PARTICIPATIA PENALA

1.- Notiune
Participatia penala sau pluralitatea ocazionala de infractori desemneaza situati
a n care la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala au participat mai multe
persoane dect era necesar potrivit naturii acelei fapte.
2.- Felurile participatiei penale
n functie de aptitudinea psihica a participantilor putem avea:
-participatie proprie cnd toti participantii actioneaza cu o pozitie subiectiva i
dentica si anume cu intentie ori din culpa;
-participatie improprie cnd unul dintre participanti (autorul) savrseste fapta pre
vazuta de legea penala din culpa sau vinovatie, iar ceilalti nlesnesc sau ajuta n
orice mod cu intentie, la savrsirea ei.
Dupa felul contributiei participantilor, se distinge:
-participatie omogena atunci cnd toti participantii contribuie la savrsirea infrac
tiunii n aceeasi calitate;
-participatie eterogena n cazul n care participantii prestnd o contributie diferent
iata, coopereaza la comiterea faptei prevazuta de legea penala n calitati diferit
e : autor, complice.
Dupa felul participarii se remarca:
-participatie spontana la care contributia e data de participanti n mod spontan;
-participatie preodinata la care contributia este data n urma unei ntelegeri preal
abile.
Dupa momentul n care este data contributia la savrsirea infractiunii avem:
-participatie anterioara, la care contributia este data nainte de a se trece la e
xecutarea faptei;
-participatie concomitenta cnd contributia este data n timpul executarii faptei.
3.- Natura juridica a participatiei
n stiinta dreptului penal s-au exprimat doua puncte principale de vedere:
Potrivit primului punct de vedere complicitatea ca delict distinct, se comit atte
a infractiuni cti participanti exista.
Al doilea punct de vedere, unitatea de infractiune, considera ca toti participan
tii raspund pentru aceeasi infractiune, deoarece participatia nu este o infracti
une ci un mod de savrsire a acesteia. Acest punct de vedere este consacrat si n Co
dul penal n art. 23 care prevede Participantii sunt persoanele care contribuie la
savrsirea unei fapte prevazute de legea penala.
Prin adoptarea punctului de vedere ce sustine unitatea infractiunii n caz de part
icipatie, decurg anumite consecinte juridice:
-infractiunea se considera comisa la data consumarii ei sau a ramnerii n forma de
tentativa, indiferent de momentul n care fiecare participant si-a adus contributi
a;
-prescriptia raspunderii penale ncepe sa curga din momentul consumarii infractiun
ii ca urmare a actiunii savrsita de autor sau al ramnerii acesteia n forma de tenta
tiva;
-cnd aplicarea amnistiei sau gratierii este conditionata de marimea prejudiciului
produs prin infractiune, instanta nu-l va putea mparti ntre participanti pentru c
a sa poata beneficia de clementa;
-exista o solidaritate a raspunderii civile a inculpatilor pentru faptele prejud
iciabile comise;
-locul savrsirii faptei este acela unde s-a comis actul de executare;
-ntre participanti exista o solidaritate pasiva;
-de asemenea, decurge si o solidaritate activa ntre ei, deoarece o hotarre definit
iva prin care se constata o mprejurare legata de fapta este n favoarea tuturor par
ticipantilor;
-unitatea de infractiune reiese si din aceea ca nu este posibila participarea la
vreuna din formele participatiei;
-tuturor participantilor li se aplica aceeasi pedeapsa si ntre aceleasi limite le
gale prevazute prin fapta comisa, cu exceptia cazurilor cnd au participat persoan
e majore cu minori responsabili din punct de vedere penal, fiindca primilor li s
e aplica pedepse, iar ultimilor numai masuri educative.
4.- Conditiile generale ale participatiei penale
Pentru existenta participatiei penale, este necesara existenta mai multor condit
ii si anume:
-Unitatea de fapta prevazuta de legea penala, ceea ce presupune savrsirea unei fa
pte prevazuta ca infractiune de catre legislatia noastra penala. Pentru ca parti
cipantii sa poata fi trasi la raspundere penala este suficient sa e fi comis o f
apta care sa prezinte n mod obiectiv caracteristicile unei infractiuni prevazute
de legea penala, nefiind necesar ca si autorul ei sa fie infractor, sa fie pedep
sit, ntruct vinovatia instigatorului si a complicelui este individuala, ca si de a
ltfel si aceea a autorului.
Pluralitatea de faptuitori adica sa existe concursul activitatii a cel putin dou
a persoane care coopereaza la savrsirea uneia si aceleiasi fapte prevazute de leg
ea penala. n cazul infractiunilor a caror existenta este conditionata de o plural
itate de faptuitori, naturala sau constitutiva, participatia este posibila numai
daca se depaseste numarul de faptuitori strict necesar pentru existenta acelei
infractiuni. Existenta legaturii subiective ntre participanti nu poate duce la co
ncluzia ca exista o vinovatie comuna a acestora, fiindca vinovatia este strict i
ndividuala, proprie fiecarui participant, conditie indispensabila raspunderii pe
nale individuale.
ntre participanti este necesar sa existe o ntelegere cu privire la cooperarea ace
stora pentru comiterea faptei prevazute de legea penala.
Sectiunea a-II-a
FORMELE PARTICIPATIEI PENALE
1.- Autoratul si coautoratul
Autor este persoana care savrseste n mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penal
a.
Coautorul este acea forma a participatiei n care o fapta prevazuta de legea penal
a a fost savrsita n mod nemijlocit de catre doua sau mai multe persoane.
1.1.- Conditiile autorului (coautorului)
-Activitatea autorilor ct si a coautorilor trebuie sa fie ndreptata mpotriva acelui
asi obiect juridic.
-Participantii sa savrseasca n mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala. Pri
n acte de savrsire nemijlocita a faptei se ntelege orice act de conduita exterioar
a, prin care se executa direct actiunea sau inactiunea socialmente periculoasa i
ncriminata de lege.
-Legatura subiectiva ntre coautori.
Sub aspect subiectiv, n caz de coautorat se cere ca toti participantii sa actione
ze cu aceeasi forma de vinovatie, adica sa fie cu intentie, fie din culpa.
n caz de desistare, nainte de descoperirea faptei, pentru a fi aparat de raspunder
e penala coautorul trebuie sa ia masuri de a-i mpiedica si pe ceilalti sa savrseas
ca fapta prevazuta de lega penala.
Exista unele infractiuni la care coautorul nu poate sa apara, desi sunt suscepti
bile de celelalte forme ale participatiei penale, instigarea si complicitatea. N
u sunt susceptibile de forma coautoratului infractiunile cu autor unic. Nu poate
exista forma coautoratului la infractiunile omisive, al carui element material
apare prin nendeplinirea unei obligatii de a face, impusa cu caracter personal.
2.- Instigarea
Instigator este persoane care, cu intentie, determina o alta persoana sa savrseas
ca o fapta prevazuta de legea penala. Datorita continutului psihic al instigarii
, instigatorul este denumit si autor moral al infractiunii, ca unul care face sa
se nasca si sa se realizeze latura subiectiva a infractiunii.
2.1.- Conditiile instigarii
a.- ntre obiectul juridic al faptei savrsita de autor si obiectul juridic al insti
garii, sa existe identitate.
b.-Prezenta a doi subiecti instigatorul si instigatul.
c.- Activitatea instigatorului sa fi avut drept urmare determinarea instigatului
de a savrsi fapta prevazuta de legea penala, pe care o si executa ulterior.
d.- Activitatea de determinare sa fie savrsita cu intentie.
3.- Formele instigarii
A.- Dupa forma de vinovatie cu care instigatul (autorul) savrseste fapta se disti
ng:
a.- instigarea urmata de executare ce se caracterizeaza printr-o concordanta ntre
activitatile desfasurate de instigator si instigat, n sensul ca instigatorul det
ermina iar instigatul executa infractiunea la care a fost determinat.
b.- instigarea neurmata de executare se nteleg activitatile de instigare a caror
caracteristica consta n aceea ca au avut efectul de a determina pe cel instigat s
a savrseasca fapta prevazuta de legea penala, ulterior acesta s-a razgndit si nu a
comis nici un act de executare sau executarea nceputa a ramas n stadiul unei tent
ative nepedepsibile.
c.- instigarea neizbutita (aparenta) sau ndemnul exista atunci cnd instigatorul de
termina savrsirea unei fapte prevazuta de legea penala nsa persoana asupra careia
s-a exercitat determinarea nu accepta, ceea ce nseamna ca instigatorul nu a reus
it sa lamureasca, sa-i sadeasca n constiinta hotarrea infractionala.
B.- Dupa mijloacele folosite de instigator:
a.- instigarea simpla cnd mijloacele de determinare sunt simple, obisnuite
b.- instigarea calificata cnd pentru determinarea instigatului se folosesc mijloa
ce deosebite ca: oferirea da daruri, exercitarea de presiuni.
C). Dupa numarul persoanelor ce desfasoara activitatea de instigare:
a.- instigarea cu un singur instigator si
b.- coinstigarea care presupune cooperarea mai multor persoane la determinarea u
nei sau unor persoane sa savrseasca o fapta prevazuta de legea penala. Coinstigar
ea poate fi facuta concomitent sau succesiv. Daca mai multi instigatori, fara a
se cunoaste, desfasoara separat activitati de determinare asupra aceleiasi perso
ane se realizeaza un concurs de instigari.
D.- Dupa numarul persoanelor fata de care se desfasoara activitatea de instigare
se disting:
a.- instigarea individuala cnd activitatea de determinare se desfasoara asupra un
ei persoane sau asupra mai multor persoane determinate;
b.- instigarea colectiva ce se caracterizeaza prin instigarea unui numar nedeter
minat de persoane sa savrseasca o infractiune sau infractiuni. Datorita caracteru
lui sau periculos, dedus din modul de realizare instigarea colectiva este incrim
inata distinct ca infractiune de sine statatoare sub denumirea de instigare publ
ica si apologia infractiunilor (art. 324 Cod penal).
E.- Dupa modul de actiune al instigatorului pentru determinarea instigatului la
savrsirea faptei prevazute de legea penala se disting:
a.- instigarea imediata n care instigatorul se adreseaza nemijlocit instigatului
pentru determinarea acestuia la savrsirea infractiunii;
b.- instigarea imediata cnd determinarea are loc prin intermediul altei persoane.
Daca mediatorul transmite hotarrea infractionala si se limiteaza doar la acest r
ol el devine complice la savrsirea infractiunii, iar cnd la determinarea instigatu
lui mediatorul are si o contributie personala el devine coinstigator.
F.- Dupa modul deschis ori ascuns n care actioneaza instigatorul pentru determina
rea instigatului sa savrseasca o fapta prevazuta de legea penala instigarea poate
fi:
a.- instigare evidenta sau deschisa sau explicita n care instigatorul expune desc
his scopul sau, de a-l convinge la savrsirea faptei de instigat;
b.- instigarea insiduoasa sau ascunsa cnd instigatorul nu da n vileag rolul sau, cn
d obtine determinarea instigatului, fara ca acesta sa realizeze caracterul infra
ctional al faptei sale, la care a fost determinat.
G.- Dupa rezultatul obtinut n determinarea instigatului la savrsirea faptei prevaz
uta de legea penala se disting:
a.- instigarea cu efect pozitiv, reusita cnd instigatorul a reusit sa determine p
e instigat sa accepte hotarrea de a savrsi infractiunea;
b.- instigarea cu efect negativ, n care instigatorul nu a reusit sa determine pe
instigat sa ia hotarrea de a savrsi infractiunea.
n cazul instigarii cu efect pozitiv se poate distinge diferite stadii ale realiza
rii activitatii instigatorului. Cnd instigatul a savrsit fapta la care a fost inst
igat, sunt ndeplinite conditiile unei instigari perfecte reusite. Cnd instigatul a
nceput savrsirea faptei, dar s-a desistat ori a mpiedicat producerea rezultatului
sunt realizate conditiile instigarii dar consecintele juridice ale activitatii i
nstigatorului si instigatului sunt mpiedicarea producerii rezultatului (art. 22 C
od penal) dar, instigatorul va raspunde penal dupa regulile prevazute de art. 29
alin.1 Cod penal pentru instigare neurmata de executare. Cnd instigatorul a reus
it sa-l determine pe instigat sa ia hotarrea de a savrsi infractiunea, dar ulterio
r aceasta s-a razgndit si nu a trecut la savrsirea faptei ori a trecut la savrsirea
faptei si a realizat doar o tentativa nepdepsibila, nu sunt realizate conditiil
e instigarii caci nu s-a savrsit o fapta prevazuta de legea penala.
Fapta instigatorului este o infractiune de sine statatoare si pedepsita tot dupa
regulile cuprinse n dispozitiile din art. 29 alin.1 Cod penal si sub denumire de
instigare neurmata de executare.