Scala de evaluare Montgomery-Asberg

Scala Montgomery-Asberg (MADRS), cu evaluare realizata de catre clinician, a fost dezvoltat la sfarsitul anilor 19 !" Aceasta scala are 1! itemi, a fost #roiectata #entru a fi sensibila la efectele medicatiei antide#resive, $n s#ecial antide#resive triciclice (A%&)" 'entru c( aceast( scal( nu a fost actualizata niciodat( sau modificata, nu vizeaz( sim#tome o#use neurovegetative" )a este frecvent utilizat $n studiile clinice i $n #ractica clinic(, cu o administre s(#t(m*nala" Structura g+idului de interviu MADRS a fost dezvoltat de catre un mare num(r de anc+etatorii" Incredere MADRS #are a fi o scal( unidimensionala, mult mai concentrata s#re #si+ologie, s#re deosebire de as#ectele somatice ale de#resiei" &onsistena intern( a MADRS este foarte mare, av*nd $n vedere corelarea mare dintre toti itemii (r , !,9-)" .ntr-o recenta re-analiza #si+ometrica a m(surilor #rimare de eficacitate derivate dintr-un studiu de eficacitate a tratamentului cu citalo#ram folosit in tera#ia de $ntre inere a #acientilor v*rstnici cu de#resie, consistena intern( a MADRS, sa dovedit a fi su#erioar( cu cea a /AM-D-1 " Fiabilitate inter-evaluator 0nul dintre obiectivele originale ale MADRS a fost obinerea unui instrument care ar #utea fi utilizate de c(tre #si+iatri i #rofesioniti f(r( o formare #si+iatric" De la ra#ortul original al MADRS, fiabilitatea inter-evaluator varia de la !"19 la !"9 " &u toate acestea, $ntr-un studiu german, a rezultat o diferenta semnificativa la acelai #acient care a fost evaluat de c(tre diferite gru#uri de #ersoane care se ocu#au de ingri2irea sa (#si+iatri, #si+ologi, studeni, i asistente medicale #si+iatrice)" Valabilitate &orelarea MADRS sa dovedit a fi, $n general, mare sau foarte mare cu /AM-D ( !,1!!,9!), cu RD& (!, !), #recum i cu 3DS-& (!"11)" Scoruri Cut-Off (scorusi limita) 0n scor mai mare de 4! sau 4- #e MADRS indic( de#resie sever(, $n tim# ce un scor de 1! sau mai 2os indic( remisiune"

MontgomeryAsberg e!ression "ating Scale (MA "S)

)valuarea se face de catre clinician, tim#ul de administrare este de --1! minute" &u sco#ul de a evalua simtomatologia de#resiei, $n s#ecial #articularitatile sc+imbarile a#arute ca urmare a tratamentului cu medicamente antide#resive" Se administreaza #o#ulatiei adulta care iau medicamente antide#resive Comentariu MADRS este format din 1! itemi, din care 9 itemi se bazeaza #e ceea ce declara 1

#acientul, cu un elemente su#limentare cerute de catre evaluator #entru a evalua (observa) tristete a #acientului" MADRS este, #robabil, doar a doua la /DRS (vezi #agina 51), ca cel mai frecvent utilizat scar( #entru a monitoriza sc+imb(rile $n r(s#unsul la tratament $n farmaceutic( studiile" MADRS #ot fi folosite 6#entru orice moment 3ntervalul dintre rating, fi s(#t(m*nal sau $n alt mod, dar aceasta trebuie s( fie $nregistrate 6" MADRS #une o mai mare accent #e sim#tome #si+ologice de de#resie (de e7em#lu, tristete, tensiune, oboseal(, g*nduri #esimiste, i sinucidere 8*ndurile) dec*t somatice, $n com#araie cu alte clinician- evaluat scale, cum ar fi /DRS" #uncta$ul 3temii sunt #unctati #e o scar( de !-9, rezult*nd un scor total #osibil de 9!, scorurile mai mari indica o mai mare sim#tomatologie de#resiva" 0n scor de : 1! este un criteriu de remisie" Versiuni A fost dezvoltat o versiune #acient-evaluat (MADRS-S)" "eferine su!limentare Svanborg ', Asberg M" ; com#araie $ntre <ec= De#resiunea 3nventar (<D3) i versiunea de autoevaluare a scalei Montgomery>Asberg De#ression Rating Scale (MADRS)" ? Affect Disord 5!!1@ 9A (5-4) B5!4-19" /aCley &?, 8ale %M, Siva=umaran %@ /ertfords+ire Deuroscience Researc+ 8rou#" Arata remisie #rin t(ierea scorului de #e MADRSB alegerea o#tim( valoare" ? Affect Disord 5!!5@ 5 (5) B1 -1A" Adresa de cores!onden% Dr"Marie Asberg De#artamentul de &linical Deuroscience Earolins=a 3nstitutet Earolins=a s2u=+uset,1 1, 9 Stoc=+olm,Suedia %el"B!1-1 AA5! )-mailB marie"asbergF =s"se Montgomery-Asberg e!ression "ating Scale (MA "S) )valuarea trebuie s( se bazeze #e un interviu clinic #rin $ntreb(ri bine formulate care #ermit o evaluare #recisa a sim#tomelor in detaliu si cu severitate")valuatorul trebuie s( decid( la ce nivel a scalei se afla evaluarea (!, 5, A, 9) sau $ntre ele (1, 4, -)" )ste im#ortant s( mentionam c( este rar #osibil ca un #acient de#rimat sa nu #oate fi evaluat #e itemii din scala" Dac( r(s#unsurile #acientului nu sunt foarte clare, relevante, se #ot folosi informaii din alte surse ca baz( #entru evaluare $n conformitate cu #ractica clinic(" Scala #oate fi folosita #entru orice interval de tim# $ntre evalu(ri, fie c( se face s(#t(m*nal sau $n alt mod, daca evaluarile sunt $nregistrate" &ista cu itemi 1" %ristete a#arenta 5" %ristee declarata 4" %ensiune interioar( A" Somn redus -" A#etit redus 9" Dificult(i de concentrare " Moleeal( 5

1" 3nca#acitatea de a simi 9" 8*nduri #esimiste 1!" 8*nduri de sinucidere '()ristetea a!arent Re#rezent*nd dezn(de2de, tristee i dis#erare (mai mult dec*t obinuite s#iritele mici, tranzitorii), reflectate $n vorbire, faciale e7#resie, i #ostur(" )valuat de ad*ncime i de inca#acitatea de a lumina sus" ! 1 5 4 A 9 Gara tristee" Ab(tut, dar se inveseleste f(r( dificultate" A#are trist si nefericit de cele mai multe ori" 'are mizerabil tot tim#ul" )7trem de descura2at"

*( )ristee declarata Re#rezent*nd stari de de#resie, indiferent dac( aceasta se reflect( $n #rezenta #ersoanei sau nu" 3nclude moralul scazut, dezn(de2de sau sentimentul de a fi dincolo de a2utor i f(r( s#eran(" 3ntensitatea, durata i m(sura $n care starea de s#irit este declarata a fi influenat de evenimente" ! %ristee ocazional, $n funcie de situaie" 1 5 %rist de intensitate scazuta, dar se inveseleste f(r( dificultate" 4 A Sentimente generalizate de tristee i melancolie" Starea de s#irit este $n continuare influenat( de circumstane e7terne" 9 %ristee continu( sau invariabile, stare mizera sau dezn(de2de" +( )ensiune interioar% Re#rezentand senzaie de disconfort , agitat, neliniste interior, tensiunea mentala fie #anica, teama sau s#aima" Rata de intensitate, frecvena, durata i gradul de reasigurare solicitat" ! 'lacid" Simte numai tensiune interioara trec(toare" 1 5 Sentimente ocazionale de neliniste i disconfort" 4 A Sentimente continue de tensiune interioara sau #anica ocazionala in care #acientul le #oate sta#ani doar cu dificultate" 9 8roaz( sau durere" 'anic( co#leitoare"

,( Somn redus Re#rezent*nd o e7#erien( de reducere a duratei de somn #rofund, com#arativ cu durata normala de somn linistitor al subiectului" ! 1 5 4 A 9 Dormi ca de obicei" Dificultate usoara sau usor redusa in adormi, somn linistit sau agitat" Somn redus sau $ntreru#t de cel #uin dou( ore" Mai #uin de dou( sau tre ore de somn"

-( A!etit redus Re#rezinta sentimentul de #ierdere a #oftei de m*ncare, com#arativ cu intensitatea normala a #oftei de mancare" Rata #ierderii a #oftei de m*ncare sau necesitatea de a se fora s( m(n*nce" ! 1 5 4 A 9 Dormal sau creterea #oftei de m*ncare" Redus uor #ofta de m*ncare" Hi#sa #oftei de m*ncare" M*ncarea este f(r( gust" Du are nevoie de a fi convins sa m*nce"

.( ificult%i de concentrare Re#rezenta dificult(i $n colectarea si fi7area g*ndurilor,inca#acitate li#sa de concentrare" Rata $n funcie de intensitate, frecven(, #recum i gradul de inca#acitate obtinut" ! Dici o dificultate in concentrare" 1 5 Dificult(i ocazionale $n colectarea g*ndurilor" 4 A Dificultati de concentrare i de #astrare a g*ndirelor ce scad ca#acitatea de a #utea citi sau a conversa" 9 3m#osibil de a citi sau conversa f(r( a avea dificultati" /( Moleeal% Re#rezinta o dificultate in a $nce#e, sau a iniia i in desf(urarea activit(ilor de zi cu zi" ! Dificultate $n a $nce#e o activitate" Gara lentoare" 1 5 Dificult(i la $nce#erea activit(ilor" 4

A Dificult(i $n ince#utul activit(ilor sim#le de rutin( ce sunt efectuate cu efort" 9 ;boseala com#leta, inca#abil s( fac( ceva f(r( a2utor" 0( Inca!acitatea de a simi Re#rezinta o e7#erien( subiectiv( de interes redus $n $m#re2urimi, sau activit( ile care dau $n mod normal #lacere" &a#acitatea reddusa de a reac iona cu emoii adecvate circumstanelor sau oameni" ! 3nteresul normal $n $m#re2urimi i $n alte #ersoane" 1 5 Da#acitatea redusa de a se bucura si in interese obinuite" 4 A 'ierderea interesului $n $m#re2urimi" 'ierderea sentimentelor #entru #rieteni i cunotine" 9 )7#eriena de a fi #aralizat emotional, inca#acitatea de a simti furie, durere sau #l(cere, de a fi com#let sau c+iar in a simti eecul dureros a rudelelor a#ro#iate i #rieteni" 1( 23nduri !esimiste Re#rezinta g*nduri de vinov(ie, inferioritate, auto-re#ro, #(c(tui, remucare i ruina" ! Gara g*nduri #esimiste" 1 5 3dei fluctuante de eec, auto-re#ro sau de auto-de#reciere" 4 A Auto-acuzarii #ersistente, sau clare dar idei inca raionale de vinov(iei sau #(cat" 3dei din ce in ce mai #esimite cu #rivire la viitor" 9 3dei delirante de ruina, remuc(ri sau #(cat nere#arabil" Auto-acuzaretii absurde i de nezdruncinat" '4( 23nduri de sinucidere Re#rezent*nd sentimentul c( viaa nu merita a fi traita, c( o moartea natural( ar fi bine venita, ganduri de suicidare i #re#arate #entru sinucidere" %entativele de sinucidere nu ar trebui sa influeneaze evaluarea" ! <ucura-te de via( sau ia-o asa cum vine" 1 5 'lictisit de via(" Dumai g*nduri trecatoare de sinucidere" A" 'robabil mai bine mort" 8*nduri comune de sinucidere considerate a fi o soluie #osibil( dar f(r( #lanuri s#ecifice sau intentii" -

9 'lanuri e7#licite de sinucidere atunci c*nd e7ist( o o#ortunitate" 'regatire activa de sinucidere"

Sursa /andboo= of &linical Rating Scales and Assessment in 'syc+iatry and Mental /ealt+ by Hee <aer I Mar= A" <lais" Assessment Scales in De#ression, Mania and An7iety by Raymond J Ham, )rin )" Mic+ala=, Ric+ard ' SCinson"