FUNCTIILE ACIZILOR NUCLEICI ARN-ul, prin cele 3 tipuri mesager de transport si ri o!om", detine #unctii importante in sinte!

a proteica" A$N-ului i se pot atri ui urmatoarele #unctii% -#unctie autocatalitica prin care A$N diri&ea!a propria replica -'eterocatalitica prin care A$N diri&ea!a sinte!a ARN -in (aria ilitate datorita capacitatii lui de a su#eri #enomene de recom inare si de mutatie Cea mai importanta% procesul de replicare Replicarea A$N ului are loc in stadiul de sinte!a, notat ), al inter#a!ei" In acest proces, dintr o molecula parentala de A$N re!ulta * molecule identice intre ele si identice cu molecula parentala" Replicarea decurge dupa un model semiconser(ati( in care are loc sinte!a pe modelul #iecarei catene din du lul 'eli+ denumite catene sa lon,matrita a cate unei noi catene complementare denumita catena replica,nou sinteti!ata" )c'ematic, cele * catene din du lul 'eli+ se separa asemanator desc'iderii unui #ermoar re!ultand o structura in #orma literei - denumita .#urca de replicare/" La eucariote, datorita dimensiunii mari a genomuli si asocierii A$N-ului cu proteine, (ite!a de replicare de cca 01 nucleotide,sec este mult mai mica decat la procariote 2011nucleotide,sec3, #apt e+plicat de molecula de A$N a procariotelor care este asa !isa molecula goala, ne#iind A$N ul asociat cu proteine2ritm rapid, timp mai scurt3" $aca replicarea la eucariote ar de uta dintr-un capat al catenei si s ar des#asura pana la capatul opus, ar #i necesar un timp de cca 011'" In realitate, durea!a 4-5', ceea ce inseamna ca la eucariote acest proces de utea!a in mai multe puncte de origine ale rreplicarii" 6unctele de origine ale replicarii, denumite si repliconi, corespund unor sec(ente de A$N ogate in 67-uri2perec'i de a!e adenina-timina care pre!entand * legaturi de 8 pot #i denaturate #i!iologic mai usor3" In structura repliconului, a!ele A,T sunt situate in centrul originii de replicare si sunt #lancate de 67 uri guanine-cito!ina care pre!inta 3 legaturi de 8 ce con#era o mai mare sta ilitate" La ni(elul #iecarei origini de replicare, procesul de replicare progresea!a idirectional, dupa care, pe masura ce repliconii se intalnesc, acestia #u!ionea!a pana cand intreaga molecula este replicata" In procesul de replicare participa un comple+ multien!imatic denumit aparat,masina de replicare2stiinti#ic denumit replison3" En!ime% 'elica!a, topoi!omera!a, proteine ))7, prima!a, polimera!a, liga!a" 6rocesul de replicare incepe prin actiunea 'elica!ei care se atasea!a la ni(elul originii de replicare #olosind energia #urni!ata de AT6 si a(and rolul de a separa cele * catene din du lul 'eli+" Topoi!omera!a este en!ima care determina sectiuni la ni(elul uneia sau am elor catene, mai e+act la ni(elul a+ului #os#odiesteric, determinand rela+area du lului 'eli+, dupa care tot ea e cea care uneste capetele de rupture" En!ima actionea!a in a(al de 'elica!a, permitandu i sa a(anse!e pe catena de A$N" $aca nu ar inter(eni topoi!omera!a, 'elica!aar determina o super tensionare 2rasucire3 a du lului 'eli+ si nu ar mai putea a(ansa pe catena"

E+ista * tipuri de i!omera!e% - de tip I, care sectionea!a o singura catena - de tip II care determina sectiuni simultan in am ele catene ale du lului 'eli+ 6roteinele de legare la o monocatena 2))73 sunt proteine care se atasea!a la #iecare monocatena si care au rolul de a impiedica imperec'erea a!elor complementare si re#acerea structurii du lucatenare mentinand starea de monocatene" 6olimera!ele pre!inta * caracteristici #oarte importante% - ele actionea!a intotdeauna in directia 09-39 prin adaugarea de nucleotide la capatul li er 39 'idro+il al nucleotidului d:&; e+istent pe catena in curs de #ormare - nu sunt capa ile sa initie!e sinte!a unei noi catene ci doar sa adauge nucleotide la o sec(enta de&a sinteti!ata 6rima!a-en!ima care determina sinte!a unei sec(ente oligonucleotidice de ARN #ormata din 3 pana la <1 nucleotide denumita amorsa,primer" $upa sinte!a primer ului inter(ine polimera!a care adauga la capatul 39-O8 nucleotide pana se sinteti!ea!a A$N ul" $upa ce si incetea!a acti(itatea, comple+ul prima!a-polimera!a este indepartat, primerul este degradat prin 'idroli!a en!imatica si inlocuit cu A$N" Replicarea se inc'eie prin actiunea liga!ei care are rolul de a indeparta golurile de pe catena nou sinteti!ata" Replicarea nu se reali!ea!a sincron pe am ele pe am ele catene deoarece sunt antiparalele, iar polimera!a actionea!a doar in directia 09-39 corespun!atoare directiei unei singure catene" Ast#el, (or im de o catena cu directia 09-39denumita catena conducatoare,directoare,a(ansata pe care sinte!a se reali!ea!a rapid si continuu si pentru care este necesara sinte!a unui singur primer" 6e catena decalata,intar!iata,succesoare sinte!a se reali!ea!a lent si discontinuu pe #ragmente care s"n" #ragmente O=a!a=i" )inte!a #iecarui #ragment O=a!a=i necesita sinte!a a cate unui primer" 6e aceasta catena #ragmentele O=a!a=i, dupa indepartarea primerilor si inlocuirea lor cu A$N, sunt unite cu a&utorul liga!ei" )umari!are% Replicarea are loc in urmatoarele etape% <")epararea monocatenelor din du lul 'eli+ cu a&utorul 'elica!ei si polimera!ei *">entinerea in stare de monocatene cu a&utorul ))7 urilor 3"Replicarea asincrona pe ceele * catene conducatoare si decalata ?"$upa #ormarea celor * molecule #iice, acestea se rasucesc #ormand du lul 'eli+" $e a lungul timpului au #ost descrise 3 modele de replicare% - modelul dispersi( prin care moleculele #iice re!ultate pre!entau o structura in mo!aic, atat A$N (ec'i de pe matrita, cat si A$N nou sinteti!at - modelul conser(ati(- din molecula parentala re!ulta o molecula #iica identica cu cea parentala si o molecula #iica re!ultata din catene nou sinteti!ate - primele * modele sunt gresite, modelul conser(ati(e #iind cel corect-din molecula parentala re!ulta molecule #iice, #iecare pre!entand o catena (ec'e, matrita, si o catena nou sinteti!ata $o(e!i ale replicarii semiconser(ati(e" E+perimentul >eselso'n si )ta'l 7acteria Esc'eric'iacoli a #aost crescuta atat pe un mediu de clorura de amoniu cu N<? cat si pe un mediu de N8?Cl cu i!otpul N<0" 6rin anali!a celor * tipuri de A$N, respecti( i!olare, puri#icare si centri#ugare, s a do(edit ca A$N-ul cu N<? pre!enta o anda in partea superioara a tu ului de centri#uga, iar la A$N ul cu N<0, anda aparea la a!a tu ului de centri#uga"

$upa ce acteria a #ost crescuta pe mediu cu a!ot greu 2N<03, a #ost trans#erata pe mediu cu N<? si a #ost crescuta generatii succesi(e, anali!andu se A$N ul pentru #iecare generatie" O generatie la Esc'eric'iacoli, adica timpul necesar unei replicari a A$N ului durea!a @1 min" Re!ultatele o tinute au #ost% - dupa I generatie s a o tinut <11A A$N 'i rid in a carui structura catena matrita pre!enta N<0 si catena nou sinteti!ata N<? - dupa a II-a generatie 01A A$N 'i rid si 01A A$N cu N<? - dupa a III-a generatie *0A A$N 'i rid si B0A A$N cu N<? A de A$N 'i rid scadea la C $enaturarea si renaturarea A$N ului $aca molecula de A$N este supusa unor tempeeraturi ridicate2B1-@0 grade3 sau unor concentratii saline crescute, atunci are loc separarea catenelor re!ultand A$N denaturat" $aca monocatenele sunt supuse unor raciri lente, ele au capacitatea de a se reuni pe a!a de complementaritate re#acand structura du lucatenara si re!ultand A$N renaturat" $aca monocatenele sunt racite rusc, ele raman in stare monocatenara, #ara capacitate de a se reuni" Temperatura de denaturare a A$N ului este speci#ica #iecarei specii si depinde in sensul ca este proportionala cu A perec'ilor de a!e D-C2cu cat sunt mai a undente, cu atat temperatura mai crescuta3"