga elor acide, devenind aci i, a caror nocivitate e!te mai ridicata dec)t a ga elor #oluante din aria re!#ectiva. Aero!olii !oli i, de multe ori #articule cu continut ridicat de carbon, !unt incarcati c,imic inc$ de la !ur!a de emi!ie, carbonul fiind un bun ab!orbant #entru no'ele ga oa!e. 5 forma a#arte de aero!oli lic,i i "i !oli i, c)nd !unt &n cantitati mari, combinati cu ceata, generea a !mogul, frecvent mai ale! &n diminetile de iarna, &n marile metro#ole "i dea!u#ra #latformelor indu!triale. Termenul #rovine din Anglia, unde fenomenul era ti#ic "i #rovine din cuvintele !mo7e, #entru fum "i fog, #entru ceata. E'i!ta "i o varietate de !mog u!cat, generat de actiunea radia%iei ultraviolete a!u#ra o'i ilor de a ot "i a ga elor de e!a#ament. (almul atmo!feric "i inver!iunile termice duc la cre"teea concentratiilor de #oluanti &n ariile cu !ur!e de #oluare atmo!ferica, iar ume eala cre!cuta a aerului agravea a to'icitatea atmo!ferei #oluate #rin tran!formarea unora dintre #oluanti &n aci i. Aero!olii lic,i i "i !oli i, cu mare incarcare c,imica actionea a #rin de#unere #e !ol, #lante, a#ele de !u#rafata, !au modifica #uternic incarcarea c,imica a #reci#itatiilor atmo!ferice, modificandu-le #=-ul "i generand ,,#loi acide?. Se con!tata o acidifiere lenta "i #rogre!iva a mediului #lanetar. *oluarea cu ga e a atmo!ferei e!te forma de #oluare a mediului care afectea a cele mai intin!e !u#rafete. 6actorii climatici au un rol foarte im#ortant &n emi!ia, tran!#ortul, di!#er!ia !au !tagnarea no'elor atmo!ferice. *rin continutul &n a#a, atmo!fera actionea a a!u#ra #oluantilor ga o!i, re ultand &n final aero!oli lic,i i, care &n tim#, vor fi de#u!i #e !u#rafa%a tere!tra, lent, !au !ub form$ de #loi acide. Radiatia !olara #roduce reactionarea ra#ida a no'elor acide, &n !#ecial a!u#ra o'i ilor de a ot, &n ca ul carora, &n onele !enine, #roce!ele de fotoo'idare generea a un ciclu al o'i ilor de a ot. Incidentele grave #etrecute &n ultimul !ecol, ca "i actiunea lenta, dar con!tant$, #rodu!a de acumularea &n atmo!fera tere!tra a no'elor ga oa!e, &n !#ecial o'i i de !ulf "i de a ot, a du! la in!tituirea &n toate tarile, a unor !i!teme nationale de monitori are a #oluarii aerului &n ultimele decenii !-a #u! din ce &n ce mai acut #roblema #oluarilor tran!frontiera "i a globali arii #roblemelor #oluarii atmo!ferice. *entru emi!fera nordic$, #rinci#alele one cu #otential de #oluare !unt con!titute de concentrarile indu!triale din regiunea Marilor Lacuri "i ba inul fluviului :,io, din S...A., concentrarile indu!triale din Anglia centrala, onele !iderurgice din nord-e!tul 6rantei, ba inul Rur,-ului, Sile ia, ona Mo!covei, a .ralului central "i ona ++

Fu net7, ca "i marile concentrari indu!triale din Ga#onia. Avandu-!e &n vedere #redominanta v)nturilor de ve!t, ce inconjoara ca un inel ona tem#erata nordica "i !laba circulatie dintre acea!ta ona "i onele climatice vecine, &n ona tem#erata nordica #oluarea de fond e!te mai #uternica dec)t oriunde #e #laneta. Eforturile conjugate ale comunitatii intemationale au du! &n ultimele doua decenii la o reducere a #oluarii cu #ulberi indu!triale, la !caderea concentratiei medii a bio'idului de !ulf, la !tagnarea emi!iilor o'i ilor de a ot, la !to#area a#roa#e totala a emi!iilor de freoni "i la o !cadere a aciditatii #loilor acide.

AERUL ATMOSFERIC Legile fun !"en#!le !le g!$el%&

Aerul atmo!feric e!te un ame!tec de ga e care !e !u#une legilor fi icii ga elor. (u e'ce#tia va#orilor de a#a, re!tul com#onentilor ga o!i ai atmo!ferei lic,efia a la tem#eraturi foarte !c$ ute. Aerul u!cat !e !u#une legilor ga ului ideal. *entru ga e !unt e!entiale modificarile de volum, #re!iune "i tem#eratura. Din cele trei legi fundamentale ale ga elor ideale, !unt im#ortante #entru meteorologie, legile 8oBle-Mariotte "i CaB-Lu!!ac. Legea 8oBle-Mariotte #re!u#une tem#eratura aerului con!tanta 0tV W 71. *re!iunea varia a inver! #ro#ortional cu volumul ga ului, iar #rodu!ul #Xv W con!tant. Re ulta ca den!itatea e!te #ro#ortional$ cu #re!iunea. Legea CaB-Lu!!ac 0a tran!formarii i obare1, #re!u#une #re!iunea con!tanta 0* W 71. Re ulta c$ #entru fiecare cre"tee a tem#eraturii cu +V (, toate ga ele !e dilata cu +R3A9 din volumul lor. Toate ga ele !e dilata egal. /olumul e!te direct #ro#ortional cu tem#eratura ab!olut$ 0in grade Felvin1, iar den!itatea e!te inver! #ro#ortionala cu tem#eratura ab!oluta.

DENSITATEA AERULUI
Den!itatea aerului u!cat la #re!iune normala "i tem#eratura de 5V ( e!te de +,3H9 7gRm9. /a#orii de a#a au den!itatea 5,>3 din den!itatea aerului u!cat. Den!itatea aerului umed e!te !uma dintre den!itatea aerului u!cat "i den!itatea va#orilor de a#a continuti 0# n W#S#v1. La tem#eraturi joa!e, den!itatea aerului umed difera foarte #utin de den!itatea aerului u!cat, dar la caldura ace!te diferente !e accentuea $ "i aerul umed devine foarte u!or &n com#aratie cu aerul u!cat "i intra &n convectie termica, fenomen care ju!tifica frecventele "i inten!ele #loi convective din onele calde "i umede.

VARIATIA DENSITATII AERULUI 'N RAPORT CU INALTIMEA

La !u#rafa%a tere!tra, den!itatea aerului #re inta o mare variabilitate legata de !c,imbarile de #re!iune. Tem#eratura "i continutul &n va#ori de a#a &n atmo!fera #roduc actiuni cu efecte contrare. Scaderile de #re!iune ce !e #roduc odata cu cre"teea altitudinii duc la !caderea den!itatii. Dar odata cu cre"teea altitudinii, !cade tem#eratura aerului, ceea ce duce la o cre"tee a den!itatii. De aceea !caderea den!itatii nu e!te atat de accentuata &n altitudine, cum e!te !caderea de #re!iune. On Euro#a, &n medie, aerul atmo!feric cantare!te +,345 7gRm la altitudinea de 5 m2 5,A45 7gRm 9 la altitudinea de 4 7m2 5,E55 7gRm 9la altitudinea de +5 7m2 5,5H5 7gRm9 la altitudinea de 35 7m "i 5,55E 7gRm9 la altitudinea de E5 7m. La altitudinea de 955 7m, den!itatea aerului e!te de 955 miliarde ori mai mica dec)t den!itatea aerului la !u#rafa%a tere!tra.

2. (. STRUCTURA VERTICALA A ATMOSFEREI

*e verticala, atmo!fera are mai multe !trate a caror tem#eratura, com#o itie c,imica, !tare electrica "i !tructura a materiei e!te deo!ebita &n functie de #arametrii mentionati. De-a lungul tim#ului !-au efectuat mai multe delimitari ale !tratelor atmo!ferice. E'i!ta deo!ebiri &n a#recierea intinderii "i caracteri!ticilor diferitelor !tate, datorita evolutiei &n tim# a nivelului de cunoa!tere a !tarii atmo!ferei la inaltime ca "i alegerii unor criterii diferite de de#artajare. +3

(el mai frecvent utili ata e!te de#artajarea efectuata &n anul +H>4 de c$tre engle ul L. I. Donn, care a utili at &n !#ecial criteriul termic, cla!ificare care a fo!t #reluata "i de c$tre :rgani atia Meteorologica Mondiala 0fig. +1. Stratele !e caracteri ea a #r&ntr-o anumita tendin%$ a tem#eraturii aerului, dea!u#ra fiecarui !trat aflandu-!e un !trat !ubtire de tran itie, &n care gradien%ii termici verticali !unt nuli. (onform ace!tei de#artajari, !tratele atmo!ferei !unt: tro#o!fera urmata de tro#o#au a, !trato!fera urmata de !trato#au a, me o!fera urmata de me o#au $, termo!fera urmata de termo#au a, a#oi e'o!fera #rin care !e face contactul cu !#atiul co!mic. Troposfera con%ine ER4 din ma!a atmo!ferei. Tro#o!fera inferioara !e e'tinde de la !u#rafa%a tere!tra #)n$ la inaltimea de +-9 7m. Acea!ta contine majoritatea va#orilor de a#a, aici !e formea a norii inferiori, iar influenta !u#rafe%ei tere!tre e!te #redominant$, deta!andu-!e to#oclimate !#ecifice, &n functie de natura !u#rafe%ei tere!tre. Tro#o!fera mijlocie e!te !ediul norilor mijiocii.Tro#o!fera !u#erioar$ !e &ntinde &ntre limitele >-A 7m "i H-+A 7m. Ea e!te !ediul norilor !u#eriori, con!tituiti din cri!tale de g,eata "i care, datorita continutului redu! &n a#a, nu #roduc #reci#itatii. Tro#o!fera !u#erioar$ &nregi!trea a la limita cu tro#o#au a, tem#eraturi medii anuale de -@5 ( la ecuator "i de ->5 ( la #oli. Acea!ta anomalie !e #roduce datorita fa#tului ca la ecuator limita cu tro#o#au a e!te de doua ori mai &nalt$ dec)t la #oli. Tro#o#au a are gro!ime de +-3 7m "i &n ea, gradientul termic vertical e!te 5. Sratosfera !e e'tinde intre inaltimile de H-+A 7m "i 94-45 7m. On ona inferioara a !trato!ferei !unt #re ente i otermii. Once#and cu altitudinea de 34 7m, tem#eraturile ince# !a cre!c$ datorita #re entei o onului. Majoritatea o onului atmo!feric e!te cantonat intre altitudinile de 35-94 7m, atingand concentratia ma'ima la inaltimea de 95 7m. Tot o onul atmo!feric, adu! la tem#eratura "i #re!iunea normala, adica cea care !e &nregi!trea $ &n medie la !u#rafa%a &ntregului *am)nt, ar con!titui un !trat cu gro!imea medie de doar 9 cm, care &nconjoara #laneta. La inaltimea de 45 7m, tem#eratura medie anuala e!te de 5V( "i ume eala relativa e!te foarte !ca uta. *u%inii va#ori de a#a #re enti la limita !u#erioara a !trato!ferei, #ermit rareori formarea unor nori tran!#arent, norii !idefii, care !unt vi ibili du#a a#u!ul !oarelui. .rmea a !trato#au a, cu gro!imi medii de 3-9 7m, !trat &n care gradientul termic vertical e!te 5. Me osfera !e e'tinde intre altitudinile de 94-45 7m "i @5 7m. Inca din !tratele inferioare au loc !c$deri ra#ide ale tem#eraturii aerului "i !e #roduc turbulente inten!e. Tem#eratura !cade de la 5 ( la -@5V(. .me eala aerului e!te a#roa#e ine'i!tenta, dar &n unele ca uri, &n unele !ectoare &n care &n me o!fera #atrund cantitati redu!e de va#ori de a#a, #e tim#ul no#%ii !e #ot ob!erva nori argintii. .rmea a me o#au a, !ituata la altitudinea de @5 7m, !trat &n care gradien%ii termici verticali !unt nuli, de la ace!t !trat &n !u! tem#eratura ga elor ince#and !a crea!ca. Termosfera !e e'tinde intre @5-+355 7m. E!te un !trat cu ga e e'trem de rarefiate. Tem#eratura aerului cre"te con!tant, ajungand la 9555 ( &n #artea !u#erioara a termo!ferei, tem#eratura onventionala, &ntruc)t datorita rarefierii ga elor, nu #oate fi ma!urata cu a#aratura cla!ica. .rmea a termo#au a, cu gradient termici verticali nuli, ace!t !trat jfacand leganira cu ultimui !trat al atmo!ferei, e'o!fera. E!osfera, !trat &n care den!itatea ga elor e!te de !ute de miliarde de ori mai !c$ uta dec)t la !u#rafafa tere!tra, nu !e mai !u#une gravitatiei. Ace!t !trat !e e'tinde de la +355 7m la +5.555 7m, du#a unele o#inii #)n$ la >4.555 7m, di!tant%$ la care incetea a orice influenta electromagnetic$ "i gravitationala a *am)ntului &n !tratele !u#erioare ale e'o!ferei, tem#eraturile !unt "i mai dificil de ma!urat dec)t &n termo!fera, datorita unei rarefieri "i mai mari a ga elor. Aici tem#eratura de#inde de e'#o itie, &n fata radiatiei !olare !e &nregi!trea a tem#eraruri foarte mari, iar la umbra !e inregi!trea $ tem#eraturi a#roa#e la fel de !ca ute ca "i &n !#atiul co!mic. Ace!t fa#t e!te utili at &n #rinci#iul de functionare al bateriilor !olare cu care !unt ec,i#ati !atelitii : alta definire a !tratelor atmo!ferei !e ba ea a #e natura ga elor care !unt #re ente la diferite nivele ale atmo!ferei "i #e #roce!ele fi ico-c,imice care au loc &n ace!te !trate. Intre !u#rafa%a tere!tra "i inaltimea de +55 7m, !e !ituea a omo!fera, care cu#rinde, din cla!ificarea #recedent$, tro#o!fera, !trato!fera "i me o!fera. On omo!fera com#o itia c,imica a aerului e!te con!tanta, aceea!i cu cea intalnita la !u#rafa%a tere!tra. Ca ele !e afla &n !tare moleculara. Etero!fera !e &ntinde &ntre altitudinile de +55 7m "i +9

+5.555 7m, con%ine !tratele termo!fera "i e'o!fera din cla!ificarea Donn "i #re inta o mare rarefiere a ga elor, care !unt di!#u!e !tratificat, &n functie de greutatea moleculara "i !unt di!ociate ionic. (ore!#un ator termo!ferei, !tratele inferioare ale etero!ferei !unt: !tratul de a ot molecular care !e e'tinde intre +55 7m "i 355 7m, urmat de !tratul de o'igen atomic, care !e e'tinde intre 355 "i +.+55 7m. .rmea a !tratele core!#un atoare e'o!ferei: &ntre +.+55 "i 9.455 7m !e afla !tratul de ,eliu atomic, iar intre 9.455 7m "i +5.555 7m, !tratul de ,idrogen atomic. On com#o itia etero!ferei, #rimele doua !trate !unt alcatuite din com#onenti majoritari ai aerului atmo!feric, a otul "i a#oi o'igenul. Ca ele din celelalte doua !trate !u#erioare ale etero!ferei, !unt generate #rin #roce!e !#ecifice. =eliul e!te re ultat al de integrarii uraniului "i t,oriului din !coarta tere!tra, iar ,idrogenul #rovine din di!ocierea moleculelor de a#a. Datorita ioni arii #rodu!a de radiatiile Roentgen "i gamma, &n !tratele inalte ale atmo!ferei !e con!tituie un !trat a#arte, core!#un and unei a treia cla!ificari, efectuata &n functie de !tarea electric$ &n termo!fera, intre >5 7m "i E55 7m, !e con!tituie !tratul numit iono!fera., Aici, a otul "i o'igenul molecular #ierd electroni "i devin ioni #o itivi. Electronii #ierduti formea a un flu' electric la !cara globala. Iono!fera contine mai multe !trate. *rimele trei !trate !unt con!titute din a ot molecular. (el mai im#ortant e!te !tratul D 0FennellB-=eavi!ide1, !ituat &ntre >5-@5 7m, !trat care reflect$, #re#onderent undele radio. .rmea a !tratul E, !ituat intre @5-+95 7m "i !tratul 6, !ituat intre +95-355 7m. .ltimul !trat al iono!ferei, C, !ituat intre altitudinile de 355-E55 7m, e!te con!tituit din o'igen atomic. E'i!ta un flu' continuu de electroni din atmo!fera !#re onele #olare "i un flu' continuu de electroni din interiorul *am)ntului !#re !u#rafat$. Ace!te flu'uri determina di!tribuirea !arcinilor electrice &ntr-un cam# electro!tatic. *e langa ace!ta, #laneta are "i un cam# magnetic, cu doi #oli. *am)ntul #oate fi con!iderat un di#ol, a!emanator unei bare magnetice ce are &nclina%ia de ++V fa%$ de a'a #olilor. (am#ul magnetic e!te generat de nucleul metalic, magnetic al *am)ntului, iar #unctele &n care a'a magnetica !tra#unge !u#rafa%a tere!tra, con!tituie #olii magnetici. Atmo!fera e!te men%inuta &n jurul *am)ntului de ace!t cam# mi't, cam#ul electromagnetic, care &"i e'ercita influenta #)n$ la magneto#au $. On drumul !au #rin co!mo!, &n mi!carea de revolutie, atmo!fera tere!tra are &n #artea din!#re Soare, frontul de !oc care !to#ea $ "i devia a #e lateral$ v)ntul !olar. S#re margini, ace!t front e!te #enetrat de #articulele cor#u!culare ale v)ntului !olar, care !unt #erturbate de im#actul cu frontul de !oc "i &"i continua mi!carea ondulatoriu, formand ona de turbulen%$ a v)ntului !olar. Magneto#au a #re inta &n #artea o#u!a Soarelui o ,,coada? care !e di!i#ea a &n !#atiul co!mic #)n$ la di!tanta de >.E55.555 7m, a!emenea co ii unei comete. Atmo!fera tere!tra #)n$ la magneto#au a con!tituie o ca#cana #entru #articulele materiale emi!e de Soare "i co!mo!, flu'ul energetic electromagnetic !trab$t)nd atmo!fera !u#erioara a#roa#e ne#erturbat. (once#tia geofi ica #ledea $ #entru e'tinderea atmo!ferei #)n$ a magneto#au $, ultima bariera #)n$ la care #ot fi decelate influente tere!tre. (ea mai mare #arte a ca#t$rilor #rovine de la Soare, !ub forma de #la!ma !olar$, la care !e adaug$ #articule #rovenite din !#atiul co!mic, #raf co!mic, care de!i redu! cantitativ, #oate, #rin de#unere de-a lungul a milioane de ani, con!titui !trate groa!e de !ute de metri, #e fundul ariiior centrale ale oceanelor, unde #raful continental nu ajunge. Nu &ntam#lator, celebrul cercet$tor "i om de televi iune american, (arl Sagan, !#unea c$ !untem f$cu%i din #ulbere de !tele. *la!ma !olara e!te con!tituita din electroni, #rotoni "i atomi cu !arcini #o itive 0,idrogen1. *articulele de #la!ma 0a #atra !tare de agregare a materiei1 #rovin din cromo!fer$ , !e de#la!ea a cu vite a intre 955 7m "i +.555 7mR! "i con!tituie v)ntul !olar. Emi!iile de #la!ma ale cromo!ferei, #rimite la !u#rafa%a e'terioar$ a atmo!ferei !ub forma de v)nt !olar, !unt ma'ime &n anii ma'imei activit$%i !olare &n anii cu activitate !olara ma'ima, #e Soare !e #roduc mari eru#tii de ga e incande!cente, #erce#ute !ub forma de #ete !olare. Numarul ace!tor #ete 0numarul Iolf1 e!te ma'im, &n medie, odata la ++ ani, conturand o ciclicitate care are a!u#ra atmo!ferei, mai ale! influen%e de natura electromagnetica. Ace!te eru#tii !olare, a!emenea unor uria!e furtuni, emit &n !#atiul co!mic, deci "i !#re *am)nt, mari cantitati de #articule materiale, incarcate electric. On ace!te #erioade !e inten!ifica. aurorele #olare, furturiile magnetice, #erturbatiile radio "i ale telecomunicatiilor, !e inten!ifica cam#ul magnetic !#re frontul de !oc "i !e lunge!te ,,coada? atmo!ferei &n

+E

!#atiul co!mic. *la!ma !olara circula, odata ca#tata &n atmo!fera, &n !en!ul meridianelor, #e liniile de forta ale cam#ului electromagnetic al *amanrului, &n !#irale. *la!ma !olara #re int$ concentratii onale, numite centuri de radia%ie 0br)uri de radia%ie1. Doua dintre ace!tea, cele mai a#ro#iate de *am)nt, !unt cel mai bine conturate. Ele au fo!t de!co#erite de c$tre !atelitii americani, &n anul +H4@ "i !e nume!c centurile de radia%ie /an Allen. *rima !e !ituea a la di!tanta medie de 3>55 7m fata de *am)nt, iar a doua la di!tanta medie de +9.555 7m - +H.555 7m, fa%$ de *am)nt. Yi #e ori ontal$ !unt diferen%ieri intre diferitele !ectoare ale atmo!ferei. Ace!te diferentieri, mai ale! &n ceea ce #rive!te tem#eratura, ume eala "i o#ale!centa, !unt evidentiate !ub forma ma!elor de aer, care !unt de!#$r%ite de fronturi atmo!ferice #rinci#ale. Diferen%ierile de #re!iune generea $ ciclonii, anticiclonii "i alte formatiuni barice. Ace!te configura%ii #e ori ontal$, dau !#ecificul vremii "i influentea $ clima diferitelor regiuni, !tudiul lor fiind obiectul meteorologiei dinamice "i !ino#tice.

+4

3. RADIATIA SOLARA) TERESTRA Si ATMOSFERICA

3. 1. SOARELE SI ACTI,ITATEA SOLARA. RADIATIA SOLARA.
Soarele e!te una dintre cele circa +55 de miliarde de !tele ale gala'iei (alea lactee. Soarele efectuea a o mi!care de revolutie &n jurul centrului gala'iei, cu vite a de 355 7mR!ec, "i o mi!care de rotatie &n jurul #ro#riei a'e, care durea $ 34-3A ile la ecuator "i 94-9A ile, la #oli. /ar!ta Soarelui e!te a#reciat$ la E,4 milarde de ani. Ra a !a e!te de >H4.955 7m, ma!a de 3 Z +53A t, den!itatea medie de +,E gRcm9, den!itatea &n nucleu de +45-+>5 gRcm9, #re!iunea &n interiorul nucleului, de +55-355 miliarde de atmo!fere, turtirea la #oli ne!emnificativa, tem#eratura la !u#rafa%a de 4.AA5V F, tem#eratura &n centru de circa +4 milioane grade Felvin, iar di!tanta medie #)n$ la *am)nt, de +EH,> milioane 7m. Soarele face #arte dintre !telele de m$rime mijlocie, din categoria #itice galbene. E!te alc$tuit #redominant din ,idrogen "i ,eliu 0*o!ea, Arma!, +HH@1. On fa a initial$, Soarele a fo!t o !tea rece, o #roto!tea. *rin com#rimare gravitational$ "i cre"teea #re!iunii &n interior "i-a ridicat tem#eratura, declan")ndu-!e mi"c$ri convective &n interiorul !$u. Du#$ circa +55 milioane de ani de e'i!ten%$ &n fa a de #roto!tea, acum E,4 milarde de ani, &n interiorul Soarelui !-au declan!at reac%iile nucleare, moment al a#aritiei Soarelui, ca !tea #itic$ galben$. Din momentul #re ent, reac%iile nucleare vor mai #utea continua &nc$ 4 miliarde de ani. Du#$ aceea, ,idrogenul din nucleu va fi tot tran!format &n ,eliu, nucleul !e va contracta, iar inveli!urile e'terioare !e vor dilata, e'tin andu-!e #ana #e aliniamentul #e care !e afla acum orbita #lanetei Marte, inclu and "i !#atiul ocu#at de #laneta noa!tra, Soarele devenind o !tea gigantic$ ro"ie, fa $ care va dura a#ro'imativ + miliard de ani. On acea!t$ fa $ !e va #ierde !#re co!mo!, jumatate din materia !olara, va urma o r$cire "i o contractare a materiei rama!e, Soarele devenind o !tea #itic$ alb$. (ontinuarea #roce!ului de racire, contractare "i cre"teea den!itatii va face ca Soarele !a nu mai lumine e, devenind o !tea #itic$ neagr$. Energia !olara, e!te energia care a #u! &n mi!care materia #e !u#rafa%a *am)ntului de-a lungul erelor geologice, ajungandu-!e la inf$%i"area actual$. Energia !olara a!igur$ !ub!tratul energetic al mi!carilor "i tran!formarilor mediului "i energia indi!#en!abila a#aritiei "i de voltarii vie%ii #e Terra. E!te factorul #rinci#al &n dinamica atmo!ferei, fiind !ur!a energetic$ a tuturor tran!formarilor ce au loc ne&ncetat &n atmo!fer$. Dac$ *am)ntul nu ar di!#une dec)t de caldura !a interna, &n !tadiul actual al evolutiei #lanetei, tem#eratura !u#rafe%ei !ale ar fi a#roa#e de 5 ab!olut 0- 3A9V(1. Soarele emite energie #rin radia%ii de natur$ electromagnetic$. Din radia%ia emi!$ de Soare &n !#atiul co!mic, *am)ntul #rime"te a doua miliarda #arte, adica +,9A ' +53E calorii. Ontr-o i "i jumatate, *am)ntul #rime!te de la Soare o cantitate de energie egala cu toat$ energia #rodu!$ de !ocietatea omenea!ca, &ntr-un an. De la !tele !e #rime"te #e *am)nt o cantitate de energie infima, egal$ cu a !uta milioana #arte din energia #rimita de la Soare. De la co!mo!, *am)ntul #rime!te o cantitate de energie "i mai redu!a, ec,ivalenta cu a doua miliarda #arte din energia #rimita de la Soare 0*o#, +H@@1. Soarele e!te o !fera avand ra a ec,ivalenta cu +5H,+ ra e tere!tre. On mi"carea !a de revolutie &n jurul Soarelui, *am)ntul de!crie o eli#!$. Soarele e!te !ituat &ntr-unul din focare. Di!tanta minima #)n$ la Soare e!te &n 3 ianuarie, la #eri,eliu 0#erigeu1,0+EA milioane 7m1, iar di!tanta ma'ima e!te #e E iulie, la afeliu 0a#ogeu1, 0+43 milioane 7m1 &n mi!carea !a #e eli#tica, *am)ntul are o inclinatie de >>V99[ fata de #lanul eli#!ei. Acea!ta inclinare creea a anotim#urile. Ince#uturile a!tronomice ale anotim#urilor !unt date de ec,inoctii "i !ol$ titii. (om#o itia c,imica a Soarelui con!t$ din ga e incande!cente, ,idrogenul ocu#and #rocentul de 45N, ,eliul, E5N, iar metalele grele, &n !tare ga oa!a, +5N. Energia !olara e!te #rodu!a de reac%iile termonucleare, !imilare celor #rodu!e la e'#lo ia unei bombe nucleare cu ,idrogen 0fu iune1 "i &n !ecundar de reactii nucleare de fi!iune, a!emanatoare celor ce !e #roduc la e'#lo ia unei bombe atomice. +>

Reactiile de fu iune !e #roduc mai ale! &n nucleul !olar, unde #rin unirea a #atru nuclee de ,idrogen re ulta re ulta un atom de ,eliu "i energie emi!a ca radia%ie gamma. Materia !olara !e di!ocia a &n atomi ai elementelor !im#le "i #articule elementare: electroni, #rotoni "i neutroni. Nucleele de ,idrogen 0#rotonii1 !e mi!ca &n interiorul Soarelui, !e ciocne!c cu nucleele altor elemente, #rovocand de integrarea 0fi!iunea1 "i refacerea 0fu iunea1 nuclear$ a materiei !olare. On final, intreaga cantitate de ,idrogen !e va tran!forma &n ,eliu. De"i Soarele e!te alcatuit &n intregime din ga e, !ub forma de #la!ma, "i ar fi im#ro#riu !a !e !#una c$ are atmo!fer$, fiind vorba doar de !trate de ga e cu den!itate din ce &n ce mai redu!a, !#re e'terior, com#arativ cu den!itatea din nucleu, !tratele e'terioare, cu den!itatea redu!a, #oarta numele de atmo!fer$ !olara. Atmo!fera !olara !e com#une dintr-un !trat inferior, numit foto!fera, cromo!fera "i coroana. 6oto!fera e!te #artea vi ibila a Soarelui, di!cul alb care e!te !ur!a majoritatii radiatiei !olare 0foton &n!emnand lumina, &n limba greaca1. 6oto!fera e!te #rimul !trat cu den!itati redu!e, la e'terior de ma!a #ro#riu- i!$ a Soarelui. Cro!imea foto!ferei e!te de +55-455 7m. .nele conce#tii con!ider$ foto!fera ca ultim !trat al Soarelui, dea!u#ra !a, atmo!fera !olara ince#and cu cromo!fera. Tem#eratura !cade &n foto!fera odata cu de#artarea de Soare, de la 4AA5V F, la ba a, la E955V F, &n #artea !u#erioara. 6oto!fera are den!itate redu!$, egala cu den!itatea atmo!ferei tere!tre la inaltimea de 45 7m. =idrogenul con!tituie H3 N din ma!a foto!ferei. (romo!fera e!te un !trat cu forma unui inel ro!u 0in limba greaca, cromo! in!eamna culoare1 fiind atmo!fera !olara #ro#riu- i!a. Tem#eratura cromo!ferei cre"te de la E955V F, la ba a, #)n$ la circa + milion de grade Felvin, &n #artea !u#erioara. .nele i#ote e #un acea!ta cre"tee de caldura #e !eama tran!formarii energiei mecanice &n energie calorica, ace!ta fiind #rimul !trat, &n care !e #ot intruni conditii #enrru acea!ta tran!formare. (romo!fera e!te alcatuita din ,idrogen 0A@N1, ,eiiu 0A,@N1, re!tul fiind elemente grele. (oroana !olara e!te cel mai e'tin$ !trat ai atmo!ferei !olare, numit "i atmo!fera e'terioara e'tin andu-!e #)n$ la di!tanta de 9 milioane de 7m de Soare, fiind vi ibila la ecli#!ele totale de Soare, !ub forma unui ,alou alburiu, din care, !#re !#atiul co!mic, !e #ro#aga v)ntui !olar. Tem#eratura coroanei !olare !cade de la + milion de grade Felvin &n #artea inferioara 0in #artile cele mai active, #)n$ la 9 milioane grade Felvin1, la +55V F, la limita !a difu a !#re !#atiul co!mic. *rin coroana !olara !trabat jetuiri de ga e ioni ate, la tem#eraturi ridicate, #)n$ la &naltimi egale cu 9-E ra e !olare, coada lor e'tin andu-!e &n co!mo!, #)n$ la di!tanta de +5 ra e !olare, fata de !u#rafa%a Soarelui. (oroana e!te com#u!a majoritar din ,idrogen ioni at. Atmo!fera !olara are o dinamica accentuata, fiind uneori mai calma, cel mai ade! #uternic #erturbata de flu'uri de energie "i curenti de #articule, ca "i de mi!carile violente #rodu!e de eru#tiile !olare. (iclicitatea eru#tiilor !olare, #roce!e !tran$ legate de fenomenul #etelor !olare, are o #erioada de H+3,> ani, cu media de ++ ani, numarul de #ete !olare fiind un indicativ !tabilit acum doua !ecole de fi icianul german Iolf 0numarul Iolf re#re entand numarul anual de #ete !olare vi ibile in!trumental de #e *am)nt1. Numarul ma'im de #ete !olare ob!ervat 03>91, !-a #rodu! &n anul +H4A, an de ma'ima activitate !olara 0ani ai Soarelui cald, !#re deo!ebire de anii cu activitate minima, numiti ani ai Soarelui calm1. *etele !olare !unt arii a#arent mai #utin active, ce a#ar mai intunecate, datorita tem#eraturii mai redu!e 0E555V F1, com#arativ cu re!tul !u#rafe%ei Soarelui, fiind inconjurate de vartejuri de ga e incande!cente, cu tem#eraturi mai ridicate. On realitate, numarul mare de #ete !olare indica o activitate !olara inten!a, marcata de eru#tii !olare, la marginea #etelor, care !e tran!mit &n coroana !olara !ub forma de jeturi "i #rotuberan%e formate din ga e ioni ate "i avand tem#eraturi ridicate. Diametrul #etelor !olare #oate ajunge la +55.555 7m. *etele !olare #ot #er!i!ta #)n$ la cateva luni, !unt mobile, !e de#la!ea a &n general !#re ve!t "i !#re ecuatorul !olar, formandu-!e majoritar intre latitudinile !olare de 94-E5V, rareori migrand !#re #olii !olari. Inten!ificarile #rodu!e de eru#tiile !olare &n anii de activitate ma'ima, ca "i !caderile de activitate din anii calmi, nu #ot modifica mai mult de \ 9-E N energia tran!mi!a de Soare &n !#atiul co!mic. On anii de ma'ima activitate !olara !e inten!ifiec$ radiatia cor#u!culara "i ultraviolet$. +A

Energia !olar$ !e #ro#aga din!#re nucleul Soarelui, #rin trei categorii de #roce!e. *rin conductibilitate termic$ !e tran!mit !#re e'terior cantitati neglijabile de energie. *rin radiatie, #roce!ul e!te mai inten!, dar cantitatile tran!mi!e raman mici, datorita fa#tului ca #e #arcur!, energia #re enta initial ca ra e gamma, e!te ab!orbita de electronii "i atomii materiei !olare, fiind tran!formata &n radia%ie <, cu lungimi de unda din ce &n ce mai mare. Du#a re#etate reactii, flu'ul caloric ajunge la !u#rafa%a Soarelui, abia du#a un milion de ani de la #omirea !a din nucleu. A#roa#e &ntreaga cantitate de energie #rodu!a &n interiorul Soarelui, !e tran!mite !#re e'terior #rin convectie termica. Energia !olara !e tran!mite &n !#atiul co!mic #rin radiatii electromagnetice, avand lungimi de unda cu#rin and intreg !#ectrul electromagnetic, de la ra ele <, la undele radio. Radiatia electromagnetica nu are nevoie de mediu material #entru a !e #utea tran!mite "i !e de#la!ea a cu vite a de 955.555 7mR! 0vite a luminii1. *entru ra ele < "i ra ele ultraviolete de unda !curta, !ur!a de emi!ie e!te coroana !olara2 #entru !#ectrul vi ibil "i domeniul lungimilor de unda ale radiatiei infraro!ii, foto!fera2 #entru undele radio, cromo!fera "i coroana. Soarele emite "i radia%ie cor#u!culara, cu &ncarcare electric$, com#u!a din electroni "i ioni, care #oarta abia a milioana #arte din energia !oiara, !e de#la!ea a lent, &n com#aratie cu radiatia electromagnetica 0955-+555 7mR!1, con!tituind v)ntul !olar. /)ntul !olar !e #ro#aga #)n$ la di!tanta la care #re!iunea !a devine nula, #re!iunea &n !#atiul re!#ectiv fiind doar cea a radiatiei co!mice. Ace!t !#atiu #e care Soarele &"i e'ercita influenta #rin intermediul v)ntului !olar, !e nume!te ,elio!fera.

3. 2. -RINCI-ALELE LEGI ALE RADIATIEI

(or#urile care au tem#eratura de #e!te -3A95( 05 F1 emit radiatii cu diferite lungimi de unda, &n functie de tem#eratura, culoarea "i natura lor. *uterea de emi!ie 0e1 e!te cantitatea de energie emi!a &ntr-un minut de #e o !u#rafa%a de + cm. Similar, #uterea de ab!orbtie 071 e!te cantitatea de energie ce #oate fi ab!orbira &ntr-un minut de o !u#rafa%a de + cm 3, iar #uterea de refle'ie 0a1 e!te cantitatea de energie reflectat$ &ntr-un minut de #e o !u#rafa%a de + cm 3. *entru cor#ul ab!olut negru 0ine'i!tent &n natur$1 teoretic, 7 W 5, a W +. On ca ul refle'iei +, refle'ia e!te totala "i ar fi #rodu!a de oglinda #erfecta, ine'i!tent&$ &n realitate. :glin ile eficiente, de argint !au #latina, !e a#ro#ie doar de acea!t$ valoare. E'i!t$ trei legi #rinci#ale ale radia%iei, cu mare a#licabilitate &n meteorologie. "egea #irc$off. La o anumita tem#eratura, #entru o anumita lungime de unda, ra#ortul dintre #uterea de emi!ie "i #uterea de ab!orbtie e!te o marime con!tanta, aceea!i #entru toate cor#urile "i egala cu #uterea de emi!ie a ,,cor#ului negru?, &n acelea!i conditii. (onform ace!tei legi, re ulta urm$toarele: - cor#urile emit radiatiile cu lungimi de unda #e care le "i #ot ab!orbi la aceea!i tem#eratura2 - cor#urile care ab!orb bine, radia a de a!emenea bine, iar cor#urile care ab!orb !lab, radia a !lab2 - cor#urile din natura, nefiind niciodata ab!olut negre, emit numai o anumita #arte din radiatia #e care o emite cor#ul ab!olut negru, la aceea!i tem#eratura. "egea Stefan-%olt man. *uterea radianta totala a ,,cor#ului ab!olut negru? e!te #ro#ortionala cu tem#eratura ab!oluta 0VF1 a ace!tuia la #uterea a #atra. "egea &e &eplasare 'ien-P(anc). *rodu!ul dintre lungimea de unda care core!#unde #uterii de emi!ie ma'ime a unui cor# "i tem#eratura ab!oluta 0VF1 a ace!tuia e!te o marime con!tanta. Re ult$ c$ la tem#eraturi ridicate, #uterea de emi!ie ma'im$ e!te cu lungime de unda tot mai mica.

3.3. COM-O.ITlA S-ECTRALA A RADIATIEI SOLARE

Soarele emite doua feluri de radiatii, radiatia termica, de natura electromagnetica "i radiatia cor#u!culara. Energia radianta emi!a !ub influenta caldurii !e nume!te radia%ie termica. /ite a ei e!te vite a luminii 0955.555 7mR!1. Acea!ta radia%ie nu nece!ita mediu material #entru #ro#agare. Radiatia cor#u!culara e!te alcatuita din #articule cu incarcare electrica 0ioni1, #rotoni, electroni "i neutroni, #articule care au energii inalte, generate de #la!ma !olara. Radiatia cor#u!culara tran!#ort$ !#re *am)nt, o +@

cantitate de energie de +5 miliarde de ori mai mica dec)t radiatia termica, din acea!ta cau a urmand a anali a doar radiatia termica. In domeniul ma!urarii lungimii de unda a radiatiei electromagnetice !e utili ea a unitati de ma!ura !#ecifice: 5,55+ mm W + micrometru 0micron1, lum W + nm 0nanometru12 5,+ nm W + A. 0ang!trom1. S#ectrul radiatiei !olare ince#e cu radiatiile < care au lungimea de und$ de ca%iva A, la undele ,er iene 0radio, radar1, care au lungimea de und$ #)na la c)%iva cm. Totalitatea radiatiilor electromagnetice emi!e de Soare, ordonate &n functie de lungimea de unda, inregi!trate fotografic !au fotoelectric, #oarta numele de !#ectru !olar. On ordinea lungimii de und$, !#ectrul !olar !e im#arte &n mai multe one. - ona radiatiilor < 0Rontgen1 e!te #re enta la lungimi de unda !ub 3H55 A. Ace!t ti# de radiatii, folo!it la radiografii, e!te deo!ebit de nociv. Ace!te lungimi de unda !unt de regula retinute &n atmo!fera, la !u#rafa%a tere!tra ajungand o cantitate infima2 - ona ultravioleta 0./1 !e e'tinde intre lungimile de unda de 3H55 - 9>55 A. Radiatiile ultraviolete au #uternice efecte c,imice, numindu-!e "i radiatii c,imice2 - ona radiatiilor vi ibile 0/I]1 !e e'tinde intre lungimile de unda de 9>55 - A355 A. Ele #ot fi de!facute #rin refractie &n culorile com#onente: violet, indigo, alba!tru, verde, galben, oranj "i ro!u. Refractia ra elor !olare vi ibile &n #icaturile de a#a, formea a curcubeul. *rin com#unerea ace!tor ti#uri de radiatie, cu lungimi diferite de unda, !e obtine lumina alba2 - ona radiatiilor infraro!ii !e e'tinde intre A355 - 9.555.555 A. Ace!t ti# de radiatii are un efect caloric #ronuntat. :biecte care nu !unt incande!cente emit radia%ie infraro!ie, c,iar "i acelea care au tem#eratun negative, cu #utin dea!u#ra tem#eraturii 5V F. *e ma!ura cre"teii tem#eraturii obiectului ce iradia a, !e !curtea a "i lungimea de unda a radia%iei emi!e2 - undele ,er iene 0radiofonice1 au lungimi de unda de #e!te 9.555.555 A 05,9 mm1. Intre +.>55 E5.555 A !e !ituea a HHN din energia radianta infraro"ie. Lungimile de unda care detin energie decelabila, &nce# cu radiatiile <, care detin energie &n #artea lor cu lungime de unda mai mare "i !e continua #ana &n #artea cu lungimi mici de unda a radiatiei infraro!ii. Radiatiile infraro!ii cu lungimi mari de unda "i radiatiile ,er iene tran!#orta cantitati infime de energie. S#ectrul !olar nu e!te continuu, ci are ben i negre &n com#o itia !a, ben i numite linii de ab!orbtie. Ace!tea indica li#!a unor radiatii &n domeniul lungimilor re!#ective de unda. Ace!te lungimi de unda au fo!t ca#tate de c$tre atmo!fera !olara "i de cea tere!tra, #ierderile de energie &n !#atiul co!mic fiind e'trem de mici. La limita !u#erioara a atmo!ferei, ace!te intreru#eri !unt mai #utine, indicand ecarrurile &n care radiatia a fo!t retinuta de c$tre atmo!fera !olara. Ab!orbtia atmo!ferei e!te foarte #uternica, c,iar totala, #entru anumite lungimi de unda. Radiatiile im#ortante caloric "i vi ual !unt doar cele de unda !curta. Daca #entru *am)nt !e con!idera o tem#eratura medie de +4V(, lungimea de unda a emi!iei ma'ime e!te de +59 555 A. Inten!itatea radiatiei !cade !#re lungimi de unda mai redu!a, ajungand !a fie 5, la lungimea de unda de E5.555 A, &ntruc)t #laneta are tem#eratura medie, cat "i tem#eraturile ma'ime, de!tul de redu!e. /aloarea de E5.555 A, #oate fi con!iderata ca limita intre radiatia tere!tra "i radiatia !olara. Moleculele con!tituiente ale ga elor atmo!ferice, dar mai ale! va#orii de a#a "i bio'idul de carbon retin ra e din !#ectrul lungimilor mari de unda, emi!e de !u#rafa%a tere!tra "i de contraradiatia atmo!ferei 0acea #arte &ndre#tata !#re !#atiul co!mic1, #articulele re!#ective !e incal e!c "i emit radiatia ca#tata, &n toate !en!urile, deci "i ina#oi !#re !u#rafa%a tere!tr$. Intre *am)nt "i atmo!fer$ !e formea a un flu' continuu "i den$ de radia%ie, care, ca#tata &n !tratul inferior al atmo!ferei, duce la &ncal irea ace!tui !trat. Atmo!fera inferioara e!te #enetrabila #entru radiatia !olara cu lungimea mica de unda, din!#re Soare !#re *am)nt, dar e!te o ca#cana #entru flu'ul radiativ care !e de#la!ea a din!#re *am)nt "i !tratele inferioare ale atmo!ferei, !#re co!mo!. Ace!t fenomen con!tituie efectul de !era. Datorita cre"teii cantitatii de bio'id de carbon "i a altor #oluanti ce #roduc efect de !era, &n !tratul inferior al atmo!ferei, efectul de !era !-a am#lificat continuu odata cu de voltarea indu!triala. S-a #rodu! o cre"tee a tem#eraturii tro#o!ferei inferioare, cu +V (, numai &n ultima !uta de ani.

+H

3. /. RADIATIA SOLARA DIRECTA. CONSTANTA SOLARA.INSOLATIA.

6lu'ul de radia%ie ce #rovine direct de la di!cul !olar "i care ajunge nemodificat 0nedifu at, nereflectat, nerefractat1, la !u#rafa%a tere!tra, con!tituie radiatia !olar$ directa 0S[1. : #arte din radiatia !olara directa !e introarce &n co!mo! #rin #roce!e de reflectie, !au !e tran!form$ &n atmo!fera, &n alte ti#uri de radia%ie. La limita !u#erioara a atmo!ferei, radiatia !olara directa e!te #uternica "i con!tanta. Mici modificari !unt datorate cre"teii activitatii !olare #e tim#ul #etelor !olare "i la a#ro#ierea *am)ntului de Soare 0&n iama emi!ferei boreale1. (onventional, valoarea !tandard, acce#tata international, e!te de +,H@ calRcm 3Rmin, valoare denumita con!tanta !olara. /ariatia ei anuala e!te de \ 9N. Radiatia direct$ ma!urata #e !u#rafa%a #er#endiculair$ #e ra ele !oarelui e!te notata I. 6lu'ul radiatiei !olare directe, ce cade #e o !u#rafa%a ori ontala, re#re inta in!olatia. 0I[1 Acea!ta !e ma!oara &n calRcm3Rmin. I[ W I !in ,o &n care I W radiatia directa ma!urata #e !u#rafa%a #er#endiculara2 ,o W ung,iul de inaltime al Soarelui dea!u#ra ori ontulu I W 6 doar c)nd Soarele !e afla e'act &n mijlocul bol%ii cere"ti. *e !u#rafa%a ori ontala, com#arativ cu aceea!i !u#rafa%a #er#endiculara #e ra ele !oarelui, den!itatea flu'ului radiativ e!te mai mica, iar cantitatea de energie #rimita e!te de a!emenea mai mica. On ona intertro#icala, radiatia directa cade #er#endicular #e !u#rafa%a tere!tra ori ontala, doar la amia a, &n doua ile #e an, iar #e tro#ice, la amia a, &n !ol$ titiul de vara al fiecarei emi!fere. La ecuator, acea!ta !ituatie !e inregi!trea $ doar la amia a, la cele doua ec,inoctii. *e !u#rafa%a tere!tra inclinata, ung,iul de incident$ e!te diferit, ceea ce va duce la diferentieri ale in!olatiei re ultand diferentieri termice locale 0to#oclimatice1. E'#o itia "i inclinarea ver!antilor con!tiruie #rinci#alii factori de diferentiere to#oclimatic$.

SLABIREA INTENSITATII RADIATIEI SOLARE LA TRECEREA -RIN ATMOSFER0.

La trecerea #rin atmo!fer$ !e modifiec$ com#o itia !#ectral$ "i inten!itatea radiatiei. Ra ele < !unt !unt ab!orbite a#roa#e total, iar radiatia ultraviolet$ &ntr-o #ro#ortie mare. *roce!ele de ab!orbtie, refle'ie, difu ie "i refractie duc la !caderea con!tantei !olare, de la limita !u#erioara a atmo!ferei, #)n$ la !u#rafa%a tere!tra. Ab!orbtia e!te un #roce! !electiv. Eficienta mare a ei &n atmo!fera tere!tra e!te ilu!trata de inten!itatea, frecventa "i e'tinderea liniilor telurice. Radiatiile cu lungimi de unda mai mici de 3.355 A, 0radiatiile <1, !unt ab!orbite de c$tre o'igen "i a ot, a#roa#e &n totalitate. 8io'idul de carbon ab!oarbe bine radiatiile infraro!ii cu lungimea de unda &ntre E5.555 - 45.555 A "i a#roa#e total #e cele cu lungimea de und$ &ntre +95.555 - +A5.555 A. A#a ab!oarbe foarte #uternic, ab!orbind a#roa#e total radiatiile infraro!ii cu lungimi de und$ cu#rin!e &ntre E5.555 - @5.555 A "i radiatiile infraro!ii cu lungimi de unda mai mari de +95.555 A. 8io'idul de carbon ab!oarbe radiatii infraro!ii dintr-un ecart mare, &n !#ecial #entru lungimi de unda !ub E5.555 A, ceea ce face ca cre"teea concentratiei !ale &n atmo!fera !a duca la am#lificarea efectului de !era. Difu ia e!te #roce!ul de &m#ra!tiere a radiatiei de c$tre moleculele ga elor "i va#orilor din atmo!fera, ca "i de c$tre aero!oli atmo!ferici de mici dimen!iuni. Sunt difu ate &n !#ecial radiatiile vi ibile. Refle'ia !e #roduce &n atmo!fera, concomitent cu celelalte #roce!e de tran!formare ale radiatiei !olare. Refle'ia e!te #rodu!a &n !#ecial de c$tre aero!oli. Difu ia "i refle'ia de#ind de gro!imea !tratului atmo!feric !trabatut. Cro!imea atmo!ferei, ma!urat$ de la !u#rafa%a tere!tra, #ana &n co!mo!, #e #er#endiculara locului, !e nume!te ma!a o#tica normala "i valoarea ei e!te egala cu +. La diferite inaltimi

35

ale Soarelui dea!u#ra ori ontului, ma!a o#tica e!te foarte diferita "i ea cre"te &ntr-un ritm mult mai mare, com#arativ cu !caderea ung,iului de incidenta a radiatiei !olare directe. E!te evidenta cre"teea foarte #utemica a radiatiei directe, la mijlocul diminetii "i !caderea bru!ca la cateva ore du#a amia a. :rele de ra!arit "i de a#u! &nregi!trea $ cantitati de radia%ie directa infima. Sc,imbarile termice bru!te !e #etrec la orele @ - H "i +> - +A. Daca &n domeniul radiativ modificarile #e #arcur!ul ilei, mai ale! la mijlocul diminetii "i la mijlocul du#a amie ii !unt tran!ante, #entru tem#eratura nu !e intam#la acela!i lucru, &ntruc)t atmo!fera, ca "i !u#rafa%a tere!tra, au inertii termice #ro#rii mari, accentuate de #re enta a#ei care acumulea a caldura &n momentul &ncal irii "i o cedea a &n momentul racirii. Sc,imbarile de fa a ale a#ei mare!c "i mai mult inertia termic$ a atmo!ferei, a!tfel incal irea "i racirea !a !e #roduce cu o &ntar iere "i mai lent$ dec)t variatia radiatiei !olare directe. (oeficientul de tran!#arenta e!te ra#ortul: # W +R Io &n care I e!te radia%ia directa ajun!$ la !u#rafa%a tere!tra, iar Io e!te con!tanta !olara. (oeficientul de tran!#arenta e!te !electiv. A!tfel #entru lungimea de unda de E.555 A, # are o valoare medie de 5,A32 #entru >.555 A, 5,HE iar #entru +5.555 A, 5,HH. Re ulta ca &n #artea !tanga a !#ectrului vi ibil, atmo!fera !to#ea a mare #arte din radiatie, iar la drea#ta !a, !#re radiatia infraro!ie, atmo!fera e!te foarte tran!#arenta, radiatiile infraro!ii !trabatand cu u!urinta atmo!fera. c)nd gro!imea atmo!ferei cre"te aritmetic, radiatia !olara !cade &n #rogre!ie geometrica. Regula e!te valabila #entru totalul radiatiei !olare, dar !e a#lica diferit #entru fiecare lungime de unda. 6ractiunea din radiatia directa, retinuta #rin ab!orbtie "i difu ie !e e'#rima #rin coeficientul de e'tinctie. (oeficientul de e'tinctie e!te !uma e'tinc%iilor e'ercitate de c$tre ga ele atmo!ferei 0atmo!fera ideala1. La ace!te e'tinctii !e adauga e'tinctii e'ercitate de c$tre va#orii de a#a "i aero!oli. Ra#ortul dintre coeficientul de e'tinctie al atmo!ferei reale 0atmo!fera ce contine va#ori de a#a "i aero!oli1 "i coeficientul de e'tinctie al atmo!ferei ideale 0fara va#ori de a#a "i aero!oli1, re#re inta factorul de o#acitate al atmo!ferei. /aloarea ace!tuia e!te de 3 - 9 &n muntii &nalti "i ajunge la E, &n onele urbane. 6actorul de o#acitate e!te mai mare vara, c)nd atmo!fera e!te incarcata cu va#ori de a#a "i #raf. Mer!ul ilnic "i anual al inten!itatii radiatiei !olare directe "i al in!olatiei (um !-a mai aratat, mer!ul ilnic "i anual al inten!itatii radiatiei !olare directe "i al in!olatiei e!te &n functie de gro!imea atmo!ferei !rrabatute "i de o#acitatea !a. /alorile cre!c, odata cu cre"teea ung,iului de incidenta al radiatiei !olare directe, !#re #ran &n mer!ul diurn "i !#re !ol$ titiul de vara, &n mer!ul anual. La ecuator, cre"teea de la amia a nu e!te atat de evidenta datorita cre"teii continutului de va#ori din aer. Radiatia !olara directa cre"te odata cu altitudinea, datorita !caderii ma!ei armo!ferice !trabatute "i !caderii o#acitatii. Mer!ul anual al radiatiei !olare directe #re inta curbe care cre!c din!#re !e onul rece !#re !e onul cald, de la ince#utul anului !#re mijlocul !au, !ca and a#oi #)n$ la !far!itul anului. E'ce#tie face doar ona ecuatoriala, unde !e &nregi!trea $ doua #lu!uri, de #rimavara "i toamna "i doua minime, de vara "i iarna. Marimea ilei #olare face ca radiatia !olara direct$ !a &nregi!tre e &n ona #olari, &n tim#ul lunilor iunie "i iulie, valori mai mari dec)t cele &nregi!trate &n aceea!i #erioada, &n ona ecuatoriala.

3.1. RADIATIA DIFU.A

Difu ia !e #roduce &n atmo!fera #rin di!#er!ia flu'urilor radiative de c$tre moleculele ga elor con!tituiente ale atmo!ferei, va#orii de a#$ "i mai ale! de c$tre aero!oli 0nori, cea%$, #acl$1. *rin ace!te #roce!e, 34N din radiatia direct$ !e tran!form$ &n radia%ie difu $. Din radiatia difu $ re ultata, +R9 !e #ierde &n co!mo!. Suma radiatiei directe "i a celei difu e con!tituie radiatia total$. Inten!itatea radiatiei difu e e!te &n functie de ra a #articulelor ce difu ea a, de natura lor, de den!itatea lor #e unitatea de volum "i de lungimea de unda a radiatiilor care vor fi difu ate. *articulele mici, c,iar "i moleculele, difu ea a bine lungimile !curte de unda. Ace!tea difu ea a inten! radiatiile ultraviolete, violete, indigo "i alba!tre, din ace!te #roce!e re ultand culoarea alba!tr$ a cerului. Atomii difu ea a doar radiatii cu lungime mai !curta de unda, cum !unt radiatiile ultraviolete "i 3+

cele violete, de aceea la altitudini mari "i c,iar de #e muntii foarte inalti cerul !e vede violet. A#a difu ea a bine lungimnile de unda ale intregului !#ectru, dar mai ale! #e cele ale !#ectrului vi ibil, re ultand culoarea alba. *rin combinatie cu alba!tru #rovenit din #roce!ele mentionate, atmo!fera umeda #roduce o culoare alba!tru de!c,i! a cerului. Alba!trul "i violetul !e ab!orb !au !e difu ea a &n atmo!fera, !#ectrul vi ibil ajungand la !u#rafa%a tere!tra !aracit &n ace!te dou$ culori. De aceea culoarea com#unerii re!tului culorilor !#ectrului, ajun!e ma!iv la !u#rafa%a tere!tra, are o re ultanta galbuie. E!te nuanta luminii !olare. La !u#rafa%a tere!tra, energia ma'ima revine radiatiilor galbene "i ver i, &n atmo!fera mijlocie celor ver i "i alba!tre, iar &n !trato!fera, celor alba!tre. *entru #articule mai mici dec)t lungimea de unda, difu ia e!te inver! #ro#ortional$ cu lungimea de unda la #uterea a E-a. *entru #articule mai mari dec)t lungimea de unda, difu ia e!te identic$ #entru toate lungimile de unda. Difu ia #rodu!a de #articule mari are o re ultanta cu com#o itie !#ectrala a!emanatoare cu a radiatiei directe, ce con%ine la #ro#ortii normale "i culorile cu lungimi mici de unda din !#ectrul vi ibil, violet, indigo "i alba!tru. Radiatia difu $ are deci culoarea alba. *articulele ce au diametre mai mari de +,3 microni, nu mai #ot difu a, ele #roducand refle'ia radiatiei incidente. Radiatia difu $ 0D1 !e m$!oara #e !u#rafa%a ori ontal$ "i !e e'#rim$d &n calRcm3Rmin. Difu ia e!te ma'ima c)nd ra ele !olare cad #e !u#rafa%a tere!tra &n ung,iuri mari, deci valorile ei !unt mari la amia a "i vara. Norii #ot cre"te radiatia difu a #)n$ la valori de @ ori mai mari dec)t radiatia difu a ce ar #utea fi inregi!trata &n acel moment, #e tim# !enin. Stratul de a#ada, #rin refle'ie, trimite &na#oi &n atmo!fera, mare #arte din radiatia incidenta #e !u#rafa%a !a. Acea!ta radia%ie reflectata, ajun!a &n atmo!fera, difu ea a "i ea, ca "i radiatia directa, marind cantitatea de radia%ie difu a #re enta &n atmo!fera "i cre!cand lumino itatea. Refle'ia de #e !tratul de a#ada e!te foarte #uternica &n onele #olare, unde radiatia directa incidenta cade foarte oblic, cantitatea de radia%ie difu a #re enta &n atmo!fera e!te foarte mare, iar cerul ca#$ta, din acea!ta cau a, culoarea alba.

RADIATIA TOTALA
Radiatia totala 0globala1 e!te egala cu !uma radiatiei directe "i a celei difu e, ambele inregi!trate #e !u#rafa%a ori ontala : ^ W S[ S D Inten!itatea radiatiei totale e!te : I_ W I !in ,o S D Ra#ortuI dintre radiatia directa "i radiatia difu a e!te mobil. /alorile ace!tui ra#ort !unt &n functie de inaltimea Soarelui dea!u#ra ori ontului 0care de#inde de momentul din i "i din an "i de latitudine1, de tran!#arenta atmo!ferei, de o#acitatea ei "i &n !#ecial de nebulo itate. Difu ia e!te totala inainte de ra!aritul "i du#a a#u!ul Soarelui, "i e!te de doar +5-35N, la amia a ilelor !enine. Nebulo itatea !u#erioara cre!cuta mare!te difu ia "i !cade valorile radiatiei directe, &n final re ultand o valoare mai !ca uta a radiatiei totale. Nebulo itatea #ar%ial$, dar care nu umbre!te Soarele #entru locul de ob!ervatie, va cre"te radiatia totala. Ace!t fenomen !e #roduce #rin #a!trarea con!tant$, a radiatiei directe, #rin cre"teea radiatiei difu e, atat &n norii re!#ectivi cat "i #rin difu area radiatiei reflectate de ace!ti nori. Nebulo itatea inferioara ridicata duce la o cre"tee a radiatiei difu e, dar la o !cadere "i mai mare, c,iar totala, a radiatiei directe, ceea ce va face ca !uma lor, inglobata &n radiatia totala, !a !cada. Radiatia difu a cre"te &n ona ecuatoriala, datorita tran!#arentei redu!e generata de cantitatea mare de va#ori de a#a. On Antarctica, cantitatea de radia%ie totala e!te mai mare dec)t &n Arctica deoarece aerul u!cat, continental, de #e #latourile Antarcticii, e!te foarte tran!#arent, nebulo itatea e!te !ca uta, iar radiatia directa e!te #uternica.

33

RADIATIA REFLECTATA. ALBEDO

Radiatia directa "i radiatia difu a cad #e !u#rafa%a tere!tra, o #arte a ace!tor radiatii e!te ab!orbita, iar alta #arte e!te reflectata. Radiatia reflectata e!te acea #arte a radiatiei !olare care e!te reflectata de cor#urile #e care cade "i e!te returnata &n atmo!fera, cu acelea!i caracteri!tici. Su#rafetele #lane, lucioa!e "i de culori de!c,i!e, reflecta &n majoritate flu'ul radiativ #rimit, alte !u#rafete retran!mit &n atmo!fera doar o mica #arte din radiatia #rimita, ca rediatie directa !au difu a. Radiatia reflectata !e ma!oara &n calRcm3Rmin. (a#acitatea de refle'ie a !u#rafetelor !e nume!te albedo 0A1. A W RR^-+55N unde R e!te radiatia reflectata, iar ^ e!te cantitatea de radia%ie totala #rimita de re!#ectiva !u#rafata. /aloarea albedoului nu ajunge #ractic, niciodata la +55N. Re!tul radiatiei, ca diferenta dintre ^ "i A, e!te radiatia ce a fo!t ab!orbita de !u#rafa%a re!#ectiva. /alorile albedoului !unt &n functie de ung,iul de incidenta al radiatiei !olare #e !u#rafafa re!#ectiva, #lanitatea, luciul, culoarea, ca "i de !tarea umeda !au u!cata a acelei !u#rafete. Su#rafetele umede ab!orb mai bine dec)t !u#rafetele u!cate. /alorile albedoului !u#rafe%ei !ubiacente active !unt foarte diver!e. Ele varia a "i &n tim#ul anului, &n functie de !tarea umeda !au u!cat$, aco#erita !au nu, de !trat de a#ada, de !tadiul de de voltare al vegetatiei. ]a#ada #roa!#ata "i u!cata are albedoul de @5-H@N2 a#ada umeda, >5-A5N2 a#ada muradara, E5-45N, g,eata marina, 95-E5N2 norii 45-@5N2 ni!i#ul 95-E5N2 !te#a 35-95N2 culturile, &n func%ie de !tadiul de vegeta%ie, 4- 34N2 #adurile dc fcioa!e +4-35N2 #adurile de conifere +5-+@N. Su#rafetele umede au albedoul mic, deci ab!orb bine radiatia !olara. Re ulta o &ncal ire #uternica, deci !u#rafetele irigate !e incai e!c mai #uternic dec)t regiunile inconjuratoare, de!i o #arte din energia calorica !e con!uma &n #roce!ele de eva#orare. *lantele reflecta radiatiile infraro!ii "i #e cele ver i, care contin energie mare, #rin culoarea verde ele fiind #rotejate de radiatia inten!a, ferindu-!e a!tfel de ofilire &n onele !ub#olare, &n tundra, multe #lante au culoarea gri, fiind &n ace!t fel ada#tate #entru ab!orbtia radiatiei ver i, #urtatoare de mari energii. /alorile refle'iei !unt ma'ime dimineata "i !eara. A#a are la amia a albedoul de 3-4N, deci ab!orbtia e!te e'trem de mare. Dimineata "i !eara, albedoul !u#rafetelor acvatice e!te de @5-H5N, &n ace!te intervale de tim#, radiatia incidenta fiind a#roa#e &n totalitate reflectata. Ace!t fa#t !e ob!erva bine &n ca ul a#elor continentale !tatatoare, #utin adanci, a caror incal ire &n tim#ul diminetii e!te !laba, !altul termic #roducandu-!e bru!c, la amia a. Atmo!fera de #e malul o#u! Soarelui, al ace!tor lacuri, #rime!te dimineata "i !eara, #e lang$ radiatia direct$ !olara "i mari cantitati din acea!ta radiate directa, ce a fo!t reflectat$ de oglinda de a#a. Radiatia alba!tra "i verde #atrund adanc &n a#ele lim#e i, difu and &n !tratele inferioare "i generand culoarea alba!tra-ver uie a ace!tora. A#ele tulburi "i cele cu turbulen%a mare ab!orb bine, incal indu-!e #uternic. Ma!uratorile efectuate de c$tre !atelitii meteorologici. au !tabilit #entru Terra, un albedou mediu de 94-E5N. Acea!ta valoare, relativ ridicata, !e datorea $ !u#rafetelor mari aco#erite cu nori.

3. 2. ILUMINAREA SI LUMINO.ITATEA
Iluminarea e!te cantitatea de flu' de lumina #e unitatea de !u#rafata. Ea e!te #rodu!a de c$tre radiatia !olara din !#ectrul vi ibil 0cu lungimi de unda intre 9>55-A455A1. .nitatea de ma!ura #entru iluminare e!te lu'ul 0lu'ul re#re inta flu'ul lumino! de un lumen, uniform re#arti at #e o !u#rafa%a de + m3. Iluminarea determin$ o lumino itate a !u#rafe%ei cor#urilor, &n functie de caracteri!ticile lor 0culoare, rugo itate1. Lumino itatea e!te foarte #uternica dea!u#ra regiunilor ?aco#erite cu !trat de a#ada !au g,eata, !eara "i dimineata, datorita reflectiei #uternice, ca "i #e malul a#elor. Lumino itatea e!te #uternica "i &n ca ul &n care Soarele luminea a #r&ntr-o !#artura &n !trarul de nori. On ace!t ca , la radiatia directa !e aduaga cantitati de radia%ie difu a #rodu!e la trecerea ra elor !olare #rin nori, ca "i radia%ie directa reflectata de nori, ajun!a &n locul de ob!erva%ie, ca atare, !au difu ata de atmo!fera. On tim#ul verii #olare

39

"i !ub#olare, &n verile !curte, vegetatia !e de volta ra#id datorita fa#tului ca, la cantitatea mare de radia%ie !olara #rimita &n lunga i #olara, !e adauga o lumino itate #uternica.

3. 3. RADIATIA TERESTRA SI A ATMOSFEREI

Su#rafata tere!tra !e incal e!te "i emite radiatia !u#rafe%ei tere!tre 0Et1. Daca !e con!ider$ tem#eratura medie a #lanetei de +4V (, conform legii Stefan-8olt man, radiatia ei medie va fi de 5,4ERcalRcm3Rmin. (onform legii Iien-*lanc7, tem#eraturii medii a Terrei ii core!#unde o energie ma'ima cu lungimea de unda < W +55.555 A, deci radia%ie infraro!ie. Su#rafata tere!tra ca!tiga energie &n intervalele de i ale !e onului cald "i #ierde &n !e onul rece "i #e tim#ul no#tii. : #arte din radiatia emi!a de c$tre *am)nt e!te ab!orbita de va#orii de a#a, de bio'idul de carbon, de aero!olii de diferite origini, ca "i de moleculele ga elor com#onente ale aerului atmo!feric. Atmo!fera incai ita a!tfel, va iradia &n toate directiile, contraradiatia atmo!ferei 0Ea1 &n 3E de ore, valoarea ace!teia e!te a#ro'imativ egala cu valoarea radiatiei totale. Diferen%a dintre inten!itatea radia%iei tere!tre "i inten!itatea contraradiatiei atmo!ferei #oarta numele de radiatia efectiva 0Re1: Re W Et K Ea. Radia%ia efectiva are valori #o itive #e tim#ul no#tii "i &n !e onul rece, iar valoarea ei de#inde de factorii fi ico-geografici "i climatici. cre"teea ume elii aerului duce la !c$derea radiatiei efective, &n de!erturi valorile #e tim#ul no#tii fiind foarte mari, datorita atmo!ferei u!cate. *re enta norilor duce la !caderea radiatiei efective "i la cre"teea tem#eraturii &n no#tile cu cer noro! "i aco#erit &n no#tile !enine de toamn$ !au #rim$var$, c)nd !e &nregi!trea $ tem#eraturi !c$ ute, #ierderile de caldura #rin radia%ie efectiva #ot fi redu!e #rin a!#er!are de a#a !au creearea de #erdele de fum. Inver!iunile termice !cad radiatia efectiva, #rin !tratul de nori #re ent de regula la limita !tratului de inver!iune. Radiatia efectiva cre"te odata cu altitudinea, fiind una din cau ele !caderii tern#eraturii aerului &n altitudine. !u#rafa%a tere!tra umeda, de!i emite mai #utemic, inmaga inea a iua mai multa c$ldur$, ceea ce duce la tem#eraturi medii mai ridicate dec)t ale !u#rafetelor u!cate. /egetatia #rotejea a !olul de racire, dar !e race!te ea, iar &n conditile conductibilitatii !ale termice redu!e, #roducand frecvent conden!ari !au !ublimari #e !u#rafa%a !a 0roua, bruma1. Relatia generala a radiatiei efective e!te : Et 05,4E calRcm3Ran1.

3. 14. BILANTUL RADIATI,5CALORIC LA &(%ra'a6a TERESTRA SI 7N ATMOSFERA

Atmo!fera e!te #ermanent !trabatuia de fiu'uri radialiv-caionce, unele indre#tate !#re !u#rafa%a tere!tra, altele !#re co!mo!. 8ilantul radiativ !e con!tituie din diferenta dintre radiatia #rimita "i radiatia cedata. !u#rafa%a tere!tra #rime!te radiatia totala, ^ W S[ S D, unde S[ e!te in!olatia &n afara radiatiei totale, !u#rafa%a tere!tra #rime!te "i contraradiatia atmo!ferei, Ea, #rimindu-!e !uma S[ S D S Ea. *ierderile !unt re#re entate de radiatia reflectata de #e !u#rafa%a tere!tra 0A, albedoul1 "i de radiatia de unda lunga a !u#rafe%ei tere!tre, Et, deci !uma A S Et. 8ilantul radiativ-caloric la !u#rafa%a tere!tra e!te dat de !uma ca!tigurilor "i #ierderilor: 8 W S[SD S Ea-A-Et [ mtrucat S[ S D W ^, iar Ea - Et W Ee, #rin &nlocuirea ace!tor termeni re ulta: 8 W ^ 0+ - A1 - Ee 8ilantul !u#rafe%ei tere!tre e!te #o itiv iua "i #e total !e on cald. 8ilantul radiativ-caloric reglea a toate #roce!ele fi ice de #e !u#rafa%a tere!tra "i din atmo!fera, ca "i celelalte #roce!e c,imice, biologice etc.

BILANTUL RADIATI, AL SISTEMULUI -AM8NT5ATMOSFERA

8#.a W ^ 0+- A1 S ^[ - Eoo, unde ^[ e!te radiatia ab!orbita de c$tre atmo!fera, iar EM e!te radiatia neta emi!a de *am)nt "i atmo!fera !#re !#atiul co!mic. 8ilantul radiativ al !i!temului *am)nt-atmo!fera e!te #o itiv &ntre latitudinile de 5-94V "i negativ la latitudini mai mari &n bilantul radiativ *am)nt-atmo!fera intervin va#orii de a#a, #rin eva#orari "i conden!ari. (aldura latenta de va#ori atie-conden!are, LE, e!te determinata #e ba a ma!ei de a#a 3E

eva#orata !au re ultata #rin conden!are, cuno!candu-!e con!umul, re!#ectiv eliberarea de caldura core!#ondent$, unui volum de un centimetru cub de a#a. * e!te flu'ul caloric tran!mi! de la !u#rafa%a tere!tra !#re atmo!fera, #rin turbulen%a. / e!te flu'ul caloric tran!mi! !#re "i din!#re !tranirile adanci ale *am)ntului. 8ilantul radiativ caloric *am)nt -!u#rafata tere!tra-atmo!fera e!te: 8 W LE S * S /. /aloarea energiei !olare #rimita de *am)nt, #e o !u#rafa%a de un cm3, &ntr-un an e!te de 3>9 7cal.

BILANTUL RADIATI,5CALORIC GENERAL AL SISTEMULUI -AM8NT5 ARMOSFERA

Si!temul *am)nt-atmo!fera #rime!te #rin radia%ie !olara 0^1 o cantitate de 3>9 7calRcm 3Ran. Acea!ta cantitate e!te &n final #ierduta &n co!mo!. *rin refle'ie "i difu ie !#re co!mo!, !e #ierde o cantitate care de#inde de albedoul !i!temului *am)nt-atmo!fera 0A1, care e!te de HE 7calRcm 3Ran. Re!tul de +>H 7calRcm3Ran, e!te radiatia neta de unda lunga, care !e #ierde !#re !#atiul co!mic 0E:T 1. Din cei +>H 7calRcm3Ran, doar 35 7calRcm3Ran !trabat !#re co!mo!, atmo!fera, direct, liber, ca radia%i cu lungimi de unda &ntre @4.555 - ++5.555 A. Re!tul, de +EH 7calRcm 3Ran, !e #ierd !#re !#atiul co!mic #rin ab!orbtii "i radiatii lente, de la !trat la !trat. *entru *am)nt, @3N din c$ldura #rimita !e con!uma &n #roce!e de eva#oratie. De #e oceane, #ierderile #rin eva#oratie, ale caldurii #rimite, ating H5N, iar de #e !u#rafa%a continentelor, 45N. !u#rafa%a *am)ntului #rime!te &ntre latitudinile de 5-E5V, cantitati de energie mai mari dec)t cele #e care le cedea a, cu #an$ la 34N, iar intre latitudinile de E5-H5V, cantitati de caldura mai mici dec)t cele #e care le cedea a, care ajung la #oli, 0=oug,ton, +H49, citat de Stra,ler, +HA91. Ec,ilibrarea calorica intre latitudinile mici "i cele mari, !e face #rin curenti atmo!ferici "i #rin curenti oceanici.

34

(. TEMPERATURA SOLULUI SI A *AZINELOR ACVATICE

Tem#eratura &nmaga inat$ de c$tre !ol are o mare im#ortanta &n #roce!ele care !e #roduc &n !ol "i acea!t$ caldura va fi cedata atmo!ferei inferioare. *roce!ele bioc,imice care !e #roduc &n !ol, di olvarile, #reci#it$rile, toate #roce!ele fi ico-c,imice, activitatea biologica a microorgani!melor, !unt influentate direct de c$tre tem#eratura !olului. Incoltirea "i de voltarea #lantelor e!te a!igurata de c$tre caldura #re enta &n !ol, #roce!ele biologice #roducandu-!e &n general la tem#eraturi de #e!te EV (. Tem#eratura !olului &n adancime, dar mai ale! a !u#rafe%ei !olului, au o im#ortan%$ deo!ebit$ "i &n meteorologie, ea influen%)nd tem#eratura aerului din !tratele inferioare ale atmo!ferei.

/. 1. -RO-RIETAT1LE CALORICE ALE SOLULUI

Solul reflecta !au ab!oarbe radiatia !olar$ #rimit$. Ace!te #roce!e de#ind de com#o itia, !tructura "i albedoul !olului. Albedoul !u#rafe%ei tere!tre e!te &n functie de culoarea, rugo itatea "i ume irea !a. *rinci#alele in!u!iri fi ico-calorice ale !olului !unt: ca#acitatea calorica, conductivitatea termic$ "i conductivitatea calorica. Capacitatea calorica re#re inta cantitatea de caldura nece!ara ridicarii tem#eraturii unui cor# cu +V (. (a#acitatea calorica !e #oate e'#rima #rin caldura !#ecifica, care #oate fi ma!ica !au volumica. (aldura !#ecific$ ma!ic$ 0c1 e!te cantitatea de caldura nece!ara #entru a ridica cu +V (, tem#eratura unei ma!e de + 7g !ub!tanta "i !e e'#rima &n 7calR7g. (aldura !#ecific$ volumic$ 0(1 e!te cantitatea de caldura nece!ara #entru ridicarea cu +V ( a tem#eraturii unui metru cub de !ub!tanta "i !e e'#rima &n 7calRm9. *entru !oluri, valoarea caldurii !#ecifice volumice e!te &n jur de 355-955 7calRm . /alorile !ale de#ind de #ro#or%iile com#o i%iei trifa ice a !olului 0!olid, lic,id, ga 1, fiind foarte variabile, &n func%ie de ti#ul de !ol "i !tarea !a. *entru a#a, caldura !#ecific$ volumica e!te de +555 7calRcm 9Ran, iar #entru aer de doar 5,9 7calRm 9. Re ulta de aici, diferentierea e'trem de mare dintre modul de incal ire "i racire al !olului, a#ei "i aerului. (onductivitatea termic$ e!te #ro#rietatea ce e'#rima vite a de #ro#agare a caldurii. Ea e!te de!emnata de coeficientul k, care re#re inta ra#ortul dintre conductivitatea calorica "i caldura !#ecifica volumica. (oeficientul de conductivitate calorica 0<1 e!te o m$rime egala cu cantitatea de c$ldura tran!mi!a &n tim# de o !ecunda, #r&ntr-o !ec%iune de + m, a unui !trat cu gro!imea de + m, c)nd diferen%a de tem#eratura dintre cele dou$ fe%e ale !tratului e!te de +V (. (oeficientul de conductivitate calorica !e m$!oar$ &n calRmR!. (oeficientul de conductivitate calorica al !olului are valori mijlocii, #e c)nd al aerului, are valori foarte mici. Solurile afanate "i u!cate !e incal e!c foarte #utemic iua, dar numai &n !tratul !u#erficial "i !e r$ce!c la fel de ra#id noa#tea. Solurile umede "i ta!ate !e incal e!c mai greu iua, dar !e race!c la fel de greu, noa#tea. *roce!ele termice &n !ol "i la !u#rafa%a !a, de#ind "i de albedo. Solurile inc,i!e la culoare, !e incal e!c #uternic. Oncal irea de#inde "i de e'#o itia "i #anta !u#rafe%ei tere!tre. Tem#eratura medie a !u#rafe%ei tere!tre difer$ &n medie, cu 4 - >V ( intre ver!an%i nordici "i !udici, cu inclinare de 95-94V. /egeta%ia are un rol &n di!tribu%ia tem#eraturilor medii "i e'treme la !u#rafa%a !olului, cat "i a tem#eraturilor &n adancime. Ea r$ce"te !u#rafa%a tere!tr$, #e tim#ul ilei, #rin umbrire "i #rin #roce!e de tran!#iratie. Noa#tea vegeta%ia re%ine din radiatia #lecat$ de #e !u#rafa%a tere!tra. .n rol i olator il e'ercita "i !tratul de $#ad$, care im#iedica r$cirea radiativa foarte #uternica a !olului. La !u#rafa%a !olului !e #rime!c ti#uri diferite de radia%ie, au loc reflec%ii, !au rece#%ii, tran!formari de lungime de unda, !c,imburi termice #e laterala, dar mai ale! !#re "i din!#re interiorul *am)ntuGui "i !c,imburi termice cu atmo!fera.

3>

/.2. -RO-AGAREA CALDURII 7N SOL

*ro#agarea c$ldurii &n !ol (aldura !e tran!mite &n ad)ncul !olului "i de acolo !#re !u#rafa%$ #rin conductivitate. (antit$%ile de c$lduri ve,iculate &n ambele !en!uri &n !tratele inferioare ale !olului, !cad odat$ cu ad)ncimea. Legile #ro#agarii c$ldurii &n !ol au fo!t de!co#erite de c$tre G. 6ourier "i !unt redate mai jo!: +. *erioadele o!cila%iilor termice !unt acelea!i la toate adancimile. 3. ()nd adancimea cre"te &n #rogre!ie aritmetic$, am#litudinile o!cilatiilor termice !cad &n #rogre!ie geometrica. Re ulta ca vor e'i!ta nivele la care tem#eratura va fi ne!c,imbata &n 3E ore "i nivele la care tem#eratura nu mai varia a &n tim#ul anului. 9. Momentele #roducerii tem#eraturilor ma'ime "i minime intar ie #ro#ortional cu adancimea. E. Adancimile la care !e amorti ea $ o!cilatiile termice #e #erioade diferite, !unt #ro#ortionate cu radacinile #atrate ale #erioadelor o!cilatiilor re!#ective. Re ult$ c$ am#litudinile termice anuale !e !ting la o adancime de +H ori mai mare dec)t adancimea la care nu !e mai &nregi!trea $ am#litudinile ilnice. Cradientul termic vertical e!te ra#ortul dintre diferenta de tem#eratura "i diferenta de adancime: B ! W `T R` "i !e e'#rima &n mRgrad. Trea#ta geotermica e!te adancimea &n metri, de la care, !ub nivelul tem#eraturii anuale con!tante, !e &nregi!trea $ cre"teea de tem#eratura "i !e e'#rima &n mRlV(. /aloarea ei e!te de cca 95 mRlV(. Re ulta !ub nivelul tem#eraturilor medii anuale con!tante, o incal ire medie, odata cu cre"teea adancimii, de 9,9 o (R+55 m.

Re+!&#i,i! #e"+e&!#u&il%& +e -e&#i.!l/ 0n 1%l

Re#arti%ia tem#eraturilor #e vertical$ &n !ol e!te re#re ent$ #rin tautocrone "i termoi o#lete. Tautocronele !unt linii ce re#re inta re#artitia tem#eraturii globului &n ra#ort cu adancimea la intervale egale de tim# 0de regula orele de ob!ervatii climatice1. Re#artitia tem#eraturii &n !ol #re int$ doua ti#uri, de in!olatie "i de radiatie. Ti#ul de in!olatie #re inta !c$deri, odata cu cre"teea adancimii, #e tim#ul ilei "i al !e onului cald. On ti#ul de radia%ie, tem#eratura !olului cre"te odata cu cre"teea adancimii. Ace!t ti# e!te #re ent noa#tea "i &n !e onul rece. Ceotermoi o#letele #re inta variatia &n tim# a tem#eraturii !olului &n adancime, a tem#eraturilor medii anuale, !au la una din orele de ob!ervatii. E!te vi ibila, c,iar "i #entru adancimi mici, &ntar ierea &ncal irilor "i a racirilor, odata cu cre"teea adancimii.

/. 3. REGIMUL .ILNIC SI ANUAL AL TEM-ERATURII SOLULUI

Regimul ilnic al temperaturii solului Mer!ul ilnic al tem#eraturii !olului !e e'#rima bine &n ilele !enine. /alorile ma'ime #entru !u#rafa%a !olului !e #roduc de regula &n jurul orei +9. Am#litudmile termice !unt mari arunci c)nd ca#acitatea calorica e!te mare, iar conductivitatea calorica e!te mica. (a#acitatea calorica "i conductivitatea calorica ale !olului !unt mari com#arativ cu cele ale aerului. Am#litudinile termice !unt rnici &n interiorul !olului "i mari la !u#rafa%a !a. Am#litudinile ilnice la !u#rafa%a !olului cre!c de la #oli !#re ecuator, dar nu !unt foarte mari &n ona ecuatorial$ datorita nebulo itatii ridicate "i ume elii cre!cute a !olului. Am#litudinile ilnice la !u#rafa%a !olului "i &n adancime de#ind de ume eala aerului, cea%$ , nebulo itate, #reci#itatii, e'#o itia "i inclinarea #antelor, altitudinea, relieful, etc. /ariatia diurna a tem#eraturilor !olului la !u#rafa%a "i &n diferite adancimi, &ntr-o i !enina, &n climatul tem#erat continental: e'i!ta o intar iere &n #roducerea celor mai mari tem#eraturi, &n ilele !enine, odata cu cre"teea adancimii.

3A

Re!" (l a$(al al te %erat(r"" &ol(l("

La tro#ice "i la ecuator, regimul anual #re int$ am#litudini medii anuale !ca ute, diferentierile de tem#eratur$ de#in and mai ale! de !ucce!iunea !e oanelor #loioa!e "i !ecetoa!e. Am#litudinea medie anuala la !u#rafa%a !olului cre"te odata cu latitudinea. *e !u#rafa%a !olului inierbata ca "i &n #adure, am#litudinile anuale ale tem#eraturii !u#rafe%elor !olului !unt mai redu!e. Tem#eratura con!tant$ &n adancime, #e #arcur!ul &ntregului an !e &nregi!trea $ la adancimea de + m, &n ona ecuatoriala, la adancimea de 4-+5 m, &n ona tro#icala, la adancimea de +4 - 35 m, &n ona tem#erata "i la adancimea de 34 m, &n ona !ub#olara. /ariatiile diurne de tem#eratura !e #roduc, &n medie, #)n$ la adancimi de +H,+ ori mai !ca ute.

/. /. 7NG9EUL SOLULUI
6enomenul de &ng,e% al !olului, ca "i adancimea la care #atrunde &ng,e%ul &n !ol, !unt re ultatul actiunii unui mare numar de factori: inten!itatea "i durata gerului, umiditatea "i #ro#rietatile calorice ale !olului, #re enta "i gro!imea !tratului de a#ad$, caracteri!ticiie vegetatiei etc. Solurile umede ing,eata greu, deoarece la &ng,e%ul a#ei !e degaja caldura latenta de &ng,e% &n regiunile cu vegetatie abundenta, &n mla!tini, &n regiunile &n care #an a freatica e!te mai a#roa#e de !u#rafa%$ &ng,etul !e #roduce mai tar iu "i di!#are mai tar iu. 6enomenul de &ng,e% !e #roduce datorita cre"teii cantitatii de radia%ie tran!formata &n c$ldura, la !u#rafa%a !olului "i &n mai mica ma!ur$, ca efect al a#ortului de caldura din!#re !tratele ad)nci. *rimavara la incal ire, c)nd !tratul de a#ada e!te !ubtire, !e to#e!te &ntai !tratul de a#ada, a#oi !e de g,eata !olul, c)nd !tratul de a#ada are o gro!ime mijlocie, to#irea &nce#e concomitent, de la !u#rafa%a "i din!#re !u#rafa%a !olului, iar c)nd !tratul de a#ada e!te gro!, de g,e%ul &nce#e de la !u#rafa%a !olului. Ace!te !ituatii favori ea a acumularea a#ei &n !ol &n anii cu $#e i bogate "i #ruduc !curgerea #u%inei a#e re ultate dintr-un !trat !ubtire de a#ada. Efectele #o itive ale &ng,e%ului !unt #roce!ele de frecvente &ng,e%uri "i de g,eturi, beneficia a din #lin de ace!te #roce!e, af)nara "i granularea, #e langa continutul &n ,umu!, d)nd calitatea deo!ebita a !olurilor din onele tem#erate. Sub !tratul &ng,e%at, !olul !e ume e!te, &ntruc)t la ace!t nivel !e o#re!c va#orii de a#a ce urc$ ne&ntreru#t din!#re !tratele ad)nci, !#re !u#rafa%$. De aceea, c,iar "i du#a o iarna !ecetoa!a, la mica adancime, !ub nivelul la care #atrun!e!e ing,e%ul, la ince#utul #rimaverii e'i!ta o mica re erva de a#a nece!ar$ &ncol%itului "i declan%$rii activitatii biologice. On onele de altitudine, ca "i &n onele !ub#olare, caracteri ate #rin v)nturi #uternice &n !e onul rece fi'ea $ r$d$cina arborilor, mic"or)nd #rocentul doboraturilor de v)nt, favori and o relativ$ &naintare &n altitudine "i re!#ectiv !#re #oli, a vegeta%iei arbore!cente. Ontre efectele negative men%ion$m !ituatia #re entata, ca ul !tratului !ubtire de a#ada din regiunile aride, care la incal ire !e to#e!te &n !curt tim#, #ana ca !olul !a !e de g,ete, iar &ntreaga cantitate de a#a #rovenita din to#irea a#e ii, !e va !curge. A!tfel regiunile aride devin "i mai aride &n tundra, de g,etul de vara nu #atrunde la adancimi mai mari de + m, ceea ce face ca !tratul inferior !a nu fie acce!ibil radacinilor arborilor, ace!ta fiind unul dintre factorii ce limitea a inaintarea vegetatiei arbore!cente &n onele !ub#olare. Tem#eratura medie anuala a ace!tor one e!te !ub 5, ma!a de !ol &ng,e%at #roduce inertii termice "i de g,e% t)r iu, !u#erficial !au ine'i!tent. De aceea, taigaua inaintea a !#re nord mai degraba &n one u!cate, de!i ace!tea au tem#eraturi medii mai !ca ute dec)t ale onelor umede de la acelea!i latitudini. Ong,e%ul &ndelungat !au #ermanent, diminuea a !au !to#ea a activitatile biologice, viata microorgani!melor "i #roce!ele bioc,imice. Su#rafata tere!tra ocu#at$ de &ng,et ve!nic ocu#a #rocentul de 35 %, iar &n ca ul unei %$ri ca 6ederatia Ru!a, un #rocent de EAN &n ariile continentale ale E'tremului Nord, adancimea &ng,e%ului #atrunde la adancimea de +455 m. On !coar%a tere!tr$, &n onele tem#erate, la limita cu ona !ub#olara, gro!imea !tratului de g,e%at vara, e!te !uficient$. *entru in!talarea taigalei &n !c,imb, #re enta !tratului cu &ng,e% ve!nic a#roa#e de !u#rafa%$ nu #ermite infiltrarea a!a &nc)t !u#rafa%a ocu#at$ de mla"tini e!te mare. 3@

/. 1. REGIMUL TERMIC AL MARILOR BA.INE AC,ATICE

Din cei 4+5 milioane 7m3 ai !u#rafe%ei Terrei, 9>3 milioane 7m3, adica A+N, !unt ocu#a%i de mari "i oceane, la ace!tea #ut)ndu-!e ad$uga "i a#ele continentale, al caror regim termic e!te in!a &n mai mare m$!ur$ influen%at de regimul termic al !u#rafetelor de u!cat. Marile ba ine acvatice ac%ionea $ ,ot$r)tor a!u#ra ma!elor de aer de dea!u#ra lor, cat "i a!u#ra celor din teritoriile invecinate "i a!u#ra tuturor #arametrilor meteorologici. Regimul termic al marilor !u#rafefe acvatice de#inde de adancimea "i !alinitatea lor. :ceanul #lanetar e!te un !i!tem &n ec,ilibru, cantitatea de energie ab!orbita fiind egala cu cantitatea de enrgie cedata, #e an!amblu tem#eratura oceanului #lanetar fiind con!tant$. Regimul termic al marilor !u#rafe%e acvatice e!te net deo!ebit de cel al !u#rafe%elor de u!cat, datorit$ #ro#riet$%ilor calorice diferite ale a#ei, fa%$ de cele ale u!catului. E!te vorba de caldura !#ecific$ 0de 9-E ori mai mare dec)t a !olului1, conductibilitatea termic$ "i albedo &n #lu!, com#arativ cu !olul, ma!ele de a#a !unt tran!#arente "i mobile. *entru incal irea ma!elor de a#a !e con!uma cantitati enorme de c$ldura, care vor fi eliberate la racire, efectul moderator fiind #rinci#ala caracteri!tic$ termic$ a ba inelor acvatice. (aldura a#ei #rovine din ab!orb%ia !electiv$ a radiatiei !olare. Radiatii vi ibile, ro!ii, oranj "i galbene, #atrund doar &n #rimii 45 cm ai ma!ei de a#a, #e c)nd radiatiile ver i, alba!tre, indigo "i violet #atrund &n adanc, difu ea a "i ofera ma!ei de a#a, culoarea alba!tru-ver ui. Radia%iile ultraviolete #enetrea $ ad)nc ma!ele tran!#arente de a#a, ajung)nd #)n$ la adancimea de +55 m. *)n$ la adancimea de +5 cm !unt ab!orbite 45N din radiatiile intrate &n ma!a de a#$, ab!orbtia fiind #ractic totala #)n$ la adancimea de +5 m. Im#urificarea cu !u!#en!ii a ma!elor de a#a, duce la cre"teea ca#acitatii de ab!orbtie, radiatia intrat$ &n ma!a ace!tor a#e fiind #ractic ab!orbita &n #rimii centimetri &n ca ul a#elor tulburi, ab!orbtiile !unt moderate datorita unei refle'ii mult mai mari de #e !u#rafa%a ace!tor a#e, com#arativ cu cea #rodu!a de c$tre !u#rafetele a#elor lim#e i. Tran!mi!ia c$ldurii rece#tate &n !tratele !u#erioare, !#re adancuri, !e face mai ale! #rin ame!tec, care tran!#ort$ !#re ad)nc cantit$%i de caldura de +5.555 de ori mai mari, dec)t #roce!ele de tran!mitere #rin conducribilitate calorica. Ame!tecul #e vertical$ al ma!elor de a#a, e!te re ultatul convec%iei. Acea!ta e!te de trei ti#uri: termica, termo,alina "i dinamica. (onvec%ia termic$ e!te !#ecific$ ma!elor de a#a dulce !au cu !alinitate redu!a 0!ub 34a, a#e !alma!tre1. Ace!te categorii de a#e #ot fi con!iderate c$ au den!itatea ma'ima, la tem#eratura de EV (. *roce!ul !e de volta a!tfel: la racirea atmo!ferei "i odata cu !caderea cantitatii de radia%ie !olara #rimita, !#re !e onul rece, !tratele de a#a !u#erioar$ !e r$ce!c, le cre"te den!itatea "i coboar$ &n adanc, #roce!ul #ut)nd continua #an) &ntreaga ma!$ de a#$ ca#$t$ tem#eratura den!it$%ii ma'ime, EV (, du#$ care, ma!ele de a#a din !tratul de !u#rafa%$ !e #ot r$ci, r$m)n)nd la !u#rafa%$, unde vor #utea &ng,e%a. La &nc$l ire, &n acea!ta categorie de a#e, nu !e #roduc #roce!e convective. La !alinitatea de 34a, a#a &ng,ea%$ la tem#eratura de -+,9V (, care e!te "i tem#eratura ma'imei den!itati #entru acea!t$ !alinitate. La !alinit$%i mai mici de 34a tem#eratura ma'imei den!it$%i e!te mai mare dec)t tem#eratura de ing,e%, deci la !alintati mai mici de 34a, a#a !$rat$ !e va com#orta din #unct de vedere termic, la fel cu a#a dulce. (onvec%ia termo,alina !e #roduce &n a#ele care au !alinitatea mai mare de 34a, la care, tem#eratura ma'imei den!it$%i e!te mai coborata dec)t tem#eratura de &ng,e%. *entru a#ele !arate, tem#eratura ma'imei den!itati e!te de -9V (, iar tem#eratu'a de &ng,e% e!te de -3V (. (onvec%ia &n a#ele !arate e!te mai indelungata dec)t la a#ele dulci. *e !u#rafetele marine din onele reci, c)nd tem#eratura !cade la !u#rafa%a #)n$ la valori la care ace!te a#e !unt mai den!e dec)t !tratele din adanc, ma!ele de a#a de la !u#rafta !e !cufunda, #roce!ul continue #)n$ la atingerea tem#eraturii de -3V (, c)nd o #arte din a#a &ng,ea%$, alta coboar$ !#re adanc, iar #roce!ul continu$ #)na la &nce#erea &nc$l irii &n onele calde, !c,imbul de caldur$ cu interiorul e!te foarte inten!$ &ntruc)t den!itatea !traturilor !u#erioare cre"te #rin cre"terea !alinitatii #rodu!a de c$tre eva#ora%ia foarte inten!$. Ace!te ma!e de a#$ calde "i o'igenate intre%in &n ace!te one, o activitate biologic$ inten!$, o vegetatie "i fauna abundenta #)n$ la adancimi mari. 3H

(onvec%ia dinamica e!te #rodu!a de ridicarea din adancuri a unor ma!e de a#a mai rece, acolo unde domina v)nturi din!#re continent, generandu-!e curenti oceanici reci, de com#en!a%ie

Regi"ul $ilni. 2i !nu!l !l #e"+e&!#u&ii "!&il%& 1u+&!fe,e !.-!#i.e

Datorita #ro#riet$%ilor calorice diferite de ale !olului "i a fa#tului c$ !c,imburile calorice !e de volt$ #)n$ la ad)ncimi mari, #e !u#rafe%ele acvatice, inertia termic$ e!te mult mai mare dec)t #e !u#rafetele de u!cat. Diurn, ma'imele ilnice !e inregi!trea $ #e marile !u#rafe%e acvatice la ora +>, iar minimele ilnice, cu 3-9 ore du#$ r$!$ritul !oarelui. Am#litudinile medii diurne !unt de 3-4V ( #e !u#rafa%a lacurilor, +-3V ( #e !u#rafa%a m$rilor continentale "i de doar 5,+-5,3V (, &n ariile centrale ale oceanelor 0urcand la 5,4V ( #e !u#rafa%a oceanelor din onele tro#icale1. :!cilatiile termice diurne di!#ar la adancimea de +4-35 m fa%$ de valoarea medie de + m, #entru !u#rafe%ele continentale. Anual, !e con!tata mari intar ieri &n #roducerea tem#eraturilor ma'ime "i minime, fa%$ de !u#rafa%a !olului &n emi!fera nordica. On medie, temeraturile medii lunare cele mai ridicate !e &nregi!trea a #e !u#rafe%ele oceanice, &n augu!t-!e#tembrie, iar &n emi!fera !udica, &n luna !e#tembrie. (ele mai !ca ute valori medii lunare !e &nregi!trea $ #e !u#rafa%a oceanelor din emi!fera nordica, &n lunile februarie-martie, iar &n emi!fera !udica, &n luna martie. Am#litudinea medie anual$ e!te #e !u#rafa%a lacurilor mari "i a m$rilor continentale de +4-95V (. Marea Neagr$ #re int$ la !u#rafa%$, o am#litudine medie anuala de 34V (. *e !u#rafa%a oceanelor, am#litudinea medie anuala e!te de 3-9V ( &n onele calde, de +5V ( &n ona tem#erata nordica "i de 4V &n ona tem#erata !udica. :!cila%iile anuale ale tem#eraturii aerului !e re!imt #)n$ la adancimi de +45-E55 m. (a "i &n ca ul !olului, #ro#agarea !#re adanc !e #roduce cu &ntar iere #ro#or%ional$ cu adancimea, &n ca ul ma!elor de a#$, ace!t decalaj ajung)nd la o luna, #entru adancimea de >5 m. Tem#eratura medie anual$ a marilor !u#rafe%e acvatice !cade din ona calda, de la circa 3>V (, !#re ona #olara, unde coboar$ la tem#eratura de &ng,e% a a#elor !arate, -3V (. (ea mai ridicata tem#eratur$ medie anual$ de #e !u#rafe%ele m$rilor "i oceanelor !e &nregi!trea $ &n Colful *er!ic 094,>V(1. On :ceanul *lanetar, tem#eraturile !cad ra#id #)n$ la adancimea de >55 m, du#a care !c$derea continu$ lent, #)n$ la ad)ncimea de 3-9 7m, !ub care, &n &ntregul ocean #lanetar, tem#eraturile !unt &n jur de 3V (. On a#ele #olare tem#eratura cre"te u!or #)n$ la adancimea de 955 m, du#a care !cade u!or #)n$ la adancimea de 3-9 7m, adancime !ub care, tem#eratura e!te la fel ca &n &ntregul :cean *lanetar.

Ci&.ui#ul .!l%&i. 0n 1%l 2i 0n !+!

At)t !tratul de !ol, cat "i &n ba inele acvatice nu !e #roduc cre"tei nici !c$deri ale tem#eraturilor medii, &ntruc)t intrarile de caldur$ !unt egale cu ie!irile. ]ilnic "i anual !e #etrec !c,imburi de caldura cu !tratele interne, c)t "i cu atmo!fera. In circuitul caloric ilnic, atat &n !ol cat "i &n a#a, #e tim#ul ilei au loc intr$ri iar noa#tea, ie"iri. (ircuitul caloric diurn e!te legat de circuitul caloric anual. A!tfel, &n climatul tem#erat din !ol "i mai ale! din a#$, #roduc)ndu-!e ie!iri "i #e tim#ul ilei, &n #rima #arte a !e onului rece, c)nd c,iar #e tim#ul ilei, ace!tea !unt mai calde dec)t atmo!fera. *entru !ol circuitul caloric anual e!te negativ &n onele tem#erate &n #erioada !e#tembrie-a#rilie. : roc$ com#act$ tran!mite &n adancime 4AN din cantitatea de caldur$, #e c)nd a#a HH,>N, E9N fiind tran!mi! atmo!ferei de c$tre rocile com#acte "i numai 5,EN de c$tre !u#rafetele acvatice.

95

(ircuitul caloric cu !tratele inferioare e!te deci mult mai inten! la a#e. On Marea Neagra, circuitul caloric anual are valori de \ E@ 7calRcm. Stratul de $#ad$ cedea a atmo!ferei, &n !#ecial #rin reflec%ie, @EN din energia #rimita "i tran!mite !#re adanc, +>N. Din cele men%ionate re ult$ deo!ebiri tran"ante &ntre regimul termic al !u#rafe%elor continentale "i oceanice, fiind generate "i ti#uri diferite de climat.

9+

3. TEMPERATURA AERULUI
1.1. TRANS-ORTUL DE CALDURA 7N ATMOSFERA
Inc$l irea atmo!ferei !e #roduce &ndeo!ebi #rin ab!orb%ia energiei radia%iei infraro!ii, cu lungime mare de und$. Atmo!fera !e &ncal e"te #rin mai multe #roce!e: !c,imb$rile de fa $ ale a#ei, radia%ie tere!tra, radia%ie !olara direct$, turbulen%a, convectie, advectie "i conductibilitate calorica moleculara. Trebuie !ubliniat ca cel mai inten! #roce! de &ncal ire a atmo!ferei tere!tre !e #roduce #rin conden!$ri "i !ublim$ri ale va#orilor de a#$. *entru va#ori are !e con!uma >55 calorii #entru un gram de a#a, o energie mare, daca !e are &n vedere ca #entru ridicarea tem#eraturii unui gram de a#a de la 5V ( la +55V (, !unt nece!are doar +55 calorii. *entru de g,et !unt nece!are @5 calorii #entru fiecare gram de g,eata, iar la &ng,etul unui gram de a#a !e degaj$ aceea"i cantitate de c$ldur$. Radia%ia infraro"ie, de origine tere!tr$, e!te #reluat$ de c$tre atmo!fer$, tre#tat, de la !trat la !trat, de jo! &n !u!, racirea f$c)ndu-!e #ermanent de !u! &n jo!, iar uneori "i de jo! &n !u!. In mod direct, atmo!fera nu #reia dec)t +EN din energia radiatiei !olare. Inc$l irea #rin turbulen%$ !e #roduce #rin mi"c$iri a!cen!ionale, &n forma de turbionae elicoidale cu diametrul de la c)%iva centimetri, #)n$ la !ute de metri. Turbulen%a are cau e termice, re ult)nd din &ncal irea diferentiat$ a diferitelor com#artimente ale !u#rafe%ei tere!tre, &n ariile cu in!ola%ie #uternica #roduc)ndu-!e &ncal iri "i !c$deri ale den!it$%ii aerului. Turbulen%a mai #oate avea "i cau e dinamice 0mecanice1, datorate gradien%ilor barici diferi%i, care #roduc v)ntul. (onvec%ia termnic$ con!t$ &n am#lificarea turbulen%ei "i de#la!area #e vertical$, &n mod com#act, a unor mari ma!e de aer. Ontr-o mi!care convectiv$ e'i!ta doua regiuni, una &n care aerul !e mi"c$ a!cendent "i una &n care aerul !e mi!ca de!cendent. (a "i turbulen%a, convec%ia #oate avea origine termic$ !au dinamic$. (onvec%ia de origine termic$ #rovine din am#lificarea fenomenului de turbulen%$ termic$, unui &ntreg areal core!#un )ndu-i doar mi"c$ri a!cen!ionale !au mi"c$ri de!cendente, turbioanele a!cendente nemaifiind ame!tecate cu curen%i de!cenden%i. (onvec%ia a!cen!ional$ are de multe ori a!#ectul unui jet, a unui v)nt a!cendent cu vite e ce #ot ajunge la 35 mR!. De!cenden%a creea $ ec,ilibrarea ma!elor de aer. Ea !e #roduce cu vite e mai !c$ ute dec)t a!cenden%a, de aici re ult)nd c$ mi"c$rile de!cendente !e #roduc dea!u#ra unor !u#rafe%e mai &ntin!e dec)t !u#rafe%ele dea!u#ra c$rora !e #roduc mi"c$ri a!cen!ionale. On diferite regiuni !e formea a celule convective, formate din areale cu mi!care a!cen!ionala in!o%ite de areale cu mi"c$ri de!cendente. (ondi%iile cele mai bune #entru convec%ia termic$ !unt &ntrunite dea!u#ra u!catului. *rin advec%ie, o !u#rafa%$ #oate fi &ncal it$ !au r$cit$ de c$tre ma!ele de aer cal "i re!#ectiv rece, care traver!ea $ regiunea. *rin conductibilitate termic$ molecular$ !e #roduc tran!mi!ii termice ne!emnificative, av)ndu-!e &n vedere conductibilitatea termic$ redu!$ a aerului, efecte decelabile ale ace!teia #roduc)ndu-!e doar &n #rimii centimetri de l)ng$ !u#rafa%a tere!tra. Tem#eratura tro#o!ferei e!te &n !tran!$ legarur$ cu factorii ce o generea a, &n #rinci#al cu tem#eratura !u#rafe%ei active, cu volumul de va#ori ce conden!ea a &n atmo!fer$, regimul tem#eraturii aerului #re inta variatii ilnice "i variatii anuale. Tem#eratura minim$ ilnic$ !e &nregi!trea $ &nainte de r$!$ritul !oarelui, iar ma'ima ilnic$, &n jur de ora +E. Se &nregi!trea $ o u"oara iner%ie dac$ ma'ima radiativa !e #roduce la ora +3, ma'ima la !u#rafa%a !olului la ora +9, ma'ima &n aer !e #roduce la ora +E. Acela"i fenomen !e #roduce "i &n ca ul tem#eraturii minime. Diferen%a dintre tem#eratura ma'ima "i cea minima. a unei ile e!te am#litudinea termic$ a ilei re!#ective, am#litudinea ilnica #utandu-!e referi la o !ingura i, la medii #entru o luna, an, !au la medii multianuale. Marimea am#litudinilor ilnice "i anuale de#inde de latitudine, tim#ul din an, relief 93

0altitudine, e'#o itie, #anta, morfologie1, nebulo itate, v)nt, ume eala, natura !u#rafe%ei active etc. Am#litudinile termice !cad cu &naltimea2 #erioadele &ncal irilor "i r$cirilor r$m)n acelea"i #e &ntreaga gro!ime a atmo!ferei #e care ele !e manife!ta, iar momentele de #roducere a ma'imelor "i minimelor ilnice "i anuale intar ie odata cu cre"teea altitudinii. Am#litudinea ilnic$ e!te &n medie de +5V ( la ecuator, cre!cand &n onele tro#icale la +3V ( 0in regiuni de!ertice c,iar 35V (1, &n onele tem#erate, @V( 0+3V ( #e tim#ul verii "i EV (, iarna1, &n onele !ub#olare, EV (, iar &n cele #olare, 3V (. On onele #olare, am#litudinea medie e!te 5V ( &n 3E ore, #e tim#ul no#tii #olare "i de +V ( &n 3E ore, #e tim#ul ilei #olare, valorile fiind mai mari #e tim#ul anotim#urilor de tran itie. On conditii de relief fragmentat, am#litudinile !unt mici &n #artea !u#erioara a ver!antilor "i #e culmi unde contactul cu atmo!fera liber$ e!te #utemic "i mari &n formele negative de relief 0vai "i de#re!iuni1, unde e!te mai #uternic contactul cu !u#rafa%a tere!tra, care #re inta am#litudini rnari. On atmo!fera libera, la altitudinea de 355 m, ma'imele "i minimele termice !e #roduc cu int)r iere de 3 ore, la +555 m, cu intar iere de E ore, iar la 3555 m, cu intar iere de > ore

Regi"ul !nu!l !l #e"+e&!#u&ii !e&ului

On onele tem#erate "i la latitudini mai mari !e &nregi!trea $ o mare variabilitate a valorilor medii anuale ca "i a am#litudinilor anuale, datorit$ varia%iei mari a dinamicii atmo!ferei, aici #roduc)ndu-!e frecvente advec%ii de aer tro#ical !au arctic 0antarcticbmaritim !au continental1. Mer!ul anual al tem#eraturii #e !u#rafe%ele oceanelor "i &n centrul marilor continentelor e!te net deo!ebit &n regimul continental, am#litudinile termice !unt mari, iar lunile cu cele mai mari "i cele mai mici valori medii, !unt lunile urm$toare celor &n care !e #roduc !ol!ti%iile, #e c)nd &n regimul oceanic, am#litudinile medii anuale !unt mici, iar valorile medii lunare cele mai ridicate "i cele mai !ca ute !e #roduc cu cel #u%in o lun$ &nt)r iere fa%$ de regimul continental. *entru !u#rafe%ele de u!cat, cele mai mici o!cilatii anuale !e #roduc #e %$rmurilor in!ulelor "i #enin!ulelor. Su#rafe%ele acvatice reduc am#litudinile medii anuale, &n functie de marimea !u#rafe%ei lor "i de de#$rtarea de continente. De e'em#lu, &n :ceanul *acific, &n ona calda, am#litudinile medii anuale !unt de 9V (, atat &n emi!fera nordica, cat "i &n cea !udica. La latitudinea de >5V &n!$, &n emi!fera nordica, unde !u#rafa%a !a la acea!t$ latitudine e!te mai redu!$, e!te de +5V (, iar &n emi!fera !udica, unde la acea!ta latitudine :ceanul *acific are e'ten!iune mare, am#litudinea medie anuala e!te de doar 4V(. Am#litudinea medie anual$ cre"te de la ecuator !#re #oli. La ecuator, datorita #endularii ung,iului de incident$ al radia%iei !olare, &ntre cele doua ec,inoctii 0c)nd, la amia $ ung,iul ra elor !olare e!te de H5V 1, e'i!ta totu!i deo!ebiri &ntre mediile lunare de tem#eratur$, materiali ate #r&ntr-o am#litudine medie anual$ de 4V (. On onele tro#icale, am#litudinea medie anuala e!te de +5V (, &n onele tem#erate, de 35V ( "i atinge valorile cele mai ridicate, de circa E5V (, &n onele !ub#olare &n onele #olare, unde am#litudinile medii anuale !unt de circa 94V (. (a "i &n ca ul am#litudinilor ilnice, relieful &"i e'ercit$ influen%a "i a!u#ra am#litudinilor medii anuale. Ace!tea, !ub influenta am#litudinilor din atmo!fera liber$, !cad cu c)te 3V (, la fieeare cre"tere a altitudinii cu +555 m. 6ormele conve'e #roduc !c$deri ale am#litudinilor medii anuale, !ub influenta atmo!ferei libere, a inten!itatii #roce!elor radiative #e tim#ul ilei "i a #ierderilor radiative de #e tim#ul no#tii, a li#!ei inver!iunilor termice, #e cand, &n formele concave de relief, am#litudinile medii anuale !unt mari. .me eala mare, nebulo itatea ridicata "i #reci#ita%iile de durat$ !cad am#litudinile termice medii anuale, datorita !caderii tem#eraturii &n lunile cele mai calde, &n care, de regula, ace!te elemente &nregi!trea $ valori mari. *roducerea lor &n !e onul rece !cade am#litudinea medie anual$, #rin de!cre"teea tem#eraturilor medii ale lunilor &n care !e #roduc #rin caldura latenta de conden!are. E'i!ta #atru ti#uri fundamental$ de regim anual al tem#eraturii aerului, core!#un atoare ti#unlor de ma!e de aer "i onelor climatice #rinci#ale.

99

+. Ti#ul ecuatorial Ra ele !olare cad #er#endicular de doua ori #e an, la amie ile celor doua ec,inoctii, la amie ile celor doua !ol!ti%ii ung,iul de incident$ al ra elor !olare fiind de >A V. On a#rilie "i octombrie, tem#eratura medie e!te mai ridicata cu 4V( dec)t &n lunile ianuarie "i iulie. 3. Ti#ul tro#ical. *re int$ am#litudini termice medii anuale de circa +5V (. *e litorale ace!tea !unt de doar 4V (, &n ariile centrale ale continentelor !unt &n jur de 3V ( iar &n de"erturi "i mai mari. 9. Ti#ul tem#erat. *re inta am#litudini de circa +5V ( #e litorale "i de circa 35V (, &n interiorul continentelor. Subti#ul e'ce!iv continental #re inta am#litudini mult mai mari. La Ia7ut!7, am#litudinea medie anuala e!te de >3,4V (, ca diferen%$ &ntre mediile lunii iulie, +H,5V ( "i ianuarie, -E3,4V (. E. Ti#ul #olar #re int$ am#litudini medii anuale de circa 34V ( &n onele litorale "i de circa 94V ( &n interiorul continentelor &n ona !ub#olara e'ce!iv continental$. La /er,oian!7, am#litudinea medie anual$ #re int$ valoarea ma'im$ de #e glob, de >4,3V (, ca diferen%$ &ntre mediile lunii iulie +4,+V ( "i ianuarie -45,+V (.

1. 3. -ROCESELE ADIABATICE DIN ATMOSFERA

On atmo!fer$ !e #roduc frecvente mi"c$ri convective. Dac$ ace!te mi"c$ri !unt ra#ide, ma!ele de aer &n a!cen!iune nu au tim# !$ reali e e !c,imburi termice !emnificative cu ma!ele de aer &nconjuratoare, #rin #roce!e de radiatie, conductivitate, mi"c$ri turbulente !au broDniene. De#la!area #e vertical$ a aerului fara !c,imburi calorice cu mediul inconjurator con!tituie un #roce! adiabatic 0in limba elina, adiabat,o! in!eamna i olat1. On a!emenea mi!care au loc tran!formari termodinamice de den!itate, #re!iune "i tem#eratura, numite #roce!e adiabatice. La a!cendent$ #re!iunea !cade, aerul !e de!tinde, #roce! &n care con!uma energie, deci !e va raci. La de!cendenta., aerul !e com#rima, #re!iunea cre"te, energia cinetic$ !e tran!form$ &n energie calorica, iar tem#eratura cre"te. On natur$, &n !tratele inferioare ale atmo!ferei nu e'i!t$, aer #erfect u!cat. Ma!ele de aer &n care nu !e #roduc conden!ari #oarta numele de ,,aer u!cat? !au ,,umed ne!aturat?, &ntruc)t aerul umed ne!aturat, &n care nu !e #roduc conden!ari, !e com#ort$, a!emanator aerului u!cat. Aerul umed &n care !e #roduc conden!$ri #oarta numele de ,,aer umed !aturat?. /aria%iile termice adiabatice !e caracteri ea $ #rin gradien%i termici adiabatici. In aerul u!cat 0umed ne!aturat1, la urcarea ma!ei de aer, tem#eratura !cade, iar la coborarea !a, tem#eratura cre"te cu valoarea gradientului adiabatic u!cat Ba W +V ( R +55 m. On a!cen!iune, tem#eratura !cade, !e #roduc conden!ari, care eliberea a caldura, aerul !e incal e!te, iar racirea !a odata cu a!cen!iunea, nu !e mai #roduce du#a valoarea gradientului adiabatic u!cat, ci du#a valoarea gradientului adiabatic umed Bb c +V ( R +55 m. ()nd aerul vrea, cantitatea de va#ori ce o contine !cade datorita conden!arilor, deci va !cade din ce &n ce mai mult "i caldura latenta de va#ori are, eliberata de conden!ari, iar gradientul adiabatic umed cre"te, a#ro#iindu-!e de gradientul adiabatic u!cat. Sc$derile de #re!iune "i de den!itate, odata cu a!cen!iunea, !unt &n!o%ite "i de !c$derea ca#acitatii calorice, ceea ce duce la !caderea gradientului adiabatic umed. Influenta tem#eraturii e!te in!a mult mai mare dec)t cea a #re!iunii, deci gradientul adiabatic umed va cre"te #e tim#ul a!cen!iunii, a#ro#indu-!e de valoarea gradientului adiabatic u!cat. In mi!carea adiabatica de!cendenta, atat aerul u!cat, cat "i cel umed ne!aturat, !e incal e!c du#a gradientul adiabatic u!cat. Daca aerul contine a#a !ub forma de #icaturi !au ace de g,eata, o #arte din caldura va fi con!umata #entru eva#orarea lor, iar aerul !e va incal i du#a gradientul adiabatic umed, #)n$ la com#leta eva#orare a a#ei licide !au !olide. Daca #e ver!antul de a!cen!iune !e #roduc #reci#itatii, #e ver!antul o#u!, la acela!i nivel, !e &nregi!trea $ tem#eraruri mai ridicate. E!te un #roce! #!eudoadiabatic, a!a cum !e #roduce &n ca ul foe,nului.

9E

Te"+e&!#u&! +%#en,i!l/) e.4i-!len#! 2i e.4i-!len#5+%#en,i!l/

Tem#eratura unei ma!e de aer varia a &n functie de #re!iune. *entru a com#ara tem#eratura ma!elor de aer, ele trebuie adu!e la acela!i nivel, !au #re!iune !tandard. E!te #re!iunea de +555 milibari 0a#ro#iata de #re!iunea nivelului m$rii1. Acea!ta aducere !e face du#a valoarea adiabatei u!cate. Re ulta tem#eratura #oten%iala, care con!tituie o #ro#rietate con!ervativa. Tem#eratura la care ajunge aerul #rin conden!area intregii cantit$%i de va#ori #e care o contine, &n conditii de #re!iune con!tanta, !e nume!te tem#eratura ec,ivalenta. *entru caracteri area termic$ com#leta a unei ma!e de aer, !e ridica tem#eratura #rin conden!area teoretic$ a &ntregii cantit$%i de va#ori, a#oi !e coboar$ teoretic ma!a de aer la #re!iunea de +555 mb, re ult)nd tem#eratura ec,ivalenta #otentiala 0ec,i#oten%ial$1.

1. /. CONDIIILE DE STABILITATE ,ERTICALA 7N ATMOSFERA

Mi"carea convectiv$ de#inde de !tratificarea termic$ a atmo!ferei. E'i!ta trei !t$ri de !tratificare vertical$ a atmo!ferei, &n functie de tem#eratur$: in!tabil$, !tabil$ "i indiferent$ 0neutra1. Stabilitatea vertical$ &n atmo!fer$ !e va anali a &n functie de valorile gradientului termic vertical 0B1, gradientul adiabatic u!cat 0Ba1 "i gradientul adiabatic umed 0Bb1. On aerul u!cat !au umed ne!aturat, e'i!ta cele trei !tari de !tratificare vertical$ &n functie de valoarea gradientului termic vertical fat$ de cea a gradien%ilor adiabatici. Stratificarea in!tabil$, cea mai frecvent intalnit$, !e formea a atunci c)nd B c Ba. On ace!t ca , r$cirea &n ma!a de aer &n convec%ie !e #roduce mai &ncet dec)t &n ma!ele de aer inconjur$toare "i ma!a de aer convectiv$ &"i #oate continua a!cen!iunea. 6enomenul !e #roduce dea!u#ra u!catului, #e tot #arcur!ul ilelor !enine din !e onul cald. Stratificarea indiferent$ e!te #re ent$ c)nd B W Ba. Egalitatea celor doi gradien%i !e &ntalne"te mai rar, de regul$ dimineata "i !eara, !au &n ilele cu cer noro!. On ace!te condi%ii !e #ot #roduce !labe mi"c$ri verticale, a!cendente !au de!cendente. Stratificarea !tabil$ !e #roduce c)nd B d Ba. On ace!te condi%ii r$cirea &n ma!a de aer re!#ectiv$ !e #roduce #e altitudine mai #uternic dec)t &n ma!ele de aer inconjuratoare. On ace!t ca , ma!ele de aer cu aceea!i tem#eratura cu a ma!elor de aer inconjuratoare, nu vor #utea ca#ata tendinte a!cen!ionale, iar ma!ele de aer mai calde &"i vor incetini, a#oi !to#a a!cen!iunea, deci &n !ituatii de ace!t ti# nu !e #roduc mi"c$ri convective. Stratificarea !tabil$ e!te #re enta mai ale! noa#tea, &n !e onul rece "i &n !ituatii anticiclonice. (ele trei !ituatii !unt #re ente "i &n ca ul aerului umed !aturat. Stratificarea umed in!tabil$, cea mai frecvent intalnita, !e formea $ atunci c)nd Ba c B c Bb. On ace!t ca , ma!a de aer umed, mai u!oara dec)t ma!a de aer inconjur$toare, mai u!cata, &nce#e a!cen!iunea. A!cen!iunea #oate continua, &ntruc)t &n ma!a de aer umed !aturat !e #roduc conden!ari, care eliberea a caldur$ , iar gradientul adiabatic umed !e #a!trea a &n continuare mai mic dec)t gradientul termic vertical. : ma!a de aer umed, aflata la o anumita inaltime "i avand aceea!i den!itate cu a mediului inconjurator, #oate cobora. On acea!ta fa a !e va incal i, o #arte din caldura va fi con!umata #entru eva#orarea #articulelor de a#a !au g,eata, iar du#a eva#orarea totala, cre"teea tem#eraturilor la de!cendenta !e va face du#a adiabata u!cata, tem#eratura ma!ei de aer re!#ective va deveni mai mare dec)t a ma!elor de aer inconjuratoare, iar de!cendenta va inceta. Stratificarea umeda indiferent$, e!te #re enta c)nd B W Bb. On ace!te conditii !e #ot #roduce !labe mi!c$ri verticale, a!cendente !au de!cendente. Stratificarea umed$ !tabil$, !e #roduce c)nd B d Bt. On tro#o!fer$, gradientul termic vertical, care e!te media diferitilor gradien%i adiabatici u!cati "i ume i, are o valoare medie, dea!u#ra u!catului onelor tem#erate, de 5,>V (R+55 m. On cadrul ace!tei !ituatii medii, &ncal irea #uternica #e tim#ul ilelor !enine din !e onul cald, a !u#rafe%ei tere!tre "i a atmo!ferei inferioare, ca "i incarcarea #uternica cu va#ori de a#a &n urma inten!elor #roce!e de 94

eva#otran!#iratie, duce la formarea &n !tratul inferior al atmo!ferei a unor ma!e de aer incarcate cu va#ori de a#a, mai u!oare dec)t aerului din !tratele !u#erioare 0mai u!cat1. On ace!te conditii !unt generate convectii de am#loare, &n urma carora !e #roduc #reci#ita%ii. Energia #oten%ial$ re ultata din di!tributia #e verticala a tem#eraturii, !e nume!te energie de in!tabilitate. In ca uri de e'ce#tie, c)nd intervin "i alti factori, aerul #oate !tationa "i &n ca ul unei atmo!fere in!tabile "i #oate !a ca#ete mi!care a!cen!ionala, c,iar &n ca ul unei atmo!fere !tabile. On #roce!ele de convectie, un rol im#ortant il au factori declan!atori #recum tem#eratura !u#rafe%ei !olului, dinamica frontala, #o itia formelor de relief &n fata v)ntului etc. Mi!carile convective !e #ot de volta #e verticala #)n$ la un anumit nivel, numit nivelul de convectie.

In-e&1iunile #e&"i.e
De regula, &n tro#o!fer$, tem#eratura !cade conform gradientului termic vertical. Cradientul termic vertical, e'#rimand !caderea tern#eraturii odata cu cre"terea altitudinii, are &n cele mai frecvente ca uri "i ca valoare medie anuala "i a majoritatii lunilor, &n orice regiune a globului "i orice ona climatica, valori negative care e'#rima acea!ta !cadere. On ca uri #articulare, tem#eratura aerului cre"te odata cu cre"terea altitudinii, !e #a!trea a con!tanta, !au !cade mai lent dec)t &n ma!ele de aer &nvecinate. Se individuali ea a inver!iuni termice atunci c)nd gradientul termic vertical e!te #o itiv "i i otermii atunci c)nd ace!ta e!te nul. Sunt !ituatii #articulare, toate !itua%iile &n care &ntr-un !trat de aer, gradientul termic vertical e!te mai mic dec)t gradientul termic vertical normal al regiunii re!#ective. Inver!iunea termic$ !e #roduce &n orice !itua%ie &n care, &ntr-o ma!a de aer, la o anumita &n$l%ime, tem#eraturile !unt mai ridicate dec)t &ntr-un !trat de aer inferior. On ca ul &n care &ntr-o ma!a de aer, datorita unui gradient termic vertical mai !ca ut, tem#eratura e!te mai ridicat$ dec)t &n ma!ele de aer &nvecinate, #e ori ontala, la acea"i altitudine, nu !untem &n #re enta unei inver!iuni termice. On !ituatiile de inver!iune termica, !tratificarea termic$ verticala a atmo!ferei e!te !tabila, iar &n cele de i otermie, nu. De!i ace!te !ituatii !unt de!tul de frecvente &n tro#o!fera, ele !unt totu!i !tari anormale. Ace!te !ituatii !e #ot #roduce la !u#rafa%a tere!tra, !au la altitudine. 6enomenul re!#ectiv #oarta numele de inver!iune termic$ la !ol, re!#ectiv inver!iune termic$ &n altitudine. Inver!iunile termice !e caracteri ea a #rin inaltimea la care !e #roduc &n func%ie de !u#rafa%a tere!tra, gro!imea !tratului de inver!iune, inten!itate 0diferenta dintre gradientul termic vertical normal al regiunii "i gradientul termic vertical #re ent &n !tratul de inver!iune1 "i am#litudinea, ca diferenta intre tem#eratura !traturilor la care !-a ajun! la diferenta #o itiva ma'ima de tem#eratura &n com#ara%ie cu ma!ele de aer invecinate !au cu !u#rafa%a tere!tra. Stratul de #!eudoinver!iune e!te !tratul &n care !caderea tem#eraturii cu altitudinea !e face mai lent dec)t &n atmo!fera inconjuratoare. Sub !tratul de inver!iune termic$ din armo!fera libera, e'i!ta !ucce!iv, !trate mai groa!e !au mai !ubtiri, ince#and cu #!eudoinver!iune, urmand i otermia. Toate !ituatiile mentionate au un nivel de inten!itate ma'ima, la care gradientul termic vertical are valoarea cea mai !ca uta, un nivel &n care am#litudinea termic$ dintre nivelui cel mai cald "i ba a, e!te cea mai mare "i un !trat de revenire &n care tem#eraturile revin la valori identice gradientului termic vertical normal #entru regiunea re!#ectiva, #entru acel moment, #entru acea altitudine. Regula nu !e a#lica #entru ca urile &n care una din !ituatiile #articulare de valoare mai mic$ dec)t normalul a gradientului termic vertical ince#e de la !u#rafa%a tere!tra, !ituata re!#ectiva #utand !a incea#a cu oricare dintre !tratele mentionate, inclu!iv cu ultimul, !tratul de revenire, #a!trandu-!e in!a ordinea firea!ca mentionata. Stratul de revenire !e #oate !itua du#a #!eudoinver!iune, i otermie, !au inver!iune termica. Cradientul termic vertical dintr-un anumit !ector vertical al tro#o!ferei, mai mic dec)t gradientul normal al momentului &n regiune, numit gradient de inver!iune 0Bb1, delimitea a !trate cu diferite caracteri!tici. In func%ie de diferen%a dintre gradientul termic vertical normal #entru o anumita ona &ntr-un anumit moment "i gradientul ,,anormal? al ma!ei de aer &n di!cutie, #ot fi evidentiate mai multe !itua%ii. On 9>

func%ie de evolutia ace!tei diferente &n #rimul rand, o !tabilitae foarte redu!a #oate fi creeata #rintr-un gradient termic vertical normal, #o itiv, dar mai mic dec)t gradientul termic vertical al regiunii. E'tinderea mare #e vertical$ a unui a!emenea !trat #oate duce, la un anumit nivel, la e'i!tenta unui !trat cu tem#eraturi cu mult mai mari dec)t cele #re ente &n mod normal la acea altitudine. .rmea a !ituatia &n care gradientul termic vertical &n ma!a de aer e!te 5V (R+55 m, i otermia. La fel ca "i &n ca ul #recedent, un !trat gro! de i otermie #oate avea la #artea !u#erioara tem#eraturi mult mai ridicate dec)t a ma!elor de aer de la aceea!i altitudine. .rmea a !tratul de inver!iune termic$ #ro#riu- i!a, &n care gradientul termic vertical devine negativ, generand o !tabilitate termic$ vertical$ #uternica a atmo!ferei. Revenirea la identitatea normala, la gradien%ii termici verticali #o itivi, egali cu cei ai re!#ectivei one &n momentul re!#ectiv, !e face #rintr-un !trat ,,de revenire?, &n care gradien%ii termici verticali !unt #o itivi "i mai mari dec)t cei normali. In atmo!fera, #ot fi la un moment dat, mai multe !trate de inver!iune !au de !itua%ii a!imilate inver!iunilor, la anumite nivele. De regula, inver!iunile termice !au !ituatiile a!imilate !unt determinate #e ba a ma!uratorilor de tem#erarura efectuate la !tatii meteorologice !ituate la altitudini diferite, din regiuni relativ a#ro#iate "i relativ a!em$n$toare din #unct de vedere al conditiilor fi ico-geografice. E!te un mod o#erativ "i de! utili at de inter#retare. Tran!latia de la un teritoriu la altul e!te in!a ,a ardanta. De e'em#lu, dea!u#ra unei arii joa!e, &n !itua%ie de ecranare a !oarelui de c$tre nori, di!tributia tem#eraturii aerului #e vertical$ #oate !a fie normala, #re entand !cadere continua, deci !ituatie de in!tabilitate. *rin com#arare cu o !tatie a#ro#iata, !ituata la altitudine mai ridicata, la care e!te !enin, ar #area ca aria joa!a !e afla &n !ituate de inver!iune termica, c)nd de fa#t ambele !tatii !unt &n !ituatie de !tratificatie termic$ vertical$ in!tabila a atmo!ferei. Situatii de ace!t gen !e #ot #roduce frecvent, din cau a mentionata, ca "i din alte cau e. De aceea, o anali a #reci!a a!u#ra !tratificarii termice verticale a atmo!ferei, im#licit a!u#ra !ituatiilor de !cadere a gradientului termic vertical fata de valorile normale 0inver!iunile termice1, #oate fi facuta doar #e ba a aero!ondajelor. In functie de modul de anali a, aceea!i inver!iune termic$ #oate fi &n unele ca uri con!iderat$ ca inver!iune termic$ la !ol, !au &n atmo!fera libera. On conditiile &n care un !trat de inver!iune !ituat la altitudine, cu#rinde un ver!ant montan, determinarea acelui !trat #rin ma!uratorile de la o !tatie meteorologica !ituata #e ver!ant, com#arativ cu datele inregi!trate la !ta%ia de #e culme, inver!iunea #oate fi con!iderate o inver!iune termic$ la !ol. Acela"i !trat de inver!iune de#i!tat #rin aero!ondaje, dintr-o arie mai joa!a, #oate fi con!iderat ca a#artinand unei inver!iuni termice din atmo!fera libera. Ti#urile de !ituatii cu gradien%i termici verticali mai mici dec)t gradien%ii termici verticali normali ai regiunii re!#ective, numite generic inver!iuni termice, actionea a a!emanator, dar la inten!it$%i diferite a!u#ra celorlalte elemente "i fenomene meteorologice, dar la inten!itati diferite, &n functie de diferenta fata de gradien%ii normali. Stratele de inver!iune bloc,ea a convec%ia "i mai !unt numite !trate de retinere, !au baraj. La nivelul !u#erior al ace!tor !trate, &n !#ecial al !tratelor de inver!iune, !c,imbarea caracteri!ticilor termice #roduce "i !c,imbari ale #arametrilor altor elemente "i fenomene meteorologice, fiind marcate #rin nori !tratiformi, ce%uri la &n$l%ime, !c,imbari ale caracteri!ticilor v)ntului, generea a mi"c$ri ondulatorii etc. Ace!te !trate bloc,ea a la nivele inferioare ume eala aerului, care cre"te la ba a ace!tui !trat "i !cade &n !trat, favori ea a acumularea langa !u#rafa%a tere!tra a #oluantilor atmo!ferei etc. *ot fi evidentiate dou$ ti#uri de inver!iuni termice. Inversiunile termice absolute cu#rind !trate groa!e ale tro#o!ferei, !unt generate de multe ori de cam# baric anticiclonic, !unt e'tin!e #e mari !u#rafe%e, au inten!itati, durate "i am#litudini mari. Sunt ti#ice &n #artea de e!t a Rom)niei, inver!iunile termice generate de anticiclonul Siberian, #e tim#ul iernii. Stratul inferior e!te foarte rece, are gro!imea de circa >55 m, !tratul de revenire e!te ocu#at de nori !tratiformi dea!u#ra carora !e de#la!ea a ciclonii cal i meditreraneeni.

9A

Inversiunile termice relative !unt generate de cau e locale, de in!ola%ie, morfologie a reliefului, diferentieri &n natura !u#rafe%ei active. Ele !unt #utin inten!e, cu am#litudini mici, durat$ !curt$, de regula !#ecifice doar anumitor momente ale ilei. Du#a inaltimea la care !e in!talea a, inver!iunile termice #ot fi la !ol !au &n atmo!fera libera. Du#$ gene $ !e eviden%ia $ cele mai numeroa!e ti#uri de inver!iuni. Din ace!t #unct de vedere !e deo!ebe!c inver!iuni termice de radiatie, care !unt de regula inver!iuni la !ol "i inver!iuni dinamice, care a#ar de regula &n atmo!fera libera. Inver!iunile termice de radia%ie !unt de radia%ie nocturn$, radiative de iarna "i de a#ada 0de #rimavara1. Inver!iunile termice dinamice !unt de com#rimare 0!edimentare1 &n anticicloni, de turbulen%$, ale v)ntului de altitudine, de advectie, orografice "i frontale.

In-e&1iunile #e&"i.e e &! i!#ie

Inver!iunile nocturne !e #roduc a#roa#e &n fiecare noa#te, dar mai ale! &n no#%ile !enine, c)nd !u#rafa%a tere!tra !e race!te datorita radiatiei efective. 6enomenul e!te foarte inten! &n onele &n care a avut loc o &nc$l ire #uternica #e tim#ul ilei, ume eala aerului e!te redu!a, iar no#tile !enine, avand manife!tarea ma'ima &n de!erturile tro#icale. On Romania ace!t ti# de inver!iuni e!te frecvent #rimavara, c)nd incal irea de i e!te !u#erficiala, !olul !e incal e!te doar la !u#rafata, !tratele !ale inferioare ramanand reci. ()!tigul de teme#ratura din !tratul !u#erior al !olului !e #ierde &n #rimele ore ale no#tii, !olul !e race!te radiativ, iar de la el, !tratele inferioare ale atmo!ferei. A!tfel de inver!iuni termice !e #roduc "i toamna, c)nd &n conditiile unei radiatii !olare ce !cade con!tant, !olul devine din ce &n ce mai rece, c,iar #e tim#ul ilei, noa#tea, racirea accenuandu-!e, iar de la !u#rafa%a tere!tra, racindu-!e "i !tratele inferioare ale atmo!ferei. Ace!t ti# de inver!iune e!te mai inten! &n regim anticiclonic, &n !ituatie de calm atmo!feric. Iarna, !tratul de inver!iune generat de acet ti# !e e'tinde #)n$ la +455 m, iar vara doar #)n$ la &naltimea de +55 m. Inver!iunile de iarna !e #roduc frecvent &n regim anticiclonic, mai ale! datorita racirilor radiative #e tim# !enin, atingand mari gro!imi. Inver!iunile de $#ad$ 0de #rim$vara1 !e #roduc #rimavara, &n conditiiie &n care ma!e de aer cald !e de#la!ea $ dea!u#ra !u#rafe%elor aco#erite cu a#ada, a carei to#ire, cu con!um de caldur$, r$ce"te "i mai mult !u#rafa%a tere!tra. De la acea!t$ !u#rafa%$ r$cit$, !e r$ce!te !tratul inferior #e gro!imi redu!e, generandu-!e ace!t ti# de inver!iuni.

In-e&1iunile in!"i.e
Inver!iunile de com#rimare 0!edimentare1 &n anticicloni !e #roduc #rin de!cenden%$, com#rimarea "i &ncal irea aerului &n ariile centrale ale ace!tor formatiuni barice. 6enomenul !e #roduce la cateva mii de metri dea!u#ra !u#rafe%ei tere!tre, unde !tationea a o ma!a de aer mai rece. Ace!t fenomen e!te #ermanent "i de mare &ntindere &n anticiclonii !ubtro#icali. : !ituatie !#eciala !e #roduce &n ona ali eelor, unde nivelul de inver!iune e!te foarte jo!, iar convec%ia termic$ &n ma!ele de aer oceanic umed nu !e #oate de volta #)n$ la nivelul conden!arii, ne#utandu-!e #roduce #reci#itatii. *e tim#ul iernii, inver!iunile de com#rimare din anticiclonii continentali !e conto#e!c cu inver!iunile de radia%ie de la !ol, !tratul de inver!iune ince#and &n ace!t ca de la !ol. Ace!te inver!iuni au o gro!ime mare, inten!itate mare, am#litudine "i #er!i!ten%$ mare. Inver!iunile de turbulen%$ 0de frecare1 !e #roduc atunci c)nd &n !tratul de aer din a#ro#ierea !olului gradien%ii termici verticali !unt a#roa#e de gradientul adiabatic u!cat 0+V (R+55 m1, iar #e!te !tratul de frecare 0>55-+555 m1, !cad la 5,>V ( R +55 m. Inver!iunile v)ntului de altitudine !e #roduc &n atmo!fera libera, dea!u#ra unui v)nt cu vite e mari. Ace!ta antrenea a &n curentul #rinci#al, #rin ab!orbtie, ma!e de aer din ariile inconjur$toare. Ma!ele de aer de dea!u#ra, antrenate, &n coborare !e com#rima "i !e &ncal e!c. Inver!iunile de advectie !e #roduc frecvent iarna, c)nd ma!e de aer cald !e de#la!ea a dea!u#ra !olului rece "i !e race!c #e gro!ime mica, la contactul cu !olul. Ace!t ti# de inver!iune e!te frecvent 9@

#rimavara dea!u#ra oceanelor, c)nd ma!e de aer cald de #e continent !e de#la!ea a #e!te !u#rafa%a oceanului. Inver!iunile orografice !e #roduc &n a doua #arte a no#%ii "i &n #rima #arte a diminetii, &n v$ile montane. Aerul racit radiativ #e culmi, devine den! "i coboar$ !ub forma v)ntului de munte &n vai, ridicand dea!u#ra aerul cald e'i!tent aici. Inver!iunile frontale !e e'tind #e latimi mari, de !ute de 7ilometri, iar lungimea lor de#a!ind uneori +555 7m. Ace!t ti# de inver!iune !e #roduce atat &n ca ul frontului cald, c)nd aerul cald inaintea a #e dea!u#ra aerului rece, cat "i &n ca ul frontului rece, c)nd aerul rece di!locuie!te aerul cald, #atrun and #e !ub ace!ta. Majoritatea inver!iunilor termice au caracter mi't.

9H

6. PRESIUNEA ATMOSFERICA SI V7NTUL

:. 1. -RESIUNEA ATMOSFERICA
N%#iuni gene&!le
Atmo!fera tere!tra !e mentine &n jurul *am)ntului datorita fortei de gravitatie. Tot forta de gravitatie da atmo!ferei o greutate #ro#rie. A#a!area e'ercitata de c$tre atmo!fera !e nume!te #re!iune atmo!ferica. Daca atmo!fera ar fi !tatica, valoarea #re!iunii atmo!ferice ar fi egala cu greutatea coloanei de aer de dea!u#ra !u#rafe%ei re!#ective. Torricelli a ma!urat &n anul +>E9, #re!iunea atmo!ferei cu un tub barometric cu mercur, avand o !ectiune de + cm . (onventional, la nivelul marii, la latitudinea de E4V, #e o !u#rafa%a de + cm 3, #re!iunea atmo!ferica e!te egala &n medie, cu #re!iunea reali ata de coloana barometrica de mercur inalta de A>5 mm, la tem#eratura de 5V ( &n milibari valoarea e!te de +5+5,@ mb. Acea!ta !e nume!te #re!iune atmo!ferica normala. + mm coloan$ de mercur 0mm =g1 W + torr W +,99 milibari 0mb1 +555 mbW + bar + mb W 5,A4 mm =g

V!&i!#i! +&e1iunii !#"%1fe&i.e .u in!l#i"e!

*re!iunea !cade cu &naltimea datorita !caderii coloanei atmo!ferice "i !caderii den!itatii aerului odata cu inaltimea. La un nivel !u#erior, #re!iunea e!te mai !ca uta dec)t la nivelul de referinta A#. /aloarea ace!tei diferen%e e!te determinata conform ecuatiei #rinci#ale a !taticii: A# W -#gAn unde # e!te den!itatea aerului2 g acceleratia gravitational$2 An, diferenta de altitudine dintre cele doua nivele. Atmo!fera e!te in!a diver!a ca tem#eratura "i den!itate, a#licarea formulei fiind a#ro'imativa. La inaltimea de 4,4 7m #re!iunea e!te jumatate din cea de la nivelul marii, iar la inaltimea de +@,E 7m, +R+5 din #re!iunea de la nivelul marii. (artografierea #re!iunii atmo!ferice !e face du#a reducerea valorilor la nivelul marii, alcatuindu-!e ,arti cu i obare ale !ituatiei de la un anumit moment. On climatologie !e utili ea a "i ,arti ale !ituatiei medii .

G&! ien#uI 8!&i. -e&#i.!l 2i #&e!+#! 8!&i.!.

Cradientul baric vertical re#re inta !caderea #re!iunii #e unitatea de di!tan%$ verticala: C, W - A # R A n 0mbR+55 m1 Relatia inver!a e!te trea#ta barica 0di!tanta #e verticala #enrru care !e inregi!trea $ o de!cre!tere a #re!iunii cu + mb: ,e W - A n R A # 0num$r de metri #entru care #re!iunea !cade cu + mb1 On condi%ii de #re!iune atmo!ferica normala, #)na la altitudinea de 455 m, trea#ta barica e!te egala cu A,@ m R mb. Ridicarea tem#eraturii cu +V (, are ca re ultat cre"teea tre#tei barice cu E N. Re ulta ca &n ma!a de aer cald, #re!iunea !cade mai incet cu altitudinea dec)t &n ma!a de aer rece. /aria%iile #eriodice "i ne#eriodice ale #re!iunii atmo!ferice. /ariatiile ilnice "i anuale. :b!ervatiile a!u#ra #re!iunii atmo!ferice !unt !trict nece!are meteorologiei !ino#tice. Tendinta barica e!te variatia locala a #re!iunii atmo!ferice &ntr-un interval de 9 ore. /aloarea ma'ima ab!oluta a #re!iunii atmo!ferice #e glob, valoare adu!$ la nivelul marii, a fo!t inregi!trata la 8arnaul, &n Siberia, &n luna ianuarie a anului +H55 "i a avut valoarea de +5A@ mb. /aloarea

E5

minima ab!oluta !-a inregi!trat la Murato, &n Ga#onia, &n luna !e#tembrie a anului +H9E "i a avut valoarea de @@E mb. :!cilatiile #eriodice "i ne#eriodice ale #re!iunii atmo!ferice difer$ &n functie de latitudine "i altitudine. /ariatiile #eriodice ale #re!iunii atmo!ferice #re inta un mer! ilnic "i unul anual. Regimul ilnic at #re!iunii atmo!ferice e!te a!eman$tor #e glob, indiferent de latitudine. Mer!ul mediu ilnic are cau e termice, dar "i alte cau e. Ma'ima ilnica #rinci#ala !e &nregi!trea a la ora +5, iar ma'ima !ecundara la ora 33. Minima ilnica #rinci#ala !e #roduce la ora +>, iar minima ilnic$ !ecundara, la ora E. Am#litudinea medie ilnica a #re!iunii atmo!ferice !cade de la ecuator !#re #oli, de la 9-E mb &n ona intertro#icala, la 5,9-5,> mb &n ona tem#erata "i a#roa#e de 5 mb, la #oli &n onele tem#erate "i !ub#olare2 am#litudinile ilnice !unt #erturbate mult de variatiile #rodu!e de circulate. Regimul anual al #re!iunii atmo!ferice de#inde de natura !u#rafe%ei tere!tre 0continent !au ocean1, latitudine "i altitudine. On ceea ce #rive!te am#litudinile medii anuale, latitudinea actionea a inver! dec)t &n ca ul am#litudinii medii ilnice. La ecuator, am#litudinile anuale !unt !ca ute, iar &n onele tem#erate "i !ub#olare !e #roduc cre"tei !emnificative !ub efectul incal irii inegale a !u#rafe%ei tere!tre de-a lungul anului &n onele tem#erate "i reci, un rol im#ortant &l are "i circulatia atmo!ferei. *e glob !e di!ting E ti#uri fundamentale de regim anual al #re!iunii atmo!ferice. Ti#ul continental #re inta ma'imele iarna "i minimele vara. Ace!t ti# !e #roduce #e continentele cu mare e'ten!iune "i &n climatele mu!onice. Am#litudinile medii anuale &n Euro#a centrala "i ra!ariteana !unt de A-+5 mb, iar &n (am#ia Siberiei de /e!t ajung la 35-95 mb. Ti#ul oceanic #re inta caracteri!tici inver!e ti#ului continental. *re inta doua variante. /arianta #olara are ma'imele la ince#utul verii "i minimele iarna "i are am#litudini medii anuale mari. /arianta tem#erata are un ma'im #rinci#al vara "i unul !ecundar iarna, minimul #rinci#al toamna, iar cel !ecundar, #rimavara. Am#litudinea medie anuala e!te moderata 04-> mb1 &n ona intertro#icala, am#litudinile medii anuale ale ace!tei variante, !cad, Ti#ul #olar #re inta ma'imul #rimavara, c)nd !u#rafa%a tere!tra e!te inca rece, iar minimul !e #roduce iarna, &n conditiile am#lific$rii activit$%ii ciclonice. Ti#ul montan #re inta caracteri!tici a!eamanatoare ti#ului oceanic "i inver!e cu ale ti#ului continental. Ma'imele !e #roduc vara, iar minimele iarna. /ariatiile ne#eriodice ale #re!iunii atmo!ferice #rovin din incal irea inegala a !u#rafe%ei tere!tre, care duce la !c,imbari de den!itate "i de #re!iune. 6ormatiile barice !tabile con!erva ace!te in!u!iri, iar formatiile barice mobile le tran!mit la di!tranta, &n alte regiuni.

C!"+ul 8!&i.. T%+%g&!fi! 8!&i.!. I$%8!&e.

Re#artitia #re!iunii #e vertical$ "i ori ontala #oate fi re#re entata #rin !u#rafete de egala #re!iune, numite !u#rafete i obarice. Di!tributia !#atiala a #re!iunii atmo!ferice la un moment dat, caracteri ata #rin !i!temul !u#rafetelor i obarice define!te cam#ul baric. Liniile de-a lungul carora !u#rafetele i obarice inter!ectea a !u#rafetele ori ontale la nivelul m$rii, la alte nivele de altitudine, !au !u#rafa%a tere!tra, !unt denumite i obare. =arta barica !e intocme!te cu valorile #re!iunii atmo!ferice adu!e la nivelul marii, la latitudinea de E4V, la tem#eratura de 5V ( "i are i obarele din 4 &n 4 mb. *entru altitudini de #e!te 455 m, aducerea la nivelul m$rii nu !e #oate face #e ba a de formula, a!a incat ace!te regiuni r$man necartate. I obarele delimitea a #e ace!te ,arti !u#rafete inc,i!e "i !u#rafete de!c,i!e, !ituatia #re entatta fiind valabila doar #entru un anumit moment. Metoda to#ografiei barice con!ta &n i o,i#!e ale nivelului la care !e !ituea a o anumita !u#rafa%a i obara fata de nivelul marii 0to#ografia barica ab!oluta1, !au dea!u#ra unei alte !u#rafete barice 0to#ografia barica relativ$1. E+

Regiunile cu #re!iune atmo!ferica cre!cuta !au !ca uta, !e nume!c !i!teme barice. E'i!ta !i!teme barice cu i obare inc,i!e "i !i!teme barice cu i obare de!c,i!e. Si!temele barice cu i obare inc,i!e !unt ciclonul 0#re!iune minima1, notat cu D "i anticiclonul 0ma'ima1, notata cu M. (iclonul e!te o regiune cu #re!iunea !ca uta, circular$ !au eli#tica, cu i obare inc,i!e. *re!iunea !cade &n ciclon de la #eriferie !#re centru. On !ectiune verticala, i obarele a#ar &n forma de #alnie. Anticiclonul e!te o regiune cu #re!iunea cre!cuta, circular$ !au eli#tica, cu i obare inc,i!e. *re!iunea cre"te &n anticiclon de la #eriferie !#re centru. On !ectiune vertical$, i obarele !e bombea a !ub forma unei cu#ole. Si!iemele barice cu i obare de!c,i!e !unt: talvegul de#re!ionar, dor!ala anticiclonic$ "i "aua barometrica. Talvegul de#re!ionar e!te o formatiune barica cu #re!iunea !ca uta, ca #relungire a unui ciclon, intre doi anticicloni. Are o forma alungita, e!te delimitata de i obare de!c,i!e &n forma de /, forma #e care o are "i !ec%iunea verticala. Dor!ala anticiclonica e!te o forma%iune baric$ cu #re!iunea ridicata, ca #relungire a unui anticiclon &ntre doi cicloni. Are o forma alungita, e!te delimitate de i obare de!c,i!e &n forma de ., iar &n !ectiune verticala are forma de cu#ola. Yaua barometric$ e!te o regiune a cam#ului baric cu#rin!a &ntre doi anticicloni "i doi cicloni. *e verticala, !tructura ciclonilor "i anticiclonilor e!te &n functie de tem#eratura lor. Daca ciclonul e!te rece, cu tem#eraturile cele mai coborate &n centru, ciclonul urca mult &n altitudine, iar ciclonul cald, avand &n centru cele mai ridicate tem#eraturi are inaltime redu!a. In anticicloni !ituatia e!te inver!a fata de cicloni. A!tfel, anticiclonii reci au inaltime redu!a, iar cei cal i, inaltime mare.

E3

9.( V7NTUL I CIRCULA:IA GENERAL; A ATMOSFEREI

La !u#rafa%a *$m)ntului tem#eratura "i #re!iunea atmo!feric$ #re int$ varia%ii cre)ndu-!e a!tfel one de #re!iune ridicat$ "i de #re!iune cobor)t$. Acea!t$ re#arti%ie a centrilor de #re!iune !e face "i #e ori ontal$ "i #e vertical$, cre)ndu-!e un circuit care are rolul de a omogeni a din #unct de vedere baric atmo!fera. De#la!area aerului dintr-o on$ cu #re!iune ridicat$ !#re o on$ cu #re!iune cobor)t$ !e nume"te v*nt. Atunci c)nd aerul !e de#la!ea $ &n !i!teme unitare, #oart$ denumirea de curen+i atmosferici.

D M

D M ,-. ,/.

*rinci#ala cau $ a form$rii v)nturilor e!te diferen%a de tem#eratur$ "i #re!iune dintre dou$ one, mai e'act direc%ia "i m$rimea gradientului baric ori ontal 0!c$derea #re!iunii #e unitatea de !u#rafa%$ fiind orientat$ #er#endicular #e i obare de la #re!iunea mare la #re!iunea mic$1. +555 +554 D /D W 9JQ
4 =5,4 +5

b =

/aloarea gradientului baric indic$ vite a v)ntului #entru c$ la i obarele de!e diferen%a de #re!iune #e aceea"i unitate de !u#rafa%$ e!te foarte mare /)ntul !e caracteri ea $ #rin dou$ elemente : &irec+ia "i vite a.

E9

Direc+ia Direc%ia v)ntului re#re int$ ung,iul format &ntre direc%ia nordului geografic "i vectorul v)nt. Se e'#rim$ &n grade 0P1 !au &n #uncte cardinale "i intercardinale. Direc%ia e!te modificat$ de for%a de abatere 0for%a (oriolli!1 generat$ de mi"carea de rota%ie a *$m)ntului care determin$ abaterea !#re drea#ta a cor#urilor &n mi"care &n emi!fera nordic$ "i !#re !t)nga &n emi!fera !udic$.
A =3 v !in

f K vite a ung,iular$ a mi"c$rii de rota%ie2 v K vite a v)ntului 2 g K latitudinea.

Se con!ider$ c$ abaterea #e ocean e!te &ntre E5PLE4P fa%$ de direc%ia gradientului, iar #e u!cat de 35PL34P. 0ite a /ite a v)ntului e!te vite a de de#la!are a ma!ei de aer. Se #oate e'#rima &n mR!, 7mR, !au &n noduri. /ite a e!te modificat$ de for%a de frecare K +94P fa%$ de vite a v)ntului. /)ntul de la altitudine are vite e mai mari datorit$ li#!ei for%ei de frecare 0la E55L455 m altitudine di!#are for%a de frecare1. /)ntul de la altitudine care e!te #aralel cu i obarele numai &n onele unde i obarele !unt rectilinii !e nume"te v*nt geostrofic. /)ntul are o vite $ uniform$ fiind cva!i!ta%ionar. D C

/)ntul caracteri!tic i obarelor curbilinii !e nume"te v*nt geociclostrofic. /)ntul de la !u#rafa%a *$m)ntului !e nume"te v*nt &e gra&ient. /)ntul !e cla!ific$ &n func%ie de !tructura !a "i de durata de ac%iune. Din #unct de vedere al !tructurii avem : v)nt laminar K v)nt care !e de#la!ea $ cu vite $ uniform$ relativ mic$2 ca #o!ibil, e'i!tent #e di!tan%e mici "i #e !u#rafe%e netede2 v)nt turbulent K caracteri!tic onelor accidentate2 cu !c,imb$ri frecvente de direc%ie "i vite $2 v)nt &n rafale K !e #roduc o!cila%ii bru"te ale direc%iei "i vite ei. Din #unct de vedere al !tructurii avem : v)nturi regulate K care bat tot tim#ul anului din aceea"i direc%ie "i cu a#ro'imativ aceea"i vite $2 v)nturi #eriodice K &"i !c,imb$ direc%ia la un anumit interval de tim#2 v)nturi locale K caracteri!tic anumitor one. A#ar in!tantaneu f$r$ a avea o anumit$ #erioad$ c)nd ac%ionea $.

EE

1 M D . v)nturilor de ve!t M M M ]ona ali eelor de NE ]ona calmelor ecuat. 4P ]ona ali eelor de SE M . v)nturilor de ve!t D M ona v)nturilor #olare S D >>P95h M M 39P95h 4P D D D D D 5P M 39P95h de#la!. real$ a aerului D ona v)nturilor #olare >>P95h

,;$t(r"le re!(late
Sunt v)nturile care-"i #$!trea $ tot tim#ul anului direc%ia. *rinci#alele ti#uri de v)nturi regulate !unt : ali eele - 95PL4P latitudine. Su#rafa%a afectat$ e!te de +355 Mm. Se de#la!ea $ !#re nord &n iulieaugu!t "i !#re !ud &n ianuarie-februarie 0la !ol!ti%iul emi!ferei re!#ective1. /remea &n onele afectate e!te una bun$, cu cer !enin, acea!t$ vreme fiind &ntreru#t$ doar de furtunile tro#icale2 v)nturile de ve!t K &n Atlantic bat trei !ferturi de an. (ea mai mare frecven%$ "i vite $ o ating iarna c)nd #ot ajunge #)n$ la 34 Nd. In emi!fera !udic$ bat &ntre 44PL>5P latitudine. /)nturile au direc%ie con!tant$ dar vite $ foarte mare. La E5P v)ntul #roduce un vuiet caracteri!tic 0vuietul de la E5P1 care !e aude de la de#$rtare #e mare &n :c.Atlantic2 v)nturile #olare K au cele mai mari vite e, &n emi!fera !udic$ ajung)nd #)n$ la 355 Nd iar &n emi!fera nordic$ #)n$ la A5L@5 Nd.

E4

,;$t(r"le %er"o<"=e
mu!onii K !unt v)nturi care-"i !c,imb$ direc%ia la un interval de tim#. Iau na"tere mai ale! &n :c.Indian datorit$ diferen%ei de tem#eratur$ "i #re!iune dintre u!cat "i ocean. Din a#rilie #)n$ &n octombrie bate mu!onul de var$ !au de SI. Din noiembrie #)n$ &n martie bate mu!onul de iarn$ !au de NE K !eceto!. La !c,imbarea direc%iei mu!onilor !e #roduc cicloni tro#icali. bri ele K &"i !c,imb$ direc%ia de la i la noa#te "i iau na"tere datorit$ diferen%elor de tem#eratur$ "i #re!iune dintre u!cat "i mare. Influen%a !e re!imte #e o di!tan%$ de E4 7m. Briza de mare !e manife!t$ de la mare !#re u!cat &nce#)nd cu ora H55 "i &"i men%ine influen%a a#ro'imativ 9 ore du#$ a#u!ul !oarelui. Briza de uscat (de noapte) &nce#e !$ bat$ a#ro'imativ la ora 3955 "i tran!#ort$ un aer cald "i u!cat. 8ri ele #ot !$ devie e v)nturile dominante. On Indone ia v)ntul Farif inten!ific$ mu!onul de SI.

,;$t(r"le lo=ale
green-urile K lovituri de v)nt de !curt$ durat$2 !emnul !e &nce#ere e!te &ntunecarea deo!ebit$ a cerului. Au vite e foarte mari. *re!iunea cre"te bru!c cu EL4 mb "i tem#eratura !cade cu +5P(. Se &ntreru#e la fel de bru!c cum !-a format "i rea#are v)ntul care a b$tut &naintea lui2 tornada K #e coa!tele Africii de I 0for%a e!te de >L@ grade 8eaufort1. (erul !e &ntunec$ "i cad aver!e. Au o durat$ de a#ro'imativ o or$2 guba K &n nordul Au!traliei de a#ro'imativ > ori #e an2 tormenta K &n !udul Italiei2 #am#era! K #e coa!tele Argentinei 0+A5 7mR,1. Alte v)nturi locale !unt vnturile catabatice a!cendente !au de!cendente, calde !au reci.

,;$t(r" =ata>at"=e =al<e ?

fi,n K din nordul Italiei !#re Elve%ia. 8ate la &nce#utul #rim$verii "i are dre#t con!ecin%$ venirea #rim$verii cu 95LE5 de ile mai devreme dec)t &n onele &nvecinate 4P 5P M K+4P !,imi7 K #e coa!tele *acificului K *odi"ul *reriilor2 onda K &n Argentina. Ace!te v)nturi nu ac%ionea $ &n fiecare an. E>

D
35PL34P

,;$t(r" =ata>at"=e re="

bora K v)nt de!cendent, orientat de la u!cat !#re mare. Se formea $ #e coa!tele iugo!lavice ale M$rii Adriatice. E!te foarte rece, cu vite e foarte mari 0+35L+95 7mR,1. 8ate la &nce#utul #rim$verii. On NE M$rii Negre !e formea $ un v)nt de ti# bora. mi!tralul K e!te de a!emenea un v)nt de!cendent, orientat de la u!cat !#re mare. Mi!tralul !e formea $ &ntre *od. (entral 6rance "i M. Mediteran$, fiind canali at #e culoarul fluviului R,on. 8ate la &nce#utul #rim$verii cu vite e de #)n$ la 395 7mR,, fiind un v)nt rece. *roduce un !unet deo!ebit, foarte !trident. St.Anna K a!em$n$tor mi!tralului. 8ate &n (alifornia, l)ng$ Lo! Angele!. Alte v)nturi locale, cu ac%iune &n Marea Mediteran$ : !cirocco K &n nordul Africii2 e!te un v)nt cald2 armatan K v)nt fierbinte "i u!cat care !ufl$ din!#re Sa,ara !#re :ceanul Atlantic2 !imun K v)nt #uternic, fierbinte "i u!cat care bate &n Sa,ara "i &n Arabia de la !ud la nord2 gregale K bate &n Crecia de !ud, &n Marea Ionic$. /)nt foarte rece cu vite e foarte mari2 levante K bate &n Str)mtoarea Cibraltar din martie #)n$ &n iunie "i &n octombrie. Ajunge #)n$ la for%a A.

<. V7NTUL
Not"($" !e$erale
Ma!ele de aer din tro#o!fera !e mi!ca continuu #e ori ontal$ "i vertical$. Mi"carea aerului #e directie ori ontaia !e nume!te v)nt. v)ntul are un im#ortant rol climatologic, mediind diferentierile de tem#eratura "i ume eala care !e creea a #ermanent &n tro#o!fera #lanetei. v)ntul are cau a &n re#artitia neuniforma a #re!iunii atmo!ferice, are vite a mare daca diferentele barice !unt mari "i vite a mica, daca ace!te diferente !unt mici "i &ncetea a la egali area #re!iunilor.

Gra<"e$t(l >ar"= or"zo$tal

/ariatia #re!iunii &n !#atiul atmo!feric !e caracteri ea a #rin gradientul baric. On general un gradient baric #oate fi determinat #e vertical$, !au #e ori ontal$, dar "i #e directia #e care #arametrul re!#ectiv are !caderea cea mai ra#ida. On #lan ori ontal #arametrii cre!c, re!#ectiv !cad cel mai ra#id #e o directie #er#endicular$ #e i oliniile re#re entand di!tributia ori ontala a #arametrilor elementului meteorologic re!#ectiv, &n ca ul cam#ului baric, #e i obare. In !ituatia unor !u#rafete i obare #aralele, o molecula din com#onen%a aerului &"i #a!trea a &n general #o i%ia &n ec,ilibru la acea altitudine, gradientul baric vertical fiind &n mod normal, la o anumita altitudine 0Cv1, egal cu forta de gravitatie de la acea altitudine 0g1. (el mai frecvent, i obarele nu !unt #aralele, gravitatia ac%ionea a #er#endicular #e !u#rafa%a tere!tra, iar gradientul baric vertical, #er#endicular #e !u#rafetele i obare. Intre cei doi vectori de forta !e formea a un ung,i, fortele !e com#un du#a #aralelogramul fortelor, re ultand gradientul baric ori ontal 0C1, care #roduce v)ntul. (u cat gradul de incident$ a !u#rafetelor i obare fata de !u#rafa%a tere!tra e!te mai mare, cu atat gradientul baric ori ontal, deci "i vite a v)ntului vor fi mai mari. /aloarea gradientului baric ori ontal e!te:

EA

CW-A#RAn unde - A# e!te diferenta de #re!iune dintre !u#rafetele i obare, iar An e!te di!tanta dintre !u#rafetele i obare. Re ulta ca cu cat di!tanta dintre doua !u#rafete i obare oblice e!te mai mica, cu atat v)ntul are vite a mai mare. Cradientul baric ori ontal !e e'#rima &n mbR grad meridian 0+++ 7m1. (,iar gradien%i barici ori ontali mici, dar care !e mentin tim# &ndelungat, #ot #roduce #rin acceleratie, v)nturi #uternice. A!u#ra cor#urilor &n mi!care #e !u#rafa%a *am)ntului !au &n atmo!fera, !e e'ercita diferite forte. :data ince#uta de#la!area ma!elor de aer !ub forma de v)nt, a!u#ra lor &"i ince# actiunea trei forte: forta de abatere a mi!carii de rotatie a *am)ntului 0forta (orioli!12 forta de frecare2 forta centrifuga.

Fortele =are a=t"o$eaza a&(%ra v;$t(l("

F%&#! e !8!#e&e ! "i1.!&ii e &%#!#ie ! P!"=n#ului >f%&#! C%&i%li1?
:rice cor# aflat &n de#la!are #e !u#rafa%a *am)ntului !au &n atmo!fera, !ufera o abatere !#re drea#ta &n !en!ul de#la!arii &n emi!fera nordica "i !#re !tanga, &n !en!ul de#la!arii, &n emi!fera !udica. Marimea fortei (orioli! e!te direct #ro#ortional$ cu vite a v)ntului "i cu valoarea latitudinii. La latitudinea de 5V 0la ecuator, valoarea ei e!te 5, iar valoarea ma'ima !e &nregi!trea $ la #oli. Acceleratia fortei (orioli!: A W 3 cd unde cb e!te vite a ung,iular$ de rotatie a *amantului. 6orta (orioli! !e manife!ta "i #e verticala. La de#la!area aerului de la ve!t la e!t, devierea !e manife!t$ &n !u!, iar la de#la!area e!t-ve!t, &n jo!. On ca ul mi!carilor #e verticala, aerul &n urcare e!te abatut !#re ve!t, iar cel &n coborare, !#re e!t.

F%&,! e f&e.!&e
In ca ul mi!carii aerului la !u#rafa%a tere!tra !e #roduc dou$ feluri de frecare, frecarea e'terna, cu !u#rafa%a tere!tra "i o frecare intern$, intre moleculele ga elor com#onente ale aerului, datorata va!co it$tii ga elor. 6orta de frecare reduce vite a v)ntului, dar &i modific$ "i directia. Marimea fortei de frecare e!te direct #ro#ortional$ cu vite a v)ntului "i e!te indre#tata &n !en$ contrar directiei v)ntului, fac)nd un ung,i de 94V &n !tanga ace!teia. Marimea fortei de frecare de#inde "i de rugo itatea 0fragmentarea reliefului, ob!tacole de diferite marimi etc1 !u#rafe%ei tere!tre. *e continente, marimea fortei de frecare e!te &n medie de E ori mai mare dec)t #e oceane. Datorit$ mi!carilor convective, ma!ele de aer de lang$ !ol, care !i-au redu! vite a datorita frecarii, !unt ridicate &n altitudine, locul lor fiind luat de ma!e de aer din altitudine, care au vite e ale v)ntului mai mari. Intre ma!ele de aer cu diferite vite e, a!tfel ame!tecate, !e #roduce o frecare interna ce !u#limentea a frecarea interna #rodu!$ de v)!co itate. 6recarea intern$ !cade &n altitudine odata cu !caderea den!itatii aerului, iar frecarea e'terna !cade datorita de#artarii de !u#rafa%a tere!tra. 6recarea e'terna nu !e tran!mite la in$ltime mai mare de >55-+555 m, fata de !u#rafa%a tere!tra. In$ltimea #an$ la care e!te #re enta frecarea e'terna !e nume!te nivel de frecare, !au !trat limit$ #lanetar. On ca ul #re en%ei convectiei termice, ace!t !trat !e #oate ridica #)n$ la +455 m.

F%&#! .en#&ifug/
La mi!carea unui cor# #e o traiectorie curbilinie, intervine "i forfa centrifug$. Ea e!te orientat$ !#re e'terior, #e directia ra ei de curbur$. Marimea fortei centrifuge e!te direct #ro#ortional$, cu #$tratul vite ei "i inver! #ro#ortionala cu ra a de curbura.

,;$t(l !eo&tro'"=@ v;$t(l <e !ra<"e$t A" v;$t(l !eo="=lo&tro'"=

La &naltime, &n atmo!fer$, nu e'i!t$ #ractic forta de frecare. 6orta (orioli! "i forta gradientului baric ori ontal ajung !$ !e ec,ilibre e, iar v)ntul va avea directia #aralel$ cu i obarele. Directia "i vite a !a !unt foarte con!tante. Ace!t ti# de v)nt !e nume!te v)nt geo!trofic. De regula, i obarele !unt curbe, ca &n care !e manife!t$ "i forta centrifuga. Sub actiunea comun$ a celor trei forte !e formea a v)ntul de

E@

gradient. In ca ul i obarelor circulare, v)ntul de gradient devine v)nt geociclo!trofic &n jurul ariilor barice, ace!t v)nt bate circular, &n !en!ul acelor de cea!, &n ca ul ma'imelor "i &n !en! inver!, &n ca ul minimelor.

,;$t(l #$ %reze$6a 'or6e" <e 're=are

In !tratele inferoare ale tro#o!ferei, forta de frecare are o actiune #uternica a!u#ra vite ei "i directiei v)ntului. 6orta gradientului baric 0C1 e!te #er#endiculara #e i obare, orientat$ !#re #re!iunea mai !ca ut$, forta (orioli! 0A1, e!te #er#endicular$ #e directia de mi!care, orientata !#re drea#ta. On emi!fera nordica, forta de frecare 061, &n !en! contrar mi!c$rii, &ntr-un ung,i de 94V. On ace!te conditii, #rin com#unerea fortelor, directia v)ntului devia $ la drea#ta fata de forta de gradient, #an$ re ultanta dintre forta (orioli! "i frecare. On acel moment, v)ntul devine !tationar, cu mi!care uniform$ "i rectilinie, vectorul re#re entand directia "i vite a !a fiind /. Marimea ung,iului de deviere de la directia fortei de gradient e!te direct #ro#ortionala cu vite a ung,iulara a *am)ntului "i latitudinea, ambii #arametri concreti andu-!e &n latitudine "i inver! #ro#ortional, cu coeficientul de frecare. La ecuator valoarea ung,iului e!te egala cu 5, iar v)ntul bate &n directia gradientului. cre"teea latitudinii duce la cre"teea devierii fata de directia fortei de gradient iar cre"teea coeficientului de frecare, la mic!orarea ung,iului de deviere. *e continente valoarea medie a ace!tui ung,i e!te de E5-45V, iar #e oceane de A5-@5V. Sl$birea frecarii duce la cre"teea vite ei v)ntului odata cu cre"teea altitudinii, iar devierea fata de directia fortei de gradient e!te 5, reali andu-!e v)ntul geo!trofie care are directia #aralela cu i obarele.

D"re=t"a A" v"teza v;$t(l("

Directia v)ntului e!te a#reciata &n func%ie de #unctele cardinale marcate de ro a v)nturilor #rin +> direc%ii. Direc%iile mai #ot fi e'#rimate "i &n grade de cerc. On telegramele meteorologice tran!mi!ia !e face codificat, #rin cifre #are de la 5 la 95, 5 re#re ent)nd calmul atmo!feric, 3, directia nord-nord-e!t, E, norde!t, #)n$ la nord, 95. On climatologie !e utili ea a doar @ directii. /ite a v)ntului e!te #ur aleatorie, de aceea re ultatul ma!uratorii e!te de fa#t o medie #entru +35 !ecunde &n ca ul ma!uratorii cu girueta "i +55 !ecunde &n ca ul ma!uratorii cu anemometrul. Re ultatul !e e'#rima &n mR! !au &n 7mRora. Se mai utili ea a "i !cara de a#reciere 8eaufort, avand grade de la + la +A, &n func%ie de efectele vi ibile ale v)ntului, + re#re entand calmul atmo!feric, iar +A uragan, cu vite a de +@5 7mRora. /ite ele ma'ime inregi!trate #e glob #ot de#a!i valorile ace!tei !c$ri. /ite a v)ntului cre"te cu altitudinea, ajungand dubla la inaltimea de +555 m dea!u#ra !olului. /ite a ma'ima a v)ntului inregi!trata #e glob, !-a #rodu! &n in!ula Gan MaBen 0Marea Norvegiei1, &n data de H III +H94, c)nd !-a inregi!trat tim# de un minut, vite a de @E mR! 0955 7mRora1. On Romania, vite ele ma'ime ale v)ntului au fo!t inregi!trate la Ia!i "i 8oto!ani, &n 4-> I +H>>, c)nd !-au inregi!trat 44 mR! 0+@5 7mRora1. (ea mai ridicata vite a medie anuala de #e glob !e &nregi!trea $ #e tarmurile Antarctidei 0@ mR!1. On Romania, cea mai mare vite a medie a v)ntului !e #roduce la !tatia meteorologica (ea,lau-Toaca. On altitudine, vite ele medii ale curentilor jet, din tro#o!fera !u#erioara "i !trato!fera inferioara !e !ituea a la 355-955 7mRora. /antul e'ercita influen%e com#le'e a!u#ra intregului mediu geografic. *e langa rolul !au climatologic, v)ntul #roduce de agregarea rocilor "i tran!#ortul #rafului re ultat, erodea a !olurile cu vegetatie !$rac$ !au f$r$ vegetatie, #une &n mi!care curentii oceanici, tran!#ort$ #olen, !#ori, !eminte, in!ecte "i microorgani!me. Studiul #arametrilor v)ntului fundamentea a #roiectele de utili are a #otentialului eolian.

Str(=t(ra v;$t(l("
Turbulen%a generea a fluctuatii #ermanente ale directiei "i vite ei v)ntului, motiv #entru care ob!ervatiile a!u#ra v)ntului nu !unt in!tantanee, ci durea a +55-+35 !ecunde. Din #unct de vedere al EH

#o itiei liniilor de curent, v)ntul #oate fi turbulent !au laminar, iar din #unct de vedere al variatiilor &n tim# ale vite ei, &n rafale !au con!tant. In mod obi!nuit, v)ntul e!te turbulent. Turbulen%a are natura dinamica, #rovenita din neregularitatile !u#rafe%ei tere!tre, !au termica, c)nd !curgerea ori ontala a ma!elor de aer e!te deranjata de curenti a!cenden%i !au de!cendenti 0#roce!ele de convectie termica1. Turbulen%a dinamica a v)ntului cre"te odata cu cre"teea vite elor. Turbulen%a termic$ e!te ma'ima &n #erioadele calde "i minima &n cele reci. Turbulen%a totala, #rovenita din in!umarea celor doua ti#uri de turbulen%a, e!te ma'ima &n du#a amie ile de vara "i minima &n no#tile de iama. Turbulen%a e!te mare dea!u#ra u!catului, &n !#ecial &n regiunile montane "i minim$ dea!u#ra oceanelor. /antul laminar, &n care liniile de curent !unt #aralele, e!te #re ent doar la vite e mici ale v)ntului dea!u#ra !u#rafetelor m$rilor "i oceanelor. In ceea ce #rive!te vite a, v)ntul e!te de regula #ul$ atoriu, &n rafale, datorita turbulentei. v)ntul con!tant ca vite a e!te v)ntul laminar. In unele ca uri, v)nturi cu vite e mari, care traver!ea a lanturi montane #aralele, ca#ata o mi!care ondulatorie &n #lan vertical, v)ntul &n unde. Ace!te caracteri!tici !e #a!trea a, e!tom#andu-!e &ncet du#a traver!area ob!tacolului, generand uneori nori de unda, ondulatorii.

,ar"at"a z"l$"=a A" a$(ala a <"re=t"e" A" v"teze" v;$t(l("

/ariatia ilnica a directiei v)ntului are fluctuatii #eriodice "i ne#eriodice. 6luctuatiile #eriodice !unt generate de circulatia termica, datorata incal irii "i racirii inegale a diferitelor !ectoare din !u#rafa%a tere!tra. Ace!tea au loc doar &n regiuni cu contra!te mari &ntre caracteri!ticile diferitelor !ectoare ale !u#rafe%ei tere!tre, litoralele "i muntii. On ace!te regiuni !unt #re ente v)nturile #eriodice locale, cu inver!area directiei v)ntului, &ntre i "i noa#te 0bri ele marine "i montane1. 6luctuatiile ne#eriodice !unt mai frecvente "i e'tin!e #e intreaga !u#rafa%a a #lanetei. Ele !unt datorate factorilor de circulatie general$ a atmo!ferei "i !unt mai #uternice &n ariile cu inten!a activitate ciclonica, onele tem#erate. /ariatia anuala ale directiei v)ntului e!te generat$ de caracteri!ticile circulatiei generale ale atmo!frei. .nele one climatice !e in!criu cu #redominate ale unor circulatii: v)nturile de e!t #olare, v)nturile de ve!t ale onelor tem#erate, ali eele din nord-e!t #entru ona tro#icala a emi!ferei nordice "i ali eele de !ud-e!t ale onei tro#icale a emi!ferei !udice. (irculatia mu!onica #re inta in!a directii inver!e de la un !e on la altul, vara din!#re oceane !#re continente "i iarna din!#re continente !#re oceane. /ariatia diurn$ a vite ei v)ntului e!te &n func%ie de in!olatie, incal irea "i r$cirea !u#rafe%ei tere!tre, a !tratului inferior de aer "i a mi!carilor convective. Ma'imul diurn !e &nregi!trea $ la ora +E, iar minimul noa#tea "i !#re dimineata. Ace!te caracteri!tici !unt #re ente &n !tratul inferior al tro#o!ferei, #an$ la &naltimea de +55 m, vara "i de 45 m, iarna. Dea!u#ra ace!tui nivel !ituatia !e #re inta inver!. Ace!t fenomen !e #roduce datorita fa#tului ca #e tim#ul ilei, ma!ele de aer de langa !u#rafa%a tere!tra, care au vite e !ca ute datorita frecarii "i turbulentei, !unt ridicate la inaltime de c$tre convec%ia termic$, unde &!i #a!trea a o vreme ace!te vite e !ca ute &n locul lor, la !u#rafa%a tere!tra coboara ma!e de aer de la inaltime, care &"i #a!trea $ o vreme vite ele mari. *e tim# de noa#te, in!a, deoarece convec%ia termic$ li#!e!te, !tratele de aer &"i #a!trea a #o itia, la inaltime cele cu vite e mari, iar la !u#rafa%a tere!tra, cele cu vite e !ca ute. Deoarece vara au loc cele mai inten!e !c,imburile de aer #e vericala, variatiile ilnice ale vite elor !unt mai bine e'#rimate. Dea!u#ra oceanelor, variatiile ilnice ale vite ei v)ntului !unt mai #utin evidente "i au un mer! inver! fata de u!cat. *e tim#ul no#tii, de la !u#rafa%a calda a oceanelor, ma!ele de aer cu vite e mai redu!e !e ridica &n altitudine, unde tran!mit ace!te vite e !ca ute, iar ma!ele de aer de la altitudine, cu vite e mari, coboara langa !u#rafetele oceanelor. Diferentierile mai !ca ute fata de u!cat !e datorea a fa#tului ca dea!u#ra oceanelor vite a v)ntului e!te mare, com#arativ cu cea de dea!u#ra u!catului, iar diferentele fata de vite a v)ntului &n altitudine !unt mai mici &n #lu!, dea!u#ra oceanului, mi!carile convective nu !unt atat de #uternice ca cele de dea!u#ra u!catului, &ntruc)t !u#rafa%a u!catului "i !tratul de aer de langa acea!ta !e &ncal e!te mai #uternic &n ilele !enine, dec)t !u#rafa%a acvatica.

45

Regimul anual al vite ei v)ntului e!te &n functie de #articularit$%ile climatului "i caracteri!ticile !u#rafe%ei active &n ona tem#erata nordica, la #eriferia ve!tic$ a continentelor, vite ele ma'ime !e inregi!trea $ iarna, c)nd !e &nregi!trea $ cele mai mari contra!te termice intre tem#eratura !u#rafetelor acvatice "i a celor continentale, iar cele minime, vara &n interiorul continentelor, vite ele minime !e &nregi!trea $ iarna, &n conditiile #redominarii regimului anticiclonic, iar ma'imele #rim$vara, c)nd !e &nre-gi!trea a contra!te termice dintre diferitele !ectoare ale u!catului, iar ma!ele de aer #re inta o mare in!tabilitate. Acea!ta !ituatie e!te caracteri!tica "i Romaniei.

C"r=(lat"a ter "=B a aer(l("

Starea medie, normala a di!tributiei #re!iunii &n altitudine, #re!u#une !u#rafete i obare #aralele. Dar acea!ta !ituatie e!te medie, #rovenita din !ituatii foarte diver!e, #araleli!mul ace!tor !u#rafete fiind o !ituatie rar intalnita. Deformarile !u#rafefelor barice, la toate nivelele de inaltime, e!te urmarea &ncal irii diferentiate a !u#rafe%ei tere!tre "i a !tratului inferior de aer, diferentieri care !e tran!mit &n inaltime. Ontr-o regiune &n care !u#rafa%a tere!tra !e &ncal e!te, c$dura !e tran!mite "i !tratelor de aer de dea!u#ra &n ace!tea, trea#ta baric$ cre"te, iar #re!iunea !cade #e vertical$ mai incet dec)t &n aerul rece &nconjurator. Su#rafetele i obarice !e vor di!tanta, &nc$l indu-!e dea!u#ra regiunii inc$l ite, mai ale! cele de la nivelele !u#erioare, !ituatie &n care, la nivelul !u#erior, #re!iunea va deveni mai ridicata dec)t &n regiunile inconjuratoare, la acela!i nivel. 6orta gradien%ilor barici ori ontali va fi orientat$ !#re regiunile #eriferice, declan!and la altitudine, curenti divergenti de ti# anticiclonic, din!#re centru, alunecand #e !u#rafetele i obarice !#re #eriferie. *roce!ul va #roduce de!carcare, cu !caderea #re!iunii in aria centrala "i incarcare, cu cre"teea #re!iunii &n ariile #eriferice de altitudine. Su#rafetele i obarice din !tratele inferioare !e curbea a &n jo! !#re aria centrala. 6orta gradien%ilor barici ori ontali va fi orientata &n !tratele inferioare !#re centru &n !i!tem ciclonal. Aerul va aluneca #e !u#rafetele i obarice, de la #eriferie !#re centru. Se #roduce la nivel inferior o !cadere a #re!iunii &n ariile #eriferice "i o cre"tee a ei &n aria centrala. Se vor declan!a curenti de com#en!atie #e verticala. La #eriferie, aerul den! din altitudine va cobor& &n aria #eriferica de joa!a #re!iune de la !ol, iar &n aria centrala aerul cu #re!iune mare va fi antrenat &n mi!care a!cen!ionala !#re aria centrala de joa!a #re!iune din altitudine, a!tfel inc,i andu-!e cele doua circuite. Mi!carile !e mentin atat tim# cat !u#rafa%a tere!tra din aria centrala !e mentine mai calda dec)t ariile #eriferice. Si!temul de circulatie format e!te caracteri!tic circulatiei &n ciclon. La !u#rafafa tere!tra, aerul !e de#la!ea a la !u#rafa%a tere!tra, din regiunile mai reci !#re cele mai calde, curentii de altitudine fiind &n ace!te arii, din!#re centru 0 ona mai calda1, !#re #eriferie 0 ona mai rece1. Dea!u#ra regiunilor &n care aerul !e race!te, trea#ta barica !cade iar i obarele !e a#ro#ie, curbandu-!e &n jo! la nivele !u#erioare "i &n !u!, la cele inferioare. *re!iunea cre"te &n aria centrala, &n !tratele inferioare, for%a gradien%ilor barici verticali !e &ndrea#ta !#re e'terior, iar aerul !e de#la!ea a divergent, du#a !i!temul circulatiei &n anticiclon, !#re #eriferiile mai calde "i cu #re!iunea mai !ca uta. Se va #roduce o de!carcare de #re!iune &n centru "i o cre"tee la #eriferie. La nivel !u#erior, &n aria centrala #re!iunea e!te mai !ca uta, iar aerul din regiunile inconjuratoare !e va de#la!a convergent, alunecand #e !u#rafetele i obarice, !#re aria centrala, du#a !i!temul circulatiei &n ciclon, unde !e va #roduce incarcare "i cre"teea #re!iunii, la #eriferie #roducandu-!e de!carcare "i !caderea #re!iunii. On continuare !e declan!ea a curenti verticali de com#en!atie. On aria centrala !e declan!ea a curenti de!cendenti, de la nivelul !u#erior, unde #re!iunea a cre!cut, la nivelul inferior, unde a !ca ut. La #eriferii, aerul !e va de#la!a a!cendent, din aria incarcata de la nivelul inferior, !#re nivelul !u#erior, unde #re!iunea e!te &n !cadere. Si!temul circulatiei &n regiunile &n racire e!te cel care !e #roduce &ntr-un anticiclon. (ele doua circuite vor functiona atata vreme cat aria centrala !e mentine mai rece. La !u#rafa%a tere!tra, aerul !e de#la!ea a la !u#rafa%a tere!tra din regiunile mai reci !#re cele mai calde, iar &n !tratele !u#erioare, inver!. Si!temele de circula%ie termic$ a aerului !unt #re ente "i &n mecani!mul de formare al v)nturilor #eriodice locale, bri ele.

4+

,a$t(r"le lo=ale
/anturile care !e formea a !ub influenta factorilor fi ico-geografici locali "i care actionea a &n regiuni geografice re!tran!e, !e nume!c v)nturi locale. Sunt doua categorii de v)nturi locale: cele care iau na!tere datorita circulatiei termice a aerului 0bri ele1 "i cele care !e formea a #rin !c,imbarea tem#eraturii "i ume elii curentilor circulatiei generale a atmo!ferei, de c$tre orografie 0foe,nul "i bora1. : categorie a#arte a v)nturilor locale o con!tituie cea con!tituita de curenti ai circulatiei generale a atmo!ferei, determinati de anumite conditii de re#artitie a micro#roce!elor !ino#tice. *rin inten!itate, mod de manife!tare "i efecte, v)nturi locale care au frecventa "i inten!itate ridicate, confera tra!aturi climatice !#ecifice, regiunilor &n care !e #roduc. A!a !unt Simunul din nordul Africii "i Sirocco din Mediterana (entrala iar &n Romania, (rivatul, Au!trul 08altaretul1 "i Su,oveiul. 8ri ele de mare "i u!cat !e #roduc &n regiunile %$rmurilor m$rilor "i oceanelor dar "i ale lacurilor mari, ale fluviilor mari, deltelor, etc. 8ri a de mare 0de i1 !e #roduce datorita incal irii #uternice #e tim#ui ilei, #rin in!olatie, a u!catului. Se formea a unul din cele doua circuite ale !ituatiei de circulatie termic$ a aerului &n regiunile care !e &nc$l e!c. La in$l%time ia na!tere antibri a #rin alunecare #e !u#rafe%ele i obarice &nclinate c$tre mare, iar la nivel inferior, aerul rece "i umed alunec$ #e !u#rafe%ele i obarice !#re u!cat. (ircuitul !e inc,ide #rin de!cenden%a aerului din ariile de altitudine, de dea!u#ra marii, incai irea #rin com#rimare #roducand &ncal ire "i cer !enin. Dea!u#ra m$rii &n interiorul u!catului, aerul umed marin !e &nc$l e"te, !e #roduce o incarcare &n ariile #eriferice "i a!cen!iune !#re ariile #eriferice de altitudine, unde #re!iunea e!te &n !cadere. R$cirea adiabatic$ #roduce conden!$ri "i nebulo itate &n interiorul u!catului, dar #reci#ita%iile li#!e!c. 8ri a de i e!te mai #uternic$ dec)t bri a de noa#te, #entru c$ contra!tele termice dintre u!cat "i mare !unt rnai #uternice #e tim#ui ilei, curentii de altitudine fiind &n ace!te arii, din!#re centru 0 ona mai calda1, !#re #eriferie 0 ona mai rece1. 8ri a de i &naintea $ &n interiorul continentelor 95-E5 7m 0&n onele tro#icale aride #)n$ la +55 7m1. cu o vite $ medie de E - A mR!. Intre delte, bri ele !unt !tabe &ntruc)t diferen%ele termice !unt mici, deltele fiind !u#rafete &n care #redomin$ !u#rafe%ele acvatice, iar !u#rafetele tere!tre !unt umede. (ircuitul bri ei de mare "i antibri ei !e de volta #e o gro!ime de +455-9555 m. 8ri a de u!cat 0de noa#te1 !e #roduce du#$ mecani!mul circula%iei termice din regiunile ce !-au r$cit, Mecani!mul de ac%iune re#re int$ unul din cele dou$ circuite #re entate #entru circula%ia termic$ &n regiunile care !-au r$cit. La racirea radiativ$ a !u#rafe%ei tere!tre "i a !tratului de aer de dea!u#ra ei, !u#rafetele i obarice !e a#ro#ie &n nivelul inferior !e &nclin$ !#re mare, iar aerul de dea!u#ra u!catului, rece "i u!cat, cu #re!iune mai mare, va aluneca !#re mare #e ace!fe !u#rafete, #roducand de!arcari de #re!iune. Aerul de dea!u#ra m$rii are #re!iunea mai mare #entru acela!i nivel de altitudine "i !e de#la!ea $ !#re u!cat, !ub forma de antibri $, #roduc)ndu-!e de!c$rc$ri de #re!iune dea!u#ra m$rii "i &ncarc$ri dea!u#ra u!carului. (urentii verticali vor inc,ide circuitul, #rin de!cenden%$ #e u!cat "i a!cenden%$, #e mare, unde aerul a devenit mai u"or "i #rin ume ire. A!cenden%a de dea!u#ra m$rii va #roduce r$cire #rin detenta, conden!$ri "i nebulo itate. Dac$ iua e!te mai !enin #e mare, noa#tea e!te mai !enin #e u!cat. 8ri a de u!cat, mai !labil$ dec)t cea de mare, &naintea $ #e mare circa +5 7m, cu o vite $ medie de doar 3-9 mR!. (ircuitui bri ei de u!cat "i cel al antibri ei !e de volta #e o gro!ime mai redu!a dec)t &n ca ul bri ei de mare. 8ri ele marine, #rin com#onenta de i, influen%ea $ to#oclimatul, gener)nd un to#oclimat !#ecific de literal. 8ri ele de i #roduc o nebulo itate care #rotejea $ vegeta%ia &n tim#ul ilelor toride, aduc r$coare #e litoral, gener)nd condi%ii o#time curei ,eliomarine. 8ri ele de munte "i de vale !e #roduc &n regiuni montane dar "i &n cele de dealuri inalte. (om#onenta lor de!cendenta, v%nturile de munte, coboar$ la mare di!tan%$ de munte, #e vail.

43

8ri a de vale actionea a #e tim#ui ilei &n ilele !enine &n ca ul inc$l irii ver!an%ilor. Su#rafetele i obarice !e &nde#anea $ una de alta, gener)nd #ante din!#re ariile joa!e !#re munte &n !tratele inferioare "i din!#re munte !#re ariiie joa!e, &n !tratele !u#erioare. Dea!u#ra regiunilor &n care aerul !e race!te, trea#ta barica !cade iar i obarele !e a#ro#ie, curbandu-!e &n jo! la nivele !u#erioare "i &n !u!, la cele inferioare. *re!iunea cre"te &n aria central$, &n !tratele inferioare, for%a gradien%ilor barici verticali !e &ndrea#ta !#re e'terior, iar aerul !e de#la!ea $ divergent, du#a !i!temul circula%iei &n anticiclon, !#re #eriferiile mai calde "i cu #re!iunea mai !ca ut$. Se va #roduce o de!c$rcare de #re!iune &n centru "i o cre"tere la #eriferie. La nivel !u#erior, &n aria central$ #re!iunea e!te mai !ca uta, iar aerul din regiunile &nconjur$toare !e va de#la!a convergent, alunecand #e !u#rafetele i obarice, !#re aria centrala, du#a !i!temul circulatiei &n ciclon, unde !e va #roduce &ncarcare "i cre"terea #re!iunii, la #eriferie #roducandu-!e de!c$rcare "i !caderea #re!iunii. On continuare !e declan"ea a curen%i verticali de com#en!a%ie, &n aria centrala !e declan"ea $ curen%i de!cenden%i, de la nivelul !u#erior, unde #re!iunea a cre!cut, la nivelul inferior, unde a !ca ut. La #eriferii, aerul !e va de#la!a a!cendent, din aria incarcat$ de la nivelul inferior, !#re nivelul !u#erior, unde #re!iunea e!te &n !cadere. Si!temul circulatiei &n regiunile &n racire e!te cel care !e #roduce &ntr-un anticiclon. (ele doua circuite vor functiona atata vreme cat aria centrala !e mentine mai rece. La !u#rafa%a tere!tra, aerul !e de#la!ea a la !u#rafa%a tere!tra din regiunile mai reci !#re cele mai calde, iar &n !tratele !u#erioare, inver!. Si!temele de circulate termic$ a aerului !unt #re ente "i &n mecani!mul de formare al v)nturilor #eriodice locale, bri ele. 8ri a de munte #une &n mi"care !trate de aer rece, den!, fiind limitata la un !trat cu gro!imea de doar 355-955 m, cu vite e mari. /ite a ma'ima &n cadrul bri ei de munte !e #roduce &n o inaltime egala cu +RE din gro!imea curentului de!cendent. Aerul de!cendent &"i inten!ific$ vite a &n cobor)re #e ver!an%i "i v$i. 8ri a de munte !e #oate #roduce "i #e tim# cu cer noro! !au aco#erit, aerul rece "i den! coborand "i gravita%ional &n tim#. (a valoare medie, bri a de munte are durat$ a#roa#e dubla fa%$ de bri a de i. 8ri ele de munte "i de vale au rol &n #roducerea #reci#itatiilor de convectie dinamica de du#a amia a din ariile montane inalte, &nc$l e!c regiunile montane #e tim#ul ilei, r$ce!c v$ile #e tim#ul no#tii "i al diminetii, generea a inver!iunile termice &n vai "i de#re!iuiii &n a doua #arte a no#tii "i dimineata, c)nd aerul rece al bri ei de munte #atrunde !ub aerul cald din v$i !i-l ridica &n altitudine. /)inturile de!cendente locale 0catabatice1 !e #roduc #rin de!cendenta aerului du#a traver!area unui lant montan !au !tationarea &ntr-o ona &nalt$. 2oe$nul e!te un v)nt catabatic cald "i u!cat. E!te ti#ic Muntilor Al#i, regiune de unde #rovine "i denumirea !a. Se #roduce atunci c)nd o ma!a de aer umed traver!ea a un lant montan iar &n tim#ul a!cen!iunii !e #roduc #reci#iiatii. (a e'em#lu, o ma!a de aer avand tem#eratura de +4V (, ten!iunea va#orilor de a#a de @,A mb "i ume eala relativ$ de 45 N, #ornind de la nivelul m$rii, e!caladea a un lant montan &nalt de 9555 m. *)n$ la inal%imea de +555 m nu !e #roduce conden!are, iar aerul !e race!te &n urcare #rin detent$. du#$ adiabata u!cata, cu +V(R+55 m, tem#eratura coborand la 4V (, ten!iunea va#orilor de a#a #a!trandu-!e con!tant$, iar ume eala relativa urcand la +55 N. La acea!ta tem#eratura !e atinge tem#eratura #unctului de roua #entru ten!iunea care o au va#orii de a#$ "i ince# conden!$rile "i #reci#ita%iile &n ma!a de aer care &"i continua urcarea, #reci#itatii care !e vor #roduce #an$ la atingerea culmii. Datorit$ caldurii latente eliberate de va#orii de a#a la conden!ate, de la +555 m. #ana dea!u#ra culmii, la nivelul cel mai malt la care urc$ ma!a de aer, la 9555 m, r$cirea nu !e mai face du#a adiabata u!cat$, ci mai !lab, du#a adiabata umeda. A!tfel, tem#eratura va ajunge dea!u#ra culmii, la altitudinea de 9555 in, -4V(. .me eala relativa, &n conditiile conden!arilor continue !e #$!trea a #)n$ dea!u#ra culmii, +55 N. Datorita va#orilor #ierdu%i #rin conden!ate "i #reci#itatii, ten!iunea va#orilor coboara la E,3 mb. *e vr!antul o#u! &n de!cendan%$, ma!a de aer !e va incal i du#$ gradientul adiabatic u!cat, cu lV(R+55 m, ajungand la nivelul inferior, &n 34V(, cu +5V( mai mult dec)t la #lecare. Inc$l irea e!te datorata caldurii latente de conden!are &n conditiile cre"terii tem#eraturii. Intr-un aer relativ u!cat, ume eala relativa coboar$ la +9N. 49

Incal irea unei ma!e de aer !e #roduce "i atunci c)nd conden!area "i #reci#ita%iile au loc intr-o ma!a de aer care !e de#la!ea a la altitudine, #e vertical$, in!a efectul de &ncal ire nu e!te #erce#ut #utemic la nivelul !olului 0totu!i !e !#une ca du#a #reci#itatii, #loaie, !au nin!oare, !e &ncal e!te. In Romania fenomenele cele mai inten!e de foe,ni are !e #roduc &n Subcar#atii (urburii. .rmea a ca am#loare, foe,nul Muntilor A#u!eni, #re ent &n (uloarul Mure!ului "i c,iar &n ba inuG inferior al Tarnavelor. %ora e!te un v)nt rece, cu vite e foarte mari. *roduce conden!$ri &n ma!ele de aer cald marin de #e litoralele unde !e #rroduce. Se formea a c,iciura, #olei, de#uneri lic,ide "i !olide. Denumirea de ,,boraU #rovine de la v)ntul rece ce bate din!#re #latounle montane din Muntii Dinarici, !#re Marea Adriatic$. E!te bine cuno!cut Mi!tralul care bate din!#re Ma!ivul (entral 6rance !#re coa!tele M$rii Mediterane. La e'tremitatea nord-ve!ticd. a Munt!lor (auca , la Novoro!ii!7, #e litoraluj Marii N[eagie, !e &nregi!trea $ m medie E> de ile cu bora #e an. 6recventa mare a ace!tui v)nt &n arii ac7i#o!tite de litoral, unde de regula iernile !un foarte biande, climatul !ubmediteraneean !au mediteraneean. cu vegetafie ti#ic$ "i culturi de #lante mediteraneene, #roduce #rin &ng,e%, mari #agube. .n v)nt de ti# bora a !cutundat flota aliatilor euro#eni, &n tim#ull ra boiului (rimeei, &n golful 8alaclava. Evenimentul a du! la intelegerea de c$tre guvernele euro#ene, a nece!it$%ii unei retele rneteorologice care !a cu#rinda intreaga Euro#a, avand ca !co# #rinci#al #rogno a. A fo!t factorul care a du! la crearea unei retele meteoroiogice internationale. In Romania, un v)nt de ti# bora e!te Nemira. Aerut rece al anticiclonului euro!iberian acumulat &n !udul Moldovei, traver!ea a !udul gru#ei centrale a (ar#atilor :rientali, #e!te Muntii Nemira "i #rin #a!ul :itu "i ca#ata caracter de v)nt catabatic rece, &n De#re!iunea 8ra!ovului.

4E

<. VAPORII DE APA DIN ATMOSFERA) CONDENSAREA LOR SI PRECIPITA:IILE ATMOSFERICE

C./ UMIDITATEA ATMOSFERIC0
.miditatea atmo!feric$ #rovine din eva#orarea a#elor m$rilor, oceanelor, a#elor de la u!cat "i din #roce!ele de re!#ira%ie ale oamenilor, animalelor "i #lantelor. Anual !e eva#or$ o cantitate de 4+H 555 7m9 de a#$, din care EE@ 555 7m9 din m$ri "i oceane iar A+555 7m9 de la !u#rafa%a u!catului. On medie, #e un an de ile &n onele tem#erate "i #olare !e eva#or$ un !trat de a#$ &ntre A55 mm iar la latitudini mici un !trat de a#$ de a#ro'imativ +555 mm. On atmo!fer$, umiditatea e!te #re ent$ #rin toate !t$rile de agregare ale a#ei 34 5

V!+%&i e

C&i1#!le e
g,ea%$

*ic$turi de a#$

45 La un moment dat, &n atmo!fer$ #ot coe'i!ta toate cele trei !t$ri de agregare ale a#ei 0la tem#eratura de 5,555A4P( "i #re!iunea de >,+ mb1. # kmbl ap ghea @ >,+ E 3 vapori de ap t kP(l -E -3 5 3 E 44 *unctul tri#lu al a#ei

(antitatea de ume eal$ din atmo!fer$ are valoarea minim$ "i c,iar 5 &n aerul rece "i u!cat de la *oli "i valoarea ma'im$ &n aerul cald de la Ecuator. *entru fiecare valoare de tem#eratur$ e'i!t$ o limit$ a cantit$%ii de va#ori de a#$, care !e nume"te satura+ie. Se lucrea $ cu umi&itatea relativ6 "i temperatura punctului &e rou6. Umi&itatea relativ6 re#re int$ ra#ortul dintre cantitatea de va#ori de a#$ aflat$ &n aer la un moment dat "i cantitatea ma'im$ #o!ibil$. Ea !cade la cre"terea tem#eraturii "i cre"te la !c$derea tem#eraturii. Punctul &e rou6 re#re int$ tem#eratura la care &ntr-un aer !aturat !e #roduce conden!area .miditatea e!te re#re entat$ de dou$ #roce!e : eva#orarea "i conden!area. +. Evaporarea !e #roduce &n urm$toarele !itua%ii : - e'i!ten%a ma!elor de a#$2 - e'i!ten%a aflu'ului de c$ldur$ K determin$ energia nece!ar$ eva#or$rii #entru c$ &n ace!t #roce! c$ldura !e con!um$ iar !u#rafa%a eva#orat$ !e r$ce"te. ($ldura folo!it$ la eva#orare intr$ &n !tare latent$ &n va#orii de a#$, fiind eliberat$ &n tim#ul #roce!elor de conden!are2 - e'i!ten%a mi"c$rilor turbulente K v)nt. Ontr-un an, la !u#rafa%a u!catului !e eva#or$ un !trat de E+ cm de a#$, iar la !u#rafa%a oceanului +5+ cm de a#$ 0&n emi!fera nordic$12 &n emi!fera !udic$ !e eva#or$ un !trat de a#roa#e 355 cm de a#$. 3. Con&ensarea e!te #roce!ul de tran!formare a a#ei &n #ic$turi. Se #oate reali a la 9 nivele: - la nivelul !olului roua "i bruma2 - la mic$ &n$l%ime dea!u#ra *$m)ntului cea%a "i #)cla2 - la &n$l%ime norii. (ondi%iile &n care !e #oate #roduce conden!area !unt : - !atura%ia aerului2 - e'i!ten%a nucleelor de conden!are. Satura%ia !e #oate reali a #rin eva#orarea !au #rin r$cirea aerului care !e #oate #roduce #rin radia%ie nocturn$ !au #rin de!tindere adiabatic$ 0r$cirea aerului #rin mi"carea a!cendent$ a ace!tuia f$r$ a#ort de energie din afar$, folo!indu-!e energia intern$ a aerului1. Nucleele de conden!are #ot fi cri!tale de !are ma!iv$, #ulberi minerale !au organice, #ic$turi de a#$ e'i!tente. *rinci#alul #rodu! al conden!$rii &l re#re int$ norii.

D. 1. SISTEMUL DE FA.E AL A-EI SI MARIMILE CE DEFINESC UME.EALA AERULLI

Si!temul de fa e al a#ei

4>

Sc,imbul de fa e al a#ei are loc #rin trecerea tre#tata, dintr-o fa a &n alta, rareori !arindu-!e #e!te o fa $ 0!ublimarea1, a unui numar de molecule. On natur$ au loc #roce!e rever!ibile: eva#orare-conden!are, to#ire-&ng,e%. eva#orare-!ublimare. Sc,imbarea de fa e are loc invariabil la aceea!i #arametri e'#rimati #rin graficul de ec,iliru al !i!temului de fa e a a#ei. Du#a cum !e ob!erva, tem#eratura de 5P ( "i ten!iunea va#orilor de a#$ de >,+ mb !unt #arametrii im#ortan%i. La intalnirea ace!tor dou$ valori !e afl$ #unctul tri#lu al a#ei, #unct la care a#a !ub forma de va#ori, lic,id$ !au g,ea%$, !e afla &n ec,ilibru, #ut)nd coe'i!ta. Din #unctul tri#lu #leaca curbele de ec,ilibru &ntre fa ele a#ei, ce coincid cu curbele ten!iunii lor de !aturatie. Se ob!erva c$ &ntr-o marj$ ingu!ta, a#a #oate e'i!ta lic,ida, !u#rar$cit$ "i la tem#eraturi mult !ub 5V (. De regul$ #an$ la -4V(, dar rareori c,iar #)n$ la ->5V(. Ten!iunea de !aturatie #entru g,ea%$ e!te diferit$ dec)t #entru a#$, ceea ce va face ca &ntr-un !i!tem coloidal, norul, !a #revale e !ublimarile &n fata conden!arilor iar eva#or$rile #articulelor de a#$ !a !e #roduca mai ra#id dec)t !-ar #utea tran!foma &n va#ori #articulele de g,eata. Norii care contin a#a "i g,eata !unt cei care #roduc cele mai inten!e #reci#ita%ii. Sc,imbarile de fa a ale a#ei !e #roduc cu con!um !au eliberare de caldura. *entru to#irea unui gram de g,eata !unt nece!are @5 cal, caldura latenta de to#ire, care e!te eliberat$ la &ng,e%ul unui gram de a#a, !ub forma de c$ldur$ latenta de !olidificare. *entru eva#orare la tem#eratura de 5P ( !unt nece!are 4HA cal, caldura latenta de eva#orare, care la +55V (, e!te de 49H cal. cantitati de caldura ce !unt eliberate la conden!are. *roce!ul de !ublimare #rodu! &n ambele !en!uri: eva#orare de #e !u#rafata g,etii !au tran!formare a va#orilor direct &n g,eata, con!uma "i re!#ectiv eliberea $ cantitati de caldura egale cu !umele #roce!elor to#ire !i eva#orare, re!#ectiv conden!are "i &ng,e%.

Mar" " =e <e'"$e&= ( ezeala aer(l("

*re enta va#orilor de a#a &n atmo!fera determin$ o &n!u"ire fi ica a !a, ume eala, care e!te determinata #rin mai multi #arametri: - Ten!iunea va#orilor 0e1, e!te acea #arte din #re!iunea atmo!ferica care !e datorea a a#$!$rii e'ercitate de va#orii de a#a. Se ma!oara &n milibari 0mb1. - Ten!iunea de !aturatie 0E1, 0ten!iunea ma'im$1, e!te ten!iunea ma'ima #e care o #ot avea va#orii de a#$ la o anumita tem#eratura, ten!iune #e!te care ince#e conden!area. Se m$!oar$ &n milibari. (re"terea tem#eraturii aerului #roduce cre"teea valorii ten!iunii de !aturate. Sunt #o!ibile trei !ituatii: +. e d E ca &n care aerul e!te ne!aturat 3. e W E, c)nd aerul e!te !aturat2 9. e c E, c)nd aerul e!te !u#ra!aturat. - .me eala ab!olut$ 0a1, e!te cantitatea de va#ori de a#a e'#rimata &n gRmG. (antitatea de va#ori &n gRmG nece!ara #entru a !atura aerul la o tem#eratura data !e nume!te ume eala ab!olute de !atura%ie, !au ume eala ab!olut$ ma'im$ 0de !aturatie10A1. - .me eala !#ecific$ 0_1 e!te cantitatea de va#ori de a#a e'#rimata &n gR7g aer. .me eala !#ecific$ ma'im$ 0de !aturatie1 e!te cantitatea de va#ori &n grame, nece!ara #entru a !atura + 7g de aer la o tem#eratura data. - .me eala relativa 0R1 e!te ra#ortul dintre ten!iunea va#orilor de a#a 0e1 la o anumita tem#eratura "i ten!iunea de !aturatie 0ma'ima1 #entru acea tem#eratura 0E1. Se e'#rim$ &n #rocente dintr-o !uta 0N1. /aloarea ei arata c)t la !uta din cantitatea de va#ori nece!ari !aturatiei 0conden!arii1 !e afla la un moment dat &n atmo!fera. R W eRE-+55N - Deficitul de !aturatie e!te diferenta dintre ten!iunea de !aturatie "i ten!iunea aerului la un anumit moment. D W E - e - *unctul de rou$ 0t, tau1 e!te tem#eratura la care trebuie !a coboare un volum de aer #entru a deveni !aturat 0in volumul de aer re!#ectiv #ot ince#e conden!arile fara vreun a#ort !u#limentar de va#ori1. 4A

D.2. E,A-ORAREA
/a#orii de a#$ din atmo!fera /a#orii de a#a !unt #re en%i &n atmo!fera inferioara a &ntregii #lanete, fiind &n !tratul inferior al tro#o!ferei &ntr-o #ro#ortie ce varia $ de la a#roa#e 5N, la ma'im EN din volumul de aer anali at, &n functie de caracteri!ticile climatice, caracteri!ticile !u#rafe%ei active, anotim#, moment al ilei etc. De #e !u#rafata Terrei !e eva#ora anual, &n medie, o cantitate de 434.+55 7m 9 de a#a, din care @>N 0E43.>55 7m91, de #e !u#rafa%a marilor "i oceanelor. A#a !ub forma de va#ori !e im#r$"tie de la locul eva#orarii, &n tro#o!fera, #rin turbulen%e, convectie, advectie 0vant1 "i &n mai mic$ m$!ur$ #rin difu ie moleculara. Difu area &n altitudine e!te favori at$ de fa#tul c$ la tem#eraturile obi!nuite, va#orii de a#a au den!ilatea de 4R@ din den!italea aerului u!cat, aerul umed fiind mai u!or dec)t aerul u!cat.

Eva%orarea
E'i!t$ trei moduri &n care !e #oate #roduce eva#orarea de #e o !u#rafata umeda. On ca ul aerului ne!aturat de #e !u#rafata re!#ectiv$ !e ridic$ &n atmo!fera un num$r mai mare de molecule de a#$ dec)t !e a"ea $ din atmo!fer$ #e acea !u#rafa%a. On ca ul aerului !aturat, num$rul moleculelor care #$r$!e!c !u#rata%a umeda e!te egal cu numarul moleculelor ce !e intorc #e acea !u#rafa%$. On ca ul aerului !u#ra!aturat, num$rul moleculelor de a#a care !e de#un #e acea !u#rafa%a e!te mai mare ca num$rul de molecule care !e eva#or$. (om#arativ cu !u#rafetele ori ontale, #e !u#rafetele conve'e, #roce!ul de eva#orare e!te mai inten!, iar #e !u#rafetele concave, mai redu!. *icaturile mici, cu grad de conve'itate mare, !e vor eva#ora foarte u!or iar #icaturile mari mai greu, avand ra a de curbura mai mare. *roce!ul de eva#orare al #icaturilor mici e!te e'trem de #uternic doar !alinitatea cre!cuta a ace!tora incetinindu-l. A#a care urc$ #rin ca#ilarele !olului, avand o #elicula concava, !e eva#ora greu. *e !#atii largi actionea a in!a alte criterii. Su#rafetele conve'e 0culmile1 au o in!olatie mai buna iar v)ntul inlatur$ !tratul inferior de aer care !-a ume it, inlocuindu-l cu aer mai u!cat din atmo!fera libera eva#orarea #utand continua la fel de inten!, #e c)nd !u#rafetele concave, vai "i de#re!iuni, au in!olatie mai !lab$ iar gradul mare de ad$#o!t generea a calm atmo!feric frecvent, !au vite e !labe ale v)ntului. /ite a de eva#orare !e e'#rim$ #rin cantitatea de a#a eva#orata &ntr-o !ecunda de #e o !u#rafa%$ de un metru #$trat, e!te direct #ro#ortional$ cu tem#eraiura, cu vite a v)ntului "i turbulen%a !a "i e!te inver! #ro#ortionala cu #re!iunea atmo!feric$. In conditiile variat$%ii !u#rafe%ei active, vite a de eva#oratie mai de#inde &n !ecundar "i de alti factori. In ca ul !olurilor, ca#ilarele cu diametre mici a!igura a!cen!iunea ra#ida !#re !u#rafa%a a#ei din !tratele mai adanci ale !olului. Eva#orarea dea!u#ra unor a!tfel de !oluri, cum ar fi !olurile argiloa!e, e!te mai #uternic$ dec)t de #e !oluri ni!i#oa!e, care au ca#ilare cu diametre mai mari. 6enomenul de ab!orb%ia din interiorul !olului de c$tre vegeta%ie a a#ei, #rin r$d$cini, a#$ #e care o va elimina #rin #roce!e de tran!#iratie "i a#oi eva#orare, #oart$ denmirea de eva#otran!##ira%ie. Denumirea e!te utili ata #entru a de!emna #roce!ele dc eva#oratie &n regiunile &n care e!te #re ent$ vegetatia. De #e o !u#rafa%a aco#erita cu vegetatie abundenta !e eva#or$ cantitati de a#a mai mari dec)t de #e aceea"i !u#rafa%$ acvatica, &ntruc)t vegetatia !e incal e!te mai tare dec)t ma!a de a#a, iar !u#rafa%a frun elor 0#e ambele fete1, m$re!te mult !u#rafa%a de eva#orare. Eva#otran!#iratia real$ e!te cantitatea de a#$ eva#orata de #e o !u#rafa%$ &ntr-o unitate de tim#, iar eva#otran!#iratia #otential$ e'#rima valoarea care, &n conditiile meteorologice re!#ective, !au medii, &n conditii de a#rovi ionare o#tima cu a#a, ar #utea fi eva#orata. Regimul ilnic "i anual al eva#or$rii &ntr-o regiune anumit$ e!te e!te &n func%ie de tem#eratura !u#rafe%ei active "i a aerului "i de !tarea de ume ire a !u#rafe%elor. La cre"terea tem#eraturii cre"te cantitatea de energie calorica di!#onibil$ #entru ridicarea tem#eraturii a#ei, a #roce!ului de eva#orare, 4@

cre"te ten!iunea de !aturatie din aer "i cre"te deficitul de !aturatie. Eva#orarea cea mai #uternica !e va #roduce de #e u!cat la ora. +9, de #e a#e continentale la +E-+4 iar de #e mari "i oceane, mai tar iu. Inc$ un motiv #entru care eva#oratia ma'ima !e #roduce iua e!te cre"terea vite elor "i a turbulen%ei v)ntului #e tim#ul ilei.

D.3. CONDENSAREA ,A-ORILOR DE A-A

*entru a !e #utea #roduce conden!area, e!te nece!ar un a#ort de va#ori de a#$ care !$ determine ajungerea va#orilor din atmo!fera la ten!iunea de !aturatie !au !u#ra!aturare 0 e c E1, !au la ajungerea la acea!ta ten!iune, #rin atingerea #unctului de rou$, &n urma racirii aerului condi%ii &n care ume eala relativa a aerului #oate ajunge la conditia nece!ara conden!arii 0R c +55 N1. *roce!ul conden!arii e!te favori at de #re enta nucleelor de conden!are. In continuare !e vor anali a #roce!ele de racire ce #ot #roduce conden!area, nucleele de conden!are, #roce!ele de conden!are-!ublimare "i #rodu!ele lor. Rolul racirii aerului &n #roce!ele de conden!are Racirea aerului !ub tem#eratura #unctului de roua !e #oate #roduce #rin: radiatie, advectie, ame!tec, !au #rin #roce!e adiabatice. (onditiile de racire #rin radiate !e #roduc &n tro#o!fera !au doar #e !u#rafa%a tere!tra, ca &n care conden!arile !e #roduc doar #e !u#rafa%a tere!tra. ()nd racirea are loc din !trat &n !trat, &n #artea inferioara a atmo!ferei !e #roduce cea%$ iar c)nd are loc &n !tratele mai &nalte, !e #roduc norii. Racirea #rin advectie !e #roduce &ntr-o ma!a de aer cald ce !e de#la!ea $ #e!te o !u#rafa%a rece. Se #oate #roduce frecvent, noa#tea "i dirnineata, #e tot #arcur!ul anului, iar toamna "i iarna, &n orice moment al ilei, c)nd aerul mai cald de dea!u#ra !u#rafefelor acvatice, !e de#la!ea a #e!te !u#rafa%a tere!tra, mai rece. 6enomeneie !e #ot #roduce #e !u#rafete maritime "i litorale, dar "i la #re enta unor !u#rafete acvatice mai mici 0lacuri, fluvii, mla!tini1. .neori conditiile !e intrune!c "i la #re enta unor !u#rafete continentale invecinate, diferit incal ite. 6enomenul !e #roduce a#roa#e #ermanent #e !u#rafa%a marilor, la contactul curentilor oceanici cu tem#eraturi diferite, &n ca ul advectiiior de ma!e de aer. Racirea #rin ame!tec !e #roduce la ame!tecul a doua ma!e de aer a#roa#e de !aturate "i cu tem#eraturi diferite. 6iindca valoarea ten!iunii de !aturatie !e reduce la jumatate la fiecare reducere a tem#eraturii cu +5V (. Ame!tecul nou format #oate intruni conditii de #roducere a ten!iunii de !aturatie. Nucleele de conden!are Atmo!fera con%ine !ub forma de aero!oli, #articule lic,ide "i !olide. Num$rul lor e!te deo!ebit de mare "i !cade cu altitudinea. Sunt !ute de mii &ntr-un centimetni cub de aer &n atmo!fera marilor ora!e "i #e #latformele indu!triale, eci de mii &n !tratul de aer de la contactul cu !u#rafa%a tere!tra "i doar cateva mii &n aerul din ariile montane. Sunt &n #rinci#al mici #articule ,igro!co#ice de !aruri marine cu diametre de 5,+ - + microni, #rovenite din eva#orarea #icaturilor fine de a#a marina ce ajung &n aer, de #e crea!ta valurilor. =igro!co#icitatea "i natura c,imica a ace!tora au un rol deo!ebit de im#ortant &n declan!area conden!arii "i mentinerea &n atmo!fera a #ic$turilor minu!cule de a#a re ultata din conden!are, &n final &n #roducerea #reci#itatiiior. *roce!ele de conden!are "i #reci#itare au o ordine general valabila. Ontr-o #rima fa $, &n !tarea de !aturare !au !u#ra!aturare a aerului, #e ace!te nuclee de conden!are micro!co#ice !e de#un #rimele molecule de a#a re ultat$ &n urma conden!arilor. Se formea a #icaturi micro!co#ice care au ra a de curbura mica care continu$ cre"terea, #rin de#unere #e ele a unor noi molecule de a#a conden!ata !au #rin aditionarea altor #ic$turi. Salinitatea #icaturilor !cade, in!$ ele !unt #rotejate im#otriva eva#or$rii #rin cre"terea ra ei de curbura, dea!u#ra c$rora !unt nece!are, #entru a !e #utea declan!a eva#orarea. Ten!iuni de eva#orare mai mari &n conditiile #re entei unor #icaturi mai mari, aerul care a #ierdut din ume eala #rin re#eta conden!ari &"i #oate mari ten!iunea #rin eva#orarea #icarurilor mici. Ace!te #ic$turi care !unt #re ente #rintre #icaturile mai mari, !e vor eva#ora, a!igurand cre"terea va#orilor &n ma!a re!#ectiv$, de 4H

aer. (ontinuarea conden!arii #icaturilor mari care &"i continua cre"terea #e !eama di!#aritiei #icaturilor mici &n functie de tem#eratura norului, ace!te #icaturi #ot &ng,e%a. La tem#eraturi !c$ ute, #roce!ele de conden!are !unt inlocuite de #roce!e de !ublimare &n conditiile &n care, la tem#eraturi negative, ten!iunea va#orilor nu e!te !uficient de mare, va#orii nu !ublimea $ ci !e conden!ea $.

Co$<e$&area va%or"lor <e a%a %e &(%ra'a6a tere&tra

(onden!area va#orilor de a#a #e !u#rafata tere!tr$ !e #roduce &n conditiile unei raciri ra#ide de !curt$ durat$, doar a !u#rafe%ei tere!tre "i a unui !trat de aer de cativa centimetri de la contactul cu acea!ta !u#rafa%$ ca &n care conden!area !au !ublimarea !e va #roduce doar #e !u#rafa%a tere!tr$ "i #e diferite obiecte. Re ult$ a#$ &n !tare lic,ida !au !olid$, de#u!a #e !u#rafa%a tere!tra, de diferite ti#uri: roua, bruma, c,iciura, #olei, de#uneri lic,ide !au !olide, toate ace!tea numindu-!e #rodu!e de conden!are la !ol !au #reci#itatii ori ontale. Roua !e #roduce mai ale! &n no#tile !enine de vara !au &n #rima #arte a toamnei. *entru #roducerea ei !unt nece!are ten!iuni mari ale va#orilor de a#a &n !tratul de contact cu !u#rafa%a tere!tra, raciri #uternice ale ace!tei !u#rafete "i a obiectelor de #e ea, #e tim#ul no#tii "i v)nt !lab, care !a #ermit$ un contact !uficient al aceluia!i !trat inferior de aer, cu !olul, #an$ la coborarea tem#eraturii !ub #unctul de roua &n ace!t !trat de aer "i inlocuirea !a cu alt aer umed, du#a relativa !a u!care &n urma conden!arilor. (a#acitatea calorica mica "i conductivitatea caloric$ redu!a a diferitelor obiecte de #e !ol, "i din !tratul de aer !ubtire de langa !ol, cum ar fi vegetatia ierboa!a, favori ea a de#unerea de roua #e ace!te obiecte. .me eala din !tratul de aer de la contactul cu !u#rafa%a tere!tra, !e mentine con!tant mare, #rin tran!#iratia #lantelor "i #rin va#orii de a#$ ce #rovin din !ol &n unele ,,de!erturi umede?, cum ar fi de!ertul Namibiei. .me eala relativ$ e!te mare, dar nu !e intrune!c conditiile conden!arii &n !tratele de aer !u#erioare ale atmo!ferei, deci #roducerea #reci#itatiilor, ca &n care unele #lante !unt bine ada#tate #entru a!i a!igura mare #arte din nece!arul de a#a #rin ada#tari #entru colectarea "i ab!orbtia de roua, care !e #roduce &n cantitati mari &n conditiile racirii radiative #uternice la !ol. On no#tile !enine &n intreaga ona calda, cantitatea de roua de#u!a anual e!te !emnificativa, &n conditiile climatelor u!cate avand un rol benefic #entru vegetatie "i c,iar fauna. Si valorile inregi!trate &n ti#urile de climate oceanice, !unt ridicate. On #$dure roua !e #roduce &n cantitati redu!e, &n !#ecial #e coroanele arborilor. 8ruma e!te un #rodu! de !ublimare, care !e formea a &n conditii a!eman$toare cu roua dar la tem#eraturi negative. (antitatile de roua "i bruma ca ute &n medie &n Romania nu totali ea $ dec)t o medie anuala de +-9 mm de a#a in!a &n climatul tem#erat oceanic ajung la +5-95 mm. (,iciura !e #roduce &n conditii de v)nt !lab, c)nd aerul e!te r$cit la contact cu !olul #e un !trat mai gro!. E!te nece!ara #re enta unui aer foarte umed, cu a#a !u#raracita "i cri!tale de g,ea%$. (,iciura moale, normal$, cea mai frecvent &ntalnita, !e #roduce #rin !ublimare #e obiecte "i #rin aditionare de ace de g,eata, &n !#ecial #e crengiie arborilor, care au ca#acitate calorica mica "i conductivitate calorica redu!a. (,iciura tare, grauntoa!a, !e #roduce &n ca ul #re entei #icaturilor de a#a !u#rar$cit$ &n !tratul de aer de langa !ol "i !e #oate #roduce !i &n conditii de v)nt #uternic. De#unerile lic,ide "i !olide #e !u#rafa%a tere!tra !e #roduc &n ca ul inva iilor de aer cald "i umed &n regiuni &n care !u#rafa%a tere!tra e!te rece. Sunt mai frecvente #e tim# aco#erit !au c)nd !e #roduce cea%a. De#unerile lic,ide !e #ot #roduce "i #e !u#rafe%e acvatice reci. La advectia #e!te ele a ma!elor de aer cald "i umed &n Romania !unt frecvente &n ca ul inva iilor de aer maritim tro#ical, &n !e onul rece. *oleiul #rovine din #loile !u#raracite care cad #e !u#rafete tere!tre cu tem#eraturi negative, de regula intre 5V ( "i - +V(. E!te un fenomen meteorologic rar, #re ent mai ale! &n regiuni montane. Mai rar !e #oate #roduce #oleiul !ecundar, care are loc &n conditiile &n care o #loaie cu tem#eraturi #o itive cade #e o !u#rafa%a tere!tra foarte #uternic racita. (onden!area va#orilor de a#a &n !tratul inferior al atmo!ferei. *rin conden!area !au !ublimarea va#orilor de a#a &n !tratul inferior de aer al atmo!ferei !e formea a ceata, aerul ceto! "i #)cla &n ca ul &n care vi ibilitatea e!te !ub + 7m, fenomenul #rodu! #oarta numele de ceata. .n ca #articular !e #roduce &n >5

ariile #uternic #oluate, unde cea%a devine acid$ datorita di olv$rii ga elor acide #ut)ndu-!e ad$uga "i #oluanti !oli i 0#ulberi &n !u!#e!i!ie1 fenomen ce !e nume!te !mog. Atunci c)nd #ic$turile de a#a !au cri!talele de g,eata !unt mai rare "i de dimen!iuni mai mici, vi ibilitatea fiind intre + 7m "i +5 7m. fenomenul #rodu! !e nume!te aer ceto!. ()nd vi ibilitatea e!te tot intre + 7m "i +5 7m dar &n aer !unt #re ente im#urit$%i !olide de #e !u#rafa%a tere!tra, !e formea a #acla. La ume eli relative mai mari de A5N, c)nd #acla e!te ame!tecat$ cu aer ce%o!, fenomenul #oarta numele de #acla umed$ !#re deo!ebire de #acla obi"nuit$, numita #)cl$ u!cat$.

Cea6a
(eata !e #roduce &n !tratul inferior de aer al atmo!ferei uneori "i la &naltimi de#$"ind + 7m, c)nd ume eala relativa e!te +55N !au #utin !ub acea!ta valoare. Ontruc)t ten!iunea de !aturatie dea!u#ra g,etii e!te mai mica &n ca ul tem#eraturilor negative, ceata cu ace de g,eata !e #oate #roduce "i la ume eli relative mai !ca ute 0&nce#and cu @5N1 &n ca ul #articular &n care cea%a, la tem#eraturi negative e!te com#u!a din #icaturi de a#a !u#rar$cita. Ace!te #icaturi au diametre foarte mici 03-4 microni1. *icaturile de a#$ ce com#un ceturile #rodu!e la tem#eraturi #o itive au dimen!iuni mai mari, diametrele lor ajungand #)n$ la 45->5 microni. (eturile contin o cantitate de a#a redu!a, care le deo!ebe!te de nori, care !unf foarte a!emanaiori, dar contin o cantitate de a#a mai mare la metru cub. (e%urile au origini de!tul de diver!e, #re entate mai jo!. (eturile &n aceea"i ma!a de aer !unt cele mai frecvente. (eturile din r$cire !e #roduc la racirea ma!elor de aer din !tratul inferior de aer al atmo!ferei. (ea%a &nalt$ de radiatie !e #roduc &n regim anticiclonic. Se formea a la in$ltime, #)n$ la nivelul de inver!iune termic$ din anticicloni, ade!ea coborand !#re !u#rafata #amantului. *er!i!ta #erioade indelungate. (ea%a joa!$ de radiatie !e #roduce #rin r$cirea radiativa #uternica a !u#rafe%ei tere!tre "i a !tratului inferior de aer, #)n$ la !tratul de inver!iune, de regula #e o gro!ime #)n$ la +5 m, rareori #)n$ ma +55 m. Se formea a &n no#tile !enine, de regula &n formele negative de relief &n care !e cantonea a inver!iuni termice. ]onele cu vegetatie abundenta favori ea a in!talarea ace!tui ti# dc ceata, datorita racirii #uternice #e care o !ufera vegetatia #e tim#ul no#tii, datorita ca#acitatii !ale calorice mici "i conductivitatii termice redu!e. De la vegetatie !e race!te !u#erficial !tratul inferior de aer. (e%urile urbane a#ar mai ale! &n ora!ele cu mare den!itate "i ma!ivitate a con!tructiilor &n #artea a doua a no#tii "i dimineata. Sunt #rodu!e #rin racirea inten!a #e tim#ul no#tii a !u#rafetelor betonate !au a!faltate. .n ca !#ecial al cetii urbane e!te !mogul. care !e #roduce &n ariile #uternic #oluate. Aero!olii aditionea a no'e acide, ga oa!e, lic,ide !au !olide "i devin aci i. (oncentra%ia de #ulberi &n !u!#en!ie, cu incarcare c,imica mare, e!te ridicata. Smogul core!#unde de multe ori unor !ituatii de inver!iuni termice, cu cerul aco#erit "i !e #roduce cel mai frecvent &n !ituatii anticiclonice, de #referinta iarna. Sunt cuno!cute cata!trofe #rodu!e de !mog, frecvent &n Londra #erioadei antebelice, etc. .neori !mogul !e #oate #roduce "i #e cer !enin, &n regiuni cu radia%ie !olar$ #uternica &n orele dinaintea amie ii, &n atmo!fera #oluata cu o'i i de a ot "i ga e de e!a#ament. E!te !mogul fotoo'idant care !e #roduce &n onele !ubtro#icale "i tro#icale, dea!u#ra marilor ora!e, a #latformelor indu!triale "i a onelor cu trafic auto inten!. Sunt cla!ice !ituatiile #rodu!e &n marile aglomeratii urbane ja#one e, &n (alifornia etc. (eturile de advectie !unt ceturi #rodu!e de !itua%ii &n care racirea !e #roduce &ntr-o ma!a de aer cald cei !e de#la!ea a dea!u#ra unei !u#rafete reci. Sunt frecvente &n !e onul rece, !unt ceturi groa!e ce !e e'tind mult &n altitudine "i aco#era regiuni foarte intin!e. (eata aerului tro#ical e!te o ceat$ de advectie #rodu!a de de#la!area &n ona tem#erata, &n !e onul rece, a unor de ma!e de aer tro#ical maritim. La de#la!area #e!te !u#rafete%e reci, &n !tratul inferior de aer !e #roduce r$cire inten!a "i conden!$ri inten!e. Inten!itatea ace!tor ceturi #ermite #er!i!tenta lor c,iar "i #e tim# cu v)nt. Din cea%a aerului tro#ical #ot c$dea burni%e iar #e tim# de iarn$ !e #roduce c,iciura. >+

(eata de litoral e!te o ceata de advectie care !e #roduce #e u!cat "i #e mare &n regiunile litorale. Iarna !e #roduce &n !ituatiile &n care #e!te !u#rafetele continentale din a#ro#ierea litoralelor, mai frecvent ince#and din ona tro#icala #ana &n cea !ub#olar$ !e de#la!ea a aer mai umed "i mai cald. Ace!t aer !e race!te &n !trarul inferior, &n care !e vor #roduce conden!ari. /ara "i #rim$vara, ceata de litoral !e #roduce dea!u#ra marilor, &n a#ro#ierea %$rmurilor, &n ca urile &n care aerul cald de dea!u#ra continentelor !e de#la!ea a dea!u#ra m$rilor. Ace!t aer !e race!te &n !tratul inferior, &n care !e vor #roduce conden!ari, dar mai #u%in inten!e dec)t &n ca ul ceturilor litorale care !e #roduc iarna dea!u#ra u!catului, &ntruc)t ume eala ma!elor de aer ce #rovin de #e continente, e!te mai redu!a. (ea%a maritim$ e!te o ceata de advectie care !e #roduce dea!u#ra marilor "i oceanelor &n regiunile de intalnire ale curentilor oceanici reci "i cal i. Se formea a #ermanent "i !unt inten!e, indiferent de directia de de#la!are a ma!elor de aer, fie din!#re curentul rece !#re cel cald, fie din!#re curentul cald !#re cel rece. Se #roduc &n !tratele inferioare de aer, atunci c)nd directia de de#la!are a ma!ei de aer e!te din!#re curentul cald !#re cel rece. Ma!a de aer cald "i umed !e race!te &n !tratul inferior, unde au loc conden!ari &n ca ul &n care !en!ul de de#la!are al ma!ei de aer e!te din!#re curentul rece !#re cel cald, va#orii ridicati de #e !u#rafafa acvatica calda, conden!ea a &n aerul rece, form)ndu-!e ceturi joa!e. Aerul rece !e inc$l e!te &n !tratul inferior de la !u#rafa%a curentului cald, !e in!tabili ea $ "i devine convectiv, #re ent)nd cea%$ la &naltime "i nori. (eturile maritime !unt mai frecvente #rimavara "i vara, c)nd contra!tele termice !unt mai mari, ele #utandu-!e forma la #eriferia curentilor cal i, c)nd ma!ele de aer !e de#la!ea a din!#re !u#rafata curentului !#re ariile &nvecinate &n care #ot !a nu !e afle curenti reci, ci doar !u#rafete acvatice normale, mai reci dec)t aerul &n tim#ul #rimaverii "i la ince#utul verii. Sunt cuno!cute #e glob, cateva regiuni &n care ceturile marine !unt groa!e "i foarte frecvente, cum ar fi regiunea Terra Nova, unde a#ele reci ale curentului Labradoruiui !e &ntalne!c cu a#ele calde ale ramificatiilor curentului Colfului !au &n regiunea Marii :,ot!7, a *enin!ulei Famceat7a "i a In!ulelor Furile, unde a#ele reci ale curentului :Ba-S,ivo !e &ntalne!c cu a#ele calde ale curentului Furo-S,ivo. Se formea a a#roa#e #ermanent #rimavara "i vara, dea!u#ra :ceanului Ong,e%at, unde &n acea!ta #erioada, ma!ele de aer cald din!#re !ud, !e de#la!ea a #e dea!u#ra banc,i ei #olare. (ea%a de ver!ant e!te #rodu!$ de factori locali de relief. E!te o ceata datorata tot #roce!elor de racire &n !tratul inferior de aer, ca "i ti#urile de ceturi #recedente. *rin !i!temul bri elor montane, aerul din onele joa!e, care e!te mai umed dec)t cel de la &naltime, !e &ncal e!te &n #rima #arte a ilei datorita in!olatiei #uternice, c)!tiga un #lu! de ume eala datorita inten!ificarii eva#otran!#iratiei "i &nce#e a!cen!iunea direct #e verticala, !au de-a lungul ver!antilor, !ub form$ de v)nturi de vale, &n ace!te ma!e de aer, racirea #rodu!a de a!cen!iune, #roduce ceturi de ver!ant. Daca a!cen!iunea e!te lenta !e formea a cea%a de ver!ant, iar daca !e #roduce ra#id, !e formea a nori. (eturile de eva#orare !e #roduc #rin cre"terea ten!iuni va#orilor #)n$ la ten!iunea de !aturatie, #rin #roce!e de eva#orare. (eturile de !u#rafe%e acvatice !e #roduc c)nd dea!u#ra unor !u#rafete acvatice !au a unor !u#rafete umede "i calde, !e de#la!ea $ o ma!a de aer rece, !au ma!a de aer de dea!u#ra lor !e race!te radiativ. De #e !u#rafata acvatica calda !e ridica va#ori de a#a care vor conden!a &n aerul rece. (eturile de eva#orare din #reci#itatii !e #roduc atunci c)nd o #loaie calda intra &ntr-o inver!iune termica &n care e'i!ta aer rece a#roa#e !aturat. On #rima fa $ !e #roduce eva#orarea #loii. Aerul devine !aturat, conden!ea a &n #icaturi fine "i !e #roduce ceata. 6enomenul de eva#orare al #loii #oarta numele de virga. (eata #refrontala !e #roduce &n fata frontului cald, &n ma!a de aer rece #e!te care !e de#la!ea a aerul cald. *reci#itatiile calde !e vor eva#ora &n ma!a de aer rece, aerul !e va !atura, !e vor #roduce conden!ari care vor genera ceata. E!te o ceata de eva#orare. 6enomenul e!te identic cu cel al cetii de eva#orare din #reci#itatii, cu !#ecificarea ca acel ti#, #re entat mai &nainte, !e #oate #roduce "i &n alte ti#uri de inver!iuni termice, dec)t cele frontale. (eata #o!tfrontala inalta !e #roduce &n !#atele frontului rece, c)nd #reci#itatii calde intra &n ma!a de aer rece in!talata. *roce!ul e!te identic cu cel #etrecut &n ca ul ceturilor #refrontale. >3

(eturile de la contactul a doua ma!e de aer 0frontale1 !e #ot #roduce &n cadrul fiecarui ti# de front, cald, rece !au o#u! &n ona !u#rafe%ei frontale. Ele !unt ceturi de ame!tec, ca &n care doua ma!e de aer cu tem#eraturi diferite "i ajun!e a#roa#e de ten!iunea de !aturatie, &n urma ame!tecului la noua tem#eratura ca#atata, ten!iunea ame!tecului re ultat va atinge ten!iunea de !aturatie. Multe ceturi au origine mi'ta.

Co$<e$&area va%or"lor <e a%a #$ at o&'era l">era. Nor"".

*roce!ele de conden!are din atmo!fera libera !e #roduc &n mare #arte a!emanator celor din !tratul inferior de aer al atmo!ferei. care creea a ceata. De multe ori, ceata la inaltime, mai ale! &n arii montane, #oate fi confundata cu norii. Norul delimitea a un !#atiu &n care e'i!ta conditiile de tem#eratura "i ume eala relativa nece!are conden!arii. (ontinua !c,imbare a condi%iilor duce la !c,imbari continue ale formei, marimii "i tran!#aren%ei norilor.

Ge$eza $or"lor
*entru formarea norilor e!te nece!ar un aflu' continuu de va#ori de a#a "i o racire a aerului !ub tem#eratura #unctului de roua. Racirea !e #oate #roduce #rin trei #roce!e: detenta adiabatica, mi!care turbulent$ "i racire #rin radiatie. Racirea #rin detenta adiabatica e!te #rinci#alul #roce! de formare a norilor, #rin care re ulta nori convectivi. Detenta adiabatica !e #roduce &n urma convectiei, alunecarii #e !u#rafete frontale, !au a!cen!iunii aerului din cau e orografice. Racirea #rin mi!care turbulent$ e!te un #roce! cu inten!itate redu!a, care #roduce nori de turbulen%a, ondulati. Racirea radiativa e!te de a!emenea un #roce! #utin inten!, care #roduce nori de radiatie. /ite a convectiei &n nori e!te de 9-> mR!, ajungand uneori c,iar la 35 mR!. Ontr-un nor e'i!ta mai multe nivele caracteri!tice. De la !ol !#re inaltime, ace!tea !unt: nivelul conden!arii2 nivelul de &ng,e% 05V(12 nivelul de -+5V( 0#e!te care, #articulele de a#$ !unt a#roa#e e'clu!iv &n !tare !olida12 nivelul convectiei. Nivelul conden!arii e!te nivelul la care tem#eratura ajunge egala cu tem#eratura #unctului de roua 0' W t1. Nivelul de &ng,e% !e afla uneori !ub nivelul conden!arii 0iarna, dar "i vara &n ca ul aerului u!cat1. On ca ul norilor jo"i "i cu !laba de voltare vertical$ , ace!t nivel #oate li#!i. Nivelul dea!u#ra caruia norul e!te format #redominant din g,eat$ 0-+5 V(1 e!te #re ent &n !e onul cald, doar la norii cu mare de voltare vertical$, iar iarna ace!t nivel !e #oate afla !ub nivelul norului. Nivelul convectiei e!te nivelul !u#erior al norului, marcat de regul$ de un !trat de inver!iune.

Str(=t(ra

"=ro'"z"=a a $or"lor

Structura microfi ica a norilor de#inde de: !tarea de agregare a elementelor com#onente2 marimea lor, den!itatea #articulelor 0nr. de #articule #e unitatea de volum12 continutul &n a#a #e unitatea de volum, tem#eratura aerului. La tem#eraturi de !ub -E5V(, norii !unt formati e'clu!iv din g,eata. Dimen!iunile #articulelor de a#a !au g,eata !unt de la fractiuni de microni, #)n$ la !ute de microni &n fa a de conden!are, #icaturile ajung #)n$ la dimen!iuni de 45 microni. On fa a urmatoare, de fu iune, #icaturile cre!c #)n$ la dimen!iuni de 355 de microni, dimen!iuni la care ince#e c$derea. On cadere, #rin aditionare, #icaturile #ot cre"te #)n$ la diametre de 4 mm, dimen!iune #e!te care !e fragmentea a. On fa a initiala de &ng,e% a#a cri!tali ea a ,e'agonal. Se formea a cri!tate #line, atunci c)nd racirea !e #roduce lent. La col%urile cri!talelor ,e'agonale, ten!iunea de !aturatie !e atinge mai u!or de aceea cri!talele cre!c la colturi. On ca ul racirii ra#ide, cri!talele ,e'agonale !e #ot de volta #e vertical$ re ultand #ri!me ,e'agonale 0ace de g,eata1. (el mai ade!ea, &n urma #roce!elor de &ng,e% re ulta cri!tale ramificate 0fulgii de a#ada1. On ca ul unor tem#eraturi a#ro#iate de 5 grade, !e #roduc aditionari, iar dimen!iunile fulgilor cre!c.

>9

CLASIFICAREA NORILOR?
1orii !unt un ame!tec coloidal de #ic$turi de a#$, ame!tec de #ic$turi "i cri!tale de g,ea%$ !au cri!tale de g,ea%$ &n !tare de !u!#en!ie. La un nor g$!im trei nivele : nivel de convec%ie

1OR nivel de i otermie 0-+5P(1

nivel de conden!are

Norii !e #ot cla!ifica du#$ mai multe criterii : a. Dup6 form6 7 nori filamentari 2 nori !tratiformi 2 nori cumuliformi 0!ub forma de gr$me i1. 8. Dup6 gene 6 7 nori de convec%ie termic$ 0majoritatea norilor1 2 nori frontali 0&n!o%e!c fronturile atmo!ferice1 2 nori de radia%ie 0iau na"tere noa#tea, di!#ar re#ede1. c. Dup6 altitu&inea la care se formea 6 7 nori inferiori 045L3455 m1 2 nori mijlocii 03455L>555 m1 2 nori !u#eriori 0>555L@555 m1 2 nori cu de voltare vertical$ 045, +55L@555 m1.

T"%(r" <e $or"@ <(%a "$alt" e?

n%&i 1u+e&i%&i >6513@"?) !+!&i,i! l%& +&e.e e 1.4i"8!&e! #i"+ului.
Cirrus ,Ci.9 nori !ub%iri cu a!#ect de filamente !au fibre albe "i !ub%iri !au de ben i tran!#arente, forma%i din cri!tale mici de g,ea%$. Nu reduc !tr$lucirea Soarelui !au Lunii. Apariia lor preveste te !rontul cald al unei perturbaii atmos!erice.

>E

Cirrocumulus ,Cc.9 nori cu form$ de #$turi !au bancuri !ub%iri, d)nd cerului a!#ect v$lurit, &ncre%it, a!em$n$tor unei #laje cu ni!i#. A#ar "i di!#ar ra#id. Tran!#aren%i. On!o%i%i, cel mai ade!ea, de nori (irru!.

Cirrostratus ,Cs.9 cu a!#ect v$luro!, albicio!, #ot ocu#a total !au #ar%ial cerul. 6orma%i din cri!tale de g,ea%$, uneori #ot fi at)t de !ub%iri, a#roa#e neob!erva%i, d)nd cerului a!#ect l$#to!.

>4

1ori mi:locii ,;-<)m. Altocumulus ,Ac.9 cu forme variate: rulouri, ben i de culoare alb$ !au cenu"ie, #$turi, !u#ra#u!e uneori, de culoare cenu"iude!c,i!. Au a!#ect continuu !au !unt !e#arate #rin mici !#a%ii &ntre ele. *ot fi tran!#aren%i dar uneori Soarele nu e!te vi ibil din ei. La a#u! "i r$!$rit !e colorea $ &n ro"u-a#rin!. "ot genera ploaie cu picturi mari i rare sau ninsoare cu !ulgi mari, pe o band de #$%&$km'

Altostratus ,As.9 formea $ #)n e noroa!e alb$!trui !au cenu"ii. *ot aco#eri cerul total !au #ar%ial. Soarele "i Luna !e #ot >>

ob!erva ca #ete luminoa!e. *ot fi forma%i din dou$ !au mai multe !traturi !u#ra#u!e. (in ei pot cdea precipitaii continue sub !orm de granule de ghea, ninsoare sau ploaie pe o band de #$%&$km'

Nimbo!tratu! 0N!1, #in e &ntunecate de culoare cenu"ie, cu a!#ect va#oro!. (au na tere la precipitaii continue sub !orm de ploaie sau de ninsoare, pe o band de #$%&$km' Aco#er$ &n &ntregime Soarele, d)nd de multe ori im#re!ia c$ !unt ilumina%i din interior. Se formea $ din norii Alto!tratu!, Altocumulu!, Stratocumulu!.

1ori &e =n6l+ime mic6 Cumulonim8us9 ma!e noroa!e den!e cu #uternic$ de voltare #e vertical$, &n !en!ul c$ ba a norului #oate fi la c)teva !ute de metrii &n$l%ime &n tim# ce v)rful lui #oate ajunge &n etajul norilor !u#eriori. 8a a e!te de obicei neted$ iar v)rfurile au form$ de turnuri, creneluri de culoare alb$ !au de nicoval$. 6ragmente din ma!a norului !e de!#rind "i !e de#la!ea $ foarte re#ede la !u#rafa%a *$m)ntului, form)nd trombe "i vijelii. (in acesti nori cad precipitaii sub !orm de avers (vara), )nsoit de multe ori de tunete i !ulgere puternice sau de grindin'

>A

Nori (umulu! nori cu contur bine definit, a!em$n$tori unor gr$m$joare de vat$ au culoarea alb$ "i !e de#la!ea $ re#ede #e cer. /)rfurile !unt albicioa!e "i &n form$ de cono#id$, #re ent)nd numeroa!e inmuguriri

>@

*neori, norii Cumulus pot da na tere la precipitaii sub !orm de ploaie de scurt durat' 1ori Stratocumulus nori !ub form$ de #$turi !au de bancuri albicoa!e !au cenu"ii, de rulouri !au de bolovani de r)u. .neori #rin ei !e #oate ob!erva #o i%ia Soarelui alteori !unt o#aci. Se formea $ numai diminea%a "i !eara. Nu !e g$!e!c #e cer &n tim#ul ilei. (in ace ti nori pot cdea ploi slabe i ninsori cu !ulgi mici i rari'

>H

Nori Stratu!, re#re enta%i de norii cenu"ii care a#ar &n ilele &ntunecate "i au a!#ectul de #)n $ continu$2 uneori ba a norilor e!te at)t de joa!$ &nc)t #oate ajunge la nivelul dealurilor. On mod obi"nuit !unt o#aci "i rareori !e #oate $ri Soarele !au Luna. Norii Stratu! au o &n$l%ime "i gro!ime mic$, d)nd na"tere a!tfel la precipitaii slabe cum este burnia, iar iarna !orm+nd !ulgi de zpad mari sau ace de ghea'

6ronturi atmo!ferice. Antici#area a#ro#ierii lor. Apropierea frontului cal&, in cazul unei zone depresionare tipice, e!te marcata de a#aritia #e cer a !i!temelor noroa!e, di!#u!e in urmatoarea !ucce!iune: Cirrus, Cirostratus, Altostratus "i ,imbostratus. Daca zona depresionar e!te &nde!tr$mare, #e cer a#ar &ndeo!ebi norii Altocumulus. Alte elemente care define!c #re en%a frontului cal&: v)ntul &"i va !c,imba direc%ia !ufl)nd &n fa%a frontului din SS/ iar du#$ trecerea frontului din /. Onaintea frontului cal& !e va #roduce o !c$dere mai mult !au mai #u%in accentuat$ a #re!iunii atmo!ferice "i o !ta%ionare !au !c$dere mic$ a #re!iunii &n !#atele frontului. Iarna, &ndeo!ebi, &n fa%a frontului cal& #e o l$%ime de +45-3557m,va a#$rea cea%a. 2rontul rece e!te &n!o%it, cel mai frecvent, mai ale! vara, de !i!teme noroa!e in!tabile:Cirrocumulus, Altocumulus reticularis, Cumulus congestus, Cumulonimbus. *reci#ita%iile frontului rece !unt foarte inten!e, de cele mai multe ori !ub form$ de aver!e, &n!o%ite uneori de de!c$rc$ri electrice, cu o durat$ mai redu!$ dec)t &n ca ul frontului cald. L$%imea onei de #reci#ita%ii e!te de 45->57m. /)ntul !einten!ific$ la trecerea frontului, !ufl)nd &n rafale2 la &nce#ut va avea direc%ia / a#oi va bate din A5

N/. Onaintea frontului #re!iunea atmo!feric$ !cade foarte lent !au r$m)ne con!tant$, odat$cutrecerea frontului ea &nregi!trea $ o cre"tere foarte accentuat$.

-reve<erea vre "". Se $e <e #$rB(tB6"re.

Norii de!cri"i mai jo! aduc #loaie deoarece !e formea $ atunci c)nd aerul e!te rece, ume eala ridicat$, &n general c)nd !unt influen%e ale aerului maritim !au oceanic. norii de ti# (irru!, forma%i din cri!tale fine de g,ea%$ la o altitudine de >-@7m, ne arat$ c$ tim#ul !e va &nr$ut$%i. Du#$ un num$r de ile frumoa!e, a#ari%ia lor vara ne face !$ ne g)ndim la #loaie, iar iarna la nin!oare. Dac$ cerul !e aco#er$ &ncet cu ace"ti nori, #reci#ita%iile vor c$dea &n #rima !au a doua i de la a#ari%ia lor, iar dac$ cerul !e aco#er$ re#ede, atunci #reci#ita%iile &"i vor face a#ari%ia &n mai #u%in de o i2 dac$ #e cer a#ar "i al%i nori la o &n$l%ime mijlocie "i au o culoarea albicioa!$ cu a!#ect de turnule%e !au gr$m$joare 0Altocumulus cumulogenitus, atunci e!te !emn c$ &n c)teva ore !e #oate de l$n%ui o furtun$ cu fulgere !au o #loaie #uternic$2 #re en%a mai multor ti#uri de nori la &n$l%imi diferite, de#la!)ndu-!e ,aotic2 c)nd &n dimine%ile de var$ a#a nori albicio"i &n form$ de ben i, #loaia nu va fi de#arte. Dac$ a#ar du#$-amia a, #loaia va fi de lung$ durat$. c)nd !e &n!eninea $ !eara du#$ o i &n care cerul a fo!t aco#erit, a doua i va #loua2 dac$ #e cre!tele mun%ilor ob!erv$m !eara cea%$ !au nori, atunci tim#ul &n ona montan$ va fi #loio!2 c)nd a#u!ul de !oare ne arat$ norii &ntr-o colora%ie ro"cat$, diminea%a urm$toare va #loua2 c)nd ob!erv$m iua, &n jurul Soarelui !au noa#tea, &n jurul Lunii, fenomene de coroan$ !au ,alo !ub forma unor cercuri, &n cel mult dou$ ile va #loua !au va ninge2 c)nd v)ntul bate lini"tit iar deodat$ &i !#ore"te #uterea "i &"i !c,imb$ direc%ia, #loaia va veni &n cur)nd deoarece !e a#ro#ie o de#re!iune2 du#$ o #erioad$ de !ecet$, dac$ diminea%a !au !eara !e a"ea $ rou$, va #loua deoarece ume eala aerului a cre!cut2 dac$ #raful !au ni!i#ul de #e drum !au !area din !olni%$ !e ume e"te, dac$ a#ar radio#ara i%i, va #loua &n cur)nd, #oate cu aver!e2

-reve<erea vre "". Se $e <e a el"orare.

c)nd cerul e!te !enin !au foarte #u%ini nori !unt #re en%i, vremea !e #$!trea $ frumoa!$ un tim# mai &ndelungat2 o c)nd cerul e!te !enin &n tim#ul du#$-amie ii, #)n$ a doua i nu va #loua2 o dac$ r$!$ritul de Soare !e #roduce #e un cer ro"cat-#ortocaliu, iua va fi frumoa!$ iar dac$ &n tim#ul ilei va adia v)ntul din !ud, vremea !e men%ine frumoa!$2 o c)nd v)ntul &m#r$"tie norii care au #rodu! o #loaie #uternic$, vor urma ile frumoa!e2 o dac$ diminea%a a#ar #e cer nori Cumulus, atunci tim#ul !e va men%ine frumo!2 a#ari%ia curcubeului arat$ o &ndre#tare a vremii.
o

G&u+! n%&il%& 1u+e&i%&i

Se formea $ de la >555 la @555 de metri altitudine. Sunt de culoare alb$ din cau a cri!talelor de g,ea%$. Nu dau #reci#ita%ii. Cirrus ,Ci. K nori cu form$ de fibre 0filamente1. *reve!te!c a#ari%ia frontului atmo!feric cald "i a#ar cam cu +555 7m &naintea frontului. Nu reduc !tr$lucirea Soarelui !au a Lunii. /remea !e T!tric$U la a#ari%ia lor. Semnele conven%ionale !unt : A+

Cirrostratus ,Cs. K nori !ub form$ !tratificat$, !ub form$ de #$turi, de ben i. Nu dau #reci#ita%ii. *reve!te!c a#ari%ia frontului atmo!feric cald. Su#ra#u"i #e!te Soare !au Lun$ dau fenomenul numit $alou 0un curcubeu circular1. Semnele conven%ionale : Cirrocumulus ,Cc. K nori !ub form$ de gr$mad$, cu a!#ect de gr$me i mici de culoare alb$. A#ar odat$ cu norii (irru! dar di!#ar ra#id. Nu dau #reci#ita%ii. Semnul conven%ional :

G&u+! n%&il%& "iAl%.ii

Se formea $ de la 3455 la >555 de metri altitudine. Au o culoare cenu"ie de!c,i!$. Sunt forma%i din ame!tec de #ic$turi de a#$ "i cri!tale de g,ea%$. Altostratus ,As. : !emnul conven%ional e!te - !unt !ub form$ de #$turi !au de #)n e !u#ra#u!e de culoare gri 2 - !u#ra#u"i #e!te Soare !au Lun$, a"trii !e v$d ca o #at$ luminoa!$ 2 - dau #reci#ita%ii cu caracter general 0#loi obi"nuite1 2 - !unt nori frontali 0&n cadrul fronturilor atmo!ferice1. Altocumulus ,Ac. : !emne conven%ionale - !unt nori de culoare gri !ub form$ de gr$me i2 - !e &nro"e!c la a#u!ul "i la r$!$ritul Soarelui2 - nu dau #reci#ita%ii2 - #reve!te!c vremea bun$ !au &n cur! de &mbun$t$%ire2 - caracteri!tici onei litorale !unt norii >altocumulus mig&alatus? de un cenu"iu &nc,i!, ce dau #reci#ita%ii cu !tro#i mari.

G&u+! n%&il%& infe&i%&i

Se formea $ de la 45 la 3555 de metri altitudine. 1im8ostratus ,1s. : !emnul conven%ional e!te !unt nori de #loaie, de culoare &nc,i!$, forma%i numai din #ic$turi de a#$2 au form$ de voaluri !u#ra#u!e2 dau #reci#ita%ii cu caracter general "i !unt nori frontali. Stratocumulus ,Sc. : !emne conven%ionale !unt nori !ub form$ de gr$me i !tratificate2 nu dau #reci#ita%ii, !unt nori de vreme bun$2 a#ar mai ale! !eara "i diminea%a. , ,

Stratus ,St. : !emne conven%ionale - !unt norii cu cel mai jo! #lafon2 - au o culoare cenu"ie de!c,i!$2 - dau #reci#ita%ii !ub form$ de burni%$.

N%&ii .u e$-%l#!&e -e&#i.!l/

Se formea $ de la 45 la @555 de metri altitudine. Au ba a de culoare &nc,i!$ iar v)rful de culoare alb$. Cumulus ,Cu. : !emne conven%ionale !unt nori de vreme bun$ cu contururile bine #reci ate2 !unt de culoare alb$. Cumulonim8us ,C8. : !emne conven%ionale

A3

!unt nori de furtun$, cu e'tindere mare #e vertical$ : au ba a cam la 45L+55 m "i v)rful la @555 de metri2 ba a lor e!te &ntunecat$ 0neagr$1, mijlocul cenu"iu iar !u! !unt albi2 generea $ aver!e de #loaie ce vara !unt &n!o%ite de de!c$rc$ri electrice2 !unt &n!o%i%i "i de v)nt #uternic "i &n rafale.

Ne>(loz"tatea
Totalitatea norilor ob!ervafi #e bolta cerea!ca, re!#ectiv gradul de aco#erire al cerului cu nori !e nume!te nebulo itate. Nebulo itatea !e a#recia a &n ecimi de cer aco#erit, din totalul boltii cere!ti. Du#a #rocentul de cer aco#erit cu nori, cerul e!te con!iderat !enin atunci c)nd nebulo itatea are valori de la 5 32 noro! #entru 9 - A "i aco#erit, la valori ale nebulo itatii cu#rin!e intre @ "i +5. On meteorologia !ino#tic$ !e utili ea $ o#timile de cer aco#erit cu noriNebulo itatea re#re int$ gradul de aco#erire al cerului cu nori. Nebulo itatea #oate fi e'#rimat$ &n ecimi din bolta cerea!c$ !au &n o#timi din ea. 5 +R@ 3R@ 9R@ ER@ 4R@ >R@ AR@ @R@ H

4R@ K re#re int$ nebulo itatea medie #e glob2 +R@ K cea mai mic$ nebulo itate, &nregi!trat$ &n Egi#t2 AR@ K cea mai ridicat$ nebulo itate anual$, &n M. Alb$ 0:c. Ong,e%at12 H K !emnific$ cer invi ibil : noa#te, cea%$ etc. Nebulo itatea e!te total$, atunci c)nd e!te a#reciata du#$ to%i norii. Indiferent de nivelul lor de in$ltime "i #artiala 0inferioara1, c)nd !e refer$ la norii ce au ba a &n !tratele inferioare ale tro#o!ferei. Mer!ul ilnic al nebulo itatii. Norii Stratu! "i Stratocumulu! a#ar frecvent noa#tea "i dimineata. Norii de convectie ating ma'imul de de voltare la amia $ "i du#a amia a, dea!u#ra !u#rafetelor continentale. *e continente !e &nregi!trea $ un ma'im #rinci#al la amia $ "i du#$ amia a "i un ma'im !ecundar &n a doua #arte a no#tii "i dimineata. Minimele !e inregi!trea a, cel #rinci#al &n #rima #arte a no#tii, iar cel !ecundar &n #artea a doua a diminetii. *e oceane, a#a calda in!tabili ea $ aerul racit radiativ, iar nebulo itatea ma'ima !e &nregi!trea $ noa#tea. La munte, bri a de vale tran!#ort$ #e tim#ul ilei, !#re inaltimi, aer mai umed din ariile joa!e f$c)nd ca ma'ima !$ !e inregi!tre e la amia a "i du#a amia a, iar #e fondul unor mi"c$ri de!cendente a ma!elor de aer no#%ile !unt !enine. Mer!ul anual al nebulo itatii &n onele tem#erate "i reci, nebulo itatea cea mai ridicata !e #roduce &n !e onul rece, iar valorile !ca ute, &n !e onul cald, &n !#ecial la !far!itul verii "i ince#utul toamnei. On Euro#a, ma'ima din !e onul rece !e datorea a activitatii frontale #rodu!a &n cadrul inten!ific$rii activit$%ii ciclonice. On centrul continentelor, &n onele tem#erate "i !ub#olare nebulo itatea e!te minima iarna, datorita #redominarii regimului anticiclonic. Dea!u#ra oceanelor !e inregi!trea a valorile ma'ime vara "i toamna. Datorit$ inten!ific$rii convectiei termice dea!u#ra !u#rafetelor acvatice calde, minima !e inregi!trea $ #rimavara, c)nd aerul !e men%ine rece, dea!u#ra !u#rafetelor acvatice care au o energie termic$ mare. On ona !ubtro#icala, minimul !e #roduce vara, &n conditiile in!talarii anticiclonilor !ubtro#icali, iar ma'imul !e #roduce iarna, &n conditiile inten!ificarii activit$%iii ciclonice. On ona tro#ical$, ona de #redominare a ali eelor, nebulo itatea cea mai ridicata !e #roduce vara, iar cea mai !c$ ut$ iarna. On onele mu!onice, nebulo itatea are un regim anual a!em$n$tor cu al onelor tro#icale, dar mai accentuat. Tem#eraturile ma'ime !e inregi!trea $ &n onele mu!onice, &n luna mai, lun$ &n care radiatia !olar$ e!te de!tul de #uternic$, iar mu!onul de vara nu !-a in!talat inca. On onele !ubecuatoriale, nebulo itatea e!te cre!cut$ &n tim#ul verii 0anotim#ul #loio!1 "i !ca ut$ &n tim#ul iernii 0anotim#ul !eceto!1. On ona ecualorial$, nebulo itatea ma'ima !e inregi!trea a, ca "i media lunar$ de tem#eratura cea A9

mai ridicata, &n lunile urm$toare datei ec,inoctiilor, adica &n lunile a#rilie "i octombrie. (ea mai !ca uta nebulo itate medie lunara &n ona ecuatoriala !e &nregi!trea $ &n lunile urmatoare datei !ol!titiilor, &n lunile iulie "i ianuarie.

AE

-RECI-ITATIILE ATMOSFERICE
*reci#ita%iile iau na"tere atunci c)nd #ic$turile ce formea $ norii ating diametrul de 5,+mm, ca#abile a!tfel !$ !ca#e de !ub influen%a curen%ilor a!cenden%i. (re"terea dimen!iunii #articulelor !e face fie #rin tran!formarea #ic$turilor e'i!tente &n nuclee de conden!are, fie #e ba a !arcinilor electrice ale #ic$turilor de a#$. Clasificare @A Bn func+ie &e m6rimea pic6turilor Ci vite a ,intensitatea. &e c6&ere 7 #reci#ita%ii cu caracter general 0#loi "i nin!ori obi"nuite, cu c$deri uniforme "i continue12 aver!e 0de #loaie, $#ad$, la#ovi%$1 K cu #ic$turi mari "i cu varia%ii de inten!itate "i de vite $2 burni%e K numai #reci#ita%ii lic,ide cu #ic$turi foarte mici. ;A Dup6 compo i+ie 7 lic,ide K #loaia 0 !olide K nin!oarea 0 acele de g,ea%$ 0 1, aver!a de #loaie 0 1, aver!a de $#ad$ 0 1, grindina 0 1 1 "i burni%a 0 1, la#ovi%a 0 12 1, aver!a de la#ovi%$ 0 1,

Crindina !e formea $ &n condi%ii de calm ab!olut. Ia na"tere &n cumulonimbu!. DA Dup6 gene 6 7 #loi convective K !ub form$ de aver!e. Se formea $ la Ecuator &n fiecare i "i la latitudini medii numai vara2 #loi frontale K cele care &n!o%e!c fronturile atmo!ferice. Sunt caracteri!tice de#re!iunilor e'tratro#icale2 #loi mu!onice K caracteri!tice mu!onului de var$ 0SI1. (ad tim# de > luni "i &n cantit$%i foarte mari2 #loi ciclonice K cele care &n!o%e!c ciclonii tro#icali.

Anual, la !u#rafa%a globului cade o cantitate de #reci#ita%ii de +555 de litriRm3. On ona Ecuatorului cad +555L3555 mmRan, dar &n in!ulele *acificului #)n$ la >55 mmRan On ona tro#ical$ cad !ub +55 mmRan, &n ona tem#erat$ cade o cantitate mai mare #e coa!tele de ve!t ale continentelor 0+355 mmRan1 #e c)nd &n interiorul continentelor cad cam 345 mmRan. On ona #olar$ cad #reci#ita%ii numai !ub form$ de $#ad$ K 345 mmRan. *olul #loilor !-a &nregi!trat la (,erra#undjii 0India1 K +3555 mmRan. La noi &n %ar$ #olul #loilor !-a &nregi!trat #e /f. :mu K 3455 mmRan. *olul !ecetei a fo!t &nregi!trat la !ud de Tri#oli 0Libia1 "i &n *u!tiul Mor%ii 0(alifornia1. De la 94P latitudine !unt cuno!cute "i #reci#ita%iile !ub form$ de $#ad$, e'ce#%ie f$c)nd v)rfurile &n $#e ite ale mun%ilor Fenia "i Filimanjaro.

A4

P&e.i+i#!,ii %&i$%n#!le
roua K !e formea $ &n no#%ile de var$ c)nd #e!te !u#rafa%a r$cit$ a *$m)ntului !e de#la!ea $ o ma!$ umed$ de aer. (ondi%ia ca !$ !e forme e rou$ e!te !$ fie cald "i !$ nu bat$ deloc v)ntul. Are loc o de!ublimare2 bruma K !e reali ea $ &n acelea"i condi%ii ca "i roua. Tem#eratura aerului "i a !u#rafe%ei trebuie !$ fie negativ$, !#re deo!ebire de rou$2 c,iciura 0#romoroaca1 K re#re int$ re ultatul &ng,e%$rii #ic$turilor de a#$ ce formea $ cea%a.

Ce!,!
(ea%a e!te tot o #reci#ita%ie ori ontal$ K un com#le' de #ic$turi fine de a#$, re ultat al conden!$rii va#orilor &n a#ro#ierea !u#rafe%ei tere!tre. *re en%a ce%ii reduce vi ibilitatea !ub + 7m. (ondi%iile de formare a ce%ii !unt : !atura%ia aerului cu va#ori de a#$2 !c$derea tem#eraturii #)n$ la atingerea #unctului de rou$.

Satura%ia !e #oate #roduce #rin eva#orare !au #rin r$cirea aerului. : influen%$ deo!ebit$ o are "i v)ntul cu vite e de #)n$ la 3L9 mR!, care determin$ cre"terea vite ei de eva#orare. Dimen!iunea #ic$turilor de a#$ e!te de la c)%iva microni la >5 microni. La tem#eraturi #o itive, diametrul e!te &ntre +5L95 microni, iar la tem#eraturi negative !ub +5 microni. On func%ie de dimen!iunea #ic$turilor "i de di!tan%a de vi ibilitate, cea%a e!te de E feluri : cea%$ !lab$ K cu vi ibilitate cu#rin!$ &ntre 455 "i +555 de metri2 cea%$ moderat$ K cu vi ibilitate cu#rin!$ &ntre 355 "i 455 de metri2 cea%$ den!$ K cu vi ibilitate cu#rin!$ &ntre 45 "i 355 de metri2 cea%$ foarte den!$ K cu vi ibilitate mai mic$ de 45 de metri.

La cea%a !lab$, &ntr-un cm9 de aer !unt +5 #ic$turi de a#$, #e c)nd la cea%a foarte den!$ !unt #)n$ la 45 de #ic$turi de a#$. Din #unct de vedere al gene ei e'i!t$ urm$toarele ti#uri de cea%$ : cea+a &e ra&ia+ie K a#are datorit$ r$cirii nocturne a !u#rafe%ei tere!tre "i a aerului adiacent. Se formea $ &n condi%ii de calm "i de cer !enin. Se #roduce noa#tea "i di!#are odat$ cu r$!$ritul Soarelui. Nu e!te #er!i!tent$ "i e!te caracteri!tic$ regimului anticiclonic2 cea+a &e evaporare K ia na"tere atunci c)nd o ma!$ de aer rece !e de#la!ea $ #e!te o !u#rafa%$ de a#$ cu tem#eratur$ mai ridicat$. E!te caracteri!tic$ m$rilor arctice. La latitudini medii, toamna "i noa#tea !e formea $ dea!u#ra lacurilor "i r)urilor2 cea+a &e a&vec+ie K ia na"tere la de#la!area unei ma!e de aer umed #e!te !u#rafe%e mai reci !au mai calde. Se formea $ de-a lungul litoralelor. E!te cea%a cea mai #er!i!tent$ cu e'tindere mare #e vertical$ 0#)n$ la >55 m1. #oate !$ a#ar$ la orice or$ din i !au din noa#te. :cu#$ !u#rafe%e mari "i di!#are greu2 cea+a &e pant6 ,ascen&ent6. K ia na"tere atunci c)nd aerul umed !e de#la!ea $ de-a lungul unei #ante "i !e r$ce"te. (aracteri!tica ace!tui ti# de cea%$ e!te c$ !e men%ine "i la v)nturi foarte #uternice2 ce+urile frontale K &n!o%e!c fronturile atmo!ferice, a#ar #e nea"te#tate, !e de#la!ea $ re#ede, dar nu !unt #er!i!tente. *ot fi #refrontale, de-a lungul liniei frontale !au #o!tfrontale2 p*cla in&ustrial6 ,smog. K !e formea $ din va#ori re ulta%i din #roce!ele indu!triale, ce !e conden!ea $ #e #ulberile ie"ite odat$ cu ei din furnale. A>

6recven%a ce%urilor e!te mare la latitudini mari 0:c. Ong,e%at K +55 ileRan1 "i li#!e!c &n onele tro#icale 0e'ce#t)nd onele de litoral1. *re int$ dou$ ma'ime : #rim$vara "i toamna.

F%&"e 2i #i+u&i e +&e.i+i#!#ii

Totalitatea #articulelor de a#a lic,ida !au !olid$ care cad din nori "i ating !u#ra fata tere!tra, !e nume!c #reci#itatii. Du#a !tarea lor de agregare, #reci#ita%iile #ot fi !ub forma lic,ida, !olid$ !au mi'te. Ti#urile de #reci#itatii lic,ide !unt #loaia "i burni%a, ti#urile de #reci#ita%ii !olide !unt $#ada. m$ aric,ea, #loaia &ng,e%ata, grindina "i acele de g,eata. E'i!ta un !ingur ti# de #reci#ilatii cu !tare de agregare mi't$, la#ovi%a. Sunt con!iderate #reci#ita%ii "i #rodu!ele de conden!are la !u#rafa%a tere!tra, de!#re care !-a mai amintit "i care !e nume!c #reci#itatii ori ontale. "recipitatiile lichide. *loaia e!te con!tituita din #icaturi de a#a lic,ida cu dimen!iuni &ntre 5.4 mm "i 4 mm. 8urnita e!te con!tifuita din #ic$turi de a#a lic,id$ av)nd diametrele intre 5,3 mm "i 5,4 mm. 8urnita cade din norii Stratu!. Stratucumnlu! "i din ce%uri. /ite a ei de cadere e!te cu#rin!a intre 5,9-+ mR!. Acea!t$ vite $ redu!$ d$ im#re!ia ca #ic$turile fine #lute!c. *reci#itatiile !olide. ]$#ada e!te con!tituita din aglomerate !olide &n forma de fulgi. La tem#eraturi joa!e, fulgii au diametre mici, diametre care cre!c odat$ cu cre"terea tem#eraturii. M$ $ric,ea !e #oate #roduce ca varietate moale !au tare. M$ aric,ea moale e!te con!tituit$ din granule mate, !ferice, conice, afanate, !far)micioa!e, cu diametre intre + "i 4 mm. ()nd diametrele m$ $ric,ii moi !unt !ub + mm, !e evidentia a alt ti# de #reci#itatii !olide, $#ada grauntoa!a. Acea!ta cade mai ale! din nori Stratu!, dar "i din ceturi "i e!te ec,ivalentul !olid al burnitei. Aglomeratele au dimen!iunea "i a!#ectul #articulelor de gri!. Ma aric,ea tare e!te format$ din gr$un%e !ferice !au neuniforme, uneori conice, #artial tran!#arente, cu mie ul albicio! "i o#ac. *articulele !ar &n !u! c)nd !e love!c de !olul &ng,e%at !au de obiecte. *loaia &ng,e%ata e!te o #loaie care !trabate o inver!iune termic$ #uternica, &n a#ro#ierea !olului. Sferele de g,ea%$ tran!#arenta, #rovenite din &ng,etarea #ic$turilor #loii &n a#ro#ierea !olului, au diametre de + - 9 mm. ()nd #loaia devine !u#rar$cit$, dar nu !e #roduce &ng,e%ul ei &n ace!t !trat de aer "i ea cade !ub form$ lic,ida #e !ol, unde ing,ea%$, !e #roduce #oleiul !ecundar. Crindina e!te con!tituita din !fere de g,eata, mai rar fragmente de g,eata cu a!#ect neregulat, cri!tali ate !au amorfe, cu diametre cu#rin!e cel mai frecvent intre 4 "i +5 mm, uneori #)n$ la 45 mm "i &n mod e'ce#tional, c,iar mai mari. On ca uri e'ce#tionale, !ferele de grindina #ot ajunge la o greutate de 955 g. Crindina cade &n !e onul cald, din norii (umulonimbu!, &n!otind aver!ele de #loaie. Acete de g,ea%$ !unt ba!tona!e neramificate !au !ol i. Se formea a la tem#eraturi !c$ ute "i au o c$dere lenta, #lutind &n aer. Scli#e!c &n lumina !oareiui. 6orma "i modul lor de #roducere !unt a!emanatoare cu cele &nt)lnite &n norii (irru!. Regimui #reci#itatiiior #oate fi continuu !au &n aver!a. *reci#itatiile continue cad frecvent din !i!temele frontale, cel mai ade! din !i!temele noroa!e ale frontului cald. On ace!t ca , ona de #reci#itare !e e'tinde #e !u#rafete foarte e'tin!e, care #ot atinge c,iar !ute de mii de 7m3. Inten!itatea ace!tor #reci#itatii e!te moderat$, ele !unt uniforme, de lung$ durata. *icaturile !au fulgii #e care le con%in, au dimen!iuni mijlocii. Ace!t fel de #reci#itatii e!te majoritar &n onele tem#erate. Aver!ele con!tituie #reci#itatii de !curta durata "i de mare inten!itate, care cad din nori convectivi. Se declan!ea a "i !e o#re!c bru!c, &n cadrul unei #loi, nin!ori !au la#ovi%e, #ut)ndu-!e inregi!tra numeroa!e e#i!oade de aver!e. Inten!itatea aver!elor e!te foarte variabila. /ara #roduc #ic$turi mari "i

AA

uneori caderi de grindina, iar iarna fulgi mari "i de!i. On ona calda, majoritatea #reci#itatiilor !e #roduc &n aver!e. Du#$ conditiile de formare a #reci#itatiiior, majoritatea !unt #rodu!e ca urmare a convectiei. (onvec%ia #oate fi termica !au dinamica. (onvec%ia dinamic$ e!te #rodu!a &n !i!teme frontale !au &n one montane 0orografice1. On urma convectiei termice !e #roduc nori convectivi din care cad aver!e. Dinamica frontala #roduce !i!teme noroa!e care !e formea a #rin alunecarea a!cen!ional$ a aerului cald #e !u#rafetele frontale. On ca ul frontului cald !e #roduc #redominant #reci#itatii continue, iar &n ca ul frontului rece, #redomin$ aver!ele. On ca ul convectiei dinamice de relief 0orografice1, !e #roduce a!cen!iunea aerului umed "i a norilor #e #ante, #roducandu-!e conden!area "i #reci#itatiile. .neori convec%ia orografica accentuea $ convec%ia frontala.

Gene$! +&e.i+i#!#iil%&
6ormarea #reci#itatiiior #re!u#une cre"terea diametrelor #ic$turilor de a#a !au a #articulelor de g,ea%$ #)n$ la dimen!iuni care !a invinga re i!tenta aerului "i curentii a!cen!ionali "i !ub actiunea gravita%iei !$ cad$. *roce!ele de conden!are con!tituie ba a form$arii #reci#itatiiior atmo!ferice, dar !ingur$ conden!area nu #oate a!igura #reci#itatii con!i!tente, &ntruc)t cre"terea #ic$turilor doar &n urma #roce!elor de conden!are durea $ foarte mult. Norii de a#$ "i g,ea%$ con!tituie un !i!tem coloidal in!tabil, &n care !unt reali ate cele mai o#time conditii #entru conden!are "i formare a #reci#itatiiior. : anumit$ cantitate de va#ori, care nu au o ten!iune !uficient$ #entru conden!are, #oate con!titui o ten!iune a va#orilor de a#a !uficienta #entru !ublimare. /a#orii re!#ectivi !ublimea a #e firi!oarele de g,ea%$, ten!iunea va#orilor de a#a din acea #arte a norului !cade, iar ca urmare, !e eva#or$ #ic$turile formate. Deci e'i!t$ o tendinta de cre!tere a #articulelor de g,ea%$ #e !eama eva#or$rii #ic$turilor de a#a. .rmea $ o cre"tere #rin coagulare, care con!tituie fa a a-IIK a. ($derea gravitational$ a #ic$turilor !au #articulelor !olide !e #roduce cu vite e diferite. On functie de dimen!iunile "i greutatea lor &n c$dere, #ic$turile continue !$ crea!c$, datorit$ atingerii lor favori ata de mi!c$ri broDniene, atractii electrice "i mi!c$ri turbulente ale aerului.

Regi"ul $ilni. !l +&e.i+i#!#iil%& !#"%1fe&i.e

Mer!ul ilnic al #reci#itatiilor atmo!ferice de#inde de mer!ul ilnic al nebulo it$%ii "i de condi%iile locale. E'i!ta un regim ilnic continental al #reci#itatiiior atmo!ferice "i un regim maritim !au de litoral. Regimul continental #re int$ un ma'im convectiv #rinci#al de du#$ amia a "i un ma'im !ecundar care !e #roduce din norii Stratu!, dimineata devreme. Regimul maritim #re inta ma'imul #rinci#al noa#tea !au dimineata. Datorita eva#or$rilor #uternice de #e !u#rafe%ele acvatice calde, #e tim#ul !erii "i al no#tii "i r$cirii ma!elor de aer, !#re dimineata. Minima !e #roduce du#$ amia a.

Regi"ul !nu!l !l +&e.i+i#!#iil%& !#"%1fe&i.e

Regimul anual al #reci#itatiilor atmo!ferice !e e'#rima mai clar dec)t regimul ilnic, &ntruc)t regimul ilnic #oate fi #uternic #erturbat de conditiile !ino#tice. *e lang$ cantitatea de #reci#itatii, regimul lor anual, con!tituie alaturi de tem#eratura aerului, #rinci#alul criteriu de cla!iflcare a climatelor. Regimul anual al #reci#itatiiior atmo!ferice de#inde de factorii de circula%ie ai atmo!ferei "i de conditiiie fi icogeografice. E'i!t$ A ti#uri #rinci#ale de regim anual al #reci#itatiiior atmo!ferice. -' .ipul ecuatorial, e!te #loio! #e tot #arcur!ul anului, cantit$%ile !unt mari "i !unt #rodu!e &n !#ecial de #roce!e convective. Ma'imele diurne !e &nregi!trea $ du#$ amia a. E'i!ta !labe o!cilatii anuale ale cantit$%ilor medii lunare de #reci#itatii, o!cilatii determinate de o!cila%ile lunare ale tem#eraturii aerului. (a "i &n ca ul tem#eraturii aerului !e #roduce un decalaj fata de momentele radiatiei !olare ma'ime. (ele mai mari cantitati medii lunare de #reci#itatii !e #roduc &n iunile ce urmea a ec,inoctiilor, a#rilie "i octombrie, iar cele mai !c$ ute cantitati medii lunare, &n lunile urmatoare !ol!ti%iilor, ianuarie "i iulie.

A@

/' .ipul subecuatorial #re int$ cantitati mai !c$ ute fa%$ de ti#ul ecuatorial. Scurtele "i #utin inten!ele #erioade !ecetoa!e din regimul ecuatorial !e accentuea a. (ele doua #erioade #loioa!e !e a#ro#ie, #erioada !ecetoa!e dintre ele !e !curtea $ "i !e e!tom#ea $, generand un !e on #loio!, de var$. (ele dou$ #erioade !ecetoa!e !e a#ro#ie, #erioada #loioa!$ dintre ele !e !curtea $ "i !e e!tom#ea a, gener)nd un !e on !eceto! de iarn$. 0' .ipul tropical !e caracteri ea $ #rintr-o !c$dere "i mai #uternica a cantit$%ilor de #reci#ita%ii. (ele doua ma'ime a#ro#iate, #re ente &n ti#ul !ubecuatorial !e une!c, generand un !e on #loio!, de var$, iar cele dou$ minime !e une!c &ntr-un !e on !eceto!, de iarn$. Se onul #loio! de var$ e!te dominat de mu!onul ecuatorial, iar !e onul !eceto! de iarn$, de c$tre ali ee &n cadrul ti#ului tro#ical, c)nd #reci#ita%iile medi anuale !cad !ub 345 mm, &n conditiiie unei tem#eraturi ridicate a aerului, !e in!talea $ !ubti#ul de"ertic. 1' .ipul subtropical !e #roduce &n condi%iile #redomin$rii regimului barometric anticiclonic. Doar iarna !e &nregi!trea $ cantit$%i moderate de #reci#ita%ii #rodu!e de o inten!ificare a activit$%ii ciclonice generat$ de in!talarea frontului #olar. Datorit$ inver!iunilor termice din ali ee, cantitatile de #reci#itatii !unt !c$ ute. *e fa%adele ve!tice ale continentelor 0aria M$rii Mediterane, (alifornia, (,ile, Africa de Sud, !ud-ve!tul Au!traliei1 a#are !ubti#ul mediteraneean, mai bine e'#rimat &n ba inul M$rii Mediterane. Se caracteri ea a #rin veri !ecetoa!e &n condi%iile #redomin$rii anticiclonilor !ubtro#icali "i ierni #loia!e. 2' .ipul temperat #re inta dou$ !ubti#uri, continental "i oceanic. Subti#ul tem#erat continental #re inta cantitati moderate de #reci#itatii care !cad odata cu cre"terea di!tan%ei fa%$ de ocean "i &n !#atele barierelor montane. *reci#ita%iile au &n #rinci#al natur$ frontal$, &n !e onul cald adaugandu-!e #reci#ita%ii convective. .ltima lun$ de #rim$var$ "i #rimele luni de var$ conturea $ un !e on #loio! &n #erioada cea mai nece!ar$ #entru vegetatie. Minimele !e &nregi!trea $ iarna. Subti#ul tem#erat oceanic e!te #re ent #e oceane, #e "i &n regimurile a#u!ene ale continentelor &n condi%iile &n care #$r%ile ve!tice ale continentelor !unt ocu#ate de c)m#ii. Regimul oceanic al #reci#ita%iiilor atmo!ferice !e im#rim$ #)n$ &n mari di!tan%e de ocean. (antit$%ile !unt ridicate, #roduc)ndu-!e con!tant #e tot #arcur!ul anului. Influen%a oceanic$ !#re e!t e!te favori at$ fie de #redominarea circula%iei atmo!ferice ve!tice &n onele tem#erate, ca "i inten!ei activit$%i ciclonice, cu direc%ie #redominant ve!t-e!t. (antit$%ile iarna !unt #u%in mai mari dec)t &n celelalte anotim#uri, datorita inten!ificarii activit$%ii ciclonice. Minimele !e #roduc vara. 3' .ipul musonic e!te caracteri!tic regiunilor #eriferice ale marilor continente, mai ale! &n ona tro#ical$. Ace!t ti# e!te #redominant de regula #e %$rmurile !ud-e!tice &n ona tro#icale "i e!tice, &n onele !ubtro#ical$ "i tem#erat$. Se de volt$ datorita circulatie atmo!ferice #eriodice dintre continent "i ocean. Se onul de var$ al mu!onului de vara, oceanic, e!te #loio!, iar cel de iarna, al mu!onului de iarna din!#re continent, !eceto!. #' .ipul polar #re intd dou$ !ubti#uri, continental "i oceanic. Subti#ul #olar continental #re int$ cantit$%i !ca ute, cu ma'ime vara, datorate cre"terii ume elii &n condi%iile inten!ificarii eva#oratiei "i a frecven%ei mai mari a circula%iei !udice. Subti#ul #olar oceanic #re inta cantit$%i moderate ma'imul #roduc)ndu-!e iarna, #e fondul inten!ificarii activit$%ii ciclonice iar minimul vara.

<. 6. *ILANTUL APEI LA SUPRAFA:A PAMANTULUI

(antitatea de a#a de #e Terra r$m)ne con!tant$ de la an la an, a"a cum r$m)ne con!tant$ "i cantitatea de a#a aflat$ #e continente !au &n afmo!fer$ &n cadrul circuitului a#ei &n natura, !e reali ea $ #ermanent un ec,ilibru intre cantit$%ile de a#$ aflate &n oceane, cele de #e continente "i cele aflate &n atmo!fera #lanetei. Se reali ea a doua ti#uri de circuite, circuitul mare, intre ocean "i continent "i circuitul mic, #rodu! #e continent AH

*reci#ita%iile, !curgerea "i eva#orarea !unt com#onentele bilan%ului a#ei la !u#rafata *am)ntului &ntruc)t cantitatea medie anuala de #reci#itatii de #e !u#rafa%a *am)ntului e!te de E3 de ori mai mare dec)t cantitatea de a#a aflata &n atmo!fer$. Re ulta c$ anual trebuie "i !e #roduca E3 de cicluri com#lete de circula%ie a a#ei. Acea!ta #re!u#une durata medie de re iden%$ &n afmo!fer$ a a#ei e!te de H ile.

9.6 FENOMENELE OPTICE I ACUSTICE DIN ATMOSFER;

Ace!te fenomene !e nume!c meteori. Din gru#a fotometeorilor fac #arte : mirajul, curcubeul, ,aloul, coroanele "i fenomenul Cloria. Din gru#a electrometeorilor fac #arte : fulgerele, tunetele, aurorele "i focul Sf. Elm. Mira:ul K e!te un fenomen o#tic #rin care datorit$ refrac%iei luminii #rin !traturi cu den!it$%i diferite, imaginile unor obiecte &nde#$rtate a#ar mai a#ro#iate, &n #artea inferioar$ !au !u#erioar$, multi#le !au r$!turnate. E!te caracteri!tic onelor de de"erturi !au onelor #olare. Curcu8eul K !e #roduce atunci c)nd #ic$turile de #loaie !unt a#ro'imativ egale ca dimen!iune "i !unt foarte den!e. Se ob!erv$ numai dac$ !e !t$ cu !#atele la Soare. Ealoul K !e #roduce atunci c)nd ra ele Soarelui !au ale Lunii !e refract$ "i !e reflect$ &n cri!talele de g,ea%$ ce formea $ norii cirro!tratu!. Are acelea"i culori ca "i curcubeul, dar di!#u!e inver! 0ro"u la interior "i violet la e'terior1. Coroanele K #ot fi !olare !au lunare. Sunt curcubee cu ra $ mic$ &n jurul Soarelui !au a Lunii2 iau na"tere datorit$ refle'iei, refrac%iei "i di!#er!iei luminii, c)nd &ntre ob!ervator "i a!tru e!te un nor de a#$ !au g,ea%$, cu #ic$turi mici "i egale. 2enomenul Floria ,spectrul %roc)en. K &n ace!t fenomen, umbra unor obiecte !au #er!oane e!te #roiectat$ #e un nor !au o on$ cu cea%$, a!tfel c$ umbra a#are m$rit$ "i !e #oate ob!erva c)nd obiectul 0fiin%a re!#ectiv$1 !e g$!e"te &ntre a!tru 0Soare1 la a#u! !au la r$!$rit "i un nor !au o on$ cu cea%$. A#are foarte rar. 2ulgerul K re#re int$ o de!c$rcare electric$ &ntre un nor "i *$m)nt, &ntre doi nori !au &ntre dou$ #$r%i ale aceluia"i nor. El #oate fi : - liniar K o de!c$rcare de-a lungul unui canal ce #oate avea diametrul de 455L>55 cm "i lungimea de la 9 la 35 7m. Durata de!c$rc$rii e!te de 5,3 !. tem#eratura din canalul de de!c$rcare e!te de +@555P(, iar ten!iunea de voltat$ atinge +5H/2 - !ub form$ de boabe K de!c$rcarea are form$ de m$rgele2 - globular K a#are du#$ un fulger liniar, are un diametru &n jur de +4 cm, o durat$ de c)teva minute "i !e de#la!ea $ cam cu 3 mR!. *oate #$trunde #rin orice orificii. Tunetul K e!te gomotul #rodu! de dilatarea "i contractarea bru!c$ a aerului din canalul de de!c$rcare al fulgerului. Aurorele K !unt fenomene luminoa!e determinate de #articulele #rovenite de la Soare, care love!c moleculele de aer rarefiat. 2ocul Sf*ntului Elm K a#are &n orele #remerg$toare orajelor 0de!c$rc$rilor electrice1 #e v)rfurile a!cu%ite. On condi%iile &n care c)m#ul electric al atmo!ferei are valori mari, !e #roduce un flu' de electroni ce dau o numita lumino itate.

@5

B. PROCESELE SINOPTICE SI PREVEDEREA TIMPULUI

2.1. MASELE DE AER
Ma!ele de aer !unt volume &n care #arametrii meteorologici au un caracter relativ con!tant 0volume de aer care &"i con!erv$ anumite elemente meteo: gradul de tran!#aren%$ al aerului, tem#eratura, umiditatea "i nebulo itatea1. (a dimen!iuni, ma!ele de aer !e #ot &ntinde : - #e ori ontal$ K de la mii de 7ilometri #)n$ la !ute de mii de 7ilometri2 - #e vertical$ K de la c)%iva 7ilometri #)n$ la limita !u#erioar$ a tro#o!ferei. Ma!ele de aer #ot !tagna o #erioad$ &ntr-o on$, dar !e "i #ot de#la!a. Ele !e formea $ dea!u#ra onelor &n care elementele meteo varia $ #u%in 0marile de"erturi, g,e%urile artice !au antarctice, dea!u#ra anticiclonilor !tabili !au !ta%ionari1. (la!ificarea ma!elor de aer !e face du#$ mai multe criterii : a. criteriul termic7 - ma!e de aer cald K #rovin de la latitudini mici "i determin$ &nc$l irea vremii2 - ma!e de aer rece K #rovin de la latitudini mari "i determin$ r$cirea vremii. 8. criteriul termo-&inamic ,&e stratificare. 7 - ma!e de aer !tabile K !unt ma!ele de aer &n care gradientul termic vertical &n !tratul inferior e!te mai mic dec)t cel normal 05,>4P( la fiecare +55 m1. La ace!te ma!e de aer nu !e #roduce convec%ia, nu !e formea $ nori "i e!te caracteri!tic$ vremea !enin$, frumoa!$. Sunt con!iderate ma!e de aer !tabile ma!ele de aer reci. - ma!e de aer in!tabile K aici gradientul termic vertical e!te mai mare dec)t cel normal. Ace!te ma!e de aer favori ea $ convec%ia, cu formarea norilor "i c$derea #reci#ita%iilor, re ult)nd deci o vreme &nc,i!$. E!te con!iderat$ ma!$ de aer ti#ic in!tabil$, ma!a de aer cald. Ma!ele de aer &"i #ot !c,imba caracterul de !tabilitate !au de in!tabilitate #rin traver!area unor !u#rafe%e acvatice. A!tfel, o ma!$ de aer !tabil$, trec)nd iarna #e!te ocean, devine in!tabil$. On tim#ul verii, o ma!a de aer in!tabil$ trec)nd #e!te ocean, devine !tabil$.

Din +un.# e -e e&e !l gene$ei

@. Mase &e aer arctice sau antarctice Ace!te ma!e de aer #ot fi de dou$ feluri : maritim arctice ,antarctice. "i continental arctice ,antarctice.. (ele maritim arctice !unt cele mai reci ma!e de aer. Sunt grele "i nu reu"e!c !$ treac$ #e!te onele muntoa!e. Ma!ele de aer maritim arctice !e formea $ dea!u#ra :c.Ong,e%at. !unt ma!e de aer in!tabile care generea $ #reci#ita%ii !ub form$ de $#ad$ iar #$trunderea lor &n Euro#a determin$ nin!ori tim#urii !au t)r ii. Ma!ele de aer continental arctice !e formea $ &n nordul Siberiei, !unt reci u!cate, vi ibilitate #e!te 45 7m. Determin$ o vreme foarte !enin$ dar foarte rece. Nu reu"e!c !$ treac$ #e!te Mun%ii .ral. @+

;. Mase &e aer polare De a!emenea "i ace!te ma!e de aer #ot fi de dou$ feluri : maritim polare "i continental polare. Ele !e formea $ dea!u#ra anticiclonilor de la latitudini medii. Ma!ele de aer maritim #olare !e formea $ dea!u#ra anticiclonului canadian. Sunt ma!e de aer !tabile reci dar traver!)nd :c.Atlantic devin in!tabile #rin &nc$l irea !tratului inferior a!tfel c$ ajung #e teritoriul Euro#ei ca ma!e in!tabile determin)nd o vreme &nc,i!$ cu #reci#ita%ii. Ma!ele de aer continental #olare !e formea $ dea!u#ra anticiclonului !iberian. Sunt ma!e de aer reci !tabile care generea $ o vreme !enin$ dar foarte rece. *$trunderea #e teritoriul %$rii noa!tre !e manife!t$ !ub form$ de aver!e de $#ad$ "i vi!col. D. Mase &e aer tropicale Yi ace!tea !unt de dou$ feluri : maritim tropicale "i continental tropicale. Ma!ele de aer maritim tro#icale !e formea $ dea!u#ra anticiclonului a oric. Sunt ma!e de aer foarte umede care #$trund #)n$ #e teritoriul %$rii noa!tre. Determin$ aver!e de #loaie cu de!c$rc$ri electrice, iar du#$ ce umiditatea !-a con!umat generea $ o vreme cald$ "i !enin$. Ma!ele de aer continental tro#icale !e formea $ &n nordul Africii, Arabia, *a7i!tan. Sunt ma!e de aer calde, u!cate, cu vi ibilitate redu!$ datorit$ #ulberilor de ni!i# "i #raf. G. Mase &e aer ecuatoriale Se formea $ de o #arte "i de alta a Ecuatorului. Sunt ma!e de aer foarte calde "i foarte umede. Ele !e de#la!ea $ latitudinal de la E la /, e'ce#%ie f$c)nd ma!ele #olare !au meridional de la S la N 0!au de la N la S1. De#la!area meridional$ determin$ #$trunderea aerului tro#ical la latitudini mari !au a aerului #olar la latitudini mici. De#la!area ma!elor de aer dintr-o on$ &n alta facilitea $ contactul dintre ma!e de aer cu caracteri!tici diferite. ]ona de contact !e nume"te on$ frontal$ iar fenomenul #oart$ denumirea de front atmo!feric.

2. 2. FRONTURILE ATMOSFERICE
Pro8leme generale 6enomenele din aceea!i ma!a de aer !unt redu!e ca inten!itate "i #un &n frecvente fenomene inten!e #roducandu-!e doar la conlictul a dou$ ma!e de aer diferite. ]ona de tran itie dintre dou$ ma!e de aer !e reali ea a de-a lungul !u#rafe%elor frontale 0numite fronturi atmo!ferice1. 6enomenele ce au loc &n cadrul fronturilor !e nume!c fenomene frontale. Stratul de tran itie e!te gro! de cateva !ute de metri, el fiind redu! conventional la o !u#rafata. Inclinarea ace!tei !u#rafete fata de !u#rafa%a tere!tr$ e!te de !ub +V, dar uneori ajunge la 3-9V. Inter!ectia !u#rafe%ei frontale cu !u#rafa%a tere!tr$ generea a o linie numit$ linia frontului. *roce!ul de formare a fronturilor atmo!ferice !e nume!te frontogene a, iar cel de de!tramare a fronturilor !e nume!te frontoli a. *entru frontogene $ !unt nece!ari curenti contrari, iar #entru frontoli $ curen%i divergen%i.

@3

6ronturile atmo!ferice !unt caracteri!tice de#re!iunilor e'tratro#icale, &n talveguri de#re!ionare "i foarte rar la #eriferia anticiclonilor. (ondi%iile ca !$ !e forme e un front atmo!feric !unt : - diferen%a de tem#eratur$ dintre ma!ele de aer !$ fie de cel #u%in 4P( 2 - !$ e'i!te diferen%$ de umiditate 2 - curen%ii de aer !$ fie convergen%i. 6enomenul de formare a fronturilor !e nume"te frontogene $ "i !e #roduce la curen%i convergen%i, iar fenomenul de di!trugere a fronturilor !e nume"te frontoli $ "i !e #roduce la curen%i divergen%i. 6ronturile atmo!ferice nu !e &nt)lne!c &n #o i%ie vertical$ ci u"or &nclinate datorit$ aerului rece ce are #o i%ia unei #ene !ub aerul cald. ]ona de formare a fronturilor e!te #e coa!tele de e!t ale Americii de Nord, &n nordul :c.*acific, ve!tul Euro#ei "i :c.Arctic. 6ronturile, du#$ modul cum !e formea $, #ot fi : fronturi principale K care iau na"tere datorit$ mi"c$rilor meridionale a ma!elor de aer. 6ront arctic format &ntre ma!e de aer arctice "i #olare2 front #olar format &ntre ma!e de aer #olare "i tro#icale2 front tro#ical format &ntre ma!e de aer tro#icale "i ecuatoriale. ]ona frontal$ are l$%imea de ordinul ecilor de 7m "i &n$l%imea func%ie de ma!a de aer mai activ$. fronturile secun&are K iau na"tere &n interiorul de#re!iunilor e'tratro#icale. Ele #ot fi de mai multe feluri : front cald, front rece, front oclu , front cva!i!ta%ionar.

F&%n#ul .!l
Ia na"tere c)nd ma!a de aer cald e!te cea mai activ$. Ma!a de aer cald fiind mai u"oar$ alunec$ #e!te aerul rece, iar #e m$!ura &n$l%$rii #e #anta format$ iau na"tere norii frontali "i cad #reci#ita%ii cu caracter general ce durea $ a#ro'imativ +E-+> ,. dir. v)nt (i (! aer cald A! N! aer rece #reci#ita%ii cu caracter general +E-+> , #e o !u#rafa%$ de 955-E55 7m3 (i K nori cirru! (! K nori ciro!tratu! A! K nori alto!tratu! N! K nori nimbo!tratu!

Du#$ trecerea frontului vremea !e ameliorea $, !e &nc$l e"te, v)ntul e calm la moderat "i !e rote"te, #ot a#$rea nori !tratu! !au !tratocumulu!.

@9

F&%n#ul &e.e
Ma!a de aer mai activ$ e!te ma!a de aer rece "i func%ie de diferen%a de tem#eratur$ dintre aerul cald "i cel rece #oate e'i!ta front rece de ordin I "i front rece de ordin II. 6ront rece de ordin I K atunci c)nd diferen%a de tem#eratur$ nu e!te mai mare de 4P(. (b K nori cumulonimbu! (i (!
A!

(b

aer rece

1s

aer cald aver!e E-> , #e o !u#rafa%$ de +55- +45 7m3

#reci#ita%ii cu caracter general 4-A , #e o !u#rafa%$ de +45-355 7m3

6ront rece de ordin II K c)nd diferen%a de tem#eratur$ dintre aerul rece "i cel cald e!te foarte mare. *e tim# de var$ v)ntul bate &n rafale "i !e !emnalea $ de!c$rc$ri electrice. (b (b

aer f. rece

aer cald

aver!e 9-E , +55-+45 7m3

aver!e 3-9 , 45-+55 7m3

2rontul oclus E!te ona de &nt)lnire dintre dou$ fronturi. *reci#ita%iile !unt ti#ice frontului cald, frontului rece "i frontului oclu! ce !-a format. Ace!t front #oate fi cu caracter neutru, cald !au rece.

@E

front cald front rece

+. 6rontul oclu! neutru !e formea $ c)nd aerul rece din !#atele frontului rece are aceea"i tem#eratur$ cu aerul rece din fa%a frontului cald. 3. 6rontul oclu! rece !e formea $ c)nd aerul rece din !#atele frontului rece e!te mai rece dec)t aerul rece din fa%a frontului cald. 9. 6rontul oclu! cald !e formea $ c)nd aerul rece din !#atele frontului rece e!te mai cald dec)t aerul rece din fa%a frontului cald.

aer cald aer cald aer rece aer rece aer f.rece aer rece aer rece

aer cald aer f.rece

2rontul cvasista+ionar Simbolurile !unt : *entru de#re!iuni #o i%ia fronturilor e!te urm$toarea :

D front rece HH5 HH4 +555

S t S c

front cald

!ector cald #reci#ita%ii @4

A!#ectul vremii la trecerea unei de#re!iuni, a#ro#ierea de#re!iunii #oate fi identificat$ cu ajutorul norilor cirrus ce a#ar &naintea frontului cald la o di!tan%$ de @55L+555 7m. *re!iunea atmo!feric$ !cade, v)ntul !ufl$ din NE "i E, cu a#ro#ierea de#re!iunii !e inten!ific$ "i &nce# #reci#ita%iile. Trecerea frontului cald e!te marcat$ de !c,imbarea v)ntului din SI "i &n!eninarea cerului. On !ectorul cald, tem#eratura cre"te, #re!iunea !cade, v)ntul &ncetea $ uneori la a#ari%ia norilor stratus2 #oate !$ cad$ burni%$. Du#$ 3ELE@ ,, a#are frontul rece cu aver!e, inten!ificare de v)nt, !c$derea tem#eraturii "i cre"terea #re!iunii. Du#$ trecerea frontului tem#eratura r$m)ne !c$ ut$, cerul !e &n!eninea $, vremea devine frumoa!$ "i rece. Durata vremii &nc,i!e 4LA ile.

Ci.l%nii #&%+i.!li
(iclonii !unt fenomene care !e #roduc numai #e oceane la latitudini cu#rin!e &ntre 4PL+4P N0S1, &n condi%iile &n care tem#eratura a#ei "i a aerului are valori #e!te 3AP(. (iclonii !e de!tram$ c)nd !u#rafa%a lor !e m$re"te "i c)nd &nt)lne!c u!catul deoarece nu mai !unt alimenta%i cu umiditate. (iclonul tro#ical are un diametru de 955 Mm la formare. Are dou$ #$r%i : #artea central$ cu un diametru de 95 Mm care !e nume"te oc,i TcalmU !au vorte'2 aici aerul are numai mi"c$ri a!cendente, vite a de a!cen!iune !#$rg)nd #lafonul norilor2 nu e!te v)nt2 "i #artea e'terioar$.

2. 3. CICLONII SI ANTICICLONII C"=lo$""

(iclonii tro#icali !e manife!t$ &n *acificul de N "i de S, &n :c.Indian de N "i de S "i &n Atlanticul de N. indiferent de ba in "i #erioad$, fiecare ciclon tro#ical !e manife!t$ diferit, are dimen!iuni, traiectorii "i am#la!$ri diferite. (iclonii #oart$ nume diferite "i anume : uragane K &n Atlanticul de N2 $uricane K #e coa!tele de I ale Statelor .nite "i ale Me'icului2 cicloni tropicali K &n :ceanul Indian2 taifun K &n ona Ga#oniei 0*acific12 8aguias K &n ona In!ulelor 6ili#ine2 'illie-'illie K &n nord-e!tul Au!traliei.

6iecare ciclon are un nume #ro#riu. Ace!tea !e iau &n ordine alfabetic$ &n func%ie de ordinea a#ari%iei lor. Litera indic$ al c)telea ciclon e!te #entru acea on$. On formarea #erturba%iilor tro#icale #ot e'i!ta diferite fa e, &nainte de formarea unui ciclon #ro#riu- i!. *rima #erturba%ie !e nume"te &epresiune tropical6 >TADA? H , &n care v)ntul ajunge #)n$ la 99 Nd. A#oi furtun6 tropical6 >TASA? , v)ntul are &ntre 99LEA Nd. A treia fa $ e!te cea de furtun6 tropical6 puternic6 >SATASA? , vite a v)ntului EAL>E Nd. Ciclon tropical >CAIA? , v)nt cu #e!te >E Nd.

@>

Semnele apari+iei ciclonilor +. Sc$derea #re!iunii !ub valoarea am#litudinii 09LE mb1 "i di!#ari%ia mareei barometrice. 3. A#ari%ia norilor cirrus !ub form$ de g,ear$ de #i!ic$, urma%i "i de alte ti#uri de nori care !e de#la!ea $ !#re centru. *o i%ia centrului ciclonului !e #oate determina cu ajutorul legii 8uB!-8allot, care !#une c$ &n emi!fera nordic$, av)nd v)ntul &n fa%$ centrul furtunii va fi &n drea#ta, #u%in &na#oi "i anume, la v)nt de for%a >, va fi +34PL+94P R#2 la o !c$dere a #re!iunii de +5 mb, va fi la drea#ta R#W++5P2 la o !c$dere de 35 mb va fi la R#WH5P. *entru emi!fera !udic$, acelea"i valori, dar centrul va fi &n !t)nga, #u%in &na#oi. A#ar valuri de ,ul$ care !e de#la!ea $ mai re#ede dec)t ciclonul "i &nce# de!c$rc$rile electrice ce #roduc #ara i%i &n a#aratura radio, &n!o%ite de aver!e de #loaie ce reduc vi ibilitatea la c)teva cabluri. Articolul 94 din (onven%ia Interna%ional$ #entru :crotirea /ie%ii #e Mare 0S:LAS1, !tabile"te con%inutul me!ajului de #ericol #e care trebuie !$-l tran!mit$ orice nav$ ce a ob!ervat !emnele caracteri!tice ciclonului. Me!ajul trebuie !$ con%in$ : - data, ora "i #o i%ia navei care a ob!ervat fenomenul2 - #re!iunea atmo!feric$ corectat$2 - tendin%a #re!iunii din ultimele 9,2 - direc%ia real$ a v)ntului "i for%a v)ntului #e !cara 8eaufort2 - ,ula "i direc%ia din care vine2 - drumul "i vite a din ultimele 9 ,. Manevra navei trebuie !$ %in$ cont de cele dou$ !ectoare ale fiec$rui ciclon, !emicercul #ericulo! S.*. "i !emicercul manevrabil S.M.

S#

de#la!area ciclonului

Traiectoria #e care trebuie !$ o ia nava #entru evitarea ciclonului

SM

SM

S#

Jonele afectate &e cicloni9 &enumirea local69 num6rul pe an Ci &urata Jone Antile - (araibe Denumirea local6 uragan 1um6r K an H K +5 Durata , ile. H @A

I (aliforniei "i al Me'icului 6ili#ine, Marea (,inei de S, Ga#onia *acificul central N "i NI Au!traliei I :c.Indian Colful 8engal "i Marea Arabiei

,urican taifun !au baguia! uragan Iillie - Iillie! orcane ciclon

H K +5 3@ >KA 3K9 H 9KE

A +5 A H #)n$ la +5 EK4

Cene a "i evolutie La latitudinii mijiocii "i !u#erioare, de#la!area ma!elor de aer !e face #rin formatiuni barice mobile, cicloni "i anticicloni, care !e deo!ebe!c din unele #uncte de vedere de ciclonii "i anticiclonii !tabili, din centrele de actiune. (iclonii mobili a#ar de regula &n familii "i !e de#la!ea a de la ve!t la e!t. Intre indivi ii unei familii !unt de regula anticicloni, iar familiile de cicloni !unt de!#artite &ntre ele #rint-un anticiclon mai #uternic, anticiclonul de inva ie. Indivi ii unei familii de cicloni ca "i anticiclonii interecalati nu urmea a tra!ee identice. (iclonul e!te o on$ cu #re!iune atmo!feric$ !c$ ut$ "i cu o circula%ie circular$ a aerului. (iclonii !unt e'#rima%i grafic #rin i obare concentrice de form$ oval$, de regul$ alungite #e o a'$ NE-S/. (iclonii !e de#la!ea $ &n medie cu E5 K 45 7mR,. Onnour$rile "i #reci#ita%iile !unt &n general !ituate &n jum$tatea e!tic$ !au !ud-e!tic$, #or%iunea nord-ve!tic$ fiind de obicei o on$ cu vreme &n cur! de &mbun$t$%ire. On emi!fera nordic$ aerul din interiorul ciclonului circul$ &n !en! inver! acelor de cea!ornic, #e c)nd &n emi!fera !udic$ direc%ia e!te o#u!$. : regiune core!#un $toare, de #re!iune ridicat$, e!te cuno!cut$ ca anticiclon2 ea a#are &ntre ciclonii !ucce!ivi. 6oarte ade!ea vremea !c,imb$toare de la latitudinile medii "i &nalte e!te a!ociat$ cu de#la!area ciclonilor. (onvergen%a ma!elor de aer c$tre ace!te centre e!te &n!o%it$ de ridicarea aerului "i de r$cirea adiabatic$ a ace!tuia care, la r)ndul lor, #roduc &nnor$ri "i #reci#ita%ii. *rin contra!t, vremea frumoa!$ "i &n!orit$ e!te ade!ea a!ociat$ cu de#la!area anticiclonilor. On ace!t ca aerul tinde !$ coboare "i !$ !e r$!#)ndea!c$, #roduc)nd o &nc$l ire adiabatic$, care nu #ermite de voltarea norilor "i a #reci#ita%iilor. (iclonii #ot fi de inten!itate foarte mic$, &n!o%i%i de o !im#l$ #erioad$ de &nnorare, !au de #loaie "i $#ad$ !lab$. *e de alt$ #arte, dac$ gradientul baric e!te #uternic, ciclonul #oate fi &ntov$r$"it de v)nturi de t$rie moderat$ #)n$ la #uternic$. A!tfel de fenomene #oart$ numele de furtuni ciclonice. (iclonii migratori !e &m#art &n trei categorii generale: - ciclonul e'tratro#ical, caracteri!tic latitudinilor medii "i &nalte, care #oate varia de la o u"oar$ #erturba%ie atmo!feric$ #)n$ la o furtun$ #uternic$2 - ciclonul tro#ical, care !e &nt)lne"te la altitudini joa!e, dea!u#ra &ntinderilor de ocean "i #oate varia de la o vreme u"or agitat$ #)n$ la di!trug$torul uragan !au taifun2 - tornada, de"i e!te o furtun$ de #ro#or%ii foarte redu!e, re#re int$ un v)rtej ciclonic cu v)nturi e'trem de #uternice. @@

6urtuna tro#ical$ re#re int$ un !i!tem meteorologic com#u! dintr-un gru# de vijelii cu de!c$rc$ri electrice "i v)nturi ale c$ror vite e !e &ncadrea $ &ntre >9 "i ++H 7mR,. 6urtunile tro#icale iau na"tere din a"a numitele de#re!iuni tro#icale, &n care vite a v)ntului e!te !ub >9 7mR,. Majoritatea !e formea $ dea!u#ra a#elor calde ale oceanelor din onele tro#icale. On ace!te regiuni aerul umed "i cald !e ridic$ form)nd o on$ de #re!iune !c$ ut$ "i d)nd na"tere unor furtuni cu tunete "i fulgere. Aerul care !e de#la!ea $ !#re centrul de #re!iune !c$ ut$ trece #e dea!u#ra a#elor calde ale oceanului "i e!te ume it la r)ndul !$u, &ntre%in)nd a!tfel furtuna. *e m$!ur$ ce aerul cald "i umed !e ridic$ va#orii de a#$ conden!ea $ "i formea $ nori "i #loaie. ()nd va#orii conden!ea $ !e eliberea $ energie. Acea!t$ energie !e nume"te c$ldur$ latent$, !au c$ldur$ de conden!are, "i re#re int$ cantitatea de c$ldur$ care e!te ab!orbit$ !au eliberat$ de o !ub!tan%$ c)nd acea!ta trece #rintr-o !c,imbare de fa $ K &n ace!t ca tran!formarea va#orilor &n lic,id. : furtun$ e!te ca un motor caloric. ($ldura latent$ alimentea $ o furtun$ "i o inten!ific$. Acea!ta !e va inten!ifica at)t tim# c)t aerul cald "i umed va circula c$tre centrul ei, care, &n !c,imb va continua !$-l atrag$. On #lu!, !c,imbarea direc%iei "i vite ei v)ntului cu altitudinea trebuie !$ fie mic$ 0 mai #u%in de 3A 7mR, 1 a!tfel &nc)t c$ldura din interiorul furtunii !$ r$m)n$ &n centru. Rota%ia *$m)ntului afectea $ de a!emenea mi"carea aerului. On emi!fera nordic$ acea!ta devia $ aerul de la !t)nga c$tre drea#ta, &n tim# ce &n emi!fera !udic$ &l devia $ de la drea#ta la !t)nga. Acea!t$ deviere !e nume"te Efectul (orioli!. *e m$!ur$ ce aerul &naintea $ !#re un centru de #re!iune !c$ ut$, devierea #rovoac$ rotirea lui &n jurul centrului &n locul #$trunderii &n ace!ta. Acea!t$ !#iralare a aerului determin$ formarea unor inele de furtuni cu de!c$rc$ri electrice, #recum "i v)nturi circulare. Ace!te v)nturi !e rote!c din ce &n ce mai re#ede c$tre centru. 6or%a centrifug$ arunc$ aerul !#re e'terior. *e m$!ur$ ce furtuna !e inten!ific$ aerul atinge o vite $ care nu-i mai #ermite !$ ajung$ &n centru. Regiunea core!#un $toare #uterii ma'ime de #$trundere a aerului !e nume"te #erete al oc,iului. Aici !e &nregi!trea $ cele mai ridicate vite e. On$untrul ace!tui inel de-abia format ia na"tere o on$ calm$ cuno!cut$ ca oc,i. Aerul din centru circul$ cu #e!te ++H 7mR,. Acum furtuna !-a tran!format &ntr-un uragan. : diferen%$ major$ &ntre o furtun$ tro#ical$ "i un uragan e!te tocmai #re en%a oc,iului din interior. .raganele "i furtunile tro#icale !e !ting re#ede c)nd ajung dea!u#ra unor a#e mai reci !au dea!u#ra u!catului. On ace!te medii ele &"i #ierd !ur!a de aer cald "i umed. Se !ting mult mai re#ede #e u!cat &n #rinci#al #entru c$ !e #ierde eva#orarea a#ei calde a oceanului. .nul dintre cele mai #uternice "i di!trug$toare ti#uri de furtuni ciclonice e!te ciclonul tro#ical, cuno!cut "i !ub numele de uragan !au taifun 0 &n *acificul de ve!t1. El !e formea $ dea!u#ra oceanelor, &ntre @ "i +4 latitudine nordic$, dar nu &n a#ro#iere de Ecuator, unde for%a (orioli! e!te e'trem de !lab$. Majoritatea uraganelor iau na"tere &n interiorul calmelor ecuatoriale, o on$ &ngu!t$ caracteri at$ de #erioade de calm intermitente, bri e u"oare "i vijelii frecvente, aflat$ &ntre ali eele ce bat de la N-E &n emi!fera nordic$ "i din!#re S-E &n cea !udic$. Deoarece calmele ecuatoriale ale Atlanticului !unt !ituate &n mare #arte la nord de Ecuator, uraganele nu a#ar &n Atlanticul de !ud. On oceanul *acific calmele ecuatoriale !e e'tind at)t la nord c)t "i la !ud de Ecuator2 a!tfel uraganele !e #ot #roduce at)t &n *acificul de nord c)t "i &n cel de !ud. (iclonii tro#icali !unt forma%i din v)nturi de mare vite $ care !ufl$ circular &n jurul unui centru de #re!iune joa!$, cuno!cut ca oc,i al furtunii. (entrul de #re!iune !c$ ut$ ia na"tere c)nd aerul cald #redominant e!te &m#in! "i for%at !$ urce de aerul mai rece "i mai den!. De la marginea furtunii c$tre centrul ace!teia, #re!iunea atmo!feric$ !cade bru!c iar vite a v)ntului cre"te. /)ntul atinge inten!itatea ma'im$ &n a#ro#ierea #unctului de #re!iune minim$ 0 a#ro'imativ A3E mm coloan$ de mercur 1. Diametrul onei afectate de for%a di!tructiv$ a v)nturilor #oate de#$"i 3E5 7m. /)nturile #uternice #redomin$ a!u#ra unei regiuni mult mai e'tin!e, cu un diametru de E@5 7m, &n medie. *uterea unui uragan !e m$!oar$ de la + la 4. (el mai !lab, de categoria +, are v)nturi de cel #u%in +35 7mR,. (el mai #uternic

@H

0 "i cel mai rar 1, de categoria 4, !ufl$ cu #e!te 345 7mR,. On interiorul oc,iului furtunii, care are &n medie un diametru de 3E 7m, v)ntul !e o#re"te "i norii !e ridic$, dar marea r$m)ne foarte violent$. .raganele au &n general o traiectorie ce !eam$n$ cu o curb$ a unei #arabole. On emi!fera nordic$ furtunile merg de obicei la &nce#ut #e direc%ia N-/ iar la latitudini mai mari !e &ntorc !#re N-E. On emi!fera !udic$ drumul uraganului e!te de obicei la &nce#ut !#re S-/ "i ulterior !#re S-E. .raganele !e de#la!ea $ cu vite e diferite. La latitudinile mai joa!e vite a varia $ &ntre @ "i 93 7mR,, iar la cele mai &nalte #oate cre"te #)n$ la @5 7mR,. ]onele &n care uraganul !ufl$ &n aceea"i direc%ie cu mi"carea general$ a furtunii !unt e'#u!e violen%ei ma'ime. Num$rul, dar mai ale! inten!itatea de neb$nuit a uraganelor din anul 3554 !unt #u!e #e !eama &nc$l irii a#elor din Colful Me'ico, Marea (araibelor "i re!tul #$r%ii tro#icale a Atlanticului. Tem#eraturile-record ale a#ei #ar !$ fie cele care declan"ea $ furtunile ce !e ,r$ne!c cu a#a cald$ de la !u#rafa%a oceanelor, acea!ta devenind Tcombu!tibilulU uria"ei ma!e de aer #u!e &n mi"care. ()nd a#a de !u#rafa%$ de#$"e"te 3@ de grade (el!iu!, v)ntul o ridic$ vreme de c)teva ile, a#oi tonele de a#$ Tcentrifugat$U &nce# !$ !e de#la!e e, ade!ea &n!#re coa!te. Din +HA5 &ncoace, cre"terea dio'idului de carbon "i a altor #articule degajate de indu!triile #oluatoare din atmo!fer$ a contribuit la &nc$l irea aerului "i ar fi !#orit cu 45 la !ut$ #uterea furtunilor, crede un e'#ert de la celebrul In!titut de Te,nologie din Ma!!ac,u!ett!. Acea!ta ar fi, foarte #e !curt, o#inia ade#%ilor teoriei &nc$l irii globale, &nc$ #rea #u%in acce#tat$ de cei care conduc in!titutele de meteorologie din S.A. De #ild$, directorul (entrului american #entru uragane, autoritatea federal$ &n domeniu, Ma' MaBfield, e!te convin! c$ furtunile deva!tatoare !e #roduc cu o ciclicitate cuno!cut$ deja de !#eciali"ti. A!tfel, du#$ 95-E5 de ani de relativ$ lini"te &n Atlantic, acum ne afl$m &n #erioada de circa 35 de ani de furtuni violente. On !#rijinul ace!tei teorii ar veni fa#tul c$ ultimul uragan com#arabil cu Fatrina !-a #rodu!, &n S.A, la !f)r"itul anilor h>5. Ontre tim#, de"i (,ina continental$, TaiDanul "i Ga#onia au fo!t "i ele lovite de uragane &n ultimele ile, MaBfield crede c$, &n an!amblu, activitatea ciclonic$ &n *acific trece #rintr-o #erioad$ de acalmie. On fine, al%i cercet$tori !e !ituea $ #e o #o i%ie de mijloc &ntre cele dou$ teorii. Ace!ta e!te ca ul lui Roger *iel7e, de la .niver!itatea din (olorado, care crede c$, de"i &nc$l irea global$ #oate !#ori for%a di!tructiv$ a uraganelor, efectele unei atmo!fere mai calde nu contribuie dec)t cu 4 la !ut$, #e o #erioad$ de +55 de ani, la ace!t lucru. Iat$ o !curt$ de!criere a trecerii unui ciclon tro#ical #e mare. On tim#ul ilei ce #recede furtuna aerul e!te &n general calm, #re!iunea u"or #e!te normal$, iar cerul #re int$ nori cirru! &n f)"ii lungi ce #ar !$ #rovin$ dintr-un #unct &nde#$rtat de #e ori ont. Norii #ot avea a!#ectul unui voal, form)nd ,alo !olar "i lunar "i #roduc)nd un a#u! de !oare ro"u. *e mare !e !imte o ,ul$ #relung$, con!tituit$ din valurile de furtun$ care au deva!tat centrul furtunii &n de#la!area !a lent$. *e m$!ur$ ce acea!ta !e a#ro#ie #re!iunea &nce#e !$ !cad$. Se #orne"te v&ntul. .n mare #erete &ntunecat de nori !e a#ro#ie. ()nd ace!ta &nv$luie nava, !e de l$n%uie #loaia toren%ial$. /)ntul atinge cur&nd rafale de #e!te +357mR,, uneori c,iar mai mult. Mari valuri !e !#arg de nav$. S#uma formea $ #)n e continue care reduc vi ibilitatea #ractic la ero. Acea!t$ furtun$ &ngro itoare continu$ tim# de c)teva ore "i e urmat$ bru!c de un calm total "i de &n!eninarea cerului, c)teodat$ "i de cre"terea !en!ibil$ a tem#eraturii. 8arometrul a atin! acum #unctul minim "i nava !e afl$ &n oc,iul central calm al furtunii. Ace!ta e!te de fa#t un v)rtej #rodu! #rin ab!orb%ia ra#id$ !ub form$ de !#iral$ a aerului, care #oate fi com#arat$ cu golul de aer &n form$ de #)lnie ce !e formea $ &n centrul unui v)rtej de a#$ care !e !curge &n canal. De"i aerul e!te clar "i calm, marea e!te aco#erit$ de valuri enorme care con!tituie un grav #ericol #entru nav$. *erioada de lini"te #oate dura o jum$tate de or$, du#$ care un mare #erete &ntunecat de nori cu#rinde nava "i !e #orne!c din nou v)nturi

H5

#uternice, acum &n!$ &n !en! inver! fa%$ de cele din #rima jum$tate a furtunii. Acea!ta mai b)ntuie cu furie c)teva ore, a#oi v)ntul !cade tre#tat, norii !e &m#r$"tie "i vremea frumoa!$ revine. Im#ortan%a geografic$ a ciclonilor tro#icali re id$ &n efectul lor e'trem de de!truciv a!u#ra in!ulelor "i regiunilor de coa!t$. Au e'i!tat ca uri c)nd ora"e au fo!t nimicite &n &ntregime. ()nd nivelul a#ei !e ridic$ !ub #re!iunea #uternic$ a v)ntului, mari valuri de furtun$ #$trund ad)nc #e terenurile joa!e ale coa!tei. Navele !unt ridicate "i #urtate &n interiorul u!catului. Dac$ furtuna !e a!ocia $ cu #erioada de flu', inunda%ia ia #ro#or%ii "i mai mari. Atolii jo"i de corali din *acificul de ve!t #ot fi m$tura%i &n &ntregime de a#a de mare &m#in!$ de v)nt, care ia cu !ine #almierii "i ca!ele, &neac$ #o#ula%ia. On +HA5 un uragan a b)ntuit #rin 8anglade!,, &n in!ulele aflate &n delta r)ului Cange,omor)nd circa un milion de oameni. On !e#tembrie +H@4 uraganul Cloria a b)ntuit #e coa!tele de e!t ale S.A, din (arolina de Nord, #rin !tatul NeD ;or7, #)n$ &n (onnecticut, #roduc)nd #agube de @ miliarde de dolari. (el mai #uternic uragan care a lovit emi!fera ve!tic$ &n !ecolul 35, Cilbert, a deva!tat Gamaica "i #$r%i din Me'ic &n +H@@, aduc)nd v)nturi care b$teau cu #e!te 945 7mR,. (ele mai recente uragane di!trug$toare din i!toria Statelor .nite au fo!t =ugo 0 +H@H 1 K care a l$!at #agube de #e!te E,3 miliarde de dolari "i 45 de mor%i K "i AndreD 0 +HH3 1 K cu #agube de +4,4 miliarde de dolari, #e!te 45 de mor%i "i mii de oameni r$ma"i f$r$ ad$#o!t. On 3559, dea!u#ra Atlanticului !-au format +> furtuni care au fo!t denumite, cu mult #e!te media de H,@ a #erioadei +HEE-+HH>, ceea ce re#re int$ o confirmare a tendin%ei ultimilor ani de cre"tere accentuat$ a num$rului de #erturba%ii atmo!ferice tro#icale. Ab!en%a condi%iilor El Nino in *acific au contribuit la o derulare a unui !e on al furtunilor activ. : furtuna care a fo!t denumita !-a de voltat in a#rilie, cu mult inainte de ince#erea !e onului uraganelor, iar alte doua furtuni !-au format !i au fo!t denumite du#a momentul obi!nuit la inc,eierii !e onului uraganelor K in decembrie. A dintre furtunile denumite au fo!t cla!ificate ca uragane, iar 9 dintre ele au fo!t TmajoreU 0de categoria 9 !au mai mare #e !cara SaffirSim#!on1. .raganul I!abel a fo!t de de#arte cel cu im#actul cel mai #uternic a!u#ra S.A, dintre toate furtunile formate in Atlantic in vara anului 3559. .raganul Guan a de#a!it toate recordurile de inten!itate din tim#urile moderne, afectand grav onele =alifa' !i Nova Scotia. Me'icul a fo!t lovit de o !erie de uragane !i furtuni tro#icale in augu!t, !e#tembrie !i octombrie, cand !-au #rodu! #reci#itatii abundente, inundatii !i alunecari de teren in intreaga tara. In e!tul *acificului, !e onul uraganelor a ince#ut ne!#ectaculo!, de!i +> furtuni au fo!t denumite. Acea!ta valoare e!te #utin mai mare decat cele din ani anteriori, dar a#ro#iata de media de +>,E a #erioadei +H>>+HH>. Niciuna dintre furtuni nu a atin! forta unui uragan #ana catre !far!itul lunii augu!t, dar, ulterior, A furtuni au ajun! la forta unui uragan #ana la 9+ octombrie. 3559 a fo!t #rimul an de du#a +HAA in care nici un uragan nu a atin! gradul 9 de inten!itate. In *acificul de nord-ve!t, activitatea a fo!t oarecum mai !laba, cu doar 3+ de furtuni ob!ervate !i denumite, !ub media de 3>,A a #erioadei +HA+-3555, !ituand, a!tfel, anul 3559 #e locul trei in ceea ce #rive!te numarul mic de furtuni. +E furtuni au atin! inten!itatea unui taifun !i cateva dintre ele au afectat tarile a!iatice. Taifunul Maemi a traver!at !udul Ga#oniei !i a ajun! dea!u#ra *enin!ulei (oreene #e +3 !e#tembrie, facand +95 de victime !i mari #agube materiale. In ba inul !ud-ve!tic al :ceanului Indian, !e onul ciclonilor a fo!t unul activ, cu un numar #e!te medie de furtuni denumite. In Sri Lan7a, #reci#itatiile abundente adu!e de catre ciclonul tro#ical 5+8 au deteriorat !iuatia !i a!a #recara, #rovocand inundatii !i alunecari de teren !i ucigand cel #utin 355 de oameni. Ace!te inundatii au fo!t con!iderate cele mai grave din ultimii 45 de ani. .raganul Ivan a atin! Statele .nite in dimineata ilei de joi, +> !e#tembrie 355E #e coa!ta !tatului Alabama, du#a o trecere violenta #rin regiunea (araibelor !i a Colfului Me'ic. 6urtuna a !labit u!or, #ana la un uragan din (ategoria 9, cu vint #uternic de 3+5 7mR, la atingerea coa!tei !i cu valuri de +4 m. Ivan a !trabatut de a!emenea trei alte !tate din !ud-e!t K Loui!iana, Mi!!i!!i##i !i 6lorida K cu vint feroce, valuri gigantice !i bri anti #uternici, fortand evacuarea a #e!te 3 milioane de oameni !#re one mai !igure. *e H+

ma!ura ce Ivan avan!a !#re interiorul tarii, ca!e intregi erau !mul!e din temelii. +9 oameni au murit #ana vineri dimineata 0+A !e#tembrie 355E1. S-au e!timat #ierderi intre E !i +5 miliarde de dolari .S. In tim# ce Ivan atingea coa!ta americana, !e formau inca trei furtuni tro#icale !au uragane: Geanne in ona (araibelor, Gavier in lungul coa!tei ve!tice a Me'icului !i Statelor .nite, Farl in Atlantic. Se crede ca fa a activa a !emnalului Atlantic multidecenal con!tituie factorul #rinci#al al ace!tei activitati cre!cute a uraganelor.Ivan e!te con!iderat unul dintre cele mai violente din ultimii eci de ani. La un moment dat, vite a vintului a atin! (ategoria 4 0#e!te 3E@ 7mR,1. In !tatele din regiunea Marii (araibelor a #rodu! #agube im#ortante, omorand 9A de oameni in Crenada, 3+ in Gamaica, 4 in /ene uela, E in Re#ublica Dominicana, 9 in =aiti !i + in Tobago. *e unde a trecut, Ivan a culcat la #amant ca!e, a doborat arbori !i a di!tru! drumuri. In Crenada, H5N din cladiri au fo!t avariate !au di!tru!e. Acea!ta ona a fo!t lovita de #atru ori in ceva mai mult de o luna, de catre (,arleB la mijlocul lui augu!t, 6rance! la !fir!itul lui augu!t !i ince#utul lui !e#tembrie, Ivan !i Geanne la mijlocul lui !e#tembrie. A fo!t #entru #rima oara din +H45 cand trei uragane !ucce!ive deva!tatoare, atat de a#ro#iate in tim#, au !trabatut 6lorida: (,arleB !i 6rance! au omorat 3A !i re#ectiv +5 oameni, iar #agubele totale #rodu!e doar de 6rance! au fo!t e!timate intre 4 !i +4 miliarde de dolari .S. In regiunea *acificului de nord-ve!t au fo!t generati +@ cicloni tro#icali #ina la !far!itul lui augu!t 355E, fata de o medie de +E,+. (inci dintre ei au debutat in iunie, ceea ce a in!emnat numarul ma'im record de du#a +H4+, cand au ince#ut inregi!trarile oficiale ale taifunurilor. (inci din cei +@ cicloni tro#icali au atin! Ga#onia, ceea ce e!te , iara!i, #e!te normal. Ace!t lucru a fo!t cau at de fa a activa a o!cilatiei tro#icale intra!e onale in ona tro#icala a *acificului de ve!t, in lunile iunie !i augu!t. Mai multe taifunuri au lovit Ga#onia, deoarece ma'imul !ubtro#ical din *acific !-a de#la!at !#re nord fata de #o itia normala. Inten!itatea lor !-a datorat fa#tului ca tem#eratura !u#rafetei marii a fo!t #e!te cea normala iar taifunurile nu au #ierdut din forta la trecerea #e dea!u#ra a#ei. N$!cut$ &n ona Ar,i#elagului 8a,ama! ca furtun$ tro#ical$, [Rita[ a cre!cut continuu &n inten!itate #)n$ c)nd a ajun! o furtuna-mon!tru, cu rafale de vant de 3@+ 7mRora. Diametrul furtunii a fo!t de a#roa#e >55 7m.Rita a fo!t al +Alea uragan din anul 3554 "i al treilea uragan ca #utere din i!torie. Calve!ton e!te deja un ora!-fantoma. Situat la 3,4 metri #e!te nivelul marii, ora!ul a#roa#e ca a fo!t !ter! de #e ,arta la +H55, cand trecerea unui uragan fara nume a #rodu! un bilant de >.555 - +3.555 de morti. S#eciali"tii americani au f$cut bilan%ul anului 3554: 3+ de uragane !-au mai &nregi!trat doar acum A3 de ani,in!a niciodat$ 4 uragane de categoria E "i 4 &ntr-un !ingur !e on, ca &n 3554. De"i !#eciali"tii americani evit$ !$ dea vina #e &nc$l irea global$, #rovocat$ de #oluare "i defri"$ri &n ma!$, !e cunoa"te c$, odat$ cu ridicarea tem#eraturii, !e eva#or$ mai mult$ a#$ de #e !u#rafa%a oceanelor, un adev$rat magnet #entru formarea furtunilor.

H3

2. /. -ROGNO.A ,REMII
V&e"e! 2i "e&1ul -&e"ii
/remea e!te !tarea fi ic$ a atmo!ferei &n continu$ !c,imbare, care &ntr-un anumit loc, la un moment dat, !e caracteri ea $ #rintr-un com#le' de #roce!e "i fenomene meteorologice. Diferitele &n!u"iri, fenomene "i #roce!e fi ice din atmo!fera #oart$ denumirea de elemente meteorologice. Ace!tea !unt: radiatia !olara 0care e!te "i factor genetic al climei1, tem#eratura !olului, tem#eratura aerului, ume eala , nebulo itatea, #reci#itatiile atmo!ferice, #re!iunea atmo!ferica "i v)ntul. Se adaug$ manife!tari fi ice !ecundare ce define!c fenomenele meteorologice. On atmo!fer$ cat "i la contactul ace!teia cu !u#rafa%a tere!tra !e #etrec fenomene fi ice !ecundare, ce caracteri ea a diferitele elemente meteorologice, numite "i meteori. Majoritatea !unt re ultat al #re entei a#ei &n !tare lic,id$ !au !olid$, &n atmo!fer$ "i la contactul ace!teia cu !u#rafa%a tere!tr$, &n !u!#en!ie, c$dere !au de#u!e #e !u#rafa%a tere!tr$ 0,idrometeorii1. Se adaug$ fenomene #rodu!e de #re en%a #ulberilor &n atmo!fera 0litometeorii1 "i fenomene #rodu!e de trecerea luminii #rin atmo!fera 0fotometeorii1, !au de #re enta electricit$%ii atmo!ferice 0electrometeorii1, ca "i unele caracteri!tici #articulare ale elementelor meteorolgice 0cum ar fi v)ntul tare etc.1. /remea #oate fi caracteri at$ !intetic doar #rin caracteri!ticile de ba a a elementelor meteorologice definitorii: tem#eratur$, nebulo itate, #reci#itatii. De e'em#lu, !e #oate !inteti a vremea unei regiuni #entru un interval a!tfel: vremea a fo!t rece, cu cerul aco#erit "i #reci#itatii !labe. *rogramul de ma!ur$tori meteorologice !e derulea a #rin ma!uratori in!trumentale "i vi uale, la anumite intervale de tim#. a!u#ra #arametrilor elemnentelor meteorologice cat "i a!u#ra fenomneleor meteorologice, avand ca !co# #rinci#al !tabilirea tendintelor viitoare de evolutie. Succe!iunea &n tim# a diferitelor !t$ri fi ice ale atmo!ferei, &n continu$ !c,imbare, con!tituie mer!ul !au evoiu%ia vremii. Sc,imb$rile vremii !unt #eriodice "i ne#eriodice. Sc,imbarile #eriodice !unt ilnice "i anuale, fiind de#endente de modul diferit de rece#tare a radiatiei !olare, datorita formei *am)ntului, &nclinarii a'ei !ale "i mi!carilor !ale, de rotatie "i revolutie. Sc,imb$rile ne#eriodice de#ind de circulatia generala a atmo!ferei. Ele !unt foarte frecvente mai ale! &n onele tem#erate. No%iuni de #revedere a tim#ului (unoa"terea legilor du#a care !e de!f$"oar$ fenomenele "i #roce!ele meteorologice ofera #o!ibilitatea ca #e ba a !tabilirii unor !itua%ii !ino#tice !ucce!ive, !$ !e antici#e e caracterul "i evolutia condi%iilor meteorologice #entru anumite teritorii "i intervale de tim# determinate. Termenul !ino#!i! &n!eamn$ #revedere &n limba greaca. 6olo!ind metoda !ino#tica, !e #oate !tabili dac$ regiunea #entru care !e elaborea a #revi iunile, !e va mentine &n urm$torul interval de tim# &n aceea!i ma!$ de aer, !au urmea a !$ fie traver!at$ de un front meteorologic, du#a care &n regiune !e va in!tala o ma!a de aer cu alte caracteri!tici. Materialul !ino#tic !e tran!mite de la !tatiile meteorologice, o#erativ, la centrele regionale de #revedere a tim#ului "i la laboratorul de #rogno a a vremii. Datele de la #rinci#alele !tatii meteorologice !unt tran!mi!e &n reteaua meteorologiec$ mondial$. *entru #rogno a !e folo!e!c ,$r%ile !ino#tice de ba $, #e care !unt &n!cri!e &n dre#tul !ta%iilor meteorologice, date codificate ale #rinci#alelor elemente meteorologice, conte'tul baric, onele de #reci#itatii, ma!ele de aer etc. Se adaug$ ,$rti #articulare cu #rivire la configuratia cam#ului baric la diferite inaltimi etc.

H9

Metoda !ino#tica !e com#letea $ cu date #rovenite din aero!ondaje, determin$ri radar !atelitare, cu ajutorul c$rora !e cunoa!te di!tributia &n altitudine a tem#eraturii, ume elii, vite ei "i directiei vantului "i &n !#ecial a to#ografiei barice. *e ba a evolutiei tuturor ace!tor elemente, a cunoa!terii legilor fi icii "i meteorologiei "i #e ba a unei bogate e'#erience &n domeniu, !e efectuen $ #rogno ele. Ace!tea #ot fi de !curt$ durata 0#)n$ la 3E ore1, de durat$ medie 0+-4 ile1 "i de lunga durat$ 0#e!te 4 ile1. 6olo!irea metodelor !tati!tice ale fi icii "i matematicii, utili area #e !car$ larg$ a electronicii "i ciberneticii, a imbun$t$%it !im%itor gradul de veridicitate al #rogno elor meteorologice. E!te de mentionat c$ &n domeniul meteorologiei !e utili ea a cele mai #erformante calculatoare ale lumii. .tili area !atelitilor meteorologici, a fotografiilor efectuate din co!mo! a!u#ra !i!temelor noroa!e, a ma!urarii #rin ra e infraro!ii a tem#eraturilor atmo!ferei la diferite nivele "i utili area #e !cara larg$ a radarului meteorologic, au revolutionat meteorologia !ino#tica. Momentele im#ortante &n de voltarea !tiintei "i te,noiogiei cum ar fi telegraful, telefonul, radio, calculatorul electronic, tele'ul, fa'ul, radarul, tran i!torii, televi iunea, comunicatiile #rin fibra o#tica, comunicatiile #rin !atelit, !tatiile meteorologice automate, rac,etele meteorologice, !atelitii meteorologiei etc, au im#ul!ionat "i meteorologia, care e!te o "tiin%$ de varf. E'#erimente "i #rogramele meteorologice mondiale co!t$ miliarde de dolari. Acea!ta nu e!te &nt)m#l$tor, deoarece &n #ragul celui de al treilea mileniu, un num$r im#ortant dintre #roblemele globale ale omenirii, &"i au cau a &n atmo!fer$. Suntem martorii unui #roce! lent dar con!tant de &nc$l ire a atmo!ferei, care a debutat odat$ cu indu!triali area. Doar &n ultima !ut$ de ani, tem#eratura tro#o!ferei inferioare a cre!cut cu +V (, fa#t ce are con!ecin%e multi#le a!u#ra tuturor &nveli"urilor #lanetei. Se con!tat$ o #oluare accentuata a atmo!ferei, o acidifiere continu$ a #reci#itatiilor 0#loile aciede1, o !ubtiere a !tratului de o on, care #ermite rece#tarea radia%iei ultraviolete, la valori ce #roduc efecte negative. Are loc o aridi are vi ibila a onelor !ubecuatoriale, tro#icale, !ubtro#icale "i tem#erate "i mai ale! &n onele calde. *reci#itatiile ca#ata caracter torential. Sc,imbarile de vreme !unt din ce &n ce mai im#revi ibile. (onform !tati!ticii Agentiei ja#one e #entru mediu, din Iulie 3555, &n ultimii 95 de ani !-au &nregi!trat o cre"tere alarmant$ a #ierderilor de vie%i omene!ti cau at$ de de a!trele naturale. Acea!ta cre"tere e!te datorata m$ririi frecventei "i inten!itatii de a!trelor climatice, fenomen ce a fo!t #u! #e !eama #roce!ului de incal ire al atmo!ferei. Numarul de #ierderi de vreti omene!ti, #rovocat de de a!trele climatice a fo!t e!timat, #entru ace!te trei decenii la o medie anuala de +55.555. *revederea tim#ului #$!!trea $ inc$ grade de #robabilitate ce varia $ inver! #ro#ortional cu durata #erioadei #entru care !-a efectuat #rogno a. *rogno ele de !curta durat$ !unt a#roa#e intotdeauna e'acte, #entru regiuni omogene "i mai ale! dea!u#ra m$rilor "i oceanelor, unde #erturbatiile #rodu!e de !u#rafa%a activ$ !unt minime. Progno a meteorologic6 *rogno a meteorologic$ e!te o o#era%iune com#le'$ de !tabilire a caracteri!ticilor elementelor ,idrometeorologice #e un anumit interval de tim#. Ontocmirea #rogno ei de#inde de urm$rirea &n tim# "i &n mod !i!tematic a informa%iilor meteo tran!mi!e, de calitatea "i cantitatea me!ajelor rece#%ionate. E!te nece!ar !$ !e cunoa!c$ legile du#$ care !e de!f$"oar$ #roce!ele fi ice din atmo!fer$, !$ !e cunoa!c$ informa%ia ,idrometeorologic$ codificat$ "i !$ !e decodifice me!ajele "i ,$r%ile !ino#tice. La nave informa%ia !e #rime"te &n clar, codificat !au #rin NA/TE<. *rima fa $ a &ntocmirii unei #rogno e e!te !tabilirea corela%iilor &ntre #erioada actual$ "i cea anterioar$, %in)ndu-!e cont de natura !u#rafe%ei active, influen%ele fi ico-geografice ale regiunii, #ornind de la #rinci#iul c$ cel #u%in &n urm$toarele 3E de ore, fenomenele vor avea a#ro'imativ acela"i a!#ect, cu mici modific$ri.

HE

Progno a c*mpului 8aric Se con!ider$ c$ centrii barici &n #erioada de #rogno $ !e vor de#la!a cu aceea"i vite $ "i orientare ca &n #erioada anterioar$. De#re!iunile cu i obare alungite, !e vor de#la!a &n direc%ia a'ei mari a de#re!iunii. De#re!iunile &n !tadiul de um#lere, au tendin%a de a devia !#re !t)nga, mic"or)ndu-"i vite a. ()nd o de#re!iune !au un anticiclon &"i inten!ific$ activitatea, vite a lor de de#la!are cre"te de obicei &n linie drea#t$. Devierea traiectoriei de#re!iunii !e #roduce atunci c)nd acea!ta !e a#ro#ie de un anticiclon !ta%ionar. (entrii barici cu i obare circulare, !e de#la!ea $ &n direc%ia centrului de minim$ tendin%$ baric$ cu devieri la !t)nga #entru de#re!iuni "i la drea#ta #entru anticicloni &n emi!fera nordic$. (entrii barici r$m)n !ta%ionari dac$ tendin%ele barice din jur !unt a#ro'imativ egale. 6ormarea unui nucleu de !c$dere a de#re!iunii &n #unctul de oclu ie, indic$ o #o!ibil$ regenerare a de#re!iunii. (entrii barici cu a'$ vertical$ !unt u"or mobili "i !e de!tram$ u"or. On general, de#la!area centrilor barici la !ol re#re int$ 5,A din vite a v)ntului caracteri!tic. Preve&erea v*ntului *revederea v)ntului de#inde de c)m#ul baric "i evolu%ia !a. /)ntul are direc%ia !#re #re!iunea cobor)t$, divergent la anticicloni "i convergent la de#re!iuni. La a#ro#ierea unei de#re!iuni !au a unui front, vite a v)ntului cre"te. De a!emenea, la !l$birea !au um#lerea unei de#re!iuni vite a v)ntului cre"te. Sl$birea v)ntului !e #roduce &n #artea central$ a unui anticiclon !au &n "aua baric$. Inten!ificarea v)ntului, mai ale! &n rafale cu tendin%e de rotire, #recede &nr$ut$%irea vremii. Dac$ &n urma #loilor v)ntul !e inten!ific$, !e va #roduce o &nr$ut$%ire de durat$ a vremii. Inten!ificarea "i rotirea v)ntului &n !en! inver! acelor de cea!ornic, &n!eamn$ c$ #rin !t)nga #unctului con!iderat va trece un ciclon 0&n emi!fera nordic$1. /remea r$m)ne frumoa!$ dac$ du#$ amia $ !e #orne"te un v)nt !lab. 1e8ulo itatea Trebuie !$ !e %in$ cont de turbulen%a ma!elor de aer, de convec%ia termic$, de umiditatea aerului "i de !tabilitatea "i in!tabilitatea vertical$. : ma!$ de aer in!tabil$ cald$ ce !e de#la!ea $ #e!te o !u#rafa%$ rece, va determina o nebulo itate de ti# !tratiform. Nebulo itatea ridicat$, cu nori cu de voltare #e vertical$, !e #roduce la &nc$l irea #uternic$ a !tratului inferior. Nebulo itate com#act$ d$ frontul cald, frontul rece de ordinul + "i cel oclu!. La frontul rece de ordinul 3, nebulo itatea e!te doar #e o f)"ie &ngu!t$ cu de voltare mare #e vertical$. De#la!area fronturilor cu vite $ redu!$, determin$ l$rgirea onei aco#erite. Nebulo itatea !lab$ "i variabil$ !e &nt)lne"te &n !ectorul cald al de#re!iunii "i la #eriferia anticiclonilor. (ea mai !c$ ut$ nebulo itate, e!te caracteri!tic$ onelor centrale ale anticiclonilor. 5,+,3,9,E K longitudine cu#rin!$ &ntre 5PLHHPE !au +55PL+@5PI 4,>,A,@,H K longitudine cu#rin!$ &ntre 5PLHHPI !au +55PL+@5PE

H4

Z%nele 2i #i+u&ile "!A%&e e .li"/ !le gl%8ului

On func%ie de factorii climato-genetici 0factorul radiativ, circula%ia general$ a atmo!ferei, diver"i factori fi ico-geografici1 #ot fi individuali ate la nivel onal "i regional mai multe ti#uri "i !ubti#uri de clim$. Dintre ace!tea vor fi de!cri!e &n r)ndurile de mai jo! cele mai im#ortante.

Principalele tipuri Ci su8tipuri &e clim6 ,$ttp7KKLLLAmapsofLorl&AcomKLorl&-mapsKimageKclimate-Lorl&A:pg. @A Climatele onei cal&e -'-' Climatul ecuatorial - locali are: &ntre latitudinile de +5 m N "i S 0cu deo!ebire &n !#a%iul aferent ba inelor ,idrografice Ama on, (ongo, Colful Cuineei, Ar,i#elagul Indone ian "i 6ili#ine 12 - nu !e caracteri ea $ #rintr-o anumit$ !e onalitate a #arametrilor meteorologici li#!ind &n con!ecin%$ anotim#urile2 - tem#eraturi medii anuale ridicate 03>-3A m(1 cu am#litudini termice anuale redu!e 0+m( #e oceane "i litoral "i #)n$ la 4 m( #e u!cat1 ca urmare a valorilor relativ con!tante ale radia%iei !olare2 &n #rofil anual !e eviden%ia n dou$ ma'ime "i dou$ minime !lab !c,i%ate du#$ ec,inoc%ii 0ma' K a#r, oct.1 "i du#$ !ol!ti%ii 0min. ian "i iul.12 - #reci#ita%ii bogate 0#e!te 3555 mmRan1 de ti# convectiv a#roa#e ilnice cu doun ma'ime !lab eviden%iate laRdu#$ ec,inoc%ii "i doun minime du#$ !ol!ti%ii2 *reci#ita%iile !unt mult mai ridicate &n a#ro#ierea onelor de coa!tn #ut)nd de#n"i i olat 0e'. (olumbia, (amerun1 @555-H555 mmRanj2 - nebulo itatea "i umiditeatea atmo!fericn !unt ridicate2 - li#!e!c v)nturile cu caracter #ermanent, mi"cnrile organi ate fiind #re ente doar #e verticaln 0,,calme atmo!fericehh1. H>

Climat ecuatorial ,(Muitos9 Peru GN S 9 Elevation7 @OG m. -'/' Climatul

subecuatorial - locali are: &ntre 4-+3 m &n ambele emi!fere 0Africa Sub!a,arian$, India, *en. Indoc,ina "i 8ra ilia12 - determinat$ de circula%ia atmo!feric$ !e onier$ a calmelor ecuatoriale 0vara emi!ferei re!#ective1 "i a ali eelor 0iarna12 - #re en%a a dou$ !e oane: unul #loio! 0vara1 iar acel$lalt !eceto! 0iarna12 - tem#eraturi medii local mai ridicate com#arativ cu ona ecuatorial$ 033-3@ m(12 - #reci#ita%ii bogate de ti# convectiv &n #erioada de var$ 0#erioada ma'im$ de in!ola%ie din #reajma !ol!ti%iului de var$ al fiec$rei emi!fere12 - #erioada !ecetoa!$ core!#un $toare ali eului core!#un $toare !e onului de iarn$ e!te cu at)t mai lung$ cu c)t ne a#ro#iem de tro#ice.

Climat su8ecuatorial ,Cuia8a9 %ra il @DA4N S 9 Elevation7 @<4 m.

HA

-'0' Climatul tropical%arid i subarid (,de ertic4 i ,semide ertic4) - locali are: &ntre +4-94 m &n ambele emi!fere inclu )nd de"erturile "i !emide"erturile tro#icale: Sa,ara, Namib, Fala,ari, Arabiei, T,ar, Atacama, Sonora, Au!tralia de ve!t "i central$ etc.2 - climat cald 034-95 V(1cu regim de in!ola%ie foarte ridicat 0#)n$ la 9455-E555 oreRan1 ca urmare a nebulo it$%ii redu!e2 am#litudinile termice diurne !unt foarte ridicate2 - #reci#ita%ii medii anuale !c$ ute cantitativ 04-45 mm &n de"erturi "i 45-+45 mm &n !emide"erturi1, rare "i foarte neregulate ca urmare a regimului #redominant anticiclonic de origine dinamic$, a inver!iunilor termice din ali ee 0cva!ili#!a curen%ilor a!cenden%i1 iar #e alocuri 0&n ve!tul continentelor1 ca urmare a #re!iunii ridicate de origine termic$ &n condi%iile ac%iunii curen%ilor oceanici reci2 #reci#ita%iile a#roa#e numai !ub form$ lic,id$ cad &ndeo!ebi !ub form$ de aver!$2 % include regiunea cu #reci#ita%ii minime ab!olute 0De"ertul Atacama K 9-35 mm1.

Climat tropical uscat ,%er8era9 Somalia @OA4N 1 9 Elevation7 P m. -'1' Climatul tropical%umed (,musonic4) % locali are: cu deo!ebire &n *en. India "i Indoc,ina av)nd un caracter regional2 - !e datorea $ circula%iei !e oniere a ma!elor de aer a#$rut$ ca urmare a diferen%ei termo-barice mari dintre continentele !u#ra)nc$ ite 0&n !#ecial A!ia1 "i oceane2 - tem#eraturi ridicate 035-34 V(1 cu diferen%e de tem#eratur$ de!tul de mici de la iarn$ la var$ 04-A V(12 - #reci#ita%ii foarte abundente &n tim#ul !e onului de var$ atunci c)nd mu!onul de var$ aduce ma!e de aer &nc$rcate cu o mare cantitate de va#ori din!#re !#a%iile oceanice cu #re!iune mai mare 2 - iarna a#are o #erioad$ !ecetoa!$ ca urmare a inver!$rii direc%iei de ac%iune a mu!onului 0din!#re continent !#re ocean12 - include regiunea cu #reci#ita%ii ma'ime ab!olute 0NE Indiei K circa +5555-+3555 mm1.

H@

Climat musonic ,Mangalore9 (n&ia @DN 1 9 Elevation7 ;; m. ;A Climatele onei temperate /'-' Climatul subtropical a' Climatul subtropical uscat (mediteranean) % locali are: imediat la nord de tro#icul Racului "i la !ud de tro#icul (a#ricornului 0!#a%iile riverane M$rii Mediterane, (alifornia, (,ile, !udul Africii de Sud, !ud-ve!tul Au!traliei etc12 - var$ !ecetoa!$ !ub influen%a anticiclonilor !ubtro#icali c$rora le !unt !#ecifice ma!e de aer u!cat2 - iarna regiunile !unt afectate de ciclonii latitudinilor mijlocii determin)nd c$derea unor cantit$%i de!tul de mari de #reci#ita%ii, mai rar !ub form$ !olid$2 - tem#eraturile medii anuale !unt de a#ro'imativ +4-+@V( iar #reci#ita%iile !e &ncadrea $ &ntre E55@55 mm, av)nd de!eori caracter toren%ial2

Climat su8tropicalKme&iteranean ,Rome9 (talQ G;N 1 9 Elevation7 @D@ m. HH

b' Climatul subtropical umed (musonic) % locali are: &n e!tul continentelor &ntre 34-94 V latitudine: !ud-e!tul (,inei, !udul Ga#oniei, 6lorida, nord-e!tul Argentinei, e!tul Au!traliei2 - climat cald "i umed 0+555-+455 mm1 cu #reci#ita%ii &ndeo!ebi vara ca urmare a ac%iunii mu!onului din!#re ocean2 /'/' Climatul temperat%oceanic % locali are: &n !#a%iile in!ulare "i &n ve!tul continentelor &ntre E5->5m lat. N "i S 0Euro#a, S.A, Noua ]eeland$12 - e!te !ingurul ti# de clim$ care al$turi de climatul tem#erat-continental au c)te #atru anotim#uri2 - !ub ra#ort termic iernile !unt bl)nde cu tem#eraturi u!or #o itive iar verile r$coroa!e indic)nd &n con!ecin%$ am#litudini termice redu!e #entru latitudinea la care !e de volt$2 tem#eratura medie anual$ e!te de circa +5-+4 V(2 - #reci#ita%ii bogate 0@55-+455 mm1 !ub influen%a v)nturilor de ve!t cu caracter #ermanent "i a activit$%ii ciclonice inten!e2 nin!orile !unt de!tul de rare &n ace!t ti# de clim$2 - iarna #reci#ita%iile !unt u"or mai bogate ca urmare a inten!ific$rii activit$%ii ciclonice.

Climat temperat-oceanic ,"on&on9 Englan& 4@A4N 1 9 Elevation7 4 m. /'0' Climatul temperat%continental % locali are: &n interiorul continentelor 0Eura!ia, America de Nord, !udul Americii de Sud1 la latitudini tem#erate2 - tem#eraturile medii !e &ncadrea $ &ntre >-+3 V(, cu diferen%e termice mari &ntre iarn$ "i var$ , am#litudinile anuale cre!c)nd #rogre!iv odat$ cu &nde#$rtarea de oceane2 &n li#!a influen%ei moderatoare a oceanului, vara u!catul !e &nc$l e"te foarte #uternic &n tim# ce iarna tem#eraturile !cad !ub limita de &ng,e% #ermi%)nd de voltarea unor #uternici centrii anticiclonici 0Anticiclonul Siberian, (anadian12 +55

- #reci#ita%ii medii anuale tot mai redu!e odat$ cu &nde#$rtarea de !#a%iile litorale 0&ntre 955->55 mm12 #reci#ita%iile #re int$ un ma'im &n anotim#ul e!tival ca urmare a inten!ific$rii convec%iei termice dea!u#ra u!catului2 - iarna !unt frecvente vi!colele generate de v)nturi locale !au regionale 0criv$%, bli ard etc.1

Climat temperat / continental ,Oma$a9 1e8ras)a9 USA G@N 1 9 Elevation7 ;3P m. Ontre cele dou$ ti#uri e'i!t$ mai multe areale de tran i%ie #ut)ndu-!e individuali a un !ubti# care face trecerea de la climatul tem#erat oceanic la cel continental !#ecific "i unei bune #$r%i din Rom)nia. On centrul A!iei 0e'. De"erturile Cobi, Fara Fum etc.1 !e individuali ea $ !ubti#ul de climat tem#erat continental arid. Ace!t climat are la origine #enuria de #reci#ita%ii a#$rut$ ca urmare a de#$rt$rii de !ur!ele generatoare de #reci#ita%ii : v)nturile de ve!t "i mu!onul de var$ din !ud care e!te blocat &n &naintarea !-a !#re nord de Mun%ii =imalaBa. *e de alt$ #arte &n anumite loca%ii aflate &n !udul Siberiei "i al (anadei !e de volt$ o variant$ mai rece a climatului tem#erat continental cu ierni deo!ebit de friguroa!e.

Climat temperat-ari& ,"oveloc)9 1eva&a9 USA GON 1 9 Elevation7 @;@@ m. +5+

Climat-temperat continental rece ,'innipeg9 Cana&a 4ON 1 9 Elevation7 ;GO m. DA Climatele onei reci 0'-' Clima subpolar - locali are: a#ro'imativ &ntre 45 "i A5 m Latitudine 0nordul "i nord-e!tul (anadei, nordul Eura!iei, !udul e'trem al Americii de Sud12 - regiuni afectate de ma!e de aer rece #olar "i arcticRantarctic2 - tem#eraturile medii anuale !unt u"or negative #re ent)nd am#litudini medii lunare ridicate2 - tem#eraturile minime ab!olute #ot !c$dea &n emi!fera nordic$, &n Siberia #an$ la valori de ->5 -A5m( 0minima ab!olut$ din emi!fera nordic$ -A+.+m( &n +H>E la :imia7on, Ru!ia12 - var$ r$coroa!$ "i !curt$ cu tem#eratura medie a lunii celei mai calde de !ub -+5m(2 - #reci#ita%ii relativ !c$ ute cantitativ #redominant !ub form$ !olid$.

Climat su8polar ,%arroL9 Alas)a9 USA R;N 1 9 Elevation7 3 m. +53

0'/' Clima polar - locali are: Antarctica, Croenlanda "i o !erie de in!ule "i ar,i#elaguri din :ceanul Arctic2 - #re en%a ariilor de ma'im$ #re!iune de origine termic$2 - tem#eraturi foarte !c$ ute cu minime ab!olute care #ot cobor) #)n$ la -@5 - -H5m( &n Antarctica 0minima ab!olut$ global$ -@Hm(, !ta%ia /o!to712 - #reci#ita%ii foarte redu!e a#roa#e numai !ub form$ de nin!oare2 - v)nturi foarte #uternice care de#$"e!c uneori +45 7mR,, !c$ )nd valorile indicelui de r$cire la mai #u%in de -+55 V(2

Climat polar ,Eismitte9 Freenlan& R@N 1 9 Elevation7 ;34D m.

+59

%(%"(OFRA2(E

+5E