Pozitivizmul juridic Pozitivizmul juridic- metodologia de cunoatere a dreptului,constituita in sec.

XIX-lea si care este platform teoretica a scoli de pozitivizm juridic,reprezentatii caruia erau DJ.Ostin, K.Bergdom, A.Asmen, G.F.SHERSHENEVICI, N.M.Korcunov si altii.Pozitivizmul juridic sa format ca urmare a preceptiei fondatorilor cu idea de filosofiei pozitiva a lui O.Konta. O trasatura caracteristica a pozitivismului n ceea ce privete legislaia, const faptul c pozitivismul caut ntodeauna concordana dintre norma de drept i legislaia n viguare.Sustinatorii pozitivizmului juridic limitau problemele studiate de stiinta juridic doar la moment n care actioneaz lgile positive.Legea este consideretata de reprezentantii pozitivizmului juridic drept un ordin al celor ce guverneaz, ordin impus de sanctiune . In calitate de obiect de studiu a pozitivizmului juridic suntvlegile positiveexistente. Sensul abordarii pozitive in privina legilor este exprima prin declaratia *legea este lege *. Aceasta abordare este privit drept o atitudine negativa pentru orice conceptie speculativa a legii ,creatori caruia suin,ca pe linga starea reala ,perceputa de stat care este asociata cu ei o serie de norme, exista o legislaie ideala care este asociata cu un stat ideal .Un negativizm asemator al pozitivizmului juridic se extinde i asupra conceptii care stipuleaz c drepturile omului sunt naturale si inalinabile,precum si asupra concepiei *spiritual poporului*ca un izvor a legislaiei. Cu astfel de critici ascuite ,in acest mod,n aa mod indica la scoala istorica de drept si drept natural . Esenta dreptului recunoaste pozitivimul juridic necunoscut,el atrage atentia la legi existente i la dovezile lui specifice.Astfel,obiectul de studiu a pozitivizmului este inlocuit cu normele de drept dj existente , fapte etc. Ca urmare a legea apare ca un obiect relativ definit si usor de revazut setul de reguli,cu principii si diviziune tehnologice. Metoda de a studiu, pozitivist, a legii se bazeaz pe un studiu oficial-logic a textelor juridice, cu scopul de a identifica i rezolva contradicii n lege. Cunoatere empiric a legii se bazeaz pe un criteriu pur legal, separat de valorile morale ale legii, precum i de caracteristicile sale politicosociale.Poitivizmul juridic luat drept ca punct de referinta n cunoasterea legislaiei, se bazeaz pe principile: claritate,rigoare si dovezi. Sarcina stiintelor juridice,in viziunea reprezentantilor pozitivizmului juridic este de a eficientiza schimbare i renoirea legislaiei. Un precursor al pozitivismului juridic poate fi numit pe bun dreptate juristul englez Iermeya Bentman, care suinea faptul c obiectul cercetrii juridice nu trebuie s fie o lege abstract, ci legi existente, formate legal . Fondatorul scoli de pozitivizm juridic este juristul englez Jhon Ostin (1790-1859) in care in anii 20 sec XIX-lea a condus primul catedr de dprept de la universitatea din Londra ,devenind primul profesor de drept al acestei universitati. Principiile de drept ale lui Ostin se reflecta mult in operele lui * Definirea obiectul jurisprudenei *i n lucrare publicata mai trziu * Prelegeri pe jurispruden, sau filosofia dreptului pozitiv *.Ostin a fost influenat de utilitarismul lui I.Bentama i a lui Dj.St.Millya. Dupa convingerele lui Ostin ,norma legal, devenind obiectul stiinte juridice-este drept*stipulnd c dominaia politic este pentru subordonarea politicului*.Acest drept el il numeste drept pozitiv . Dupa parerea lui Ostin punctual de pornire a legilor este puterea suverana ,pe linga asta ,garantul

funtionrii normalelor de drept , l constitue faptul c majoritatea persoanelor respect aceste norme de drept. In viziunea lui ,suveranitatea este simbolul puterii supreme, iar legislaia este meninut prin constrngerea statal sau*legislaia , este instrumentul prin intermediul cruia o fiinta inteleginte caredeine putere asupra unei alte finite intelegente , prin intermediul cruia o ghideaz pe ultima*.Ordinul suveranului , care este asigurat de constrngerea statal,in viziunea lui Ostin, este norma juridica.Prin urmare ,norma primeste caracter juridic doar daca cineva ,care are puterile necesare,oportunitati si abilitati ,este n stare sa poata transmite puterea obligatore,sub amenintarea ca o sa-i fac vre-un rau ,violatorului regulii. Dreaptul, din punctul de vedere al lui Ostin, este ordinul puterii suverane, care stabilete sarcinile i tot o dat stabilete sanciunele n caz de neexecutare a sarcinilor. Elementele dreptului , in viziunea lui ,erau legile si normele in care se regasea exprisii oridinului suveran . Ostin imparte etica,care defineste categoria morala ,stiinta legiferarii , aceast tiin are propria sa noiune dedrept si propria sa stiinta despre drept juristprudenta,care studiaz dreptul pozitiv. El avea o atitudine nagativa fata de teoria dreptului natural.Oamenii de stiinta presupun ca juristprudenta fiind o stiinta precista trebuie sa se distantieze de doctrinele dreptului natural,nu trebuie sa amestece concepturile de drept cu conceputurile de moralitate, cu legile naturii.Ostin sustine ca legea trebuie sa fie lipsita de morala ,intrucit obiectul juristprudentei, este o lege pozitivnu conteaza,este buna legea sau nu . Evaluari de acest gen ar fi, n opinia sa, motenirea de etic sau a jurisprudenei ,dar nici intr-un caz de justitie.Desigur,Ostin nu obtine pozitie amoral ,el doar crede ca intreabrea despre reducerea problemelor trebuie sa fie puse in aplicare din stiinta juridical in etica. In acest mod, in operele lui Ostin sau gasit principiile metodologiei de implementare a pozitivismului,n mare parte erau reprezentate n prim plan caractersticile emprice are dreptului dreptul drept prob. Cunoatere empiric a legii ar trebui s se bazeze pe criterii pur legale, evaluate distinc de drepturi morale, precum i caracteristici social-politice. Ostin este un reprezentat classic al pozitivizmului juridic ,invatatura lui a influentat mult juristprudenta la nivel mondial. Cel mai profunda justificare a pozitivizmului juridic sa gasit in munca germanului jurist Carl Bergrama(1849-1927)*juristprundea si filosofia dreptului*.Ca si Ostin,B ergrama este adversarul principiilor si ideilor din *metajuridica*,care au introdus in jurispruden doctrinele care nu ncearc s exploreze drept real ,ci dreptul ideal. Printre aceste doctrine Bergbom include teoria dreptului natural,doctrina * spiritului naional *a scolii istorice de drept. Bergrama spenea ca stiinta trebuie sa studieze ,nu sa evalueze dreptul;ea e menita sa aiba deaface cu chestii reale ,pecare este neaparat nevoie sa le studieze ;sarcina ei-sa se ocupe de lege doar existent n mod obiectiv, pe baza faptelor de legiferare.

Singurul drept real ,dupa cum considera Bergrama ,e doar acea care este in legi.El presupunea,ca dreptul cu adevarat functiona dupa principiul *legea este lege*,este baza relaiilor umane n orice structur de relaii.*Esenta oricarui drept,-srcia Bergrama ,-este aceea ca el funtioneaza.Deaceia dreptul ideal nu poate raminea in urma oricarui jalnic drept pozitiv ,asemanator cu care,ca si fiecare

invalid vede,aude si actioneaza mai bine deict cea mai frumoasa statuie *.Norma in viziunea lui era alfa , iar omega era dreptul ,inceputul lui si sfirsitul,in afara legii nu exista niciun drept .Anume actiune dreptul pozitiv, n opinia lui Bergroma, este capabil de a oferi ordine, armonie i securitte unui stat. Ceea ce tine de dreptul natural ,atunci ea in viziune alui Bergroma ,este ceva inactiv deacea nu se poate de privit la asta ca la un fenomen de ordin juridic . Unul dintre cel mai proeminent reprezentant ai pozitivismului juridic din Rusia este Gabriel Shershenevich Yusupov (1863-1912) vederi le legale care au fost ncorporate n lucrrile * cartea rusa de drept civil *, Teoria general a dreptului * Dreaptul, in viziunea lui Shershenevich, este regula pensiuni, susinute de ctre autoritile publice, respectiv, fora obligatorie a legii este ntotdeauna un motiv nevoia puterii de stat.Puterea statului ,in acest context , servete nu numai ca o surs de drepturi ar servete drept baz de valabilitate generala ,dar si ca o instituie, plasat pe dreapturi , iar dreptul nu este limitat.Prioritatea statului in raport cu dreptul ,in viziunea lui Shershenevich,nu este motivul de a crede ca dreptul provine integral din partea statului.Puterea de stat poate acorda drepturile de a dezvolta coninutul pentru altcineva si doar imbunatatesc legatura cu sanctiunea. Acest lucru este valabil pentru legile obinuite, care sunt create n coninut, indiferent de putere de stat ,dar devin din punct de vedere juridic numai din voina guvernanilor.Astfel, in baza metodologica al lui Shershenevich apare pozitivizmul, care este specificat ca principiul formalismului juridic . Printre susintorii pozitivismului juridic poate fi atribuit juristul rus Korkunoff Nikolai Mihailovici (1853-1904) autor al lucrarilor : * ()*, * Eseu comparativ al legislaiei statului de puteri strine *,*Legile de stat ale Rusiei*,*Hotarire si lege* etc. Korcunof spune ca intorsatura facuta de pozitivizm in filosofie ,a deschis o noua etapa in dreptul pozitiv. Cercettorul ncearc s exploreze principiile pozitivismului n domeniul dreptului.El constata c are la dispozitie observarea direct a dreptului in in care sunt disponibile legi separate si tranzactii juridice separate.Dupa parerea lui Kurcunov sa unesti aceste doua legi separate in totalitatea inchipuiiri dreptului poti doar prin ajutorul unei sinteze stiintifice.In trcut aceasta ide au incercat sa o intuchipeasca cu ajutorul unor discipline ca :Enciclopedia dreptului ,in care se uneau toate devezile intr-un sistem;precum si filosofia dreptului , n care deductiv s stea ntr-o teorie holistic a legii.Totusi aceste discipline ,in viziunea lui Korcunov ,sau epuizat . Pentru a realiza acest tip de sintez necesit o tiin special,care sa uneasta tot materialul de fapte ce este adunat i sa dea o viziune holistic a dreptului.O stiinta atit de speciala este pozitivizmul care reprezinta destul de efectiv si larg metodele de studio juridic.