DC III Sarcini La Domiciliu FR

 Tema 1 
INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR CIVILE

Conținut
1. Instituția juridică a obligațiilor
2. Noțiunea de obligație
3. Structura raportului juridic obligaţional
4. Clasificarea obligaţiilor
5. Izvoarele obligaţiilor
Repere teoretice
Instituția juridică a obligațiilor: Definiția instituției. Apariția și evoluția noțiunii de „obligație”.
Obligația: Etimologia obligației. Accepțiunile noţiunii de obligaţie (lato sensu și stricto sensu).
Raportul juridic obligațional. Cracterele obligației civile în sens larg (caracterul specific, personal,
unic, relativ).
Structura raportului juridic obligaţional: Elementele raportului juridic obligaţional (subiect,
obiect și conținut). Subiectele raportului juridic obligațional (creditor și debitor). Conținutul
raportului juridic obligațional (dreptul de creanță și obligația corelativă). Obiectul raportului
juridic obligațional (prestația de a da, a face și a nu face). Sancțiunea ca element al raportului
juridic obligațional.
Clasificarea obligaţiilor: Criterii de clasificare și importanță. Clasificarea după izvoare (obligații
născute din acte juridice și obligații născute din fapte juridice). Clasificarea după obiect (obligații
pozitive și obligații negative; obligații de rezultat și obligații de mijloace). Clasificarea după
sancțiune (obligați civile perfecte și obligații naturale). Clasificarea după opozabilitate (obligații
obișnuite, obligații reale /propter rem/ și obligații opozabile terților /scriptae in rem/). Clasificarea
după subiecte (obligații simple și complexe; obligații divizibile și indivizibile; obligații solidare și
insolidum). Clasificarea după obiect/conținut (obligații principale și accesorii; obligații
transmisibile și netransmisibile; obligațiile pecuniare și obligațiile de altă natură).
Izvoarele obligaţiilor: Utilitatea cunoașterii izvoarelor obligațiilor. Noțiunea de izvor de obligații.
Clasificarea izvoarelor de obligații. Obligații ce decurg din acte juridice și fapte juridice. Obligații
ce decurg din acte unilaterale și contracte. Obligații ce decurg din fapte juridice licite și ilicite.
Finalități de studiu urmărite /subiecte de evaluare/:
 Explicarea noțiunilor de obligație și raport juridic obligațional
 Identificarea elementelor raportului juridic obligațional
 Delimitarea categoriilor de obligații civile
 Cunoașterea izvoarelor obligațiilor civile și clasificarea acestora.
Literatura suplimentară
1. Cimil D. Valenţa juridică a clasificării contractelor civile. În: Revista Institutului Național al
Justiției, nr. 1/2017, p. 52-62. [URL]: http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/
123456789/1633/52_60_Valenta%20juridica%20a%20clasificarii%20contractelor%20civile.pdf?
sequence=1&isAllowed=y.
2. Tiţa-Nicolescu G. Clasificarea contractelor în accepţiunea noului Cod civil. În: Revista Universul
juridic, nr.4/2018, p. 7-20. [URL]: http://revista.universuljuridic.ro/wp-content/ uploads/2018/
05/01_Revista_Universul_Juridic_nr_04-2018_PAGINAT_BT_G_T_Nicolescu.pdf.
3. Vincelles DE C.-A. Droit des obligations – Tome I. Paris: Dalloz, 2014 (460 p.)
4. Bodoaşcă T., Drăghici A., Saharov N. Unele consideraţii privind clasificarea obligaţiilor civile
după gradul de certitudine înceea ce priveşte realizarea lor. În: Analele Universităţii
„Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2010, p. 21-40. [URL]:
https://core.ac.uk/ download/pdf/6271916.pdf.
5. Сарбаш С.В. Элементарная догматика обязательств: Учебное пособие / Исслед. центр
частн. права им. С.С. Алексеева при Президенте РФ, Рос. школа частн. права. М.: Статут,
2016. 336 с. [URL]: http://www.consultant.ru/edu/student/download_books/book/sarbash_sv
_elementarnaja_dogmatika_objazatelstv/.
6. Дарков A.A. Обязательства в современном гражданском праве Российской Федерации. B:
Вестник Московского университета МВД России, 2019, nr. 3, p. 53-56. [URL]: https://
cyberleninka.ru/article/n/obyazatelstva-v-sovremennom-grazhdanskom-prave-rossii-skoi-
federatsii.
Sarcini la domiciliu
I. Întocmiți vocabularul la temă (din cele mai importante noțiuni).
II. Selectați din Codul civil al RM 5 articole care reglementează expres diferite tipuri de obligații
(cu indicarea concretă a articolului și aliniatului).
III. Trasați o paralelă între obligațiile civile și obligațiile reglementate de alte ramuri ale dreptului.
IV. Soluționați spețele.
V. Selectați răspunsul corect din testul-grilă de mai jos.
SPEȚE
{1} A încheie cu B un contract de locațiune cu privire la un imobil – apartament pe o durată de un
an de zile contra unei chirii lunare în cuantum de 500 lei.
(?) Precizați natura juridică și tipul raportului juridic stabilit între A și B.
(?) Determinați conținutul raportului juridic obligațional născut între A și B.
(?) Descrieți argumentat obligațiile celor două părți în funcție de efectele și obiectul raportului
juridic.
{2} B îi împrumută lui A Autoturismul de lux, abia livrat din fabrică, marca Dacia X5. La
efectuarea manevrei de ieșire din parcarea unui mall, A, din cauza asigurării necorespunzătoare,
acroșează autoturismul condus în mod regulamentar de către C, cauzându-i acestuia avarii în
cuantum de 2000 euro. Totodată, costul reparațiilor pentru autovehicolul condus de către A s-a
ridicat la suma de 6 000 euro. A a efectuat reparațiile la bunul împrumutat. C îi solicită lui A plata
contravalorii reparațiilor la autovehicolul său, însă acesta refuză să plătească, arătând că
autovehicolul care a cauzat accidentul îi aparține lui B, astfel că acesta este obligat să repare
prejudiciul. B îi solicită lui A să-i restituie automobilul, însă A refuză susținând că acesta are un
drept de retenție asupra bunului până la restituirea cheltuielilor efectuate cu repararea acestuia
și arătând că este vorba despre cheltuielile necesare pe care proprietarul este ținut să le
suporte.
(?) Ce raporturi juridice identificați în speță?
(?) Arătați izvorul raporturilor juridice obligaționale.
(?) Argumentați conținutul și obiectul raporturilor juridice obligaționale din speță.
TEST-GRILĂ
1. Obligația este:
a) o legătură de drept în virtutea căreia debitorul poate solicita creditorului să dea, să facă sau
să nu facă ceva, sub sancțiunea constrângerii de stat;
b) raportul juridic în care o parte, numită debitor, este ținută să procure o pretație celeilalte
părți, numită creditor, iar acesta din urmă are dreptul că o obțină;
c) raportul juridic în care o parte, numită creditor, are dreptul de a pretinde celeilalte părți,
numită debitor, să execute prestația sau prestațiile la care s-a îndatorat, sub sancțiunea
constrângerii de stat.
2. Atunci când o parte a raportului juridic are doar drepturi, iar cealaltă parte doar obligații,
suntem în prezența unui:
a) act juridic unilateral;
b) raport juridic de obligații unilaterale;
c) contract unilateral.
3. Obligația de a nu face:
a) ține de obiectul contractului;
b) ține de conținutul raportului juridic;
c) constă în obligația debitorului de a se abține de la o conduită la care ar fi fost îndrituit în lipsa
obligației.
4. Intră în categoria obligațiilor de mijloace:
a) obligația avocatului de a redacta și a depune în termen o acțiune civilă;
b) obligația medicului de a depune diligențele necesare pentru îmbunătățirea stării sănătății sau
pentru vindecarea pacientului;
c) obligația unui pictor de a realiza o pictură care să fie ulterior apreciată de critici.
5. Obligațiile pecuniare:
a) sunt doar obligații de rezultat;
b) impun creditorului, atunci când debitorul întârzie la efectuarea plății, să facă dovada
vinovăției acestuia și a prejudiciului suferit;
c) pot fi cumulate cu daunele interese compensatorii.
✶✶✶
 Tema 2 
ACTUL JURIDIC CA IZVOR DE OBLIGAŢII (CONTRACTUL)
Conținut
1. Preliminarii
2. Clasificarea contractelor
3. Formarea contractului
4. Încheierea contractului
5. Modificarea și revocarea contractului
6. Conţinutul contractului
Repere teoretice
Preliminarii: Definiția și caracterele contractului. Voința juridică și limitele acesteia în contract
(legea, ordinea publică și bunele moravuri). Rolul, funcțiile și evoluția contractului. Sediul juridic
al instituției.
Clasificarea contractelor: Necesitatea clasificării contractelor. Clasificarea după modul de
formare (consensuale, formale/solemne, reale). Clasificarea după conținut (sinalagmatice și
unilaterale). Clasificarea după scopul urmărit (cu titlu oneros și cu titlu gratuit). Subclasificarea
contractelor cu titlu oneros (comutative și aleatorii). Subclasificarea contractelor cu titlu gratuit
(contracte dezinteresate și liberalități). Clasificarea după efectele produse (constitutive și
declarative). Clasificarea după modul de executare (cu executare imediată și cu executare
succesivă). Clasificarea după modul de nominalizare în lege (numite și nenumite). Clasificarea
după corelația dintre ele (principale și accesorii). Clasificarea după modul de exprimare a voinței
(negociate, de adeziune și obligatorii/forțate).
Formarea contractului: Considerații generale. Libertatea contractului (art. 993 CC). Obligația de
a contracta (art. 997 CC). Mecanismul formării contractului (parcursul intern și extern al voinței
juridice). Modalități de încheiere a contractului: negocierea și mecanismul ofertă – acceptarea
ofertei. Negocierea. Antecontractul și contractul definitiv (art. 999 CC). Opțiunea de a contracta
(art. 1001 CC). Contractul-cadru (art. 1003 CC). Drepturile şi obligaţiile precontractuale (art. 1011-
1026 CC).
Încheierea contractului: Mecanismul ofertă-acceptare. Oferta de a contracta. Condițiile ofertei
(fermă, univocă, serioasă, completă). Revocarea ofertei. Oferta irevocabilă. Caducitatea ofertei.
Acceptarea ofertei (cu termen și fără termen). Începutul curgerii termenului pentru acceptarea
ofertei. Acceptarea tardivă sau cu modificări. Valabilitatea acceptării tardive. Acceptarea tacită.
Revocarea acceptării. Încheierea contractului la licitaţie. Momentul şi locul încheierii
contractului.
Modificarea și revocarea contractului: Dreptul și posibilitatea de a modifica contractul. Dreptul
de revocare a contractului. Exercitarea dreptului de revocare. Termenul de revocare. Efectele
revocării. Obligațiile profesionistului în cazul revocării. Cazuri speciale de revocare a
contractelor.
Conţinutul contractului: Clauzele contractuale. Clauzele esențiale și clauzele neesențiale. Clauze
negociate și clauze nenegociate. Clauzele abuzive în diferite contracte. Sancțiunea și efectele
clauzelor abuzive.
 Cunoașterea noțiunii de contract și delimitarea de alte noțiuni similare
 Cunoașterea clasificării contractelor
 Înțelegerea mecanismului de formare a contractului și delimitarea de încheierea contractului
 Însușirea particularităților și etapelor încheierii contractelor
 Delimitarea contractului definitiv de antecontract și alte convenții precontractuale
 Cunoașterea particularităților ofertei și a acceptării ofertei ca elemente ale mecanismului de
încheiere a contractului
 Identificarea clauzelor abuzive în diferite contracte
1. Ardelean Gr. Tratative şi acorduri pregătitoare pentru încheierea unui contract civil. In: Anale
ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAIRM: ştiinţe juridice. 2009, nr. IX, pp. 90-93.
[URL]: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/90_93_Tratative%20si%20acorduri%20
pregatitoare%20pentru%20%D0%BEncheierea%20unui%20contract%20civil.pdf.
2. Casapu D. Principiul libertăţii contractuale – principiu director al contractelor civile. În: Relaţii
Internaţionale. Plus. Revistă ştiinţifico-practică Nr.2/2013, p. 161-171.
3. Cimil D. Criteriile de calificare a clauzelor abuzive. În: Revista Institutului Național al Justiției,
nr. 1/2013, p. 32-40. [URL]: https://www.inj.md/sites/default/files/17/32-40_Criteriile%20de%
20caslificare%20a%20clauzelor%20abuzive.pdf.
4. Cimil D. Antecontractul. In: Revista Naţională de Drept, 2011, nr. 9(132), pp. 2-7. [URL]:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/2-7_Antecontractul.pdf.
5. Cimil D. Importanţa juridică a negocierii contractelor. In: Revista Naţională de Drept, 2011, nr.
5(128), pp. 10-13. [URL]: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Importanta%20 juridica
%2010_13.pdf.
6. Cimil D. Reflecţii asupra teoriei contractului civil. In: Revista Naţională de Drept, 2012, nr. 4(139),
pp. 15-21. [URL]: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/15_21_Reflectii%20asupra
%20teoriei%20contractului%20civil.pdf.
7. Cimil D. Valenţa juridică a clasificării contractelor civile. În: Revista Institutului Național al
Justiției, nr. 1/2017, p. 52-62. [URL]: http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/
123456789/1633/52_60_Valenta%20juridica%20a%20clasificarii%20contractelor%20civile.pdf?
sequence=1&isAllowed=y.
8. Cimil D., Bejenaru E. Drept civil. Contracte speciale. Chișinău: Grafema Libris, 2014 (276 p.).
9. Cuzneţov Al. Regimul juridic al contractelor comerciale. In: Revista Naţională de Drept, 2016, nr.
9(191), pp. 28-29.
10.Goicovici J. Formarea progresivă a contractului. București: Wolter Kluwer, 2009 (390 p.)
11. Stoica A., Bostan I. Condiţiile relative cerute pentru încheierea valabilă a unui contract, potrivit
Noului Cod Civil. În: Acta Universitatis George Bacovia. Juridica - Volume 4. Issue 2/2015.
[URL]:
http://www.ugb.ro/Juridica/Issue8RO/10._Conditiile_relative_cerute_pentru_incheierea_vala
bila_a_unui_contract.Adrian_Stoica.Ionel_Bostan.RO.pdf.
12. Tiţa-Nicolescu G. Clasificarea contractelor în accepţiunea noului Cod civil. În: Revista Universul
juridic, nr.4/2018, p. 7-20. [URL]: http://revista.universuljuridic.ro/wp-content/ uploads/2018/
05/01_Revista_Universul_Juridic_nr_04-2018_PAGINAT_BT_G_T_Nicolescu.pdf.
13. Uță L. Contracte simplificate şi cu conţinut impus. Limitele libertăţii contractuale. [URL]: http://
www.nos.iem.ro/bitstream/handle/123456789/135/UtaL_Ilf.pdf?sequence=1&isAllowed=y.
14.Карапетов А.Г., Савельев А.И. Свобода договора и ее пределы. Т. 1: Теоретические,
исторические и политико-правовые основания принципа свободы договора и его
ограничений. М.: Статут, 2012. 452 с. [URL]: https://m-lawbooks.ru/wp-content/uploads/
2020/02/005-kniga-1.pdf
15.Карапетов А.Г., Савельев А.И. Свобода договора и ее пределы. Т. 2: Теоретические,
исторические и политико-правовые основания принципа свободы договора и его
ограничений. М.: Статут, 2012. 457 с. [URL]: https://m-lawbooks.ru/wp-content/uploads/
2020/02/005-kniga2.pdf
II. Precizați deosebirile dintre obligațiile contractuale și obligațiile precontractuale.
III. Trasați o paralelă între contractele din dreptul civil și contractele din alte ramuri ale dreptului.
SPEȚE
{1} A încheie cu B un contract de împrumut având ca obiect suma de 1000 euro. Suma urmează a
fi restituită în 10 rate lunare egale. Împrumutul a fost cu titlu gratuit.
(?) Clasificați contractul și raportul juridic obligațional prin raportare la toate criteriile cunoscute.
(?) Precizați ce s-ar schimba dacă împrumutul ar fi fost contractat cu titlu oneros.
{2} La data de 2 februarie 2015, A, vânzător de utilaje agricole, postează un anunț într-un ziar
prin care arată că dorește să vândă un tractor UTB model 345, din 2008, tracțiune 4x4, având la
bord 1200 de ore de funcționare, contra unei sume de 10.000 euro, atașând și o fotografie a
anunțului. 10 zile mai târziu, respectiv în data de 12 februarie 2015, B transmite lui A un fax prin
care arată că dorește să cumpere tractorul, solicitând, în același timp, un cont bancar în care să
vireze prețul. O zi mai târziu. A transmite lui B un e-mail, în care arată că, întrucât nu a făcut
nimeni nici o ofertă în primele 3 zile, a hotărât să nu-l mai vândă și să îl dezmembreze pentru
piese, apreciind că așa poate scoate un preț mai bun. Mai arată că a postat un anunț în acest
sens la sediul său. B solicită instanței să îl oblige pe A la predarea tractorului, arătând că între
aceștia a intervenit un contract.
(?) Precizați dacă între subiecții din speță a intervenit (a fost încheiat) un contract. Argumentați
răspunsul.
(?)Argumentați (în baza normelor Codului civil) dacă A a respectat regulile de revocare a ofertei.
(?) Care va fi soluția instanței? Argumentați.
TEST-GRILĂ
1. Obligația de a negocia cu bună-credință:
a) poate fi limitată prin convenția părților;
b) poate atrage drept sancțiune pentru partea în culpă, în cazul în care este încălcată,
considerarea contractului ca încheiat;
c) incubă ambelor părți care au inițiat negocierea chiar dacă între acestea nu există un contract
de negociere.
2. Revocarea ofertei:
a) trebuie să ajungă la destinatar anterior ori concomitent cu oferta pentru a putea produce
efecte juridice;
b) este posibilă în cazul în care oferta este adresată unei persoane prezente, dacă nu este
acceptată de îndată;
c) nu împiedică încheierea contractului dacă ajunge la destinatar odacă cu acceptarea.
3. Pentru a se forma acordul de voințe:
a) părțile trebuie să se pună de acord numai asupra acelor elemente care prin însăși natura
contractului sunt esențiale;
b) atât oferta, cât și acceptarea trebuie să îmbrace forma cerută de lege ad probationem pentru
contract;
c) nu este necesar să existe un acord al părților asupra elementelor secundare.
4. Contractul de adeziune presupune întotdeauna:
a) ca cel puțin o parte să fie profesionist;
b) ca cel puțin o parte să fie consumator;
c) negocierea rapidă a clauzelor ce poartă asupra elementelor esențiale.
5. Nu se poate considera încheiat contractul atunci când:
a) s-a făcut prin acceptarea fără rezerve a ofertei;
b) părțile negociază toate clauzele cuprinse întrânsul;
c) părțile s-au pus de acord cu privire la toate elementele secundare și majoritatea celor
esențiale.
✶✶✶
 Tema 3 
EFECTELE CONTRACTULUI
Conținut
1. Consideraţii generale
2. Interpretarea contractului
3. Principiile efectelor contractelor
4. Efectele contractului între părțile contractante
5. Efectele contractului faţă de terţi
6. Excepții de la principiul relativității efectelor contractului
7. Opozabilitatea contractului
Repere teoretice
Consideraţii generale: Noțiunea de efecte ale contractului. Dimensiunile efectelor contractului:
stabilirea conținutului contractului prin interpretarea clauzelor sale; principiul obligativității
contractului și efectele specifice ale contractelor sinalagmatice. Întregirea efectelor
contractului.
Interpretarea contractului: Noțiunea de interpretare a contractului. Cazurile în care se impune
interpretarea contractului. Subiecții interpretării. Etapele interpretării contractelor: constatarea
existenței contractului și calificarea contractului. Reguli de interpretare a contractului: reguli de
interpretare subiectivă, reguli de interpretare obiectivă și reguli subsidiare. Argumente de
interpretare logică a oricărui text juridic.
Principiile efectelor contractelor: Principiul forţei obligatorii a contractului. Principiul
relativităţii efectelor contractului. Principiul opozabilităţii faţă de terţi a contractului.
Efectele contractului între părțile contractante: Principiul forței obligatorii a contractului.
Consecințele principiului: părţile contractante sunt ţinute să execute întocmai, una faţă de
cealaltă, obligaţiile la care s-au îndatorat (regula conformităţii executării obligaţiilor); contractul
se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze prevăzute de lege (regula
simetriei); obligaţiile contractuale trebuie executate cu bună-credinţă (regula executării cu bună-
credinţă a contractelor). Excepții de la forţa obligatorie a contractului: denunțarea unilaterală și
impreviziunea (art. 1083 CC). Rezoluțiunea contractului.
Efectele contractului faţă de terţi: Domeniul de aplicare a principiului relativității efectelor
contractului. Noțiunea de parte a contractului. Categoriile de părți: subiectul care și-a
manifestat consimțământul la încheierea contractului, succesorii universali și cu titlu universal.
Noțiunea de terț. Categoriile de terți: terți desăvârșiți și terți interesați (terțul beneficiar,
dobânditorul subsecvent și creditorii părților contractante).
Excepții de la principiul relativității efectelor contractului: Excepții aparente: promisiunea
faptei altuia (art. 1088 CC). Excepții reale: contractul în folosul unui terț (art. 1096-1099 CC) și
acțiunea directă a terților în raport cu contractul față de părțile acestuia.
Opozabilitatea contractului: Noțiunea de opozabilitate. Efectele opozabilității. Excepții de la
principiul opozabilității efectelor contractelor: simulația și acțiunea pauliană (revocatorie).
Noțiunea de simulație. Tipurile de simulații (absolută și relativă). Contractul secret. Efectele
simulației între părți. Efectele simulației față de terți. Proba simulației.
 Cunoașterea esenţei efectelor contractului civil
 Abilități de aplicare a regulilor de interpretare a contractelor
 Delimitarea efectelor contractului față de părți de efectele contractului față de terți
 Cunoașterea excepțiilor de la principiile efectelor contractelor
 Înțelegerea condițiilor de asigurare a opozabilității contractului
1. Cimil D. Dezvoltarea teoriei calificării contractelor civile. In: Revista Institutului Naţional al
Justiţiei, 2014, nr. 1(28), pp. 30-37. [URL]: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file
/Dezvoltarea%20teoriei%20calificarii%20contractelor%20civile.pdf.
2. Cimil D. Calificarea raporturilor contractuale. Studiu monografic. Chişinău: Grafema Libris, 2013
(224 p.)
3. Baias F.A. Simulația: studiu de doctrină și jurisprudență. București: Roseti, 2003 (257 p.).
4. Deleanu I. Părțile și terții. Relativitatea și opozabilitatea efectelor juridice. București: Roseti,
2002 (288 p.)
5. Diaconu C. Principiul inopozabilității contractelor față de terți. Noțiunea de terț. București:
Lumina Lex, 1999 (112 p.)
6. Vasilescu P. Relativitatea actului juridic civil. Repere pentru o nouă teorie generală a actului de
drept privat. București: Roseti, 2003 (381 p.)
II. Selectați din Codul civil al RM câte 5 norme care prevăd opozabilitatea și inopozabilitatea
diferitor contracte/acte juridice.
III. Trasați o paralelă între interpretarea contractului, calificarea contractului și integrarea
contractului.
SPEȚE
{1} Directorul SRL „AX” și Cristian Guțu în sfârșit au încheiat un contract de colaborare după
lungi negocieri. Pentru a celebra încheierea contractului, cei doi parteneri de afaceri au luat cina
la un restaurant de lux. Din anumite motive subiective, între cei doi s-a iscat o ceartă și chiar s-au
îmbrâncit. A doua zi Cristian Guțu a expediat la sediul SRL „AX” o notificare oficială prin care
declară că el își retrage semnătura de pe contractul de colaborare și că a rupt exemplarul său,
iar SRL să uite colaborarea cu el. SRL „AX” a angajat un avocat și a înaintat o acțiune în instanța
de judecată prin care să constate comportamenutul abuziv al lui Cristian Guțu și că contractul
există și continuă să oblige părțile sale.
(?) Precizați care principiu al efectelor contractului este incident în speță.
(?) Argumentați soluția instanței.
{2} La 4 iunie 2015, Tudor a cumpărat un televizor nou LED cu diagonala 55´´ și cu garanție de 2
ani, pe care a contrasemnat-o în salonul magazinului de electrocasnice. Fiindcă avea nevoie de
bani, la 10 septembrie 2015 i l-a vândut lui Andrei, transmițându-i și garanția și alte acte deținute.
Peste 2 luni televizorul s-a defectat și Andrei l-a dus la centrul de deservire indicat în certifcatul
de garanție. Personalul centrului de deservire i-a comunicat lui Andrei că el nu poate fi deservit
din motiv că certificatul de garanție este emis pe numele unei alte persoane (Tudor).
Andrei s-a adresat cu o pretenție față de magazinul de electrocasnice. Ca răspuns, magazinul i-a
comunicat că el nu are încheiat un contract cu Andrei, ci doar cu Tudor. Suplimentar în pct. 7 al
certificatului de garanție este specificat că certificatul devine nul dacă marfa este vândută unui
terț. Andrei a reparat televizorul la un alt centru de deservire, plătind 1500 lei pentru manoperă
și piesa de schimb. Ulterior, el s-a adresat cu o acțiune în judecată față de centrul de deservire și
magazinul de electrocasnice, cerând obligarea lor la rambursarea sumei de 1500 de lei plus
cheltuielile judiciare.
(?) Precizați care principiu al efectelor contractului este incident în speță.
(?) Precizați calitatea lui Andrei în raport cu contractul încheiat de Tudor cu magazinul.
(?) Precizați norma juridică incidentă în speță.
TEST-GRILĂ
1. Față de terți, contractul are valoarea unui:
a) act juridic;
b) fapt juridic;
c) fapt juridic ce nu le poate fi opus.
2. Simulația este:
a) absolută atunci când părțile încheie contractul fără intenția de a produce efecte juridice;
b) relativă atunci când părțile încheie contractul cu intenția ca el aparent să producă efecte
juridice diferite de efectele dorite cu adevărat de către părți;
c) un contract ce nu produce efcete între părți.
3. Contractul produce:
a) doar drepturile, obligațiile și alte efecte juridice stipulate expres de părți;
b) drepturile, obligațiile și alte efecte juridice stipulate expres de părți, dar și efectele juridice
care rezultă din lege;
c) drepturile, obligațiile și alte efecte juridice stipulate expres de părți, dar și efectele juridice
care rezultă din lege, practicile statornicite între părți, uzanțele aplicabile, principiul bunei-
credințe și cel al echității.
4. Opozabilitatea contractului:
a) față de părți se confundă cu principiul forței obligatorii a contractului;
b) nu are semnificație în raporturile dintre părți;
c) față de terți semnifică obligația acestora de a respecta situația juridică născută din contract.
5. Constituie excepție de la principiul opozabilității efectelor contractului:
a) promisiunea faptei altuia;
b) stipulația pentru altul;
c) beneficiul acțiunii pauliene (revocatorii).
✶✶✶
 Tema 4 
REMEDIILE NEEXECUTĂRII OBLIGAȚIILOR CONTRACTUALE
Conținut
1. Teoria generală a remediilor
2. Clasificarea remediilor
3. Principiile invocării remediilor
4. Termenul suplimentar de executare
5. Executarea silită în natură
6. Excepția de neexecutare
7. Rezoluțiunea
8. Reducerea prestațiilor (obligației corelative)
9. Executarea prin echivalent / răspunderea contractuală
10.Riscurile contractului
Repere teoretice
Teoria generală a remediilor: Noțiunea de remedii (mijloace juridice de apărare ale creditorului
în caz de neexecutare a obligației). Sediul juridic al materiei (art. 901-946 CC al RM). Noțiunea de
neexecutare a obligației (neexecutarea totală sau parțială a obligației, executarea
necorespunătoare sau cu întârziere a obligației). Neexecutarea fără justificare. Circumstanțele
care justifică neexecutarea. Justificarea datorită unui impediment.
Clasificarea remediilor: Remedii naturale: termenul suplimentar de executare (art. 902 CC),
executarea silită în natură (art. 912-913 CC), remedierea (art. 909-911 CC) și excepția de
neexecutare (suspendarea executării – art. 914 CC). Remedii substitutive: rezoluțiunea (art. 915-
932 CC), reducerea prestațiilor (reducerea obligației corelative - art. 933 CC) și daunele-interese
(despăgubiri și dobânzi – art. 934-946 CC).
Principiile invocării remediilor: Principiul dreptului la o executare conformă. Principiul
neexecutării. Principiul favor contractus (executarea în natură a obligaţiilor). Principiul punerii în
întârziere. Principiul cumulului remediilor.
Termenul suplimentar de executare: Noțiunea termenului suplimentar de executare. Scopul
remediului: protecția debitorului și salvgardarea contractului. Funcționarea termenului
suplimentar: o a doua șansă pentru debitor și condiție pentru invocarea celorlalte remedii.
Condițiile termenului suplimentar de executare: forma punerii în întârziere este liberalizată;
punerea în întârziere a debitorului trebuie să includă acordarea unui termen rezonabil de
executare. Excepţia de la regula acordării unui termen suplimentar – punerea de drept în
întârziere. Efectele punerii în întârziere. Eefectul principal și efectele secundare.
Executarea silită în natură: Impunerea la executarea obligaţiei în natură ca metodă de apărare a
dreptului subiectiv civil. Condițiile exercitării dreptului de a cere executarea silită. Executarea în
natură a obligațiilor de a da, de a face și de a nu face. Executarea silită a obligațiilor pecuniare
(art. 912 CC). Executarea silită a obligațiilor nepecuniare (art. 913 CC).
Excepția de neexecutare: Noțiunea excepției de neexecutare a obligației/suspendarea
executării. Calificarea juridică a excepţiei de neexecutare şi scopurile sale. Condițiile suspendării
executării: obligațiile reciproce ale părților trebuie să aibă ca temei juridic același contract
sinalagmatic; să existe o neexecutare a obligațiilor; obligațiile reciproce trebuie să fie ajunse la
scandență (exigibile); neexecutarea să nu se datoreze faptei celui care invocă excepţia de
neexecutare, faptă care l-a împiedicat pe celălalt să execute obligaţia; partea care invocă
excepţia de neexecutare să nu fie obligată să execute prima prestaţia, obligaţie ce ar putea
rezulta din acordul părţilor, din lege sau din natura obligaţiilor; raportul contractual prin natura
sa trebuie să presupună regula executării simultane a obligaţiilor celor două părţi. Funcţionarea
excepţiei de neexecutare. Efectele excepţiei de neexecutare.
Rezoluțiunea: Noțiunea de rezoluțiune. Delimitarea de alte instituții similare. Domeniul de
aplicare a rezoluțiunii (art. 920 CC). Tipurile de rezoluțiune: rezoluțiunea judiciară și rezoluțiunea
unilaterală extrajudiciară; rezoluţiunea „de drept” legală și rezoluţiunea „de drept”
convenţională; rezoluţiunea totală a contractului și rezoluţiunea parţială a contractului.
Temeiurile rezoluțiunii: pentru neexecutare; pentru neexecutare esențială; pentru neexecutarea
anticipată; pentru lipsa asigurărilor adecvate ale executării. Declarațiunea de rezoluțiune (art.
921 CC). Decăderea din dreptul la rezoluțiune (art. 922 CC). Clauza de dezicere (art. 924 CC).
Efectele rezoluțiunii (asupra obligațiilor rezultate din contract /art. 925 CC/, asupra drepturilor
transmise /art. 927 CC/, asupra drepturilor reale limitate constituite /art. 928 CC/). Restituirea
prestațiilor. Excluderea restituirii.
Reducerea prestațiilor (obligației corelative): Dreptul de a reduce a obligației corelative.
Condițiile exercitării dreptului de a reduce obligația corelativă.
Executarea prin echivalent / răspunderea contractuală: Noțiunea de răspundere contractuală.
Noțiunea de daune-interese. Dreptul la despăgubiri (art. 934 CC). Trăsăturile remediului.
Condițiile acordării daunelor-interese. Condițiile prejudiciului. Prejudiciul imputabil creditorului.
Reducerea prejudiciului. Dobânda de întârziere în executarea obligațiilor pecuniare. Dobânda de
întârziere în executarea obligațiilor de a da sau de a face. Evaluarea prejudiciului (daunelor
interese). Evaluarea judiciară. Evaluarea legală. Evaluarea convențională (clauza penală și
arvuna).
Riscurile contractului: Noțiunea de risc. Riscul în general. Imposibilitatea fortuită de executare
și alte forme ale imposibilității de executare. Imposibilitatea inițială și imposibilitatea
subsecventă. Imposibilitatea absolută, imposibilitatea relativă și/sau temporară. Imposibilitatea
totală și imposibilitatea parțială. Imposibilitatea obiectivă și subiectivă. Imposibilitatea de
executare datorată debitorului, creditorului sau unei cauze exterioare. Imposibilitatea
economică și imposibilitatea materială. Regulile în materie de riscuri în contractele netranslative
de proprietate. Reguli în contractele translative de proprietate. Reguli formale și de probă.
 Cunoașterea teoriei remediilor.
 Delimitarea remediilor și a condițiilor de exercitare a acestora.
 Distingerea semnificației termenului suplimentar de executare.
 Însușirea specificului executării silite în natură a obligației.
 Însușirea instituției excepției de neexecutare.
 Cunoașterea instituției rezoluțiunii și delimitarea de alte instituții similare.
 Înțelegerea instituției executării prin echivalent (răspunderii contractuale).
 Însușirea instituției riscurilor contractuale.
1. Cazac O. Conceptul Codului civil al Republicii Moldova asupra efectelor juridice ale rezoluţiunii
contractului: retroactivitate sau raport de lichidare. In: Revista Naţională de Drept, 2012, nr.
6(141), pp. 61-67. [URL]: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/61_67_Conceptul%20
Codului%20civil%20al%20Republicii%20Moldova%20asupra%20efectelor%20juridice%20ale
%20rezolutiunii%20contractului_retroactivitate%20sau%20raport%20de%20lichidare.pdf.
2. Corhan A. Repararea prejudiciului prin echivalent bănesc. București: Lumina Lex, 1999 (335 p.)
3. Daghie N. Rezoluțiunea și rezilierea contractelor. Ed. a II-a. Buc.: Universul Juridic, 2016 (334
p.)
4. Dumitru M. Regimul juridic al dobânzii moratorii. București: Universul Juridic, 2010 (522 p.)
5. Gherghe A. Efectele neexecutării contractelor sinalagmatice. Buc.: Univ. Juridic, 2010 (290p.)
6. Ghiță D. Executarea obligațiilor prin mijloace indirecte. București: C.H. Beck, 2016 (235 p.)
7. Moţiu D. Consideraţii privind excepţia de neexecutare a obligaţiilor contractuale. În: Analele
Universităţii de Vest din Timişoara. Seria Drept. (p. 175-191). [URL]: https://drept.uvt.ro/
administrare/files/1481045736-lect.-univ.-dr.-daniela-mot--iu.pdf.
8. Paziuc C. Răspunderea contractuală: o analiză juridică și economică. Buc.: U.J., 2019 (560 p.)
9. Reniţă Gh. Riscul contractual: principalele repere conceptuale. În: STUDIA UNIVERSITATIS
MOLDAVIAE, 2015, nr.3(183), p. 167-174. [URL]: http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/
handle/123456789/490/22.-p.167-174.pdf?sequence=1&isAllowed=y.
10.Stoica V. Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor civile. Buc: All Educational S.A., 1997 (220 p.)
11. Абрамов В.В. Теоретико-правовые проблемы понятия "риск" в гражданском праве. B:
Актуальные проблемы экономики и права, 2011, №3 (19), p. 202-204. [URL]:
https://elibrary.ru/item.asp?id=16562987.
12. Карапетов А.Г. Приостановление исполнения обязательства как способ защиты прав
кредитора. М.: Статус, 2011. 239 с.
13. Мартиросян А.Г. О методологии исследования категории риска в гражданском праве
Российской Федерации. B: Современное право, 2010, №8, p. 46-52. [URL]:
https://www.elibrary.ru/item.asp?id=15180378.
14.Мартиросян А.Г. Способы распределения риска в гражданском праве Российской
Федерации. B: Современное право, 2012, №4, p. 81-85. [URL]: https://elibrary.ru/item. asp?
id=17741846.
II. Selectați din Codul civil al RM 5 articole care cuprind dispoziții referitoare la rezoluțiune ca
remediu în caz de neexecutare a obligațiilor contractuale (cu excepția art. 915-932 CC).
III. Selectați din Codul civil norme care reglementează dreptul părților contractante la
despăgubiri (5 contracte1).
IV. Selectați din Codul civil 5 norme care reglementează situația riscurilor contractuale
(contracte diferite).
V. Soluționați spețele.
VI. Selectați răspunsul corect din testul-grilă de mai jos.
SPEȚE
{1} BC „Credit” SA a acordat un credit în sumă de 1 milion de lei lui AL. La expirarea termenului,
AL nu a restituit suma contractată. BC „Credit” SA a înaintat o acțiune în judecată față de AL,
cerând restituirea creditului și achitarea unei dobânzi de întârziere în sumă de 25 000 lei
conform art. 942 din CC al RM. AL a obiectat față de capătul de cerere privind încasarea silită a
dobânzii de întârziere pe motiv că contractul de credit nu prevede o asemenea plată din partea
sa.
(?) Ce remedii identificați în speță?
(?) Caracterizați dobânda de întârziere ca remediu juridic civil.
(?) Argumentați ce urmează să decidă instanța.
{2} La 4 februarie 2014, Ana Bujor a încheiat cu SRL ”Rezidence” un contract privind investirea
în construcția imobilului prin care SRL s-a obligat să construiască și să transmită în proprietatea
Anei un apartament cu 3 odăi, cu suprafața de 120m 2, la prețul de 80 000 de euro. Imobilul urma
să fie dat în exploatare la 1 septembrie 2017. Conform anexei la contract, Ana urma să achite
prețul în rate trimestriale egale până la 1 septembrie 2017. Vizitând șantierul la 10 martie 2015,
Ana a observat că lucrările s-au stopat. Administrația SRL a spus că are dificultăți financiare
temporare. La 1 aprilie 2015, Ana a declarat administrației SRL că nu va plăti niciun ban până
când lucrările nu vor începe și nu vor reveni în grafic. La 15 mai 2015, SRL a transmis Anei o
notificare de rezoluțiune a contractului, menționând că, conform clauzei 3.2.2. din contract,
dacă investitorul întârzie plata unei rate mai mult de 30 zile, SRL are dreptul la rezoluțiunea
contractului. SRL, de asemenea, a solicitat plata sumei de 1240 lei cu titlu de penalități pentru
întârzierea la plata ratelor. Ana s-a adresat cu acțiune în instanță, cerând să se constate că
notificarea de rezoluțiune este abuzivă și nu a produs efecte juridice, contractul continuă să
existe, iar SRL este obligat să reia construcția conform graficului.
(?) Ce remedii identificați în speță? Cine a recurs la ele?
(?) Precizați valoarea juridică a notificării de rezoluțiune și consecințele acesteia.
{3} La data de 2 decembrie 2013, A și B încheie un contract prin care A se obligă să îi vândă lui B
la data de 25 februarie 2014 o cantitate de 100 tone de fier vechi pentru prețul de 10 lei/kg, iar B
1
Bunăoară, în contractul de vînzare-cumpărare, părțile au dreptul la despăgubiri în caz de .... potrivit art. ..., în caz
de .... potrivit art. ... etc.; în contractul de locațiune, părțile au dreptul la despăgubiri în caz de .... potrivit art. ..., în
caz de .... potrivit art. ... etc.
se obligă să plătească un avans în valoare de 1000 lei într-o lună de la încheierea contractului,
urmând ca diferența de preț să fie achitată la momentul predării. În contract, părțile au stipulat
următoarea clauză: „În cazul în care oricare dintre părți nu-și va executa obligațiile, contractul se
va considera desființat de plin drept”. La o lună după încheierea contractului, B îi plătește lui A
avansul conform înțelegerii. Întrucât până la data de 25 februarie 2014 A nu și-a executat
obligația, B îi notifică lui A rezoluțiunea de drept a contractului. La data de 30 februarie 2014 A
livrează marfa, dar B refuză să o preia.
(?) Identificați posibilele argumente ale lui A împotriva pretenției lui B în sensul că a intervenit
rezoluțiunea contractului.
(?) Precizați efectele rezoluțiunii contractului intervenite de drept.
(?) Argumentați ce urmează să întreprindă părțile în continuare.
TEST-GRILĂ
1. Excepția de neexecutare a contractului:
a) nu poate fi invocată dacă, potrivit împrejurărilor și față de însemnătatea redusă a prestației
neexecutate, refuzul este contrar bunei-credințe;
b) poate fi invocată în orice situație în care părțile sunt ținute să-și execute simultan obligațiile,
iar una dintre ele refuză nejustificat executarea propriei obligații;
c) este sancțiunea ce intervine numai după punerea în întârziere a debitorului.
2. Rezoluțiunea:
a) poate fi cu motive sau fără motive, în cazul în care există un drept rezervat la rezoluțiune;
b) poate interveni doar în temeiurile prevăzute de lege sau prin acordul părților;
c) poate interveni ori de câte ori părțile nu-și onorează obligațiile contractuale.
3. În caz de rezoluțiune a raportului contractual:
a) contractul devine nul;
b) contractul se consideră neîncheiat;
c) obligațiile părților se sting și se naște obligația de restituție bilaterală.
4. Riscul imposibilității executării obligației îl suportă:
a) ambele părți în mod egal;
b) debitorul obligației devenite imposibile;
c) creditorul obligației devenite imposibile.
5. Neexecutarea obligației înseamnă:
a) orice abatere, cu sau fără justificare de la executarea corespunzătoare a obligației;
b) orice abatere fără justificare de la executarea corespunzătoare a obligației;
c) neexecutarea totală sau parțială a obligației, executarea necorespunătoare sau cu întârziere a
acesteia.
✶✶✶
 Tema 5 
ACTUL JURIDIC UNILATERAL ȘI FAPTELE JURIDICE LICITE
CA IZVOARE DE OBLIGAŢII
Conținut
1. ACTUL JURIDIC UNILATERAL
a) Angajamentul unilateral
b) Promisiunea publică de recompensă
c) Concursul
2. FAPTELE JURIDICE LICITE CA IZVOARE DE OBLIGAŢII
a) Gestiunea de afaceri
b) Îmbogățirea nejustificată
c) Plata nedatorată
Repere teoretice
ACTUL JURIDIC UNILATERAL
Actul juridic unilateral: Noțiunea de act juridic unilateral. Clasificarea și regimul actelor juridice
unilaterale. Condiții de validitate (fond și formă). Efectele actelor juridice unilaterale.
Angajamentul unilateral: Noțiunea de angajament unilateral. Efectele angajamentului
unilateral.
Promisiunea publică de recompensă: Sediul materiei. Obligația de a acorda recompensa.
Distribuirea recompensei. Concursul. Revocarea promisiunii publice de recompensă.
FAPTELE JURIDICE LICITE CA IZVOARE DE OBLIGAŢII:
Gestiunea de afaceri: definiție și reglementare. Condițiile gestiunii de afaceri. Actele juridice de
gestiune. Actele materiale de gestiune. Caracterul licit și facultativ al actelor de gestiune.
Caracterul oportun și spontan al intervenției gerantului. Intenția de a gera interesele altuia.
Capacitatea de a contracta a gerantului. Efectele gestiunii de afaceri între gerant și gerat.
Obligațiile gerantului și ale geratului. Efectele gestiunii de afaceri în raporturile cu terții.
Raporturile dintre gerat și terți. Raporturile dintre gerant și terți.
Îmbogățirea nejustificată: Noțiunea de îmbogățire nejustificată. Sediul juridic. Domeniul de
aplicare. Îmbogățirea și dezavantajul. Condițiile de existență a îmbogățirii nejustificate.
Condițiile materiale ale îmbogățirii nejustificate. Condițiile juridice ale îmbogățirii nejustificate.
Efectele îmbogățirii nejustificate. Obligația de restituire a îmbogățirii nejustificate. Îmbogățirea
transmisibilă și îmbogățirea netransmisibilă. Limitele restituirii. Prescripția dreptului la acțiune.
Plata nedatorată: Noțiunea de plată. Esența plății nedatorate. Condițiile și efectele plății
nedatorate între solvens și accipiens. Efectele restituirii plății nedatorate față de terți. Acțiunea
în restituirea plății nedatorate.
 Cunoașterea esenței, categoriilor și particularităților actelor juridice unilaterale.
 Delimitarea faptelor juridice civile de actele juridice civile ca izvoare de obligaţii.
 Însușirea particularităților angajamentului unilateral și a efectelor acestuia.
 Cunoașterea instituției promisiunii publice de recompensă.
 Identificarea și delimitarea faptelor juridice licite ca izvoare de obligaţii.
 Însușirea regimului juridic al îmbogăţirii nejustificate și a gestiunii de afaceri.
1. Spatari P. Analiza teoretico-practică a îmbogățirii nejustificate. În: Analele științifice ale USM.
Lucrări studențești (p. 6-10). [URL]: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/6-
10_12.pdf.
2. Tiţa-Nicolescu G., Drilea-Marga M. Scurte consideraţii privind reglementarea de lege lata a
faptelor juridice licite ca izvor de obligaţii în noul Cod civil. În: Revista Universul Juridic, 2018,
nr. 6, p. 7-14. [URL]: http://revista.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2018/07/01_Revista_
Universul_Juridic_nr_06-2018_PAGINAT_BT_G_T_Nicolescu.pdf.
3. Stoica A., Bostan I. Analiza prevederilor Noului Cod Civil privind îmbogăţirea fără justă cauză. În:
Acta Universitatis George Bacovia. Juridica - Volume 4. Issue 1/2015. [URL]:
http://www.ugb.ro/Juridica/Issue7RO/15._Analiza_prevederilor_Noului_Cod_civil_privind_im
bogatirea_fara_justa_cauza.Adrian_Stoica._Ionel_Bostan.RO.pdf.
4. Stoica A., Bostan I. Gestiunea de afaceri în noul Cod civil. În: Acta Universitatis George Bacovia.
Juridica - Volume 4. Issue 1/2015. [URL]: http://www.ugb.ro/Juridica/Issue7RO/12._Gestiunea
_de_afaceri_in_noul_Cod_civil.Ionel_Bostan.Adrian_Stoica.RO.pdf.
5. Саров С.С. Проблемы развития кондикционных обязательств: опыт сравнительного право-
ведения. В: Власть Закона, 2017, №4, р. 257-264. [URL]: https://elibrary.ru/ item.asp?
id=32729224.
6. Саров С.С. Понятие и юридическая сущность неосновательного обогащения. B:
Актуальные проблемы гражданского и предпринимательского права: история и
современность. Сборник статей III Межд. науч.-практ. конф. молодых ученых. 2018.
Издательство: Научно-исслед. институт актуальных проблем современного права
(Краснодар), p. 246-250. [URL]: https://elibrary.ru/download/elibrary_37910498_88602731.pdf.
II. Selectați din Codul civil 5 cazuri concrete în care se aplică regulile îmbogățirii nejustificate.
III. Trasați o paralelă între instituțiile gestiunea de afaceri și îmbogățirea nejustificată din
Republica Moldova și România.
IV. Selectați răspunsul corect din testul-grilă de mai jos.
TEST-GRILĂ
1. Promisiunea publică de recompensă:
a) este un act juridic unilateral generator de obligații civile;
b) este un fapt juridic licit generator de obligații civile;
c) este un autoangajament unilateral.
2. Persoana care a anunțat public acordarea unei recompense:
a) este în drept să revoce în același mod promisiunea făcută;
b) este în drept să revoce oricând promisiunea făcută;
c) este în drept să revoce în același mod promisiunea făcută, cu excepțiile prevăzute de lege.
3. Actele săvârșite de gerant, după ce a fost înștiințat despre neacceptarea acestora de către
gerat:
a) nu generează pentru gerat obligații, nici față de gerant, nici față de terți;
b) generează pentru gerat doar obligații față de terți;
c) generează pentru gerat doar obligații față de gerant.
4. Persoana îmbogățită nu este îndreptățită la îmbogățirea:
a) în cazul în care contractul sau actul juridic care a servit ca temei de obținere este lovit de
nulitate;
b) în cazul în care contractul sau actul juridic care a servit ca temei de obținere este ineficient cu
efect retroactiv;
c) în cazul în care hotărârea judecătorească sau un alt temei de obținere este nevalabil cu efect
retroactiv.
5. Persoana îmbogățită nu este obligată să restituie îmbogățirea:
a) în măsura în care ea a suportat un dezavantaj prin dispunerea de îmbogățire;
b) dacă în schimbul îmbogățirii, i-a oferit terțului o altă îmbogățire, fiind de bună-credință la acel
moment;
c) dacă persoana dezavantajată și-a dat consimțământul în mod liber și fărăr eroare de a suferi
dezavantajul.
✶✶✶
 Tema 6 
FAPTUL JURIDIC ILICIT CA IZVOR DE OBLIGAŢII
/RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ/
Conținut
1. Considerații generale cu privire la răspunderea civilă
2. Răspunderea civilă delictuală
3. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta ilicită proprie
3.1. Prejudiciul
3.2. Fapta ilicită
3.3. Raportul de cauzalitate
3.4. Vinovăția autorului faptei ilicite
3.5. Repararea prejudiciului
3.6. Cazuri particulare de răspundere delictuală pentru fapta proprie
4. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta altuia
5. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri și de animale
6. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu vicii
7. Răspunderea pentru dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretelor comerciale
Repere teoretice
Considerații generale cu privire la răspunderea civilă: Noțiunea de răspundere civilă.
Elementele definitorii ale răspunderii civile. Importanța răspunderii civile. Formele răspunderii
civile: răspunderea contractuală și răspunderea delictuală. Fundamentele răspunderii civile.
Teoria subiectivă. Teoriile obiective. Teoriile mixte.
Răspunderea civilă delictuală: Terminologie și domeniu de aplicare. Noțiunea de delict. Felurile
răspunderii civile delictuale.
Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta ilicită proprie: Condițiile răspunderii
delictuale pentru fapta proprie. Prejudiciul. Fapta ilicită. Raportul de cauzalitate (legătura
cauzală) între fapta ilicită și prejudiciu. Vinovăția autorului faptei.
Prejudiciul: Noțiunea de prejudiciu. Sediul juridic. Clasificarea prejudiciilor. Varianta clasică:
prejudicii patrimoniale și prejudiciii nepatrimoniale sau morale. Varianta modernă: prejudicii
patrimoniale sau economice; prejudicii corporale și prejudicii sau daune morale. Condițiile
prejudiciului pentru a fi reparabil (să fie cert, să fie direct, să fie personal și să rezulte din
atingerea sau încălcarea unui drept sau interes legitim).
Fapta ilicită: Noțiunea de faptă ilicită. Caracteristicile faptei ilicite. Cauzele care înlătură
caracterul ilicit al faptei: autoapărarea (art. 18 CC); legitima apărare (art. 2001 CC); starea de
necesitate/extremă necesitate (art. 2002 CC); protecția interesului public (art. 2003 CC);
îndeplinirea unei activități impuse sau permise de lege ori ordinul superiorului (art. 2004 CC);
consimțămîntul persoanei vătămate (1998 alin. (4)); exercitarea normală și legală a drepturilor/
exercitarea unui drept subiectiv (nu este reglementată de CC).
Raportul de cauzalitate: Noțiunea de raport de cauzalitate (legătură cauzală). Cauzele care
exclud existența raportului de cauzalitate (cauzele exoneratoare de răspundere civilă): forța
majoră și cazul fortuit. Evenimentul în afara controlului (art. 2012 CC).
Vinovăția autorului faptei ilicite: Noțiunea de vinovăție. Formele vinovăției: intenția directă,
intenția indirectă, imprudența/culpa (culpa cu prevedere, culpa fără prevedere). Gradele culpei:
culpa gravă, culpa ușoară, culpa foarte ușoară.
Repararea prejudiciului: Noțiunea de reparare a prejudiciului. Sediul juridic (art. 19 CC).
Modurile de reparare a prejudiciului: în natură, prin restabilirea situației anterioare, prin plata
echivalentului bănesc (despăgubire). Dobânda de întârziere. Determinarea cuantumului
despăgubirii și vinovăția persoanei vătămate. Răspunderea pentru prejudicial cauzat în comun.
Cazuri particulare de răspundere delictuală pentru fapta proprie: Prejudiciul suferit în urma
încrederii în consultație sau informație incorectă (art. 2018). Prejudiciul suferit prin tulburarea
ilegală a activității profesionistului și prejudiciul suferit de consumator ca urmare a concurenței
neloiale (art. 2019). Prejudiciul cauzat prin declarație dolosivă (art. 2021). Prejudiciul cauzat prin
vătămare a integrităţii corporale, prin altă vătămare a sănătăţii sau deces. Schimbarea
cuantumului despăgubirilor (art. 2035). Reparaţia prejudiciului moral (art. 2036). Mărimea
despăgubirii pentru prejudiciu moral (art. 2037). Termenul de prescripţie (art. 2038). Excluderea
sau limitarea răspunderii prin act juridic (art. 2039).
Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta altuia: Răspunderea comitentului pentru
fapta prepusului (art. 2005 CC). Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau
de o persoană cu funcţie de răspundere (art. 2006 CC). Răspunderea statului pentru prejudiciul
cauzat prin acţiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată
(art. 2007 CC). Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un minori (care nu au împlinit 14 ani; care
au împlinit vârsta de 14 ani) – art. 2008 CC. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat de o persoană
în privința căreia s-a instituit o măsură de ocrotire judiciară (art. 2010 CC). Răspunderea pentru
prejudiciul cauzat de o persoană cu discernământ diminuat (art. 2011 CC). Dreptul de regres faţă
de persoana care a cauzat prejudiciul (art. 2024).
Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri și de animale: Răspunderea pentru
prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit (art. 2013 CC). Răspunderea pentru prejudiciul
cauzat de animale (art. 2014 CC). Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin surparea construcţiei
(art. 2015 CC). Răspunderea în cazul căderii sau scurgerii din construcție (art. 2016 CC).
Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu vicii: Temeiurile reparării prejudiciului
cauzat de produse cu viciu (art. 2040 CC). Produsul, producătorul şi prejudiciul cauzat (art. 2041
CC). Produsul cu viciu (art. 2042 CC). Sarcina probațiunii. Răspunderea solidară. Termenele de
reparare a prejudiciului. Interdicţia de a exclude sau de a limita cu anticipaţie răspunderea.
Răspunderea pentru dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretelor comerciale:
Dobândirea, utilizarea și divulgarea legală de secrete comerciale (art. 2048 CC). Excluderea
mijloacelor juridice de apărare (art. 2050 CC). Mijloacele juridice de apărare corective ale
deținătorului secretului comercial (art. 2051 CC). Condițiile de aplicare a mijloacelor juridice de
apărare, garanții și mijloace alternative (art. 2052 CC). Determinarea mărimii despăgubirilor (art.
2053). Domeniul de aplicare.
Finalități de studiu urmărite /subiecte de evaluare/
 Cunoașterea esenței și particularităților răspunderii civile delictuale.
 Identificarea cauzelor care exclud răspunderea civilă delictuală.
 Delimitarea răspunderii civile delictuale de răspunderea civilă contractuală.
 Delimitarea răspunderii civile delictuale subiective de răspunderea civilă delictuală obiectivă.
 Însușirea particularităţilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie și pentru fapta altuia
 Argumentarea particularităţilor răspunderii delictuale pentru lucruri și pentru ruina edificiului.
 Cunoașterea modurilor de reparare a prejudiciului.
1. Boilă L.R. Răspunderea civilă delictuală obiectivă. București: C.H.Beck, 2014 (658 p.)
2. Mocanu-Suciu A. Răspunderea funcționarilor publici. București: C.H.Beck, 2015 (383 p.)
3. Trăilescu A. Răspunderea patrimonială pentru actele administrative de autoritate nelegale.
București: C.H.Beck, 2013 (284 p.)
4. Cozma D. Răspunderea judecătorilor în Republica Moldova și România. Chișinău: S.n., 2019.
5. Brumă S. Evoluția reglementărilor în materia răspunderii juridice civile delictuale. Chișinău:
Grafema Libris, 2014 (222 p.)
6. Bloșenco A. Răspunderea civilă delictuală. Chișinău: Arc, 2002 (308 p.)
7. Guzun C. Consideraţii generale privind răspunderea civilă delictuală obiectivă. În: STUDIA
UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, Revistă Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova, 2013,
nr.3(63), p. 91-101. [URL]: http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/14.-p.91-101.pdf.
8. Ghiţă D. Raportul dintre răspunderea civilă delictuală şi răspunderea civilă contractuală. În:
Revista de Științe Juridice, 2009, nr. 2, p. 101-108. [URL]: https://drept.ucv.ro/RSJ/images/
articole/2009/RSJ2/A12DanielGhita.pdf.
II. Selectați din Codul civil 5 norme care reglementează survenirea răspunderii civile delictuale
(cu excepția art. 1998-2054 CC).
III. Soluționați spețele.
SPEȚE
{1} X era deținătorul unei funcții care în conformitate cu legislația este considerată o funcție
politică. Din cauza neglijenței sale organul pe care îl conducea nu și-a executat o obligație
contractuală față de o persoană privată, care a acționat organul respectiv în judecată și a primit
o despăgubire în mărime de 1 milion de lei. Pentru această încălcare X a fost sancționat
disciplinar cu mustrare aspră, a fost destituit din funcție și față de el a fost intentată o acțiune
civilă privind recuperarea prejudiciului cauzat prin acțiunile sale. La rândul său, X a intentat o
acțiune privind restabilirea în funcție pe motiv că i-au fost aplicate două sancțiuni disciplinare
pentru una și aceeași faptă, iar în litigiul în care era pârât a solicitat respingerea acțiunii pe motiv
că nu poate fi aplicată și sancțiune disciplinară și sancțiune civilă pentru una și aceeași faptă.
(?) Precizați esența răspunderii civile și posibilitatea cumulării acesteia cu alte forme de
răspundere.
(?) Identificați forma răspunderii civile la care a fost atras X.
(?) Argumentați ce urmează să decidă instanța în ambele acțiuni.
{2} X este elev în clasa a VI-a. Din motive de huliganism, a tăiat blana unei colege de clasă Z, în
vârstă de 13 ani. Pentru această faptă, X a fost sancționat cu eliminarea din școală pentru o
perioadă de 2 săptămâni. Părinții lui Z au cerut ca X să procure o altă blană în locul celei
deteriorate sau să achite costul acesteia. În legătură cu refuzul lui X, părinții lui Z au intentat o
acțiune în instanță cu cererea de a încasa, în mod solidar, de la X și de la părinții acestuia costul
blănii deteriorate. Instanța a satisfăcut cererea în partea ce ține de încasarea costului blănii din
contul părinților lui X și a respins cererea de a încasa în mod solidar suma respectivă și de la X.
Atât reclamantul, cât și pârâtul au contestat hotărârea instanței de judecată. În cererea sa,
reclamantul a invocat că X trebuie să răspundă pentru fapta sa, deoarece legislația prevede că
oricine a cauzat un prejudiciu printr-un act ilicit trebuie să repare prejudiciul integral. Pârâtul, la
rândul său, a invocat faptul că pentru fapta sa X a fost sancționat disciplinar și conform
principiului unicității răspunderii pentru aceeași faptă nu pot fi aplicate două sancțiuni. În
cererea de apel, pârâtul a solicitat să fie respinsă acțiunea în partea încasării din contul lor a
costului bunului, deoarece ei nu au săvârșit nici un act contrar legii.
(?) Precizați normele ce au stat la baza hotârârii instanței de judecată prin care părinții au fost
obligați la restituirea costului blănii deteriorate, iar X a fost exonerat de o astfel de răspundere.
(?) Argumentați soluția ce urmează a fi emisă de instanța de apel.
{3} X este un cioban care paște oile ce aparțin lui Y. La un moment dat, a mers la stâna aflată în
apropiere pentru a lua un medicament pe care trebuia să-l administreze periodic, lăsând oile
fără supraveghere. Acestea au intrat într-un lan de porumb care aparținea lui Z, cauzându-i un
prejudiciu considerabil. În scopul reparării prejudiciului, Z a intentat o acțiune față de X și Y prin
care a cerut să fie încasată suma despăgubirilor în mod solidar. Instanța de judecată a satisfăcut
acțiunea. X și Y au depus cererea de apel prin care au solicitat să fie respinse pretențiile lui Z,
deoarece ei nu au comis nici un act ilicit și nu pot fi ținuți responsabili pentru comportamentul
animalelor. X a menționat, de asemenea, și faptul că a fost nevoit să lase fără supraveghere
animalele pentru a putea administra medicamentul fără de care ar fi putut avea grave probleme
de sănătate.
(?) Precizați normele ce au stat la baza hotârârii instanței de judecată prin care X și Y au fost
obligați la acordarea despăgubirilor în mod solidar.
(?) Explicați cine trebuie atras la răspundere civilă și în baza cărui temei.
(?) Justificați atragerea la răspundere civilă a lui Y.
(?) Argumentați soluția instanței de apel.
TEST-GRILĂ
1. O persoană răspunde pentru prejudiciul cauzat chiar și în lipsa vinovăției:
a) în toate cazurile;
b) doar în cazurile prevăzute de lege;
c) în toate cazurile, cu excepția cazurilor în care prejudiciu se datorează forței majore.
2. Este o condiție a reparării prejudicului în toate cazurile:
a) vinovăția făptuitorului;
b) legătura cauzală dintre prejudiciu și faptă;
c) întinderea prejudiciului.
3. Prejudiciul cauzat la rugămintea sau cu consimțământul persoanei vătămate:
a) se repară conform regulilor generale;
b) se repară, dacă fapta autorului vine în contradicție cu normele de etică și morală;
c) nu se repară.
4. Comitentul răspunde pentru fapta prepusului:
a) în cazul în care prepusul a acționat cu vinovăție;
b) doar în cazul lipsei de diligență în alegerea prepusului;
c) doar în cazul în care prepusul a respectat instrucțiunile comitentului.
5. Persoana care a reparat prejudiciul cauzat de o altă persoană:
a) are drept de regres în cazul intenției sau culpei grave a autorului;
b) are drept de regres în cazurile prevăzute de lege sau contract;
c) are drept de regres împotriva autorului dacă legea sau contractul nu prevăd altceva.
✶✶✶
 Tema 7 
OBLIGAŢIILE COMPLEXE ŞI AFECTATE DE MODALITĂŢI
Conținut
1. Obligaţii afectate de modalităţi
2. Obligaţii complexe
3. Obligaţii cu pluralitate de subiecte
4. Obligaţii cu pluralitate de obiecte
Repere teoretice
Obligaţii afectate de modalităţi: Noțiunea de obligație afectată de modalități. Modalitățile ce
afectează obligația: condiţia și termenul. Definiția condiției. Clasificarea condițiilor. Reguli de
determinare a îndeplinirii sau neîndeplinirii condiției. Renunțarea la condiție. Efectele condiției
suspensive. Efectele condiției rezolutorii. Termenul: definiție și reglementare. Clasificarea
termenelor. Calculul termenului. Renunțarea la termen și decăderea din termenul suspensiv.
Efectele termenului suspensiv. Efectele termenului extinctiv.
Obligaţii complexe: Noţiunea de obligații complexe. Categoriile obligațiilor complexe: obligații
cu pluralitate de subiecte și obligații cu pluralitate de obiecte.
Obligaţii cu pluralitate de subiecte: Pluralitatea de subiecte. Regula divizibilității. Obligația
divizibilă. Efectele obligației divizibile. Dezavantajele obligației divizibile pentru creditor.
Obligația indivizibilă. Noțiune. Feluri. Indivizibilitatea natural. Indivizibilitatea convențională.
Efectele inidivizibilității. Indivizibilitatea activă. Indivizibilitatea pasivă. Obligația solidară.
Noțiune. Solidaritate activă. Solidaritate pasivă. Efectele solidarității pasive. Încetarea
solidarității pasive. Deosebiri între solidaritate și indivizibilitate.
Obligaţii cu pluralitate de obiecte: Noțiunea obligațiilor cu pluralitate de obiecte. Tipologia
obligațiilor cu pluralitate de obiecte. Obligații conjunctive. Obligaţii alternative. Obligaţii
facultative.
Finalități de studiu urmărite /subiecte de evaluare/
 Cunoașterea obligaţiilor afectate de modalităţi.
 Însușirea modalităților ce pot afecta obligațiile civile.
 Argumentarea efectelor produse de modalitățile obligațiilor.
 Cunoașterea noţiunii şi categoriilor de obligaţii complexe.
 Delimitarea obligaţiilor cu pluralitate de subiecte de obligațiile cu pluralitate de obiecte.
 Delimitarea obligațiilor solidare de obligațiile indivizibile.
 Delimitarea obligațiilor alternative de obligațiile facultative.
1. Tița-Nicolescu G. Condiţia şi termenul – modalităţile actului juridic civil în reglementarea noului
Cod civil. În: Revista Universul Juridic, 2016, nr. 5, p. 13-27. [URL]: https://www.universuljuridic.
ro/wp -content/uploads/2016/08/02_Revista_Universul_Juridic_nr_05-2016_PAGINAT_BT_G_
T_Nicolescu.pdf.
2. Tița-Nicolescu G. Obligaţiile solidare în noul Cod civil. În: Revista Universul Juridic, 2016, nr. 9,
p. 62-73. [URL]: http://revista.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2016/10/04_Revista
_Universul_Juridic _nr_09-2016_PAGINAT_BT_G_T_Nicolescu.pdf.
II. Selectați din Codul civil al RM 5 cazuri de obligații solidare (în diferite instituții/contracte).
III. Soluționați spețele.
SPEȚE
{1} A încheie un contract prin care se obligă să îi transmită lui B proprietatea asupra unui
autoturism de lux marca Lada dacă acesta va reuși să se căsătorească cu vestita asistentă TV
Bianca până la ziua națională a țării (27 august). La data de7 august, Bianca declară pentru un
ziar național că a decis să se călugărească și să se retragă la mănăstire, lucru ce s-a și întâmplat
câteva zile mai târziu.
(?) Calificați natura condiției din speță.
(?) Analizați situația și argumentați soluția.
{2} La data de 3 martie 2016, A se obligă să îi vândă lui B, contra sumei de 85 000 de euro,
proprietatea asupra apartamentului acestuia situat în centrul Chișinăului, în ziua următoare
după marele festival de muzică populară „Mărțișor”, ajuns la a 20-a ediție. La 5 zile după
încheierea contractului, organizatorul festivalului a anunțat că acesta nu se va mai organiza
întrucât invitata principală, artista Irina Loghin, a suferit un accident și nu mai poate participa. La
5 martie 2019, A introduce o acțiune prin care solicită instanței să constate că nu s-a realizat
condiția contractuală întrucât festivalul nu a avut loc niciodată. B formulează cerere
reconvențională și cere instanței obligarea lui A la predarea bunului invocând faptul că acțiunea
formulată de A s-a prescris. Totodată, B solicită obligarea lui A la plata contravalorii lipsei de
folosință a bunului pe perioada 3 martie 2016 și până la predarea bunului, precum și obligarea
acestuia să rezilieze contractul de locațiune încheiat cu privire la apartamentul cu pricina.
(?) Analizați situația. Calificați obligația asumată de către A.
(?) Calificați condiția care afectează obligația lui A.
(?) Argumentați soluția ce urmează a fi emisă de instanță în raport cu cererea lui A.
(?) Argumentați soluția ce urmează a fi emisă de instanță în raport cu cererea lui B.
{3} A și B, arhitecți, s-au obligat să le proiecteze lui C și D o cabană în pădurea Făget sub condiția
obținerii autorizației de construire. C și D s-au obligat, în mod solidar, să achite în schimb suma
de 5000 de euro sau să dea un autoturism Dacia Logan în termen de 3 luni de la semnarea
contractului. În interval de 6 luni de la semnarea contractului decedează atât B, cât și D. Întrucât
C a obținut autorizație de construire, acesta îi cere lui A să realizeze proiectul cabanei. A se
apără, invocând excepția de neexecutare, arătând că B a refuzat să-i dea autoturismul, deși i s-a
cerut acest lucru, și că, în orice caz, în judecată ar trebui chemat și moștenitorul lui B – F. C a
răspuns arătând că i-a oferit lui A cu o lună anterior formulării cererii suma de 2 500 euro,
corespunzător obligației sale, iar A a refuzat să primească plata. În proces a formulat cerere de
intervenție în interes propriu G, moștenitorul lui D, care a arătat că este dispus să dea
autoturismul, însă numai dacă este de acord și C.
(?) Analizați situația juridică din speță.
(?) Identificați și calificați modalitățile sau elementele de complexitate ale obligațiilor juridice
incidente.
(?) Care va fi soluția instanței raportată la starea de fapt și la susținerile pretențiilor?
TEST-GRILĂ
1. În cazul unei obligații divizibile:
a) debitorii sunt ținuți față de creditor în părți egale;
b) remiterea de datorie care operează în privința unui debitor stinge întreaga obligație;
c) este suficient ca unul dintre debitori să fie pus în întârziere în ceea ce privește executarea
obligației.
2. Atunci când obligația este solidară între creditori:
a) oricare dintre creditori poate cere executarea întregii obligații de la oricare dintre debitori;
b) debitorul poate alege căruia dintre creditori să-i facă plata;
c) compensația legală intervenită între un creditor și debitor stinge întreaga obligație.
3. Obliagația este divizibilă de drept:
a) dacă nu este stipulat expres că este indivizibilă;
b) dacă este stipulat expres acest lucru;
c) dacă obiectul obligației nu este indivizibil prin natura sa.
4. Executarea integrală a obligației față de unul dintre creditorii solidari:
a) exonerează debitorul de executarea obligației față de ceilalți creditori;
b) nu exonerează debitorul de executarea obligației față de ceilalți creditori;
c) exonerează debitorul de executarea obligației față de ceilalți creditori doar dacă nici unul
dintre ei nu a cerut executarea.
5. Dacă bunul datorat a pierit din vina unuia sau mai multor debitori solidari:
a) ceilalți debitori nu sunt eliberați de obligația de a plăti prețul bunului;
b) ceilalți debitori sunt eliberați de obligația de a plăti prețul bunului;
c) ceilalți debitori sunt eliberați de obligația de a plăti prețul bunului și nu sunt răspunzători
pentru alte prejudicii.
✶✶✶
 Tema 8 
TRANSMISIUNEA ŞI TRANSFORMAREA OBLIGAŢIILOR
Conținut
1. Considerații generale privind dinamica obligaţiilor
2. Mijloace juridice de transmitere a obligaţiior
3. Cesiunea de creanță
4. Subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei
5. Preluarea datoriei și cesiunea de datorie
6. Cesiunea de contract
7. Mijloace juridice de transformare a obligaţiilor
8. Novaţia
Repere teoretice
Considerații generale privind dinamica obligaţiilor: Dinamica obligațiilor. Noțiune și mijloace de
realizare. Transmisiunea universală și cu titlu universal. Transmisiunea individuală sau cu titlu
particular. Mijloace juridice de transmisiune a obligațiilor. Mijloace de transformare a
obligațiilor.
MIJLOACE JURIDICE DE TRANSMITERE A OBLIGAŢIIOR:
Cesiunea de creanță: Sediul juridic. Definiția cesiunii de creanță. Domeniul de aplicare a cesiunii
de creanță. Creanțele incesibile. Funcțiile cesiunii de creanță. Condițiile de fond ale cesiunii de
creanță. Condițiile de formă ale cesiunii de creanță. Reguli generale privind efectele cesiunii de
creanță. Condițiile de efectivitate ale cesiunii de creanță. Efectele cesiunii de creanță. Efectele
cesiunii de creanță între părți: transferul creanței, obligația de garanție. Efectele cesiunii de
creanță față de terți și între terți: efectele înainte de notificare sau acceptare. Efectele după
notificare sau acceptare. Cesionari succesivi. Regimul special al cesiunii creanțelor constatate
printr-un titlu nominativ.
Subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei: Reglementare. Noțiune și funcții.
Mecanism de funcționare. Tipuri de subrogație personală. Subrogația convențională: subrogația
consimțită de creditor, subrogația consimțită de debitor. Subrogația legală. Efectele
subrogației. Efectele subrogației parțiale.
Preluarea datoriei și cesiunea de datorie: Reglementare. Noțiune. Caractere. Modalități directe
de preluare a datoriei. Cesiunea directă de datorie: preluarea datoriei realizată prin contract
încheiat între debitorul inițial (debitor cedent) și noul debitor (debitor cesionar); preluarea
datoriei realizată prin contract încheiat între creditor și noul debitor; procedee prin care se
poate realiza indirect cesiunea de datorie.
Cesiunea de contract: Reglementare. Noțiune. Definiție. Structura subiectivă. Tipuri de cesiune.
Condiții de validitate și efectivitate. Efectele cesiunii de contract.
MIJLOACE JURIDICE DE TRANSFORMARE A OBLIGAŢIILOR:
Transformarea obligațiilor: Noțiunea de transformare a obligațiilor. Mijloace de transformare a
obligațiilor.
Novaţia: Noțiune și importanță. Distincții. Tipuri de novație. Condiții de validitate ale novației.
Efectele novației.
 Cunoașterea dinamicii obligaţiilor.
 Argumentarea necesității transmiterii și transformării obligațiilor civile
 Delimitarea mijloacelor juridice de transmitere a obligaţiilor: cesiunea de creanţă, preluarea
datoriei, cesiunea de datorie și cesiunea de contract.
 Însușirea mijlocului juridic de transformare a obligaţiilor – novaţia.
1. Prisac Al. Reflecţii controversate privind stingerea şi transformarea obligaţiilor. Natura juridică
a novaţiei. În: Legea și viața, 2009, nr. 2, p. 73-76. [URL]: https://ibn.idsi.md/sites/
default/files/imag_file/Reflectii%20controversate%20privind%20stingerea%20si
%20transformarea%20obligatiilor_natura%20juridica%20a%20novatiei.pdf.
2. Popescu I.O. Novaţia şi delegaţia în reglementarea Codului civil şi a proiectului codului civil. În:
Revista de Ştiinţe Juridice, 2006 (p. 224-228). [URL]: https://drept.ucv.ro/RSJ/images/
articole/2006/RSJ1/0131PopesuIrina.pdf.
II. Trasați o paralelă între instituțiile cesiunea de creanță și cesiunea de contract.
III. Selectați din Codul civil al RM cazuri concrete de novație a obligațiilor civile.
SPEȚE
{1} A, în calitate de cumpărător, și B, în calitate de vânzător, încheie la data de 24 februarie 2016
un contract de vânzare-cumpărare a unui automobil de lux contra sumei de 30 000 euro,
amânând plata prețului până la data de 1 iulie 2016, iar predarea bunului la data de 5 iulie 2016.
La data de 1 martie 2016, A cesionează contractul către C. În data de 15 iunie 2016, C îl notifică pe
B despre cesiunea de contract și îi cere acestuia să-și dea acordul până la data de 30 iunie 2016.
La data de 16 iulie 2016, B introduce o acțiune prin care cere obligarea lui A să plătească prețul.
A îl cheamă în garanție pe C și solicită instanței ca, în caz de admitere a acțiunii lui A, C să fie
obligat la rândul lui la plata prețului. C depune acțiune reconvențională prin care arată că este
de acord să fie obligat la plata prețului, însă solicită ca B să fie obligat să-i predea bunul.
(?) Analizați situația juridică.
(?) Care va fi soluția instanței?
{2} A i-a împrumutat lui B suma de 10 000 lei cu scadență la data de 1 ianuarie 2016, garantând
restituirea împrumutului cu o ipotecă asupra apartamentului acestuia. Întrucât data scadenței
se apropia, iar B nu avea banii necesari pentru a restitui împrumutul, acesta încheie cu C un
contract de împrumut pentru aceeași sumă, declarând că înțelege să-l subroge în drepturile lui
A, prevăzând ca dată a scadenței 1 iulie 2016. Suma de 10 000 lei a fost plătită direct de către C
lui A, însă pe chitanța liberatorie nu s-a consemnat nimic. Pentru că B nu și-a plătit la scadență
obligația față de C, acesta din urmă urmărește silit bunul ipotecat. B se apără susținând că
subrogația nu a avut loc întrucât pe chitanța eliberatorie nu s-a consemnat că împrumutul a fost
plătit cu banii împrumutați de la C.
(?) Poate fi urmărit bunul ipotecat?
(?) Analizați situația juridică din speță. Care va fi soluția instanței?
TEST-GRILĂ
1. Spre deosebire de cesiunea de creanță, cesiunea de contract:
a) trebuie încheiată în formă autentică;
b) nu este supusă niciunei condiții speciale de publicitate;
c) presupune în toate cazurile acordul contractantului cedat.
2. Sub aspectul efectelor sale, novația:
a) este atât un mijloc de stingere, cât și de transferare a obligațiilor;
b) conduce, în toate cazurile, la stingerea definitivă a vechiului raport juridic obligațional;
c) atunci când este obiectivă, are ca efect stingerea garanțiilor constituite cu privire la raportul
obligațional vechi.
3. Pentru ca cesiunea de contract să producă efecte:
a) contractantul cedat trebuie să fie notificat conform regulilor de la cesiunea de creanță;
b) contractantul cedat poate să consimtă tacit la cesiune;
c) este necesar ca acordul contractantului cedat să îmbrace forma cerută de lege ad validatem
pentru contractul cedat.
4. Subrogația:
a) este o modalitate de stingere a obligației de plată;
b) atunci când este consimțită de creditor trebuie încheiat un act scris în care să se menționeze
expres suma ce a fost plătită de terțul subrogat;
c) este incidentă în toate cazurile în care un terț plătește în locul debitorului.
5. În cazul transmisiunii datoriei:
a) noul debitor îl înlocuiește pe vechiul debitor atunci când creditorul consimte la cesiune;
b) raportul obligațional vechi se stinge și se naște un nou raport juridic obligațional între
debitorul cesionar și creditor;
c) atunci când creditorul a fost notificat în legătură cu cesiunea, iar acesta nu răspunde în
termenul acordat în acest sens, se prezumă că cesiunea a fost acceptată.
✶✶✶
 Tema 9 
STINGEREA OBLIGAŢIILOR
Conținut
1. Noțiunea și clasificarea mijloacelor de stingere a obligaţiilor
2. Stingerea obligațiilor prin executare voluntară (plata)
3. Mijloace alternative de stingere a obligaţiilor
Repere teoretice
Noțiunea și clasificarea mijloacelor de stingere a obligaţiilor: Reglementare. Noțiunea de
stingere a obligațiilor. Clasificarea mijloacelor de stingere a obligațiilor.
Stingerea obligațiilor prin executare voluntară (plată): Prioritatea executării în natură și
conformitatea executării obligațiilor. Principiul executării în natură a obligațiilor și regula
conformității executării. Ierarhia mijloacelor de stingere a obligațiilor. Plata: reglementare,
noțiune. Natura juridică a plății. Persoana care poate face plata. Persoana ce poate primi plata.
Plata făcută unui terț. Condițiile plății. Obiectul plății. Indivizibilitatea plății. Locul plății. Data
plății. Plata la termen. Întârzierea în executarea plății. Cheltuielile pentru efectuarea plății.
Proba plății. Imputația plății: imputația convențională, imputația unilaterală. Imputația legală.
Punerea în întârziere a creditorului: noțiune, reglementare, condiții. Efectele punerii în întârziere
a creditorului.
Mijloace alternative de stingere a obligaţiilor: Mijloace care duc la realizarea creanţei
creditorului: compensația, darea în plată și confuziunea. Compensaţia. Reglementare. Definiție.
Utilitate practică. Creanțele ce pot face obiectul compensației. Cazuri în care compensația nu
operează. Compensația legală. Compensația convențională. Efectele compensației. Darea în
plată. Reglementare. Definiție. Condiții. Efectele dării în plată. Cesiunea de creanță în locul
executării. Confuziunea: reglementare, definiție. Efectele confuziunii. Mijloace care nu duc la
realizarea creanţei creditorului: remiterea de datorie, imposibilitatea fortuită de executare.
Remiterea de datorie: reglementare, definiție. Felurile remiterii de datorie. Condițiile remiterii de
datorie. Efectele remiterii de datorie. Proba remiterii de datorie. Imposibilitatea fortuită de
executare: reglementare, noțiune. Condiții de aplicare. Efecte.
 Însușirea instituției de stingere a obligațiilor.
 Delimitarea mijloacelor de stingere a obligaţiilor.
 Identificarea principiilor de executare a obligaţiilor.
 Cunoașterea subiectelor şi obiectului executării obligaţiilor.
 Cunoașterea semnificației locului, termenului şi modului de executare a obligaţiilor.
 Delimitarea executării voluntare a obligaţiilor de executarea silită în natură.
 Identificarea mijloacelor alternative de stingere a obligațiilor.
 Delimitarea modurilor de stingere a obligaţiilor care duc la realizarea creanţei creditorului
(compensaţia, confuziunea, darea în plată) de cele care nu duc la realizarea acesteia (remiterea
de datorie, imposibilitatea fortuită de executare).
1. Prisac Al. Noi concepte privind stingerea obligaţiilor (finalitatea obligaţiilor, principiile şi trăsăturile
stingerii obligaţiilor). În: Revista Națională de Drept, 2011, nr. 1, p. 55-60. [URL]:
https://ibn.idsi.md/ sites/default/files/imag_file/Noi%20concepte%20privind%20stingerea
%20obligatiilor%20finalitatea%20obligatiilor%20principiile%20%20si%20trasaturile%20stingerii
%20obligatiilor.pdf.
2. Prisac Al. Stingerea obligației prin compensare: abordări normative, teoretice și practice. Teza
de doctor în drept. Chișinău, 2015. 185 p. [URL]: http://www.cnaa.md/files/theses/2016/23736/
alexandru_prisac_thesis.pdf.
3. Prisac Al. Stingerea obligațiilor prin prisma nulității actului juridic, rezoluțiunii și imposibilității
fortuite de executare. In: Revista Naţională de Drept, 2012, nr. 12(147), pp. 53-58. [URL]:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/53_58_Stingerea%20obligatiilor%20prin
%20prisma%20nulitatii%20actului%20juridic%2C%20rezolutiunii%20si%20imposibilitatii
%20fortuite%20de%20executare%20.pdf.
4. Prisac Al. Stingerea obligațiilor prin compensare și confuziune în procedura insolvabilităţii. În:
Legea și Viața, 2015, nr. 2, p. 28-31. [URL]: http://www.legeasiviata.in.ua/archive/2015/2-
1/6.pdf.
5. Tiţa-Nicolescu G. Noul Cod Civil. Plata – principalul mod de stingere a obligaţiei. În: Revista
Universului Juridic, 2017, nr. 4, p. 32-46. [URL]: http://revista.universuljuridic.ro/wp-content/
uploads/2017/06/03_Revista_Universul_Juridic_nr_04-2017_PAGINAT_BT_G_T_Nicolescu.pdf.
6. Popescu I.O. Novaţia şi delegaţia în reglementarea codului civil şi a proiectului codului civil. În:
Revista de Ştiinţe Juridice (p. 224-228). [URL]: https://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2006/
RSJ1/0131PopesuIrina.pdf.
7. Попов И.В. Прекращение гражданско-правовых обязательств. Учебное пособие. Омск,
2012. 119 с. [URL]: https://siblu.ru/sites/default/files/employees/popov-gp-17.pdf.
II. Selectați din Codul civil al RM 5 dispoziții care reglementează stingerea obligațiilor (cu
excepția art. 858-887, art. 965-991 CC).
III. Prezentați deosebirea dintre mijloacele de stingere a obligațiilor civile.
IV. Soluționați speța.
SPEȚĂ
{1} A și B încheie un contract de împumut din care se naște obligația lui B de a-i restitui lui A
suma de 2500 lei la data de 15 martie 2014. Ca urmare a unei activități sportive la care au
participat împreună A și B, prin încălcarea regulilor, A îi cauzează un prejudiciu lui B în cuantum
de 3500 lei. Datorită raporturilor de pietenie dintre ei, A și B semnează un înscris în care A
recunoaște prejudiciul cauzat lui B și se obligă să îi plătească suma de 3500 lei în trei tranșe
egale în cuantum de 1000 lei, 1000 lei și 1500 lei la data de 15 februarie 2014, 15 mai 2014 și 15
august 2014. A achită prima tranșă conform înțelegerii stabilite. La data de 15 martie 2014, B
refuză însă să achite împrumutul datorat lui A. A introduce o acțiune în justiție prin care solicită
obligarea lui B la plata sumei de 2500 lei. B se apără arătând că nu îi mai datorează lui A nicio
sumă de bani, deoarece între părți a operat compensația.
(?) Analizați situația juridică.
(?) Care va fi soluția instanței?
TEST-GRILĂ
1. Prin efectul stingerii obligației:
a) debitorul este exonerat de plata datoriei, dar nu și de plata dobânzilor;
b) debitorul este ținut să repare doar prejudiciul cauzat;
c) este exonerat de orice obligație.
2. Darea în plată reprezintă înțelegerea dintre părți:
a) de a înlocui o obligație cu o altă obligație;
b) de a executa o prestație în locul celei datorate;
c) de a executa exact prestația ce constituie obiectul obligației.
3. Pot fi stinse prin compensare:
a) creanțele reciproce, certe, lichide, pecuniare și exigibile;
b) creanțele reciproce, certe, lichide, de orice natură și exigibile;
c) creanțele reciproce, certe, lichide, de aceiași natură și exigibile.
4. Remiterea datoriei de către un creditor solidar:
a) produce efecte față de toți creditorii;
b) produce efecte numai asupra părții care revine acelui creditor;
c) nu produce niciun fel de efecte.
5. Prin efectul expirării termenului general de prescripție, bunul consemnat:
a) se transmite creditorului;
b) se remite debitorului;
c) profită instituția la care s-a efectuat consemnarea.
✶✶✶
 Tema 10 
GARANTAREA EXECUTĂRII OBLIGAŢIILOR
Conținut
1. Garantarea executării obligaţiilor
2. Garanțiile generale
3. Protecția dreptului la executarea obligației
4. Garanţiile personale
5. Garanţiile reale
6. Alte garanții
Repere teoretice
Garantarea executării obligaţiilor: Noțiunea de garanție. Utilitatea. Clasificarea garanțiilor.
Categorii de garanții. Garanții generale ale executării obligației. Garanții speciale ale executării
obligației. Clasificare: garanții personale, garanții reale și privilegiile.
Garanțiile generale: Garanția comună a creditorilor (dreptul de gaj general al creditorilor).
Noțiune și trăsături caracteristice. Limitări ale garanției comune: insesizabilitatea legală și
insesizabilitatea voluntară.
Protecția dreptului la executarea obligației: Sediul juridic (art. 888-900 CC).
Acțiunea oblică. Noțiune. Reglementare. Natură juridică. Domeniul de aplicare. Condițiile acțiunii
oblice. Momentul în care trebuie îndeplinite condițiile. Efectele acțiunii oblice. Efectele față de
terțul pârât acționat în judecată. Efectele față de debitorul pasiv. Efectele față de creditorii
debitorului.
Acțiunea pauliană (revocatorie). Noțiune și reglementare. Domeniu de aplicare: regulă și
excepții. Condițiile acțiunii pauliene. Creanța creditorului trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă
și, de regulă, anterioară actului atacat. Actul încheiat de debitor cu terțul trebuie să fi cauzat un
prejudiciu creditorului reclamant. Frauda debitorului. Complicitatea terțului la frauda
debitorului. Efectele acțiunii pauliene. Raporturile dintre creditor și terțul care a încheiat actul
fraudulos cu debitorul. Raportul dintre părțile actului fraudulos. Raportul dintre creditorul
reclamant și ceilalți creditori ai debitorului. Raporturile dintre creditorul urmăritor și creditorii
proprii ai terțului. Prescripția acțiunii pauliene. Natura juridică a acțiuni pauliene: este o acțiune
în inopozabilitatea actului fraudulos, are configurația unei acțiuni personale și nu reale.
Garanţiile personale: Sediul materiei (art. 1628-1666 CC).
Fidejusiunea. Noțiune și reglementare legală. Felurile fidejusiunii. Caracterele fidejusiunii.
Efectele fidejusiunii: în raporturile dintre creditor și fidejusor; în raporturile dintre debitor și
fidejusor. Efectele între cofidejusori. Stingerea fidejusiunii.
Garanția personală autonomă. Scrisoarea de confort: noțiune, caractere juridice. Efectele
scrisorii de confort. Pluralitatea garanților.
Garanţiile reale:
Gajul: noțiune și sediu juridic (art. 667-773 CC). Caracterele juridice. Natura juridică a gajului.
Tipurile de gaj. Gajul fără deposedare. Gajul cu deposedare. Condițiile de valabilitate a gajului.
Obiectul gajului. Particularitățile gajării unor tipuri de bunuri. Gajarea bunurilor viitoare. Temeiul
apariției gajului. Contractual de gaj. Gajul legal. Efectele contractului de gaj: între părți, față de
terți. Exercitarea dreptului de gaj. Stingerea dreptului de gaj.
Dreptul de retenție. Retenția: noțiune și caractere juridice. Funcționarea dreptului de retenție.
Domeniul de aplicare. Condiții comune pentru exercitarea dreptului de retenție. Efectele juridice
ale dreptului de retenție. Stingerea dreptului de retenție.
Privilegiul: noțiune și reglementare (art. 890 CC). Caracterele juridice. Clasificare. Opozabilitatea
privilegiilor. Concursul dintre creditorii privilegiați. Concursul dintre creditorii privilegiați și
ceilalți creditori ai aceluiași debitor. Stingerea privilegiilor.
Alte garanții:
Clauza penală: noțiune, funcții și caractere juridice. Funcționarea clauzei penale.
Arvuna: noțiune, feluri și caractere juridice. Funcționarea arvunei.
 Definirea garanţiilor executării obligaţiilor
 Delimitarea tipurilor de garanţii ale executării obligaţiilor
 Cunoașterea esenţei şi particularităţilor garanțiilor generale
 Cunoașterea esenţei şi particularităţilor garanțiilor personale
 Cunoașterea esenţei şi particularităţilor garanțiilor reale
 Cunoașterea esenţei şi particularităţilor altor garanții
 Însușirea protecției dreptului la executarea obligației
1. Dobrev D. Mijloace juridice de conservare a patrimoniului debitorului. Acțiunea revocatorie,
acțiunea oblică și acțiunea directă. București: Hamangiu, 2018. 247 p.
2. Stoianov L. Aria de aplicare a dreptului de retenţie. În: Avocatul poporului, 2015, nr. 1-3, p. 10-
13. [URL]: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Aria%20de%20aplicare%20a
%20dreptului %20de%20retentie.pdf.
3. Bosneanu A. Iu. A. Dreptul de retenție în reglementarea noului cod civil: Rezumat al tezei de
doctor în drept. Craiova, 2018 (23 p.) [URL]: https://www.ucv.ro/pdf/invatamant/educatie/
programe_doctorat/teze_doctorat/sustinute_2018/bosneanu/rezumat_ro.pdf .
4. Tabuncic T. Gajul ca mijloc de garantare a executării obligaţiilor. Arad: Concordia, 2006. [URL]:
http://drept.usm.md/public/files/GajulBiblioteca-electronica617af.pdf.
5. Şaptefraţi C. Retenţia - mod de garantare a executării obligaţiilor. In: Vector European, 2014, nr.
Suplim, pp. 111-114. [URL]: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/111_114_Retentia%20-
%20mod%20de%20garantare%20a%20executarii%20obligatiilor.pdf.
II. Selectați din Codul civil al RM 3 norme ce reglementează posibilitatea recurgerii la dreptul de
retenție.
III. Trasați o paralelă între instituțiile dreptul general de gaj al creditorilor și gajul ca drept și
garanție reală.
VI. Selectați răspunsul corect din testul-grilă de mai jos.
SPEȚE
{1} X a încheiat cu Y un contract prin care s-a obligat să restituie o datorie a lui Z în cazul în care
acesta nu va respecta termenul stabilit. Ulterior, X, Y și A au încheiat un contract în care este
stipulat că ultimul își asumă obligațiile fidejusorului pentru obligația garantată de către X. În
legătură cu faptul că Z nu a executat obligația la termenul stabilit, Y i-a chemat în judecată pe X,
A și Z cerând încasarea datoriei în mod solidar de la toți trei. X a cerut respingerea pretențiilor
față de el în legătură cu faptul că a fost eliberat de obligații în baza contractului tripartit între X,
Y și A. A, la rândul său, a cerut respingerea pretențiilor în partea ce se referă la el, deoarece nu
poate răspunde în mod solidar cu X și Z, pentru că el nu a garantat pentru Z, ci numai pentru X și
va putea fi urmărit în mod solidar doar în cazul în care X va fi în incapacitate de plată.
(?) Ce tipuri de garanții identificați în speță?
(?) Argumentați situațiile în care garanții trebuie să execute obligația în locul debitorului?
(?) Care va fi soluția intanței în speță? Argumentați răspunsul.
{2} X și Y au încheiat un contract privind livrarea a 10 000 tone motorină cu condiția plății în
avans a întregii cantități și obligația lui X de a livra bunurile în termen de 15 zile din momentul
plății. În contract a fost prevăzut că în cazul în care X nu livrează motorina în termenul stabilit,
acesta va fi obligat să livreze o cantitate mai mare decât cea stabilită în contract cu 0,1% pentru
fiecare zi de întârziere. În legătură cu faptul că X a livrat marfa cu o întârziere de 30 de zile, Y i-a
cerut acestuia să-i livreze suplimentar 300 tone de motorină. X a refuzat pe motiv că el nu poate
fi obligat să execute o prestație mai mare decât cea stabilită în contract, iar o eventuală
penalitate poate fi stabilită doar pentru executarea unei obligații pecuniare și poate consta doar
în plata unei sume bănești.
(?) Ce garanție identificați în speță?
(?) Ce soluție va da instanța? Argumentați răspunsul.
TEST-GRILĂ
1. Sunt garanții reale:
a) garanțiile prin care se constituie un drept real;
b) garanțiile care încă nu s-au stins;
c) garanțiile care pot asigura executarea în natură a obligației.
2. Fidejusiunea este:
a) un contract prin care un terț preia obligația debitorului;
b) un contract prin care debitorul se obligă să aducă un terț care va executa alături de el
obligația;
c) un contract prin care un terț se obligă să execute obligația debitorului.
3. Este legal gajul:
a) care a fost constituit pentru garantarea unei obligații legale;
b) care a fost constituit cu respectarea condițiilor prevăzute de lege;
c) care a fost constituit fără acordul debitorului gajist.
4. Înțelegerea cu privire la clauza penală:
a) poate fi încheiată în orice formă;
b) trebuie încheiată în formă scrisă;
c) trebuie încheiată în formă autentică.
5. O sumă de bani sau alt bun transmis de către una dintre părțile contractului constituie
arvună:
a) dacă a fost transmisă în contul executării obligațiilor contractuale;
b) dacă a fost transmisă pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea
obligației;
c) dacă a fost transmisă pentru a determina cealaltă parte să încheie un contract.
✶✶✶

DC III Sarcini La Domiciliu FR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DC III Sarcini La Domiciliu FR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

 Tema 1 

INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR CIVILE

S-ar putea să vă placă și