Scala Hamilton de evaluare a anxietati

Hamilton Anxiety Rating Scale HARS Aceasta scala este una din primele instrumente de masurare a anxietatii si a fost dezvoltata de Hamilton (1959) pentru a evalua severitatea nevrozei anxioase diagnostic la moda in acel timp ! "a furnizeaza o evaluare glo#ala a anxietatii si identifica atat simptome psi$ice cat si cele somatice! Scala si%a dovedit utilitatea si valoare de%a lungul timpului si ea a supravietuit desi conceptele din categoria tul#urarilor anxioase au evoluat mult de atunci de cand scala a fost produsa! Scala nu masoara o anumite entitate clinica ci mai degra#a poate fi folosita pentru a face detecta simptomele de anxietate sau de a evalua severitatea lor! Scala HARS este o scala de o#servatie si se recomanda a fi completata de un clinician cu experienta! &n clinician neexperiemntat va fi tentat sa interpreteze simptomele conform viziunii proprii si confidenta va avea de suferit! 'ompletarea scalei nu dureaza mai mult de 15%() minute! Scala contine 1* itemi care evalueaza dispozitia anxioasa frica insomnia simptomele cognitive depresia comportamentul si simptomele gastrointestinale cardiovasculare genitourinare vegetative si tensiunea musculara! +iecare item este evaluat pe o scala de 5 ancore de la ) , niciun simptom pana la * , simptome severe si diza#ilitante! Scorul total se intinde de la ) la 5-! &n scor peste 1* indica o anxietate cu semnificatie clinica su#iectii sanatosi generand scoruri in .urul valorii de 5! (Hamilton ())))! "xista un consens ca scorul de 1*%1/ sa semnifice o anxietate usoara 10%(* o anxietate moderata si (5%1) o anxietate severa! Scala HARS prezinta o #una validitate coreland semnificativ pozitiv cu alte scale de anxietate precum scala 2ec3 sau 'ovi! 4otusi prezenta itemului de depresie face ca aceasta scala sa discrimineze sla# intre su#iectii cu anxietate si cu depresie! 5aca se inlatura acest item scala prezinta o putere discriminativa mai mare ('lar3 si cola#! 199*)! Scala reuseste se identifica foarte #ine su#iectii anxiosi dintr%un esantion populational divers (6o#a3 si cola#! 1991)! 7imitarile acestei scale sunt legate de faptul ca simptomele somatice sunt vag conturate si se pot confunda in trialurile medicamentoase cu simptomele secundare administratii medicamentelor discrimineaza destul de prost intre depresie si anxietate si simptomele cognitive sunt inconsistent definite precum gri.a simptom cardinal in tul#urarea anxioasa generalizata! 8ai mult scala preteaza la confuzii cand se aplica la oameni invarsta la care simptomele depresive si anxioase sunt greu de decelat! 9entru a corecta aceste nea.unsuri Ras3ind si cola#! (190/) revizuieste versiunea originala a HRSA adaugand patru noi itemi: anxietatea somatica $ipocondria depersonalizarea;derealizarea si agitatia! Aceasta scala Hamilton revizuita reuseste sa discrimineze mai #ine anxietatea la #atrani (2ec3 si cola#! 1999)! Scala originala de anxietate Hamilton nu furnizeaza indicatii cum sa se culeaga simptomele pe care le cuprinde si astfel confidenta ei in studii multi%centru sau crossculturale este indoielnica (2russ si cola#! 199*)! Studiile du#lu%or# sponsorizate de industria farmaceutica cer instrumente de evaluare foarte confidente! 9entru a corecta aceste deficiente si #azati pe succesul transformarii scalei de depresie Hamilton intr%un interviu (vezi capitolul de masurare a depresiei din aceasts carte) S$ear si cola#! (())1) propun un interviu #azat pe aceiasi itemi ai scalei Hamilton care sa furnizeze un g$id structurat de culegere a simptomelor din anxietate! <nterviul in#unatateste considera#il consistenta scalei Hamilton de anxietate prin furnizarea de instructiuni specifice pentru administrare intre#ari structurate pentru fiecare item criterii pentru scorare un cadru de timp uniform pentru fiecare item care este evaluat si o #una validitate si confidenta! <ntre#arile interviului si ancorele respective furnizeaza un cadru strict de evaluare clinica astfel incat dupa ce

un simptom este identificat el este imediat evaluat in ceea ce priveste severitatea! Severitatea este definita prin frecventa cu care simptomul apare si cum el se reflecta in viata su#iectului in ultima saptamana!
SCALA DE ANXIETATE HAMILTON (HAS) Examinatorul evalueaza prezenta si intensitatea simptomului n momentul ntrevederii; simptomele ce nu pot fi observate direct de catre acesta sunt evaluate cerndu-se subiectului sa le descrie ntr-o perioada ce cuprinde cele 3 zile de dinaintea interviului. Durata ntrevederii nu poate depasi 30 de minute, aceasta fiind bine sa se desfasoare la aceeasi ora a zilei (de obicei ntre orele -!0 dimineata, pentru a se evita variatiile circadiene ale simptomatolo"iei#. $nterviul este asemanator oricarui alt interviu clinic. %cala &'% poate fi aplicata fie o sin"ura data fie la nceputul si sfrsitul unui tratament, fie saptamnal, pentru a urmari evolutia anxietatii. (entru toti itemii s-a convenit ca fiecare nivel l include pe cel precedent (de exemplu, nivelul 3 include nivelurile ) si !#. * functionare normala se coteaza ntotdeauna cu 0. (entru evaluarea cantitativa a atacurilor de panica se recomanda utilizarea urmatoare a scalei+ &'% , ( (&amilton 'nxiet- %cale - pani.ue#, spre deosebire de &'% , / (&amilton 'nxiet- %cale - /eneralisee#. !. &'% , ( (atacul de panica#

'tacul de panica se defineste ca fiind un atac de anxietate spontana dezvoltndu-se timp de maximum !0 minute, urmare sau nu a unor factori de stress asociati si definit de cel putin 3 din simptomele de anxietate citate de fisa de cotare de la ' la 0. %e nre"istrea-a numarul atacurilor de panica din ultimele 3 saptamni sau se fac nre"istrari saptamnale atunci cnd se ncearca, de exemplu, un anumit tratament. %e completeaza fisa de cotare &'% , ( cu privire la atacul de panica din periaoda cercetata. %e noteaza criteriile D%1-$$$ asa cum sunt ele precizate n fisa. 2otarea se face conform unei scale de la 0 la 3, n functie de intensitatea simptomului, asa cum este ea descrisa n definirea itemilor. ). &'% , / (anxietatea "eneralizata#

Daca a existat un atac de panica n ultimele 3 zile naintea examinarii, examinatorul trebuie sa se ntrebe cu privire la anxietatea dintre atacuri. 4n asemenea cazuri sau atunci cnd nu exista atacuri de panica clinicianul se serveste de &'% , / pentru a evalua anxietatea "eneralizata; criteriile &'% pentru anxietatea "eneralizata sunt , scor "lobal 0-5 6 absenta anxietatii 7 8-!3 6 anxietate minora 7 superior sau e"al cu !5 6 anxietate ma9ora. DEFINIREA ITEMILOR si COTAREA LOR !. 'nxietatea+ %tari emotionale de incertitudine cu privire la viitor mer"nd de la neliniste, sentimente de insecuritate, iritabilitate, apre:ensiune pna la o teroare imposibil de controlat. 0 6 fara tulburari ! 6 subiectul se simte putin mai nesi"ur si poate putin mai irirtabil ca de obicei ) 6 subiectul exprima mai clar anxietatea, apre:ensiunea si iritabilitea, pe care le "aseste "reu de stapnit. ;otusi, acestea nu l tulbura n viata cotidiana. 3 6 'nxietatea si nesi"urnta perturba uneori viata lui cotidiana.

3 6 ;rairea terorii este att de "recventa nct pertuba "rav viata obisnuita a subiectului. ). ;ensiunea+ 'cest item include incapacitatea de a se relaxa, nervozitatea, tensiunile corporale, tremuraturile incapacitatea de sta locului precum si fati"abilitatea. 0 6 fara tulburari ! 6 subiectul spune ca e ceva mai tensionat si mai nervos ca de obicei ) 6 subiectul exprima clar faptul ca este incapabil de-a se relaxa, ca este stapnit de o a"itatie interioara pe care nu o poate controla dect cu "reu, dar care ramn totusi fara o influenta ma9ora asupra vietii lui cotidiene. 3 6 a"itatia interioara si nervozitatea sunt att de intense si frecvente nct perturba pe moment munca cotidiana a subiectului 3 6 tensiunea interioara si a"itatia perturba n permanenta viata cotidiana a subiectului 3. <rica+ Este un tip de anxietate particulara care creste n clipele n care subiectul se "aseste n situatii mai speciale, de ex. camere desc:ise sau nc:ise, calatoria cu trenul sau autobusul. %ubiectul se simte bine daca evita aceste situatii. Este important sa notam daca anxietatea fobica a fost mai pronuntata n timpul actualului episod dect de obicei. 0 6 absenta fricii; ! 6 ndoiala cu privire la existenta unei asemenea frici; ) 6 pacientul a resimtit anxietatea fobica, dar numai rar si a putut s-o controleze n ntre"ime; 3 6 pacientul are dificultati n a stapni sau a nvin"e anxietatea fobica care a perturbat pna la un anumit "rad viata si munca lui cotidiana; 3 6 anxietatea fobica perturba sever si continuu viata cotidiana; 3. $nsomniile+ 'cest item include doar experienta subiectiva a pacientului asupra lun"imii somnului (or de somn7)3 de ore# si asupra profunzimii acestuia (somn superficial si ntrerupt sau somn profund si continuu#. 2otarea se face apreciind cele 3 nopti anterioare examinarii prezente. =u se tine seama de sedative sau :ipnotice . 0 6 absenta insomniilor ! 6 durata somnului poate fi usor diminuata din cauza dificultatii de a dormi, dar profunzimea este intacta; ) 6 profunzimea somnului este la rndul ei perturbata, somnul fiind mai superficial; somn "lobal perturbat 3 6 durata si profunzimea somnului sunt sever perturbate, n acelasi timp; se doarme doar cteva ore pe zi nentrerupt; 3 6 somnul este att de superficial nct subiectul relateaza doar scurte perioade de atipire sau somnolenta, dar nu este somn adevarat.

5. Dificultati de concentrare ale memoriei si atentiei+ 'cest item descrie dificultatile de concentrare, de luare a deciziilor n probleme cotidiene si de memorie. 0 6 fara tulburari ! 6 usoare dificultati de concentrare ale atentiei ) 6 c:iar cu un efort mare, subiectul are dificultati de a se concentra asupra muncii cotidiene 3 6 dificultati mai pronuntate de concentrare ale atentiei, de luare a unei decizii, de memorare. De exemplu, dificultati n a citi n ntre"ime un articol din ziar sau a privi un spectacol. 2otati 3 daca aceste tulburari nu afecteaza ntrevederea. 3 6 dificultatile sunt att de mari nct deran9eaza c:iar interviul. 8. Dispozitie depresiva+ 'cest item n"lobeaza comunicarile verbale si nonverbale de tristete, de descura9are, de depresie, disperare si neputinta. 0 6 fara tulburari ! 6 subiectul este va" mai depresiv dect de obicei ) 6 subiectul exprima mai clar o traire subiectiva deza"reabila, simtindu-se uneori neputincios si descura9at; 3 6 semne verbale si nonverbale de descura9are si disperare 3 6 n timpul ntrevederii predomina sentimentele de descura9are si de neputinta sau componentele lor nonverbale, subiectul neputnd fi distras de le ele. >. %imptome "enerale musculare+ $nclude slabiciunea musculara, ri"iditatea musculara, sensibilitatea musculara ca ori"ine a unor dureri mai mult sau mai putin difuze (de exemplu, dureri cervicale, maxilo-mandibulare# 0 6 fara tulburari ! 6 subiectul indica ca musc:ii sai sunt putin mai ri"izi sau mai sensibili ca de obicei ) 6 simptomele au un caracter dureros 3 6 durerile musculare 9eneaza moderat viata cotidiana 3 6 durerile musculare sunt prezente aproape tot timpul, perturbnd net viata subiectului ?. %imptome somatice senzoriale+ 'cest item include o fati"abilitate exprimata puternic si o slabiciune, ce stau la ori"inea unor perturbari senzoriale functionale+ v9itul urec:ilor, tulburari de vedere, bufeuri de caldura sau de fri" si senzatia de furnicaturi; 0 6 fara tulburari ! 6 senzatii 9enante sau de furnicaturi n urec:i, oc:i sau piele mai accentuate ca de obicei

) 6 zumzet n urec:i, tulburari vizuale, parestezii la nivelul pielii 3 6 simptomele senzoriale "eneralizate perturba moderat viata 3 6 simptome senzoriale "eneralizate perturba net viata, fiind prezente aproape tot timpul. . %imptome cardiovasculare+ $nclude ta:icardia, palpitatiile, presiunea toracica, durerile n piept, zbaterea unor vase de sn"e, senzatiile de sincopa. 0 6 fara tulburari ! 6 prezenta unor simptome este dificil de afirmat ) 6 simptomele sunt prezente, dar rar si fara a influenta viata 3 6 subiectul are uneori dificultati n a controla simptomele sale cardiovasculare care perturba moderat viata sa cotidiana 3 6 simptomele sunt prezente n ma9oritatea timpului, perturbnd net viata subiectului !0. %imptome respiratorii+ $nclude senzatia de "reutate n piept , de nod n "t (constrictia "tului#, dispnee ca ori"ine a senzatiei de sufocare si a oftatului. 0 6 fara tulburari ! 6 prezenta unor simptome dificil de afirmat n mod cert ) 6 simptomele sunt prezente, dar subiectul le controleaza 3 6 uneori dificultati de control ale simptomelor, ceea ce duce la perturbarea moderata a vietii cotidiene 3 6 simptomele sunt prezente n ma9oritatea timpului, perturbnd net viata subiectului !!. %imptome "astro-intestinale+ $nclude dificultati de n":itire, senzatia de nod n stomac, dispepsia ("astral"ia, arsurile de stomac, dureri abdominale nainte sau dupa mncare, balonari, senzatia de voma, "returi, diaree#. 0 6 fara tulburari ! 6 prezenta simptomelor este mai de"raba neobisnuita, neputnd fi afirmata cu certitudine ) 6 cel putin unul dintre simptomele "astro-intestinale descrise mai sus este prezent, nsa subiectul l controleaza 3 6 subiectul are dificultati uneori n a controla simptomele 3 6 simptomele sunt prezente n cea mai mare parte a timpului si perturba net viata si munca cotidiana !). %imptome "enito-urinare+ $nclude simptome non-or"anice sau psi:ice cum sunt+ mictiuni frecvente sau ur"ente, ire"ularitati menstruale, anor"asmie, dispareunia, e9acularea precoce sau absenta erectiei

0 6 fara tulburari ! 6 prezenta vreunui simptom este "reu de afirmat (neobisnuita# ) 6 cel putin unul din simptomele citate mai sus este prezent, dar el este controlat de catre subiect 3 6 subiectul prezinta pentru moment unul sau mai multe dintre simptomele mai sus citate, cu o intensitate ce perturba viata si munca pacientului (prin pierderea controlului mictiunilor# 3 6 simptomele sunt prezente n ma9oritatea timpului si perturba net viata si munca subiectului !3. %imptome ale sistemului nervos autonom+ $nclude uscaciuni ale "urii, accese de paloare sau de roseata a fetei, tendinta de a transpira si verti9ul 0 6 fara tulburari ! 6 prezenta tulburarilor este dificil de afirmat ) 6 cel putin unul din simptomele mai sus descrise este prezent, dar nu perturba viata subiectului 3 6 subiectul prezinta pentru moment unul sau mai multe dintre simptomele descrise mai sus, dar el este capabil sa le controleze; aceste simptome influenteaza n mica masura viata subiectului 3 6 simptomele sunt prezente ma9oritatea timpului, perturbnd viata subiectului !3. 2omportamentul n timpul ntrevederii+ 'cest item este bazat pe comportamentul subiectului n timpul ntrevederii. Este subiectul tensionat, nervos, a"itat, incapabil sa stea linistit, nerabdator, tremurator, palid, cu o respiratie "fita sau transpirnd@ %e face o estimare "lobala, plecnd de la aceste elemente+ 0 6 subiectul nu pare anxios ! 6 este dificil de afirmat ca subiectul ar fi anxios ) 6 subiectul este moderat anxios 3 6 subiectul este n mod clar anxios 3 6 subiectul este foarte anxios, a"itndu-se si tremurnd din tot corpul. FISA HAS P (ATACUL DE PANIC) 2onform D%1 $$$, atacul de panica se manifesta printr-o perioada delimitata de frica sau teama comportnd cel putin 3 din simptomele ce urmeaza n timpul fiecarui atac+ ' , dispnee A , palpitatii 2 , dureri sau 9ena toracica D , senzatie de sufocare (strn"ere de "t#

E , ameteli, veti9, senzatie de instabilitate < , senzatia de ireal / , parestezii & , bufeuri de caldura sau de fri" $ , transpiratii B , impresia de lesin C , tremuraturi musculare 0 , frica de moarte, de a deveni nebun sau de a comite acte necontrolate &'% , ( defineste criza de an"oasa ma9ora printr-un scor de cel putin ) la itemul ! si printr-un scor de cel putin ) la 3 din itemii urmatori+ ), ?, , !0, !3 FISA HAS G (anxietate gene a!i"ata) 2onform D%1 $$$, anxietatea "eneralizata se manifesta prin cele 3 cate"orii care urmeaza+ ' , tensiune motorie A , ;ulburari neurove"etative 2 , asteptare tensionata, plina de teama D , explorarea dipervi"ilenta a mediului ncon9urator &'% , / poate fi utilizata pentru a evalua cele 3 cate"orii (crietrii#. 2riteriul ' include itemii ), > si !3. 2riteriul A include itemii , !0, !) si !3. 2riteriul 2 include itemii ! si 3. 2riteriul D include itemii 3 si 5. Dupa D%1 $$$, anxietatea "eneralizata este prezenta daca cel putin unul dintre itemii corespunzatori pentru criteriile ', A, 2 si D are un scor de cel putin ) (adica de cel putin un item la fiecare criteriu trebuie sa aiba scorul de minim )#. D%1 $$$ 2 ' 2 D D $;E1 !. 'nxietate ). ;ensiune 3. <rica 3. $nsomnii 5. Dificultati de concentrare, tulburari de memorie 8.Dispozitie depresiva 2*;'

' A A A A A A ' =*;' /0*A'0D+

>. %imptome "enerale musculare ?. %imptome "enerale semzoriale . %imptome cardiovasculare !0. %imptome rspiratorii !!. %imptome "astrointestinale !). %imptome "enitourinare !3. %imptome ale sistemului nervos autonom !3. 2omportamentul n timpul interviului

%unt criteriile pentru anxietate "eneralizata ndeplinite+ D', =E