27/2/2014

Complicitatea

Este o forma de participatie penala care consta din fapta persoanei care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea faptei prevazuta de legea penala, inclusiv prin promisiunea de a tainui bunurile provenite din savarsirea faptei sau de a favoriza pe infractor chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita

Ceea ce caracterizeaza complicitatea este caracterul sau de contributie indirecta la savarsirea infractiunii Complicele nu determina, nici nu realizeaza in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala ci inlesneste autorului aceasta realizare

2 Complicele ca subiect activ al infractiunii !

Complicele poate fi orice persoana care indeplineste conditiile pentru a fi subiect activ al infractiunii "a savarsirea unei infractiuni, pot contribui unul sau mai multi complici

Continutul obiectiv al C#$%"&C&'('&& !

Complicitatea trebuie sa indeplineasca ) conditii !

*+ sa se fi savarsit in mod nemijlocit de catre o alta persoana cu o fapta prevazuta de legea penala

*+ sa se fi efectuat de catre complice acte de inlesnire sau de ajutor la savarsirea acelei fapte *+ contributia complicelui sa fie efectiva adica sa fi folosit in fapt la savarsirea de catre autor a faptei respective

( ,avarsirea de catre autor a faptei prevazute de legea penala

Complicitatea nu este de conceput fara savarsirea in mod nemijlocit de catre o alta persoana a unei fapte prevazuta de legea penala Este consitia de baza a complicitatii

- Complicitatea presupune savarsirea de catre complice a unor acte de sprijinire a savarsirii faptei de catre autor

C Contributia complicelui trebuie sa fie efectiva sa fi folosit efectiv la realizarea faptei prevazute de legea penala

MODALITATILE COMPLICITATII !

Complicitatea este susceptibila de numeroase variatiuni in raport cu natura sprijinului acordat de complice, cu momentul si cu modul in care este dat acest sprijin

( Complicitatea prin inlesnire sau ajutor dat la savarsirea faptei

- Complicitate prin promisiune de tainuire sau favorizare C Complicitate materiala si complicitate morala . Complicitate anterioara si complicitate concomitenta E /emijlocita si mijlocita 0 %rin actiune sau prin inactiune

(/("&1( $#."&'('&"#2

A. COMPLICITATEA PRIN INLESNIRE SAU AJUTARE

Inlesnirea presupune pregatirea de acte care netezesc realizarea actiunii si care constau in! 3 producerea sau procurarea mijloacelor sau instrumentelor ori darea de bani in acest scop 3 culegerea de informatii asupra locului unde se afla obiectul infractiunii etc Este vorba de acte de complicitate anterioare savarsirii faptei

Ajutorul dat la savarsirea faptei implica si acte de sprijinire a e4ecutarii acesteia efectuate concomitent cu executarea cum ar fi! o o o asigurarea pazei strecurarea unei arme in mana faptuitorului deschiderea unei usi etc

(ctele de ajutor la e4ecutare constituie complicitate concomitenta

B. Complicitatea prin promisiune e tainuire sau !a"ori#are

(cest sprijin consta fie in tainuirea bunurilor, fie in favorizarea infractorului, adica in fapte care atunci cand sunt savarsite fara o intelegere stabilita inainte ori in timpul savarsirii faptei, deci fara o promisiune anterioara constituie infractiuni de sine statatoare

,prijinul promis infractorului de a tainui bunurile ar putea consta din! 3 primirea in patrimoniul complicelui ori prin dobandirea de catre acesta in orice mod 3 transformarea ori din inlesnirea valorificarii unui bun provenit %romisiunea de a favoriza ar putea consta in orice ajutor dat acestuia pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata ori e4ecutarea pedepsei

"egea prevede ca este complicitate simpla promisiunea de tainuire sau favorizare chiar daca aceasta nu este respectata

C. Complicitate materiala si complicitate morala. Complicitatea materiala consta in savarsirea de acte de sprijin material cum ar fi! 3 procurarea sau adaptarea mijloacelor necesare faptei 3 punerea la dispozitie a unor sume de bani 3 inlaturarea unor obstacole 3 orice alt act de inlesnire materiala

Complicitatea morala consta in efectuarea de acte de sprijin a savarsirii infractiunii pe latura ei psihica, cum ar fi! intretinerea sau consolidarea hotararii autorului de a savarsi fapta darea de sfaturi sau implicatii promisiunea de tainuire sau favorizare determinarea altor persoane sa sprijine pe infractor etc

D. Complicitatea anterioara si concomitenta

Complicitatea anterioara presupune acordarea contributiei inainte de savarsirea faptei Complicitatea concomitenta presupune ca ajutorul dat savarsirii faptei sa fie concomitent cu savarsirea acesteia si sa constea din acte de ajutor la e4ecutare

E. Complicitatea nemi$locita si complicitatea mi$locita

.istinctia se face in raport de modul direct sau indirect in care este data contributia complicelui E4ista complicitate nemi$locita cand sprijinul acordat de complice este direct si nu prin intermediul altui prticipant Complicitatea mi$locita se poate realiza in ) modalitati !

complicitate la instigare ce consta in sprijinul acordat de complice instigatorului

in actiunea acestuia de determinare a autorului la savarsirea faptei o complicitate la complicitate, ce consta in sprijinul dat de complice unui alt complice ca sa poata sprijini savarsirea de catre autor a faptei o instigare la complicitate care consta in determinarea unei persoane de a sprijini savarsirea unei fapte prevazute de legea penala

%. Complicitate prin actiune si prin inactiune

Complicitatea prin actiune consta in efectuarea de acte de inlesnire sau de ajutor la savarsirea faptei prevazuta de legea penala Complicitatea prin inactiune consta in neindeplinirea de catre complice a unor acte pe care era obligat sa le indeplineasca, iar aceasta neindeplinire sa constituie o inlesnire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala

Continutul su&iecti" al complicitatii

Complicitatea consta intr un sprijin acordat cu intentie directa sau indirecta faptei prevazute de legea penala &n ceea ce priveste savarsirea de catre autor a faptei, aceasta poate avea loc! 3 fie cu intentie, caz in care va e4ista participatie proprie 3 fie din culpa sau fara vinovatie, caz in care va e4ista participatie improprie

Participatia IMPROPRIE

* este acea forma de participatie penala la care persoanele care savarsesc prin vointa comuna o fapta prevazuta de legea penala, nu au toate aceeasi atitudine psihica, nu actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie, unii participanti actionand cu intentie, iar altii din culpa sau fara vinovatie

PARTICIPATIA IMPROPRIE poate e4ista fie! in forma coautoratului- in cazul in care unul sau unii dintre autori savarsesc fapta cu intentie, iar altii din culpa sau fara vinovatie in forma instigarii proprii* in cazul in care savarsesc acte de determinare cu intentie la savarsirea de catre o alta persoana din culpa ori fara vinovatie a unei fapte prevazuta de legea penala in forma complicitatii improprii* in cazul in care o persoana inlesneste sau ajuta cu intentie o alta persoana, care savarseste din culpa sau fara vinovatie o fapta prevazuta de legea pebala

%articipatia improprie a fost contestata (rgumentul a fost ca participatia penala nu poate fi conceputa fara o intelegere prealabila intre participanti %artizanii acestui punct de vedere au sustinut ca atunci cand o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala fara intentie sau fara vinovatie fiind determinata de o actiune de instigare efectuata cu intentie, cel care a e4ecutat fapta trebuie sa fie considerat autor imediat, nepedepsibil, iar cel care l*a instigat cu intentie trebuie sa fie considerat ca autor mediat, pedepsibil Este teoria autorului de mana lunga

&ntr*o alta opinie pe care o consideram intemeiata, se sustine un punct de vedere contrar, aratand ca participatia improprie este o realitate iar reglementarea ei o necesitate

%entru e4istenta participatiei penale nu este necesara o intelegere cu privire la savarsirea faptei fiind suficient numai ca instigatorul sau complicele sa actioneze constient urmarind savarsirea faptei si cooperand in acest scop cu autorul, acesta din urma putand actiona din culpa sau fara vinovatie %ersoana care savarseste nemijlocit fapta este si ramane autorul acesteia, chiar daca nu raspunde penal, dupa cum cel care determina savarsirea faptei este si ramane un instigator, neputand fi transformat in autor cata vreme nu a savarsit in mod nemijlocit fapta

MODALITATILE PA TI!IPATIEI IMP OP II

1 &ntentie si culpa adica participarea cu intentie la o fapta savarsita din culpa 2 &ntentie si lipsa de vinovatie adica participarea cu intentie la o fapta savarsita de autor fara vinovatie ) Culpa si intentie adica participarea din culpa la o fapta savarsita de autor cu intentie 4 "ipsa de vinovatie si intentie * participarea fara vinovatie la o fapta savarsita de autor cu intentie

1 %articipatia improprie este reglementata in o alta persoana a unei !apte pre"a#ute e le(ea penala.

constituie participatie improprie

eterminarea' inlesnirea sau a$utarea in orice mo cu intentie la sa"arsirea in culpa e catre

Caracteristic participatiei improprii, in aceasta modalitate, este faptul ca autorul savarseste infractiunea din culpa, fiind determinat de o alta persoana 5instigator6 sau sprijinit in e4ecutarea

faptei in orice mod cu intentie de catre o alta persoana 5complice6 0aptele celor doi participanti constituie instigare si respectiv complicitate la infractiunea intentionata &ar savarsirea nemijlocita din culpa a faptei constituie autorat la infractiunea savarsita din culpa

2 %articipatia improprie in modalitatea de intentie si lipsa de vinovatie %otrivit art 72 alin )* eterminarea' inlesnirea sau a$utarea in orice mo cu intentie la sa"arsirea unei !apte pre"a#ute e le(ea penala e catre o persoana care comite acea !apta !ara "ino"atie' se sanctionea#a cu pe eapsa pre"a#uta e le(e pentru acea in!ractiune. "a modalitatea intentie si lipsa de vinovatie * autorul este determinat si in acest caz cu intentie sau sprijinit prin inlesnire ori ajutor cu intentie dar savarseste fapta fara vinovatie datorita iresponsabilitatii, minoritatii, erorii de fapt, constrangerii fizice sau morale, betiei fortuite complete &n cazul instigarii unui minor care nu a implinit 14 ani, se realizeaza o participatie improprie la care e4ista un instigator la infractiunea realizata material de un minor care nu este infractor si deci nu raspunde penal

Pe eapsa in ca# e participatie !

"nitatea infractiunii si pluralitate de su#iecti activi

&n doctrina dreptului penal este dominanta conceptia potrivit careia cand doua sau mai multe persoane au contribuit la savarsirea aceleiasi fapte, e4ista o singura fapta si mai multi faptuitori, iar atunci cand acestia au actionat cu vinovatie e4ista o singura infractiune si mai multi infractori

Este asa numita teorie a unitatii, fie a faptei prevazute de legea penala, fie a infractiunii

"egea penala atunci cand prevede ca o fapta este periculoasa pentru o valoare sociala are in vedere aceasta unitate de rezultat sau de stare periculoasa care arata in ce masura au fost puse in pericol sau vatamate valorile sociale Intr-o conceptie opusa teoriei unitatii se sustine ca in caz de participatie penala, fiecare persoana savarseste o incalcare de sine statatoare a legii penale si deci se comit tot atatea infractiuni cati faptuitori sunt Este asa numita teorie a participatiei delict distinct sau a autonomiei actelor de participatie, teorie care nu poate fi acceptata deoarece transforma pluralitatea de infractori intr o pluralitate infractiuni

Cu privire la modurile de stabilire a pedepsei pentru participantii la savarsirea infractiunii sunt cunoscute doua sisteme ! sistemul parificarii si sistemul diversificarii

Sistemul PARI%ICARII * toti participantii la infractiune 5autori, instigatori, complici6 trebuie sa fie sanctionati prin lege cu aceeasi pedeapsa urmand ca judiciar pedeapsa sa fie atunci cand este cazul

.esi corect in principiu, acest sistem a fost totusi criticat fiindca se intemeiaza subiectiv pe coeziunea subiectiva a participantilor, coeziune care nu e4ista in realitte in mod absolut

Sistemul DI)ERSI%ICARII

*+ sustine ca legea insasi trebuie sa prevada pedepse diferite pentru diferitii participanti la infractiune (cest sistem porneste de la ideea ca intre contributiile participantilor e4ista in mod obiectiv o vadita deosebire cantitativa si calitativa

,istemul diversificarii este la randul sau criticat pentru ierarhizarea formata si abstracta a contributiilor diferitilor participanti pentru clasificarea acestora in principale si secundare, mai importante sau mai putin importante

(ceasta ierarhizare apare pe cale stiintifica in confruntarea ei cu realitatea fiindca este posibil ca o contributie unui complice sa fie in concret mai importanta decat fapta autorului 5daca de e4emplu fara contributia complicelui, autorul ar fi renuntat la fapta savarsita6

.intre cele doua sisteme de sanctionare, este preferabila acela al pari!icarii' deoarece dpdv normativ ,toti faptuitorii trebuie sa fie sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita .ar acest sistem trebuie corectat prin luarea in considerare a naturii si importantei contributiei aduse de fiecare participant la infractiune

"egiuitorul roman a prevazut un sistem de sanctionare diferit pt participatia propriu*zisa sau perfecta in raport cu participatia improprie, astfel potrivit legii! participatia proprie este sanctionata pe sistemul parificarii cu obligatia pentru instanta de judecata sa tina seama de contributia efectiva a fiecarui participant la savarsirea infractiunii pentru participatia improprie, legea prevede sistemul diversificarii, obligatia instantei de a aplica in mod corespunzator dispozitiile privitoare si la cauza de nepedepsire a impiedicarii de catre participnt a savarsirii infractiunii

Participantii cre au lucrat cu intentie sunt sanctionati potri"it sistemului pari!icarii

Pedeapsa in ca$ul participatiei proprii !

%rin dispozitia prevazuta de art 48 C% se prevede ca instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege de catre autor Este consacrat sistemul parificarii

"egea prevede insa ca la individualizarea pedepsei, trebuie sa se tina seama de contributia fiecarui participant la savarsirea infractiunii

Pedeapsa AUTORULUI !

* este pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita in configuratia tipica sau intr*o varianta a acesteia 5atenuata, agravata sau calificata6 in functie de incadrarea juridica a faptei concrete

.aca sunt mai multi autori, 5coautori6, pedeapsa stabilita pt fiecare din ei difera in raport cu valoarea adusa de fiecare dintre ei la infractiune fiindca, desi toti autorii au contributii la e4ecutare, aceste contributii pot fi diferite

Pedeapsa instigatorului !

"egal si pedeapsa instigatorului este prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita &n concret insa, pedeapsa stabilita de catre instanta poate sa difere in raport cu contributia adusa de instigator si cu criteriile generale de individualizare Este posibil ca instigatorului sa i se aplice o pedeapsa mai grea decat cea a autorului, spre e4emplul in cazul unei instigari calificate &n cazul coinstigarii sau al instigarilor concurente, pedeapsa pt fiecare instigator poate diferi in raport cu contributia adusa de acesta

Pedeapsa complicelui !

* se stabileste pornind de la pedeapsa prevazuta de lege pentru autor .iversificarea se poate face tinand seama de contributia reala data de complice la savarsirea faptei* cand complicitatea a constat in promisiunea de a tainui sau de a favoriza pe infractor, complicelui nu i se aplica decat pedeapsa pentru complicitate, atat in cazul cat nu si*a tinut promisiunea cat si atunci cand a tainuit bunurile sau a favorizat pe autor ori pe alt participant

E!ectele circumstntelor personale si a circumstantelor reale asupra pe epsei participantilor.

(rt 70 din cp prevede ca circumstantele personale ale unui participant nu se rasfrang asupra celorlalti in timp ce circumstantele privitore la fapta (reale se rasfrang asupra celorlalti dar numai cele pe care acestia le*au cunoscut &n ceea ce priveste circumstantele personale, este necesar sa se tina seama de acele circumstante care desi personale prin natura lor, se convertesc in anumite situatii in circumstante

reale si deci se pot rasfrange asupra tuturor participantilor care le*au prevazut sau cunoscut Cu privire la circumstantele reale, se impune necesitatea cercetarii lor cu atentie urmand sa se stabileasca daca participantii la infractiune au cunoscut sau au prevazut e4istenta lor ori ivirea circumstantelor reale agravante .aca participantul nu a cunoscut sau a cunoscut gresit o circumstanta agravanta, aceasta nu ii poate fi imputata &n cazul infractiunilor savarsite cu praeterintentie , urmarile mai grave sunt imputate tuturor participantilor* de e4emplu toti care au participat la o talharie care a avut ca urmare moarte victimei sau au contribuit la provocarea avortului care a dus la moartea femeii insarcinate !aca autorul savarseste fapta din eroare asupra identitatii" error in personam sau ca urmare a devierii loviturii" aceasta eroare nu apara de raspundere nici pe ceilalti participanti#

IMPIEDI!A EA DE !AT E PA TI!IPA%T A &A'A &I II (APTEI ! Este o cauza care apara de pedeapsa pe participant la savarsirea infractiunii daca acesta impiedica consumarea infractiunii in cursul e4ecutarii dar mai inainte de a fi descoperita Este o cauza de impunitate corespunzatoare celei prevazute de lege in favoarea autorului care a lucrat singur si care s*a desistat sau a impiedicat de bunavoie producerea rezultatului 5art )4 C%6

,pre deosebire de aceasta cauza de impunitate, cea prevazuta de art 70, are incidenta in celelalte cazuri de participatie si poate profita oricarui participant autor, coator, instigator sau complice

Con itii * 1 (utorul sa fi inceput e4ecutarea faptei la a carei savarsire contribuie 2 0apta sa nu fi fost contribuita ) (ctiunea de impiedicare sa fi fost eficienta Efecte ! participantul care a e4ecutat impiedicarea faptei este aparat de pedeapsa

.aca impiedicarea producerii rezultatului este opera autorului si nu e4ista coautori, efectele impiedicarii sunt aceleasi ca si in cazul desistarii 5art )46 Cauza de impunitate profita si celorlalti participanti daca e4ista .aca numai insa unul sau mai multi dintre autori au impiedicat e4ecutarea, numai acestia beneficiaza de impunitate .aca autorii sau autorul care s*a desistat nu au reusit sa impiedice pe ceilalti autori sa consume fapta, ei nu beneficiaza de nicio cauza de impunitate

PEDEAPSA IN CA+UL PARTCIPATIEI IMPROPRII *+ savarsirea nemijlocita cu intentie de catre o persoana a unei fapte prevazute de legea penala din culpa sau fara vinovatie se sanctioneaza cu fapta prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie, asadar autorul raspunde pt fapta savarsita din culpa, in timp ce instigatorul raspunde pentru fapta savarsita cu intentie

&n cazul celei de*a doua modalitati in care o persoana inlesneste sau ajuta in orice mod cu intentie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, autorul nu raspunde penal pt ca a savarsit fapta fara vinovatie in timp ce instigatorul raspunde pt fapta prevazuta de legea penala cu intentie