Student..

Grupa

L1 Protectia muncii. Unitati de masura 1.Continutul lucrarii 1.1Se prezinta laboratoru pentru disciplina E. an II S.I.A . 1.2Se prezinta normele specifice de protectia muncii; 1.3Se prezinta marimi si simboluri specifice disciplinei. 2.Consideratii teoretice

2.1 Reguli de protecia muncii Lucrile de laborator la disciplina Electrote!nica " se e#ecut $n laboratorul de ELE%&'(&E)*I%A +EL*A, - al .acult/ii de Automatica0%alculatoare si In1inerie Electrica si Electronica. 2entru desfasurarea corecta a lucrarilor trebuie respectate normele de specifice de protectia muncii in conformitate cu le1ile in 3i1oare. 2rin noiunea de protecia muncii se $n/ele1e ansamblul de msuri te!nice0 sanitare0 or1anizatorice 4i 5uridice aplicate pentru ocrotirea snt/ii 4i 3ie/ii oamenilor ce desf4oar o acti3itate or1anizatoric 4i face parte inte1rant din procesul muncii.6nclcarea dispozi/iilor le1ale pri3ind protec/ia muncii 4i normele 2SI atra1e dup sine rspunderea disciplinar0 administrati30 material sau penal0 dup caz0potri3it le1ii. 2rin accident de munc se $n/ele1e 3tmarea 3iolent a or1anismului sau +4i- into#ica/ia acut profesional0 care pro3oac incapacitatea temporar de munc de cel pu/in o zi0 in3aliditate sau deces 4i care se produc $n timpul $ndeplinirii sarcinilor de studiu. Instructa5ul de protec/ia muncii cuprinde instructa5ul 1eneral 4i cel specific fiecrui loc de munc efectuat intr7o anumita perioada de timp. Instala/iile 4i ec!ipamentele electrice 3or fi proiectate0 construite0 montate 4i e#ploatate0 astfel $nc8t s se pre3in electrocutrile prin atin1ere direct sau indirect0 arsurile0 incendiile0 e#ploziile 4i aprinderile nepre3zute.Electrocutrile se produc ca urmare a trecerii curentului electric prin corpul omenesc 4i pot a3ea loc $n di3erse situa/ii9 atin1erea directa a unor elemente aflate in functionare normala sub tensiune ; atin1erea unor elemente aflate $n mod accidental sub tensiune0 datorit unor defecte ale instala/iei sau ec!ipamentului electric0 atin1ere indirect; atin1ere simultan a dou punte de pe sol0 care se afl la poten/iale diferite +tensiune de pas-0 ca urmare a scur1erii unor curen/i electrici. 2ericolul electrocutrii depinde de mai mul/i factori9 3aloarea curentului electric stabilit prin corp. Se consider 3alori nepericuloase 91: mA c.a. 4i ;: mA c.c. calea de $nc!idere +traseul- a curentului electric; durata ac/iunii curentului asupra corpului omenesc. Se consider c timpul e#trem de e3itarea electrocutrii este :.2 s $n instala/iile electrice de 5oas tensiune 4i :.1 s pentru instala/iile electrice de $nalt tensiune; starea fizic si psi!ica a omului < oboseala0boala; frec3en/a curentului; aten/ia omului $n momentul atin1erii. 2entru e3itarea accidentelor din laborator studen/ii 3or respecta urmtoarele9 studen/ii pe baza datelor nominale ale circuitelor la care lucreaz0 3or face dimensionarea 4i ale1erea aparata5ului de msur 4i comand corespunztor; $nainte de $nceperea monta5ului se 3erific absen/a tensiunii $n zona de lucru; se 3a intercala un $ntreruptor manual pentru conectarea monta5ului sub tensiune; le1tura la bornele aparatelor0 motoarelor0 instala/iilor se 3a realiza cu

conductoare izolate0 de sec/iune potri3it; lun1imile conductoarelor se ale1 $n mod corespunztor; se 3erific ca bornele0 piuli/ele s fie str8nse $n mod corespunztor; carcasele metalice ale aparatelor se 3or le1a la pm8nt; la arderea +decuplarea- si1uran/elor se deconecteaz $ntreruptorul manual de alimentare a instala/iei 4i se 3erific monta5ul realizat; nu se cupleaz monta5ul la tensiune p8n c8nd nu fost 3erificat de ctre cadrul didactic; $nainte de punerea sub tensiune a monta5ului se 3erific domeniile de msur a aparatelor0 pozi/ia cursoarelor rezistoarelor0 autotransformatoarelor; nu se 3or mane3ra aparate din monta5 dac nu se cunoa4te rolul lor; la terminarea lucrrii0 se deconecteaz monta5ul de la sursa de alimentare 4i apoi se 3a trece la desfacerea acestuia; $n e3ntualitatea unui accident prin electrocutare se $ntrerupe imediat alimentarea cu tensiune a circuitului si se iau masurile necesare de prim a5utor; aparatele de msur 4i control se 3or a4eza $n pozi/ii normale cu posibilit/i de citire 4i acces u4or; se interzice prsirea zonei de lucru pe durata orei de laborator; modificrile de monta5 se realizeaz numai cu monta5ul scos de sub tensiune; se interzice atin1erea instala/iilor sau pr/i ale acesteia aflate $n mi4care; la terminarea msurtorilor0 condensatoarele se descarc prin scurtcircuitarea bornelor; se 3a pstra ordinea i disciplina $n laborator; ca re1ul 1eneral nu se admit improvizaii de nici un fel. 2.2 Mrimi i uniti de msur electrice 2entru efectuarea msurtorilor este necesar $n primul r8nd definirea unit/ilor de msur ce urmeaz a fi folosite pentru toate mrimile fizice. 6n 'om8nia s7a adoptat $n 1=>1 ca le1al 4i obli1atoriu0 Sistemul Interna/ional de unit/i +SI-. ?rimile fizice pentru care unit/ile se ale1 $n mod arbitrar se numesc mrimi fundamentale. Curentul este una din mrimile fizice fundamentale +lun1ime0 mas0 timp0 temperatur0 intensitate luminoas- admise 4i are unitatea de msur amperul @AA. 6n tabelul 1.1 sunt date principalele mrimi deri3ate care inter3in $n instala/iile electrice 4i unit/ile de msur corespunztoare. &abelul 1.1

6n cadrul aplica/iilor practice se utilizeaz adeseori multiplii unit/ilor fundamentale sau deri3ate +uni//i tolerate-. 6n tabelul 1.2 se prezint principale semnifica/ia nota/iilor care definesc multiplii sau submultiplii unei unit/i. &abelul 1.2

2entru fiecare dintre mrimile deri3ate sunt definite rela/iile de defini/ie care permit deter7 minarea unit/ilor de msur. 2. !ormule i relaii de calcul pentru circuite electrice &abelul 1.3

2."Clasi#icarea aparatelor electrice de msur.

%lasificarea instrumentelor de mBsurat electrice se poate face dupB urmBtoarele criterii9 7 dupB natura mBrimii mBsurate; 7 dupB natura curentului; 7 dupB 1radul de precizie; 7 dupB principiul de func/ionare0 $n func/ie de sistemul utilizat etc. $a%elul 1 *r crt :. 1. *atura mBrimii mBsurate de aparat 1. %urent Cenumirea aparatului 2. Ampermetru ?iliampermetru ?icroampermetru Gal3anometru ,oltmetru ?ili3oltmetru Dilo3oltmetru Gal3anometru Eattmetru DiloFattmetru ?e1aFattmetru ,armetru Dilo3armetru %ontor de Fattore %ontor de HiloFattore %ontor de amperore %osfimetru .rec3en/metru (!mmetru Dilo!mmetru ?e1o!mmetru *ota/ia con3en/ionalB a aparatului 3.

2.

&ensiune

3.

2utere electricB

G.

Ener1ie electricB %antitate de electricitate .actorul de putere .rec3en/B 'ezisten/B electricB

;. >. I. J.

&abel

%lasificarea instrumentelor de mBsurat electrice din punct de 3edere al naturii mBrimii mBsurate este datB $n tabelul 1. Cin punct de 3edere al naturii curentului0 instrumentele electric se $mpart $n 9 7 instrumente de curent continuu0 care pot fi folosite numai $n circuitele de curent continuu; 7 instrumente de curent alternati30 care pot fi folosite numai $n curent alternati3; 7 instrumente de curent continuu si alternati30 care pot fi folosite 4i $n circuitele de curent continuu 4i $n cele de curent alternati3. Simbolurile care indicB natura curentului 4i care se marc!eazB pe cadranele instrumentelor de mBsurat sunt prezentate mai 5os9 < curent continuu; curent alternati3; curent continuu 4i alternati3; curent trifazat cu sarcinB ec!ilibratB; curent trifazat cu sarcinB curent trifazat cu patru neec!ilibratB; conductoare. CupB 1radului de precizie0 instrumentele pot a3ea urmBtoarele clase de precizie9 :0::1; :0::2; :0::;; :0:1; :02; :0;; 1; 10;; 20; 2rin clasa de preci&ie se $n/ele1e eroarea relati3B admisibilB toleratB +consideratB poziti3B sau ne1ati3Be#primatB $n procente0 din 3aloarea ma#imB a mBrimii mBsuratB de aparat. Astfel0 dacB notBm cu c0 clasa de precizie0 putem scrie rela/ia9

c=

unde + X -t reprezintB eroarea absolutB toleratB0 posibilB a aparatului care apare $n condi/ii normale +adicB aparatul se aflB a4ezat $n pozi/ia $nscrisB pe cadranul aparatului0 $ntr7un mediu cu temperatura normalB +2: o- 4i nu se aflB sub influen/a c8mpului ma1netic e#terior 7 afarB de cel al pBm8ntului 7-. Kn reprezintB 3aloarea nominalB a mBrimii mBsuratB de aparat0 adicB limita superioarB de mBsurare a aparatului. 'roarea relati( la efectuarea unei mBsurBtori se determinB cu rela/ia9 Lr M

+X - t 1:: : : Xn

X X c Xn = 1:: = c n X 1 1:: X 1 X1

'ezultB cB eroarea relati3B la mBsurare este e1ala cu clasa de precizie a aparatului0 $nmul/itB cu raportul dintre 3aloarea nominalB a aparatului 4i 3aloarea aflatB. Eroarea la mBsurarea unei mBrimi oarecare cu aparatul dat este cu at8t mai mare cu c8t mBrimea mBsuratB este mai micB0 $n compara/ie cu mBrimea nominalB a aparatului. 2rin urmare0 pentru o mai bunB utilizare a preciziei aparatului0 trebuie sB se mBsoare cu el mBrimi0 a cBror 3aloare 3a fi indicatB $n a doua 5umBtate a scBrii aparatului. Ce obicei0 precizia aparatelor de mBsurat nu se poate 1aranta pentru un inter3al de timp prea $ndelun1at0 ea se reduce odatB cu scur1erea timpului de utilizare a aparatelor. CacB aparatul de mBsura nu corespunde clasei 20;0 el se considerB $n afara claselor de precizie 4i nu poartB simbolul respecti3. CupB principiul de func/ionare0 aparatele de mBsurat se $mpart $n urmBtoarele tipuri principale9 aparate cu ma1net permanent 4i bobinB mobilB +ma1neto7electrice-; aparate electroma1netice +cu fier mobil-; aparate electrodinamice; aparate de induc/ie; aparate termice; aparate electrostatice; aparate cu termocuplu; aparate cu redresori; aparate de rezonan/B +cu 3ibra/ii-0 etc.. Aparatele de mBsurat au marcate pe cadranele lor simbolurile 4i indica/iile corespunzBtoare at8t felului lor de construc/ie0 c8t 4i felului curentului $n care se $ntrebuin/eazB0 modului de a4ezare pe masa de lucru0 clasei de precizie din care fac parte0etc. Simbolurile 4i indica/ii ce se marc!eazB de re1ulB pe aparat sunt9 ini/ialele sau numele unitB/ii de mBsurB; marca fabricii; numBrul de serie al aparatului; simbolul constructi3 al aparatului; simbolul curentului folosit; simbolul pentru pozi/ia aparatului; simbolul pentru frec3en/B0 spre e#emplu ;:)z; simbol pentru tensiunea de $ncercare +o stelu/B cu o cifrB interioarB care indicB tensiunea de $ncadrare $n H,-; clasa de precizie a aparatului0 de e#emplu :0;; alte indica/ii +rezisten/a electricB0 inductan/a diferitelor circuite0 etc.-. Nnele indica/ii de mai sus pot lipsi. Simbolurile pentru modul de a4ezare a aparatului sunt urmBtoarele9 sau pentru a4ezarea normalB de func/ionare0 orizontalB; sau >: : pentru a4ezarea normalB de func/ionare0 3erticalB; pentru a4ezare $nclinatB.

CupB modul de $ntrebuin/are aparatele electrice de mBsurB se $mpart $n9 aparate fi#e0 care sunt montate ri1id pe locul de func/ionare0 de e#emplu pe tablourile electrice 4i aparate mobile0care pot fi transportate dintr7un loc $n altul dupB necesitB/i

&abelul cu simbolul aparatului arBt8nd felul lui de construc/ie este prezentat $n tabelul G.2. $a%elul 2 Simbol &ipul aparatului Simbol &ipul aparatului 1 2 3 G Aparat cu ma1net permanent 4i Aparat electroma1netic bobinB mobilB +ma1netoelectricfBrB cuplu rezistent Aparat cu ma1net permanent 4i Aparat electrodinamic fBrB bobine $ncruci4ate +fBrB cuplu fier rezistent-. Aparat ferodinamic Aparat electrodinamic Aparat cu 3ibra/ii +de +cu fier mobil rezonan/BAparat electrodinamic cu bobine Aparat ma1netoelectric cu $ncruci4ate fBrB fier redresori Aparat ferodinamic cu bobine Aparat de induc/ie $ncruci4ate Aparat termic Aparat de induc/ie fBrB cuplu mecanic anta1onist Aparat cu termocuplu cu Aparat electrostatic instrument ma1netoelectric. Aparat cu termocuplu izolat cu &ensiunea de $ncercare instrument ma1netoelectric.

. Aparatele electrice de mBsurB trebuie sB $ndeplineascB urmBtoarele condi/ii principale9 eroarea principalB nu trebuie sa depB4eascB limitele indicate de clasa de precizie; 3aloarea erorii instrumentului nu trebuie sB 3arieze $n timp; c8mpurile ma1netice 4i electrice precum 4i temperatura nu trebuie sB influen/eze indica/iile instrumentului; scala aparatului trebuie sB permitB citirea mBrimii mBsurate direct $n unitB/ile practice 4i trebuie sB fie pe c8t posibil uniformB; instrumentul trebuie sB fie pre3Bzut cu un sistem de amortizare de calitate0 pentru ca acul indicator sB se stabilizeze rapid $n pozi/ia respecti3B; aparatul sB aibB un consum propriu de ener1ie minim; aparatul trebuie sB aibB o bunB izola/ie0 at8t $ntre pBr/ile conductoare de curent0 c8t 4i $ntre pBr/ile conducBtoare 4i neconductoare de curent; aparatul trebuie sB suporte o anumitB suprasarcinB stabilitB prin norme.

. Mod de lucru .1 Se prelucreaza re1ulile de protec/ia muncii si se 3or semna documentele le1ale necesare. &o/i studen/ii prezenti 3or semna de luarea la cuno4tin/ a normelor prezentate 4i le 3or respecta o%ligatoriu pe parcursul desfB4urBrii tuturor lucrBrilor de laborator. .2 Se 3or face cate3a e#ercitii cu marimile fizice din domeniul electric calculandu7se 3alorile unor mrimi deri3ate /in8ndu7se cont de unit/ile fiecrei mrimi 4i efectu8ndu7se transformrile de 3i1oare. Se 3a consemna $n cadrul referatului cate1oria unit/ii de msur $nt8lnit. . Se prezinta simbolurile aparatelor de masura A0,0E si sc!emele de monta5 realizandu7 se cate3a determinari.
".Conclu&ii Se 3or rezol3a e#ercitiile date mai 5os 9 1.Se cere 3aloarea rezistentei unui rezistor R cunoscand datele 9 lun1imea firului l M 12:: mm ; sec/iunea trans3ersal a firului este circular de diametru d M 1: m ; materialul firul este nic!el cu rezisti3itatea ) M :.:= Omm Pm. RMQ R M RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR R RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR 2.( tensiune U M 1H, determinB pe un resistor ' M 1: ?O un curent I de9
73 2

1: HA :.1 HA 1: mA 1 mA :.1 mA

I M RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR

1.Nn n. reprezintB9 1:73 . 1:7> . 1:7=. 1:712. 1:71;. Q RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR 3.La un aparat de masura analo1ic se cunosc datele 9 domeniul de masura *m M 3:: , ; numarul ma#im de di3iziuni +ma, M 1:: di3 ; pozitia acului de masura - M 2:0; di3.. %at este 3aloarea masurata U M Q N M RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR G.Sa se deseneze o sc!ema de monta5 continand o sursa de t.e.m.0un intreruptor bipolar0un ampermetru0un 3oltmetru si o rezistenta.