Specializarea: Psihologie

Seminar: Fundamentele Psihologiei Anul I.

Psihologia Minciuni

ANALIZA CRI ICA AS!PRA: R"AC I#N PAP"R homas L. Carson Lo$ola !ni%ersit$ Chicago he &e'inition o' L$ing

Student: Arad () Aprilie (*+)

IN R#&!C"R" Psihologia minciuni

Psihologia minciuni sau Arta de a minti incearca sa ofere o perspectiva a minciuni, sa ne arate perspectiva mincinosului, si sa ofere o definitie cat mai corecta a actului in sine. Fara sinceritate nu faci nimic. Oricat vei fi de iscusit si de siret, oricat vei sti sa ticluiesti si sa sulemenesti minciuna-ea ramane tot minciuna. Vei insela pe un om, o generatie, doua-dar timpul pe el nu-l vei insela (Alexandru Vlahuta) In prezentul reaction paper, propun analiza critica din urmatoarele puncte de vedere: A: &e'initia minciuni ,: &e ce mintimC: .estica omului mincinos

S!,I"C !L ANALIZ"I: Thomas . !arson defineste minciuna , "a chiar mai mult contrazice definitile din dictionarul #xford si a altor psihologi si cercetatori in domeniu. In explicatile pe care le da Thomas . !arson ne arata ca minciuna este evidentiata prin comportamentul persoanei cu conditia ca persoana este constienta de acest fapt atunci cand minte. Incercand sa vedem daca individul a spus sau nu o minciuna tine de felul in care definim actiunea de multe ori aceasta trecand si prin spectru personal, su"iectiv. Parerea mea este ca minciuna are mereu doua fatete, la fel cum zice si Thomas . !arson: Trebuie studiata indeaproape actiunea si intentia persoanei sau a situatei care se crede a fi mincinoasa.

A: &i'initia minciuni !onform dictionarului din #xford si al dictionarul romanesc ($%&) minciuna se defineste ca fiind: Afirmaie prin care se denatureaz !n mod intenionat adev rul Aceste definiti sunt critizate de catre Thomas . !arson, el spunand ca

definitile omit o caractersitica importanta a minciunii. a. In cazul in care o declaratie este o minciuna atunci persoana care minte nu poate crede ca este adevarata aceea declaratie. 'aptul ca eu incerc sa te insel spunand ca: (x) nu implica neaparta ca eu cred ca (x)este adevarat. As putea incerca sa insel prin a spune ceva ce eu cred a fi adevarat. $e exemplu daca va spun ca *oe este plecat de acasa incercand sa va fac sa credeti ca puteti cu usurinta sa intrati in casa lui si sa furati picturile lui *oe. $efapt eu stiu ca *oe are o alarm+ antifurt sofisticata cu o camera video care este pro"a"il s+ va prind+ ,n flagrant. !red c+ *oe este departe de cas+, dar spre deose"ire de ceea ce cred, el este intradevar acasa. $eclaraia mea este fals+ i este destinata s+ te ,n ele, dar aceasta nu este o minciun+, pentru c+ eu cred c+ este adev+rat. (eu cred ca *oe este plecat de acasa deci atunci cand iti zic ca acest lucru, nu mint chiar daca el este acasa) Thomas . !arson spune ca definitia minciuni are nevoie de conditie care sa arate daca cel ce minte crede cea ce zice sau nu. ". T"omas #. $arson arata o alta perspectiva in articolul sau pe care o denumeste person %"o "as t"e rig"t to &no% sau persoana care are dreptu de a sti. Prin aceasta idee evidenteaza faptul ca nu este o minciuna daca persoanei careia ii relatam ceva nu are dreptul sa stie despre o"iectul sau fapta in cauza. $e exemplu daca eu fac o declaratie falsa unui hot care ma intrea"a unde mi-am ascuns "anii, nu ar fi o minciun+, deoarece houl nu are dreptul de a cunoate adev+rul despre su"iectul ,n cauz+. c. Intentia de a insela nu este necesara pentru a minti. Aceasta idee sustinuta de Thomas . !arson arata faptul ca daca & minte pe . in printr-o declaratie nu tre"uie neaparat ca & sa ai"e intentia de a insela pe .. /a presupunem ca as asita la o crima si vad ca cineva anume a comis acea crima. 0ai t1rziu, aceeai persoan+ este acuzata de crim+ i, ,n calitate de martor ,n instan +, sunt ,ntre"at dac+ nu am v+zut inculpatul. %u fac o declaratie falsa spunand ca nu am vazut inculpatul savarsind crima, de teama sa nu fiu ranit sau ucis de el. 2neland 3uriul nu este un mi3loc de a p+stra viaa mea. 'acand o declaratie falsa este necesar ca sa imi salvez viata, dar inselarea celorlati nu este4 inselarea lor este doar un efect secundar neintentionat. 5u intenionez s+ ,nel 3uriul ,n acest caz, dar se pare clar c+ m+rturia mea fals+ ar constitui o minciun+. In viziunea mea studiul facut de catre Thomas . !arson asupra definitiei minciuni este foarte "ine relatat, sunt de acord cu faptul ca tre"uie sa cercetam toate amanuntele in legatura cu o declaratie ca sa putem spune daca este cu adevarat o minciuna avand in vedere atat felul in care este spusa cat si intentia persoanei in cauza. ,: &e ce mintim-

$ondamn minciuna cand ea dauneaza altuia sau este in folosul celui ce o comite. 'n sc"imb, cand ea nu este nici pre(udiciabila, nici interesata si mai ales cand e impusa de circumstante, o scuz ba c"iar uneori o si folosesc. )*eorges de +orto ,ic"e!u toti mintim, tot timpul o facem6 5e cauzeaza mereu pro"leme4 asa ca de ce o facem7 Thomas . !arson ne spune ca de multe ori nu intentionam sa o facem, presupunem doar ceva si prin asta exista pro"a"ilitatea sa mintim4 sau incercam sa ne prote3am printr-o minciuna. 8ni experti spun ca facand o declaratie falsa incercam sa aratam "ine in fata altora. .Am descoperit c de !ndat ce oamenii simt c stima de sine este ameninat , ei !ncep imediat s mint la niveluri mai ridicate.. )Feldman'elman un cercetor american face un experiment in care pune doi straini in aceiasi camera si ii inregistraza cu o camera video in timp ce cei doi au o conversatie. 0ai tarziu 'eldman ii pun pe fiecare in parte sa vada inregistrarea si sa spuna daca o"serva ceva ce au spus care nu a fost cu totul adevarat. Initial amandoi spun ca tot cea ce au spus era cu totul adevarat, dar vizionand intreaga inregistrare video sunt surprinsi sa descopere ca au zis lucruri care nu sunt cu totul adevarate. 0inciunile au variat de la pretizand ca le place cineva cand defapt nu le place pana la a pretinde ca sunt intro formatie de roc9 chiar daca ei nu erau. /tudiul, pu"licat in *urnalul de Psihologie de "az+ i aplicat+, a constatat ca :; la suta din oameni au minit cel puin o dat+ ,n timpul conversaiei de <; minute, spun1nd o medie de =,>= lucruri inexacte. .Oamenii mint aproape din refle/,., spune 'eldman. .0i nu se g1ndesc la asta, ca fiind o parte a discursului lor de socializare normal .. $ar este, a aratat cercetarea. .'ncercam nu at1t de mult sa impresionam alte persoane, dar pentru a menine o imagine de noi !nine, care este !n concordan cu modul !n care am dori s fie., a declarat 'eldman. .Vrem s fim agreabili, pentru a evita sa (ignim printr-o neintelegere sau dezacord.. Parerea mea este ca oameni mint pentru a se afirma in fata celorlati sau ai face sa creada anumite lucruri in scopuri personale mult prea des. !red ca /ocietatea actuala ne invata sa gandim individualist, uitam ca fiecare este unic si creem etichete pe care toti tre"ui sa le urmam. Toti oameni incearca sa arate despre ei insusi celorlate persoane ca sunt in normele etichetei, cand pro"a"il cel mai important este sa fi tu insusi, sa iti creezi un stil de viata care sa te caracterizeze si sa comunici cu ceilalti li"er si cu adevar despre orice.

C: .estica omului mincinos

0a3oritatea cercetatorilor sunt in general de acord cu constatarea potrivit careia comunicarea ver"ala este utilizata cu precadere pentru transmiterea informatiilor, in timp ce canalul non-ver"al este folosit pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar, in anumite cazuri, pentru a inlocui mesa3ele ver"ale. $e exemplu, o femeie poate arunca o privire .ucigasa. unui "ar"at, comunicand in felul acesta un mesa3 cat se poate de clar, fara a deschide gura. $esi Thomas, . !arson nu se centraza foarte mult pe acest aspect spune ca modul in care ne comportam si gestica pe care o avem este o forma de a afla daca o persoana minte sau nu. $"iar daca o persoana face o declaratie falsa pe care noi credem cu usurinta a fi adevarata, observand comportamentul si gestica persoane aceia ne poate arata daca acea declaratie este posibil falsa sau adevarata. (Thomas . !arson) $intr-o cercetare mai amanuntita a unor cercetatori americani au fost evidentiate a fi semne sau gesturi caracteristice omului mincinos urmatoarele: <. !omportament schim"ator: daca o persoana este calma in mod normal si dintr-o data devine animata, agitata in prea3ma ta, negasindu-si locul, asta tre"uie sa-ti dea de gandit. a fel se intampla si in cazul in care schim"area este in sens invers. Aceasta lipsa de continuitate in comportament nu este de "un augur. =. 8n zam"et rapid: un zam"et adevarat si sincer schim"a intreaga fizionomie a unei persoane, ochii, sprancenele, o"ra3ii si colturile gurii fiind toate implicate in aceasta frumoasa dovada ca ii face placere sa se afle langa tine. % nevoie de cateva secunde pentru... mai mult ?. @esturi ce implica gura: tusea intentionata, dregerea glasului si gesturile frecvente de acoperire a gurii sau care implica acaesta parte a fetei pot indica faptul ca omul din fata ta are ceva de ascuns, nu vrea sa-ti spuna tot adevarul. A. !ontactu vizual este un aspect foarte important, in cazul unei minciuni spontane persoana isi va arunca privirea in alta parte, aparandu-se de privirea celeilate persoane, iar in cazul minciuni premeditate persoana is va concentra contactul vizual cu cealalta persoana, incercand sa o faca sa creada ca este sigur pe el, dar lasand alte semne evidente in gestica mem"relor. B. 'ace declaratii care se "at cap in cap. In urma cu cinci minute, a spus ca avea ceva de rezolvat la "anca, acum uita si zice ca a fost la restaurant. Imediat, incearca sa dreaga situatia, spunand ca a fost si colo, si colo, de teama sa nu fie prins. %ste incoerent, vine cu povesti diferite, texte diferite din cadre diverse, face greseli in expunerea detaliilor sau chiar ocoleste si amesteca amanuntele, incat nici el nu mai stie ce a spus.

:. Adopta o atitudine defensiva, chiar prea defensiva. Incearca sa se scuze

intruna, este mieros, te asculta, uneori te si lauda, spune cuvinte care nu au nicio legatura cu su"iectul in cauza. /e simte acuzat, chiar daca tu nu l-ai facut deloc sa se simta si trece imediat la aparare. Incearca sa se apere prin cuvinte pecum .0u2 3-am facut nimic4. sau .5oamne fereste4., se scuza si iar se scuza, desi tu nu i-ai adus nicio acuza. $aca mai si insista asupra disculparii lui, poate fi un semn al minciunii. 8n om stapan pe situatie, care stie ca spune adevarul, va trece la alt su"iect fara sa se simta acuzat si se va amuza, in niciun caz nu va lua foc. Parerea mea este ca oricat am incerca sa invatam (arta minciuni) , corpul nostru ne va da de gol, va arata adevarata noastra intentie. Pro"a"il prin studierea semnelor caracteristice mincinosului vom reusi in a descoperi daca cineva ne face o declaratie falsa sau ne indruma spre ceva pe care nu il dorim. #ri vom invata noi sa evitam acele gesturi si sa incercam sa le folosim mintind pe alti de prefera"il doar in scopuri cu intentie "una. (complimente, pacaleli inofensive sau sarcasm)

&ISC! II SI C#NCL!ZII Thomas . !arson ofera definitia adecvata minciuni care sa ai"e in considerare toate aspectele fie ca suntem sau nu constienti de declaratia falsa, ori ca o facem sau nu cu intentia de a pre3udica, 3igni, insela sau a duce in eroare alte persoane in scopuri personale sau generale. Toate cele trei puncte a"ordate in prezentul reaction paper in viziunea mea sunt importante in a intelege psihologia omului mincinos, in a gasi metode de protectie impotriva minciuni, in a descoperi daca prin minciuna facem rau altora sau nu. Parerea mea personala la idea generala de minciuna este ca suntem datori in a o evita minciuna, intrucat nici noua nu ne place sa fim mintiti, mai mult minciunile au adus de-a lungul istoriei numai lucruri devastatoare si ne"enefice omului6

,I,LI#.RAFI":

Thomas . !arson, oCola 8niversitC !hicago, The definition of Cing

*ames %dDin 0ahon, Eashington and ee 8niversitC, TDo definitions of lCing Andreas /to99e, 8niversitC of is"on 8niversitC of #slo, Cing, $eceiving, and 0isleading Paul @raham, =;;F ies De tell to 9ids Go"in loCd, =;;:, EhC De lie $avid /impson, <>>=, Cing, iars and anguage http:HHDDD.fmagazin.roHrelatiiH>-semne-ale-minciunii