Capitolul I

2. Pedagogia ca !tiin"# fundamental# a educa"iei Conf. univ. dr. MIHAI MIRCESCU

$ ! ! Obiective Abordarea "i interpretarea "tiin#ic$ a procesului educa#ional Realizarea interrela#iilor dintre diverse discipline pedagogice.

$ Concepte Cheie ! Pedagogie, "tiin#e ale educa#iei, termeni asocia#i pedagogiei, legitate, principii sinonime n pedagogie, teoria educa#iei, lozoa educa#iei, teoria curricular$, taxonomie, docimologie, didactic$ general$ "i special$, psihologie educa#ional$, sociologia educa#iei, istoria pedagogiei, pedagogie informatic$ (cibernetica). $ $ Claric#ri conceptuale ! Din punct de vedere etimologic termenul pedagogie provine de la sintagma greceasc$ pais, paidos - copil "i agoge - conducere. ! Sensul original al no#iunii paidagogus desemna sclavul ns$rcinat s$ conduc$ elevul la "coal$. ! Consemn$m c#iva termeni asocia#i no#iunii pedagogie - educologie, paideea - "tiin#a sau "tiin#ele educa#iei, andragogie: educarea tinerilor de sex masculin "i gerontogogie: educarea adul#ilor (b$trnilor). $ Caracterul !tin"ic al pedagogiei ! Mult timp "i mul#i cercet$tori au contestat statutul pedagogiei ca "tiin#$, considernd-o mai mult ca pe o art$, ca pe un proces de crea#ie etc. n viziunea modern$, pedagogia ngem$neaz$ tr$s$turi ale "tiin#ei "i artei [3], avnd atribute normative, "tiin#ice "i artizanal-tehnologice. ! Pentru ca o disciplin$ s$ accead$ la statutul de "tiin#$, trebuie s$ ndeplineasc$ trei condi#ii fundamentale: s$ aib$ obiect (domeniu) de studiu bine delimitat (denit); s$ dispun$ de o metodologie proprie de cercetare; s$ se ntemeieze pe legi, principii, norme proprii. ! Sintetiznd cele trei condi#ii ale determin$rii caracterului "tiin#ic al unei discipline, putem arma c$ pentru a exista un sistem coerent este necesar$ o anume legitate, iar pentru a controla "i n#elege mai ecient procesul se impune o metodologie riguros "tiin#ic$ de cercetare. ! Ce fel de "tiin#$ este pedagogia? Este o "tiin#$ a paradigmelor, a modelelor; este o "tiin#$ a ac#iunii, constructivist$? Este o "tiin#$ a crea#iei "i mbun$t$#irii permanente, o art$ menit$ s$ conduc$ la des$vr"irea omului? Este o "tiin#$ a abord$rii interdisciplinare? ! n ce prive"te prima condi#ie, pedagogia are obiect de studiu de sine st$t$tor, care se a$ n aria de preocup$ri (de studiu) a altor "tiin#e. ! Obiectul de studiu al pedagogiei este educa!ia - proces complex, specic uman, bine denit "i delimitat ca arie de preocup$ri, cercet$ri "i studiu. Abordarea obiectului propriu de studiu se realizeaz$ din diverse perspective ce ncearc$ s$ r$spund$ unor ntreb$ri precum: - care sunt nalit$#ile, scopurile "i obiectivele educa#iei, cum se realizeaz$ o anume ierarhizare a lor, potrivit unei discipline pedagogice numit$ taxonomie; - prin ce con#inuturi "i cu ce resurse, potrivit unei teorii a curriculumului; - prin ce procese, prin ce raporturi ntre predare-instruire "i nv$#are, potrivit unei didactici; - cum se asigur$ estimarea ecien#ei "i randamentului "colar, potrivit cu docimologia "i teoria evalu$rii "i examin$rii; - cum este condus procesul de educa#ie, potrivit unui management "colar, educa#ional etc.
1

! ntreb$rile sunt ns$ multiple "i, respectiv, c$ut$rile unor r$spunsuri ce denesc noi domenii "i chiar noi discipline pedagogice sau chiar alte "tiin#e ale educa#iei. ! ncerc$ri de denire a pedagogiei ca "tiin#$, precum "i de sistematizare a "tiin#elor pedagogic$ exist$. [2, 9, 3, 7]. Elena Joi#a [9] prezint$ o asemenea sistematizare pe mari categorii: - "tiin#e pedagogice obiectuale (fundamentale "i func#ionale); - "tiin#e pedagogice metodologice; - "tiin#e pedagogice interdisciplinare, adoptndu-se o varietate de criterii de clasicare. ! A doua condi#ie esen#ial$ pe care trebuie s-o ndeplineasc$ o disciplin$ pentru a accede la statutul de "tiin#$ este s$ dispun$ de metode ce introduc rigoare n cercetarea "tiin#ic$ a fenomenului. ! Metode de cercetare proprii pedagogiei: ! Emil Planchard spune c$ Observa#ia sistematic$ "i experimentarea sunt cele dou$ aspecte ale cercet$rii "tiin#ice. [11] ! Pedagogia "i-a denit un set propriu de metode de cercetare a procesului educativ. Prezent$m doar cteva metode: ! Metoda observ"rii pedagogice are pe lng$ tr$s$turile generale - metodismul, desf$"urarea potrivit unui plan, unui obiectiv etc. - "i tr$s$turi specice: grija pentru a nu produce starea de altera#ie a in#ei umane, consemnarea datelor n "a psihopedagogic$; scopul: des$vr"irea inuen#elor educative etc. ! Experimentul pedagogic se supune unei condi#ii esen#iale: Primum non nocere! (n primul rnd s$ nu se strice starea, nivelul de educa#ie!). Experimentul pedagogic se mai denume"te "i experiment educativ, pentru c$ vizeaz$ inuen#e, schimb$ri provocate cu efecte pozitive. ! Ancheta n documentele #colare, analiza produselor activit"!ii #colare, studii de caz pe o problematic$ educativ$, psihodrama - metod$ de cunoa"tere psihologic$, dar cu implica#ii n plan educativ-formativ, pentru antrenamentul n exersarea anumitor roluri (jucare "i creare a rolului etc.), pentru n#elegerea "i exersarea rela#iilor interindividuale, pentru facilitarea comunic$rii etc. Toate acestea sunt exemple elocvente de metode specice, proprii sau cu scop preponderent educativ. ! La arsenalul propriu de metode de cercetare, pedagogia "i asociaz$ metodele de cercetare a individualit$#ii umane, dnd curs ndemnurilor unor mari pedagogi sau psihologi. Un asemenea sfat l adresa educatorilor Jean Jaques Rousseau: ncepe#i prin a v$ studia elevii, pentru c$ cu siguran#$ nu-i cunoa"te#i ctu"i de pu#in! n consens cu acesta, Alfred Binet men#iona: Orice ar face un elev putem aproape ntotdeauna s$-l ajut$m s$ fac$ mai bine, studiindu-i natura mai ndeaproape. ! Marele pedagog romn G. G. Antonescu eviden#ia rolul cunoa"terii individualit$#ii ca pe o premis$ a reu"itei educa#iei "i nv$#$mntului. ! A treia condi#ie pe care trebuie s-o ndeplineasc$ o disciplin$ pentru a o calica drept "tiin#$ o reprezint$ existen#a unor legit"!i, principii, a unei normativit"!i (principii, reguli norme) care guverneaz$ procesul respectiv. ! R. Hubert [8] consider$ c$ #tiin!a pedagogiei dispune de cinci legi specice: 1. Legea subordon$rii fa#$ de valorile general umane, n sensul c$ att educatorul ct "i copilul se situeaz$ sub aceste valori; 2. Legea iubirii pedagogice, n sensul c$ educatorul este orientat n acela"i timp spre copil "i spre valori; 3. Legea raportului pedagogic, ce eviden#iaz$ faptul c$ educatorul este mai aproape de valori dect copilul; 4. Legea primatului pedagogic, al ntlnirii cu valorile (esen#ial$ pentru pedagog este facilitarea ntlnirii copilului cu valorile); 5. Legea actului pedagogic (educatorul sprijin$ ntlnirea copilului cu valorile, prin ridicarea "i apropierea lui de valori). ! n Dic#ionarul de termeni pedagogici [5, 27] se delimiteaz$ legi pedagogice valabile la nivel de sistem "i de proces:

- legea orient$rii educa#iei n direc#ia form$rii "i dezvolt$rii permanente a personalit$#ii; legea ponderii func#iei culturale a educa#iei, legea interrela#iei dintre subiectul "i obiectul educa#iei; legea integrit$#ii sistemice a dimensiunilor educa#iei ".a.; - legea comunic$rii, a cunoa"terii, a creativit$#ii pedagogice ".a. ! Edouard Claparde [4] enun#$ marile legi ale conduitei - un adev$rat decalog: legea trebuin#ei, extensiunii vie#ii mentale, legea anticip$rii, legea interesului, a interesului momentan, a con"tientiz$rii, a reproducerii cazurilor asem$n$toare, legea taton$rii, legea compensa#iei, legea autonomiei func#ionale. Formularea acestor legi este de o rigoare matematic$. Spre exemplicare, legea extensiunii vie#ii mentale are urm$toarea denire: Dezvoltarea vie#ii mentale este direct propor#ional$ cu distan#a ce exist$ ntre trebuin#e "i mijloacele n stare s$ le satisfac$. ! n cadrul disciplinelor pedagogice ac#ioneaz$ legi "i principii distincte ce reglementeaz$ diverse domenii: predarea "i nv$#area (principii didactice), evaluarea (principii docimologice) etc. $ Ramuri ale pedagogiei. !tiin"ele educa"iei - o nou# realitatea epistemologic#. $ Interrela"iile pedagogiei cu alte !tiin"e ! n func#ie de preponderen#a teoretico-"tiin#ic$ sau praxiologic-normativ$, pedagogia cunoa"te urm$toarea grupare a disciplinelor pedagogice: Teoretice Practice Filozoce Normative PEDAGOGII %tiin#ice Artistice Teleologice Tehnologice ! Acestea au ca obiect de studiu: - lozoa educa#iei - fundamentele "tiin#ice ale pedagogiei - explicarea unor procese - denirea idealurilor, nalit$#ilor, obiectivelor etc. - rezolvarea unor probleme ale praxisului - eviden#ierea c$ilor, metodelor "i procedeelor - aplica#ii, experimente - crea#ia n actul educativ ! n func#ie de ntreb$rile fundamentale c$rora ncearc$ s$ le dea r$spuns - precum: ce este, n ce scop, cu ce, cum etc. - s-au structurat diverse discipline/ramuri ale pedagogiei: ! Teoria educa!iei este o disciplin$ pedagogic$ al c$rei obiect este denirea "i analiza conceptelor pedagogice de baz$, ncercnd s$ r$spund$ ntreb$rii Ce este? (educa#ia, procesul de nv$#$mnt, activitatea didactic$ etc.). ! La ntrebarea n ce scop? r$spunde taxonomia obiectivelor, care realizeaz$ o ierarhizare "i o denire a acestora n diverse planuri (cognitiv, afectiv, motor) "i de diverse grade de generalizare. ! La ntrebarea Cu ce? d$ r$spuns teoria curriculumului, ce are ca obiect de studiu con#inuturile "i experien#ele de nv$#are corespunuz$toare instruirii "i educ$rii. ! La ntrebarea Cum? r$spunde didactica general", ca teorie a instruirii, precum "i didacticile speciale, care studiaz$ procesul de nv$#$mnt corespunz$tor diverselor discipline de nv$#$mnt, respectiv metodicile sau didacticile specialit$#ii. ! Cum se realizeaz$ (feed-backul, selec#ia, examinarea "i evaluarea)? reprezint$ o serie de ntreb$ri al c$ror r$spuns l d$ docimologia sau teoria examin"rii #i evalu"rii. ! Din interferen!a pedagogiei cu alte discipline socio-umane s-au structurat discipline de grani#$, cu abord$ri interdisciplinare ale proceselor instructiv-educative: ! - lozoa educa!iei, ce asigur$ interpret$ri ale sensurilor, nalit$#ilor majore, precum "i fundament$rile teoretice ale educa#iei etc.;
3

! - psihologia educa!ional", ce studiaz$ procesele psihice implicate "i dinamica acestora n procesul de instruire "i educare; ! - sociologia educa!iei, ce studiaz$ problematica social$ a educa#iei (clasa, "coala - denite ca grupuri , dinamica rela#iilor "coalre, mediile socio-culturale etc.); ! - istoria pedagogiei, ce abordeaz$, din perspectiva istoriei, teoriile, institu#iile de instruc#ie "i educa#ie; ! - pedagogia cibernatic"-informatic", ce abordeaz$ procesele de instruire (I.A.C. - instruirea asistat$ de calculator, e-learning, soft educa#ional etc.) din perspectiva ciberneticii, a informaticii. ! Diversicarea disciplinelor, ramurilor pedagogiei a impus integrarea acestora sub genericul #tiin!e ale educa!iei, care acoper$ mai bine ariile de preocup$ri "i elimin$ unele inadverten#e precum: Pedagogia adul#ilor (de"i se cunoa"te etimologia sintagmei) sau Pedagogia tinerilor, evitndu-se totodat$ ad$ugarea unor termeni neconsacra#i, precum gerontogogie sau andragogie. ! Modic$rile de titulatur$ ale unor institu#ii de cercetare specializate, precum Institutul de "tiin#e ale Educa#iei sau Ministerul Educa#iei, Cercet$rii "i Tineretului - nu sunt simple ajust$ri lingvistice, ci s-au impus datorit$ obiectivului de activitate, mai bine denit astfel. $ Aplica"ie ! Apelnd la dic#ionare "i antologii pedagogice, extrage#i trei deni#ii ale unor ramuri/ discipline pedagogice "i interpreta#i, comenta#i con#inutul acestora: Defini!ie Comentariu

$ Bibliograe 1. Antonesei Liviu, Paideia, fundamente culturale ale educa!iei, Editura Polirom, Ia"i, 1996. 2. Brs$nescu "tefan, Unitatea pedagogiei contemporane ca #tiin!", Bucure"ti, 1976. 3. Brzea Cezar, Arta #i #tiin!a educa!iei, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, R.A., Bucure"ti, 1998. 4. Claparde Edouard, Educa!ia func!ional", EDP, Bucure"ti, 1973. 5. Cristea Sorin, Dic!ionar de termeni pedagogici, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, R.A., Bucure"ti, 1998. 6. Dewey John, Trei scrieri despre educa!ie, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, Bucure"ti, 1977. 7. Dewey John, Fundamente pentru o #tiin!" a educa!iei, Editura Didactic$ "i Pedagogic$ R.A., Bucure"ti, 1992. 8. Hubert R., Trataite de Pedagogie, PUF, Paris, 1996 9. Joi#a Elena, Pedagogia - #tiin!" integrativ" a educa!iei, Polirom, Ia"i, 1999. 10. Momanu Mariana, Introducere n teoria educa!iei, Editura Polirom, Ia"i, 2002. 11. Planchard Emil, Cercetarea n pedagogie, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, Bucure"ti, 1972. 12. xxx - Dic!ionar de pedagogie, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, Bucure"ti, 1970. 13. xxx - Dic!ionar de pedagogie contemporan", Editura Enciclopedic$ Romn$, Bucure"ti, 1969. 14. xxx - Dictionnaire de pdagogie, Bordas pdagogie, VUEF, 2002.