Bastilia

Bastilia, cu numele complet Bastille Saint-Antoine (485112N 2229E) a fost o fortrea construit n Paris, pe locul unde n prezent se afl piaa place de la Bastille. Destinaia iniial era cea de aprare a porii Saint-Antoine. A fost construit n timpul domniei lui Carol al V-lea cel nelept (1364-1380), ntre 1370 i 1383, de Hugues Aubriot, dup modelul curent n epoc, cu patru turnuri. Ulterior i s-au mai adugat alte patru turnuri. Avea lungime de 66 m, limea de 34 m i nlimea de 24 m, la nivelul turnurilor. Era nconjurat de un an adnc de 8 m. Cele 8 turnuri purtau nume distincte, i anume: tours de Coin (de col), de la Chapelle (al capelei), du Trsor (al tezaurului), de la Comt, de la Bertaudire, de la Basinire, du Puits (al puului) i de la Libert (al libertii). ntruct utilitatea militar s-a dovedit insuficient, a fost construit alt fort pentru aprarea Parisului, iar Bastilia a fost utilizat iniial pentru pstrarea tezaurului, apoi ca loc de primire pentru Francisc I (1515-1547), pentru ca apoi, cardinalul Richelieu s-l transforme n nchisoare de stat pentru opozanii regimului, devenind un simbol al monarhiei absolutiste, al opresrii existente n Frana sfritului de secol XVIII.

Caderea Bastiliei
A reprezentat momentul de nceput pentru Revoluia francez cnd, pe 14 iulie 1789 a fost cucerit de revoluionarii care cutau acolo praf de puc. O mulime dezlnuit, de peste 40.000 de oameni, a ptruns n fort i a luat cele peste 30.000 de puti i 12 tunuri pstrate n interiorul fortului.

Demolarea Bastiliei
Demolarea a nceput pe 16 iulie, la iniiativa unui antreprenor privat, Palloy, care a vndut o parte din pietre ca suveniruri (dup ce sculptase pe ele o miniatur a Bastiliei). Majoritatea pietrelor au fost folosite pentru a construi un pod peste Sena, le Pont de la Concorde.