Participatia penala -Instigarea si complicitatea

Notiunea de instigare -este o forma a participatiei penale constand in fapta unei

persoane ,instigator care cu intentie determina prin orice mijloace pe o alta
persoana ,instigat sa savarseasca o fapta prev de legea penala .Ceea ce
caracterizeaza instigarea este faptul ca instigatorul este cel dintai care ia hotararea
de a savarsi infractiunea dar nu trece la savarsirea faptei ci transmite aceasta
hotarare altei persoane ,care determinata sa sav.fapta prev.de legea penala ,trece
in mod concret la comiterea ei .
Instigatorul este cel care fara a participa fizic la infractiune a sugerat autorului
material sa o comita.Instigatorul este unul dintre cazurile generatoare ale
infractiunii si poate fi considerat ca autor moral sau intelectual .
SUBIECTII INSTIGARII - instigarea ca forma a participatiei penale presupune
existenta a doua persoane .O prima persoana care desfasoara activitatea de
instigare denumita instigator sau atutor moral; si a doua persoana asupra careia se
exercita actiunea de instigare denumita instigat sau autor material .Instigator poate
fi orice persoana care indeplineste conditiile de varsta si responsabilitate cerute de
lege pentru a putea fi subiect al unei infractiuni .Instigarea este posibila la oricare
din faptele prev.de legea penala .
Instigarea poate fi savarsita de catre mai multe persoane ,simultan sau succesiv
determinand aceeasi persoana la savarsirea aceleiasi infractiuni .
Referitor la persoana instigata nu se cere sa se indeplineasca conditiile de
responsabilitate si varsta cerute de legea penala .In cazul neindeplinirii acestor
conditii participatia va fi improprie .
Conditiile instigarii : a) sa existe o activitate de determinare din partea unei
persoane ( instigator ) asupra altei persoane (instigat) la savarsirea unei fapte
prev.de legea penala .Actiunea de determinare il diferentiaza pe instigator ,atat de
autor care savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala cat si de
complice care inlesneste sau ajuta la savarsirea faptei prevazuta de legea penala .
Hotararea de a savarsi infractiunea trebuie sa apartina instigatorului ,care prin
actiunea de determinare o transmite autorului. Este posibil ca ideea savarsirii
infractiunii sa fi preexistat in mintea autorului ,dar el sa nu fi trecut la actiune decat
in urma indemnului sau vointiei instigatorului .Pentru existenta instigarii se cere ca
determinarea sa se refere la o fapta concreta prevazuta de legea penala . Actele de
instigare pot fi realizate prin cuvinte,prin scris ,prin gesturi sau orice alte acte cu
semnificatie neindoielnica .

In raport cu mijloacele folosite in activitatea de determinare,facem deosbirea intre

instigarea simpla la care nu se folosesc mijloace materiale de idetificare a vointei
instigatului (rugaminti ,indemnuri ,insinuari)si instigare calificata la care se folosesc
mijloace cum ar fi promisiuni de daruri sau alte foloase sau exercitarea de represiuni
sub diverse forme .
Ordinul superiorului daca este contrar legii si subordonatul executa desi este
constient de ilegalitatea acestuia constituie instigare .Nu este posibila instigarea
negativa in care instigatorul ii spune instigatului sa nu comita o infractiune contand
tocmai pe contrariul .Intr-un asemenea caz exista instigare pozitiva cu caracter
ascuns sau insinuios .
Activitarea de instigare poate fi savarsita direct asupra persoanei ce urmeaza sa
savarseasca fapta prev.de legea penala (instigare imediata)sau asupra unei
persoane ce urmeaza sa determine la randul sau pe cel ce v-a savarsi fapta prev.de
legea penala (instigare mediata) .
Obiectivul activatii de determinare trebuie sa constituie o fapta prevazuta de legea
penala .
b) Inexistenta unei hotarari anterioare a instigatului de a savarsi fapta prev.de legea
penala -activatea instigatorului trebuie sa fie anterioara hotararii autorului de a
savarsi fapta prev.de legea penala .
Nu exista instigare in cazul in care indemnul a fost adresat unei persoane care
luase deja hotararea de a savarsi fapta prev.de legea penala .
c)Activitatea de determinare sa se efectueze cu intentie -activitatea de instigare
implica intentie din partea instigatorului ,intrucat instigarea presupune luarea unei
hotarari pe car e sa o transfere altei persoane .Dispozitiile art 47.din Codul Penal
impun conditia intentiei numai in ceea ce priveste activitatea instigatorului ,nu si a
instigatului a carui activitate poate imbraca fie forma intentiei ,fie a culpei ,ori chiar
a lipsei totale de vinovatie .
Rezultatul mai grav in cazul actiunilor preterintentionate constituie o imprejurare
reala care se rasfrange si asupra instigatorului in masura in care a cunoscut-o sau a
avut posibilitatea sa o cunoasca .
d) Activitatea de determinare sa fie urmata de executare -Instigarea implica cu
necesitate ca autorul sa fi dat curs instigarii prin savarsirea faptei in forma
consumata sau a unei tentative pedepsibile .In cazul in care instigarea s-a referit la
o infractiune mai usoara ,iar instigatul a savarsit o infractiune mai grava
,INSTIGATORUL va raspunde pentru actiunea la care a instigat ,iar instigatul va
raspunde pentru infractiunea comisa .Daca autorul comite o infractiune mai usoara
decat la cea la care a fost determinat ,instigatorul va raspunde in raport cu fapta
savarsita si nu cu cea la care a instigat.

In situatia in care inculpatul comite atat acte de instigare cat si acte de autorat va
raspunde numai ca autor ,iar in situatia in care sav .concomitent acte de instigare si
de complicitate privitor la aceeasi infractiune ,va raspunde numai pentru instigare.
Forme ale instigarii : Instigarea se prezinta sub mai multe forme :
a ) in functie de numarul persoanelor fata de care se efectuaza activitatea de
determinare ,se face deosebire intre instigare individuala si instigare colectiva.
Instigarea individuala se adreseaza unei sau unor persoane determinate ,in timp ce
instigarea colectiva se adreseaza unui numar nedeterminat de persoane si este
incriminata distinct sub denumirea de instigare publica .(art 368 COD PENAL)
b)In raport cu modul in care este comunicata ideea infractionala distingem intre
instigare implicita sau deschisa si instigare ascunsa sau insidioasa .
c) dupa modul direct sau mediat al autorului se face distinctie intre instigare
mediata si imediata .
d) dupa criteriul mijloacelor folosite de instigator pentru determinarea autorului
distingem intre instigare simpla si instigare calificata .
In cazul instigarii simple ,instigatorul foloseste mijloace simple ca rugaminti
,indemnuri ,prezentarea unor argumente ,spre deosebire de aceasta instigarea
calificata presupune darea de daruri sau avantaje.
e) dupa cum sunt sau nu definite exact ,fapta si conditiile in care urmeaza sa fie
savarsita ,facem distinctie intre instigare determinata cand instigatorul precizeaza
fapta si conditiile in care urmeaza sa fie comisa si instigare nedeterminata cand
instigatorul indeamna la anumite fapte prev.de legea penala si lasa persoanei
instigate posibilitatea alegerii faptei ce urmeaza a fi savarsita
f) in functie de forma de vinovatie -cu care autorul sav. fapta distingem intre
instigare proprie sau perfecta si instigare improprie sau imperfecta .
Instigarea proprie se carac.prin concordanta sub aspect subiectiv intre instigator si
instigat .Atat instigarea cat si fapta fiind sav. cu intentie .Instigarea proprie sau
imperfecta are ca specific o actiune de determinare cu intentie si o fapta prev.de
legea penala sav.de inculpa sau fara vinovatie .
g) tinand seama de efectul obtinut distingem intre instigare cu efect pozitiv ( reusita
,urmata de executare) si instigare cu efect negativ ( nereusita , neurmata de
executare).
Complicitatea - este definita ca forma a participatiei penale ce consta in fapta
persoanei care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte
prev de legea penala ori promite inainte sau in timpul sav.faptei ca va tainui
bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor chiar daca dupa

indeplinirea faptei prev. de legea penala ,promisiunea nu este respectata

.Complicitatea reprez.o contributie indirecta la savarsirea infractiunii intrucat
complicele nu determina si nici nu realizeaza in mod nemijlocit fapta prev.de legea
penala ci inlesneste autorului aceasta realizare .
Conditiile complicitatii - a)savarsirea de catre autor a unei fapte prev.de legea
penala ca forma de participatie accesorie ,complicitatea nu este de conceput fara
savarsirea in mod nemijlocit de catre o alta persoana a unei fapte prev.de legea
penala .Fapta trebuie sa corespunda laturii obiective a unei infractiuni consumate
sau cel putin a unei tentative pedepsibile .
b)savarsirea de catre complice a unor acte de sprijinire a savarsirii faptei de catre
autor .Actele de sprijinire pot fi acte de inlesnire sau de ajutor ,in vederea realizarii
laturii obiective a faptei prevazute de legea penala (complicitate materiala )sau acte
de inlesnire sau de ajutor in vederea realizarii laturii subiective (complicitate
morala) .Art. 48 prevede doua modalitati de complicitate : a) inlesnirea sau darea
de ajutor in orice mod la savarsirea unei fapte prev.de legea penala si b)
promisiunea de dainuire a bunurilor provenite din savarsirea unei fapte prev.de
legea penala sau promisiunea de defavorizare a faptuitorului ,chiar daca aceasta
promisiune nu este indeplinita.
Inlesnirea se refera la acte de dinaintea inceperii executarii sau la acte
preparatorii constand in procurarea de mijloace ,luarea de masuri sau crearea unor
conditii de natura sa faciliteze savarsirea faptei .Ajutorul se refera la acte indeplinite
de complice chiar in cursul executarii de catre autor a actiunii incriminate ,aceastea
pot consta in : inmanarea armei ,asigurarea pazei ,deschiderea unei usi etc.
Actele de ajutor consitutie asa numita complicitate concomitenta .
Promisiunea de tainuire sau de favorizare constituie un mijloc de intarire a hotararii
infractionale si un sprijin de care autorul are nevoie dupa executarea faptei .Acest
sprijin poate consta fie in tainuirea bunurilor ,fie in favorizarea infractorului ,adica in
fapte care atunci cand sunt savarsite ,fara o intelegere prealabila ,constituie
infractiuni de sine statatoare :tainuirea art 270 si favorizarea infractorului art 259 lit
C.
Contributia complicelui sa fi servit efectiv la savarsirea faptei .Contributia
complicelui in oricare dintre modurile prevazute de art 48. trebuie sa fie efectiva si
sa fi folosit autorului la savarsirea faptei prev.de legea penala .
Formele complicitatii : complicitatea este susceptibila de numeroase variatiuni in
raport cu natura sprijinului acordat de complice ,cu momentul si modul de care este
dat acest sprijin a) in functie de natura sprijinului acordat -complicitatea poate fi
materiala sau morala

Complicitatea materiala- presupune o activitate de ajutorare ,inlesnire sau sprijinire

materiala ,a pregatirii sau executarii faptei savarsite de autor ,aceasta presupune
procurarea pentru autor a unor instrumente sau mijloace cu ajutorul carora acesta
savarseste fapta penala , astfel fapta proprietarului autoturismului care in baza unei
intelegeri prealabile cu inculpatii i-a transportat la locul faptei ,le asigura paza si i-a
transportat din nou cu marfuri necurate constituie complicitate la infractiunea de
furt .
Complicitate morala -presupune acte de natura sa consolideze rezolutia
infractionala a autorului ,sa confere acestuia siguranta in savarsirea faptei ,astfel
activitatea unor persoane de a insosti inarmate pe inculpat ,cunoscand intentia
lui ,constituie complicitate deoarece a inlesnit fapta prin intarirea si intretinerea
autorului .
b)in raport de momentul in care este realizata contributia complicelui - se face
distinctie intre complicitate anterioara si complicitate concomitenta.Complicitatea
anterioara materiala sau morala se caracterizeaza prin aceea ca actele complicelui
sunt efectuate inainte de executarea faptei de catre autor si constau in pregatirea
conditiilor de savarsire a acesteia .
Complicitatea concomitenta materiala sau morala presupune efectuarea de acte de
ajutor de catre complice in timpul comiterii infractiunii de catre autor cum ar fi paza
locului faptei ,incurajarea autorului ,asezarea unei arme la indemana autorului .
c) in functie de forma in care se prezinta ajutorul dat autorului exista complicitate
prin actiune si complicitate prin inactiune -complicitatea prin actiune consta in desf.
unor actiuni de inlesnire sau ajutare la savarsirea faptei de catre autor ex ajutorul
dat la suprimarea copilului nou nascut,asigurarea pazei in timpul sustragerii de
bunuri,oferirea de relatii cu privire la bunurile detinute de pers . vatamate constituie
tot atatea forme de complicitate prin actiune .
Complicitatea prin inactiune presupune neindeplinrea de catre complice a unor
activitati pe care avea obligatia sa le indeplineasca si prin aceasta ajuta la
savarsirea de catre autor a faptei prev.de legea penala .
Dupa modul direct sau indirect in care este data contributia complicelui la
savarsirea faptei se face diferenta intre complicitate mijlocita si complicitate
nemijlocita .
Exista complicitate mijlocita sau mediata cand sprijinul este acordat de complice
autorului prin intemerdiul altui complice .Complicitatea la complicitate constituie tot
complicitate ,adica nu schimba natura complicitatii.Exista complicitate nemijlocita
sau imediata cand sprijinul a fost acordat de complice direct autorului infractiunii .
Actul de complicitate -in oricare din modurile in care s-a manifestat ,trebuie sa fie
efectuat cu intentie .Sub aspect subiectiv trebuie sa fie efectuat cu intentie .Sub

aspect subiectiv complicele trebuie sa cunoasca actiunea sau inactiunea care

constituie elementul material al infractiunii ce urmeaza a fi comisa de catre autor
,urmarile acesteia si ca actul sau se alatura actiunii autorului .
Sprijinul acordat de complice poate fi cu intentie directa sau indirecta si
evidentiaza legatura psihica dintre acesta si autor .Aceasta legatura poate fi
bilaterala cand se manifesta sub forma unei intelegeri exprese sau tacite ,prealabila
sau concomitenta ,ori unilaterala cand se stabileste de la complice la autor .
De esenta complicitatii este vointa complicelui de a-si uni contributia sa cu
activitatea autorului indiferent daca acesta are sau nu cunostinta de ajutorul dat .