Despre ecumenism

Perfidia cu care se nrdcineaz zi de zi n viata noastr mentalitatea noului veac este de

negrit. Ispita cea mare e c vicleanul duh rvneste la a ne face simpli figuranti n Ortodoxie si lucrtori pentru templul babilonic, pentru mprtia de carne si neoane a acestei lumi.

Cine doreste o nou religie, cine vrea s se-nchine ntr-o nou Biseric, cine vrea o singur
stpnire sub un singur stpn Orice ortodox cunoaste rspunsul la aceast ntrebare! numai nainte-mergtorii "ntihristului# $riviti cu luare aminte la calea Bisericii de pn acum, cititi cuvintele $rintilor, spovediti-v la duhovnici ncercati si veti deosebi duhurile ce se muncesc a ne rupe din via Bisericii si de a ne altoi pe mrcini lipsiti de adevr si de mntuire.

Popor ortodox, pstrati credinta strbun n care ati fost crescuti, pstrati predaniile
printilor si strmosilor nostri, pstrati neatins comoara ce ati primit-o de la sfintii cei din veac. Nu v deprtati de la izvorul de viat al Bisericii, cci ea v va ajuta s luptati mpotriva viclenilor, s v pstrati si s nmultiti darurile Du ului !fnt primite la Botez si s v mntuiti sufletul si neamul. Printilor si fratilor ortodocsi, cele citite sunt doar o pictur din multimea cuvintelor pe care !fintii Printi le-au mrturisit pn la noi, mpotriva celor ce voiau a strica Credinta "rtodox lsat de #ntuitorul si !fintii $postoli. %ntele&eti si vedeti c doar Biserica "rtodox se ocrmuieste dup cele sapte !oboare, doar Biserica "rtodox pstreaz nesc imbate scrierile !fintilor Printi, doar n Biserica "rtodox se tin slujbele primelor veacuri, si pentru aceea doar Biserica "rtodox e mereu nou si nnoit de arul Du ului !fnt.

'iti ncredintati c doar cei ce se lupt pentru Biseric vor rmne n Ortodoxie, doar cei ce
vor mrturisi nvttura Bisericii vor aduce dreapta-slvire lui %umnezeu, doar acei ce vor lucra toate din dragoste de Biseric, nsusi &ristos i va drui Ortodoxiei 'ale drept temple vii ale %uhului 'fnt si se vor bucura de vederea luminii line a sfintei slave, pregustnd nc de aici mprtia cerurilor.

'ericiti vom fi de toti sfintii de vom lucra n adevr mntuirea, cci nvttura lor ne nvat
s alegem ntre "()"D"*+, !$- #"$(), .

CUVNTUL SFINTILOR PRINTI DESPRE ECUMENISM

nainte de a face orice judecat n cele ale credintei, se cuvine a nu trece cu vederea peste cuvintele celor care mai nainte de noi au stiut s poarte "lupta cea bun" si s biruiasc pn la capt. Sfintii Prooroci, Evanghelisti, Apostoli, rturisitori si !uviosi din toate timpurile si toate locurile sunt ntr"un cuget cnd griesc despre #rtodo$ie si despre aprarea ei. Este cugetul %isericii Strmosesti celei peste veacuri vie si nemuritoare, luminoas si nfloritoare, este hrana din care s"au alptat toti cei ce"au vietuit ntr"nsa, sunt cuvintele aceluiasi i&vor. 'oti Sfintii Printi strig ntr"un glas( de la )stignire %iserica s"a fcut jertfitoare, de la nviere %iserica este biruitoare, si de la !inci&ecime %iserica este desvrsit"mntuitoare. *umai %iserica #rtodo$ reuneste toate aceste harisme, cci numai ea este %iserica cea +na, Sfnt, Soborniceasc si Apostoleasc, de la ntemeietorul si !apul ei , -isus .ristos. *umai %iserica #rtodo$ a biruit veacurile neatins, neptat si nentinat, numai %iserica #rtodo$ a druit lumii sfinti, sfintenie si sfinte moaste , numai %iserica #rtodo$ va fi singura ce va purta r&boi mpotriva "bisericilor" ce vor ncerca s o u&urpe. A mai rmas de cercat un singur lucru( 'rupul %isericii, cel din care si noi facem parte. -at de ce pentru mputinarea noastr sufleteasc, /umne&eu a lsat o asa ntreit ispitire acestor veacuri din urm( nclcarea predaniilor strmosesti, lsarea slujirilor sfinte si alturarea ereticilor, sau ntr"un cuvnt( E!+ E*-S +0.

$vva Pamvo /sec.01 )*a iat iti zic tie fiule, vor veni zile cnd vor strica crestinii crtile 'fintelor +vanghelii si ale 'fintilor "postoli si ale dumnezeestilor $rooroci, stergnd 'fintele 'cripturi si scriind tropare si cuvinte elinesti. 'i se va revrsa mintea la acestea, iar de la acelea se va deprta. $entru aceasta $rintii nostri au zis! )*ei ce sunt n pustia aceasta s nu scrie vietile si cuvintele printilor pe pergament, ci pe hrtii, c va s stearg neamul cel de pe urm vietile printilor si s scrie dup voia lor, fiindc mare este necazul ce va s vin.) 'i i-a zis lui fratele! )"sadar se vor schimba obiceiurile si asezmintele crestinilor si nu vor fi preoti n biseric s fac acestea ) 'i a zis btrnul! )n astfel de vremuri se va rci dragostea multora si va fi necaz mult. ,pdirile pgnilor si pornirile noroadelor, neastmprul mpratilor, desftarea preotilor, lenevirea clugrilor. -or fi egumeni nebgnd seama de mntuirea lor si a turmei, osrdnici toti si silitori la mese si glcevitori, lenesi la rugciuni si la clevetiri grabnici, gata spre a osndi vietile btrnilor si cuvintele lor, nici urmndu-le, nici auzindu-le, ci mai vrtos ocrndu-le si zicnd! %e-am fi fost si noi n zilele lor ne-am fi nevoit si noi. Iar episcopii n zilele acelea se vor sfii de fetele celor puternici, .udecnd .udecti cu daruri, neprtinind pe cel srac la .udecat, nec.ind pe vduve si pe srmani chinuindu-i. -a intra nc si n norod necredint, curvie, urciune, vra.b, zavistie, ntrtri, furtisaguri si betie.) 'i a zis fratele! )*e va face cineva n vremile si anii aceia ) 'i a zis btrnul! )/iule n acele zile cel ce si mntuieste sufletul su mare se va chema n mprtia cerurilor.) 0$atericul +giptean, pg. 123 cuv. (45 !f2ntul Preacuvios +sidor Pelusiotul /n.3451 )"cei care cuteaz s scoat sau s adauge ceva la cuvintele inspirate de %umnezeu, sufer de o boal sau alta! ori nu cred c %umnezeiasca 'criptur a fost dictat de %uhul 'fnt, ceea ce i arat necredinciosi, ori se cred mai ntelepti dect 'fntul %uh, si asta nseamn c sunt smintiti) 06igne 78 "5 !fntul ,frem !irul /63781 )-ai acelora care se ntineaz cu blasfemiatorii eretici# -ai acelora care bat.ocoresc %umnezeiestile 'cripturi# -ai de cei cti murdresc sfnta credint cu eresuri sau ncheie vreo ntelegere cu ereticii# "tunci, la a doua venire a %omnului, se va cere de la fiecare din noi mrturisirea credintei si unirea Botezului. 'i dac am pstrat credinta curat de orice eres si pecetea nestears si haina nentinat... 'e cuvine ca toti cei ce se apropie de %umnezeu si vor s se nvredniceasc vietii celei vesnice, s pzeasc mai nainte de toate *redinta Ortodox nentinat. %ar nu trebuie s fie trdat nepretuita comoar a credintei nici n schimbul dobndirii vreunei vrednicii, nici pentru lingusirile ocrmuitorilor, nici pentru a evita frica de ei.) )*uvine-se deci, s dispretuim orice osteneal pentru dreapta mrturisire a %omnului nostru Iisus &ristos... ' fugi de purtarea familiar fat de schismatici si eretici# 6ai mult, s te feresti de erezia acelora care l despart n dou pe unicul nostru %omn Iisus &ristos# "cestia cred n chip contrar celor 9(8 'finti $rinti care s-au ntrunit 1

la ,iceea.) )$e eretici, ca pe niste blasfemiatori si vr.masi ai lui %umnezeu, 'criptura nu i-a numit oameni, ci cini si lupi si porci si antihristi, dup cum zice %omnul! ,u dati cele sfinte cinilor# 06atei 7!:5. 'i Ioan zice c multi antihristi s-au artat 0I Ioan 1!(85. $e acestia deci, nu se cuvine s-i iubim, nici s ne ntretinem cu ei, nici s ne rugm mpreun cu ei, nici s mncm mpreun, nici s-i primim n cas, nici s-i salutm, ca s nu ne facem prtasi faptelor lor celor viclene.) )$catul fr iertare e fapta care se ndreapt mpotriva %uhului 'fnt si pcatele tuturor ereticilor, pentru c au blasfemiat si blasfemiaz pe %uhul 'fnt. "cestora nu li se va ierta pcatul nici n viata aceasta, nici n viata ce va s fie, pentru c s-au opus lui %umnezeu nsusi, de la *are se d izbvirea.) !fntul 0asile cel #are /63951 )-dita necredint a ereticilor ne vatm putin. *u toate acestea, cei ce poart piele de oaie si se prezint pe dinafar cu chip pasnic, sfsie dinuntru oile cele ntelegtoare ale lui &ristos si vatm mult, nselndu-i pe cei mai simpli. "cestia sunt mai periculosi si greu se apar cineva de ei. *e lucru ndrznet nu au fcut acesti nnoitori %in aceasta pricin, i-a desprtit Biserica si s-au rupt de ortodocsi si au fcut mincinoasa adunare... ;otusi, trebuie s cunoasteti c, prin harul lui %umnezeu, nu sunteti singuri, ci aveti pe multi mpreun cu voi care apr Ortodoxia 'fintilor $rinti, care au alctuit la ,iceea evlavioasele dogme ale *redintei.) )<na este crima care se pedepseste acum cu asprime! nepzirea $redaniilor $rintilor. ' ne luptm pn la sfrsit ... nu pentru bani, nu pentru slav... ci pentru a dobndi de obste comoara credintei sntoase si s rmnem lupt=ndu-ne...) !fntul :ri&orie )eolo&ul /63981 )<nde este evident necredinta, trebuie s preferm mai bine focul si sabia si situatiile critice si minile tiranilor - si toate cu druire - dect s lum parte la aluatul pcatului si s ne unim cu cei care bolesc n credint... %e mii de ori este mai bun dezbinarea care se face pentru cuvintele bunei credinte ortodoxe dect pacea, cnd aceasta este unit cu patimile.) !fntul +oan :ur de $ur /6 ;571 )%ac cineva contraface mcar o mic parte a chipului regelui pe moneda regal, n felul acesta o falsific> la fel si n credinta cea adevrat, acel care va schimba chiar ct de putin n ea, o vatm pe toat. *ci dac, pe de o parte, dogma este rstlmcit, si nger de ar fi, s nu-l credeti. ,imic nu foloseste viata virtuoas, dac credinta nu este sntoas.) )%ac episcopul sau clericul este viclean n chestiunile credintei, atunci fugi si leapd-te de el, nu numai ca de un om, ci chiar si nger din cer de-ar fi. *el care doreste mntuire personal, cel care vrea s fie un adevrat fiu al Bisericii Ortodoxe, acela caut la corabia lui ,oe scpare de potop. *el care are team de trsnetul strasnic al anatemei, care omoar sufletul si trupul, acela s ia asupra-i dulcele .ug al dogmelor Bisericii lui &ristos, s-si mblnzeasc ndrtnicia cugetului su, cu a.utorul legilor bisericesti si s se supun n toate maicii sale ? Biserica... %up mine, pacea nu este aceea care se tine pe saluturile si mesele comune fr rost, ci pacea ntru %umnezeu este cea care vine de la unirea duhovniceasc. 6ulti distrug astzi tocmai aceast unire, cnd, dintr-o rvn nechibzuit, nelund n seam hotrrile noastre si dnd mai mult important celor iudaice, socotesc pe iudei drept nvttori care merit o ncredere mai mare dect $rintii nostri.) !fntul C iril al $lexandriei /6;;;1 )%ac cineva schimb ceva n sfintele si dumnezeiestile dogme patristice, acest lucru nu trebuie s-l lum drept clarviziune, ci drept crim si abatere de la dogm si pctuire mpotriva lui %umnezeu.) )"tunci se mreste numele pcii, cnd nu ne vom mpotrivi prerilor 'fintilor, nici nu vom fptui mpotriva hotarelor acelora.) 06igne, $@ :8-775 !fntul #axim #rturisitorul /644<1 )" tinui cuvntul adevrului nseamn a te lepda de el. Bine este s trim n pace cu toti, dar numai cu aceia care cuget aceleasi despre buna credint ortodox. 'i este mai bine s ne rzboim, atunci cnd pacea lucreaz conglsuirea ctre ru). 0-ietile 'fintilor din greac, 1( ianuarie5 !fntul +oan Damasc in /67;81 ) ' ne pzim cu toate puterile noastre s nu primim mprtsire de la eretici, nici s le-o dm acestora..., ca s 9

nu ne facem prtasi relelor lor credinte si pentru a nu fi condamnati mpreun cu ei.) )"uziti popoare, semintii, limbi, brbati, femei si copii, cei mai mari, cei mai tineri si pruncii, sfntul neam al crestinilor# %ac cineva va nvta, n afara acestora pe care le-a primit 'fnta Biseric 'oborniceasc, de la 'fintii "postoli, de la $rinti si de la 'inoade, s nu-l ascultati, nici s primiti sfatul sarpelui, dup cum l-a primit +va si a cules moarte. 'i chiar dac v-ar nvta un nger sau un mprat n afara acestora pe care le-ati primit, astupati-v urechile.) 0'tupul Ortodox, (3335 !fntul )arasie, patriar ul Constantinopolului /69541 )' aducem aici n mi.loc crtile distinsilor 'finti $rinti, ca s le ascultm. 'i din acestea s extragem si s adpam fiecare dintre noi turma noastr..., deoarece hotarele pe care le-au asezat $rintii nostri nu se mut> ci, dup ce am nvtat $redania apostolic, s pzim $redaniile pe care le-am primit). !fntul )eodor !tuditul /69<41 )"tunci cnd *redinta e prime.duit, porunca %omnului este de a nu pstra tcere. %ac e vorba de *redint, nimeni nu are dreptul s zic! )%ar cine sunt eu $reot, oare ,-am nimic de-a face cu acestea. 'au un crmuitor ,ici acesta nu doreste s aib vreun amestec. 'au un srac care de-abia si cstig existenta ... ,u am nici cdere, nici vreun interes n chestiunea asta. %ac voi veti tcea si veti rmne nepstori, atunci pietrele vor striga, iar tu rmi tcut si dezinteresat ) )'inodul nu este aceasta! sa se ntruneasc simplu ierarhi si preoti, chiar dac ar fi multi> ci s se ntruneasc n numele %omnului, spre pace si spre pzirea canoanelor... si nici unuia dintre ierarhi nu i s-a dat stpnirea de a nclca canoanele, fr numai s le aplice si s se alture celor predanisite, si s urmeze pe 'fintii $rinti cei dinaintea noastr... 'f. Ioan @ur de "ur a spus deschis c dusmani ai lui &ristos sunt nu numai ereticii, ci si cei aflati n comuniune cu ei.) )"vem porunc de la nsusi "postolul $avel c, atunci cnd cineva nvat ori ne sileste s facem orice alt lucru dect am primit si dect este scris de canoanele 'inoadelor ecumenice si locale, acela urmeaz a fi osndit, ca nefcnd parte din clerul sfintit. ,ici un sfnt nu a nclcat legea lui %umnezeu> dar nici nu s-ar fi putut numi sfnt, dac ar fi clcat-o.) )'i chiar dac am fi pctosi n multe, totusi suntem ortodocsi si mdulare ale Bisericii <niversale, ndeprtndu-ne de orice erezie si urmnd oricrui 'inod recunoscut ca ecumenic sau local. 'i nu numai acestora, ci si hotrrilor pe care le-au luat si le-au propovduit 'inoadele. ,ici nu este ortodox desvrsit, ci pe .umtate, cel care crede c are dreapta credint, dar nu se altur dumnezeiestilor *anoane.) 06igne, $@ +pistola II.8(5 !fntul Nic ifor #rturisitorul, Patriar ul Constantinopolului /69<91 )'i chiar dac foarte putini rmn nluntrul Ortodoxiei si a bunei credinte, acestia sunt Biserica si n minile lor se gseste autoritatea si aprarea asezmintelor Bisericii. 'i dac acestia ar trebui s sufere pentru buna credint, aceasta va fi vesnica laud pentru ei si li se va drui mntuirea sufletului.) 0'tupul Ortodox, 12225 !fntul 'otie cel #are, Patriar ul Constantinopolului /sec.*1 )*ea mai bun comuniune este comuniunea n credint si n dragostea cea adevrat... ,u exist nimic mai minunat dect "devrul# +xist doar o singur Biseric a lui &ristos, apostoleasc si soborniceasc. ,u mai multe, nici mcar dou. Iar celelalte sunt sinagogi ale celor ce viclenesc si sinod al rzvrtitilor. ,oi, dreptcredinciosii crestini, acestea gndim, asa credem, pe acestea le vestim. +ste nevoie s pzesti toate fr nici o exceptie si, mai presus de toate, cele ale credintei. $entru c dac ai devia ct de putin, pctuiesti pcat de moarte... 'i acestea care au fost hotrte la 'inoadele ecumenice si de obste, trebuie ca toti s le pzeasc. 'i toti cti pzesc cele pe care fie unul dintre $rinti le-a scris n chip particular, fie un sinod local le-a statornicit, au dreapta .udecat. %ar pentru cei care nu le primesc este nfiortoare negli.enta.) 0+pistola I ctre papa ,icolae5 !fintul Cuvios )eodosie de la Pecers=a /6>5731 )$zeste-te, fiule, de cei cu credint strmb si de toate discutiile lor, cci si pmntul nostru s-a umplut de ei# ,umai cel ce trieste n *redinta Ortodox si va mntui sufletul. /iindc nu exist o alt credint mai bun, dect curata si sfnta noastr *redint Ortodox ... %e asemenea, fiule, nu se cade s lauzi o credint strin. *ine laud o credint strin face la fel ca si cel care-si huleste propria credint. *ine laud credinta sa si pe cea strin e un ftarnic si apropiat de erezie ... %ac cineva ti spune! )*redinta noastr si a voastr este de la %umnezeu), atunci, fiule, rspunde-i asa! )/tarnicule# *um pot fi amndou de la %umnezeu ,u stii ce spune A

'criptura! +ste un singur %omn, o singur *redint, un singur Botez. 0+feseni A,45 "sadar, fiule, fereste-te de acestia si ntotdeauna apr-ti credinta ta# ,u te nfrti cu ei, ci fugi de ei si ntreste-te n credinta ta prin fapte bune# ... /iule, chiar dac va trebui s mori pentru credinta ta sfnt, du-te cu ndrzneal la moarte# "sa au murit si sfintii pentru *redint, iar acum vietuiesc ntru &ristos.)0$atericul pesterilor de la Biev, (82:5 !fntul :ri&orie Palama /6>3;51 )*ei ce sunt n Biserica lui &ristos apartin adevrului, iar cti nu apartin adevrului, nu sunt nici n Biserica lui &ristos.) !fntul #arcu ,u&enicul, #itropolitul ,fesului /6>;;;1 )*redinta noastr este dreapta mrturisire a $rintilor nostri. *u ea, noi nd.duim s ne nftism naintea %omnului si s primim iertarea pcatelor> iar fr de ea, nu stiu ce fel de cuviosie ne-ar putea izbvi de chinul cel vesnic. ;oti %asclii, toate 'inoadele si toate dumnezeiestile 'cripturi ne ndeamn s fugim de cei ce cuget n mod diferit si s ne ndeprtm de mprtsirea cu ei.) ) nvtturile dasclilor apuseni nici nu le cunosc, nici nu le primesc, ncredintat fiind c sunt nseltoare. n materie de credint ortodox nu exist concesie. %istrugerea credintei obstesti este pierzarea de obste a tuturor. *hestiunile credintei ortodoxe nu admit iconomia. ,iciodat nu s-au ndreptat cele bisericesti prin solutii de mi.loc. ntre lumin si ntuneric poate cineva s spun c exist ceva de mi.loc, numit nserare sau amurg> dar intermediere ntre adevr si minciun nu poate nimeni s gndeasc, orict s-ar strdui. 6i.loc de mpcare ntre adevr si minciun nu exist# n problemele de credint nu ncape pogormntul si iconomia, deoarece pogormntul provoac mputinarea credintei. "sta ar fi egal cu a spune! ;aie-ti capul si du-te unde vrei.) ) ,oi pentru nimic altceva nu ne-am desprtit de latini, dect pentru c sunt nu numai schismatici, dar si eretici. $entru aceasta nu trebuie nicidecum s ne unim cu ei#) )"cela care l pomeneste pe pap ca arhiereu ortodox este vinovat si latino-cugettorul trebuie considerat ca un trdtor al credintei. $rin urmare, fugiti de ei, fratilor, ca si de mprtsirea cu ei, pentru c unii ca acestia sunt apostoli mincinosi, lucrtori vicleni. ,u este altceva de mirare dac si ispititorii lui 'atana se preschimb n ngeri ai drepttii, al cror sfrsit va fi dup faptele lor.) )i rugam, si ce nu le spuneam care s poat s atrag chiar si inimile de piatr! s revin la acea bun conglsuire pe care o aveam mai nainte si ntre noi si cu $rintii nostri, cnd toti spuneam aceleasi si nu exista n mi.locul nostru schisma... cci altfel prem )a c=nta n gol) sau )a coace pietre) sau )a semna pe pmnt pietros) sau )a scrie deasupra apei) sau cte altele spun proverbele despre cele imposibil de realizat.)0'curta scrisoare, $ @ (43, (39(*5 ),u voi face aceasta niciodat, orice s-ar ntmpla# ,u voi semna niciodat unirea, chiar dac ar trebui s-mi prime.duiesc nssi viata mea#) - a rspuns 'fntul 6arcu mpratului Bizantului care cuta s-l nduplece a semna mincinoasa si trdtoarea unire cu ereticii catolici la sinodul tlhresc de la /errara-/lorenta, (A98-(A93. Declaratiile vremii despre misiunea sfntului 0isarion !arai /6>75>1 n $rdeal )Ca ndemnul lui, n multe locuri poporul nu mai merge la biseric, nu se serveste de preotii uniti, mortii si-i ngroap fr prohod si fr mngeri duhovnicesti, copii si-i boteaz prin femei btrne si se ntmpl si alte pagube duhovnicesti de felul acesta.) 0din $roloage, vol.I, editia din anul (33(, dup care citatul a fost scos...5 )ext din ?#emoriul? din anul >7@7 al credinciosilor ortodocsi transilvneni )" venit vremea c ne-am dus la mormintele mortilor si am zis! Iesiti morti din gropi, s intrm noi de vii, c nu mai putem rbda pedepsele ce ne vin de la popii uniti si de la domnii trii. $e nime nu-i doare de noi, nici pe domnii cei ssesti, nici pe domnii cei nemtesti, nici pe cei unguresti. * toate temnitele le-au umplut de noi pentru legea cea greceasc 0ortodox, n.n.5 si atta ne-au prdat, venind cu ctane pe capul nostru, ct nu stim cu ce o s pltim portia mpratului.) !fntul Cuvios #ucenic Cosma ,tolianul /6>7781 )+u, crestinii mei, mi-am cheltuit viata studiind timp de cincizeci de ani, am citit si despre preoti si despre necredinciosi, si despre atei si despre eretici, am cercetat adncurile ntelepciunii. ;oate credintele sunt mincinoase, calpe, toate sunt ale diavolului. "m nteles si acest lucru adevrat, dumnezeiesc, ceresc, desv=rsit si pentru mine si pentru voi! numai credinta crestinilor ortodocsi bine-credinciosi e bun si sfnt, ca s credem si s ne botezm n numele ;atlui si al /iului si al 'fntului %uh. "ceasta v-o spun acum, la sfrsit, ca s v 4

bucurati si s v veseliti de mii de ori, c v-ati nvrednicit s fiti crestini ortodocsi, si s plngeti si s v tnguiti pentru cei necinstitori de %umnezeu, necredinciosi si eretici, care umbl n ntuneric, n m=inile diavolului.) )+vreul mi spune c &ristosul meu e un copil din flori si $reasfnta /ecioara a mea e o desfrnat, iar 'fnta +vanghelie mi spune c acest lucru e de la diavolul. 6ai am acum ochi s m uit la evreu %ac un om m ocrste, mi omoar mama, fratii, copiii, dup care mi scoate ochii, ca si crestin am datoria s-l iert. %ar s-C ocrasc ei pe &ristosul meu si pe $reacurata /ecioara a mea# +u nu vreau s-i mai vd, dar domniile voastre cum v rabd inima si mai faceti afaceri si tocmeli cu evreii %e ce v-am spus acestea, crestinii mei ,u ca s-i omorti pe evrei si s-i prigoniti, nu, ci ca s-i plngeti c Cau lsat pe %umnezeu si s-au dus cu diavolul. --am spus ca s ne cim acum pn mai avem vreme, ca s nu se ntmple s se mnie %umnezeu pe voi si s ne lase din mna Cui si s ptim si noi ca evreii si chiar mai ru.) )$e papa Domei s-l blestemati, fiindc el e cauza.) )"ntihristul e unul papa, iar nu altul 0adic turcul n.n.5 cel care e n capul nostru. ntelegeti cine, fr s-i spun numele.) ),oi avem o porunc ce spune s anatematizm pe oricine adaug sau nu crede n ceva mic din cele pe care leau legiuit $rintii Bisericii noastre.) 0'tupul Ortodox, (3335 !fntul Paisie de la Neamt /6>78;1 )"u ereticii sunt rmlenii 0romano-catolicii5 cu al lor papa Bine stiu c vei zice c sunt eretici. 'i de vreme ce sunt eretici, precum si cu adevrat sunt, atunci 'fnta noastr Biseric i afuriseste pe dnsii. 'i pe care 'fnta Biseric i afuriseste si eu, mpreun cu Biserica, fiul ei fiind, i afurisesc.) )Iar preacuviosul asupra tuturor celor ce veneau de supt stpnirea papii, svrsea aceast mare tain a Botezului, fr de nici o mpiedicare sau ndoire, ca pre o prea de nevoie la mntuirea omului), iar despre uniati! )*a pentru alte rtciri si erezii rmlenesti, ce nu se cuvine de acum s-ti mai vorbim ca si cu toate ereziile cele rmlenesti s-au amestecat si cu ele se unesc si uniatii, precum sufletul de trup. 'i cum le va fi lor nde.de de mntuire ,icidecum. ,umai pentru Botez ti voi vorbi tie din 'cripturi, fr de care nu poate avea nimeni nde.de de mntuire.) )<nia este o aschie desprins de la 'fnta Biseric a Dsritului si unire cu necredincioasa, ca s nu-i zic biseric rmleneasc. <nia este nselciunea diavolului, ce-i v=neaz pe cei nesocotiti ntru pierzanie. <nia este un lup rpitor de suflete n piele de oaie. <nia este veninul aductor de moarte, n chip de miere, ce pierde sufletele. <nia este mldita nainte-mergtoare a antihristului, ce ademeneste cu mgulire pe cei mai nestiutori ntru pierzanie. <nia este prpastia iadului pentru cei ce nu au parte de cuget. <nia este Iuda, ce cu lingusitorul srut a vndut *redinta $ravoslavnic ... <nia este ca si rmlenii eretici. *um, dar, uniatii nu sunt rmleni, cnd toate dogmele *redintei Ortodoxe le-au clcat n picioare si pe cele rmlenesti le-au adoptat, zicnd cu nerusinare, precum c %uhul 'fnt purcede si de la /iul 'i papei de la Doma, adevratului eretic ... aceluia i se nchin si, n loc de &ristos, pe el de cpetenia bisericii l au.) )<n asemenea .urmnt, adic anatema, asupra celor ce se mpotrivesc si nu se supun 'obornicestii Biserici, este pus de patriarhii Dsritului soborniceste, nu doar pentru o oarecare vreme, ci pn la sfrsitul lumii va rmne tare si necltit si nedezlegat cu darul lui &ristos.) 0*uvinte si scrisori duhovnicesti, vol. II, *hisinu, (333, p.A35 !fntul Nicodim $& ioritul /6>9581 )'e cuvine s ne ngrdim pe noi nsine si s ne separm de episcopii care, n chip vdit, struie n greseal privitor la cele ce tin de credint si de adevr, asadar se vdesc a fi eretici sau nedrepti.) )Eice nc si dumnezeiescul &risostom 0n voroava cea de Ca nceput era *uv=ntul5 ),u te amgeasc pe tine o asculttorule adunrile ereticilor, c au Botez dar nu luminare, ci se boteaz cu trupul, iar cu sufletul nu se lumineaz.) *i si sf=ntul Ceon n +pistolia cea ctre ,ichita zice! ),ici un eretic nu d sfintenie prin taine.) Iar "mbrosie n *uv=ntul cel pentru cei ce se catehisesc, zice! )Botezul celor ru cinstitori de %umnezeu, nu sfinteste) 0;=lcuirea *anonului A: "postolic, $idalionul de la ,eamt de la (8AA5 !fntul +oan de Arnostadt /6>8591 )*are dintre ortodocsi nu ar dori unirea cu toti catolicii sau luteranii si s fie una cu ei n &ristos, o singur Biseric, o singur obste a celor credinciosi# *are ns, dintre aceste-zise biserici, mai ales dintre nti-stttorii numiti papi, patriarhi, mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi, xiondzi 0numele polonez pentru preot n.n.5 sau pateri se va nvoi s se lepede de rtcirile sale ,ici unul. Iar noi nu putem s ne nvoim la nvttura lor eretic fr :

s aducem vtmare mntuirii sufletului nostru. Oare se pot uni cele de neunit - minciuna cu adevrul Iezuitii catolici n folosul papei si a propriei lor vederi si scopuri egoiste si meschine, au pervertit legea constiintei si legea +vangheliei, afirmnd c pentru atingerea scopurilor proprii sau a scopurilor religioase, catolicii pot ntrebuinta toate mi.loacele nelegiuite! adic si ca s omoare si ca s vicleneasc n tot felul si s prigoneasc credinta ortodox, s o numeasc schismatic si o credint de cini, si s-i ard pe ruguri pe ortodocsi, ca pe &us si pe altii. ,endoielnice sunt cuvintele 6ntuitorului nostru Iisus &ristos! *el ce nu este cu 6ine, este mpotriva 6ea 06atei (1,925. *atolicii, luteranii si reformatii au apostaziat de la biserica lui &ristos - ei nu sunt de un cuget cu noi, nutresc vr.msie mpotriva noastr, caut din rsputeri s ne omoare, ne strmtoreaz n tot chipul pentru credinta noastr, ne bat.ocoresc si ne fac toate felurile de neplceri mai ales n asezrile lor cele mai nsemnate, ei merg n chip vdit mpotriva lui &ristos si a Bisericii 'ale, nu cinstesc de viat fctoarea *ruce, sfintele icoane, sfintele moaste, nu respect posturile, strmb dogmele credintei celei mntuitoare. +i nu sunt cu noi ci mpotriva noastr si mpotriva lui &ristos. ntoarce-i %oamne la adevrata ;a Biseric si mntuieste-i# )%e gresita ntelegere de ctre catolici a cuvintelor 6ntuitorului! ;u esti $etru si pe aceast piatr 0pe &ristos, pe *are $etru C-a mrturisit /iu al lui %umnezeu5 voi zidi Biserica 6ea si portile iadului nu o vor birui 06atei (:,(85 depind toate rtcirile catolicilor si papilor si mai ales prelnicul primat papal n Biseric si prelnicul rang al papilor de loctiitori ai lui &ristos. *i uitati-v cte rtciri sunt ngduite n credinta papei 0iar nu a lui &ristos5 rtciri ciudate, hulitoare de %umnezeu ? si le veti ntoarce spatele cu nemultumire si groaz# O trufie omeneasc# O trufie sataniceasc# "uzi, papa infailibil# O, iezuitism#) )*atolicii recunoscndu-l drept cap al bisericii pe papa, pe adevratul *ap al Bisericii - &ristos C-au pierdut si au rmas lipsiti de *ap. ntreaga istorie a papismului d mrturie c la catolici nu este *ap fiindc ei fac lucruri necuvioase, lupt mpotriva Bisericii Ortodoxe. Iar n nvttura lor dogmatic - vai, cte erezii, inovatii, abateri de la adevr# O, pierztor sistem papist# 'ingurul *ap al Bisericii ceresti, pmntesti si din cele mai dedesubt este &ristos %umnezeu#) 0'picul -iu, ed. 'ophia, Bucuresti, 12215 !fntul Bavrentie al Cerni&ovului /sec. *+*1 )-or veni asa vremuri cnd vor umbla din cas-n cas ca lumea s semneze pentru acel singur mprat si se va face un recensm=nt al populatiei foarte drastic... -ine timpul, si nu e departe, cnd foarte multe biserici si mnstiri se vor deschide si se vor repara, le vor reface nu numai pe dinuntru, ci si pe dinafar. -or auri acoperisurile att ale bisericilor ct si ale clopotnitelor, dar preotimea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la crmizile lui /araon. $reotul nu va mai face si misiune. *nd vor termina lucrrile va veni vremea mprtiei lui antihrist si el va fi pus mprat... ;oate bisericile vor fi ntr-o bunstare imens, pline de bogtii ca niciodat, dar s nu mergeti n ele. "ntihrist va fi ncununat ca mprat n marea biseric din Ierusalim cu participarea clerului si a patriarhilor. Intrarea si iesirea n Ierusalim va fi liber pentru orice om, dar atunci s v strduiti s nu v duceti, cci totul va fi spre a v lingusi pe voi, ca s v atrag n ispit... Bisericile vor fi deschise, dar crestinul ortodox tritor nu va putea intra n ele ca s se roage, cci n ele nu se va mai aduce .ertfa fr de s=nge a lui Iisus &ristos. n ele va fi toat adunarea satanic.) 0;alantii mprtiei, "rhim. "rsenie Boca , p.(8:5 !f2ntul Nectarie de la ,& ina /6>8<51 )%esprtirea Bisericilor a avut loc sub /otie..., dup ce Biserica *onstantinopolului depsise pericolul de a fi exclus din <nica Biseric 'oborniceasc si "postoleasc, iar Biserica Doman, sau mai bine zis papal, nu mai propovduia dogmele 'fintilor "postoli, ci ale papilor... *ei care nu s-au renscut prin lucrarea dumnezeiescului har n singura <na, 'fnt, 'oborniceasc si "postoleasc Biseric, n nici o alta biseric, nici vzut, nici nevzut, nu o vor face... "tt timp ct cauzele principale ale desprtirii rmn aceleasi...unirea este imposibil...) 0'tupul Ortodox, (3335 !fntul +oan +acob de la Neamt /6>8451 )Iar ctiva dintre slu.itorii 'fntului "ltar din ziua de azi defaim aceste 'finte *anoane, numindu-le bariere ruginite. *anoanele sunt insuflate de %uhul 'fnt prin 'f. "postoli si prin 'f. $rinti ai celor sapte 'finte 'oboare ecumenice si ei zic! )*anoanele, de multa vechime pe care o au, au ruginit.) ,u zic c ei de mult grsime si nefric de %umnezeu li s-a ntunecat mintea si au nprlit, czndu-le si prul si barba si mustata, fcndu-se ca femeile. *um e chipul %omnului si al 'fintilor si cum e chipul lor %e aceea, 'fintele *anoane 7

ale 'fintilor ei le calc n picioare, dar predic sus si tare c sunt ortodocsi.) 0&ran duhovniceasc, Buc., 12225 !fntul +ustin Popovici /6>8781 )*onform gndirii unitare a $rintilor si a 'inoadelor, Biserica este nu numai una, ci si unica... Biserica este una si unica, pentru c ea este trupul <nuia si <nicului &ristos. <nde nu este %umnezeul-Om, acolo nu exist Biseric, iar unde nu exist Biseric, acolo nici +uharistia nu exist. n afara acestei identitti, adic a Bisericii si a +uharistiei, se afl erezia, falsa biseric si antibiserica. Biserica, prin dumnezeiasca +uharistie, este unitate soborniceasc si unirea lui &ristos cu credinciosii si a credinciosilor cu &ristos. 'i n +uharistie si n Biseric, %umnezeul-Om &ristos este <nul si, de asemenea, este )toate si ntru toti.) 0*ol. 9!((5. %in unica si nedesprtita Biseric a lui &ristos, n diferite timpuri, s-au desprins si s-au tiat ereticii si schismaticii, care au si ncetat s fie mdulare ale Bisericii. <nii ca acestia au fost... romano-catolicii si protestantii si unitii si toat cealalt legiune eretic si schismatic. +cumenismul e numele de obste pentru toate pseudo-crestinismele, pentru pseudo-bisericile +uropei "pusene. n el se afl cu inima lor toate umanismele europene cu papismul n frunte, iar toate aceste pseudo-crestinisme, toate aceste pseudo-biserici nu sunt nimic altceva dect erezie peste erezie. ,umele lor evanghelic de obste este acela de )pan-erezie) 0erezie universal5. %e ce /iindc n cursul istoriei, felurite erezii tgduiau sau denaturau anumite nsusiri ale %umnezeului-Om &ristos, n timp ce ereziile acestea europene ndeprteaz pe %umnezeul-Om n ntregime si pun n locul Cui pe omul european. n aceast privint nu e nici o deosebire esential ntre papism, protestantism, ecumenism si celelalte secte, al cror nume este )legiune). )$rin dogma despre infailibilitatea papei, papa a fost de fapt declarat drept Biseric si el, un om, a luat locul %umnezeului-Om. "cesta e triumful final al umanismului, dar este n acelasi timp si )moartea a doua) a papismului iar prin el si cu el, a oricrui umanism. ;otusi, naintea "devratei Biserici a lui &ristos care de la artarea %umnezeului-Om &ristos exist n lumea noastr pmnteasc ca ;rup divino-uman, dogma despre infailibilitatea papei este nu numai erezie, ci o panerezie, fiindc nici o erezie nu s-a ridicat att de radical si att de integral mpotriva %umnezeului-Om &ristos si a Bisericii Cui, asa cum a fcut papismul prin dogma despre infailibilitatea papei ? om. ,u exist nici o ndoial c dogma aceasta este erezia ereziilor, chinul chinurilor, o rzvrtire nemaivzut mpotriva %umnezeului-Om &ristos. %ogma aceasta este, vai, cea mai ngrozitoare surghiunire a %omnului nostru Iisus &ristos de pe pmnt, o nou trdare a lui &ristos, o nou rstignire a %omnului ? numai c nu pe crucea cea de lemn, ci pe crucea de aur a umanismului papist. 'i toate acestea sunt iad, iad, iad pentru srmana fiint pmnteasc ce se numeste om. "colo unde l nlocuiesc pe %umnezeul-Om &ristos cu omul, fie si cu cel numit infailibil, acolo se desparte trupul de *ap. 'i dup cum din aceast pricin Biserica dispare de acolo, tot asa se pierde si ierarhia apostoleasc divino-uman si succesiunea apostolic sacramental.) 0Biserica Ortodox si ecumenismul, 12215 Cucernicul Printe Dumitru !tniloae /6>8831 )+u nu prea sunt pentru ecumenism> socotesc c ecumenismul este produsul masoneriei> iarsi vor s relativizeze credinta adevrat. " avut dreptate Biserica zicnd c nu prea suntem uniti. +cumenismul este panerezia timpului nostru. Biserica Domano-*atolic si Biserica Ortodox nu sunt dou surori. ,u exist dect un singur cap al Bisericii, Iisus &ristos. ,u poate exista dect un singur trup, adic o singur Biseric. %eci notiunea de Biserici surori este improprie.) )"u venit odat si aici, la un congres al ecumenistilor. 'i unul dintre reprezentantii lor a sustinut ideile socialiste. +u i-am combtut si vorbeam mereu de &ristos. Iar m ntrebau! )%e ce tot vorbiti de &ristos "ici este vorba de altceva, nu de &ristos). '-au suprat teribil si, dup ce am plecat, m-au criticat foarte tare pentru c vorbeam de &ristos si nu de probleme de-astea sociale. %e ce s mai stau de vorb cu ei care au fcut femeile preoti, sunt de acord cu homosexualii, nu se mai cstoresc...) 0interviu preluat din Ortodoxia si internationalismul religios, ed. 'cara, (3335 )Cupta catolicismului n-a avut o baz spiritual, crestin, asa cum a fost cea din Dusia sau cea de la noi. ,e acuz ;odea c suntem Biserica trdtoare. %ou mii de preoti ortodocsi au stat n nchisoare. +u am fost n nchisoare si n-am vzut nici un preot unit. ;oti s-au fcut ortodocsi sau au intrat n diferite ntreprinderi n care fceau pe turntorii.) 0Omagii printelui %umitru 'tniloae, ed. 66B, (33A5 )*aracteristica fundamental a crestinismului, care const n surparea zidului desprtitor dintre %umnezeu si oameni 0...5 e nlturat n catolicism ntr-o nou form. 'obornicitatea crestin, nssi Biserica, trupul tainic al lui &ristos, e desfcut din mbrtisarea iubirii atotprezente a lui Iisus &ristos si transformat ntr-o societate pur laic. 0...5 Iisus are o comunitate numai cu un anumit punct al spatiului si numai cu o persoan, cu papa n 8

-atican. 0...5 ;ot ce conteaz e dependenta .uridic de o persoan omeneasc. 6isticul e transformat n .uridic, viata n Biseric devine o preocupare de bun si uniform ornduial .uridic. *uvintele religioase nu mai exprim de aceea nici ele misterul unor experiente religioase directe, ci devin termeni .uridici si rationalisti, de precizri pozitiviste, pmntesti.) 0Ortodoxie si rom=nism, pp.(22-(2(5 Printele Cleopa +lie de la #-rea !i stria /6>8891 )6i-au pus ntrebri despre unitatea Bisericilor, c ei vor s uneasc Bisericile si s fac, precum a zis 6=ntuitorul, o turm si un pstor. )%omnule director, i-am zis, biserica dumneavoastr, protestantismul, este suspendat n aer. ,-are temelie# -%ar de ce, printe - <nde vi-i 'fnta ;raditie <nde-s 'fintele *anoane <nde-i practica Bisericii de 1222 de ani "ti desfiintat totul si acum vreti s v apropiati de noi +ste imposibil# ,oi de-abia avem puncte comune cu catolicii, darmite cu protestantii. +i sunt la foarte mare distant de noi, au numai dou ;aine, si acelea nu ca taine, ci numai ca simboluri! Botezul si *ina %omnului. Ca *ina %omnului fac o masa comemorativ cu pine si cu vin n cinstea lui &ristos, dar nu mai cred c se preface pinea si vinul n ;rupul si 'ngele %omnului. ,-am cnd s spun discutia de acolo c-i mult de spus.) )-*um vedeti unirea Bisericilor ), $rintele rspunde! )-/ratilor, unirea Bisericii nu este lucru omenesc ci dumnezeiesc. ,u-i n puterea noastr. Iat cum vd eu! s punem post si rugciune ctre %umnezeu si cnd va veni %uhul 'fnt s ne gseasc ca 'fintii "postoli. "sta e lucrarea %uhului 'fnt. Iar dac va veni %uhul 'fnt cnd l cerem cu post si rugciune, cnd va veni la toate mintile arhiereilor catolici si ortodocsi, va fi aceeasi gndire! &ai s ne unim c n-au fost la nceput dou Biserici ci una singur. %eci asta s cerem de la %umnezeu, c +l poate face unitate de vederi n toate privintele... Iar dac este vorba s se cread, s se fac unitate de credint, atunci numai %omnul stie... ,oi, nu.) )"ti vzut la primi voievozi crestini ai rom=nilor, de cnd sunt cele trei tri rom=ne, 6oldova, 6untenia si "rdealul, toti au fost ortodocsi... 'tefan cel 6are nu a fost baptist# 6ircea cel Btrn nu a fost evanghelist sau adventist# "lexandru cel Bun nu a fost martorul lui Iehova> nebunii stia au venit acum. ,ici o sect nu exista n tara noastr pe atunci. "cestia vin din strintate, pltiti de masoni, s ne strice dreapta credint si originea noastr de popor ortodox 0...5. ' tineti credinta care ati supt-o de la piepturile maicilor voastre# ' tineti credinta pe care o avem de dou mii de ani# ,u v luati dup slugile satanei care vin din "pus cu milioane de dolari. +i cumpr pe prosti si pe nelmuriti n credint, s rup unitatea n sufletul poporului rom=n si vor s fac cele mai mari erezii si nebunii n tara aceasta. $ziti-v de acestia# "u case de rugciuni dar acolo e casa satanei. 0Ortodoxia si internationalismul religios, ed. 'cara, (3335 Printele ar imandrit $rsenie Boca /6>8981 )+cumenismul +rezia tuturor ereziilor. *derea Bisericii prin slu.itorii ei. *ozile de topor ale apusului. ,umai putregaiul cade din Biserica ortodox, fie ei! arhierei, preoti de mir, clugri sau mireni. napoi la 'fnta ;raditie, la %ogmele si *anoanele 'fintilor $rinti ale celor sapte 'oboare +cumenice, altfel la iad cu arhierei cu tot. /ereasc %umnezeu#) 0;alantii mprtiei, p.(375 $r imandit : eor& ios Aapsanis, e&umenul #-rii :ri&oriu, $t os )*e este ecumenicitatea Bisericile Ortodoxe din ntreaga lume sunt organizate, din punct de vedere administrativ, n Biserici locale sub conducerea unor sinoade locale, respectiv patriarhii. ;oate bisericile locale sunt organizate la rndul lor sub forma unui sinod ecumenic din care fac parte reprezentanti ai tuturor Bisericilor Ortodoxe locale. *e este ecumenismul +cumenismul n schimb, este o form institutional prin care, sub numele pcii si al unittii, sunt adunate la un loc toate religiile lumii precum evrei, musulmani, budisti care nu cred n Iisus &ristos ca /iu al lui %umnezeu, si unde se dezbat probleme economice, politice, sociale, culturale etc. +cumenismul caut prin toate acestea s se impun ca noua religie a viitorului. *u certitudine, Biserica Ortodox este ecumenic adic soborniceasc. <na este ns ecumenicitatea si alta este ecumenismul. Biserica Ortodox este ecumenic, dar nu ecumenist. +a rmne ecumenic atta vreme ct nu cade n ispita ecumenismului. +cumenicitatea constituie expresia deplinttii Bisericii si se propune si celorlalti, fr s se mpart sau s se a.usteze dup conceptiile omenesti. "sadar Biserica noastr Ortodox este ecumenic si deoarece ntreaga lume are nevoie cu adevrat de ecumenicitatea ei, este necesar ca ea s se mentin ecumenic si s nu cad n ecumenism. Iar aceasta nu numai pentru a-si pstra ecumenicitatea ei, ci si pentru a a.uta cu adevrat lumea. <n rol important n miscarea ecumenic l are teoria ramificatiilor care este o erezie eclesiologic promovat n cercurile teologice asa-zis moderniste, a crei esent este c toate confesiunile crestine existente 3

n momentul actual sunt vzute ca ramuri egale ale unei singure Biserici a lui &ristos si care detin n mod egal harul 'fntului %uh si "devrul %ivin. Ca baza acestei nvtturi eretice st interpretarea incorect a procedurilor canonice privind primirea n Biseric a ereticilor si schismaticilor.) 0Ortodoxia si internationalismul religios, ed. 'cara, (3335 Cucernicul Printe : eor& e Calciu )ntelegerea ecumenic de unire si armonie a lumii este de fapt o form a miscrilor internationaliste pe plan religios, n care se ncearc desfiintarea natiunilor, instituirea unor guverne mondiale, pe care nimeni nu le-a uns si care urmresc doar gloria lor, buna lor viat si satisfacerea dorintei de a conduce popoarele. +cumenismul acesta este n sine o actiune diabolic si sunt de acord cu unii teologi greci care spun c ecumenismul este cea mai mare erezie a secolului nostru... "m sperat c Dom=nia va fi urmtoarea tar care va iesi din ecumenism.) 0)Eiua) de Bucuresti, 4 dec.(338, pg.85 #itropolitul +erotei de Nafpa=tos )$oate fi spus c de este o mare erezie astzi, este asa-numita erezie eclesiologic, care se confrunt mai ales cu pstorii Bisericii. +ste o mare confuzie astzi despre ceea ce este Biserica si care sunt adevratii ei membri. 'e confund identitatea Bisericii cu alte traditii umaniste si se gndeste c Biserica este fragmentat si desprtit, dar mai mult se ignor singura cale de mntuire a Bisericii.) )$apistasii nu au preotie nici taine... -aticanul nu este biseric, ci un sistem politico-economic situat n afara Bisericii, iar papa cu toti )clericii) -aticanului nu sunt urmasi ai "postolilor, nu au predania si succesiunea apostolic... $apistasii sunt francolatini, iar pe deasupra si eretici. $apismul se afl n afara Bisericii..., si pentru c n afara Bisericii nu exist ;aine, pentru aceasta clericii papistasilor si nsusi papa, pentru noi ortodocsii, nu au preotie, adic au fost tiati de la succesiunea apostolic. %ac se va pierde *redinta Ortodox, atunci nu va mai exista nici Biseric, nici %umnezeiasca +uharistie... $rintii Bisericii din veacul al -III-lea observaser c papismul, sub influenta francilor, a schimbat teologia ortodox si astfel nu mai fcea parte din Biserica Ortodox care pzea n ntregime adevrul revelat. %e aceea, papa nu mai era pomenit n %iptice.) 0*ugetul Bisericii Ortodoxe, *ap.I5 Cuviosul : enadie ! olarios, Patriar ul Constantinopolului /sec.*01 )O grecilor 0rom=nilor, n.n.5 vrednici de mil, de ce nc rtciti si lepdnd orice nde.de n %umnezeu cutati a.utorul francilor 0+uropei, n.n5 *um de mpreun cu ntreaga *etate, care curnd va cdea, pierdeti Ortodoxia voastr 6ilostiv fii mie %umnezeule# "duc mrturie naintea ;a c sunt nevinovat de aceast nelegiuire. O, bietii de voi care vedeti ce se-ntmpl n .urul vostru si n vreme ce robia v este tot mai aproape, v lepdati de credinta printilor vostri si primiti frdelegea# ,u m voi lepda nicicnd de tine, iubit Ortodoxie, si n-am s te ascund 'fnt $redanie, ct vreme duhul meu mai slsluieste n trupul acesta.) 0'inodul de la /errara/lorenta, ed. 'cara, 1221, p.(:(5

,P+!)"B$ ,NC+CB+CC D>E $ B+!,(+C++ -N$, !'+N),, C$)"B+C, !+ $P"!)"B+C,, CC)(, "()"D"C!++ D, P(,)-)+ND,N+ D<E
(2

n care cei patru patriarhi ai )sritului dau, la anul 1232, un rspuns ferm enciclicei !tre #rientali a Papei Pius -4 si afirm fundamentele #rtodo$iei contra tuturor ere&iilor 5'radus de prof. univ. 'eodor . Popescu6

;uturor celor de pretutindeni, n %uhul 'fnt iubiti si doriti frati ai nostri, sfintiti "rhierei, prea cucernicului cler din .urul lor si tuturor ortodocsilor, fii adevrati ai Bisericii una, sfinte, catolice si apostolice, mbrtisare frteasc n %uhul 'fnt si toate cele bune si de mntuire de la %umnezeu. ;rebuia ca propovduirea evanghelic, sfnt si dumnezeiasc a rscumprriiF9G noastre s fie vestit de ctre toti asa neschimbat si s fie crezut n veci asa de curat, cum a descoperit-o dumnezeiestilor si sfintilor 'i <cenici 6ntuitorul nostru, cel *are pentru aceasta '-a desertat pe 'ine lund chip de robFAG, cobornd din snurile printesti si dumnezeiesti. 'i cum aceia devenind martori vztori si auzitori, ca niste trmbite puternice au rsunat n toat lumea 0cci n tot pmntul a iesit graiul lor si pn la marginile lumii cuvintele lor5F4G> si, n sfrsit, asa neatins, cum ne-au predat-o de obste attia si att de mari de %umnezeu purttori $rinti ai Bisericii catolice, cei de la marginile pmntului, cari au repetat aceleasi graiuri si au nvtat pn la noi n sinoade si fiecare n parte. %ar precum odinioar n +den, nceptorul ruttii, vr.masul cel nentelegtor al mntuirii oamenilor, lund cu viclenie chip de sfetnic folositor, a fcut pe om clctor al poruncii dumnezeiesti celei cunoscute, tot astfel amgind pe multi cu timpul si n +denul cel ntelegtor, Biserica lui %umnezeu si fcndu-i uneltele sale, amestecnd veninul ereziei n izvoarele cele limpezi ale nvtturii ortodoxe, adap pe multi, ce sunt nevinovati dar vietuiesc fr paz, n 0pahare5 aurite asa zicnd cu hristologia evanghelic, si cari nelund seama mai mult la cele auzite 0+vrei II, (5 si vestite de $rintii lor 0%euteronomF:G, HHHII, 75 potrivit +vangheliei si la fel pururea cu nvttorii cei de mai nainte, nici socotind ndestultor spre mntuirea lor sufleteasc cuvntul cel grit si scris al %omnului si autoritatea Bisericii celei de totdeauna, urmresc nelegiuire nou si inovatii, ca n mbrcminte, si desfsoar n toate chipurile nvttura evanghelic cea de ei stricat. <. %e acolo ereziile cele multe sfsiate si ngrozitoare, pe cari Biserica cea catolic, primind chiar din scutecele ei armtura lui %umnezeu si apucnd cutitul %uhului, care este cuvntul lui %umnezeu 0+feseni -I, (75, a fost nevoit s le combat, si mpotriva tuturor a triumfat pn azi si va triumfa biruitoare n toti vecii, nftisndu-se totdeauna mai strlucit si mai puternic dup lupt. 3. %ar din aceste erezii unele au si disprut cu totul, altele se duc, altele s-au veste.it, altele si nfloresc mai mult sau mai putin, fiind n putere pn la timpul restabilirii lor, altele iarsi reapar, ca s-si mearg drumul lor de la nastere pn la distrugere, cci fiind gnduri si nscociri nenorocite de oameni nenorociti, trsnite ca anatema celor sapte 'inoade ecumenice, ca si ei se nimicesc, chiar de ar mai tine o mie de ani. ,umai Ortodoxia Bisericii catolice si apostolice, cea nsufletit de *uvntul *el viu al lui %umnezeu, ea dinuieste vesnic, dup fgduinta cea nemincinoas a %omnului! $ortile iadului nu o vor birui 06atei H-I, (85, adic gurile nelegiuitilor si ereticilor 0cum ne tlmcesc nou dumnezeiestii $rinti5, orict de grozave, orict de uimitoare, nu vor birui dreapta nvttur cea linistit si tcut. %ar oare ce este c drumul celor pctosi merge bine 0Ieremia HII, (5 si nelegiuitii se semetesc si se nalt ca cedrii Cibanului 0$salm HHH-I, A45, tulburnd adorarea cea linistit a lui %umnezeu $ricina acestui lucru este nespus, si Biserica, desi se roag zilnic ca s lipseasc de la ea boldul acesta, acest nger al lui 'atan, aude de la %omnul totdeauna! %estul ti este tie harul 6eu! cci puterea mea ntru slbiciune se desvrseste 0*orinteni HII, 35. %e aceea mai cu plcere se laud ntru slbiciunile sale, ca s se slsluiasc asupra ei puterea lui &ristosF7G si pentru ca cei ncercati s se vdeasc 0*orinteni HI, (35. ;. %intre aceste erezii rspndite - pentru .udecti pe care le stie %umnezeu - pe o mare parte a pmntului era cndva arianismul, iar astzi este si $apismulF8G, dar si acesta 0ca si acela, care a disprut cu totul5, desi este n ((

putere acum, nu va birui pn la sfrsit, ci va trece si va fi dobort si va rsuna marele glas din cer! %obortu-s-a 0"pocalipsa HII, (25. @. $rerea cea nou c %uhul 'fnt purcede de la ;atl si de la /iul este potrivnic lmuririi hotrte a %omnului nostru, dat cu gri. pentru aceasta 0Ioan H-, 1:5! *are de la ;atl purcede, si potrivnic mrturisirii ntregii Biserici catolice, dup cum este ncredintat de ctre cele sapte 'inoade ecumenice! *are de la ;atl purcede 0'imbolul *redintei5. I. $entru c nltur progresiunea cea mrturisit de +vanghelie a persoanelor dumnezeiesti ale /ericitei ;reimi, progresiune dintr-o singur cauz, unic, dar diferit. II. $entru c introduce raporturi diferite si inegale ntre ipostasele cele de aceeasi putere si mpreun mrite, si confundarea sau amestecarea lor. III. $entru c dovedeste asa zicnd ca fiind imperfect, ba chiar obscur si greu de nteles pn la ea mrturisirea Bisericii una, sfnt, catolic si apostolic. I-. $entru c atac pe sfintii $rinti din sinodul nti ecumenic de la ,iceea si din 'inodul al doilea ecumenic de la *onstantinopol, ca si cum adic ar fi teologhisit nedesvrsit despre /iul si 'fntul %uh si ar fi trecut sub tcere o asemenea nsusire a %umnezeirii fiecreia din cele dou persoane, desi era nevoie s fie lmurite toate nsusirile lor dumnezeiesti mpotriva si a arienilor si a macedonenilor. -. $entru c insult pe $rintii 'inodului al treilea, al patrulea, al cincilea, al saselea si al saptelea ecumenic, cari au vestit n lume desvrsit si ntreg dumnezeiescul 'imbol, nct si cu blesteme nfricosate si cu pedepse nedeslegate au oprit orice adaos sau scdere sau schimbare sau mutare fie si de o cirt, si lor nsisi si oricror altiiF3G> ca si cumF(2G ar trebui s fie ndreptat si mrit, si prin urmare toat nvttura teologic a $rintilor catolici ar fi de schimbat, descoperindu-se parc noi nsusiri tuturor celor trei persoane ale /ericitei ;reimi. -I. $entru c s-a strecurat la nceput n Bisericile "pusului, ca un lup n piele de oaie, cu nsemnare adic nu de purcedere, dup ntelesul grecesc din +vanghelie si din simbol, ci cu nsemnarea de trimitereF((G, cum se apra papa 6artinF(1G fat de 6axim 6rturisitorul si cum explica "nastasie Bibliotecarul sub Ioan -IIIF(9G. -II. $entru c forteaz n chip deosebit, cu nenchipuit ndrzneal, si falsific 'imbolul nsusi, care este depozit comun al crestinismului. -III. $entru c a adus attea tulburri n Biserica cea linistit a lui %umnezeu si a dezbinat neamurile. IH. $entru c a fost dezaprobat n chip solemn de la prima nftisare de ctre doi papi de vesnic amintire, Ceon III si Ioan -III, care - acesta din urm - n epistolaF(AG ctre sfntulF(4G /otie - a pus n rndul lui Iuda pe cei care au introdus-o nti n dumnezeiescul 'imbol. H. $entru c a fost condamnat de multe sfinte 'inoade ale celor patru $atriarhi ai Dsritului. HI. $entru c a fost lovit cu anatem, ca o inovatie si adogire n 'imbol, la 'inodul al optulea ecumenic cel ntrunit la *onstantinopol pentru pacea Bisericilor rsritene si apuseneF(:G. HII. $entru c odat introdus n Bisericile din "pus, fie a nscut fpturi de rusine, fie a atras dup sine n curnd alte inovatii, cele mai multe potrivnice poruncilor celor hotrt scrise n +vanghelie ale 6ntuitorului nostru si tinute pn la introducerea ei n Bisericile n care s-a furisat, ca! stropire n loc de botez, refuzarea sfntului $otirF(7G laicilor, ridicarea uneia si aceleiasi pini frnte, dar folosirea de hostii, azim n loc de pine, lsarea din liturghii a binecuvntrii, adic a dumnezeiestii chemri a prea 'fntului %uh celui *are sfinteste slu.ireaF(8G si desfiintarea vechilor ceremonii apostolice ale Bisericii catolice, oprind de exemplu ungerea cu sfntul mir si mprtsirea cu prea curatele ;aine a pruncilor botezati> necstorirea preotilor, infailibilitatea si vicariatul lui &ristos n persoana $apii si celelalte, nlturnd astfel tot tipul vechi apostolic aproape al tuturor tainelor si al ntregii nvtturi, pe care-l tinea vechea sfnt si dreptcredincioas Biseric a Domei, pe atunci mdular prea cinstit al sfintei Biserici catolice si apostolice. HIII. $entru c a ndemnat pe teologii "pusului, aprtorii ei, neavnd nici un loc nici n 'criptur, nici n $rinti, pentru a da chip plcut gresitelor nvtturi enumerate, nu numai la rstlmcirea 'cripturilor, cum nu vedem la nici unul din $rintii sfintei Biserici catolice, dar si la falsificarea textelor sfinte si neatinse ale dumnezeiestilor $rinti rsriteni ca si apuseni. HI-. $entru c a aprut ca ceva strin, nemaiauzit si blasfemiator chiar si pentru celelalte comunitti crestine existente, care, pentru alte drepte pricini, au fost nlturate din 'taulul catolicF(3G. H-. $entru c nu se poate nc apra nici mcar cu probabilitate din 'cripturi, sau cel putin n chip rational din $rinti, cu tot zelul si cu toat lupta aprtorilor ei, n nici una din acuzatiile enumerateF12G. O asemenea prere poart toate caracteristicile nvtturii gresite, ce provin din firea si din nsusirile ei. 'i deoarece orice nvttur gresit, care atinge cugetarea catolic cu privire la /ericita ;reime si la progresiunileF1(G dumnezeiesti, si nc chiar existenta $rea 'fntului %uh, este si se numeste erezie, si cei care cuget astfel eretici, dup hotrrea celui ntru sfinti %amasus $ap al Domei! %ac cineva va avea dreapt prere despre ;atl si /iul, dar nu va avea despre 'fntul %uh, este eretic 06rturisirea credintei catolice pe care $apa a trimis-o +piscopului $aulin al ;esaloniculuiF11G5, de aceea Biserica una, sfnt, catolic si apostolic, mergnd pe urmele sfintilor $rinti, rsriteni ca si apuseni, a declarat odinioar pe timpul $rintilor si declar iarsi astzi n sinod, c aceast nou prere mai sus artat, c %uhul 'fnt purcede de la ;atl si de la /iul, este n esent erezie, iar partizanii ei, oricine ar fi, eretici, potrivit cu sus numita hotrre sinodic a $rea (1

'fintitului $ap %amasus, si adunrile lor eretice, si orice comuniune duhovniceasc si religioas a fiilor ortodocsi ai Bisericii catolice cu unii ca aceia nengduit, mai ales n virtutea canonului 7 al 'inodului al treilea ecumenicF19G. 4. "ceast erezie, care a atras dup sine si foarte multe inovatii, precum s-a artat, cunoscut fiind pe la .umtatea secolului al sapteleaF1AG, necunoscut si anonim la nceput, si nc diferite nsemnri avnd n provinciile apusene ale +uropei, furisndu-se cu ncetul n timp de patru sau cinci secole, covrsind vechea Ortodoxie a acelor prti prin nepsarea $storilor de atunci si prin protectia 'uveranilorF14G, a dus la rtcire putin cte putin nu numai Bisericile atunci ortodoxe nc ale 'paniei, dar si pe cele germane, galice si italiene, a cror ortodoxie se vestea odinioar n toat lumea, si cu care adeseori comunicau dumnezeiestii nostri $rinti, ca marele "tanasie si -asile cel pn la cer strlucitorF1:G, si a cror mpreun bun ntelegere si lucrare cu noi pn la 'inodul al saptelea ecumenic a pstrat neatins nvttura Bisericii catolice si apostolice. %ar n urm, prin pisma celui care urste binele, inovatiile ei cu privire la ;eologia cea sntoas si ortodox a $rea 'fntului %uh 0a *rui hulire nu se va ierta oamenilor nici n veacul de acum, nici n cel ce va s fie, dup hotrrea %omnului, 6atei HII, 9(-915 si una dup alta, inovatiile privitoare la dumnezeiestile taine si mai ales la taina cea de-lume-mntuitoare a Botezului si a dumnezeiestii mprtsanii si a $reotiei, ca niste fpturi ngrozitoare urmndu-i, au pus stpnire si pe Doma cea veche nssi, de unde lund caracter oficial n Biseric, auF17G primit spre a se deosebi si numele de $apism. *ci episcopii ei supranumindu-se $api, desi la nceput unii dintre ei sau declarat n chip ecumenic mpotriva inovatiei, ca Ceon III si Ioan -III, precum am mai spus, si au dezaprobat-o n toat lumea, unul prin acele plci de argintF18G, iar cellalt prin epistola sa ctre sfntul /otie la 'inodul al optulea ecumenic si prin cea ctre 'fendopulchrosF13G pentru 6etodiu episcopul 6oraviei, cei mai multi dintre urmasii lor, momiti de privilegiile antisinodale ce decurgeau pentru ei din erezieF92G, ntru apsarea Bisericilor lui %umnezeu si gsind n ele mult folos lumesc si cstig mult, nchipuind conducerea monarhic n Biserica cea catolic si monopol al harurilor 'fntului %uh, nu numai au schimbat ct i priveste religia veche, desprtindu-se prin artatele inovatii de cealalt veche si existent nc form de conducere crestin, ci s-au silit nu fr ngduite tratative, cum ne ncredinteaz istoria cea adevrat, ca s atrag cu ei de la Ortodoxie la apostazia lor si celelalte patru $atriarhii si s robeasc astfel Biserica cea catolicF9(G voilor si poruncilor oamenilor. 7. naintasii si $rintii nostri de fericit amintire de atunci, ntru osteneal si sfat ndeobste, vznd clcat n picioare nvttura strmoseasc evanghelic si sfsiat cu mini nelegiuite vesmntul cel de sus tesut al 6ntuitorului nostru, miscati de dragoste printeasc si frteasc au plnsF91G pierderea attor crestini pentru care a murit &ristos si au depus mult zel si iubitoare strduint, si n sinoade si n particular, pentru ca, salvnd nvttura ortodox a sfintei Biserici catolice, s coas mpreun la loc de vor putea ceea ce s-a sfsiat, si ca doctori ncercati au chibzuit laolalt pentru mntuirea mdularului suferind, ndurnd multe suprri si dispret si prigoniri, numai ca s nu se despart n bucti corpul lui &ristos, numai ca s nu se calce n picioare hotrrile dumnezeiestilor si venerabilelor 'inoade. %ar istoria cea nemincinoas ne-a ncredintat de nenduplecata struint apusean n rtcire. "cesti brbati de fericit amintire au ncercat n fapt si n aceast chestiune adevrul cuvintelor celui ntru sfinti $rintelui nostru -asile cel pn la cer strlucitorF99G, care zicea si atunci din experient despre episcopii "pusului si ndeosebi despre $apa nsusi! *are nici nu cunosc adevrul, nici nu sufer s-l nvete, certndu-se cu cei care vor s le anunte adevrul si ntinznd prin ei nsisi ereziaF9AG 0ctre +usebiu al 'amosatei5F94G si astfel cunoscnd nendreptarea lor dup prima si a doua certare frteasc, lsndu-i n pace si evitndu-i i-au lsat la mintea lor cea nencercat 0cci mai bun este rzboiul dect o pace care desparte de %umnezeu, cum a spus si cel ntru sfinti $rintele nostru @rigorie despre arieni5F9:G. %e atunci nu mai este nici o comuniune duhovniceasc ntre noi si ei. *ci au spat cu minile lor prpastie adnc, cea ntre ei si ortodoxie. 9. %ar pentru aceasta $apismul n-a ncetat de a tulbura Biserica cea linistit a lui %umnezeu, ci trimitnd pretutindeni asa numiti 6isionari, oameni traficanti de suflete, ncon.oar pmntul si marea, ca s fac un prozelit, s nsele pe vreunul dintre ortodocsi, s strice nvttura %omnului nostru, s falsifice prin adaos dumnezeiescul 'imbol al sfintei noastre *redinte, s arate de prisos BotezulF97G cel lsat de %umnezeu, inutil mprtsirea cu $otirul ;estamentului si cte altele nenumrate a insuflat demonul inovatiei scolasticilor, care au ndrznit totul n evul mediu, si +piscopilor Domei celei vechi, care au cutezat toate pentru iubirea de stpnire. /ericitii pentru evlavie naintasii si $rintii nostri, desi n multe feluri si n multe chipuri suprati si prigoniti dinuntru si dinafar, direct si indirect de ctre $apism, ncrezndu-se n %omnul, au izbutit s pstreze (9

si s ne predea si nou aceast nepretuit mostenire a $rintilor lor, pe care si noi, cu a.utorul lui %umnezeu, o vom trece ca pe un tezaur de mult pret generatiilor ce vor veni pn la sfrsitul veacului. %ar nu nceteaz pn astzi si nu vor nceta pentru aceasta $apistii s atace dup obiceiul lor ortodoxia, care le este zilnic mustrare vie naintea ochilor ca unor apostati de la credinta lor cea strmoseasc. %e ar fi dat %umnezeu s ndrepte ei aceste atacuri contra ereziei, care a nvlit n "pus si a pus stpnire pe el# *ine se ndoieste, c dac zelul lor pentru distrugerea Ortodoxiei s-ar fi ntrebuintat cumva pentru distrugerea ereziei si a inovatiilor, dup sfaturile cele lui %umnezeu plcute ale lui Ceon al III-lea si Ioan al -III-lea, acei ultimi $api ortodocsi de fericit pomenire, de mult n-ar mai fi rmas nici urm din ea pe lume si am putea acum s spunem acelasi lucruF98G, dup fgduinta apostolic %ar zelul urmasilor lor nu era pentru aprarea *redintei ortodoxe, ca zelul vrednicului de amintire ntru fericiti Ceon al III-lea. 8. $n n timpul de acum, atacurile personale ale $apilor naintasi ncetaser si nu mai erau dect cele ale misionarilor> de curnd ns $apa $ius al IH-lea, care a primit episcopatul Domei la (8A7F93G, a dat la : ianuarie acest an o enciclic intitulat *tre Orientali, avnd dousprezece pagini n traducerea greac, pe care trimisii si au rspndit-o ca pe o miasm venit de undeva din afar nuntrul ;urmei noastre ortodoxe. "ceast enciclic se adreseaz ctre cei care n diferite timpuri si n diferite comunitti crestine au apostaziat si au dezertat la $apism si prin urmare i sunt partizani, dar se ndreapt intentionat si ctre ortodocsi, nu n particular si numindu-i, dar citnd pe numeFA2G 0pag.9. r.(A-(8, pag.A r.(3 si pag.3, r 4, (7 si 195 pe dumnezeiestii si sfintii nostri $rinti, calomniindu-i adic pe ei si pe noi, mostenitorii si urmasii lor> pe ei ca ascultnd zice-se de ordinele papale si de hotrrile venite de la $api, ca de la arbitrii Bisericii catolice, iar pe noi ca pe niste neasculttori de pildele acelora si prin urmare calomniindu-ne fat de ;urma noastr cea de %umnezeu ncredintat, ca pe niste desprtiti de $rintii nostri si nepurttori de gri. pentru datoriile noastre cele sfinte si pentru mntuirea sufleteasc a fiilor nostri duhovnicesti. 'i uzurpnd anume ca pe o proprietate a lor Biserica cea catolic a lui &ristos, pentru c detin, cum se laud, scaunul episcopal al /ericitului $etru, voiesc s amgeasc astfel pe cei mai simpli cu apostazia de la Ortodoxie, adugnd acele cuvinte surprinztoare pentru oricine s-a hrnit cu nvttura teologic 0pag.(2, r. 135! nici nu exist motiv s pretextati contra ntoarcerii la adevrata Biseric si comuniune cu acest sfnt scaun. >5. %esigur c fiecare dintre fratii si fiii nostri n &ristos cu educatie si instructie religioas, citind cu atentie si cu ntelepciunea cea dat lui de %umnezeu, observ c si cuvintele +piscopului de acum al Domei, ca si ale naintasilor lui de la schism, nu sunt cuvinte de pace, cum zice 0pag.7, r.85 si de iubire, ci cuvinte de amgire si absurde, tinznd la interes, dup obiceiul naintasilor lui antisinodali. %e aceea si suntem siguri c asa cum nu sau nselat pn azi, ortodocsii nu se vor nsela nici de acum nainte> cci cuvntul %omnului nostru este sigur 0Ioan H, 45! ,u vor urma pe cel strin, ci vor fugi de la el, pentru c nu cunosc glasul celor strini. >>. *u toate acestea, am socotit de datoria noastr printeasc si frteasc si ca o obligatie sfnt, ca s v ntrim prin prezenta rugminteFA(G n ortodoxia pe care o tineti din strmosi si s artm totodat n treact netemeinicia celor gndite de +piscopul Domei si ce este vdit c el cuget. *ci nu cu mrturisirea sa apostolic si mpodobeste scaunul, ci cu tronul apostolic se sileste s-si stabileasc autoritatea, si cu autoritatea mrturisirea sa. %ar lucrul nu st asa. *ci nu numai c scaunul Domei se socoteste a fi cinstit cumva de ctre fericitul $etru dintr-o simpl traditie, dar nici scaunul domnesc al fericitului $etru, mrturisit de 'fnta 'criptur, adic "ntiohia, a crei Biseric este de aceea mrturisit de sfntul -asile 0+pist. A8 ctre "tanasie cel 6are5FA1G ca cea mai nsemnat dintre Bisericile din lumeFA9G, si ceea ce este si mai mult, 'inodul al doilea ecumenic scriind ctre 'inodul "pusenilorFAAG 0prea cinstitilor si cucernicilor frati si mpreun-liturghisitori %amasusFA4G, "mbrozieFA:G, BrittonFA7G, -alerianFA8G si ceilalti5FA3G mrturiseste zicndF42G! Biserica cea prea veche si n adevr apostolic din "ntiohia 'iriei, n care pentru prima dat s-a ntrebuintat cinstitul nume al crestinilorF4(G, nici aceasta, zicem, Biserica apostolic din "ntiohia, n-a avut vreodat dreptul de a nu fi .udecat cu 'fnta 'criptur si cu hotrrile sinodale, ca una care n adevr se poate mndri cu scaunul lui $etru. %ar ce zicem nssi persoana fericitului $etru a fost .udecat naintea tuturor dup adevrul +vangheliei 0@alateni II5 si a fost gsit, dup mrturie scripturistic, vinovat si nu drept mergndF41G. *e trebuie atunci crezut despre cei care se laud si se semetesc numai cu ocuparea scaunului lui 'i, ntr-adevr, nsusi marele -asile, cel pn la cer strlucitorF49G, acest didascl ecumenic al Ortodoxiei n Biserica cea catolic, la care si +piscopii Domei sunt nevoiti s trimit 0pag. 8, r.9(5F4AG, lmurit si curat ne-a artat mai susF44G ce consideratie trebuie s avem pentru .udectile neptrunsului -aticanF4:G! *are nu cunosc adevrul, nici nu (A

sufer s-l nvete, certndu-se cu cei care le vestesc adevrul si ntrind prin ei nsisi erezia. "sa c nsisi acei sfinti $rinti ai nostri, pe care admirndu-i pe drept, ca pe niste lumintori si nvttori chiar ai "pusului, ni-i enumer /ericirea 'a si ne sftuieste s-i urmm 0aceeasi pagin5, ne nvat s nu .udecm Ortodoxia dup sfntul scaun, ci scaunul nsusi si pe cel de pe scaun s-l .udecm dup dumnezeiestile 'cripturi si regulile sinodale si dup credinta cea propovduit, adic dup Ortodoxia nvtturii celei de totdeauna. "sa au .udecat si au condamnat n 'inod $rintii nostri si pe &onorius $ap al DomeiF47G si pe %ioscur $ap al "lexandrieiF48G si pe 6acedonieF43G si pe ,estorieF:2G $atriarhi de *onstantinopol si pe $etru BnafevsF:(G $atriarhul "ntiohieiF:1G si pe ceilalti. *ci dac si urciunea pustiirii a stat n locul cel sfnt, dup mrturia 'cripturilor 0%aniil IH, 17 si 6atei HHI-, (45, de ce n-ar fi si erezia pe scaun sfnt 'i de aici se arat dintr-o privire zdrnicia si slbiciunea si a celorlalte argumente 0pag. 8, r. 3, ((, (A5 n favoarea puterii despotice a +piscopului Domei. *ci dac Biserica lui &ristos nu s-ar fi ntemeiat pe piatra cea neclintit a mrturisirii lui $etru 0care era rspuns comun din partea apostolilor ntrebati -oi cine ziceti c sunt - 6atei H-I, (45! ;u esti &ristosul, /iul %umnezeului celui viu 0ibidem, (:5, cum ne tlmcesc nou dumnezeiestii $rinti rsriteni si apuseni, s-ar fi ntemeiat pe temelie gresit chiar pe nsusi $etru, dar nc pe $apa, care, dup ce si-a nsusit si cheile mprtiei cerurilor, ce fel de ntrebuintare a fcut de ele se vdeste din istorie. %ar si nsemnarea ntreitului $aste oile mele, dumnezeiestii nostri $rinti comuni de acord nvat c nu era un privilegiu al fericitului $etru asupra celorlalti "postoli, si cu att mai putin si al urmasilor lui, ci o simpl restabilire a lui n apostolat, din care czuse prin ntreit lepdare. %umnezeiescul $etru nsusi se arat a primi astfel ntelesul ntreitei ntrebri a %omnului 6 iubesti si mai mult si dect acestia 0Ioan HHI, l:5. *ci aducndu-si aminte de chiar dac toti s-ar scandaliza de tine, eu nu m voi scandaliza niciodat 0par.(15, s-a ntristat c i-a zis a treia oar m iubesti. %ar urmasii lui iau zicerea n chip oportun n ntelesul cel foarte plcut lorF:9G. ><. %ar, zice /ericirea sa 0pag. 8, r.(15 c %omnul nostru a spus lui $etru 0Cuca HHII, 915! +u m-am rugat pentru tine, ca s nu lipseasc credinta ta, iar tu ntorcndu-te oarecnd ntreste pe fratii ti. Dugciunea %omnului nostru s-a fcut pentru cuvntul c 'atan ncercase 0ibidem 9(5 s tulbure credinta tuturor <cenicilor, dar %omnul i-a ngduit numai pentru $etru, si tocmai de aceea anume, pentru c gria cuvinte de iubire de sine si se ndrepttea pe sine mai presus dect ceilalti 06atei HH-I, 995! *hiar dac toti s-ar scandaliza de ;ine, eu nu m voi scandaliza niciodat. %ar aceast ngduint a fost trectoare, a nceput s blesteme si s .ure, c nu cunosc pe acest om. "tt de slab este firea omeneasc lsat la puterea ei nssi, duhul este osrduitor, iar trupul neputincios 06atei HH-I, A(5, trectoare, am zis pentru ca iarsi venindu-si n sine, prin ntoarcerea sa ntru pocint, s ntreasc si mai mult pe fratii si ntru "cela pentru *are ei nici n-au .urat gresit, nici nu s-au lepdat. O, ntelepte .udecti ale lui %umnezeu# *t de dumnezeiasc si tainic era cea din urm noapte pe pmnt a 6ntuitorului nostru# *ina aceea sfnt este crezut a fi svrsit si astzi n fiecare zi - aceasta s faceti ntru pomenirea mea 0Cuca HHII, (35. 'i ori de cte ori veti mnca pinea aceasta si veti bea paharul acesta, vestiti moartea %omnului pn ce va veni 0I *orinteni HI, 1:5. %ragostea frteasc cea cu atta gri. vestit nou de ctre nvttorul nostru comun, ntru aceasta vor cunoaste toti c sunteti ucenicii mei, dac veti avea dragoste ntre voi 0Ioan HIII, 945 ale crei zapis si conditii $apii le-au sfsiat nti, aprnd si primind inovatii eretice mpotriva celor evanghelizate nou si rnduite de ctre nvttorii si $rintii nostri comuni, nssi aceast dragoste, zicem, lucreaz si astzi n sufletul popoarelor crestine si ndeosebi al celor care le conducF:AG. *ci mrturisim cu trie n fata lui %umnezeu si a oamenilor, c rugciunea 6ntuitorului nostru 0pag.7, r. 995 ctre %umnezeu si ;atl 'u pentru dragostea comun a crestinilor si pentru unitatea ntru una sfnt catolic si apostolic Biseric, n care si credem, ca s fie una precum si noi una suntem 0Ioan H-II, 115, lucreaz n noi, ca si n /ericirea 'a, si aici dorinta si zelul nostru frtesc ntlnesc pe ale /ericirii 'ale, cu aceast singur deosebire, c n noi lucreaz cu conditia de a se pstra ntreg si neatins dumnezeiescul 'imbol cel neprihnit si desvrsit al *redintei crestinilor dup glasul evanghelic si dup hotrrile celor sapte sfinte 'inoade ecumenice si nvttura Bisericii catolice celei de totdeauna, iar n /ericirea 'a pentru ntrirea si predominarea autorittii si functiunii celor care stau pe 'caunul apostolic si cea a noii lor nvtturi. Iat pe scurt capitolul ntregii deosebiri si nentelegeri dintre noi si aceia si zidul cel din mi.loc al desprtirii, care, dup cum ne-a prezis %umnezeu 0ibidem H, l:5, si alte oi am, care nu sunt din acest staul. 'i acelea 6i se cade s le aduc si vor asculta de glasul 6eu, 0care de la ;atl purcede5, nd.duim c, cu mpreuna-lucrare a vestitei ntelepciuni a /ericirii 'ale, se va ridica din mi.loc n zilele noastre. /ie spus acum si cea de a treia. *ci dac socotim dup cuvintele /ericirii 'ale, c rugciunea %omnului nostru pentru $etru, care avea s se lepede si ssi calce .urmntul, rmne legat si unit cu scaunul lui $etru si c se reface virtual si la cei care stau n timp pe el, desi, cum s-a spus mai sus 0par. ((5 cu nimic nu contribuie la ntrirea prerii 0dup cum din exemplul fericitului $etru nsusi din 'criptur aflm, nc si dup pogorrea 'fntului %uh5, ncredintm totusi din (4

cuvintele %omnului, c va veni timpul cnd aceast dumnezeiascF:4G rugciune, cea pentru lepdarea lui $etru, ca s nu lipseasc ntru sfrsit credinta lui, va lucra si asupra vreunuia dintre urmasii scaunuluiF::G lui, care va si plnge amar ca el si ntorcndu-se oarecnd ne va ntri si mai mult pe noi, fratii lui, n mrturisirea ortodox pe care o tinem din strmosi. 'i dea %umnezeu ca acest urmas al lui $etru s fie /ericirea 'a# %ar la aceast umil rugminte a noastr oare ce mpiedic s adugm si sincerul nostru sfat cordial n numele sfintei Biserici catolice ,oi nu ndrznim nicidecum s zicem, cum a zis 0pag (2, r 115 /ericirea 'a, fr alt ntrziere. Eicem ns fr grab, cu matur chibzuint, si nc, de va trebui, cu sfatul +piscopilor si teologilor si nvttorilor celor mai ntelepti, mai evlaviosi si totdeauna mai iubitori de adevr si neprtinitori, de care destui au astzi, dup dumnezeiasca iconomie, toate popoarele din "pus. >3. Eice /ericirea 'a, c +piscopul de CugdunumF:7G, 'fntul Irineu, scrie ntru lauda Bisericii romane! ;oat Biserica, adic credinciosii de pretutindeni, trebuie s fie de acord, pentru ntietatea ei, cu aceast Biseric, n care totdeauna s-a tinut n totul de ctre credinciosii de pretutindeni traditia cea dat de "postoliF:8G. %esi acest sfnt spune cu totul altceva dect ceea ce cred cei de la -atican, le lsm ntelesul si explicarea lor cea dup bunul plac si zicem! cine tgduieste c vechea Biseric roman era apostolic si ortodox 'i nimeni dintre noi nu va pregeta s o numeasc si pild a OrtodoxieiF:3G. ,oi mai ales vom adoga spre marea ei laud, dup istoricul 'ozomen 0Istoria bisericeasc, cartea III, cap. (95 si chipul n care, pn la un timp, a putut s pstreze Ortodoxia ce-i ludm si pe care /ericirea 'a a prsit-o! $entru c n general Biserica cea din tot "pusul, conducndu-se curat de dogmele $rintilor, a fost scutit de ceart si de rtcirile eiF72G. Oare cine dintre $rinti sau dintre noi nsine a tgduit ntietateaF7(G ei canonic n ordinea Ierarhiei, atta timp ct s-a condus curat de dogmele $rintilor, alturndu-se regulii infailibile a 'cripturii si a sfintelor 'inoade %ar acum nu gsim pstrat n ea nici dogma /ericiteiF71G ;reimi dup simbolul dumnezeiestilorF79G $rinti adunati la sinodul I de la ,iceea si la al doilea de la *onstantinopol, pe care l-au mrturisit si l-au ntrit si sub attea blesteme au pus ca pe niste caterisiti pe cei ce-l vor schimba, fie si cu o cirt, celelalte cinci sinoade ecumenice, nici forma cea apostolic a dumnezeiesculuiF7AG Botez, nici invocarea %uhului celui de tain svrsitorF74G asupra celor 'finte, ci vedem n ea si dumnezeiescul $otir socotit - fie departe de noiF7:G - ca o butur de prisos, si foarte multe altele, necunoscute nu numai sfintilor nostri $rinti, care au fost totdeauna canon si dreptar catolic infailibilF77G al Ortodoxiei, precum si /ericirea 'a nvat cu respectul adevrului 0pag.15, dar si vechilor sfinti $rinti ai "pusului. %ar nc si acest primat, pentru care pledeaz din toate puterile /ericirea 'a, ca si naintasii si, a deczut de la un semn frtesc si privilegiu ierarhic la suprematieF78G. *e trebuie deci s credem despre traditiile ei nescrise, dac cele scrise au suferit asa transformare si schimbare n ru 'au cine este att de ndrznet si de ncrezut n autoritatea 'caunului apostolic, nct s cuteze a spune, c dac ar tri din nou cel ntru sfinti $rintele nostru Irineu si ar vedea-o astzi rupt de vechea si originara nvttur apostolic n att de esentiale si catolice articole ale crestinismului, nu s-ar mpotrivi el cel dinti la inovatiile si la dispozitiile arbitrare ale Bisericii romane celei pe drept ludate atunci, ca una ce se conduce curat dup dogmele printesti -znd, de pild, c Biserica roman nu numai nltur din canonul ei liturgic dup inspiratia scolasticilorF73G strvechea si apostolica invocareF82G a %uhului celui de tain sfintitor si c mutileaz IerurgiaF8(G n chip deplorabil n partea ei cea mai esential, dar se si sileste cu hotrre ca s o scoat si din liturghia celorlalte comunitti crestine, calomniind n chip att de nedemn 'caunul apostolic cu care se laud, c s-au strecurat dup schism 0pag. ((, r. ((5F81G, ce n-ar zice despre aceast inovatie acest dumnezeiesc $rinte +l care ne asigur 0cartea I-, cap.9A, editia 6assuetF89G, (85 c pinea cea din pmnt, primind si evocareaF8AG lui %umnezeu, nu mai este pine comun etc., numind evocare invocareaF84G. * prin ea crede Irineu c se svrseste 6isterul .ertfei, a notat n chip deosebit si /rancois /euardentF8:G din ordinul numitilor clugri minori papaliF87G, care a editat la (:93 scrierile sfntului cu scolii, la capitolul (8 al primei crti, pagina ((A! $anem et calIcem commixtum per invocationis verba corpus et sanguinem *hristi vere fieri, c Irineu nvat pinea euharistiei si $aharul amestecatF88G prin cuvintele invocriiF83G devin adevrat trup si snge al lui &ristosF32G. Iar dac ar auzi despre vicariatul si arbitrariul luiF3(G, ce ar zice el, care si pentru o mic si aproape indiferent disput despre serbarea $astilor 0+usebiu, Istoria Bisericeasc -, 1A5 a retinut violenta $apii -ictor n Biserica liber a lui &ristos, sftuindu-l tocmai contrariul cu att cura. si succes "stfel c chiar martorul invocat de /ericirea 'a pentru primatul Bisericii romane arat c autoritatea ei nu este suveran si nici arbitral, cum n-a avut-o niciodat nici nsusi fericitul $etru, ci un privilegiu frtesc n Biserica cea catolic si o distinctie acordat $apilor pentru faima si pentru privilegiul OrasuluiF31G. "sa cum si 'inodul al I--lea ecumenic, pentru a mentine independenta Bisericilor cea hotrt de 'inodul al III-lea ecumenic 0can.85F39G, urmnd 'inodului al II-lea ecumenic 0can.95F3AG si nsusi 'inodului I ecumenic 0can.:5F34G care, numind suprematia arbitrar a $apii peste "pus Obicei, a decis! $entru c Orasul acela este capital, $rintii i-au acordat pe drept JK LMNOPNQKF3:G (:

0can.185, nespunnd nimic despre emanatia apostolic de la $etru, cea nsusit de ei si mai putin dect orice despre vicariatul +piscopilor ei si despre $storia catolicF37G. Iar o asemenea tcere profund asupra unor att de mari privilegii, si nu numai aceasta, dar si motivarea ntiettii lor nu cu paste oile 6ele, nici cu pe aceast piatr voi zidi Biserica 6ea, ci pur si simplu cu obiceiul si cu calitatea de oras-capital si aceasta nu de la %omnul ci de la $rinti va prea cu att mai paradoxal - suntem convinsi - /ericirii 'ale, care gndeste altfel despre ntietatea saF38G 0pag.8. r.(:5F33G, cu ct el nsusi, cum vom vedea 0par.(45, tine n mare stim mrturia ce crede a fi gsit n favoarea scaunului 'u apostolic a 'inodului al I--lea ecumenic amintit, si cu ct 'fntul @rigore %ialogul, numit si cel 6are 0cartea I, ep.145, obisnuia s numeasc aceste patru 'inoade ecumenice ca patru +vanghelii si piatr n patru colturi, pe care s-a zidit Biserica cea catolicF(22G. >;. Eice /ericirea 'a 0pag.(2, r. (15! certndu-se ntre ei *orintenii au fcut artareF(2(G ctre *lement $ap al Domei, care .udecnd cazul le-a scris, iar ei att de mult au mbrtisat hotrrea lui, nct o citeau si n BisericF(21G. %ar acesta este un argument foarte slab al autorittii papale n *asa lui %umnezeu. *ci atunci, fiind Doma centru al conducerii si capital, n care rezidau mpratii, trebuia ca orice chestiune de oarecare important, cum este cea istorisit a *orintenilor, s se hotrasc acolo, mai ales dac una din prtile ce erau n nentelegere recurgea la a.utor dinafar, cum se ntmpl si pn astzi. $atriarhii "lexandriei, "ntiohiei, Ierusalimului, n cazuri extraordinare si greu de rezolvat scriu patriarhului de *onstantinopol, pentru c este n resedint imperial si nc pentru ntietatea lui sinodalF(29G. 'i dac colaborarea frteasc va ndrepta ceea ce este de ndreptat, bine# %ar dac nu, se anunt lucrul si *onducerii dup rnduialF(2AG. %ar acest concurs frtesc ntru credinta crestin nu se vinde prin robirea Bisericilor lui %umnezeu. "cestea fiind zise si despre exemplele citate de /ericirea 'a din sfintii "tanasie cel 6are si Ioan &risostom 0p.3, 4, (75 despre protectia frteasc si cuvenit ntiettiiF(24G +piscopilor Domei Iuliu si Inocentiu, a crei datorint o cer de la noi astzi urmasii acelora prin falsificarea dumnezeiescului 'imbol, desi Iuliu nsusi s-a indignat atunci contra unora, c tulbur Bisericile nestruind n nvttura de la ,iceea 0'ozomenF(2:G, Istoria bisericeasc, cartea III, cap. 75 si a amenintat 0ibidem5...sau n viitor nu vor fi tolerati, de nu vor nceta cu inovatiileF(27G. %e notat nc, n cazul *orintenilor, c atunci fiind numai trei scaune patriarhaleF(28G, cel mai aproape si cel mai indicat ca locF(23G pentru *orinteni era al Domei, ctre care si trebuiau s se ndrepte canonic. ,u vedem deci n acestea nimic extraordinar, care s arate suprematiaF((2G $apei n Biserica liber a lui %umnezeu. >@. %ar zice, n fine, /ericirea 'a 0aceeasi pagin, r.125, c 'inodul al I--lea ecumenic 0pe care din greseal, desigur, l mut de la *alcedon la *artagenaF(((G5, a strigat dup citirea epistolei $apei Ceon I! $etru a vorbit astfel prin Ceon. Cucrul este adevrat. %ar nu trebuia s treac cu vederea /ericirea 'a si cum si dup ce fel de lucrare au strigat $rintii nostri ceea ce au strigat ntru lauda lui Ceon. $entru c aceeaF((1G poate din preocuparea de a fi concis pare necomplet n acest punct necesar, care arat cu evident cu ct st mai presus autoritatea 'inodului ecumenic nu numai dect a $apei, dar si dect a 'inoduluiF((9G lui, iat vom arta noi n public faptul, asa cum a fost. %in cei peste sase sute de $rinti adunati de 'inodul de la *alcedon, aproape dou sute, cei mai nvtati dinte ei, au fost nsrcinati de 'inod ca s cerceteze si dup liter si dup sens amintita +pistol a lui CeonF((AG, si nu numai att, ci s raporteze n scris si sub semntur prerea lor asupra ei, dac este sau nu ortodox. *ele aproape dou sute de aprobri si cercetri partiale ale +pistolei se gsesc ndeosebi n sedinta a patra a numitului 'inod, cu acest fel de cuprins, de exemplu! 6aximos al "ntiohiei 'iriei a zis! +pistola sfntului "rhiepiscop Ceon al Domei celei mprtesti este de acord cu cele expuse de ctre cei trei sute optsprezece sfinti $rinti de la ,iceea si cei o sut cincizeci de la *onstantinopol noua Dom si cu credinta expus la +fes de prea sfintitul +piscop *iril. 'i am subscris. 'i iarsi! ;eodoret prea cucerniculF((4G +piscop al *irului! +pistola prea sfintitului "rhiepiscop domnulF((:G Ceon este de acord cu credinta expus la ,iceea de ctre sfintii si fericitiiF((7G $rinti si cu 'imbolul *redintei cel ntocmit la *onstantinopol de ctre cei o sut cincizeci si cu +pistolele fericituluiF((8G *iril. 'i acceptnd sus numita +pistol am subscris. 'i asa mai departe, toti mrturisesc! +pistola concord, +pistola este conform, +pistola este conform ct priveste sensul etc.> dup att de mult si asa de riguroas cercetare fcut alturi de sfintele 'inoade de mai nainteF((3G si dup deplin informare asupra OrtodoxieiF(12G ideilor, si nu pentru c era pur si simplu +pistol a $apei, au scos, fr nici o pism, aceast exclamatie faimoas, cu care si /ericirea 'a acum ludndu-se se mndreste. %ar dac si /ericirea 'a ne-ar fi comunicat lucruri conforme si de acord cu sfintele sapte 'inoade (7

ecumenice de mai nainte, n loc s se laude cu pietatea naintasilor si cea vestit de naintasii si $rintii nostri ntr-un 'inod ecumenic, s-ar putea luda pe drept cu propria sa Ortodoxie, vestind adic n loc de onoruri strmosesti virtuti proprii. "sa c depinde si acum de /ericirea 'a, ca scriindu-ne de acelea, de care, cercetndule si comparndu-le cei dou sute de $rinti s le gseasc de acord si conforme cu 'inoadele mai sus pomeniteF(1(G, de el - zicem - depinde ca s aud si de la noi pctosii astzi nu numai $etru a vorbit asaF(11G, si orice alt se mai cuvineF(19G, dar si! /ie srutat sfnta mn, care a sters lacrimile Bisericii catolice. >4. 'i este permis ntru totul s asteptm de la ntelegerea /ericirii 'ale un lucru att de mare, vrednic de adevratul urmas al fericitului $etru, al lui Ceon I si Ceon III, cel care pentru paza *redintei ortodoxe a gravat pe table inexpugnabile dumnezeiescul 'imbol fr inovatieF(1AG, lucru care va reuni Bisericile "pusului cu Biserica sfnt catolic, n care sunt nc vacante si gata de primire si scaunul de nti - stttor canonicF(14G al /ericirii 'ale si celelalte scaune ale tuturor episcopilor "pusului. *ci Biserica cea catolic, asteptnd n tot cazul ntoarcerea $storilor ce au apostaziat, mpreun cu turmele lor, nu numeste nominalF(1:G intrusi la locul de conducere al celor n functiune, traficnd cu $reotiaF(17G. 'i am asteptat cuvnt de mngiere si-l nd.duiam, cum scria sfntul -asile ctre sfntul "mbrozie, +piscop de 6ediolanum 0+pistola 445F(18G, s se rennoiasc vechile urme ale $rintilor, cnd nu fr mare surprindere am citit numita enciclic adresat rsritenilor, n care cu nemngiat durere de suflet vedem si pe /ericirea 'a cea ludat pentru ntelepciune, ca si pe naintasii ei de dup schismF(13G, vorbind cuvinte de falsificareF(92G, adic de fals nscriere n sfntul nostru simbol cel fr defectF(9(G, pecetluit de cele sapte 'inoade ecumeniceF(91G> de clcare a sfintelor liturghii, a cror numai cereasc testur si numele celor care le-au ntocmit si aerul de venerabil antichitate si autoritatea ce le-a fost dat de 'inodul al saptelea ecumenic 0actul -I5 ar fi amortit si ar fi fcut s se abtin chiar mna nelegiuit si a toate cuteztoare, care a plmuit pe %omnul 'laveiF(99G. %in acestea am presupus n ce labirint de vtmare fr iesire si n ce ireparabil greseal de rsturnareF(9AG a dus $apismul chiar si pe cei mai ntelepti si mai evlaviosi +piscopi ai Bisericii romane, nct s nu mai poat face altfel pentru mentinerea infailibilei si prin urmare invidiatei autoritti vicariale si a primatului de stpnireF(94G cu cele ce decurg din el, dect s-si bat .oc si de cele mai sfinte si intangibile lucruri, si s ndrzneasc mpotriva tuturor, si aceasta mbrcati n cuvnt cu evlavia antichittii venerabile 0pag. ((, r. l:5, n realitate ns mnia inovatoare rmne nuntru nenduplecat mpotriva 'finteniei zicnd trebuie s fie nlturate din acesteaF(9:G cele introduse n ele dup desprtire ## etc. 0ibidem, r. ((5, amestecnd astfel pn si n *ina %omnuluiF(97G veninul inovatiei. 'i se pare din aceste cuvinteF(98G, dup cum crede /ericirea 'a, c s-a ntmplat si n Biserica ortodox catolic ceea ce vede c s-a ntmplat si n a Domei dup $apism! adic schimbare dintr-odat n toate tainele si stricare dup vorbria scolasticF(93G, n care ncreznd-se, se multumeste cu gndul c si sfintele noastre Citurghii si ;aine si %ogme au suferit la fel, respectuoas totusi totdeauna cu antichitatea lor venerabil# si din condescendent orisicum apostolic# fr - cum zice 0pag.((, r.45 - s ne ntristeze cu vreo prescriptie aspr# %intr-o asemenea necunoastere a rnduielilor noastre apostolice si catolice a provenit n tot cazul si cealalt declaratie a sa 0pag.7, r.115! %ar nici ntre voi nu s-a putut mentine unitatea nvtturii si a sfintei supravegheriF(A2G, atribuindu-ne n chip curios nou propria lor suferint, cum oarecnd si $apa Ceon al IH-lea scria celui ntru fericiti 6ihail *erularie, acuznd pe greci c au schimbat 'imbolul Bisericii catoliceF(A(G, nerusinndu-se nicidecum nici de demnitatea sa, nici de istorie. %ar suntem ncredintati c dac /ericirea 'a si-ar aduce aminte de arheologia si de istoria bisericeasc, de nvttura dumnezeiestilor $rinti si de vechile liturghii ale @aliei, ale 'paniei si de evhologhiul vechii Biserici romane, va afla cu surprindere cte alte fiice monstruoase a nscut $apismul n "pus, cari si acum triesc, pe cnd Ortodoxia a pstrat la noi Biserica cea catolic mireas curat pentru mirele ei, desi fr s aib nici o politie lumeasc, sau, cum zice /ericirea 'a 0pag.7, r. 195 supraveghere sfnt, ci legat numai prin legtura dragostei si prin afectiunea pentru mama comun n unitatea *redintei pecetluite cu cele sapte peceti ale %uhului 0"pocalipsa -, l5, adic cu cele sapte 'inoade ecumenice, si n ascultarea adevrului. $entru cte trebuiesc n adevr s fie nlturate din dogmele si tainele papale de astzi, ntruct sunt porunci omenesti, pentru ca s se poat rempca Biserica cea ntru toate inovatoare a "pusului cu credinta catolic ortodox cea neschimbat a $rintilor nostri comuni, spre care, precum cunoaste dup cele ce zice 0pag.8. r 925, este zelul nostru comun de a lua seama la nvttura cea pstrat de ctre strmosii nostri, bine face nvtndu-ne 0ibidem r.9(5 s urmm vechilor Ierarhi si credinciosi ai provinciilor orientale care, de felul cum ntelegeau autoritatea nvttoreascF(A1G a "rhiepiscopilor Domei celei vechi si ce idee despre ei trebuie s avem n Biserica ortodox si n ce fel trebuie s primim nvtturile lor, ne-au lsat nou pild prin 'inoade 0paragraf (45 si ne-a lmurit clar -asile cel pn la cer strlucitorulF(A9G 0paragraf (75. 'i cum trebuie s ntelegem si suprematia, acelasi mare -asile formuleazF(AAG n putine cuvinte voiam s scriu corifeului lor 0ibidem5, deoarece noi nu facem aici un tratatF(A4G. (8

>7. %in toate acestea conchide orice om instruit n nvttura catolic cea sntoas, dar ndeosebi /ericirea 'a, ct este de nepios si antisinodalF(A:G a se cuteza s se schimbe dogmele si liturghiile noastre si celelalte ierurgiiF(A7G, svrsite si nc si mrturisite ca fiind de aceeasi vrst cu propovduirea crestin, pentru respectul ce li s-a acordat totdeauna, si crezute intangibile chiar si de vechii $api ortodocsi, crora altdat erau comune ca si nou acestea. 'i se ntelege ct este de cuviincioas si sfntF(A8G ndreptarea inovatiilor, a cror introducere n Biserica Domei noi stim n ce timp s-a fcutF(A3G, si fericitii nostri $rinti au protestat la timp mpotriva inovatiei. %ar sunt pentru /ericirea 'a si alte motive pentru usurinta acestei schimbriF(42G. nti, c ale noastre au fost altdat respectabile si pentru "puseni, care aveau aceleasi ierurgii si mrturiseau acelasi 'imbol. Iar cele inovateF(4(G nici nu erau cunoscute $rintilor nostri, nici nu pot fi dovedite fie mcar si din scrierile $rintilor ortodocsi apuseni, nici nu sunt recomandate fie prin vechimea, fie prin catolicitatea lor. "poi la noi n-au putut niciodat nici patriarhi, nici sinoade s introduc lucruri noi, pentru c aprtorul religiei este nsusi trupul Bisericii, adic $oporul nsusiF(41G, care vrea ca religia s-i fie vesnic neschimbat si la fel cu a $rintilor si, cum au experimentat n fapt multi dintre $apii de dup schism si dintre $atriarhii latinizantiF(49G, care n-au izbutit nimic, pe cnd n Biserica apusean, cum au fcut n diferite timpuri $apii, au decretat cele noi fie usor, fie prin constrngere, pentru iconomie, dup cum se .ustificau ctre $rintii nostri, desi mprteau trupul lui &ristos, tot astfel $apa poate, pentru dumnezeiasc n adevr si foarte ndrepttit iconomieF(4AG, refcnd nu mrea., ci nssi haina cea sfsiat a 6ntuitorului, s reconstituie cele vechi si respectabile n stare s pstreze pietatea, precum zice si /ericirea 'a 0pag.((, r.(:5, pe care si el nsusi le cinsteste, cum zice 0ibidem r.(A5, si naintasii si, adugnd cuvntul memorabil al unuia dintre fericitii si naintasi 0acesta este *elestin, n timpul 'inodului al III-lea ecumenic5! %esinat novitas incessere vetustatem s nceteze noutatea de a ataca vechimea. 'i bucure-se mcar de acest cstig Biserica cea catolic din infailibilitatea de pnF(44G acum a declaratiilor $apilor. n tot cazul trebuie s mrturisim, c pentru o asemenea ntreprindere, desi $ius IH este att de mare si ca ntelepciune si ca pietate si ca zel pentru unirea crestin n Biserica cea catolic, precum zice, va ntmpina totusi greutti si osteneli si dinuntru si dinafar. %ar noi suntem ntru aceasta datori, mai ales, s amintim /ericirii 'ale - s fie cu iertare aceast ndrzneal# nssi tema +pistolei sale 0pag.8, r.915 c n cele privitoare la mrturisirea dumnezeiestii religii, nu exist nimic att de grozav, care s nu trebuiasc ndurat si pentru slava lui &ristos si pentru rsplata din viata vesnic. Devine /ericirii 'ale ca s arate naintea lui %umnezeu si a oamenilor c, asa cum este nceptor al unui sfat plcut lui %umnezeu, tot astfel este si cel care de bunvoie apr adevrul evanghelic si sinodal, nc si cu sacrificiul propriilor interese, ca s fie cum zice profetul 0Isaia CH, (7F(4:G5! $rint n pace si episcop, n dreptateF(47G. /ie# %ar pn s se ntmple aceast ntoarcere dorit a Bisericilor apostate la corpul Bisericii una, sfnt, catolic si apostolic, al crei cap &ristos este 0+feseni I-, (45 iar noi fiecare membre n parte, orice sfat venit de la ei, orice ndemn din oficiuF(48G, tinznd la distrugerea credintei noastre celei fr pat pstrate de la $rinti, este nu numai suspect si trebuie evitat, dar se si condamn sinodal pe drept, ca nelegiuit si pierztor de suflet. 'i n aceast categorie intr n primul rnd si numita enciclic a +piscopului Domei celei vechi, $apa $ius IH, *tre Orientali si ca atare declarm acest lucru n Biserica cea catolic. >9. $entru aceea, iubiti frati si mpreun - liturghisitori ai 'mereniei noastreF(43G, ca totdeauna, asa si acum, mai ales n aceast mpre.urare a publicrii numitei +nciclice, socotim pentru noi ca o datorie de nenlturat dup obligatia noastr patriarhal si sinodalF(:2G, ca s nu se piard nimeni din sfntul 'taul al Bisericii catolice ortodoxe, 6ama cea prea sfnt a noastr a tuturor, s ne amintim n fiecare zi si s v ndemnm si pe voi ntru aceasta, pentru ca amintindu-v unii altora cuvintele si ndemnurile fericitului $avel ctre sfintii nostri naintasi, pe care el i-a chemat de laF(:(G +fes, s repetm unii ctre altii! Cuati seama la voi si la toat turma, n care %uhul 'fnt v-a pus pe voi +piscopi ca s pstoriti Biserica lui %umnezeu, pe care a cstigat-o cu sngele 'u. *ci stiu aceasta, c vor veni dup plecareaF(:1G mea )lupi rpitori) la voi, care nu vor cruta turma, si dintre voi nsiv se vor ridica brbati vorbind lucruri stricateF(:9G, pentru a smulge ucenici n urma lor. %e aceea privegheati 0/aptele "postolilor HH5F(:AG. "tunci naintasii si $rintii nostri, auzind aceste sfinte porunciF(:4G, au fcut plngere mare si cznd pe grumazul lui l srutauF(::G. %e aceea dar si noi fratilor, auzindu-l sftuindu-ne cu lacrimiF(:7G, s cdem cu gndul pe grumazul lui si srutndu-l s-l mngiem cu statornica noastr fgduintF(:8G, c nimeni nu ne va desprti de dragostea lui &ristos, nimeni nu ne va ndeprta de la nvttura evanghelic, nimeni nu ne va rtci de la cluza cea sigur a $rintilor nostriF(:3G, asa cum nici pe ei nimeni n-a putut s-i amgeasc, cu toat silinta ce si-au dat n diferite timpuri cei ridicati asupra lor de ctre ispititorul, ca s auzim de la 'tpnulF(72G! Bine slug bun si credincioas, nfptuind scopul *redinteiF(7(G, adic mntuirea sufletelor noastre si a ;urmei celei cugettoare, creia ne-a pus %uhul (3

'fnt $stori. >8. "ceast porunc si ndemnare apostolic o transmitem prin voi si ntregii adunriF(71G ortodoxe, n orice parte a pmntului s-ar gsi, $reotilor si Ieromonahilor, Ierodiaconilor si 6onahilor, ntr-un cuvnt ntregului *ler si poporului evlavios, conductori si condusi, bogati sau sraci, printilor si copiilor, nvttorilor si scolarilor, celor nvtati si celor nenvtati, stpnilor si servilor, pentru ca toti ntrindu-ne si sftuindu-ne unii pe altii s putem rezista la mestesugirile diavolului. *ci asa ne ndeamn pe toti si fericitul $etru "postolulF(79G! /iti cumptati, privegheati, c potrivnicul nostru diavolul ca un leu care rcneste umbl, cutnd pe cine s nghit. *ruia rezistati-i tari n credint. <5. *ci credinta noastr, fratilor, nu este de la oameni si prin om, ci prin descoperirea lui Iisus &ristos, pe care au vestit-o dumnezeiestii "postoli, au ntrit-o sfintele 'inoade ecumenice, au transmis-o prin succesiune prea marii %ascli ntelepti ai lumiiF(7AG si a confirmat-o sngele vrsat al sfintilor 6artiri. ' tinem mrturisirea pe care am primit-o curat de la attia brbatiF(74G, evitnd orice inovatie, ca pe o insuflare a diavolului> cel care primeste inovatie vdeste nedesvrsitF(7:G *redinta ortodox cea propovduitF(77G. %ar aceasta este pecetluit ca desvrsit, nesuferind nici micsorare, nici adugire, nici vreo schimbare oarecare, si cel care ndrzneste s fac sau s sftuiasc sau s cugete la aceastaF(78G, a si tgduit credinta lui &ristos, s-a si supus de bun voie anatemei vesnice, pentru blasfemie mpotriva %uhului 'fnt, ca si cum adic n-ar fi vorbit drept n 'cripturi si prin 'inoadele ecumeniceF(73G. "ceast nfricosat anatem, frati si fii iubiti n &ristos, nu o rostim noi astzi, ci a rostit-o cel dinti 6ntuitorul nostru 06atei HII, 915! *elui ce va vorbi mpotriva %uhului 'fnt nu i se va ierta nici n veacul de acum, nici n cel viitor> a rostit-o dumnezeiescul $avel 0@alateni I, :5! 6 mir c asa de iute ati trecut de la &ristos *el ce v-a chemat n har la alt evanghelie, care nu este altceva, dect c sunt unii dintre voi, care v tulbur si voiesc s schimbe +vanghelia lui &ristos> dar chiar dac noi sau nger din cer va vesti vou altceva dect v-am vestit, anatema s fie> au rostit-o cele sapte 'inoade ecumenice si toat ceata de-%umnezeu-purttorilorF(82G $rinti. %e aceea toti cei care inoveaz sau prin erezie sau prin schism, de bun voia lor s-au mbrcat, dup psalmist 0$salm *-III, (75, cu blestemul ca si cu o hain, fie c ar fi fost $api, fie $atriarhi, fie clerici, fie laici. *hiar nger din cer, anatema s fie, dac cineva vesteste vou altceva dect ati primit. "sa cugetnd $rintii nostri si ascultnd de cuvintele cele de suflet mntuitoare ale lui $avel, au stat statornici si neclintiti n credinta cea prin succesiune ncredintat lor si au pstrat-o neschimbat si nentinat printre attea erezii si ne-au transmis-o nou curat si nefalsificat, cum curat a iesit din gura celor dinti slu.itori ai *uvntului. "sa cugetnd si noi o vom transmite curat, cum am primit-o, generatiilor viitoare, nimic schimbnd, ca s poat nftisa si aceia, ca noi, neavnd a se rusinaF(8(G, cnd vorbesc despre credinta strmoseasc. <>. %e aceea, frati si fii ai nostri iubiti ntru %omnul, curtindu-ne sufletele cu ascultarea adevrului, dup cuvntul "postolului 0$etru I, 115 s lum seam la cele auzite, ca nu cumva s trecem pe lng eleF(81G 0+vrei II, (5. *redinta si mrturisirea pe care o tinem nu are a se rusinaF(89G, fiind nvtat n +vanghelie din gura %omnului nostru, mrturisit de sfintii "postoli, de ctre sfintele sapte 'inoade ecumenice, propovduit n toat lumea, mrturisit si de vr.masii ei, care, nainte de a apostazia de la Ortodoxie la erezii, tineau aceast *redint si ei, sau mcar printii sau strmosii lor. +ste mrturisit de ntreaga istorie, ca aceea care a triumfat mpotriva tuturor ereziilor, ce au prigonit-o si o prigonesc, precum vedeti, pn astzi. <nii dup altii, sfintii dumnezeiesti $rintiF(8AG si naintasi ai nostri, ncepnd de la "postoli, si cei pe care "postolii i-au pus urmasi pn astzi, constituind un singur si nentrerupt lantF(84G si tinndu-se de mn, nchid mpreun o sfnt Incint, a crei us este &ristos si n care toat ;urma ortodox este pstorit n psunile cele roditoare ale +denului tainic, si nu pe crri prpstioase si aspre#, cum crede /ericirea 'a 0pag.7, r.(15. Biserica noastr detine nsesi textele sigure si nefalsificate ale dumnezeiestilor 'cripturi, traducerea cea adevrat si dreapt a -echiului ;estament, iar pentru cel nou nsusi originalul> ceremoniile sfintelor ;aineF(8:G si ndeosebi cele ale dumnezeiestilor Citurghii sunt nsesi acele strlucite si misctoare ceremonii transmise de la "postoli. ,ici un neam, nici o comunitate crestin nu poate s nu se laudeF(87G cu Iacob, cu -asile, cu &risostom> venerabilele 'inoade ecumenice, acesti sapte stlpi ai casei ntelepciunii, n aceasta si la noi s-au tinutF(88G. "ceasta posed originalele sfintelor lor hotrriF(83G. $storii ei si cinstitul $resbiteriu si *inul monahal pstreaz nssi demnitatea cea prea veche si curat a primelor secole ale crestinismului, si n vrednicie si n viat, nc si n nssi mbrcmintea lor cea simplF(32G. %a, n adevr, n acest sfnt 'taul continuu au srit si sar, precum vedem si n timpul nostru, lupi greiF(3(G, dup prezicerea "postolului, ceea ce arat c adevratii miei ai "rhipstorului n el sunt adpostiti, dar el a cntat si va cnta n veac ncon.urnd m-au ncon.urat si n numele 12

%omnului m-am aprat de ei 0$salm *H-II, ((5. ' adugm o amintire tristF(31G, dar necesar pentru dovedirea si ncredintarea adevrului cuvintelor noastre! ;oate neamurile crestine, cte se vd astzi cinstind numele lui &ristos, neexceptnd nici chiar "pusul si nici Doma nssi, cum ne ncredintm si din lista primilor $api, au fost nvtate credinta cea adevrat n &ristos de ctre sfintii nostri naintasi si $rinti, desi mai trziu brbati vicleni, dintre care multi $stori si "rhipstori ai numitelor neamuri, cuteznd cu gnduri ticloase si cu preri eretice, au ntinat, vai, ortodoxia acelor neamuri, precum ne nvat istoria cea nemincinoas, precum a prezis $avel. <<. $entru aceea, frati si fii ai nostri duhovnicesti, s cunoastem bine ct de mare este harul, pe care %umnezeu l-a dat *redintei noastre ortodoxe si Bisericii Cui una, sfinte, catolice si apostolice, care ca o 6am credincioas sotului ei ne creste pe noi ntru a nu fi de rusine si a ne apra bine, cu cura. demnF(39G pentru nde.dea cea din noi. %ar ce vom rsplti %omnului noi pctosii pentru toate cte ne-a dat nou %omnul si %umnezeul nostru cel fr de trebuint, *el *are ne-a cstigat pe noi cu nsusi sngele 'u, nimic altceva nu cere de la noi, dect numai devotament din tot sufletul si din toat inima fat de sfntaF(3AG si neptata *redint a $rintilor nostri> iubirea si afectiunea pentru Biserica ortodox cea care ne-a renscutF(34G pe noi nu prin stropire inovatoareF(3:G, ci prin dumnezeiasca baieF(37G a Botezului apostolic> cea care ne hrneste pe noi dup ;estamentul cel vesnic al 6ntuitorului nostru cu nsusi cinstitul Cui ;rup si ne adap din destul, ca o adevrat mam, cu cinstitul Cui 'nge vrsat pentru mntuirea noastr si a lumiiF(38G. ' o ncon.urm dar cu gndul ca puii pe closc, n orice parte a pmntului ne-am gsi, la 6iaznoapte sau la 6iazzi, la Dsrit sau la "pus. ' tintim privirile si cugetele noastre la dumnezeiasca si prea strlucita ei fat si frumuseteF(33G. ' cuprindem cu amndou minile haina ei cea luminoas, cu care a mbrcat-o cu neprihnitele 'ale mini mirele cel frumos la vedereF122G cnd a rscumprat-o din robia celui vicleanF12(G si si-a mpodobit-o ca pe o mireas vesnic. ' simtim n sufletele noastre acel reciproc sentiment de durere de mam iubitoare de copii si de copii iubitori de mamF121G, cnd oameni cu gnduriF129G de lupi si traficanti de suflete se silesc si mestesugescF12AG, fie s-o ia pe ea roab, fie s-i smulg pe ei, ca pe niste miei, de la mamele lor. ' ntrim acest sentiment clerici si laici, acum mai ales, cnd vr.masul cel cugettor al mntuirii noastre, oferind nlesniri nseltoare 0pag.((, r.1, 145 F124G, ntrebuinteaz asemenea instrumente si umbl pretutindeni, cum zice fericitulF12:G $etru, cutnd pe cine s nghit, si cnd n calea aceasta, pe care mergem, n pace si fr rutate, pune cursele lui cele nseltoare. <3. Iar %umnezeul pcii, *are a ridicat din morti pe pstorul oilor cel 6are, *are nu dormiteaz si nu se d somnului pzind pe Israil, va pzi inimile si cugetele voastre si va ndrepta cile voastre spre tot lucrul cel bun. /iti sntosi bucurndu-v n %omnul. (8A8, luna 6ai, indiction -IF127G. R "ntimF128G, cu mila lui %umnezeu "rhiepiscop al *onstantinopolului, Doma cea nou, si patriarh ecumenic, frate iubit n &ristos %umnezeu si rugtorF123G. R Ierotei, cu mila lui %umnezeu $atriarh al "lexandriei si al ntregului +gipt, frate iubit n &ristos %umnezeu si rugtor. R 6etodie, cu mila lui %umnezeu $atriarh al marelui oras al lui %umnezeuF1(2G "ntiohia si al ntregului Orient, frate iubit n &ristos %umnezeu si rugtor. R *iril, cu mila lui %umnezeu $atriarh al Ierusalimului si al ntregii $alestine, frate iubit n &ristos %umnezeu si rugtor.

!fntul !inod din Constantinopol R $aisieF1((G al *ezareii R %ionisie al Iracliei R %ionisie al ,icomidiei R ,eofit de %ercos R *iril al ,eocezareeii 1( R "ntim al +fesului R Ioachim al *uzicului R Ierotei al *alcedonului R @herasim al "drianopolului R ;eoclit al -eriei

R 6eletide al $isidiei R %ionisie de 6elenic R %aniil de Cimnos R Iosif de +rseSion

R "nastasie al 'mirnei R $aisie al 'ofieiF1(1G R $anteleimonF1(9G de %rInopolis R "ntim de -odena

!fntul !inod din $ntio ia R Eaharia al "rcadiei R Ioanichie de ;ripolis !fntul !inod de la +erusalim R 6etodie al +mesei R "rtemie al Caodiceii

R 6eletie al $etreiF1(AG R /ilimon al @azei R ;adeu al 'evastei R Ierotei al ;aboruluiF1(:G

R %ionisie al Betleemului R'amuil de ,eapolisF1(4G R Ionichie al /iladelfiei

D>E ;raducerea pe care o dm este literar, ceea ce o face greoaie, dar mai fidel. "m preferat-o unei traduceri libere, si pentru a pstra aerul bisericesc si arhaic al enciclicei grecesti si pentru a respecta termeni si expresii, care, ntr-o traducere liber, se pot rstlmci. <nele neologisme sunt totusi inevitabile. D<E "cest titlu a displcut, fireste, romano-catolicilor, pentru care Biserica una, sfnt, catolic si apostolic este cea roman. <n asemenea titlu, crede T. *hanterel nu arat deloc de la cine eman enciclica> episcopi si credinciosi )ortodocsi) are Biserica roman n tot orientul 0v. Dohrbacher- *hantrel, &istoire universelle de lU+glise catholiVue, ed.3, t. HI-, $aris l322, pag.8425. /ormula WXK, YZXK, [K\]^Q[_ [KQ K`OJ]^Q[_ U a[[^_OQK apartine simbolului credintei. *uvntul catolic implic de la prima lui ntrebuintare cunoscut 0'f. Ignatie al "ntiohiei, +pitola ctre 'mirneni -III, 15 notiunea de ortodoxie 0comp. 6artiriul sfntului $olicarp, adresa si -III, l5. "cest atribut se cuvine de aceea de drept Bisericii ortodoxe si n nici un caz exclusiv celei romane. Ca %allas si 6ansi se traduce inconsecvent fie catholiVue fie universelle. %allas la pagina 13 noteaz! *uvntul *atolic nsemneaz literal <niversal. "cest nume fiind comun Bisericii ntregi nainte de secolul al IH-lea, Biserica ortodox de Dsrit l pstreaz. D3E bNQ]c> %allas si 6ansi traduc acest ad.ectiv cnd divin cnd saint. D;E +p. /ilipeni II,7 D@E $salm H-III, 4 0citat si n +p. Domani H, l85. D4E %allas p. 92, necunoscnd probabil cartea citat, traduce! 'econd D7E *omp . II *orinteni HII, 3. D9E $entru .ustificarea cuvntului, vezi par.: D8E 'inodul al III-lea ecumenic 0+fes A9(5 a oprit sub pedeapsa excomunicrii si a depunerii ntrebuintarea altui simbol dect cel niceo 0-constantinopolitan5 sau schimbarea acestuia 0canon 75, 0v. si sedinta -I, la &efele11

CeclercV, &istorie des conciles, t. II, partea I, $aris l328, p.99(5. %e vzut lunga si importanta not din $idalion L_bK^Q]c, ed 4 0Ioan ,icolaidis Besisoglu5 "tena (328, p l7:-(78. D>5E ;raducerea francez %allas p.99 si 6ansi p.A2, col. 981 %, adaug aici! dUapres la doctrine de Dome. D>>E %allas, p.99 si 6ansi A2, 981! la mision dans le temps. D><E 6artin I 0:A8-:495. n 6igne $.C. 87 nu se gseste o epistol sau scriere adresat lui 6axim 6rturisitorul. D>3E Ioan -III! 871-881 D>;E +pistola 942, ad $hotum patriarcham *onstantinopolitanum 0anno 873-8815. %e processione 'piritus sancti , $.C. l1:, 3AA-3A: locul citat este la col. 3A4 *! Deverantiae italiVue tuae iterum significamus, ut de hac additione in 'Imbolo 0et /ilio scilicet5 tibi satisfacimus, Vuod non solum hoc non dicimus, sed etiam Vuod eos Vui principio hoc dicere sua insania ausi sunt, Vuasi transgressores divini verbi condemnamus, sicut theologiae *hristi %omini eversores, sanctorum $atrum Vui sInodice convenientes sanctum 'Imbolum nobis tradiderunt, et una cum Iuda illos collocamus, Vuod eadem ipsa Vuae ille patrare non sunt veriti> non Vuia %ominicum corpus morti tradiderunt, sed Vuia %ei fideles, Vui sunt e.us membra, schismate segregarunt et invicem diviserunt, et ita aeterno igni illos praecipites dantes, et multo magis seipsos ut fecit praedicius Tudas indignus *hristi discipulus, suffocarunt. D>@E /otie este pomenit de Biserica greac la : februarie. ;raducerea francez %allas, p. 99, 6ansi A2, 98A! au venerable $hotius> cuvntul grec este ns XNM]d. D>4E 'inodul tinut la *onstantinopol 873-882 sub patriarhul /otie, cu participarea delegatilor papei Ioan -III, a fost considerat uneori de ortodocsi ca al optulea ecumenic, prin opozitie la sinodul tinut la 8:3-872 sub patriarhul Ignatiu, cu participarea delegatilor papei "drian II, pentru condamnarea lui /otie, considerat de romano-catolici ca al optulea sinod ecumenic. %e regul enciclica socoteste, cum a rmas statornicit, sapte sinoade ecumenice 0par. (1, (9, (4, (:, 12, 1(5. n sinodul de la 873-882 s-a citit simbolul credintei n forma ortodox 0n sedinta a sasea, 6artie 8825 si s-a anatemizat oricine s-ar atinge de simbol, fie lsnd, fie adognd, fie schimbnd, fie falsificnd 0]ebNc KfKQM]ecJNd, ]ebNc `M]OJQbNcJNd, ]ebNc KWNQP]cJNd, ]ebNc [QPb_^NecJNO5. 6sura era ndreptat asupra adaosului latin /ilioVue si s-a repetat n sedinta urmtoare! *ine se va atinge de simbol s fie anatema. %e vzut actele sinodului pentru sedintele citate, n g]W]d hKMKd Dmnicu--lcii (724, p. 3:-(21 0ndeosebi p. 37-385. &efele-CeclercV, op.cit., t. I-, partea I, p. :29-:2A, numesc hotrrea sinodului o enormitate. %e fapt, sinodul repeta n cuvinte mai precise hotrrea sinodului III ecumenic 0canon 75. D>7E %allas, p. 9A si 6ansi A2, 98A B traduc ciboire, iar n 6ansi se observ n nota (! *alice, non ciboire dicere oportuit. *aeterum translationem hanc vel xenismis refertam intactam placuit relinVuere D>9E gN^NJKMhQ[]c, care prezideaz ceremonia> cuvntul este greu de redat n romneste. %allas 0p.9A5 si 6ansi 0A2, 98A5 l-au lsat netradus. *omp. si par. (9. D>8E %allas p. 9A si 6ansi A2, 98A! du vrai bercail. D<5E NQd ]ebNWQKc Jic [KJK^Nh\NQOic [KJ_ZMQ]c. %allas p.9A-94 si 6ansi A2, 981 formeaz din aceste cuvinte o propozitie fr sens n fraz! Vui ne sont parvenus a la classer dans aucune des categores precitees. D<>E Jic \NQic `M]bic, la %allas p.94, 6ansi A2, 98! les attributs divins. *uvntul `M]]b]d nu nsemneaz atribut, ci este ntrebuintat ca termen general pentru a arta provenirile din ;atl! nasterea /iului si purcederea 'fntului %uh, cum rezult din punctul I de la nceputul paragrafului. %ac am tradus jprogresiunile) este pentru a nu ntrebuinta un cuvnt mai ndeprtat de sensul obisnuit al celui grecesc. D<<E n 6ansi A2, 989 nota (, se arat c este vorba de mrturisirea trimis trimis de %amasus lui $aulin al "ntohiei 09:1-9885 episcop n timpul schismei meletiene - n care cuvintele citate se gsesc n art.HHIII. "dnotatorul se mir, fr dreptate, c aceste cuvinte se aplic la /ilioVue. Iat nota! Cege! "d paulnum "ntiochenum, ad Vuem revera %amasus misit *ofessonem fidei, cuius art. HHIII ita se habet! 'i Vuis de $atre et /lio bene senserit, de 'piritum autem sancto non recte habuerit, haereticus est. 06igne, $atr. Cat. HIII, 9:9 b1. 'cilicet! sive de /ilio, sive de 'piritu sancto prave sentias perinde est, Vuia utroVue casu ;rinitatem negas. kud haec ad processionem 'piritus sancti e solo $atre "dugm c mrturisirea trimis de %amasus a fost primit de $aulin al "ntiohiei la ;esalonic 0&efeleCeclercV, op.cit. II, I, p.485, de unde greseala enciclicii, care socoteste pe $aulin episcop de ;esalonic. $aulin se napoia de la sinodul tinut la Doma la 981. D<3E *anonul zice! j/iind citite acestea Fsimbolul niceean si un simbol nestorianG, sfntul 'inod a hotrt, c nimnui nu-i este ngduit s prezinte, s scrie sau s ntocmeasc alt credint, dect cea hotrt de 'fintii $rinti cei adunati n orasul ,iceea, cu a.utorul 'fntului %uh. Iar cei care ar ndrzni fie s ntocmeasc alt credint, fie chiar s-o aduc sau s o prezinte celor care voiesc s se ntoarc la cunostinta adevrului, fie din 19

pgnism, fie din iudaism, sau fie din orice erezie, acestia dac sunt +piscopi sau *lerici, +piscopii s fie scosi din +piscopie, iar *lericii din *ler> iar dac sunt laici, s se anatematizeze). 0n continuare, canonul se refer n special la erezia nestorian5. D<;E n realitate, expresia /ilioVue a fost ntrebuintat nti n 'pania, ntr-o mrturisire de credint compus de episcopul $astor pe la A42 0/.H. /unS-Barl BihlmeIer, Birchengeschichte ed. 8,I %as christliche "ltertum, $aderborn (31:, p.(815 si apoi ntr-un simbol de credint aprobat de sinodul de la ;oledo AA7 0&efeleCeclercV, op. cit., t.II, partea I, p. A895> introdus n 'imbolul niceeo-constantinopolitan de sinodul de la ;oledo 483 0&efele-CeclercV, op. cit., t.II, partea I,0(3235,p.119-11A. %om &. CeclercV, CU+spagne chretienne 0BibliotheVue de lUenseignement de lUhistoire ecclesiastiVue5,ed. II, $aris (32:, p. 182-18(5. n Dsrit /ilioVue a fost cunoscut mai trziu, prin epistola sinodal a papei 6artin I. D<@E *arol cel 6are a favorizat introducerea lui /ilioVue n 'imbol 0&efele-CeclercV, op. cit., t. III, partea a II-a 0(3(25, p. ((17,((13 0'inodul de la "ix-la-*hapelle 0"achen5 823. D<4E leMKc]fKcJ]M, la %allas, p.9: si 6ansi A2, 98:! divin. D<7E n textul grec singular 0NQ^_hN5, n dezacord cu subiectul. D<9E 'e stie c papa Ceon III 0734-8(:5 a dezaprobat introducerea lui /ilioVue n 'imbol, pentru motivul c sfintii $rinti si sinoadele n-au cunoscut acest cuvnt, ba chiar au oprit orice schimbare n 'imbol 0&efeleCeclercV, op. cit., t.II, partea II, p. ((915.*eva mai mult, papa a pus s se graveze simbolul niceoconstantinopolitan n greceste si latineste, fr /ilioVue, pe dou plci mari de argint, care au fost asezate n biserica 'f. $etru. D<8E 'vatopluc 0'metopluS, 'mentopulS5, regele 6oraviei 0R83A5. +pistola papei, n 6onumenta @ermaniae historica, +pistolae -II, (:2 s.V. 0v. despre conflictul dintre 6etodiu si 'vatopluc, /. %vorniS, Ces slaves, BIzance et Dome au IH-e sincle 0;ravaux publios par lp Institut dpotudes slaves. I-5, $aris (31:, p. 1:(-1725. D35E "r prea poate fals o asemenea afirmatie, dac declaratiile unor papi nu ne-ar arta c episcopii romani siau permis s treac peste hotrrile $rintilor si sinoadelor pentru interesul si plcerea de a impune vointa Domei ca norm de credint si de a ridica astfel autoritatea papal. Iat, de exemplu, declaratia fcut de papa 'tefan - 0884-83(5 moravilor dup moartea lui 6etodiu, n ciuda ortodoxiei bizantine a acestuia privitor la purcederea 'fntului %uh! j'i dixerunt! $rohibitum est a sanctis $atribus sImbolo addere aliVuid vel minuere, dicite! 'ancta Domana +cclesia custos est et confirmatrix sanctorum dogmatum). 0%ac vor zice! +ste oprit de ctre sfintii $rinti a aduga sau a reduce ceva n 'imbol, rspundeti! 'fnta Biseric Doman este paznicul si confirmatorul sfintelor dogme5 la /. %vorniS op. cit. p. 187. D3>E %e aici nainte, %allas si 6ansi traduc [K\]^Q[_ mai mult juniverselle). D3<E +xpresie imitat probabil dup enciclica de la 8:7 a $atriarhului /otie, par. 14 si 1: 06igne, $.@. (21,791> n traducerea mea, 'tudii teologice. $ublicatie a /aculttii de ;eologie din Bucuresti, an. I 0(3925 nr. 1, p. :8-:3 D33E %allas p.97, 6ansi A2, 988! divin 0comp. par. :5. D3;E Cocul nu este citat ntreg. +pistola zice! Iar dac va mai tine mnia lui %umnezeu, ce a.utor vom avea de la mndria apusean F'fntul -asile zice figurat! sprnceana apuseanG *are nici nu cunosc adevrul, nici nu sufer s-l nvete, si pre.udecnd cu bnuieli mincinoase, acelea le fac si acum, care 0le-au fcut5 mai-nainte cu 6arcel Faluzie desigur la atitudinea occidentalilor n cazul lui 6arcel al "ncIrei, condamnat n Orient ca eretic099:, 998, 993, 9A95, gsit ortodox la Doma 09A2 si 'ardica 9A95G> certndu-se cu cei care vor s le anunte adevrul si ntrind erezia prin ei nsisi. *ci eu nsumi voiam, fr forma comun, s scriu corifeului lor, nimic despre cele bisericesti, dect numai ct s fac s nteleag c nici nu stiu adevrul celor de la noi, nici nu primesc calea pe care s-l afle. D3@E +pistola 193, n 6igne, $.@.,91,883-839. *itatul de mai sus, la col. 839 B. D34E n cuvntarea a II-a 0qr`]^]Z_JQ[]d J_d NQd J]c L]cJ]c feZ_d5 la 6igne $.@. 91, A88 *! sMNQJJic ZKM N`KQcNJ]d `]^NW]d NQM_c_d hiMQt]eO_d uN]e. D37E 'e ntelege botezul prin cufundare, n opozitie cu cel prin stropire. D39E g] KeJ], adic s mrturisim aceeasi credint. D38E @resit, n loc de (8A:. D;5E "dic nu specific Biserica Ortodox, dar citeaz $rinti ortodocsi. D;>E %allas p.A(, 6ansi A2, 932! par cette Cettre pastorale. D;<E n 6igne $.@. 91, A1A-A14, epistola :: 0din anul 97(5. D;3E * trebuie nceput cu gri.a celor mai importante, dup cei mai ntelepti dintre medici, stii mai bine ca oricine. 'i care poate fi mai important dintre Bisericile lumii dect cea a "ntiohiei 0ibidem, col. A14 B5. D;;E Ca ;eodoret de *Ir, Ist. bis.,-, IH, n 6igne, $.@. 81, (1(1-(1(8 0v. si &efele-CeclercV, op.cit. t.II, partea 1A

I, p. 4A-445. D;@E +piscopul Domei, 9::-98A. D;4E +piscopul de 6ediolanum 06ilano5, 97A-937. D;7E $oate episcopul de ;reveri 0;rier5, 979-98: 0mentiune la &efele-CeclercV, ibidem, p.48> <lIsse *hevalier, Depertoires des sources historiVues du moIen age.Bio-bibliographie, nouvelle edition, vol. I, $aris (324, col.72A, si Briton5. D;9E +piscop de "Vuileia, 9:3-98( 0mentiune la &efele-CeclercV, op. cit. p.42> <lIsse *hevalier, op. cit. vol II, 0(3275,col. A:115. D;8E %up -alerian, adresa epistolei are! "sholios, "nemios, -asilios si celorlalti sfintiti episcopi, adunati n marele oras Domav0col. (1(8 B5. D@5E Ca 6ansi A2,93(, nota (! "pud 6igne, $atr. Cat. HIII, (121 b. D@>E *omp. /aptele "post. HI, 1:. +pistola explic alegerea lui /lavian pentru scaunul "ntiohiei! $e prea venerabilul si de %umnezeu iubitorul episcop /lavian al prea vechii si n adevr apostolicii Biserici din "ntiohia 'iriei, n care pentru prima dat s-a ntrebuintat cinstitul nume al crestinilor, conlucrnd cei ai provinciei si ai diocezei Orientului, l-au hirotonit canonicv0col.(1(7 B5. D@<E *omp. @alateni II, (A. D@3E Iarsi ]eMKc]fKcJiM 0v. par. : si 75> aici netradus la %allas p.A1 si 6ansi A2, 931. D@;E ,u este numit 'fntul -asile, ci vechii Ierarhi si credinciosi ai provinciilor orientale, r.9(-91. D@@E $ar. 7. D@4E J]e leKJQ[Kc]e KbQJ]e, sanctuarului de la -atican. %allas p.A1, 6ansi A2, 931 las netradus cuvntul KbQJ]c, care ca ad.ectiv nsemneaz inaccesibil, impenetrabil, sacru. *a substantiv neutru, cum e aici, nsemneaz sanctuar . D@7E Ca 'inodul -II ecumenic, *onstantinopol, :82-:8(, n sedinta HIII 018 martie :8(5, v. &efele-CeclercV, op. cit. t III, partea I 0(3235, p. 42(-421. D@9E %epus si caterisit la 'inodul I- ecumenic, *alcedon A4(. D@8E Ca sinodul II ecumenic, *onstantinopol . D45E Ca 'inodul III ecumenic, +fes A9(. D4>E scKfNed sau wcKfNed, piuar 0lat. /ullo, franc. /oulon5. Ca %allas p.A1, 6ansi A2, 931 lsat afar. D4<E 6onofizit, uzurpator al scaunului pe la A72, exilat de mpratul Ceon I. D43E $rob de traducere liber la %allas p. A4, 6ansi A2, 93A B! Or, ses successeurs nUont voulu voir dans cette parole du 'auveur Vue la plus haute bienveillance pour $ierre, parce Vue cela convenait a leur but. D4;E %allas p.A4, 6ansi A2, 93: "! Vui agit .usVuUa ce .our sur les ames des peuples restes fideles a lUenseignement du *hrist, et plus partculierement sur les ames de leurs pasteurs. D4@E %allas p. A: si 6ansi A2, 93:, netradus. D44E %allas p. A: si 6ansi A2, 93:, netradus. D47E x]eZb]ecic> forma obisnuit este singularul x]eZb]ec]c sau x]eZb]ecid 0comp. +usebiu, Istoria bisericeasc -, I, ( si 95. /raz netradus la %allas p.A7 si 6ansi A2,938 ". D49E %allas p. A7, 6ansi A2, 93:-938! Il faut Vue toute lU+glise se rallie, cUest-a-dire, a cause de la preeminence de cette +glise Vui a fidelement conserve lUenseignement transmis par les "potres sur tout ce Vue croient tous les fideles de lUunivers. D48E /raz netradus la %allas p.A7 si 6ansi A2,938 ". D75E %allas p. A7, 6ansi A2, 938! +n general, lU+glise de tout lUOccident, se gouvernant strictement dUapres la teneur des dogmes transmis par nos $eres, sUest maintenue exempte de toute scission et de toute aberrration,dans les Vuestions religioses. Cocul se gsestem n 6igne, $.@.:7, (2:4 *. D7>E LMNOPNQK arat drepturile sau privilegiile celui mai mare n vrst sau celui ma vechi, nu o suprematie propriu zis> prn urmare este vorba de o ntietate onorific. D7<E %allas p. A7, 6ansi A2, 938! sainte. D73E %allas p. A7, 6ansi A2, 938! saints. D7;E %allas p. A7, 6ansi A2, 938! saint. D7@E J]e JN^NJKMhQ[]e LcNeWKJ]d. %allas p. A7-A8 si 6ansi A2, 938!du 'aint-+sprit. *omp. 'i par.4. D74E Ca %allas p. A8, 6ansi A2, 938, lsate afar. D77E %allas p. A8, 6ansi A2, 938! la regle univeselle et les guides infaillibles. D79E Nt KbN^fQc]e Je`]e [KQ `MNOPNQ]e yzNMKMhQ[]e NQd seMQKMhQ[]c WNJK`N`Ji[]d. %allas p. A8, 6ansi A2, 938! suprematie transformee en souverainete temporelle, dUautorite fraternelle et de prerogative hierarchiVue 14

VuUelle etait dUabord. D78E %allas p. A8, 6ansi A2, 938! par lUinstigation de VuelVues faux docteurs. D95E 'e ntelege epicleza 0N`Q[^_bQd5. D9>E %allas p. A8, 6ansi A2, 938! le service divin. %allas p. A3, 6ansi A2, A22!de lUordre des mones latins appeles freres 6ineurs. D9<E 'e refer la locul din enciclica papal unde se spune! *t pentru cele privitoare la sfintele voastre rituri, trebuie nlturate din ele cele ce s-au introdus dup desprtire si se opun credintei si unittii catolice. D93E +ditia benedictinului D. 6assuet s-a tiprit la $aris (7(2 si retiprit la -enetia (79A. +ste reprodus n 6igne, $.@. 7 0(8475. D9;E N[[^_OQd. D9@E N[[^_bQd ^NZic J_c N`Q[^_OQd, lsat afar la %allas p. A3, 6ansi A2, A22. D94E 'ancti Irenaei Cugdunensis episcopi adversus -alentini et similium haereticorum haereses libri VuinVue, $aris (47: 0reeditat *olonia (43:, cu adaosuri si dup moartea lui - ( ian. (:(2 - la (:935. D97E %allas p. A3, 6ansi A2, A22! Ce pain de lU+ucharistie et le vin mele dUeau. D99E %allas p. A3, 6ansi A2, A22! Ce pain de lU+ucharistie et le vin mele dUeau. D98E J_d N`Q[^_ONid. D85E ,ota este reprodus n 6igne $.@. 7, (A31 *! +ucharistiae panem, et calicem commistum, per invocationis verba corpus et sangvinem *hristi, vere fieri, et utrumVue per *hristi ordinationem toto mundo, velut novi testamenti sacrificium, idVue super altare per manus sacerdotum offerri, constanter freVuenterVue praedicat et prophetarum apostolorumVue dsertis verbis confirmat, lib.c. 91, 99, 9A, A4, et lib. -, c. 1. D8>E %allas p. A3, 6ansi A2, A22! du vicariat terrestre et de lUarbitrage universel Vue sUarrogent les $apes. D8<E %allas p. A3, 6ansi A2, A22! par egard pour lUanciennete et lUllustration de la *ite reine. D83E 'tabileste principiul liberttii bisericesti, n legtur cu situatia *iprului, declarat autocefal fat de "ntiohia. Cipseste din colectiile romano-catolice, ca si can. 7, care opreste orice schimbare n 'imbolul credintei. D8;E Decunoaste episcopului de *onstantinopol rang de cinste dup cel al Domei, fiind episcopul Domei celei noi. D8@E 'tabileste privilegiile patriarhale ale episcoplor de "lexandria si "ntiohia, dup exemplul celui al Domei. D84E "dic privilegiul ntiettii onorifice, cuvenite orasului. D87E %allas p. 42, 6ansi A2, A22! du droit dUetre le $asteur universel. D89E Iarsi JK LMNOPNQK. D88E <nde se afrm transmiterea privilegiului lui $etru asupra urmasilor lui, episcopii Domei, ntruct Biserica nu poate rmne fr temelie. D>55E +pistola "d Ioannem episcopum *onstantinopolitanum et caeteros patriarchas, n 6igne $.C. 77, A:8A73. Cocul citat este! $raeterea, Vuia corde creditur ad .ustitiam, ore autem confessio fit ad salutem, sicut sancti +vangelii Vuattuor concilia suscipere et venerari me fateorv Vuia in his velut in Vuadrato lapid, sanctae fidei structura consurgit, et cu.uslibet vitae atVue actionis existat, VuisVuis eorum solditatem non tenet, etiam si lapis asse cernitur, tamen extra aedificium .acet. 0col. A78 ", B5. D>5>E ,u *orintenii s-au adresat lui *lement Domanul, ci acesta a aflat din auzite, ca si altii, cele ntmplate la *orint si a scris n numele comunittii. $rin urmare nu se poate vorbi de un apel la episcopul Domei, cum se credea mai nainte si cum crede nc /. *aIre, $recis de $atrologie. &istoire et doctrine des $eres et docteurs de lU+glise. ;. (, $aris-;ournai-Dome, (317, p.43. -ezi Otto Bardenhemer, @eschichte der altSirchlichen Citeratur, t.I, ed. 1, /reiburg im Breisgau (3(9, p.(1A> T. ;ixeront, $recis de $atrologie, ed. :, $aris (319, p.(:. D>5<E N` ya[[^_OQKd, tradus de %allas p. 42, 6ansi A2, A22! dans les +glises. $entru motive sinctactice si istorice trebuie preferat singularul. D>53E %allas p. 4(, 6ansi A2, A21! parce Vue cette ville est le siege de lU+mpire et a cause de la preseance de ce siege dans les 'Inodes D>5;E aQ bN W_, KcKZZN^^NJKQ J] `MKZWK [KQ NQd J_c {Q]Q[_OQc [KJK JK [K\NOJiJK. "mintesc c locul acesta a fost mult criticat de romano-catolici, ca artnd dependenta Bisericii ortodoxe fat de stat. %e observat ns c enciclica zice! lucrul se aduce si la cunostinta conducerii statului> nu se spune c aceasta rezolv chestiunea singur, ca suprem instant, ci c de nevoie si n mod exceptional se face cunoscut cazul, dup ordinea de lucruri stabilit, impus Bisericii ortodoxe din imperiul turc de situatia ei. D>5@E JK `MNOPNQK. %allas p. 4(, 6ansi A2, A21! de lUautorite fraternelle due aux prerogatives. D>54E 6ansi A2, A21 B citeaz 'oc, greseal care ar putea face s se cread c este vorba de istoricul bisericesc 'ocrate. 1:

D>57E 6igne $.@. :7, primul citat la col. (241 %! sKQ J]Qd KcK J_c Ni yN`QO[]`]Qd NZMK|N, WNWf]WNc]d id ]e[ ]M\]d P]e^NeOKWNc]Qd `NMQ J]ed KcbMKd, [KQ JKd ya[[^_OQKd JKMKJJ]eOQ, Ji W_ NWWNcNQc J]Qd Nc }Q[KQK b]~KOQd. "l doilea n continuare col (241 %-(249 "! yl^QZ]ed bN N[ `KcJic NQd M_J_c _WNMKc `KMNQcKQ N[N^NeON, bQN^NZ~]c JKd bQ[KQKc N` KeJ_d Nc_c]hNcKQ J_c |_f]c _ J]e ^]Q`]e ]e[ KcNtKO\KQ _`NQ^_ONc, NQ W_ `KeO]QcJ] cNiJNMQt]cJNd. D>59E ntelege Doma, "lexandria si "ntiohia, care nu erau nc scaune patriarhale, dar erau centrele bisericesti cele mai de seam. D>58E %allas p. 4(, 6ansi A2, A21! et le plus convenable dUapres la division de lU+mpire en provinces, explicnd astfel pe \NWKJQ[iJNM]d. D>>5E _ bNO`]JNQK, cuvnt care arat si natura suprematiei papale. D>>>E ;raductorul n greceste al epistolei latine confund *alcedon 0sK^[_bic5 cu *artagena 0sKMh_bic5. 6ansi va avea o not fr motiv aspr n care numeste observatia din enciclica ortodox purum mendacium. %e notat ns c n 6ansi A2, A21 se primeste nendreptat traducerea francez a lui %allas p.41, care zicnd de *halcedoine a *arhedon se multumeste s transcrie cuvntul sKMh_bic fr a traduce, nestiind poate c este vorba de *artagena 0*arthage5. D>><E +nciclica latin. D>>3E %allas p. 41, 6ansi A2, A21! a son college. D>>;E +pistola dogmatic a lui Ceon I s-a citit n sedinta a doua 0(2 oct. A4(5, n traducere greac. %esi episcopul Domei a fost aclamat n sinod, epistola sa n-a satisfcut o parte din episcop 0pe cei din Iliria si $alestina5, care au exprimat bnuieli asupra a trei locuri si n-au aderat dect n sedinta a patra 0(7 oct.5, dup explicatiile date de legatii papei, v. &efele-CeclercV, op.cit. t.II, partea II 0(3285, p. :87-:32, 72(-721, unde totusi nu se vorbeste de examenul la care sinodul a supus epistola lui Ceon I. %e vzut n schimb alte aclamatii analoage cu cele adresate acestuia, ce erau un lucru obisnuit n sinoade. Ca un rspuns al mpratului 6arcian, care lsa n competenta sinodului I- o chestiune n care era ntrebat, printii au strigat! "ceasta este opera lui %umnezeu 0ibidem, p. 7295. D>>@E ] Ne^KPNOJKJ]d, netradus la %allas p. 41, 6ansi A2, A2A. D>>4E [eMQ]e, netradus ibidem. D>>7E %allas p. 41, 6ansi A2, A2A! par les venerables. D>>9E du venerable, ibidem. D>>8E %allas p. 41, 6ansi A2, A2A! en la comparant aux dogmes des saints *onciles anterieurs. D><5E ]M\]J_d, .ustete. D><>E %allas p. 41, 6ansi A2, A2A! si +lle nous envoie des pansees telles Vue, deux cents $eres, apres les avoir examinees, les trouvent en accord parfait avec les premiers *onciles. D><<E %allas p. 49, 6ansi A2, A2A! $ierre lui-meme a parle par sa bouche. D><3E %allas p. 49, 6ansi A2, A2A! et dUautres louanges semblables. D><;E %allas p. 49-4A, 6ansi A2, A2A! pour conserver intacte la /oi orthodoxe, fit graver sur les tables a lUepreuve de toute atteinte. D><@E _ [Kc]cQ[_ LM]J][K\NbMNQK. D><4E "lturare de cuvinte inevitabil 0]e b]MQtNQ |Q^i Ji ]c]WKJQ5> vezi nota urmtoare. D><7E +nciclica vrea s spun c desi papa si episcopii romano-catolici au czut n erezie Biserica Ortodox nusi permite s fac numiri de titulari n scaunele lor, pe care le-ar putea considera vacante, pe cnd, din contra, papa trecnd peste canoane si .ignind grav Biserica Ortodox, numeste episcopi ca simpli titulari la scaune din Orient, deci de pe teritoriul ortodox, pe care le consider astfel ca lipsite de pstori canonici, dnd ns titularilor alte nsrcinri, n legtur cu misiunea printre ortodocsi. 0<n asemenea episcop titular, de Ilion, este si 6gr. %U&erbignI, cunoscut emisar al romano-catolicismului printre ortodocsi, n special n Dusia5. "ceast practic scandaloas a Biserici papale are la baz conceptia c Orientul ortodox este o simpl terra misionis rezervat pentru episcopi in partibus infidelium. D><9E n 6igne $.@. 91, 723-7(A, +pistola (37 din anul 974. D><8E %allas p. 4A, 6ansi A2, A2! 'a 'aintete si vantee pour sa sagesse, suivre lUexemple de ses predecesseurs depuis la separation. D>35E Ibidem! la langage de lUinnovation. D>3>E KWiW_J]d, ireprosabil. D>3<E %allas p. 4A, 6ansi A2, A2:! de.a irrevocablement fixe par les *onciles oecumeniVues. D>33E Ibidem! Vui frappa le 'eigneur au visage. D>3;E Ibidem! dans Vuel inextricable labIrinthe dUerreurs, dans Vuel cercle vicieux. 17

D>3@E %allas p. 4A, 6ansi A2, A2:! la primaute absolue. D>34E %allas p. 44, 6ansi A2, A2:! des liturgies. D>37E Ibidem! .usVue sur la celebration de la sante *ene. D>39E Ibidem! dUapres les paroles de 'a 'aintete. D>38E O[]^KOJQ[_ JNM\MNQK cuvinte ntlnite si mai sus> JNM\MNQK vorbrie nseltoare, subtil. D>;5E %allas p. 44, 6ansi A2, A2:! -ous nUavez pu conserver parmi vous lUunte de lUenseignement sacre et du gouvernement ecclesiastiVue. D>;>E "mintim c este vorba de sentinta de excomunicare depus de cardinalul &umbert pe 'fnta 6as n biserica 'fnta 'ofia la (: iulie (24A, n care erau acuzati ortodocsii, ntre altele, c au tiat pe /iloVue din 'imbol. %e notat c si la sinodul de la /errara, n sedinta din (: oct. (A98, latinii au pretins pe baza unui manuscris grec falsificat c 'inodul -II ecumenic 07875 a ntrebuintat simbolul cu adaosul [KQ N[ J]e zQ]e, pe care grecii apoi l-au nlturat. nvtatului @hemist $leton nu i-a fost greu s vdeasc neseriozitatea acestei afirmatii. D>;<E %allas p. 4:, 6ansi A2, A28! magistrale. D>;3E ]eMKc]fKcJiM, tradus le divin ca si mai nainte. D>;;E n text imperativ 0e`]Je`iOKJi5. D>;@E N`NQb_ NcJKe\K ]e `MKZWKJNQKc N[JQ\NWN\K, tradus la %allas p. 4:, 6ansi A2, A28! pour ne pas entrer ici dans une dissertation inopportune. D>;4E Ibidem! contraires aux decrets des *onciles. D>;7E %allas p. 4:, 6ansi A2, A28! pratiVues sacrees. D>;9E Ibidem! salutaire et conforme a la religion. D>;8E Ibidem! donUt la date dans les annales de lU+glise romaine nous est parfaitement connue. D>@5E %allas p. 47, 6ansi A2, A28! Il existe encore dUautres raisons Vui militent en faveur des reformes indiVuees et les prezentent a la 'a 'aintete comme tres-admissibles. D>@>E Ibidem! les dogmes nouveaux. D>@<E bQ]JQ ] e`NMKO`QOJ_d NOJQc KeJ] J] OiWK J_d a[[^_OQKd! _J]Q KeJ]d ] xK]d, %allas p. 47, 6ansi A2, A28. "ceast afirmatie a scandalizat pe romano-catolici ca un indiciu de protestantism n Biserica Ortodox. +nciclica nu vrea ns s spun c paza credintei o are poporul, ci c acesta tine att de mult la religia strmosilor, nct traditionalismul lui vine n aprarea ei, chiar dac ierarhia ar vrea s introduc inovatii. $oporul nu legifereaz n materie religioas, dar se opune la inovatii, ceea ce este firesc si adevrat. %e altfel, dac romano-catolicilor le place s nteleag acest loc n sensul c poporul se impune ierarhiei, nu trebuie s uite c aceasta se ntmpl nu la ortodocsi, ci la ei nsisi. /ilioVue a fost o cerint popular> papalitatea l-a admis dup ce l-a admis poporul. Immaculata conceptio deasemenea! *onstiinta crestin este gata s o primeasc si chiar o solicit cu strigte. Ca 8 decembre (84A $ius IH i va da satisfactie. %e notat! +ste vorba de o dogm nou, solicitat chiar lui $ius IH# D>@3E LKJMQKMhic xKJQc]fM]cic! kuelVues $atriarches sectateurs de la $apaute, %allas p. 47, 6ansi A2, A28. D>@;E de meme encore un $ape, cette fois par une mesure veritablement .uste de menagement divin, ibidem. D>@@E N[ J]e WKhM J]ebN, netradus la %allas p. 48, 6ansi A2, A28> n schimb! de lUinfaillibilite presumee. D>@4E "ceast indicatie de loc lipseste din %allas p. 48, 6ansi A2, A(2, poate pentru c n textul grec este gresit 0Isaia HC, (75. D>@7E rMhic Nc NQM_c_ [KQ a`QO]`]d Nc bQKQ]Oec_! 'ouverain dans la paix et $ontife dans la .ustice, ibidem. D>@9E KeJN`KZZN^J]d lsat afar de %allas p. 48, 6ansi A2, A(2. D>@8E %allas p. 43, 6ansi A2, A(2! cooperateurs de notre mediocrite. D>45E sous peine de responsabilite patriarcale et collective, ibidem. D>4>E ;extul si traducerea zic gresit! la +fes> adunarea a avut loc la 6ilet, comp. /. "post. HH, (7. D>4<E ;radus dup nteles, cci cuvntul ntrebuintat este KfQ~QO sosire. D>43E bQNOJMKWWNcK! falsificate, denaturate. D>4;E vers. 18-92. D>4@E %allas p. 43, 6ansi A2, A(2! celestes admonitions. D>44E %allas p. 43, 6ansi A2, A(2 adaug! a plusieurs reprises.OeOJ_WK! tradus la %allas p. :2, 6ansi A2, A(2! societe. D>47E Ibidem! dociles aux conseils de lU"potre sanctifie par ses larmes. D>49E Ibidem! par promesse formelle. D>48E %allas p. :2, 6ansi A2, A(2! de la voie trace par nos $eres. D>75E Ibidem! *Uest ainsi Vue nous meriterons dUentendre de notre 6atre ces paroles . 18

D>7>E Ibidem! recevant le salaire de la /oi. D>7<E OeOJ_WK! tradus la %allas p. :2, 6ansi A2, A(2! societe. D>73E +pistola I, cap. -, 8-3. D>7;E %allas p. :(, 6ansi A2, A(1! les doctes et grands $recepteurs de lUunivers. D>7@E Ibidem! dUaussi grands hommes. D>74E N^^Q`_d! incomplet, defectuoas, insuficient. D>77E %allas p. :(, 6ansi A2, A(1! la /oi proclamee orthodoxe. D>79E Ibidem! ou premediter un pareil acte. D>78E Ibidem! VuUil suppose avoir dogmatise dUune maniere incomplete dans les +critures et par le ministere des *onciles OecumeniVues. D>95E Ibidem! divins 0greceste! Jic \N]f]Mic5. D>9>E Ibidem! le front haut sans honte. D>9<E W_`]JN `KMKMMeiWNc 0`KMKMMNia curge pe alturi5> %allas p. :1, 6ansi A2, A(A! de peur Vue ne les laissons ecouler. D>93E K[KJKOhecJ]d NOJQ! tradus irreprehensible 0ibidem5. D>9;E lQ K^^_^]bKO]h]Q QNM]Q \NQ]Q LKJNMNd! la longue succession de nos saints $eres 0ibidem5. D>9@E %allas p. :9, 6ansi A2, A(A! faisant une chaine indissoluble. D>94E Ibidem! les rites de la celebration des saints 6Isteres. D>97E n traducerea francez se adaug! dUavoir pour matres. D>99E Ibidem! ont pris naissance dans notre /oi et dans nos paIs. D>98E Ibidem! canons, pentru ]M]Q, care ns nu nsemneaz canoane, ci hotrrile sinodale privitoare la erezii. D>85E Ibidem! consservent cette antiVue et pure gravite des premiers siecles du *hristianisme, et dans la graduation de leurs dignites, et dans leur existence collective, et .usVue dans la simplicte de leurs vetements. D>8>E Ibidem! ravissants 0pentru PKMNQd5. D>8<E Ibidem! penible. D>83E %allas p. :A, 6ansi A2, A(:! nous eleve prets a repondre sans rougir et avec une noble assurance. D>8;E Csat afar, ibidem. D>8@E Ibidem! Vui nous a purifies. D>84E Ibidem! non par une aspersion nouvellement invitee. D>87E Ibidem! mais par la divine immersion. D>89E Ibidem! de lU<nivers. D>88E %allas p. :4, 6ansi A2, A(:! attachons nos Ieux et nos esprits sur sa vue divne, sur se beaute resplendissante. D<55E Ibidem! lU+poux dUune beaute accomple. D<5>E Ibidem! de lUesclavage de lUerreur. D<5<E Ibidem! dUune mere tendre et tendres enfants. D<53E Ibidem! aux coeurs. D<5;E Ibidem! sUingenient 0pentru ambele verbe5. D<5@E <nde enciclica papal asigur pe orientali c i va primi cu bunvoint printeasc, n loc s-i loveasc cu vreo prescriptie aspr# D<54E Ibidem! saint. D<57E naintea semnturilor, traducerea %allas, p.:: adaog! Ont signe lUoriginal. D<59E "ntim al -I-lea a fost patriarh de trei ori! (8A4-A8, (849-44, (87(-79. D<58E Ca %allas, p.::, 6ansi A2, A(:! frere en Tesus-*hrist, fr cuvntul NehNJ_d la toate cele patru semnturi patriarhale. D<>5E \N]e`]^Qd, nume dat "ntiohiei dup refacerea ei de ctre Iustinian, n urma cutremurelor si incendiilor catastrofale de la 41: si 418, dup sfatul lui 'imeon 'tilitul cel nou 0T. *ard. &ergenroether, "ntiochien I, n etzer und elteUs Birchenlexcon, ed. 1, t. 0(8815, col. 3A(5. D<>>E Ca %allas, p.::-:7, 6ansi A2, A(: adaog dup fecare nume! eveVue de. D<><E Ca %allas, p.::! 'ophie 0n loc de 'ophia sau 'ofia5. D<>3E Ca %allas, p.::, 6ansi A2, A(8! $anteleon 0citind probabil gresit numele prescurtat! LKcJN^NW_5. D<>;E Ca %allas, p.:7, 6ansi A2, A(8! $etra en "rabie. D<>@E Ibidem! ,aplouse. D<>4E Ibidem! 6ont-;habor. 13

CCB-:C(++ !'FN)-B-+ #-N), $)G"! D,!P(, D+$B":-B ),"B":+C D+N)(, "()"D"C!+ !+ N,C$BC,D"N+,N+

+. Dialo&ul dintre ortodocsi si monofiziti. %ialogul dintre ortodocsi si anticalcedonieni - adic membrii Bisericilor monofizite din Orient, coptii, armenii si etiopienii, ostili 'inodului al I--lea ecumenic de la *alcedon care a stabilit dogma celor dou firi a lui &ristos - dialog dus de mai multi ani de $atriarhia *onstantinopolului si de alte Biserici anga.ate n ecumenism, a st=rnit recent nelinistea clugrilor athoniti. ) 6emoriul) lor despre acest dialog a rezumat pertinent argumentele teologilor ortodocsi ale cror voci nbusite de mass- media ndrzniser s se ridice mpotriva metodelor antiecleziale ale acestui dialog si mpotriva presupozitiilor lui dogmatice, aflate la antipodul traditiei "postolilor, $rintilor Bisericii si 'inoadelor ecumenice. ) Cumina ;aborului) a prezentat n editorialul precedent principalele obiectii ale clugrilor athoniti. "cestei provocri, lansate de 'f=ntul 6unte, i-a rspuns pe larg n paginile revistei ) +pisSepsis) 0 nr. 41( din 9( august (3345, nalt $rea 'fintia 'a %amasSinos, 6itropolit al +lvetiei, din $atriarhia de la *onstantinopol, si presedinte din partea ortodox al *omisiei nsrcinate cu acest dialog. ++. Critica lui Damas=inos 'O$ 0) 'ervice Orthodoxe de $resse)5 a citat pe larg n nr. su din decembrie (334 textul rspunsului I.$.'. %amasSinos, care este o critic a pozitiilor clugrilor athoniti. Dezumm mai .os principalele puncte abordate de 6itropolitul +lvetiei. >. " ristolo&ie ambi&uH "thonitii critic cele dou )%eclaratii comune) 0(383-(3325, spun=nd c ele contin expresii ambigue, care permit o interpretare severian - conform, adic, ) monofizismului moderat) a lui 'ever. "ceast doctrin a fost la fel de vehement condamnat de $rinti ca si ) monofizismul extrem) al lui +utihie. Dspuns! 6itropolitul %amasSinos rspunde c pasa.ele considerate ambigue sunt ortodoxe! - primul text! ) "tunci c=nd vorbim de ipostasul unul si compus 0sInthetos5 al 6=ntuitorului &ristos, nu vrem s spunem, c n +l se unesc un ipostas divin si un ipostas uman. -rem s spunem c ipostasul unul si vesnic al *elei de a doua $ersoane a ;reimii 'i-a asumat natura uman creat, unind-o cu propria 'a natur divin necreat pentru a alctui mpreun o /iint divino - uman adevrat, unit fr desprtire si fr amestecare) 0$rima %eclaratie5. $otrivit lui %amasSinos, dac s-ar fi spus de ctre *omisie! ) O ,atur divino - uman unit) i s-ar fi putu reprosa monofizismul> dar, de vreme ce s-a spus ) o /II,; adevrat), vinovati sunt athonitii, care se poart de parc s-ar fi folosit cuv=ntul ,atur. - al doilea text! ) naturile diferentiindu-se v.doar n g=ndire) 0" %oua %eclaratie5. +xpresia ) doar n g=ndire) 0(5 vine de la 'inodul al - - lea ecumenic 0 4995 si deci este perfect ortodox, spune %amasSinos. "sadar athonitii se nseal nc o dat, fc=nd astfel de reprosuri. <. Dioscor, +acob si !ever sunt ortodocsiH *omunitatea athonit nvinovteste *omisia interortodox de a fi cerut anticalcedonenilor s resping doar 92

monofizismul extrem al lui +utihie si nu si pe cel al lui %ioscor si 'ever. Ca care 6itropolitul +lvetiei rspunde c cercetri recente au dovedit c %ioscor si 'ever au rmas credinciosi nvtturii hristologice a 'f=ntului *hiril. %ioscor, Iacob si 'ever au refuzat s recunoasc 'inodul I- ecumenic din *alcedon . %atorit acestui fapt au fost condamnati de Biseric. $otrivit $rintilor "thoniti, asta nseamn c erau eretici. ,u, rspunde %amasSinos! ) au respins terminologia definitiei 'inodului 0 n dou naturi5), dar ) au fost condamnati pentru c s-au separat de trupul Bisericii si nu pentru erezie). 3. !e pot anula otr2rile unui !inod ecumenicH *omisia a propus s fie ridicate anatemele mpotriva lui %ioscor si 'ever date de 'inodul I- si confirmate de 'inoadele urmtoare 0al -I- lea si al - -II- lea5. "thonitii sustin c nu e permis revizuirea hotr=rilor unui 'inod ecumenic. I$' %amasSinos rspunde c asa ceva s-a mai nt=mplat si citeaz patru exemple! a. revizuirea hotr=rilor 'inodului al III- lea ecumenic prin ) %ecretul de reconciliere) din A99, care a restabilit comuniunea dintre "ntiohia si "lexandria> b. ) nvttura hristologic a 'inodului al III -lea ecumenic a fost dezvoltat printr-un &oros 0%ecret, %efinitie dogmatic5 al 'inodului al -I-- lea ecumenic)> c. decretul acestui ultim 'inod a fost interpretat de 'inodul al - -- lea ecumenic n lumina celor ) %ousprezece capitole contra lui ,estorie) ale 'f. *hiril si tin=nd cont de terminologia lui hristologic> d. hotr=rea 'inodului al- I-- lea ecumenic asupra ortodoxiei lui ;eodoret al *Irului si a lui Ibas al +desei a fost interpretat diferit de 'inodul al - -- lea ecumenic. $entru I$' %amasSinos exist toate conditiile necesare, deoarece ) 'inodul panortodox ridic anatemele cu privire la %ioscor, Iacob si 'ever.) "utoritatea 'inoadelor ecumenice nu e pus n pericol, de vreme ce elementul esential al hotr=rilor lor dogmatice 0&oroi5 nu e pus la ndoial), si, pe de alt parte, ) 'inodul panortodox), ) ntotdeauna aflat n armonie deplin cu constiinta trupului Bisericii Ortodoxe, prelungeste autoritatea 'inoadelor ecumenice istorice n viata Bisericii Ortodoxe si are puterea de a interpreta autentic duhul hotr=rilor acestor 'inoade n marsul istoric al Bisericii.) ;. )rebuie s li se impun Bisericilor anticalcedoniene acceptarea celor patru !inoade ecumenice /+00++1 pe care le refuz p2n n ziua de aziH $otrivit athonitilor, care nu fac aici dec=t s exprime constiinta Bisercii Ortodoxe n ntregimea ei, faptul c anticalcedonienii continu s nu accepte explicit dec=t primele trei 'inoade ecumenice dovedeste c nu s-a a.uns la nimic! a fi ortodox nseamn s accepti toate 'inoadele ecumenice ca av=nd aceeasi valoare. n aceste conditii, a vorbi de comuniune ntre anticalcedonieni si ortodocsi este imposibil. ) *alcedonul) rm=ne piatra de ncercare. I$' %amasSinos rspunde c )Bisericile orientale) 0adic anticalcedoniene5 accept credinta formulat n decretele celor sapte 'inoade 015, dar c, ) n ciuda acestui fapt, problema enumerrii formale a acestor 'inoade printre 'inoadele ecumenice comune, desi puse de nenumrate ori si cu insistent de *omisia interortodox pe parcursul reuniunilor n plen ale *omisiei mixte - a fost socotit prematur si intempestiv de reprezentantii vechilor Biserici orientale, dat fiind faptul c presupune, pe de o parte, ridicarea anatemelor pronuntate de Bisericile noastre contra lui ,estor si 'ever, si , pe de alt parte, studiul sistematic al actelor acestor 'inoade, care ar necesita un timp ndelungat.) +++. (spunsul Printilor at oniti. 'f=nta *omunitate a 'f=ntului 6unte a rspuns criticii, pe care am rezumat-o, printr-o analiz detaliat de (21 pagini, din care ziarul ) Orthodoxos ;Ipos) si a publicat un rezumat n numerele ((:3 si ((72 0din (1 si 1: aprilie (33:5. Iat tradfucerea acestui text intitulat ) Observatiile 'fintei *omunitti a 'f=ntului 6unte. %ialogul teologic dintre ortodocsi si anticalcedonieni. Dspuns la critica 6itropolitului %amasSinos al +lvetiei.) +ntroducere 9(

Buletinul ecleziastic ) +pisSepsis) 041(, 9(.28.(3345 a publicat rspunsul I$' 6itropolit al +lvetiei, %amasSinos, $resedintele *omisiei interortodoxe pentru dialog ntre Biserica Ortodox si Bisericile anticalcedoniene la ) 6emoriul 'fintei *omunitti a 'f=ntului6unte asupra dialogului dintre ortodocsi si anticalcedonieni), din (A17 mai (334. *lugrii athoniti constat c, rezultatele dialogului dintre ortodocsi si anticalcedonieni, asa cum au fost ele transcrise n "cordurile *onferintelor neoficiale 0(3:A- (3A(5,si apoi n %eclaratiile *omune ale nt=lnirilor oficiale ale *omisiei mixte 0(384- (3395, nu las loc unor sperante prea mari de a-i vedea pe anticalcedonieni revenind la Biserica de care s-au desprtit acum (422 de ani ca eretici, deoarece teologia acestor ) %eclaratii *omune) nu se acord cu dogma ortodox . n (331, dup ncheierea discutiilor teologice, am asteptat un examen critic sinodal si o .udecat a diverselor $rea 'finte Biserici Ortodoxe locale asupra concluziilor %ialogului teologic. "m sperat c va trece un timp suficient pentru ca s se maturizeze constiinta Bisericii si s accepta hotr=rea unanim a ierarhilor Bisericii asupra problemei de a sti dac anticalcedonienii contemporani sunt sau nu ortodocsi. %in pcate, nainte de orice .udecat sinodal, a fost fcut public afirmatia *omisiei mixte privind ridicarea din partea ortodocsilor a anatemelor asupra lui %ioscor si 'ever 0) *omunicatul de la a I--a nt=lnire), (3395. n urma anumitor afirmatii ale unor teologi particulari, %ioscor si 'ever au fost socotiti ortodocsi n simtire si doctrin si, ca urmare, s-a considerat c ar fi posibil ca autoritatea sinodal actual a Bisericii s ridice anatemele care apas asupra lor. Didicarea anatemelor realizat de cele dou prti aflate n dialog ar trebui s nsemne restabilirea deplinei comuniuni sacramentale. %iferitele obiectii si reactii ale credinciosilor Bisericii mpotriva acestui soi de unire pripit - de vreme ce anticalcedonienii n-au acceptat c=tusi de putin credinta ortodox - n-au fost luate n considerare de principalii agenti ai acestei uniri. 'f=nta *omunitate a 'f=ntului 6unte, nelinistit si ngri.orat de cursul pe care l-a luat acest dialog teologic, a alctuit mai nt=i de toate un ) Daport al 'fintei *omunitti a 'f=ntului 6unte asupra dialogului dintre ortodocsi si anticalcedonieni), n care si-a exprimat rezervele asupra felului n care se desfsoar acest dialog. %ar deoarece I$' 6itropolit al +lvetiei, %amasSinos, n articolul su, ) %ialogul teologic dintre Biserica Ortodox si Bisericile orientale. Deflectii si perspective), a prezentat concluziile *omisiei 6ixte nu ca pe simple oferte prezentate acestor Biserici, ci ca pe texte tin=nd de credinta si traditia ortodox, 'f=nta *omunitate a publicat un ) 6emoriu) n care a dezvluit Bisericii deviatiile dogmatice 0hristologice si ecleziologice5 ale *oisiei interortodoxe. 'copul ) 6emoriului) a fost acela de a informa membrii Bisericii asupra caracterului non - ortodox al %eclaratiilor *omune si de a ncerca s aseze dialogul pe baze ortodoxe astfel nc=t credinta Bisericii s rm=n neschimbat si anticalcedonienii s realizeze c se afl n erezie, de la care trebuie s se ntoarc spre ortodoxie. n rspunsul su la ) 6emoriul) 'fintei *omunitti, 6itropolitul +lvetiei a reformulat teoriile neortodoxe ale *omisiei 6ixte n materie de hristologie si ecleziologie. %e asemenea, el acuz 'f=nta *omunitate c vorbeste din propria sa autoritate, c nvinovteste, n mod arbitrar, teologii *omisiei interortodoxe, c pune n discutie ideea c Bisericile vor s accepte cu entuziasm concluziile %ialogului, n sf=rsit, c ignor faptul c aceste concluzii sunt n deplin acord cu rezolutia celei de a treia *onferinte $anortodoxe $resinodale n ceea ce priveste progresul %ialogului. 'f=nta *omunitate a c=ntrit bine aceste acuzatii ale mitropolitului si, consider=nd c afirmatiile sale se ndeprteaz n puncte esentiale de credinta ortodox si de ;raditia Bisericii, a fcut urmtoarele remarci! >1 Pestele este necat nalt $rea sfintitul aminteste pozitia ostil a 'fintei *omunitti fat de acest dialog, apoi critic declaratiile acesteia ca )fcute din proprie autoritate) , ca si acuzatiile )arbitrare) aduse *omisiei interortodoxe , si n sf=rsit, mpotrivirea sa la vointa celei de a treia *onferinte $resinodale. "ceste observatii nu vor, ns, dec=t s-l fac pe cititor s piard din vedere esenta problemei. +le nu lmuresc pe nimeni dac nelinistile 'fintei *omunitti n legtur cu evolutia %ialogului sunt ne.ustificate sau gresite. <1 Constiinta eclezial $ozitia rezervat a $reafericirii 'ale, $atriarhul %iodor al Ierusalimului , a at=tor alti ierarhi ai Bisericii , a 'fintei *omunitti a 'f=ntului 6unte, a numerosilor profesori de la scolile teologice si a unei mari prti a credinciosilor Bisericii dovedeste c, n realitate, constiinta Bisericii n-a fost multumit de rezultatele %ialogului si cere o nou fixare a directiilor n care trebuie s se desfsoare. 31 )exte n mod deliberat ambi&ue "firmatia 6itropolitului +lvetiei c solutiile aduse problemelor teologice sunt conforme nvtturii 'fintelor 91

'inoade ecumenice este total nefondat. "cordul comun care s-a semnat n cadrul %ialogului nu reprezint credinta 'fintilor $rinti ai 'inoadelor ecumenice, ci texte artistic fabricate astfel nc=t s cuprind n acelasi timp teologia ortodox si cea severian. "ceste documente nu folosesc terminologia &otr=rilor 'inoadelor ecumenice dec=t pentru a ascunde compromisul dogmatic astfel obtinut. *u voie sau fr de voie, delegatia ortodox a fcut concesii dogmatice anticalcedonienilor. Iat-le! a1 introducerea unor formule monofizite n ) %eclaratiile *omune) ca de ex.! ) Ipostasul 0 ca distingere5 ,";<DII *uv=ntului ntrupat). ;ermenul ) phIsis), natur, care nu poate nsemna ipostas, este folosit str=mb, ntr-o manier SaSodox n locul formulrii ortodoxe care ar fi ) ,";<DICOD *uv=ntului ntrupat). b1 acceptarea c naturile lui &ristos se disting numai n g=ndire, expresie care, n contextul %eclaratiilor comune, este susceptibil de o interpretare severian si ascunde n ea monofizismul si monoenergetismul. $retentia mitropolitului +lvetiei, care sustine c expresia ) doar n g=ndire) vine de la hotr=rea 'inodului al -lea ecumenic, n-are nici o relevant de vreme ce continutul expresiei 0 n contextul si n forma existent n document! ) naturile se disting numai n g=ndire)5 este radical diferit de continutul dogmatic al formulei 'inodului al --lea ! ) %ac cineva mrturiseste cele dou naturi ale 'ingurului %omn Iisus &ristos, *uv=ntul lui %umnezeu ntrupat, dar fr s se nteleag diferenta doar n g=ndirev.si se foloseste de numrul lor pentru a arta c 6=ntuitorul are naturi separate si idioipostatice 0av=nd fiecare ipostasul propriu5, s fie anatema). " doua formulare mrturiseste diferenta naturilor care exist n mod esential n &ristos si respinge separarea naturilor, dar insinueaz ideea unei naturi compuse. c1 /olosirea expresiei )ca s formeze 0*uv=ntul5 o singur si real /II,; 0hIparxis, fiint sau subzistent5 divino-uman), expresie specific traditiei teologice severiene pentru care &ristos nu este asemenea ca ipostas Ipostasului lui %umnezeu *uv=ntul. *onsecintele acestei teze, at=t pe planul teologiei treimice, c=t si pentru doctrina m=ntuirii, sunt extrem de grave. d1 *oncesia fcut opiniei c 'fintii $rinti ar fi folosit termenii natur si ipostas unul n locul altuia si cu aceeasi semnificatie. "stfel se d posibilitatea anticalcedonienilor s citeasc )%eclaratiile comune) asa cum vor, dup propria lor credint, care e monofizismul severian, fr s-si dea seama de eroarea teologic n care se afl. e1 /ormularea nesatisfctoare a dogmei ortodoxe despre cele dou vointe si cele dou energii n &ristos, formulare care face imposibil excluderea ereziei monoenergetismului. "firmatia mitropolitului +lvetiei c, n ceea ce priveste aceast problem, )%eclaratiile *omune) reproduc cu fidelitate %efinitia 'inodului -I ecumenic, este total nefondat. f1 "cceptarea neortodox a ideii ca anticalcedonienii pot mrturisi o singur natur divino-uman, at=ta timp c=t nu neag prezenta dinamic si constant 0suneche5 a divinului si a umanului n &ristos. $rintr-o astfel de mrturisire, anticalcedonienii nu recunosc ca ipostas, ceea ce este ipostatic n &ristos ci ca o natur divinouman compus. %e asemenea, n locul unei existente 0hIparxis, subzistent5 esentiale a naturilor n &ristos, este mrturisit doar prezenta propriettilor 0idiotetes5 divine si umane n +l. "sadar, prin toate acestea e mrturisit tocmai natura compus a traditiei severiene pe care au condamnat-o 'fintii $rinti. &1 *oncesia fcut anticalcedonienilor, prin folosirea denumirilor de )precalcedonieni), )necalcedonieni) si )ortodocsi orientali) nu ca simpli termeni tehnici n desfsurarea %ialogului, ci ntelesi n continutul lor teologic, asa cum se poate constata cu usurint, examin=nd rezultatele dialogului. 1 Decunoasterea c monofizismul asa-zis moderat al lui %ioscor si 'ever nu este o erezie si c anatema lansat mpotriva lor de 'inoadele -I si al -II-lea ecumenice nu s-a datorat nvtturii lor eretice, ci doar faptului c divizaser Biserica. ;oate aceste lucruri pe care le sustine, de asemenea, 6itropolitul +lvetiei, se dovedesc eronate n baza "ctelor 'inoadelor ecumenice al -- lea, al- -I- lea si al- saptelea locale, din *onstantinopol 049:5 si Cateran 0:A35, precum si n baza scrisorilor si operelor dogmatice ale marilor nvttori si $rinti ai Bisericii! 6axim 6rturisitorul, 'ofronie al Ierusalimului, Ioan %amaschin, /otie cel mare, etc. $otrivit traditiei 'fintilor $rinti, %ioscor si 'ever sunt eretici n toat puterea cuv=ntului. *unosc=nd toate aceste lucruri, *omisia interortodox a comis o grav eroare nepretinz=nd anticalcedonienilor s accepte pur si simplu anatema asupra pretinsilor ) nvttori) %ioscor, 'ever, /iloxenie, Iacob si altii, ca o conditie indispensabil unirii. i1 /ormula )naturile sunt unite ipostatic si natural ) 095, n care adugarea adverbului )natural) 0care pentru ortodocsi nu nseamn nimic altceva dec=t unirea dup ipostas5 nseamn pentru anticalcedonieni unirea naturilor ca atare 0luate n ele nsele5 ntr-o unic natur compus. ;eza severian mrturisit de 99

anticalcedonieni produce o confuzie complet n taina Iconomiei divine. j1 "cordul pentru o respingere general si neconditionat a interpretrii sinoadelor, ceea ce nu se potriveste cu hotr=rea 'inodului al III-lea ecumenic si cu )Deconcilierea) din A99 0A5. "ceast indeterminare ne las n incertitudine! anticalcedonienii accept 'inodul al I--lea ecumenic si 'inoadele ecumenice urmtoare ale ortodocsilor, or, dac resping sinodul t=lhresc de la +fes si celelalte nenumrate sinoade ntrunite de nelegiuiti mpotriva 'f=ntului 'inod al I--lea ecumenic.

;1(idicarea anatemelorH I$' %amasSinos este de acord cu prerea comisiei mixte c e posibil ridicarea anatemelor pronuntate mpotriva lui %ioscor si 'ever de ctre 'inoadele ecumenice. $entru a sustine acest lucru, mitropolitul foloseste argumente imposibil de acceptat din punct de vedere istoric si teologic. Iat-le! a1 )&otr=rile 'inodului al III-lea ecumenic au fost revizuite prin %ecretul de Deconciliere, ca atare ar fi posibil astzi ca un act de aceeasi valoare al Bisericii s revizuiasc anatemele mpotriva lui %ioscor si 'ever.) "cest argument este clar respins de scrisorile 'f=ntului *hiril. Biserica admite completarea, dezvoltarea si explicarea hotr=rilor dogmatice ale 'inoadelor ecumenice, dar niciodat revizuirea lor. b1 )'f=ntul *hiril n-a pretins adoptarea celor %ousprezece capitole ale sale n %ecretul Deconcilierilor ci s-a multumit cu o condamnare general a nestorianismului. ;ot astfel, noi, ortodocsii, trebuie s ne multumim cu o condamnare general a eutihianismului pe care o produc anticalcedonienii ca suficient pentru a-i putea defini ca av=nd un sentiment ortodox.) "cest argument se dovedeste de asemenea nseltor, pentru c 'f=ntul *hiril a cerut recunoasterea celei de-a I--a anateme ndreptate mpotriva celor care spun c prin Deconciliere el se contrazice. n plus, toat traditia ulterioar a $rintilor cere o mrturisire exact si detaliat a credintei, nu doar declaratii generale. c1 )Deabilitarea lui ;eodoret si a lui Ibas de ctre 'inodul al I--lea ecumenic ti condamnarea operelor lor gresite n credint de ctre 'inodul al I--lea ecumenic au servit unittii Bisericii. ;ot astfel reabilitarea lui %ioscor si 'ever ar servi astzi acestei uniri). Dationamentul este gresit. Deabilitarea lui ;eodoret si Ibas nu s-a fcut prin revizuirea unui 'inod ecumenic cu autoritate de lege n Biseric, ci prin revizuirea unui fals sinod, un sinod eretic 0asa numit )t=lhresc)5. ,ici o decizie dogmatic luat de sinoadele anterioare n-a fost nclcat prin aceast reabilitare, care n-a avut loc dec=t dup ce ,estorie a fost anatemizat n fata sinodului. ;ot astfel, condamnarea scrierilor lor eretice de ctre 'inodul al --lea nu a contrazis vreo acceptare a lor anterioar, fcut de vreun 'inod ecumenic. n concluzie, aceste dou acte ale Bisericii au servit unitatea ei, pentru c ceea ce s-a cutat at=t ntr-unul, c=t si n altul, a fost integritatea credintei ortodoxe. %impotriv, reabilitarea lui %ioscor si 'ever, care se ncearc a se face astzi, vrea s accepte drept ortodox, nvttura eretic a lui 'ever. nvttura constant a Bisericii referitoare la 'inoade este astfel complet rsturnat, iar unitatea Bisericii nc o dat sf=siat. d1 )'inodul al III-lea ecumenic nu l-a anatemizat pe ;eodor de 6opsuestia din iconomie, pentru a salva unitatea Bisericii. %in acelasi motiv ar fi bine s practicm azi nc o dat iconomia si s-i reabilitm pe %ioscor si 'ever.) %esi faptul istoric relatat aici este exact, concluzia este gresit. Iconomia practicat de 'f=ntul *hiril nu implica sub nici o form acceptarea doctrine lui ;eodoret. Deabilitarea lui %ioscor si 'ever care se propune astzi se bazeaz explicit pe recunoasterea si acceptarea ereziei lor. e1 ) 'f=ntul -asile cel 6are sugera restabilirea comuniunii ecleziale cu monofizitii care, printr-o ndelungat comuniune de viat cu ortodocsii s-ar maturiza si ei n credinta ortodox. Destabilirea comuniunii cu anticalcedonienii ar putea avea loc ntr-o manier asemntoare). *u toate acestea exemplul 'f=ntului -asile cel 6are nu e tocmai potrivit ca solutie astzi, pentru c 'f=ntul $asile a cerut homeousienilor s accepte fiecare liter a mrturisirii de credint de la ,iceea, s accepte c nu trebuie socotit 'f=ntul %uh o creatur si s refuze comuniunea cu cei care-C socotesc astfel. "stzi, dimpotriv, nu li se cere anticalcedonienilor nici s accepte credinta *alcedonului, deci si expresia ) n dou naturi), nici s-i renege pe nvttorii lor, %ioscor, 'ever si altii, care nu mrturisesc cele dou naturi. @1 Nerecunoasterea !inoadelor 6itropolitul +vetiei sustine c recunoasterea formal a 'inoadelor ecumenice 0I- - -II5 prin adugarea lor la 9A

lista celor de.a acceptate - se poate face dup restabilirea comuniunii ecleziastice. +ste nclcat astfel actul fundamental care asigur unitatea Bisericii, si anume, mrturisirea comun de credint fcut de toti episcopii Bisericii Ortodoxe n momentul sfintirii lor. 41 Pot fi modificate textele litur&iceH $ropunerea de a scoate din textele liturgice ale Bisericii expresiile care pun probleme - evident n ochii anticalcedonienilor, si s li se cear s renunte la erorile dogmatice continute n aceste forme pentru a putea reveni n s=nul Bisericii. 71 )rebuie rescrise istoriile bisericestiH +ditarea de crti teologice si de popularizare, destinate s-i informeze pe teologi si pe restul oamenilor despre identitatea dogmatic descoperit ntre ortodocsi si anticalcedonieni, precum si organizarea de nt=lniri ntre culte pe baza schimburilor reciproce 045 sunt acte imposibil de acceptat de pstorii Bisericii care nc mai au constiinta responsabilittii preotesti n Biseric. $entru toate aceste motive, 'f=nta *omunitate astept rspunsul succint al ntregului corp al Bisericii si asezarea c=t mai rapid posibil pe baze ortodoxe a dialogului teologic. ,umai astfel unirea cu anticalcedonienii ar avea loc n adevr si n dreapta credint. +0. +storia se repet $cesta este textul at onitilor. n timpul 'f=ntului "tanasie al "lexandriei, un pseudosinod socotise rezolvat nentelegerea dintre ortodocsi, care mrturisesc c /iul este deofiint cu ;atl 0homoousios5, si, arieni, care-C consider o creatur a ;atlui. "cel 'inod folosea expresia de o natur asemntoare 0homoiousios5, care prea s mpace at=t dogma ortodox, c=t si erezia. 'f=ntul @rigorie de ,azians a asemnat aceast nscocire de cuvinte unui pantof bun pentru am=ndou picioarele si unei momeli care ascunde c=rligul ucigas al nelegiuirii 0) Omilia despre 'f=ntul "tanasie)5 ;ot astfel, n loc de a spune ortodox ) dou naturi ntr-un singur ipostas) sau de a mrturisi ca 'ever ) o singur natur divino - uman), ) %eclaratiile ) se .oac cu cuvintele, vorbind de ) o singur si real fiint divino - uman) si mena.=nd astfel cele dou opinii contrare printr-un termen foarte vag ! hIparxis 0fiint real5. "ceast gselnit nu uneste n aceeasi credint, ci las pe fiecare s si pstreze convingerile sale. n plus, se contureaz o opozitie la unirea de la *hambosI chiar din partea necalcedonienilor. Eiarul ) Cumea copt) a oferit de.a n rezumat obiectiile profesorului Dachad 6ounirn'houcri fat de ) %eclaratia comun). Iat c=teva din ele! ) n ceea ce priveste evenimentele de la 'inodul de la *alcedon 0A4(5 si, n particular, pozitia clugrului +utihie, se poate stabili categoric, prin documente istorice, c acesta si-a mentinut o pozitie contrar definitiei de credint a 'f=ntului *hiril n legtur cu natura lui &ristos +xist de fapt documente care contrazic aceast interpretare. 0"utorul indic mai multe.5"ceste documente l arat pe +utihie mai ortodox dec=t /laviu din *onstantinopolv*ontradictiile dintre 'inodul al - II- lea de la +fes 0AA35 si 'inodul de la *alcedon 0A4(5 nu sunt rezolvate> nu e oare necesar s se clarifice aceast problem nainte de a merge mai departe v*redinta comun a ortodocsilor calcedonieni si necalcedonieni n-ar putea oare s se ntemeieze doar pe primele trei sinoade ecumenice si pe diferentele de credint formulate de 'f=ntul *hiril, rm=n=nd apoi ca fiecare Biseric s fie liber n a-si stabili propria traditie, respect=nd-o pe cea a celorlalte Biserici 0) Cumea copt), nr. (3, iulie (33(, pg. (A(5 Deferindu-ne la unirea de la /lorenta si la o alt formul cu dublu nteles, 'f=ntul ,arcu al +fesului spunea ! ) "cest soi de formul ne va uni 'i ce vom face c=nd vom ncepe s ne analizm reciproc dogmele si prerile ) ,u tocmai acest lucru e pe cale s se produc acum ntre necalcedonieni si ortodocsi 'e pare c ignoranta mpreun cu dezinformarea 0care dispune de mi.loace materiale tot mai mari5 fac s se prind n capcan un mare numr de oameni. %ar oric=t de multi ar fi pestii care musc din momeal, ortodocsii vor sta deoparte de aceasta. %e.a episcopii rusi au respins acest acord pregtit la *hambosI, pe care Istoria l va nregistra ca ) nt=lnirea t=lhreasc de la *hambosI). 94

NoteI >. ) *ele dou familii accept c naturile, cu propriile lor energii si vointe, sunt unite ipostatic si natural, neamestecat, neschimbat, nemprtit si nedesprtit, si c sunt distinse doar n g=ndirevOrtodocsii orientali accept c ortodocsii folosesc pe bun dreptate formula celor dou naturi, deoarece recunosc c distinctia este doar n g=ndire) 0" doua declaratie comun5. <. +l spune c si acceptarea credintei 'inoadelor a fost proclamat explicit n cele dou )%eclaratii comune) si chiar referindu-se mod repetat, p=n la limitele suportabilului, la &oroi ale 'inoadelor ecumenice al I--lea, al --lea, al -I-lea si al - -II-lea. *e ortodocsi# ,u-si suport s-si aud credinta# 3. $unctul A din )" doua declaratie comun). ;. $unctul : din )" doua declaratie comun). @. Decomandarea nr. A care a urmat dup )" doua declaratie )! ) n localittile n care coexist cele dou Biserici, comunittile ar trebui s organizeze participarea brbatilor, femeilor, tinerilor, copiilor si, dac se poate, a preotilor unei comunitti la viata celeilalte, asist=nd la .ertfa euharistic duminicile si n zilele de srbtoare). /in vol. " 0a lumi7re du 'habor" *r. 38" 3291::; Paris 'raducere de -leana *etoiu

G")$(%(,$ !'%N)-B-+ !+N"D al Bisericii "rtodoxe a :eor&iei

2 octombrie 1::2, Srbtoarea Sfntului Arsenie cel are, !atolicos al <eorgiei 5 = 2286

'fntul 'inod al Bisericii Ortodoxe a @eorgiei s-a ntlnit pentru sesiunea din 8 octombrie n sala de conferinte a Desedintei $atriarhale.Ca sesiune au fost prezenti toti cei 1A de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe a @eorgiei. 'fntul 'inod a fost prezidat de 'anctitatea 'a Ilia II, $atriarh-*atolicos a ;oat @eorgia. 'fntul 'inod a adoptat, alturi de alte decizii de ordin administrativ si ierarhic, o hotrre eclesiastic nsemnat.mpreun cu &otrrea se aflau concluziile *omisiei ;eologice care au constituit partea canonic a &otrrii 'inodale. *hestiunile la care se refer &otrrea sunt! >. %ocumentele adoptate de *omisiile ;eologice ortodoxe si ne-ortodoxe a1 asa-numita %eclaratie de la Balamand 0ntre ortodocsi si catolici5 b1 asa-numita %eclaratie de la *hambesI 0ntre ortodocsi si ne-calcedoneni5 c1 asa-numitul "cord "ntiohian 0ntre $atriarhia Ortodox a "ntiohiei si monofizitii sirieni5 <.'rbtorirea nvierii %omnului pe stil nou de ctre Biserica Ortodox "utonom a /inlandei 3. ,oua nvttur eclesiologic eretic - despre existenta &arului 6ntuitor n afara granitelor canonice ale Bisericii - asa-numita );eorie a Damificatiilor). ;. 'vrsirea de rugciuni comune si unele cazuri de *omuniune cu ereticii. %ocumentul ce urmeaz denunt erezia ecleziologic - asa-numita );eorie a Damificatiilor ) aprut n mediile teologiei moderniste. n aceste conditii s-a luat n considerare nvttura 'fintilor $rinti si *anoanele Bisericii. nvtturile reprezint mrturisirea eclesiologiei ortodoxe. 'fntul 'inod a aflat informatia potrivit creia *omisia ;eologic nfiintat n iulie (37 sub binecuvntarea 9:

$atriarhului-*atolicos a ;oat @eorgia, 'anctitatea 'a Ilia II a studiat poblemele carea au cauzat poticneal pentru unele Biserici n ultima vreme. *omisia ;eologic a discutat documentele de la *hambesI 0+lvetia5 si Balamand 0Ciban5, acordul ntre Biserica Ortodox a "ntiohiei si bisericile antiohiene ne-calcedoniene 0orientale5 ncheiat n (33(, srbtorirea nverii n Biserica Ortodox "utonom a /inlandei dup $ascalia @regorian si nvttura despre existenta &arului 6ntuitor n afara granitelor canonice ale Bisericii, asa-numita );eorie a Damificatiilor). *omisia ;eologic a contactat $atriarhiile de *onstantinopol, "ntiohia si Dusia si a primit informatii asupra pozitiilor diferitelor Biserici asupra problemelor mai sus numite. ;rebuie subliniat c un numr de Biserici "utocefale, inclusiv Biserica @eorgiei, nu au dat vreodat acordul sinodal asupra problemelor aduse n discitie mai sus. Cund n considerare c aceste probleme au dat nastere la anumite tulburri printre credinciosii nostri, *omisia ;eologic a $atriarhiei @eorgiei a studiat aceste materiale si a publicat concluziile n tri numere ale Buletinului informativ al $atriarhiei.'fntul 'inod a luatla cunostint si a fost de acord cu concluziile *omisiei ;eologice ale $atriarhie @eorgiei. %ocumentul de mai .os reprezint pozitia Bisericii Ortodoxe a @eorgiei care a urmat-o ntotdeauna, pe care o declarm si o reafirmm cu putere.

!'%N)-B !+N"D $B B+!,(+C++ "()"D"*, $ :,"(:+,+ $ G")C(%) +. %ocumentul 0asa-zisa %eclaratie de la *hambesI5 *omisiei ;eologice pentru dialog teologic ntre Biserica Ortodox si bisericile ne-ortodoxe 0orientale5, ale cror lucrri s-au tinut la *hambesI, este de neacceptat. ++. "cordul preliminar ntre Biserica Ortodox a "ntiohiei si bisericile ne-calcedoniene 0orientale5 antiohiene din (33( este de neacceptat. +++. %ocumentul adoptat de *omisia International pentru dialog ntre catolici si Biserica Ortodox din 19 iunie (339 la Balamand 0Ciban5 ! )<niatismul metod de unire n trecut, si cutarea actual a deplinei comuniuni) 0asa-numita %eclaratie de la Balamand 5 este de neacceptat. +0. 'rbtorirea nvierii %omnului n Biserica "utonom a /inlandei dup $ascalia @regorian care este mpotriva hotrrii 'inodului nti +cumenic de la ,iceea despre )'rbtorirea nvierii)este de neacceptat. %espre aceast trebuie spus cdin punct de vedere ortodox este considerat drept nclcare a canoanelor si nu erezie. +ste deasemenea important de artat c $atriarhia de *onstantinopol 0 sub a crei .urisdictie se afl Biserica Ortodox "utonom a /inlandei 5 a avut o reactie negativ fat de aceast nclcare a canoanelor si a sugerat c nvierea trebuie srbtorit n concordant cu %ecizia $rimului 'inod +cumenic de la ,iceea. 0 vezi scrisoarea $atriarhului de *onstantinopol (1(A(337 5 0. %octrina despre existenta &arului 6ntuitor n afara granitelor canonice ale Bisericii si manifestarea ei extrem - ) ;eoria Damificatiilor ), care recunoaste n toate denominatiunile crestine contemporane prti egale ale adevratei Biserici a lui &ristos detinnd &arul lui %umnezeu si "devrul n egal msur - este de neaceptat. 0+. Dugciunile comune si *omuniunea cu ne-ortodocsii sunt de neacceptat cum de altfel a mai fost afirmat n documentul final al ntlnirii inter-ortodoxe de la ;esalonic 0 13.2A - 21.24.(338, paragraful (9, punctul b 5 )%elegatii ortodocsi nu vor participa la slu.bele ecumenice, rugciunile n comun, slu.ire si alte ceremonii religioase la adunri.) "naliza pe larg a mai sus mentionatelor probleme a aprut n Buletinul Informativ 0(,1,95 al $atriarhiei @eorgiei.

D,CB$($)+$ "'+C+$BC a !fntului !inod al Bisericii "rtodoxe Bul&are

97

n legtur cu participarea ei la i!carea ecu enic

%up un veac ntreg de participare a ortodoxiei la miscarea ecumenic si o .umtate de secol de participare activ a ei la *onsiliul 6ondial al Bisericilor nu se observ o dezvoltare pozitiv n dialogul multilateral ntre crestini. %impotriv - distantarea dintre ortodocsi si protestanti apare din ce in ce mai pronuntata, avnd n vedere nmultirea cu zecile a sectelor n snul bisericilor protestante care perturb constiinta ortodox a crestinilor nu numai la noi ci si n toate trile ortodoxe, aprnd si multe devieri fat de conceptiile initiale ale *onsiliului 6ondial al Bisericilor. "vnd n vedere cele sus-mentionate, 'fntul 'inod al Bisericii Ortodoxe Bulgare la sedinta sa plenar din 3 I- (338 a hotrt s ntrerup participarea sa viitoare la *6B, avnd n vedere devierile *onsiliului 6ondial al Bisericilor ca si faptul c in ultimii ani Biserica Ortodox Bulgar intentionat nu a mai contribuit la cotizatiile *6B si nu a participat la conferintele organizate de *6B si a suspendat participarea sa la acest *onsiliu. *u aceast ocazie n perioada 13 I- (338 - 9 - (338, la 'alonic, capitala cultural a anului (337, a fost organizat o ntlnire a reprezentantilor tuturor Bisericilor Ortodoxe la invitatia 'anctittii 'ale Bartolomeu, $atriarhul +cumenic, la cererea bisericilor ortodoxe ale Dusiei si 'erbiei, si cu ocazia iesirii bisericii @eorgiei din *6B. Ca aceast ntlnire panortodox a fost discutat problema participrii Bisericilor Ortodoxe la miscarea ecumenic ca si nemultumirea legat de ignorarea sistematic a trilor ortodoxe n hotrrile luate la adunrile organizate de *6B. 'fntul 'inod al Bisericii Ortodoxe Bulgare declar c va chibzui dac va trimite un reprezentant la &arare, Eimbabme, unde va avea loc a -III-a adunare a *6B, n luna decembrie (338, sau va anunta scris c va ntrerupe n viitor activitatea sa n cadrul *6B . /in partea cancelariei Sfntului Sinod al %isericii #rtodo$e %ulgare >8 ? 1::2, Sofia 0n.n.5 In prezent, Biserica Ortodoxa Bulgara este in afara *6B#

,C-#,N+!# !+ "()"D"*+, ,C-#,N+CC

98

-nterviu cu Prea !uviosul Arhimandit /r. <heorghios !apsanis, Egumenul Sfintei nstiri <rigoriu din Sfntul unte Athos

%ntrebareI $rea *uvioase $rinte +gumen, cum priviti 'fintia -oastr miscarea de apropiere interreligioas la care iau parte si reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe (spuns! %in capul locului se vede c aceast miscare este diri.at de romano-catolici. ncepe cu declaratiile de la "ssisi si se sfrseste la Doma. ntrevd aici o ncercare a $apei de a se impune nu numai ca si conductor al tuturor crestinilor, ci si al tuturor religiilor. "ceast afirmatie a mea este ntrit dac lum n considerare si alte actiuni asemntoare ale -aticanului cum ar fi pozitia dominant pe care si-o asum $apa n negocierile crestinilor cu -aticanul, sau n cele cu evreii legate de situatia Cocurilor 'finte. +ste clar c $apa ncearc s preia conducerea spiritual a +uropei <nite, nu doar a tuturor )bisericilor si confesiunilor crestine) 0lucru cu neputint deocamdat astzi5, s-si asigure primatul ntr-o +urop polimorf religios. 'unt caracteristice n acest sens si declaratiile pe care le-au fcut conductorii <niunii +uropene, TaVues 'anter si Domano $rodi, vorbind despre )un cmp comun de colaborare al cultelor cu societatea civil) pentru ntruparea ideilor unei +urope noi )att n viata politic ct si n laturile ei religioase). -aticanul ncearc s cstige de fiecare dat ct poate mai mult! prin uniatie! atragerea nemi.locit a ortodocsilor si a altor crestini rsriteni 0monofiziti, anticalcedonieni5> prin dialogul cu ortodocsii! recunoasterea Bisericii Domano-*atolice de ctre ortodocsi drept Biseric sor avnd credint apostolic, ;aine valide si succesiune apostolic> prin participarea si organizarea, la -atican, a declaratiilor si rugciunilor interreligioase pentru pace! urmreste primatul ntre toate religiile. Doma ntrevede c, datorit nfrumusetrii si aggiornament-ului crestinismului apusean, romano-catolicismul poate iesi din dificulttile n care se afl, instituind un soi de ideologie panreligioas cu colorit crestin. n acest scop papa ncearc s se impun ca si conductor al noilor structuri politico-religioase ale +uropei. "ceasta este n conformitate cu pozitia teologic a -aticanului conform creia )orice bun care exist n afara Bisericii Domano-*atolice i apartine virtual). %ntrebare! ,u credeti c n aceast miscare general este necesar si prezenta Ortodoxiei, astfel nct evolutia aceasta s nu fie monopolizat de romano-catolici (spuns! Biserica nu este un sistem ideologico-politic. 6ai cu seam Biserica noastr Ortodox care niciodat nu nceteaz a fi una, sfnt, soborniceasc 0adic universal, ecumenic, n.n.5 si apostoleasc, singura cale sigur spre mntuire. %in aceast cauz astfel de )necesitti) sunt de nenteles. *redinta noastr pur se nstrineaz atunci cnd este folosit n spatele acestor declaratii pe care conductorii ortodocsi n-ar trebui s le sustin nici mcar cu prezenta lor. %ntrebare! 'fintia -oastr, n special, ca si cleric ortodox si cunosctor al %reptului *anonic, cum vedeti mpreun-rugciunea cu reprezentantii altor religii +ste permis de ctre 'fintele *anoane si de traditia Bisericii noastre (spuns! n cazul acesta nu avem de-a face cu o mpreun-rugciune n sensul participrii tuturor la o rugciune comun, deoarece fiecare reprezentant religios se roag pe rnd la %umnezeul su. mpreunrugciune svrsesc ierarhii ortodocsi cu romano-catolicii si cu alti crestini eterodocsi. %esigur c si aceast mpreun-rugciune este interzis de ctre 'fintele *anoane din motive ecleziologice serioase. %ar nici rugciunea reprezentantilor diferitelor religii n acelasi loc, cu rndul si pentru acelasi scop nu poate fi acceptat de ctre constiinta crestin ortodox din mai multe motive! %eoarece dumnezeii ctre care se roag reprezentantii celorlalte religii sunt mincinosi. $rofetul %avid spune c )toti dumnezeii neamurilor sunt draci) 0$salm 34, 4 ? traducere dup 'eptuaginta5 si c )urechi au si nu vor auzi) 0$salm ((9, (A5. &indusii, de exemplu, cred ntr-o sumedenie de zeitti. 'intoistii cred n sufletele naintasilor si cinstesc zidirea n locul Eiditorului 0soarele, luna, etc5. Budistii au un dumnezeu impersonal. Iudeii si musulmanii cred ntr-un dumnezeu monopersonal, considernd ca blasfemie credinta n %umnezeul 93

;reime si n dumnezeirea lui &ristos. *um putem noi, crestinii ortodocsi, s lum parte la rugciuni acolo unde nu se d nici o important *elui ctre care se ndreapt rugciunea, considerndu-se suficient faptul c te rogi la un oarecare dumnezeu "stfel de situatii amintesc de ),em "ge) si de duhul masonic sincretist. Iar aceast situatie nu este numai mpotriva 'fintelor *anoane, ci si a -echiului ;estament. "r fi acceptat vreodat profetul Ilie sau altul dintre profeti s ia parte la asa ceva +ste cunoscut faptul c profetii au propovduit lupta nencetat mpotriva oricrui fel de sincretism religios si cei mai multi dintre acestia au fost alungati si ucisi din acest motiv. "r fi acceptat vreodat 'fintii "postoli si nenumratii 'finti 6artiri si 6rturisitori ai credintei noastre o astfel de participare *um ndrznim noi astzi s actionm mpotriva lor, a $rofetilor, a "postolilor, a 6artirilor si a 'fintilor nostri $rinti %ntrebare! 6ulti teologi accentueaz c Ortodoxia este ecumenic 0i.e. universal5. ,u credeti c a sosit timpul ca n zilele noastre s se impun aceast dimensiune a Ortodoxiei (spuns! *u certitudine, Biserica Ortodox este ecumenic 0i.e. universal5. <na este, ns, ecumenicitatea 0i.e. universalismul, sobornicitatea5 si alta este ecumenismul. Biserica Ortodox este ecumenic, dar nu ecumenist. 'i rmne ecumenic, ct vreme nu cade n ispita ecumenismului. +cumenicitatea constituie expresia deplinttii Bisericii si se propune si celorlalti, fr s se mpart sau s se a.usteze dup conceptiile omenesti. %eoarece, asadar, Biserica noastr Ortodox este ecumenic si deoarece ntreaga lume are cu adevrat nevoie de ecumenicitatea ei, este necesar ca ea s se mentin ecumenic si s nu cad n ecumenism. Iar aceasta nu numai pentru a-si pstra identitatea ei, ci si pentru a a.uta cu adevrat lumea. %ntrebareI *are credeti c sunt consecintele probabile ale ecumenismului n snul poporului credincios (spuns! *onsecintele unor astfel de manifestri si declaratii sunt numeroase si neplcute, nu numai pentru credinciosii Bisericii ci si pentru ai celorlalte culte. "stzi, prin folosirea mi.loacelor de informare n mas toate informatiile din lume pot a.unge si n cel mai ndeprtat colt, *redinciosii ortodocsi practicanti si cu cunostint bisericeasc vie care urmeaz hotrt )credinta ncredintat odat pentru totdeauna sfintilor) 0Iuda 95, aceste manifestri si declaratii le produc indignare, ntristare si gnduri de a prsi o Biseric ce ngduie asa ceva, cu intentia de a mri numrul credinciosilor schismatici zelotisti si s loveasc astfel si mai mult 'fnta noastr Biseric Ortodox. *elor credinciosi doar cu numele, ecumenismul le produce slbirea si diluarea constiintei dogmatice si un si mai mare dezinteres pentru credinta si viata ortodox, ct vreme toate religiile sunt la fel. n plus, pe cei care nu cunosc Ortodoxia, dar caut un rspuns la diferite probleme, i ncura.eaz s accepte solutii de la diferite eresuri si religii. 'e stie c n @recia exist mai mult de 422 de astfel de miscri religioase si crestine si c tot mai multi ortodocsi le devin adepti. *a s nu amintesc dect de miscrile religioase extrem orientale si de penticostalii la a cror adunare n "tena vin pentru a asculta predica cam 422-:22 de ortodocsi sau fost-ortodocsi. *um vor putea duhovnicii si preotii s interzic credinciosilor ortodocsi s mearg la astfel de adunri ct vreme ierarhi ortodocsi iau parte nu doar la rugciuni intercrestine, ci si interreligioase <n cunoscut profesor universitar de la <niversitatea din "tena, arat n articolul su )Citurghia comun ecumenist) din ziarul )+lefhterotupia) 014.H.(3345 c aceste miscri ridic o serioas problem pastoral. "ceast parodie de liturghie a avut loc n insula 'inos, la biserica episcopiei romano-catolice unde au cntat ortodocsii, au slu.it latinii, si au fost mprtsiti toti, inclusiv protestantii prezenti, cu ostia de ctre episcopul romano-catolic al 'inos-ului. ' v mai citez si un pasa. care vizeaz direct subiectul nostru! )*u evlavie treceau prin fata icoanei 6aicii %omnului, multi aprinznd chiar lumnri! ortodocsi, catolici, protestanti, musulmani, budisti, sintoisti, ctiva cu religie nedeclarat, dup cum si atei convinsi.0...5 "tmosfera din biseric era )ca un pod ce ducea de la pmnt la cer) desi unul se nchina la &ristos, alul la 6ahomed, altul la Buda s.a.m.d.0...5 "ceeasi senzatie am mai avut-o acum trei ani nainte, ntr-un centru budist din Bioto... ;ot asa si acolo, budistii, localnicii se prosternau n fata unei statui, aprindeau tmie, identic cu cea folosit de cresinii apuseni, ardeau lumnri fiecare la %umnezeul su....) ncheind rspunsul meu vreau s subliniez faptul c prin astfel de actiuni, dm senzatia necrestinilor c suntem unul si acelasi lucru cu ei, c nu are important c ei nu sunt crestini si c mntuirea se afl si n alte religii. *um vor mai cuta credinciosii altor religii mntuirea n &ristos sau ce nteles va mai avea pentru ei A2

propovduirea ortodox a +vangheliei %ntrebare! ntr-un text al $.'.%amaschin al +lvetiei se face referint la dialogul ortodocsi-musulmani. *itez! )O biseric sau o moschee ? locul n care omul si cunoaste nimicnicia sa - tintesc ambele spre aceeasi valorizare spiritual a omului) 0+pistepsis, m.A3A, p.195. "ceast fraz ne-a socat si ne intereseaz opinia 'fintiei -oastre. (spuns! %in pcate, aceast fraz, ca si altele de altfel ale $.'. %amaschinos sau ale altor teologi ortodocsi si eterodocsi care se ocup cu musulmanii, exprim spiritul sincretist n care se tine dialogul. +u personal m ndoiesc profund c o biseric si o geamie 0sau o sinagog sau orice alt locas religios monoteist5 pot conduce pe om la aceeasi stare duhovniceasc. -reau s cred c astfel de fraze s-au rostit din greseal si c nu exprim convingerile profunde ale acestor teologi, deoarece dac ar exprima credinta celor care le public, mi pare ru s o spun, au czut din credinta crestin. %ar este nepermis s fie rostite astfel de cuvinte chiar din greseal. *u credinta Bisericii nu ne .ucm. *um este posibil ca ntr-o geamie unde se propovduieste *oranul cu toate rtcirile lui, unde nu se cinsteste si nu se propovduieste credinta n %umnezeu ;reimic, unde )credinciosii) nu se mprtsesc cu 'fintele ;aine si nu primesc harul dumnezeiesc prin ele si nu devin mdulare ale trupului lui &ristos, cum pot ei s aib aceeasi stare duhovniceasc cu ortodocsii dintr-o biseric n care se cinsteste 'fnta ;reime %ac am lua n serios chiar si numai cuvintele slu.bei ce se zice la nnoirea unei biserici ortodoxe n-am putea s mai spunem asa ceva. %eoarece problema dialogului acestuia este grav trebuie s ne strduim s pzim sistematic si cu gri. credinta noastr. %ac astfel de conceptii domnesc nseamn c se propovduieste )o alt evanghelie), deoarece n +vanghelia lui &ristos se spune c )cel ce va crede si se va boteza se va mntui iar cel ce nu va crede se va osndi) 06arcu (:,(:5 si c )nu este n altcineva mntuirea 0dect n Iisus &ristos5 cci nu este sub cer nici un alt nume, dat ntre oameni, n care trebuie s ne mntuim noi) 0/apte A,(15. %ntrebare! "ti atins de.a tema dialogului si as vrea s v ntreb ce credeti despre dialogurile intercrestine (spuns! ;ema este foarte larg iar rspunsul ar trebui s fie o carte ntreag. $e scurt v rspund c nu putem, ca ortodocsi, s acceptm concluziile dialogului cu romano-catolicii deoarece documentul de la Balamand, care deocamdat este considerat )de lucru), e utilizat n practic drept ntelegere ncheiat, si care recunoaste Biserica Domano-*atolic ca avnd credint apostolic, participare la aceleasi taine cu ortodocsii, aceeasi preotie si succesiune apostolic a episcopilor. ,u putem accepta nici concluziile dialogului cu anticalcedonienii deoarece asa cum s-a artat n lucrarea #bservatii cu privire la dialogul #rtodocsilor cu Anticalcedonienii al Sfintei !omunitti a Sfntului unte Athos, ortodocsii au acceptat abia acum pentru prima dat n istorie faptul c anticalcedonienii au hristologie ortodox n ciuda hotrrilor sinoadelor I-, -, -I si -II +cumenice si a scrierilor celor mai mari de %umnezeu purttori $rinti ai Bisericii! /otie, Ioan %amaschin, 6axim 6rturisitorul, 'ofronie al Ierusalimului s.a. ntre altele! ce noim mai poate avea dialogul cu anglicanii, cnd pe lng celelalte rtciri hirotonesc femei ca episcop si preot 'au cnd binecuvnteaz cstorii homosexuale si alte fapte imorale %up cum se stie, chiar n snul cercurilor anglicane aceste situatii au declansat miscri si nemultumiri. %ntrebare! ,u credeti c ar fi bine s se fac concesii acolo unde exist diferente mari (spuns! %intru nceput n domeniul credintei chiar si diferentele mici sunt mari. *oncesiile amintite mai sus fat de catolici si fat de anticalcedonieni, nu reprezint oare un minimalism dogmatic 6 tem c cea mai mare concesie a ortodocsilor fcut n aceste dialoguri este recunoasterea fie direct, fie implicit a faptului c nu doar Biserica Ortodox este una sfnt, soborniceasc si apostoleasc, ci ea constituie o astfel de biseric mpreun cu catolicii, protestantii si anticalcedonienii. 6 tem c pe aceast erezie eclesiologic se bazeaz dialogurile. ,u e lipsit de important faptul c anticalcedonienii au ncetat s mai fie caracterizati drept monofiziti, sau anticalcedonieni sau precalcedonieni sau crestini vechi-orientali ci sunt recunoscuti ca si ortodocsi orientali, iar Biserica noastr drept una din cele dou familii de ortodocsi, cealalt familie fiind anticalcedonienii. *u smerenie considerm c aceast erezie eclesiologic trebuie s fie condamnat sinodal pentru ca mireasa lui &ristos s rmn neatins si fr pat, <na, 'fnt, 'oborniceasc si "postoleasc. ,oi rmnem mereu credinciosi hotrrilor sinodalilor din *onstantinopol care n (834 au declarat c Biserica $apal a czut din A(

credinta evanghelic pe care o pstrez Biserica Ortodox care singur este <na, 'fnt, 'oborniceasc si "postolic. %ntrebare! ,u cumva acesta este doar punctul dumneavoastr de vedere (spuns! *ritica fcut de Biserica @reciei documentului de la Balamand 0vezi +SSlisastiSi "litheia, (:-2((3345 si observatiile 'fntului 'inod legate de dialogul cu anticalcedonienii ca si alte texte ale ierarhilor si profesorilor de teologie m ndrepttesc s spun c acest punct de vedere nu este numai al meu sau al clugrilor atoniti. %ntrebare! O alt tem grav care intereseaz pe multi ortodocsi este participarea ortodocsilor la *onsiliul 6ondial al Bisericilor. *e credeti despre aceasta (spuns! $e drept cuvnt aceast tem nelinisteste pe multi ortodocsi. *onsiliul 6ondial al Bisericilor este condus, cum se stie, dup conceptii necrestine, chiar pgne, cum s-a vzut si la "dunarea @eneral de la *ambera, unde %uhul 'fnt a fost nftisat ntr-un chip animist idolatru. Ortodocsii nu au posibilitatea s-si fac cunoscut pozitia, asa cum au fcut-o pn la "dunarea @eneral de la %elhi din (3:(, unde din nefericire au renuntat la acest drept pentru c ecumenistii ortodocsi s fie mai plcuti protestantilor. $n n (3:( a avut sens participarea ortodocsilor la *.6.B., ct vreme au vorbit acolo nu ca reprezentanti ai unei fractiuni a crestinismului divizat, ci ca reprezentanti ai Bisericii celei <na, 'fnt, 'oborniceasc si "postoleasc. ;extele reprezentantei ortodoxe, alctuite de venerabilul teolog @eorge /lorovsSi, citite si publicate la aceste adunri, exprimau constiinta de sine ortodox. "stzi vocea ortodocsilor se pierde n ghiveciul protestant. $rotestantii, consecventi eclesiologiei lor, conform creia exist Biserica vzut 0nedesvrsit si fragmentat5 si cea nevzut 0unit si desvrsit5, vin la *.6.B. pentru a-si aduce fiecare prticica lui de adevr, astfel nct toti la un loc s desvrseasc Biserica cea nevzut. *e sens are participarea ortodocsilor la acest *onsiliu aproape exclusiv protestant, unde glasul nostru rsun ca ntr-un Babel al ereziilor protestante, ct vreme eclesiologia noastr este radical diferit ,u cumva acceptnd participarea la *.6.B. cdem indirect de la eclesiologia noastr ortodox 6ulti ecumenisti ortodocsi cred c dac creste numrul reprezentantilor ortodocsi n Birourile *.6.B., hotrrile si textele sale ar fi mai ortodoxe. *unoscnd ns marea criz a credintei prin care trece ntreg protestantismul, criz care conduce tot mai mult spre liber cugetare si necredint, o astfel de supozitie mi se pare absolut nefondat. %ac vrem s fim consecventi cu credinta si cu eclesiologia noastr si s nu scandalizm poporul credincios ortodox, consider c Biserica Ortodox poate participa la *.6.B. doar dac vorbeste ca <na 'fnt 'oborniceasc si "postoleasc Biseric si cu conditia ca ierarhii si ceilalti clerici s nu se roage mpreun cu protestantii de diferite nuante 0ntre care destui neag toate elementele ;raditiei Bisericii noastre5 si mai ales cu femei episcop sau preot. %ntrebare! <nii ortodocsi sustin c ;raditia moare si omoar dac nu se nnoieste si c traditia pur nu se concepe fr nnoire. *e credeti (spuns! +xist diferente ntre nnoire si nnoire. nnoirea autentic a ;raditiei s-a fcut de ctre sfinti, de ctre de %umnezeu insuflatii $rinti ai Bisericii noastre si de ctre sfintele ei 'inoade +cumenice si locale. ;oti acestia rmnnd nrdcinati n "devrul +vangheliei au purces la tlcuirea lui n limba accesibil si nteleas de oamenii epocii lor. ,u au alterat deloc esenta +vangheliei si a nvtturii apostolice ci au mbinat-o organic n epoca lor. ncercri de nnoire au fcut si ereticii care ns, dezlipiti de ;rupul Bisericii si lipsiti de dumnezeiescul har s-au rtcit de la "devrul credintei. "cest tip de )nnoire) Biserica l-a ndeprtat ca pe un cancer de pe trupul ei sfnt si sntos. - dau un exemplu! folosirea termenului filosofic )de o fiint) de ctre 'fintii $rinti ai primului 'inod +cumenic a fost primit de ctre Biseric, ca exprimnd adevrul vesnic si ca o nnoire pozitiv. $e de alt parte, nnoirile filosofice necrestine ale lui "rie au fost condamnate si ndeprtate ca neconforme cu credinta Bisericii si ca o nnoire rea. Tudecnd dup ceea ce se ntelege astzi prin nnoire, considerm c aceasta vizeaz elementele esentiale ale ;raditiei si alterarea lor. A1

mi amintesc o fraz scris de cuviosul, nteleptul si sfntul arhimandrit Iustin $opovici ctre ucenicii si care studiau n "tena 0a.unsi acum episcopi ai Bisericii 'rbe5! )Orice v scriu s .udecati si s analizati n functie de ceea ce spun 'fintii $rinti si dac concord atunci s-mi primiti ndrumrile> aceasta este mucenicia ortodox care atrage harul lui %umnezeu si care-i deosebeste pe martirii sfintei noastre credinte si ;raditii). %ntrebare! *ei mai multi dintre crestini asteapt mrturia 'fntului 6unte si a monahilor si o primesc cu bucurie. 'unt ns unii 0putini5 care spun c atonitii si n genere, monahii, trebuie s se ocupe doar de rugciune si nu de chestiuni de credint. ,u cumva au dreptate (spuns! Binenteles c principala ocupatie a monahului este rugciunea. %ar cnd credinta este pus n pericol, monahii trebuie s se implice n problemele bisericesti, mai ales cei instruiti pentru dreapta ndrumare a credinciosilor att n viata duhovniceasc ct si n problemele dogmatice si e de folos ca ei s vorbeasc, nu ca s nvete Biserica, ci ca s mrturiseasc credinta lor dup porunca %omnului! )cine va mrturisi ntru 6ine naintea oamenilor, mrturisi-voi si +u pentru el naintea ;atlui 6eu *are este n ceruri)06atei (2,915. 6rturisirea lui &ristos nu este o obligatie de seviciu, ci o expresie a vietii. 6ai precis este expresia participrii la viata lui &ristos. &ristos nu spune )oricine 6 va mrturisi) ci )oricine va mrturisi ntru 6ine). 6rturisirea lui &ristos este deci expresie a mprtsirii cu &ristos sau a vietii n &ristos. -iata n &ristos are ca si urmare fireasc mrturisirea lui &ristos. 6onahii trind n &ristos mrturisesc si astfel i nvat pe crestini. O fac smerit, nu ca s nvete, ci pentru a mrturisi. "ceasta este traditia n monahismul ortodox si aghioritic. "stzi 01( ianuarie5 srbtorim doi sfinti clugri, dascli si mrturisitori. $e 'f. 6axim 6rturisitorul si pe 'f. 6axim @recul, lumintorul Dusiei. *e ar fi fost rsritul ortodox si universal fr mrturisirea si nvttura 'f. 6axim 6rturisitorul 'i ce ar fi a.uns Dusia ortodox fr nvttura 'f. 6axim @recul ,u cumva au gresit n aceast privint toti sfintii aghioriti printre care 'f. @rigorie $alama si cei mpreun cu el semnatari ai ;omului "ghioritic n care sunt condamnate erori catolice, sau sfinti ca ,icodim "ghioritul sau *osma +tolianul si attia altii n fiecare zi citim si auzim vietile sfintilor si ale mrturisitorilor credintei. $utem oare s ne astupm urechile $utem s spunem c credem cele contrare ;raditiei Bisericii noastre O asemenea pozitie ar nsemna un soi de schizofrenie duhovniceasc. %ntrebare! ,u cumva mentiunea acestor elemente traditionale poate fi privit astzi ca o ncremenire n niste extreme nvechite (spuns! &ristos )ieri, azi si n veci este acelasi) iar mntuirea pe care o aduce Biserica Cui este aceeasi de-a lungul secolelor. *onstiinta noastr ortodox este modelat de cele nvtate de la printii credinciosi, duhovnici, din scrierile "postolilor, ale $rintilor, 6artirilor, 6rturisitorilor, *uviosilor. %ac credem c toate cte le-am primit si le-am nvtat sunt drepte si plcute lui %umnezeu, atunci trebuie s avem cura.ul s le si mrturisim, chiar dac ne-am pune n pericol viata sau am fi bat.ocoriti pentru aceasta. ,u se potriveste crestinilor si clugrilor s-si subordoneze credinta si teologia ideilor practice sau altor interese lumesti de moment. $entru noi au putere nepieritoare cuvintele %omnului!)veti cunoaste adevrul si adevrul v va face liberi)0Ioan 3,915. %e aceea ne este de folos s )tinem adevrul n iubire)0+feseni A,(45 adic cu ndrzneal si discernmnt. "ceast nevoie o mplinim fat de toti fratii nostri, mai cu seam fat de toti cei ce se scandalizeaz si caut de la noi cuvinte de mngiere si de ntrire n credinta ortodox ntr-o epoc a ereziilor si de trdare a 'fintei noatre ;raditii Ortodoxe. - multumesc. Aprut n periodicul .ristiani@e, ; martie 1::8, p. 1"3. 'raducere si pre&entare -eroschimonah Agapie !orbu.

G")C(%(,$ C"#+!+,+ ),"B":+C, $ !'%N)-B-+ !+N"D :,"(:+$N

A9

6aterialul studiat de *omisia ;eologic - documentele comisiei mixte internationale! asa zisa %eclaratie de la *hambessI 0ntre ortodocsi si monofiziti5, de la Balmand 0ntre ortodocsi si catolici5 si documentele semnate ntre Biserica Ortodox a "ntiohiei si monofizitii sirieni n anul (33(, ne-au artat c acestea toate au la baza lor aceeasi nvttur eretic. "ceast nvttur eretic a aprut din zorii veacului HH n principal n spatiul eterodox fiind promovat adesea de asa zisa teologie modernist . +. ,oua teologie mentionat mai sus se refer nti de toate la existenta 'fintelor ;aine mntuitoare si n afara granitelor Bisericii Ortodoxe. *onform acestei teologii este cosiderat c gruprile eretice si schismatice nu sunt complet rupte de trupul Bisericii. %e aceea n tainele 0botez, mirungere, hirotonie si altele5 svrsite n cadrul acestor grupri lucreaz acelasi har mntuitor al 'fntului %uh. ++. O form extrem a acestei nvataturi eretice asa zisa );eorie a Damificatiilor) a crei esent este c toate confesiunile crestine existente n momentul actual sunt vzute ca ramuri egale ale unei singure Biserici a lui &ristos si care detin n mod egal harul 'fntului %uh si adevrul divin. Ca baza acestei nvtturi eretice st interpretarea incorect a procedurilor canonice privind primirea n Biseric a ereticilor si schismaticilor. n cadrul miscrii ecumenice s-a a.uns astfel la motivatia perfect a rugciunilor n comun iar uneori chiar si a svrsirii +uharistiei n comun precum si a altor slu.be religioase. %e aceea la ;esalonic n perioada 13 aprilie - 1 mai (338 la reuniunea $anortodox s-a adoptat documentul final n care la paragraful (9b se fixeaz pozitia tuturor bisericlor locale! )%elegatii ortodocsi nu vor putea lua parte la slu.be ecumneice,la rugciunile n comun si la alte ceremonii religioase n cadrul *onsiliului +cumenic al Bisericilor 0*.+.B.5) . nainte de a ncepe analiza critic a acestor nvtturi eretice , s ne amintim de regulile si practica primirii n snul Bisericii Ortodoxe a ereticilor si a schismaticilor. De!pre regulile pri"in# pri irea n $i!eric a ereticil%r !i !c&i! aticil%r '#up I Epi!t%l a S(ntului Va!ile cel Mare) %incolo de granitele Bisericii Ortodoxe, svrsirea 'fintelor ;aine se limiteaz doar la ndeplinirea formelor lor exterioare - ns svrsirea lor devine real doar dup ntoarcera ereticilor n snul Bisericii. %oar Biserica are puterea si dreptul de a lega si dezlega. %e aceea Biserica Ortodox, cu puterea sa divin, are dreptul s primeasc n snul su pe eterodocsi fr repetarea formei exterioare a ;ainelor svrsite la alte confesiuni crestine 0Botez , 6irungere, *ununie , &irotonie5. ntoarcerea eterodocsilor la Biserica mam se poate realiza n trei feluri ! (. rebotezare 1. 6irungere 9. $ocint. $rin svrsirea uneia din aceste trei 'finte ;aine mentionate se ndeplineste lucrarea harului sfintilor acolo unde nici nu nu era prezent. $entru c )toate acestea le lucreaz unul si acelasi %uh) 0I *or. (1, ((5 si )%arurile sunt felurite dar acelasi %uh ) 0I *or. (1, A5. n legtur cu acest lucru 'fntul -asile cel 6are n a sa I +pistol canonic scrie urmtoarele! )nceputul separrii a fost schisma, iar prin aceast despartire ei nu mai au harul 'fntul %uh care nu li se mai d din momentul despartirii lor. Ca nceputuri, nnainte de desprtire, acestia aveau harul preotiei si prin punerea minilor transiteau acest har, sfintilor, iar dup schism au devenit laici nct nu mai aveau puterea harului nici pentru a boteza, nici pentru a hirotoni! cei rupti de Biseric au devenit astfel incapabili de a transmite si altora harul 'fntului %uh. %e aceea cei botezati de ctre ei sunt socotiti ca si botezati de ctre laici iar dac revin la Biserica mam trebuiesc primiti prin rebotezare). ;ot aici acest sfnt printe explic cum si de ce de la acest principiu pot apare derogri! ) Iar ntruct cei din "sia au fost primiti fr s fie rebotzati, s fie asa.) AA

"cest lucru este artat mai clar n referirile la encratiti .'fntul -asile cel 6are este de prere c trebuie rebotezati ! )%ac cineva a fost botezat la ei 0encratiti5, el trebuie rebotezat n cazul n care doreste ntoarcerea la Biseric! dac totusi prin iconomia printilor s-ar socoti altfel, s fie asa .0v5 m tem s nu smintesc la mntuire prin ncredintarea noastr prea sever.) $rin urmare este preferabil rebotezarea pentru cei care vin la Biserica Ortodox din alte grupri religioase crestine, dar dac se iau n consideratie anumite situatii concrete, functioneaza principiul iconomiei prin care pot fi primiti n Biseric si prin mirungere si pocint. Deamintim c astfel n toate cele trei situatii persoana primeste harul mntuitor. +ste de subliniat faptul c dac cei care revin la Biserica Ortodox nu fuseser botezati nnainte prin ntreita cufundare 0sau turnare5 si cu rostirea formulei )vn numele ;atlui si al /iului s al 'fntului %uh ) n Biserica ortodox i primeste prin mirungere sau pocint, ci numai prin rebotezare. ;otodat pentru cei care se pot primi n Biseric prin mirungere sau pocinta, Biserica are dreptul de a face mai aspr primirea lor n snul ei - adic prin rebotezare. C%nclu*ii + "stfel chiar din I +pistol canonic a 'fntului -asile cel 6are reies clar urmtoarele! - "far de granitele Bisericii dreptmritoare nu exist har mntuitor. "lte grupri religioase sunt lipsite de el. Biserica recunoaste printre eretici diferite grade de rtcire. %e aceea nnainte de a primi n snul ei pe cei rtciti, Biserica cerceteaz eroarea fiecruia prevznd pentru fiecare caz modalitatea de a reveni la trupul Bisericii . - 6odalittile de a-i primi pe eretici si schismatici sunt bazate exclusiv pe principiul iconomiei Bisericii si nici de cum presupune c ntr-o grupare religioas sau alta lucreaz harul mntuitor al Botezului al 6irungerii sau al &irotoniei. %etinatoare a harului este numai una, sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric ortodox. Pri"ire i!t%ric $rivind la izvoarele istorice ne ncredintm c n toat lumea crestin, totdeauna si de ctre toti a fost mrturisit existenta unei singure sfinte, sobornicesti si apostolesti Biserici, care este constituit pe pmnt sub forma vizibil a comunittii de credincisi crestini, cu ierarhia si cu administratia sa proprie. "ceast ncredintare privind unicitatea Bisericii adevrate a fost ntotdeauna prezent la ortodocsi si respectiv la eterodocsi> disputele se purtau doar n .urul problemei privind care este Biserica cea adevrat. Iar convingerea c statutul si cinstea de a fi Biserica cea adevrat a lui &ristos poate apartine doar uneia singure, nici nu se punea n discutie. n acel timpuri nimeni nu vorbea - asa cum se face astzi de ctre teologii eterodocsi - c diversele confesiuni crestine sunt de fapt ramuri ale unei singure Biserici a lui &ristos! toate aceste grupri neortodoxe fiind considerate ca schismatice si-au pierdut prezenta harului mntuitor n ;ainele lor odat cu separarea de trupul Bisericii ortodoxe . "sa vd problema din punct de vedere eclesiologic cele sapte 'inoade +cumenice. Biserica ortodox mrturiseste despre sine exclusiv ca fiind cea adevrat prcum si prezenta numai n ;ainele sale a harului sfintitor si mntuitor> numai ierarhia acesteia este purttoare a harului apostolic prin care are dreptul de a lega si deslega. /ericitul "ugustin spune c !) +i 0ereticii5 primesc harul botezului numai dup revenirea lor n snul bisericii. "far de granitele Bisericii poti avea orice, cu exceptia mntuirii. n afara se poate s ai trepte ierarhice, taine, "liluia si "min 0liturghie5, +vanghelie, credint si s propovduiesti pe %umnezeu n trei ipostasuri, dar mntuire poti s ai exclusiv n Biserica universal dreptmritoare). n afara Bisericii dreptmritoare, svrsirea ;ainelor chiar n cele mai mici amnunte nu se poate ntelege dect ca form exterioar lipsit de harul sfintilor si mntutor. "ceste fore exterioare, golite ns de har, si recapt valabilitatea numai dup ntoarcerea n Biserica ortodox. ' notm c atitutdinea fat de primirea n Biseric a eterodocsilor de-a lungul veacurilor n diferite A4

Biserici locale a fost variabil. %ar acele persoane care nu primiser Botezul dup formula corect 0scufundare sau turnare ntreit n numele ;atlui si al /iului si al 'fntului %uh5 obligatoriu, n toate Bisericile si ntotdeauna au fost primiti prin rebotezare. In toate celelalte cazuri, fiecare Biseric local primea pe fostii eterodocti coform iconomiei sale. - prezentm mai .os cum s-a concretizat acest principiu al iconomiei divine n diversele Biserici locale! %espre episcopii nestorieni, 'inodul III +cumenic precizeaz c ei sunt ) strini de harul preotiei si sunt depusi din treapta de episcopi)0canoanele ( si 15> ns sinodul ;rulan n canonul 34 statuteaz c nestorienii sunt primiti n Biseric prin taina $ocintei, adic nici &irotonia lor si nici 6irungerea lor nu se repet. "rienii 0'inodul II +cumenic, canonul 8> 'inodul I- +cumenic, canonul 3A, s.a.5 sunt primiti prin 6irungere - fr rebotezare. Ca 'inodul *artagena din A(3 si la dou sinoade de la *onstantinopol a fost stabilit despre copii botezati la donatisti s fie primiti n Biseric prin 6irungere. 'inodul -I +cumenic prin canonul 34 statuteaz c arienii sunt primiti prin 6irungere iar nestorienii si monofizitii prin ;aina $ocintei 0prin lepdare n public de eresul lor5. "rienii, macedonenii, novatienii v.... si apolinaristii sunt primiti prin 6irungere. "ltii - pavlichienii, evdomienii, montanistii si sabelienii - -sunt primiti prin rebotezare. >;9; - un 'inod $anortodox a hotrt primirea romano-catolicibor prin 6irungere> >4<5 - un sinod local din 6oscova a hotrt primirea romano-catolicibor prin rebotezare> >4;4 - mitropolitul Bievului $etru 6ovil primea pe romano-catolici prin ;aina $ocintei> >447 - n timpul patriarhubui ,icon al Dusiei, un sinod local a aprobat primirea romano-catolicilor conform procedurii de la (A8A, cu acordul patriarhilor "lexandriei -- $aisios si al "ntiohiei - - 6acarios> >47< - un sinod local din Ierusalim a hotrt primirea romano-catolicilor si a protestantilor prin 6irungere 0fr rebotezare5> >7>9 - dup ndemnul patriarhului *onstantinopolului, Biserica Dusiei reafirm primirea romano-catolicilor si lutheranilor prin 6irungere> >7@@ - patriarhul *onstantinopolului *hiril - a promulgat )Orosul) 0semnat si de patriarhul "lexandriei -6atei si al Ierusalimului -- $artenie5 prin care se stabilea primirea ereticibor 0intre acestia si a romanocatolicilor5 prin rebotezare. >7@7 - Biserica Dusiei primeste pe romano-catolici prin ;aina $ocintei> >999 - $atriarhia *onstantinopolului a promulgat hotrrea pentru primirea prin 6irungere a romanocatolicilor> sec *+* - n Dusia n timpul mitropolitului /ilaret, Biserica primea n snul su pe toti crestinii apuseni prin rebotezare, iar acum pe protestanti i primeste prin 6irungere si pe catolici prin $ocint. n ceea ce priveste primirea n Biseric a ierarhilor - pentru cazul n care confesiunile din care provin ei exist succesiunea apostolic si se svrseste exact ritualul &irotoniei - este posibil primirea lor 0a ierarhilor, n.n.5 prin 6irungere sau $ocint. "cestor persoane li se pstreaz aceeasi treapt ierarhic n care se aflau inainte de revenirea lor la trupul Bisericii celei adevrate. %up cum putem vedea si n )$idalion), doi schismatici Eonie si 'aturmin au fost primti n Biserica mama, pstrndu-si rangul lor de episcopi! )' stitii c pe fratii nostri Eonie si 'aturnin care au fost schismatici i-am primit n scaunele lor episcopale) 0'fntul -asile cel 6are, I +pistol canonic5. A:

+ste foarte important n istoria Bisericii universale de cunoscut faptul c n paralel cu diversele Biserici locale existau si exist diferite practici de a primi pe eterodocsi, dar aceasta n-au fost niciodat motiv pentru dispute ntre ele. "stfel, 'inodul din *artagina hotrste urmtoarele! )n legtur cu aceasta 0primirea ereticior5 fiecare dintre noi trebuie s spun ceea ce gndeste, dar nimeni nu trebuie s .udece pe altul si s resping unitatea 0euharistic5 cu cci care gndesc altfel.) Bazndu-se pe hotrrea 'inodului I- +cumenic aproape toate Bisericile locale primesc pe monofiziti prin 6irungere> Biserica Ortodox a @eorgiei, prin hotarrea unui 'inod local de la Duis-<rbnisi 0anul ((295 practic de.a de nou veacuri primirea monofizitilor prin rebotezare. /aptul c n afara Bisericii se pot svrsi doar formele exterioare ale ;ainelor se confirm prin aceea c n diferitele Biserici locale exist mai multe practici de primire a eterodocsilor, .ar aceasta niciodat n-a strnit controverse> pentru c dac ntr-o Biseric local se primesc ereticii prin rebotezare n timp ce intr-alta aceeasi sunt primiti prin 6irungere sau $ocint, este clar c pe aceste persoane ambele Biserici locale le consider nebotezate. n prima situatie, Biserica foloseste o practic mai aspr 0acrivie5, iar n cea de a doua, o alt Biseric local uzeaz de iconomie 0nerepetnd asupra persoanei primite forma exterioara a ;ainei5 si, svrsind n mod real si deplin cu puterea harului mntuitor ;aina 6irungerii sau $ocintei, realizeaz n fapt plinirea Botezului svrsit inainte de primirea n Biserica adevrat doar sub aspectul su exterior. C%nclu*ii+ %in aceast prezentare istoric reies urmtoarele! - %ac n gruprile eterodoxe aspectul ;ainelor svrsite ar fi mai mult dect cel exterior, atunci Bisericile Ortodoxe locale n-ar fi att de riguroase privind primirea eterodocsilor la dreapta credint> - n afara granitelor Bisericii Ortodoxe exist numai forma exterioar a tainelor, golit de harul divin cel de viat fctor si mntuitor. "ceste forme exterioare primesc continutul harului doar dup revenirea persoanelor la Biserica mam. C%n!i#eratii #e #rept can%nic !anonul apostolic 3; +piscopul ori presbiterul dac va admite botezul sau .ertfa ereticilor, poruncim s se cateriseasc. *ci ce prtsie are &ristos cu -eliar> iar ce parte are credinciosul cu necredinciosul. %up nvttura Bisericii oricare eretic este n afar de Biseric, iar afar de Biseric nu poate fi adevrat botez crestin nici adevrat .ertf euharistic, precum nici o alt adevrat sfnt tain. "ceast nvttur a Bisericii se expune de canonul apostolic prezent cu referire la 'fnta 'criptur, care nu permite nici un fel de comuniune ntre cele ce mrturiseste credinta ortodox si cele ce nvat mpotriva credintei ortodoxe desi citim si n *onstitutiunile "postolice 0I-, (45 si tot astfel nvat si printii si nvttorii bisericesti ncepnd de la ntemeierea Bisericii. $rin urmare ereticii nu au botez adevrat sau alt functiune preoteasc adevrat si episcopul sau prezbiterul ortodox care recunoaste de corect botezul svrsit de preoti eretici sau alt functiune preoteasc, acel episcop sau prezbiter, dup canonul acesta, este a se caterisii din tagma preoteasc, deoarece prin aceasta arat, sau c nu cunoaste esenta credintei sale, sau c nsusi nclin spre eres si cert este c n ambele cazuri este nevrednic de chemarea preoteasc. !onsideratii dogmatice <na din dogmele centrale ale Bisericii este unitatea acesteia. ;emelia acestei unitti este regasit n al IH-lea paragraf al simbolului de credint! )*red ntru una, sfnt, sobomiceasc si apostoleasc Biseric). "ceast dogm se bazeaz si pe cuvintele scripturistice! )$e aceast piatr voi zidi Biserica 6ea si portile iadului nu o vor birui) 06t. (:,(85. %in aceste cuvinte reiese clar c Iisus &ristos ntemeiaz o singur A7

Biseric si de aceea o aminteste la singular. 'fntul "postol $avel vorbeste astfel despre 6ntuitorul Iisus &ristos! )+l este capul trupului, al Bisericii.) 0I *ol. (,(85, )*are 0Biserica5 este trupul Cui, plinirea *elui ce plineste toate ntru toti) 0+feseni (,195 si iarsi! )*aci nimeni vreodat nu si-a urt tnupul su, ci fiecare l hrneste si l inclzeste, precurn si .&ristos Biserica.) 0+feseni 4,135. @ranitele Bisericii lui &ristos sunt caracterizate prin dou conditii esentiale! a. credinta adevrat> b. unitatea euharistic 0liturgic,5. 'fntul 6axim 6rturisitorul vorbeste astfel despre dreapta credint )6ntuitorul si-a numit Biserica 'a soborniceasc, dreptmritoare.) %espre umtatea euharistic, 'fntul *iprian al *artaginei scrie urmtoarele! );rebuie s stii c episcopul este n Biseric si Biserica n episcop, iar cel care nu este n comuniune 0euharistic5 cu episcopul, acela nici nu este n Biseric si se nsal cci care nu sunt irnpcati cu ierarhia instituit de %urnnezeu avnd nde.dea s-si gseasc unitatea 0liturgic5 pierdut, aflnd-o la cci rtciti. *nd de fapt Biserica este una, soborniceasc si nedesprtibil si pestc toate unit si ntrit prin comuniunea 0euharistic5 a ierarhior.) %e aici rezult dar c unitatea de credint si liturgic a episcopilor formeaz Biserica adevrat a lui &ristos. $rin 'fnta Imprtsanie, fiecare om se uneste cu trupul mistic al lui &ristos iar aceast unire constituie Biserica lui &ristos al crei cap este 6ntuitorul Insusi 0)*a o pine, un trup suntern cci rnulti, caci toti ne irnprtsim dintr-o pine.) - I *or. (2,(7> )$entru c suntern rndulare ale trupului Cui, din carnea Cui si din oasele Cui) - +feseni 4,925. %espre unitatea Bisericii ca trstur fundamental a acesteia, vorbesc toti 'fintii $rinti. 'fntul loan @ur de "ur scrie urmtoarele! ) 0...5 astfel, cum ne nvat 'criptura si 'fintii $rinti, Biserica adevrat a lui &ristos este una singur din care n diferite timpuri s-au desprtit diverse adunri eretice si grupuri schismatice.) n ace(asi timp, dogma ortodox despre Biseric ne invat c Biserica lui &ristos este singurul loc unde lucreaz harul sfintitor si mntuitor, adic unde sunt valabile cele 'apte ;aine ale Bisericii. Biserica este trupul mistic al lui &ristos si numai n ea se poate plini ndumnezeirea omului. 'fntul "ntonie cel 6are spunea urmtoarele cuvinte! )%umnezeu s-a fcut om pentru ca omul s devin dumnezeu.) $entru aceasta 6ntuitorul a intemeiat Biserica 'a n care ncepnd cu ziua *inzecimii lucreaz %uhul 'fnt si se svrsesc 'fintele ;aine. -r.masu( omenirii din ziua infiintrii Bisericii a nceput lupta mpotriva ei prin nvtturi gresite si prin sciziunea Bisericii. nca din perioada apostolic au aprut primele erezii care prin rspndirea invtturilor gresite si nselare luptau impotriva Bisericii dreptmritoare. %espre ei, 'fntul "postol si +vanghelist Ioan spune! )Iar acum multi antihristi s-au artat> de aici cunoastem noi c este ceasul de pe urm. %intre noi au iesit, dar nu erau de-ai nostri, caci de ar fi fost de ai nostri, ar fi rmas cu noi, ci ca s ne arate c nu sunt toti de ai nostri, de aceea au iesit.) 0I loan 1,(8-(35. 'fntul "postol $avel anatematizeaz pe toti ereticii din toate timpurile! )%ar chiar dac noi sau un nger din cer v-ar vesti alt +vanghelie dect aceea pe care v-am vestit-o - s fie anatema# $recum v-am spus mai inainte si acum v spun iarsi! %ac v propovduieste cineva altceva dect ati primit - s fie anatema#) $e eretici si adunrile lor i anatematizeaz si sinoadele ecumenice. 'fintii $rinti demascau si nfierau aceste invtturi gresite, ucigtoare de suflet iar pe cei care le imbrtisau i numeau urtori de &ristos si antihristi. Ca fel de vinovati sunt si schismatici al cror pcat, dup cum scrie 'fntul *iprian al *artaginei )nu se spal nici cu mucenicie, adic bineinteles dac nu s-au pocit si nu s-au ntors la Biserica mam. A8

C%nclu*ii+ %in perspectiv dogmatic reies urmtoarele! - Biserica adevrat este una singur. 6embrii ei sunt toti cei ce mrturisesc invttura ei si particip la viata Bisericii prin comuniunea euharistic. - Biserica este singurul loc al mntuirii n care se realizeaz ndumnezeirea omului si unde se infptuieste unitatea cu trupul mistic al 6ntuitorului. - ;oti ereticii si schismaticii se afl afar de granitele Bisericii si sunt lipsiti prin aceasta de harul mntuitor al 'fntului %uh pe care l primesc credinciosii prin 'fintele ;aine. C%n!i#eratii #e te%l%gie i!tic

0. CossSI scrie urmtoarele! %in cuvintele 'fintei 'cripturi )*ci nc nu era dat %uhul, pentru c lisus nc nu fusese preaslvit) 0loan 7,935 se vede clar c lucrarea 'fntului %uh nainte de nfiintarea Bisericii si n afara Bisericii nu se face asa cum se ntmpl n cadrul Bisericii dup *inzecime. 6ntuitorul spune )iar cnd va veni "cela, %uhul "devrului 0...5 "cela 6 va slvi pentru c din al 6eu va lua si v va vesti. ;oate cte are ;atl ale 6ele sunt> de aceea am zis c din al 6eu ia si v vesteste vou.) 0loan (:, (A-(45. %umnezeirea comun a ;atlui si /iului se druieste n Biseric prin %uhul 'fnt credinciosilor iar prin aceasta ei se fac prtasi dumnezeirii. %uhul 'fnt druieste credinciosilor focul dumnezeiesc - harul necreat, prin aceasta ei devenind mdulare ale aceluiasi trup -cel al lui &ristos. ;rebuie neaprat s purtm numele /iului 0al lui Iisus &ristos5 si s fim mdulare ale trupului Cui 0adic ale Bisericii5 ca s primim %uhul 'fnt 'fntul Irineu de Cungdunum 0CIon5 scrie! )<nde este Biserica acolo este si %uhul 'fnt> iar unde este %uhul 'fnt acolo este Biserica si tot harul, iar %uhul 'fnt este "devrul. &arul mntuitor al 'fntului %uh lucreaz n ;ainele Bisericii, adic exclusiv n Biseric, aceasta avnd granite canonice bine delimitate, vizibile. $rin Botez omul devine mdular al trupului mistic al lui &ristos, adic membru al Bisericii. %e aici reiese clar c Botezul 0la fel si celelalte ;aine bisericesti5 nu pot s existe independent de Biseric 0adic n afara granitelor acesteia5. %incolo de granite(e Bisericii lui &ristos, adic la eterodocsi, );ainele) svrsite de acestia nu pot s uneasc n mod real pe primitori cu Biserica lui &ristos cea adevrat 0ortodox5. +ste cu neputint ca prin Botezul svrsit la romano-catolici, monofiziti sau protestanti, omul s devin ortodox, adic membru al unei singure adevrate Biserici a lui &ristos. Ca fel este cu neputint ca prin &irotonia svrsit dincolo de granitele Bisericii, omul s primeasc harul preotiei. S(intii Printi #e!pre $i!eric ;oate cele spuse mai sus au fost din totdeauna sustinute de ctre 'fintii $rinti. Sfntul !iprian al !artaginei( n afara Bisericii nu exist mntuire! casa lui %umnezeu este una singur si este cu neputint s se mntuiasc cineva n alt parte dect n Biseric 0...5 oricine se deprteaz de Biseric devine strin de testamentul Bisericii. *el care stric pacea si unitatea n &ristos lucreaz mpotriva lui &ristos.) )+piscopia este unitatea n care toti si fiecare n parte slu.esc, la fel si Biserica este una.) )Biserica soborniceasc este una singur s nedesprtit> de aici unitatea ierarhior.) A3

Sfntul -rineu de 0ungdunum 50Aon6( )*ci care se deprteaz de la Biseric0...5 ei se pedepsesc pe sine insisi, tocmai despre ei spune 'fntl "postol $avel c dup prima si a doua mustrare, indeprteaz-te de la ei.) )<nde este Biserica acolo este si %uhul 'fnt. %c aceea cei care nu au prtsie cu ea nu au parte nici de trupul lul &ristos din care izvorste apa vietii.) Bericitul 'eodorit( )<nul singur este trupul plmdit din mai multe mdulare. ;rupul unic al Bisericii dup spusa "postolului este al lui &ristos ntruct capul acestui trup este &ristos nsusi.) Sfntul !hiril al -erusalimului( )6rturisirea credintei ne nvat despre una, sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric pentru ca s te pzesti de stricciunea adunrilor eretice si s fi totdeauna in sfnta soborniceasc Biseric.) !uviosul 'eodor Studitul( )%in timpurile apostolice si pn acum n Biseric au ptruns mal multe erezii 0...5. %ar Biserica a rmas nemprtit si neclintit si asa va rmne in vecii vecilor desi fctorii de stricciune s-au smuls din ea.) )6rturisesc in fata lui %umnezeu si a norodului! ei 0ereticii, nn5 singuri s-au rupt de trupul lui &ristos -Biserica- ale crei chei sunt credinta si pe care n-au inghitit-o pn acum si nici nu o vor face n veci portile iadului, adic gurile ereticilor.) C%nclu*ii+ %in toate cele spuse mai sus, *omisia ;eologic a $atriarhiei @eorgiei a stabilit c la nceputul secolului HH, n cercul teologilor modernisti s-au formulat urmtoarele nvtturi eretice! - -alabilitatea 'fintelor ;aine si n afara granite(or canonice ale Bisericii lui &ristos celei adevrate. - "sa zisa );eorie a ramificatiilor). ;oate aceste nvtturi contrazic radical eclesiologia ortodox si sunt absolut inacceptabile pentru ortodoxie. *omisia noastr condamn categoric ereziile amintite mai sus si decurgnd din aceasta respinge practicarea rugciunilor in comun si - n unele situatii - chiar a mprtsaniei comune. $rin pozitia noastr suntem de acord cu documentul adoptat la 'inodul $anortodox de la ;esalonic 013 aprilie 1 mai (3385 anume cu alineatul (9b in care se spune! )%elegatii ortodocsi nu vor lua parte la slu.bele ecumenice, la rugciunile n comun, la proslvirea lui %umnezeu si la orice ceremonie religioas din cadrul *.6.B. Iar n ceea ce priveste primirea ereticilor si a schismaticilor in Biserica Ortodox procedura recomandat se bazeaz pe principiului iconomiei si nicidecum nu nseamn c ntr-o oarecare grupare din afara Bisericii lucreaz harul 'fntului %uh -- al Botezului, al 6irungerii sau al &irotoniei. %etintoarea harului este exclusiv una, sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric Ortodox. "min. ,ot! 42

(. +reticii sunt cei care mrturisesc nvttur gresit si n ace(asi timp nu sunt n legtur euharistic cu Biserica dreptmritoare. 1. 'chismaticii sunt cei care n-au nvttur gresit dar nu sunt n legtur euharistic cu Biserica.

!'+N)++ PC(+N)+ !+ C$N"$N,B, $P"!)"B+C, J+D-B N,CB+N)+) D+N C$B,$ ,(,J+$(G+B"(

#e Ier% %na& I%!i( Pa!ca

$rivind la izvoarele istorice ne ncredintm c n toat lumea crestin, totdeauna si de ctre toti a fost mrturisit existenta unei singure sfinte, sobornicesti si apostolesti Biserici, care este constituit pe pmnt sub forma vizibil a comunittii de credinciosi crestini, cu ierarhia si cu administratia sa proprie. "ceast ncredintare privind unicitatea Bisericii adevrate a fost ntotdeauna prezent la ortodocsi si respectiv la eterodocsi> disputele se purtau doare n .urul problemei privind care este Biserica cea adevrat. Iar convingerea c statutul si cinstea de a fi Biserica cea adevrat a lui &ristos poate apartine doar uneia singure, nici nu se punea n discutie. n acele timpuri nimeni nu vorbea - asa cum se face astzi de ctre teologii eterodocsi - c diversele confesiuni crestine sunt de fapt ramuri ale unei singure Biserici a lui &ristos> toate aceste grupri neortodoxe fiind considerate ca schismatice si-au pierdut prezenta harului mntuitor n ;ainele lor odat cu separarea de trupul Bisericii ortodoxe. "sa vd problema din punct de vedere eclesiologic cele sapte 'inoade +cumenice. Biserica ortodox mrturiseste despre sine exclusiv ca fiind cea adevrat precum si prezenta numai n ;ainele sale a harului sfintitor si mntuitor> numai ierarhia acesteia este purttoare a harului apostolic prin care are dreptul de a lega si dezlega. /ericitul "ugustin spune c! )+i 0ereticii5 primesc harul botezului numai dup revenirea lor n snul Bisericii. "far de granitele Bisericii poti avea orice, cu exceptia mntuirii. n afara Bisericii se poate s ai trepte ierarhice, taine, "liluia si "min 0Citurghie5, +vanghelie, credint si s propovduiesti pe %umnezeu n trei ipostasuri, dar mntuire poti s ai exclusiv n Biserica universal dreptmritoare.) n afara Bisericii dreptmritoare, svrsirea ;ainelor chiar n cele mai mici amnunte nu se pot ntelege de ct ca form exterioar lipsit de harul sfintitor si mntuitor. "ceste forme exterioare, golite ns de har, si recapt valabilitatea numai dup ntoarcerea n Biserica Ortodox. %incolo de granitele Bisericii Ortodoxe, svrsirea 'fintelor ;aine se limiteaz doar la ndeplinirea formelor lor exterioare - ns svrsirea si validitatea lor devine real doar dup ntoarcerea ereticilor n snul Bisericii. %oar Biserica are puterea si dreptul de a lega si dezlega. %e aceea Biserica Ortodox, cu puterea sa divin, are dreptul s primeasc n snul su pe eterodocsi fr repetarea formei exterioare a ;ainelor svrsite la alte confesiuni crestine 0Botez, 6irungere, *ununie, &irotonie5. ' notm c atitudinea fat de primirea n Biseric a eterodocsilor de-a lungul veacurilor n diferite Biserici locale a fost variabil. %ar acele persoane care nu primiser Botezul dup formula corect 0scufundare sau turnare ntreit n numele ;atlui si al /iului si al 'fntului %uh5 obligatoriu, n toate Bisericile si totdeauna au fost primiti prin rebotezare. n toate celelalte cazuri, fiecare Biseric local primea pe fostii eterodocsi conform iconomiei sale. - prezentm mai .os cum s-a concretizat acest principiu al iconomiei divine n diversele Biserici locale! %espre episcopii nestorieni, 'inodul III +cumenic precizeaz c ei sunt )strini de harul preotiei si sunt 4(

depusi din treapta de episcop) 0canoanele ( si 15> ns 'inodul ;rulan n canonul 34 statueaz c nestorieni sunt primiti n Biseric prin ;aina $ocintei, adic nici &irotonia lor si nici 6irungerea lor nu se repet. "rienii 0'inodul II +cumenic, canonul 8> 'inodul I- +cumenic, canonul 34, s.a.5 sunt primiti prin 6irungere - fr rebotezare. Ca 'inodul din *artagina din A(3 si la dou sinoade de la *onstantinopol a fost stabilit despre copiii botezati la donatisti s fie primiti n Biseric prin 6irungere. 'inodul -I +cumenic prin canonul 34 statuteaz c arienii sunt primiti prin 6irungere iar nestorienii si monofizitii prin ;aina $ocintei 0prin lepdare n public de eresul lor5. "rienii, macedonienii, novatienii ... si apolinaristii sunt primiti prin 6irungere. "ltii - pavlichienii, evdomienii, montanistii si sabelienii - sunt primiti prin rebotezare. +ste foarte important n istoria Bisericii universale de cunoscut faptul c n paralel cu diversele Biserici locale existau si exist diferite practici de a primi pe eterodocsi, dar aceasta n-a fost niciodat motiv pentru dipute ntre ele. "stfel, 'inodul din *artagina hotrste urmtoarele! )n legtur cu aceasta 0primirea ereticilor5 fiecare dintre noi trebuie s spun ceea ce gndeste, dar nimeni nu trebuie s .udece pe altul si s resping unitatea 0euharistic5 cu cei care gndesc altfel.) Bazndu-se pe hotrrea 'inodului I- +cumenic aproape toate Bisericile locale primesc pe monofiziti prin 6irungere> Biserica Ortodox a @eorgiei, prin hotrrea unui 'inod local de la Duis-<rbnisi 0anul ((295 practic de.a de nou veacuri primirea monofizitilor prin rebotezare. /aptul c n afara Bisericii se pot svrsi doar formele exterioare ale ;ainelor se confirm prin aceea c n diferite Biserici locale exist mai multe practici de primire a eterodocsilor, iar aceasta niciodat n-a strnit controverse> pentru c dac ntr-o Biseric local se primesc ereticii prin rebotezare n timp ce ntr-alta aceeasi sunt primiti prin 6irungere sau $ocint, este clar c pe aceste persoane ambele Biserici locale le consider nebotezate. n prima situatie, Biserica foloseste o practic mai aspr 0acrivie5, iar n cea de a doua, o alt Biseric local uzeaz de iconomie 0nerepetnd asupra persoanei primite forma exterioara a ;ainei5 si, svrsind n mod real si deplin cu puterea harului mntuitor ;aina 6irungerii sau $ocintei, realizeaz n fapt plinirea Botezului svrsit nainte de primirea n Biserica adevrat doar sub aspectul su exterior. <na din dogmele centrale ale Bisericii este unitatea acesteia. ;emelia acestei unitti este regsit n al IH-lea paragraf al simbolului de credint! )*red ntru una, sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric). "ceast dogm se bazeaz si pe cuvintele scripturistice! )$e aceast piatr voi zidi Biserica 6ea si portile iadului nu o vor birui) 06t. (:,(85. %in aceste cuvinte reiese clar c Iisus &ristos ntemeiaz o singur Biseric si de aceea o aminteste la singular. 'fntul "postol $avel vorbeste astfel despre 6ntuitorul Iisus &ristos! )+l este capul trupului, al Bisericii.) 0I *ol. (,(85, )*are 0Biserica5 este trupul Cui, plinirea *elui ce plineste toate ntru toti) 0+feseni (,195 si iarsi! )*ci nimeni vreodat nu si-a urt trupul su, ci fiecare l hrneste si l nclzeste, precum si &ristos Biserica.) 0+feseni 4,135. 'fntul *hiril al "lexandriei, participant la 'inodul III +cumenic, n scrisoarea 93 ctre Ioan al "ntiohiei afirm! ),u acceptm sub nici un chip s vedem schimbat credinta, adic 'imbolul *redintei pe care l-au expus $rintii nostri si nu ngduim ca noi sau altcineva s schimbe vreun cuvnt din ceea ce se afl aici, nici chiar s lase s cad vreo silab, amintindu-ne de *el ce a spus! ,u muta hotarele vesniciei pe care le-au asezat printii ti 0%eut.(3(,(A5 . *ci nu ei au vorbit, ci %uhul lui %umnezeu ;atl care de la +l purcede si care nu este strin de /iul dup fiint) F(G @ranitele Bisericii lui &ristos sunt caracterizate prin dou conditii esentiale! a. credinta adevrat> b. unitatea euharistic 0liturgic5. 'fntul 6axim 6rturisitorul vorbeste astfel despre dreapta credint! )6ntuitorul si-a numit Biserica 'a soborniceasc, dreptmritoare.) 41

%espre unitatea euharistic, 'fntul *iprian al *artaginei scrie urmtoarele! );rebuie s stii c episcopul este n Biseric si Biserica n episcop, iar cel care nu este n comuniune 0euharistic5 cu episcopul acela nici nu este n Biseric si se nsal cei care nu sunt mpcati cu ierarhia instituit de %umnezeu avnd nde.dea s-si gseasc unitatea 0liturgic5 pierdut, aflnd-o la cei rrciti. *nd de fapt Biserica este una, soborniceasc si nedesprtibil si peste toate unit si ntrit prin comuniunea 0euharistic5 a ierarhilor.) %e aici rezult dar c unitatea de credint si liturgic a episcopilor formeaz Biserica adevrat a lui &ristos. $rin 'fnta mprtasanie, fiecare om se uneste cu trupul mistic al lui &ristos iar aceast unire constituie Biserica lui &ristos al crei cap este 6ntuitorul nsusi 0)* o pine, un trup suntem cei multi> cci toti ne mprtsim dintr-o pine.) - I *or. (2,(7> )$entru c suntem mdulare ale trupului Cui, din carnea Cui si din oasele Cui) - +feseni 4,925. %espre unitatea Bisericii ca trstur fundamental a acesteia, vorbesc toti 'fintii $rinti. 'fntul Ioan @ur de "ur scrie urmtoarele! ) 0...5 astfel, cum ne nvat 'criptura si 'fintii $rinti, Biserica adevrat a lui &ristos este una singur din care n diferite timpuri s-au desprtit diverse adunri eretice si grupri schismatice.) n acelasi timp, dogma ortodox despre Biseric ne nvat c Biserica lui &ristos este singurul loc unde lucreaz harul sfintitor si mntuitor, adic unde sunt valabile cele 'apte ;aine ale Bisericii. Biserica este trupul mistic al lui &ristos si numai n ea se poate plini ndumnezeirea omului. 'fntul "ntonie cel 6are spunea urmtoarele cuvinte! )%umnezeu s-a fcut om pentru ca omul s devin dumnezeu.) $entru aceasta 6ntuitorul a ntemeiat Biserica 'a n care ncepnd cu din ziua *inzecimii lucreaz %uhul 'fnt si se svrsesc 'fintele ;aine. -r.masul omenirii din ziua nfiintrii Bisericii a nceput lupta mpotriva ei prin nvtturi gresite si prin sciziunea Bisericii. nc n perioada apostolic au aprut primele erezii care prin rspndirea nvtturilor gresite si nselare luptau mpotriva Bisericii dreptmritoare. %espre ei, 'fntul "postol si +vanghelist Ioan spune! )Iar acum multi antihristi s-au artat> de aici cunoastem noi c este ceasul de pe urm. %intre noi au iesit, dar nu erau de-ai nostri, cci de ar fi fost de ai nostri, ar fi rmas cu noi> ci ca s ne arate c nu sunt toti de ai nostri, de aceea au iesit.) 0I Ioan 1,(8-(35. 'fntul "postol $avel anatematizeaz pe toti ereticii din toate timpurile! )%ar chiar dac noi sau un nger din cer v-ar vesti alt +vanghelie dect aceea pe care v-am vestit-o - s fie anatema# $recum v-am spus mai nainte si acum v spun iarsi! %ac v propovduieste cineva altceva dect ati primit - s fie anatema#) $e eretici si adunrile lor i anatematizeaz si sinoadele ecumenice. 'fintii $rinti demascau si nfierau aceste nvtturi gresite, ucigtoare de suflet iar pe cei care le mbrtisau i numeau urtori de &ristos si antihristi. Ca fel de vinovati sunt si schismatici al cror pcat, dup cum scrie 'fntul *iprian al *artaginei )nu se spal nici cu mucenicie), adic binenteles nu s-au pocit si nu s-au ntors la Biserica mam. -.CossSI scrie urmtoarele! %in cuvintele 'fintei 'cripturi )*ci nc nu era dat %uhul, pentru c Iisus nc nu fusese preaslvit) 0Ioan 7,935 se vede clar c lucrarea 'fntului %uh nainte de nfiintarea Bisericii si n afara Bisericii nu se face asa cum se ntmpl n cadrul Bisericii dup *inzecime. 6ntuitorul spune )Iar cnd va veni "cela, %uhul "devrului 0...5 "cela 6 va slvi pentru c din al 6eu va lua si v va vesti. ;oate cte are ;atl ale 6ele sunt> de aceea am zis c din al 6eu ia si v vesteste vou.) 0Ioan (:, (A-(45. %umnezeirea comun a ;atlui si /iului se druieste n Biseric prin %uhul 'fnt credinciosilor iar aceasta ei se fac prtasi dumnezeirii. %uhul 'fnt druieste credinciosilor focul dumnezeiesc - harul necreat, prin aceasta ei devenind mdulare ale aceluiasi trup - cel al lui &ristos. ;rebuie neaprat s purtm numele /iului 0al Iisus &ristos5 si s fim mdulare ale trupului Cui 0adic ale Bisericii5 ca s primim %uhul 'fnt . 'fntul Irineu de Cungdunum 0CIon5 scrie! )<nde este Biserica acolo este si %uhul 'fnt> iar unde este %uhul 'fnt acolo este Biserica si tot harul, iar %uhul 'fnt este "devrul). &arul mntuitor al 'fntului %uh lucreaz n ;ainele Bisericii, adic exclusiv n Biseric, aceasta avnd granite canonice bine delimitate, vizibile. $rin Botez omul devine mdular al trupului mistic al lui &ristos, adic membru al Bisericii. %e aici reiese clar c Botezul 0la fel si celelalte ;aine bisericesti5 nu pot s existe 49

independent de Biseric 0adic n afara granitelor acesteia5. %incolo de granitele Bisericii lui &ristos, adic la eterodocsi, );ainele) svrsite de acestia nu pot s uneasc n mod real pe primitori cu Biserica lui &ristos cea adevrat 0ortodox5. +ste cu neputint ca prin Botezul svrsit la romano-catolici, monofiziti sau protestanti, omul s devin ortodox, adic membru al unei singure adevrate Biserici a lui &ristos. Ca fel este cu neputint ca prin &irotonia svrsit dincolo de granitele Bisericii, omul s primeasc harul preotiei. %e-a lungul veacurilor apostolii si sfintii au mrturisit ntr-un glas! <nul este %umnezeu si <na este *alea, <nul este %uhul si <na este Biserica, <nul este *uvntul lui %umnezeu n 'fnta 'criptur si <na este 'fnta ;raditie. 'fntul -asile cel 6are spunea ntr-una din scrisorile sale! ),oi nu acceptm nici o credint nou care ne-ar fi prescris de altii si nu cutezm s predicm nici mcar rezultatele propriei noastre reflectii, pentru a nu prezenta ntelepciunea lumii drept dogm a religie, ci acelora care ne ntreab le comunicm ce ne-au nvtat 'fintii $rinti)F1G, iar 'fntul @rigore de ,azianz declar c a pstrat neschimbat si fr acomodri la mpre.urrile vremii nvttura care a primit-o din 'fnta 'criptur si de la 'fintii $rinti F9G, alturi de 'fntul Ioan *asian care mrturisea c nu ncape nici o ndoial c cel care nu mrturiseste credinta Bisericii se afl n afara Bisericii. /r tgad, *anoanele 'fintilor "postoli FAG sunt mrturiile contemporane ce tin verticalitatea mrturiilor de credint si osndesc pe cei ce se abat ctusi de putin de la ele. *anonul (2. Osndirea comuniunii cu cei afurisiti %ac cineva s-ar ruga, chiar n cas, mpreun cu cel afurisit 0scos din comuniune, acela s se afuriseasc. Canonul ;@. Oprirea comuniunii cu ereticii 0p.9(5 +piscopul sau presbiterul sau diaconul, dac numai s-a rugat mpreun cu ereticii, s se afuriseasc, iar dac lea perms acestora s svrseasc ceva ca clerici 0s svrseasc cele sfinte5, s se cateriseasc. Canonul ;4. ;ainele ereticilor nu sunt taine. 0p.9(5 $oruncim s se cateriseasc episcopul sau presbiterul care au primit 0ca valid5 botezul ori .ertfa 0euharistia5 ereticilor. *ci ce fel de mprtsire are &ristos cu -eliar 'au ce parte are credinciosul cu necredinciosul 0II *or.:,(45 Canonul 4;. Oprirea comuniunii cu necrestinii si ereticii %ac vreun cleric sau laic ar intra n sinagoga 0adunarea iudeilor sau ereticilor5 spre a se fura, s se si cateriseasc si s se si afuriseasc. ;oate cele spuse mai sus au fost din totdeauna sustinute de ctre 'fintii $rinti. K!fntul Ciprian al Carta&ineiI )n afara Bisericii nu exist mntuire! casa lui %umnezeu este una singur si este cu neputint s se mntuiasc cineva n alt parte dect n Biseric 0...5 oricine se deprteaz de Biseric devine strin de testamentul Bisericii. *el care stric pacea si unitatea n &ristos lucreaz mpotriva lui &ristos.) )+piscopia este unitatea n care toti si fiecare n parte slu.esc, la fel si Biserica este una.) )Biserica soborniceasc este una singur si nedesprtit> de aici unitatea ierarhilor.) K!fntul +rineu de Bun&dunum /BLon1I )*ei care se deprteaz de la Biseric 0...5 ei se pedepsesc pe sine nsisi, tocmai despre ei spune 'fntul "postol $avel c dup prima si a doua mustrare, ndeprteaz-te de la ei.) )<nde este Biserica acolo este si %uhul 'fnt. %e aceea cei care nu au prtsie cu ea nu au parte nici de trupul lui &ristos din care izvorste apa vietii.) 4A

K'ericitul )eodoritI )<nul singur este trupul plmdit din mai multe mdulare. ;rupul unic al Bisericii dup spusa "postolului este al lui &ristos ntruct capul acestui trup este &ristos nsusi.) K!fntul C iril al +erusalimuluiI )6rturisirea credintei ne nvat despre una, sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric pentru ca s te pzesti de stricciunea adunrilor eretice si s fi totdeauna n sfnta soborniceasc Biseric.) KCuviosul )eodor !tuditulI )%in timpurile apostolice si pn acum n Biseric au ptruns mai multe erezii 0...5. %ar Biserica a rmas nemprtit si necltit si asa va rmne n vecii vecilor desi fctorii de stricciune s-au smuls din ea.) )6rturisesc n fata lui %umnezeu si a norodului! ei 0ereticii, n.n.5 singuri s-au rupt de trupul lui &ristos Biserica - ale crei chei sunt credinta si pe care n-au nghitit-o pn acum si nici nu o vor face n veci portile iadului, adic gurile ereticilor.) K!fntul Paisie de la NeamtI )<n asemenea .urmnt, adic anatema, asupra celor ce se mpotrivesc si nu se supun 'obornicestii Biserici, este pus de patriarhii Dsritului soborniceste nu doar pentru o oarecare vreme, ci pn la sfrsitul lumii va rmne tare si necltit si nedezlegat cu darul lui &ristos.) F4G n urma participrii Bisericilor Ortodoxe la miscarea ecumenic s-a constatat o si mai mare ndeprtare a eterortodocsilor de credinta dreptmritoare pe care o avem de la &ristos. O form extrem a acestei nvtturi eretice aste asa zisa );eoria ramificatiilor) a crei esent este c toate confesiunile crestine existente n momentul actual sunt vzute ca ramuri egale ale unei singure Biserici a lui &ristos si care detin n mod egal harul 'fntului %uh si "devrul %ivin. Ca baza acestei nvtturi eretice st interpretarea incorect a procedurilor canonice privind primirea n Biseric a ereticilor si schismaticilor, iar pe temeiuri ecumenice s-a a.uns astfel la motivatia perfect a rugciunilor n comun iar uneori chiar si a svrsirii +uharistiei n comun precum si a altor slu.be religioase. 'fntul Ioan Iacob &ozevitul 0(3(9-(3:25, parc prevestind aceste vremuri, atentiona! )Iar ctiva din slu.itorii 'fntului "ltar din ziua de azi, defaim aceste 'finte *anoane, numind )baiere ruginite) *anoanele insuflate de %uhul 'fnt prin 'fintii "postoli si prin 'fintii $rinti ai celor sapte 'finte 'oboare +cumenice si zic! *anoanele de mult vechime pe care o au, au ruginit. ,u zic c ei de mult grsime si nefric de %umnezeu li s-a ntunecat mintea si au nprlit, czndu-le si prul si barba si mustata, fcndu-se ca femeile. *um e chipul %omnului si al 'fintilor si cum e chipul lor %e aceea 'fintele *anoane ale 'fintilor ei le calc n picioare, dar predic sus si tare c sunt ortodocsi). F:G Incontestabil, rmnerea Bisericii Ortodoxe Domne n miscarea ecumenic este posibil doar prin nclcri de ordin dogmatic, canonic si liturgic, validnd doctrina eclesiologic eretic a miscrii si ndeprtndu-i pe credinciosii ortodocsi de &ristos, cu pericolul inevitabil al nmultirii rndurilor schismaticilor. *alea cea dreapt spre restabilirea adevratei unitti bisericesti este cea a revenirii la nvttura Bisericii nescindate, singura din aceast lume pstrtoare cu fidelitate a adevrurilor de credint.
Note biblio&rafice ( $@ 77, (82dc 1 'crisoarea (A2,1, 6igne, $.@.91, col.488b 9 *uv.99,(4, 6igne $@ 9:, col.199b A *anoanele Bisericii Ortodoxe, arhidiac.prof.dr.Ioan /loca, 'ibiu, (33( 4 *uvinte si scrisori duhovnicesti, 'f.$aisie de la ,eamt, +d.;ipografia central, (338, p.((7 : %in Ierihon ctre 'ion, 'fntul Ioan Iacob &ozevitul, vol.I, +d.@ordian, ;imisoara, (33:, p.(71

-N+)$),$ B+!,(+C++ D-PC CG+P-B !'+N),+ )(,+#+

44

,r&i - Va!ili%! .%n#i/a/i!

*u mult timp n urm 6untele "thos si-a exprimat pozitia referitor la miscarea ecumenic, pozitie pe care si-o mentine n continuare. - prezentm, n acest sens, scrierile si mrturiile unor printi, precum arhimandritul -asiliosF(G si printele *apsanis, glasuri cu adevrat profetice n ceea ce priveste efectele miscrii ecumenice asupra Ortodoxiei. +piscopul Ballistos al %ioSleiei n )*uvnt nainte) al crtii arhimandritului -asilios ne spune! )%up cum bine se stie 'fntul 6unte a artat ntotdeauna o clar rezerv fat de ecumenism si n special fat de dialogul ntre Biserica Ortodox si Doma. $urttorilor de cuvnt athoniti li s-au cerut acum ctiva ani s li se explice aceast atitudine si tocmai aceasta caut s arate cartea de fat. 0...5 "rhimandritul -asilios, una dintre cele mai autorizate voci ale Ortodoxiei contemporane aduce mesa.ul duhovnicesc si teologic al 'fntului 6unte "thos n societatea actual! dincolo de orice confiscri ideologice, servituti istorice, Ortodoxia continu s rmn, prin miezul ei mistic, locul privilegiat de intrare a omului n mprtia eshatologic a 'fintei ;reimi.) %espre adevrata iubire si despre cum se deosebeste de falsele iubiri, arhim. -asilios prezint n repetate rnduri pe parcursul crtii sale, din care citm urmtorul fragment! )+rezia n spatiul credintei este un pcat si pcatul n viata duhovniceasc este o minciun 0o boal si o stare contra firii5 si asa cum nu putem s trim, nu putem s ntelegem sntatea vietii, fr "devrul credintei, asa nu exist teologie n boala ereziei, n erezia care este rod al pcatului prerii de sine. "stfel credinta si iubirea sunt recunoscute n Biseric ca dou realitti ce se ntreptrund n mod neamestecat si nedesprtit. ,u putem s vorbim sau s o cunoastem pe una fr cealalt. %e aceea, multe eforturi si articole din urm ale Domano-*atolicilor contrariza aceast sensibilitate liturgic, deoarece contin n ele dou elemente separate. $e de o parte se afiseaz din partea Occidentului o afectiune fat de rsriteni, dar n continuare, independent de simpatia artat e mrturisit credinta c -aticanul detine adevrul si c abia uniti cu Doma ne gsim plenitudinea. /aptul c practica iubirii tale s fie una, iar gri.a de a-ti apra adevrul tu s fie altceva, c adevrul ntreg s nu poat fi gsit n practica iubirii, si ntreaga iubire s nu se descopere n propovduirea adevrului este ns o dram a unei dezbinri luntrice. %ar dac "devrul nu ni se descoper n iubire, el este mincinos. 'i dac iubirea nu decurge din "devr, este efemer. ,ici afectiunea, nici mrturisirea aceasta nu au elemente sobornicesti profund convingtoare si mntuitoare, nrdcinate n fiinta sobornicittii. "cest lucru l are Ortodoxia care este soborniceasc! )ea face adevrul n iubire 0+fes. A,(45. Iar )iubirea ei se bucur de adevr) 0I *or. (9,:5. n acelasi act ea iubeste si si mrturiseste credinta ei, si nu are alt mod mai autentic de iubire dect descoperirea "devrului pe care-l trieste.) Odat cu ntruparea *uvntului se deschide calea mpcrii. Odat cu creatia Bisericii avem )cortul lui %umnezeu mpreun cu oamenii) 0"poc. 1(,95. 0...5 %ac putem s ne exprimm astfel, %umnezeu nu s-a gndit s creeze Biserica unit. +l a creat-o dup chipul 'u. <nitatea Bisericii nu este o consecint a gndirii, ci un reflex al unittii mistice a 'fintei ;reimi. *eea ce exist vesnic prin fire n relatiile celor ;rei $ersoane se d prin har n viata oamenilor. )'fnta Biseric este o icoan a lui %umnezeu ca una ce lucreaz printre credinciosi acceasi unire care este n %umnezeu)F1G %omnul ... n-a venit s-i uneasc pe oameni ntre ei depreciind diferentele lor. ,-a venit s ndemne la o simpl )coexistent pasnic). " venit s ne uneasc cu ;atl 'u si ;atl nostru. )*ci prin +l si unii pe altii avem apropierea de ;atl ntr-un singur %uh) 0+fes. 1,(85. ,-a avut drept scop s lase n urma Cui un grup de indivizi care s conlucreze bine ntre ei, pentru c si pctosii fac acest lucru, si pctosii conlucreaz ntre ei 0cf. 6atei 4,A75. " venit s ne nasc din nou. ' aduc o unitate nou, treimic... Cucrul de care avea nevoie lumea e turma treimic, indiferent dac ea este mic sau mare. 6retia ei se gseste n treimicitatea ei.0...5 %e aceea si n rugciunea 'a arhiereasc %omnul revine mereu si mereu la aceeasi cerere. 'e sfinteste pe 'ine nsusi, ca s fie sfintiti ntru adevr cei %oisprezece - Biserica. 'e sfinteste pe 'ine nsusi, pentru ca s poat exista n lume, n istorie, un mod de viat mai presus de lume. $entru ca treimicul )dup cum) s poat 4:

mprti precum n cer asa si pe pmnt> )*a toti s fie una, dup cum ;u $rinte n 6ine si +u ntru ;ine) 0Ioan (7,1(5 )*a si ei s fie ntru noi una) 0Ioan (7,1(5 <na este centrul si obrsia lumii, vzute si nevzute. <nul este modul adevratei unitti si existente> modul de viat al 'fintei ;reimi. 'i acest lucru l cere &ristos de la ;atl! credinciosii s fie uniti, )dup cum suntem noi). ' fie uniti pentru c ,oi suntem uniti, si nu exist un alt mod de viat si rodire autentic. "cest sfnt )dup cum) treimic valoreaz mai mult dect unitatea. +ste acel )singur lucru) de care e nevoie 0cf. Cuca (2,A15. 'i dac iubim cu adevrat unitatea, trebuie s avem dispozitia si puterea de a o sacrifica, de a o pierde pentru +l. ,umai atunci o vom gsi si ne vom bucura de ea nevtmat, druit nencetat de +l nsusi. %ac dimpotriv, suntem dispusi s sacrificm toate, pn si baza eclesiologic treimic, de dragul unei unitti inventate de noi nsine, atunci ne luptm de fapt ca s mentinem )ntunericul) schismelor si s prelungim confuzia. 'au, mai exact, atunci mrturisim prin comportarea noastr c n-am cunoscut niciodat cu adevrat Biserica si unitatea ei indestructibil, care se ntemeiaz pe %omnul )*el *are 'e frnge dar nu se mparte)F9G si pe %uhul 'fnt )*el care se mparte fr s sufere patim si se mprtseste ntreg)FAG. %ac aceast unitate s-ar distruge, chiar si numai o singur dat, faptul acesta ar arta c ea era ntotdeauna nepotrivit si nedemn de asteptrile omului si de darul lui %umnezeu. "r nsemna c niciodat ea nu ne-ar face prtasi, prin har, la viata fericit a ;reimii *elei neamestecate si nedesprtite. 0...5 Biserica nu va fi unit n orice mod si pentru orice scop, ci va fi unit 0adic este si rmne unit5 fiindc nu exist un alt mod de existent pentru ea. $ierderea cunostintei treimice nseamn cderea din Biseric. 0...5 Biserica are o singur misiune! s existe n lume. 'i prin prezenta si modul ei de existent s mrturiseasc! ,u mai triesc eu, ci 'fnta ;reime trieste n mine. +a nu improvizeaz. ,u-si face voia ei. $recum aude, .udec 0cf. Ioan 4, 925. 0...5 ntelegem astfel c unirea adevrat se va face ntr-un spatiu eshatologic. %ar aceasta nu este ceva care ne plaseaz din punct de vedere temporal departe de unitate. 0...5 <nitatea Bisericii nu este un sistem administrativ sau o procedur care pot fi vzute cu ochiul )liber), si diri.ate ntr-un mod omenesc. + o tain divino-uman cunoscut n %uhul, *are )alctuieste ntreaga asezare a Bisericii). + o realitate din afara lumii, care d viat Bisericii, desi se gseste n lume. + libertatea eshatologic de care se bucur Biserica, desi exist n istorie. + adunarea F)sinodul)G cerului si al pmntului. )%ac %omnul ar fi avut o simpl unitate administrativ 0fr nici o prelungire de viat si de tain5, ar fi putut da ca imagine a unittii Bisericii Imperiul roman, zicnd! )$rinte, voiesc ca toti credinciosii s fie uniti, asa cum e unit Imperiul roman). ns el n-a fcut asa ceva, ci a cerut ca treimicul )dup cum) s ritmeze n viata Bisericii toate. 0...5 6rturia harului unittii treimice e dat de ntreg trupul Bisericii! de structura ei administrativ, de viata ei liturgic si de creatia ei teologic. Biserica nu este o organizare de oameni )piosi) dispunnd de oportunitti liturgice, pentru a satisface nevoile psihologice ale credinciosilor si, sau de teologie, ca s rezolve mpreun probleme si rebusuri metafizice. +a este )cortul lui %umnezeu mpreun cu oamenii) 0"poc. 1(,95. + )urma cea mic), si n acelasi timp mai larg dect cerurile, si ca atare nu este continut, ci contine ea istoria si ntreag creatia. 0...5 )<nirea tuturor), pentru care se roag Biserica, nu se ntelege nici ca o asamblare a unor fragmente de )comunitti crestine), ci ca o extindere a unittii treimice care se lucreaz sfnt n trupul ei liturgic. )Deunirea Bisericii) e o expresie cu totul neprobat si care ntunec chestiunea. +a nu provine din constiinta teologic ortodox, ci dintr-o viziune lumeasc. Dealizarea propriilor noastre planuri si confederatii 0ca substitut al unittii sacramentale treimice5 e o nenorocire si o condamnare pentru omul plsmuit dup chipul lui %umnezeu. ;aina unittii ;rupului lui &ristos nu se defineste n categorii filozofice. ,u se limiteaz la vointele create. ,u este nctusat de amenintrile unei infailibilitti personale, nici nu este pus n miscare de afirmarea unei )pietti) individuale. Ce ncearc, le clatin si le face noi pe toate, druindu-le tuturor luminate de strlucirea luminii necreate! transparente, vii, ntreptrunse. 47

;aina unittii, asa cum o trieste si o ntelege Biserica, este mprtia ;atlui si a /iului si a %uhului 'fnt )prin care suntem uniti ca dintr-o putere unificatoare, iar diferentele noastre partiale contopindu-se ntru-un chip mai presus de lume, suntem adunati mpreun ntr-o lume deiform si ntr-o unire ce imit pe %umnezeu)F4G )rirea adevrului de ctre poporul ntre& %uhul 'fnt cluzeste Biserica spre tot "devrul, nu i-l impune, nici nu-l dogmatizeaz fr consimtmntul ei - )$rutu-'-a %uhului 'fnt si nou) 0/apte (4,185 - pentru c atunci el ar nceta s fie un adevr care elibereaz si ar deveni o tiranie care ucide. /r consimtmntul omului, %umnezeu nu d nici mntuirea. %omnul nu l-a mntuit pe Iuda cu forta! )+l avea puterea de a atrage pe ucenic, dar n-a vrut s fac binele prin constrngere, nici s-l atrag la 'ine cu forta)F:G. ;ot ceea ce exist n afara Ciberttii este osnd si moarte. *redinciosii sunt copii ai liberttii. Ierusalimul de sus, care este mama noastr a tuturor, este liber. 6atricea n care ne formm este taina Ciberttii pentru care ne-a eliberat &ristos. )*ci dac se ia de la noi libertatea de a alege, nu mai suntem nici un chip al lui %umnezeu, nici suflet rational si mintal si firea noastr se va strica cu adevrat nemaifiind ceea ce trebuie s fie)F7G. Iar adevrul care elibereaz poate fi nteles, cunoscut, ntrupat, numai n spatiul Ciberttii. "devrul trieste n trupul Bisericii ca o )liturghie) dinamic a )credintei), care schimb si transfigureaz creatia. $rimatul apartine acestei ntelepciuni si puteri a lui %umnezeu care tine toate. 'i pentru c "devrul se gseste n Biseric, el este trit si formulat de ntreg trupul ei. +l este exprimat de 'inoadele ecumenice si locale si este acceptat si se odihneste n plintatea Bisericii, cu care sinodul episcopilor se gseste n contact canonic si sacramental al iubirii. 'inodul este gura Bisericii, a constiintei sale infailibile. $utem astfel vedea cum toate dogmele *redintei Ortodoxe 0expresie a unei experiente liturgico-sinodale5 se gsesc n cult si conduc pe cile vietii. 0...5 %ac presupunem c avem un centru care nu greseste, lucrurile se schimb radical n Biseric> totul se degradeaz si decade la nivelul existentei pmntesti. Cucrurile sunt puse n miscare mecanic, reglate din afar. ,e ntoarcem napoi la blestemul legii. 'e deformeaz ntreaga arhitectonic a Bisericii 0apostolii sunt cei ce )zidesc Biserica prin arhitectura %uhului), se spune n Octoih5. Desponsabilitatea poporului e diminuat sau desfiintat. %in )tain) predat limpede Bisericii,F8G teologia devine o preocupare intelectual individual. ,ici dogma nu mai exist ca o cluz a vietii, nici viata nu mai duce spre usa deschis a "devrului care elibereaz. 'uferinta si lupta responsabilittii sobornicesti a poporului e ceva care a costat si cost mult. + ceva dureros pentru ntreg trupul Bisericii, si tocmai de aceea e ceva mntuitor. $entru c ea cluzeste constient si n cunostint de cauz pe toti, comunitti si persoane, spre maturitatea duhovniceasc si ma.oratul n &ristos. n acest spirit de responsabilitate se maturizeaz credinta si se naste teologia. "devrul, )<n trup si un duh suntem toti) 0I *or. (2,(75 se ntrupeaz n noi ca libertate tangibil. 0...5 /iecare credincios este chemat s triasc n mod teologic. 'i ntreg trupul Bisericilor teologhiseste prin viata si lupta lui. "stfel, acel )ex cathedra) al Ortodoxei, de unde ea se proclam n mod infailibil, este de fapt )de pe cruce). Desponsabilitatea ce se ntinde la ntreg trupul poporului, este o cruce. ;eologia apofatic este un urcus spre @olgota. -iata duhovniceasc a fiecrui credincios care ofer echilibrul sobornicesc, este o cruce. $e cruce %omnul )si-a ntins minile si a unit cele ce mai nainte erau deprtate)F3G %in toate acestea vedem pentru ce n gura unui ortodox fiecare termen are un alt continut, o alt greutate si putere. $entru c el se naste si trieste ntr-o alt lume. *eea ce-l entuziasmeaz pe ortodox n tot ceea ce l preocup, e ceva mult prea relativ si neimportant pentru veacul acesta care, venind si vzndu-l, trece mai departe. *eea ce constituie viata, bucuria si certitudinea Ortodoxiei e ceva inexistent pentru lume! )Cumea nu 6 va vedea, voi ns 6 veti vedea) 0Ioan (A,(35. "cea infailibilitate cu care se mndreste -aticanul, constituie, n eclesiologie si spiritualitate, o dezarticulare 48

a structurii ei treimice, o nenorocire pentru Biseric, o boal spre moarte. Ortodoxia nu poate accepta dogma infailibilittii Domei fr a se nega pe ea nssi. ,u poate s-o accepte si s n-o triasc 0toate dogmele au fost ncorporate n cultul Bisericii, au modelat si pecetluit viata ei5. $resupunnd c Biserica ar accepta-o si, n consecint, ar tri-o ca pe toate celelalte dogme, atunci ea ar nceta s mai existe. "r nceta s mai triasc ea nssi. Biserica occidental a confectionat aceast dogm n modul ei propriu. " formulat-o n modul ei propriu. 'i o trieste n modul ei propriu. "ceast dogm nu poate fi trit n mod ortodox de nici o Biseric! ea aduce paralizia eclesiologic a ntregului ei trup. *entrul Bisericii nu se gseste ntr-un )undeva) geografic sau administrativ, ci ntr-un )dup cum) treimic 0Ioan (7,((5. "cest lucru ar aduce cu sine n mod nemi.locit o )schimbare neobisnuit de preacuvenit), ar pogor n Biseric vietuirea din ceruri si ar nlta nde.dea, credinta si dragostea noastr la cer. ;oate exist n mod divino-uman, treimic. O constitutie sinodal nseamn una treimic! nseamn un mod de existent si lucrare treimic. 0...5 "ceast unitate care leag dup fiint cele ;rei $ersoane de-o-fiint si mai-nainte-de-veci ale %umnezeirii *elei <na, vrea %umnezeu s-o acorde prin har fpturii Cui. "cest lucru constituie baza ontologic a chipului lui %umnezeu n om si a posibilittii dobndirii asemnrii cu +l. "cel )sine consensu +cclesiae), faptul c )definitiile dogmatice ale pontifului roman sunt ireformabile prin ele nsele si nu prin consensul Bisericii)F(2G constituie antipodul acelui )dup cum) treimic al modului de vietuire nou si unic al Bisericii. ,u este vorba de a constrnge -aticanul cu amenintri sau cu ndemnuri. "cest lucru l arat limpede att timpurile mai vechi cu multe atacuri tioase, ct si complimentele reciproce de astzi. "tt primele ct si ultimile sunt de prisos, pentru c n fond -aticanul nu poate s actioneze diferit. '-a autocondamnat si s-a nlntuit de eroarea )infailibilittii), de legturile unei constitutii dup om, dup trup. "ici se afl neputinta. )*ugetul trupului este vr.msie fat de %umnezeu, cci nu se supune legii lui %umnezeu, cci nici nu poate) 0Dom. 8,75. +ste de alt natur. "stfel reactia natural a -aticanului nu e cedarea sau discutia pe tema aceasta, ci nsprirea si insistenta. "cest lucru s-a ntmplat la *onciliul -atican II. n ciuda tuturor aran.amentelor recente si a schimbrilor n comportamentul romano-catolic, infailibilitatea a rmas pe de-a ntregul neatins, ba mai mult ea a fost consolidat printr-o extindere practic a ei si la declaratiile $ontifului care nu sunt )ex cathedra). Instinctiv, -aticanul si concentreaz aici ntreaga aprare, fiindc tocmai aici se gseste clciul lui "hile, inima maladiei. %ar si aceast extindere si consolidare a infailibilittii constituie un progres. 0...5 n timp ce discutiile teologice si congresele se cheltuiesc bucuros n mii de teme anodine iar teologia romano-catolic se prezint n dialogul ecumenic cu o bogat productie de schimbri la nivel de expresie ntr-o nesfrsit reluare n cerc, boala rmne. 'imptomele sunt evidente. Cupta se duce n alt parte. Cucrurile avanseaz prin ele nsele, indiferent de congrese. 0...5 %incolo de amabilittile ecumenice la un nivel pur lumesc si filozofic, si de contactul )pe picior de egalitate) mult dorit si pregtit dintre $apism si Ortodoxie, ceea ce ne intereseaz pe toti, att din punct de vedere ortodox, ct si catolic, este necesitatea inevitabil 0dureroas si mntuitoare5 care se iveste de la sine, de a cntri n termeni diferiti acel )nu poate) al $apismuluiF((G cu acel )nu poate) al Ortodoxiei.F(1G Iar aceast cntrire, confruntare, si rezultatele nu sunt reglate de vointe omenesti! )nfricostor lucru e s cazi n minile %umnezeului *elui -iu) 0+vrei (2,9(5. "stfel, de la 'fntul -asile cel 6are care a vzut rdcinile rului si a vorbit de mndria apuseanF(9G, pn la /otie cel 6are, 6arcu +ugenicul si 'fntul ,icodim "ghioritul, exist o continuitate nentrerupt, care exprim singurul si unicul lucru asupra temei n chestiune. 43

0...5 Domano-catolicii de astzi sunt extrem de demni de simpatie pentru c sufer si lupt. 'unt printre fratii aflati n nevoi. ntreg trupul lumii occidentale, n toate straturile vietii ei, prezint o misctoare maturizare si sete - rezultat dureros al vremurilor grele - de a asculta glasul ortodocsilor si de a-l primi, dup putere, ca pe o mngiere si +vanghelie a Ciberttii. %ac si n ce msur se va ntmpla aceasta, apas mai mult asupra noastr.
Note biblio&rafice ( )-reme de douzeci de ani egumen al mnstirii 'tavroniSita, iar din (332 al mnstirii Iviron, arhim. -asilios @ondiSaSis a fost recunoscut drept vocea cea mai reprezentativ n exterior a nnoirii monahismului athonit din ultimile decenii.) - *hristos annaras. 1 'f.6axim 6rturisitorul, 6Istagogia, capI> $@ 32, col ::8 B 9 Citurghia 'fntului Ioan @ur de "ur. A 'f.-asile cel 6are, %espre %uhul 'fnt, 3> $@ 91, col.(28 * 4 'f.%ionisie "reopagitul, %espre numirile dumnezeiesti, (, A> $@ 9, col. 48A. : 'f.Ioan @ur de "ur, %espre trdarea lui Iuda, omilia I> $@ A3, col.974. 7 'f.6axim 6rturisitorul, 'colii la %ionisie "reopagitul. %espre numirile dumnezeiesti, $@ A, col.928 ". 8 )'lav) la Caude. <trenia %iminicii 'fintilor $rinti de la 'inodul I +cumenic. $enticostar. 3 *anonul <treniei din 'mbta 6are. ;riod. (2 *onstitutia dogmatic despre Biseric )Cumen @entium) III, 14. (( )$entru c cugetul trupului este vr.msie fat de %umnezeu, cci nu i se supune legii lui %umnezeu, cci nici nu poate) 0Dom 8,75. (1 )"devr, adevr v spun! /iul nu poate s fac nimic de la 'ine, dac nu-C va vedea pe ;atl fcnd, cci pe cele ce le face +l, pe acestea si /iul asemenea le face) 0Ioan 4,(35. (9 'f. -asile cel 6are, 'crisoarea 193, 1, $@ 91, col.839 B

#$N+',!)C(+ !+ '$P), $N)+"()"D"*, "(:$N+J$), "(+ %N:CD-+), D, +,($(G++ !+ P(,")++ B+!,(+C++

0ludate n publicatiile bisericesti si nebisericesti, dar condamnate ns de sfintii si mucenicii bisericii5 #e Ier% %na& Spiri#%n Lungu

/in dragoste de .ristos si a 0ui turm, voim a face o nsiruire de capete de acu&are ce arat drept antiortodocsi pe cei ce le propovduiesc. Sub diverse chipuri, aceste viclesuguri au intrat pe nesimtite n viata crestinului, nct au ajuns s se manifeste ca firesc n viata acestuia. 0ista din pcate este mult mai lung, dar ne limitm la a pre&enta semintele ce de vor ajunge s rodeasc, vor prinde mai pe urm multe suflete n jungla lepdrii de .ristos.

>.

/ortarea mnstirilor de a gzdui tabere ecumenice.

<. Impunerea de ctre ierarhia BOD a noului regulament zis )bisericesc) de tip comunist si lumesc prin care candidatul la preotie va fi supus unor teste de cenzur si autodemascare numite )examene), nu fr a fi recomandat de o inchizitie teologic poreclit consiliu profesoral si a.utat de vntori de recompense deghizati n preoti parohi si protopopi. 3. *andidatul la treapta de duhovnic va fi anchetat de un alt comisariat al poporului format din sase entitti :2

corecte - tovarsi reeducati 04 preoti si un laic5 din care unul este medic psihiatru 0nu se specific dac trebuie s fie botezat si spovedit, ori dac poate fi comunist, sionist, mason, pastor, rabin, homosexual, pedofil, zoofil, apostat, ateu etc.5 ;. 'e interzice oricrui clugr si preot scriitor de a publica articole si crti la alte edituri dect cele din propria eparhie, ori de a scrie n ziare si reviste apartinnd altei eparhii, cu binecuvntarea altui arhiereu dect cel sub care se afl. @. /ortarea preotilor de a participa la tabere si ntruniri ecumeniste ori de a le organiza si gzdui.

4. Initiative si demersuri ale unor ierarhi pentru desfiintarea unor reviste si ziare bisericesti ce prezint si ncura.eaz atitudini ortodoxe rom=nesti si antiecumeniste, catalogndu-le drept xenofobe, sovine, extremiste etc. 0vezi )*redinta ortodox) din cadrul +piscopiei Domanului5. 7. $agini ntregi n revistele eparhiale n care sunt prezentate vizitele de lucru si tovrsestile ntruniri la nivel nalt ale iubitilor nostri conductori ierarhi BOD, multe iesiri n decor care nu tin seama de smerenia faptei fcute n ascuns, altele sunt deghizate manevre de campane politic, si unele ce nu prezint interes duhovnicesc pentru crestinii de rnd 0vezi )*andela 6oldovei)5. 9. Cipsa unor atitudini si lmuriri oficiale ale ierarhilor BOD fat de hotrrile de guvern privind noile buletine 0cu cip si fr5, crtile de credit electronice, primul pas de colectivizare electronic cu a.utorul cipurilor a cailor si mgarilor gospodarilor si tranilor 0mai ales ortodocsi, deci fii ai Bisericii, fapt ce oblig pe ierarhi si preoti s-si apere turma de orice abuzuri orict de legale, oficiale sau guvernamentale5, lucruri ce las loc interpretrilor tendentioase. 8. Cipsa unei opozitii ortodoxe 0oficiale si neoficiale5 din partea ierarhilor si preotilor BOD fat de hotrri de guvern ce ncalc libertatea ortodox a romanului, dreptul la autodeterminare a crestinului, siguranta si viitorul familiei ortodoxe, proprietatea privat a crestinului ortodox, trecerea sub tcere a noilor prevederi ale *onstitutiei ce lezeaz Domania ca tar, pe romani ca natie, dar mai ales Biserica Ortodox ca pzitoare a celor dou. >5. $unerea n urmrire, prin circulare politienesti, a monahilor si preotilor ce nu se aliniaz prevederilor totalitariste si ecumeniste - hotrte cu usile nchise n consistorii si sedinte de tip comunist -, sub acuzatia de indisciplin si abatere de la regulile vietii monahale, acestia fiind pasibili, pentru )nclcrile) de mai sus, cu osnde penale. >>. nfiintarea de consistorii monahale 0tribunale n care dreptatea o face "na si *aiafa5 pentru hrtuirea si .udecarea monahilor antiecumenisti, adic iubitori de dreapta credint a 'fintei Biserici si dusmani ai trdrii ortodoxiei de ctre ierarhii iubitori de ,oul Babilon religios numit ecumenism - ce ca o nou religie mondial se transform ntr-o matc spiritual desvrsit pentru ntronarea celui ce va aduna ntr-o unic putere mondial cele dou investituri pn acum desprtite! cea religioas si cea pmnteasc, adic patriarh al ntregii lumi si presedinte al tuturor oamenilor, puteri care vor fi date unui singur om! "ntihristul. ><. &otrrea abuziv prin care se interzice preotilor si monahilor plecarea dintr-o eparhie n alta 0ca cel prigonit de staret s nu poat evada de sub tutela lui, nici de a se refugia sub oblduirea altuia mai ierttor5 sub amenintarea excluderii din cler si din monahism 0adic aruncarea n strad, santa. tipic al ierarhilor comunisti, mercenari ai ortodoxiei5. >3. +vitarea condamnrii oficiale 0de ctre ierarhii BOD5 n adunri sinodale, predici, conferinte, crti, reviste, ziare, a hotrrilor de guvern precum si a responsabililor politiei care au legalizat, sustinut si ncura.at ntemeierea si stabilirea sectelor n Dom=nia ortodox , numite de sfinti erezii, nselri, rtciri, iar de actualii ierarhi - culte, confesiuni, ba chiar )biserici). >;. +vitarea adunrii ierarhilor ntr-un sinod ortodox national care s condamne oficial si public! - pe toti sectarii si ereticii ce rtcesc pe rom=ni de la singura credint adevrat si mntuitoare! credinta :(

ortodox> - pe toti masonii, sionistii strecurati n ierarhia bisericii si conducerea trii 0parlamentari, ministri, deputati, senatori, guvernanti, reprezentanti ai cultelor si artelor etc.5 ce lupt mpotriva ortodoxiei si neamului rom=nesc> - pe toti ocultistii 0Ioghini, budisti, hindusi, radiestezisti si bioenergeticieni alchimisti, ufologi, practicanti ai oricror terapii mistice, astrologi, spiritisti si vr.itori mediatizati5 - pe toti productorii, comerciantii si furnizorii de materiale pornografice 0ziare, reviste, casete, imprimeuri si obiecte erotice aflate n fabrici, tipografii, chioscuri, magazine5 si anticonceptionale 0sterilete, pastile, prezervative si tot instrumentarul adecvat crimelor medicale5 ce desfiinteaz duhovniceste, moral, demografic un neam ortodox> - pe toti patronii caselor de tolerant si organizatorii industriei de streeptease si spectacole gen *hippendales 0streeptease masculin5 >@. ' condamne oficial si public! - pe toti patronii, productorii, comerciantii si distribuitorii de cosmetice 0aflate n fabrici, magazine, chioscuri etc.5 prin care crestinii ortodocsi pctuiesc mpotriva smereniei, simplittii, dreptei socoteli, a nfrnrii si cumptrii, mpotriva lepdrii de poftele si dulcetile lumesti, fcndu-se astfel vr.masi ai rstignirii pe crucea nfrnrii si a muceniciei ortodoxe> - pe toti guvernantii responsabili de oficializarea si legalizarea vr.itoriei n Dom=nia si pe toti edilii de orase si sate care ofer spatii pentru nfiintarea de biroruri, cabinete si sli de radiestezie, bioenergie, aIur-veda, VuiSong, dianetic, spiritism, Ioga, shiatsu, reiSi etc., precum si vr.itorie traditional 0tigneasc5> - pe toti medicii 0n frunte cu ministerul snttii5 ce practic, ncura.eaz ori sustin avortul siori utilizarea metodelor anticonceptionale, fcndu-se astfel ei nsisi cli ai neamului rom=nesc si vr.masi ai lui &ristos, %ttorul de viat> - pe toti ce au contribuit la disparitia unor industrii rom=nesti ce asigurau vietuirea neamului crestin rom=nesc, fapt ce pune n prime.die existenta duhovniceasc, moral si trupeasc a familiei ortodoxe 0s ne gndim la marea migratiune a rom=nilor n Occident5> - faptul c nu exist o hotrre legislativ n baza creia guvernul s fie obligat a se consulta cu 'fntul 'inod al BOD n privinta fiecrei decizii ce priveste viitorul ortodox 0economic, politic, militar etc.5 al trii> - faptul c nu exist o hotrre legislativ 0bisericeasc si guvernamental n baza creia s se interzic profanarea trupului crestinului ortodox 0si nu numai5 botezat n &ristos si mprtsit cu trupul si sngele lui %umnezeu, bat.ocur numit autopsie. >4. @zduirea n episcopii, mnstiri si biserici a taberelor de catolici, protestanti evrei, musulmani, etc.

>7. Dugciuni si slu.be ale ortodocsilor la un loc cu catolicii, anglicanii, protestantii, evreii etc., adic primirea pe picior de egalitate a )fratilor) ecumenisti n bisericile si mnstirile ortodoxe. >9. mprumuturi financiare solicitate catolicilor, protestantilor sau evreilor de ctre episcopi ortodocsi pentru ctitorirea de orfelinate, aziluri, pensioane, ospicii, spitale si fundatii filantropice, precum si centre si biblioteci ecumeniste. >8. Organizarea de pelerina.e la -atican, la mnstiri si asezminte ale ereticilor catolici, protestanti 0;aise, Courdes, /atimav5 pentru mprietenirea ortodocsilor cu ereticii. <5. )nfrtiri) ntre parohii, biserici, mnstiri, fundatii si asociatii ortodoxe cu cele catolice, anglicane, protestante etc., organizate de ierarhi si preoti ortodocsi n colaboare cu cpetenii ale ereticilor. <>. +xpozitii de icoane si tablouri de grafic si pictur n biserici si mnstiri, manifestri ce au rolul de a seculariza Ortodoxia si de a profana sfintele lcase. <<. "mena.area de muzee 0de arheologie, geologie, istorie, art, etnografie si folclor etc.5 si saloane literare n biserici si mnstiri. <3. *omemorri, serbri si colocvii cultural-artistice desfsurate n biserici si mnstiri, ntruniri ce nu-si au locul n aceste spatii sacre de rugciune si slu.ire divin. :1

<;. $articipri ale ierarhilor si preotilor la ntruniri 0comemorri, simpozioane, rugciuni, slu.be, sfintiri5 bisericesti, culturale, bancare, politice etc., alturi de rabini, cardinali, pastori, muftii, sionisti, masoni 0comunisti, democrati etc.5. <@. nscrierea ierarhilor si preotilor bisericii ortodoxe n organizatii, ligi, departamente si comitete ecumeniste, umaniste, ecologiste, pacifiste, bancare, masonice, adic profund eretice si total antiortodoxe. <4. nfiintarea, finantarea si publicarea de ziare, reviste, brosuri, pliante si crti ecumeniste de ctre ierarhi si preoti ai BOD. <7. Binecuvntri, medalii, titluri onorifice si burse acordate de ierarhi si preoti persoanelor ce spri.in ecumenismul prin publicatii, scrieri si participri la ntruniri ecumeniste si masonice. <9. $articipri ale ierarhilor si preotilor la festivitti lumesti 0spectacole, festivaluri, concerte, evenimente sportive, .ocuri, concursuri etc.5 ce nu pot avea nimic n comun cu vietuirea ortodox ntru nfrnare, nevoint si rstignire pe *rucea lui &ristos. <8. nfiintarea de noi discipline teologice ce propovduiesc ideile ecumeniste n faculttile de teologice, n metodica religioas pedagogic, precum si rescrierea unor manuale ce cenzureaz grosolan adevrurile istorice si de credint. 35. /ortarea dasclilor de religie din scoli la a participa )plenar) la manifestatii inter-religioase ecumeniste cu copii, pentru a le da acestora o ct mai desvrsit educatie n spirit euro-globalizant si pseudo-ortodox. *elor reticenti astfel de metodici li se aplic reduceri salariale si retrogadri considerabile, putndu-se a.unge chiar la temutele consistorii mai sus amintite. 3>. nfiintarea de centre si fundatii misionar-ecumeniste 0%uru, -ulcana Bi, 6-rea ,eamt, 'chit *rbuna etc.5 de ctre ierarhi ai bisericii. 3<. $rograme educationale importate din Occident si adaptate la )cerintele) copiilor ortodocsi romani, ce au la baza antroposofismul si teosofia. 33. /ortarea clugrilor de a primi legitimatii monahale.

:9

,C-#,N+!#-B, P(" !$- C"N)($H

Printele Ale$i Csutasvili"0ens@i

'ecolul HH va rm=ne in istoria crestinismului marcat prin aparitia miscrii ecumenice si a unei noi ideologii care a devenit preocuparea si modul de g=ndire a multor teologi din toate confesiunile crestine. $entru foarte multi oameni, +cumenismul a nsemnat o punte pentru apropierea credinciosilor din diferite confesiuni, spre reconciliere si unitate. Bisericile Ortodoxe locale s-au anga.at in aceasta miscare la nceput mai distantat, dar mai t=rziu, unele au devenit dintre cele mai active membre ale *onsiliului +cumenic al Bisericilor 0*+B5. "stzi, afl=ndu-ne la nceputul primului deceniu al secolului HHI, noi asistam totusi la o criza in ecumenismul contemporan, criza care are mai multe motive-subiective si obiective. Bisericile Ortodoxe locale care, dup cum am mentionat, la nceput au fost foarte active in promovarea ideologiei ecumeniste, astzi de.a manifest atitudine cu totul diferita fat de cum era ea in urm cu (4-12 de ani. %in momentul in care unele Biserici rm=n fidele ideilor si scopurilor muscarii ecumenice, altele de.a au prsit-o, consider=nd ca participarea ortodocsilor la aceasta miscare este incompatibila cu nvttura +vanghelica a 'fintilor $arinti. 'i de aceea noi, teologii care ne formam acum, suntem obligati sa fim foarte bine informati si orientati, pentru ca de noi depinde viitorul Bisericii noastre. Orice pas eronat dogmatic fcut de noi poate fi dezastruos pentru biserica si pentru sufletele noastre. In aceasta lucrare, nu ne-am propus sa facem analiza istorica cum si c=nd a aprut si s-a dezvoltat iscarea ecumenica si cum s-a concretizat in Organizatia *onsiliului +cumenic al Bisericilor, pentru ca aceste informatii sunt usor de gsit in publicatii teologice aprute recent. %orinta noastr este in schimb sa artm care sunt scopurile acestei miscri, care sunt metodele si mi.loacele folosite pentru atingerea scopurilor ei> in general ce nseamn ecumenismul in sensul modern al acestui cuv=nt si in ce consta pozitivitatea sau negativitatea lui. *um am observat noi, din pcate, de mai multe ori in disputele despre ecumenism, este trecuta cu vederea cea mai importanta ntrebare, anume! ideea in sine a ecumenismului, este adevrata sau nu. Ideologia, scopurile si metodele acestei miscri sunt in concordanta cu nvttura dogmatica, ascetico-mistica si canonica a Bisericii Ortodoxe %ac da, atunci noi suntem chiar obligati s participm la ecumenism, dac nu, atunci din contra, suntem obligati s-l prsim. 6orala ortodox, diferentiindu-se de cea romano-catolic, cere ca nu numai scopurile s fie curate, ci si metodele s fie conform poruncilor lui %umnezeu. *ompromisurile religioase nu trebuie s existe la noi. "ceasta ar nsemna intrarea n spatiul minciunii, ceea ce duce la deformarea g=ndirii teologice si trdarea ortodoxiei. *a s ncepem s discutm la subiect, nt=i de toate, trebuie s precizm ce nseamn) miscarea ecumenic). n crtile cu continut teologic ecumenist gsim urmtoarea definitie!) 6iscarea +cumenic n sensul pe care l-a cptat n epoca modern, este ncercarea *onfesiunilor si Bisericilor crestine de a se cunoaste, de a se apropia, de a se studia- direct sau prin dialog- n vederea unittii de credint si a unirii lor.)0(5 'copul ecumenismului afirmat n definitia lui de mai sus, la prima vedere este bun si binecuv=ntat> ce poate fi mai ludabil dec=t revenirea la unitatea crestin a primelor veacuri , dup porunca 6=ntuitorului ) ca toti s fie una). %ar nainte de a ne bucura, merit s ne g=ndim cum si n ce chip este posibil aceast apropiere si unire. 6odurile pentru atingerea acestui scop pot fi urmtoarele! (. *ontopirea tuturor confesiunilor, precum componentele unui alia. 1. 'incretismul religios ca unire a tuturor confesiunilor dup principiul pstrrii diversittii si specificului fiecreia cu o eventual baz dogmatic 0principiul minimului dogmatic5. 9. "l treilea fel de unire, care se propune de obicei de ctre teologii ortodocsi, este de a predica si de a face cunoscut Ortodoxia eterodocsilor, spre a-i aduce n s=nul Bisericii. :A

$rimele dou feluri de unire sunt de respins din start, pentru c presupun renuntarea la adevrul evanghelic exprimat n 'f=nta 'criptur si n nvttura 'fintilor $rinti care arat c adevrul este unic si nu multiplu si c renuntarea la )o iot sau o cirt) din nvttura apostolic, nseamn pierderea ntregului &ristos. ,oi s ne oprim asupra celui de al treilea fel de unire propus adesea de noi ortodocsii, binecuv=ntat n sine, dar din pcate imposibil de realizat n cadrul miscrii ecumenice. $entru c ecumenismul la ora actual reprezint o miscare av=nd un program si o ideologie foarte bine precizat si formulat si care presupune tocmai primele dou feluri de unire. *a s ne ncredintm de aceasta, este suficient s citim definitia *onsiliului +cumenic al Bisericilor. Ca cea de a treia "dunare @eneral a *+B, care a avut loc n decembrie (3:( la ,em-%elhi, a fost adoptat urmtoarea definitie, constituind articolul II al *onstitutiei *+B! )*onsiliul +cumenic al Bisericilor este o asociatie frteasc de Biserici, care mrturisesc pe %omnul Iisus &ristos ca %umnezeu si 6=ntuitor dup 'criptur si se strduiesc s rspund mpreun la chemarea lor comun, spre slava unui singur %umnezeu! ;atl, /iul si %uhul 'f=nt.)015 %eci din aceast definitie se vede clar c toate confesiunile si gruprile eretice, din start sunt recunoscute drept Biserici!) *onsiliul +cumenic al Bisericilor este o asociatie frteasc de Biserici0...5) . %espre care misiune si predic a Ortodoxiei se poate vorbi, dac abia devenind membri ai *+B, noi de.a i-am recunoscut pe eretici ca prtasi ai harului '=ntului %uh pogor=t la *incizecime si mdulare ale trupului unic al lui &ristos. Ca 9 'eptembrie (3:7, un ecumenist englez, 6ichael 6oore, ad.unct al secretarului general al *+B pentru relatii externe cu Biserica "nglican, la ntrebarea! ) *um ntelege unitatea Bisericii ), a rspuns asa! ) ea este unitar ca Biseric nevzut). Ca alt ntrebare! )*ine face parte din aceast Biseric nevzut ), a urmat rspunsul! );oti crestinii). "dic, n adevrata Biseric a lui &ristos sunt incluse toate denominatiunile, gruprile si sectele, care n trecutul nu prea ndeprtat au fost anatematizate de Biserica ortodox din pricina devierilor lor eretice de la adevrul lui &ristos. 6ichael 6oore transfer eronat calittile Bisericii ceresti biruitoare, nevzut nou, asupra Bisericii pm=ntesti, lupttoare, care este vzut, incluz=nd n Biserica pm=nteasc, numit de el ) invizibil), pe toti ereticii, cu numele comun de )crestini). "r fi fost oare cu putint n vremea 'fintilor printi, ca ereticii s se ntretin )de la egal la egal) cu crestinii ortodocsi si s caute o oarecare )unitate) a Bisericii prin intermediul unor hotr=ri si acorduri de compromis 'fintii $rinti nu ngduiau nici o gruprile eretice s se numeasc )biserici), dar mai ales egale ca valoare cu Biserica Ortodox# "stfel pentru noi este clar c nici o convertire la Ortodoxie nu este cu putint n cadrul *onsiliului +cumenic al Bisericilor, pentru c ecumenismul promoveaz o eclesiologie cu totul diferit fat de cea ortodox exprimat n 'f=nta 'criptur si nvttura 'fintilor $rinti. *onform ideologiei ecumeniste, ca s ndeplinesti conditiile de a fi Biserica cea adevrat a lui &ristos, nu e nevoie nici de succesiunea apostolic, nici de succesiunea n adevr si sfintenie, nici de mprtsirea cu &ristosul euharistic cel adevrat, ci doar s mrturisesti) pe %omnul Iisus &ristos ca %umnezeu si 6=ntuitor0...5 si s te strduiesti s rspunzi la chemarea comun spre slava unui singur %umnezeu! ;atl, /iul si %uhul 'f=nt)095 $entru noi, crestinii ortodocsi, aceast definitie a *+B care expune conditii pentru a deveni membru al acestei organizatii si care exprim toat eclesiologia ecumenist si baza de unire, nu poate fi acceptat, ntruc=t! (5 presupune existenta si lucrarea harului 'f=ntului %uh sfintitor si m=ntuitor si n afara Bisericii celei <na, 'f=nt, 'oborniceasc si "postoleasc. 15 n acest temei al *+B se aminteste oarecum timid si doar spre sf=rsit de credinta n treimea %umnezeirii, fr a se defini cum anume trebuie s crezi n %umnezeul *el <nul n ;rei Ipostasuri si fr o legtur reciproc direct cu credinta n %omnul Iisus &ristos ca al doilea ipostas ntrupat al lui %umnezeu %up eforturi at=t de mari depuse pentru precizarea si dezvluirea credintei ortodoxe n 'f=nta ;reime, eforturi ndreptate mpotriva tuturor ereziilor antitrinitare si hristologice, ar fi trebuit s profesm nvttura Bisericii lui &ristos despre 'f=nta ;reime n mod clar, ndrznet si inspirat si nu at=t de confuz, plat si anemic. :4

"cest temei nu contest ereziile antitrinitarilor, nestorienilor, apolinarienilor, subordinationistilor, monofizitilor, etc. si, fiind formulat vag si confuz, el poate fi contrasemnat oric=nd de toti discipolii contemporani ai acestor erezii vechi. ,e dm seama foarte clar c acest principiu )triadologic) este formulat special ntr-at=t de confuz si vag, pentru a deveni o punte de legtur ntre adevr si minciun . %e altfel, $hilippe $otter, secretarul general al *+B, a declarat c pentru a fi admise n calitate de membri ai *+B, nu se cere )bisericilor) dec=t s accepte )baza) respectiv> alte conditii n acest sens nu se vor pune. 'i de aceea, nici nu este de mirat c dup zeci de ani de existenta a *+B, nu s-a a.uns la nici un progres n ceea ce priveste ntoarcerea eterodocsilor spre crestinismul autentic, spre g=ndirea 'f. $rinti, spre Biserica mam. *i din contr, noi asistm la mai mult desacralizare si chiar profanare a celor sfinte n g=ndirea teologilor ecumenisti. /r cluzirea dup 'f=nta ;raditie a Bisericii Ortodoxe si dup nvttura 'f. $rinti, teologhisirea poate s ne duc la aberatiile scolasticismului apusean si la hula mpotriva lui %umnezeu. %e aceea este foarte de nteles regretul .$.'. 6itropolit Ioannis Eizioulas al $ergamului care spune!) "dunarea nu a oferit spatiul pentru dezbateri teologice. ;eologia si morala, g=ndirea si ratiunea sunt nc separate de viziunea ecumenistilor0...5 n cur=nd n *+B nimeni nu se va mai interesa de teologie0...5. %uhul 'f=nt pentru ecumenism este o tem, nicidecum o persoan a 'fintei ;reimi de aceeasi fiint cu ;atl si cu /iul0...5. %ogma 'fintei ;reimi este vital pentru Biseric si pentru fiecare crestin n parte. ) 0A5 %in pcate, aceast ideologie neomodernist care nu mai vede granitele canonice ale Bisericii adevrate si nu poate da nici o important pentru m=ntuire faptului de a fi sau nu aderent al confesiunii crestin ortodoxe singura m=ntuitoare - aceast ideologie asadar a ptruns si n mintile mai multor teologi ortodocsi. /aptul e dovedit de aceea c la conferintele ecumeniste, mai degrab protestantii reusesc s fac propagand si misiune printre ortodocsi, dec=t ortodocsii printre protestanti. Iat c=teva citate! )'e pune ntrebarea - *e sunt celelalte confesiuni crestine 0afar de cea ortodox, n.n.5 0...5 'ocotim c ele sunt Biserici nedepline, unele mai aproape de deplintate, altele mai deprtate.) 045 'au nc ! )Oare putem noi spune c imediat dincolo de granitele canonice ale .urisdictiilor ortodoxe, ncepe pustia lipsit de har 'au putem noi nega oarecari prezente harice care au izvorul lor tocmai ntr-<na, 'f=nt, 'oborniceasc si "postoleasc Biseric - desi ceva mai slab, dar totusi hrnesc comunitti religioase aflate n afara Ortodoxiei) . 0:5 ) 0...5 +xist nc foarte multi ortodocsi, mai cu seam printre cei ce au doar o brum de cultur teologic, ce calific de-a valma drept eretici pe protestanti, pe catolici, si chiar pe ortodocsii precalcedonieni.) 075 Oare cum putem comenta citatele de mai sus *red c merit s ne felicitm unii pe altii c n sf=rsit s-a descoperit nvttura ortodox adevrat de eclesiologie si soteriologie pe care pare-se c n-au cunoscut-o printii si "postolii lui &ristos, ostenindu-se vaszic n zadar at=t de mult, ba chiar au fost prigoniti si omor=ti n lupta lor contra ereziilor. 'i de acum cu ndrzneal si m=ndrie, putem s ne adresm tuturor pe care i-au anatematizat 'fintii $rinti, spun=ndu-le! ) %ragi eretici, dumneavoastr sunteti ai nostri, desi n-ati stiut si nici n-ati vrut aceasta. ,-ati reusit s fugiti de la noi. ;ot ceea ce aveti bun vi se d de la noi, c av=nd noi ortodocsii plintatea harului, mai scap si ctre voi c=te o luminit sau buctic de har.) /aptul c Biserica ortodox care singur ndeplineste conditiile de <na, 'f=nt, 'oborniceasc si "postoleasc este o singur mprtie a harului lui %umnezeu pe pm=nt, locul unde permanent este prezent si lucreaz %umnezeul *el n trei ipostasuri, trupul mistic al lui &ristos 6=ntuitorul si c in afara Bisericii nu exist m=ntuire, au spus-o toti 'f. $rinti. ,oi putem doar s repetm ceea ce avem descoperit n 'f. 'criptur si 'f. ;raditie si n ceea ce dintotdeauna credea 'f=nta Biseric. 'f=ntul *iprian al *artaginei spune !) n afara Bisericii nu exist m=ntuire! casa lui %umnezeu este una singur si e cu neputint s se m=ntuiasc cineva n alt parte dec=t n Biseric0...5 Oricine se deprteaz de Biseric, devine strin de testamentul Bisericii. *el care stric pacea si unitatea n &ristos, lucreaz mpotriva lui &ristos.) 'f=ntul Irineu de Cungdunum! ) <nde este Biserica, acolo este si %uhul 'f=nt. %e aceea cei care nu au prtsie cu ea, nu au parte nici de trupul lui &ristos, din care izvorste apa vietii.) /ericitul "ugustin!) 6=ntuirea ni se d prin Biseric, iar cei care sunt n afara Bisericii, ei nu vor primi viata vesnic.) ::

'f=ntul *hiril al Ierusalimului!) 6rturisirea credintei ne nvat despre <na, 'f=nt, 'oborniceasc si "postoleasc Biseric, pentru ca s te pzesti de stricciunea adunrilor eretice si s fii totdeauna n 'f=nta 'oborniceasc Biseric.) +ste foarte greu de nteles ce nseamn) biserici nedepline) 0asa cum se exprim pr. 'tniloae5 precum si existenta harului n.umttit, ndoit sau mptrit. %ac n gruprile eretice eterodoxe lucreaz harul sfintitor si m=ntuitor, nseamn c ele sunt nluntrul Bisericii celei <na, nseamn c de fapt sunt ortodoxe n sensul deplin al acestui cuv=nt. "tunci 'fintii printi ai Bisericii Ortodoxe care au condamnat si au anatematizat ereziile si pe ereziarhii lor, ar trebui s fie socotiti ca niste rufctori si clctori ai celor mai mari porunci ale lui %umnezeu! )ca toti s fie una) si s v iubiti unul pe altul, precum +u v-am iubit pe voi.) - porunci preluate str=mb si scoase din contextul lor real mistico-dogmatic de ctre ecumenisti. "tunci ar trebui s scoatem din uzul Bisericesc ca pe ceva nvechit si lipsit de sens si %ogmatica si %reptul *anonic si $atrologia si s excludem din 'f=nta 'criptur +pistolele 'f. +vanghelist Ioan, ale "postolului Iuda si n general s facem o cenzur radical a +vangheliei. "ceast teologie nou care nvat c n afara Bisericii *elei <na, harul 'f. %uh sfintitor si m=ntuitor, nu nceteaz s lucreze, ci doar si micsoreaz lucrarea, pe msura deprtrii de )sursa) ortodox , a fost elaborat si pus n circulatie de biserica Domano - *atolic la *onciliul II -atican 0 vezi schema final %e +cclesiis Orientalibus *atholicis5 cu scopul de a absorbi si de a nghiti Biserica Ortodox. "ceast eclesiologie nou, n-are nimic comun cu cea ortodox, exprimat de 'f. $rinti si confirmat de 'inoadele +cumenice. "ici0 n viziunea ecumenistilor, atunci c=nd ei iau n discutie )micsorarea) harului, pe msura deprtrii de )sursa) ortodox5, harul nu este privit n sensul ortodox, ca pe o comuniune nemi.locit cu %umnezeu, prin participarea noastr la energiile Cui necreate, ci ca pe ceva separat de %umnezeul *el -iu.. ,eoplatonismul lui $lotin a contribuit mult la elaborarea acestei teorii care privea lumea ca pe niste lumini, emanate de divinitate si care slbesc cu c=t se deprteaz de izvorul lor> cel mai deprtat punct n care a.ung aceste emanatii luminoase ar fi, conform lui $lotin, cosmosul material. *ea mai mare greseal a acestei teorii, const n faptul c Biserica nu este privit ca un organism integral si viu, ca trupul mistic al lui &ristos 6=ntuitorul. <n mdular tiat si separat de organism, nceteaz s mai fie un tesut viu, el imediat moare si ncepe s putrezeasc. "propierea mortului de cel viu, nu-l face si pe mort ,viu , nici mcar pe .umtate. O asemnare aparent a unor grupri eterodoxe cu Biserica Ortodox, nu poate s fac din ele al doilea trup al 6=ntuitorului &ristos . /er. "ugustin spune!) n afara Bisericii *elei <na, poti s ai orice, afar de m=ntuire. "fara granitelor Bisericii poti s ai trepte ierarhice, )tainele), "liluia si "min, +vanghelie, credint si s mrturisesti pe %umnezeu *el n trei ipostasuri, dar m=ntuirea poti s-o gsesti exclusiv n Biserica Ortodox 'oborniceasc.) &arul divin este unit cu esenta lui %umnezeu ne=mprtit, nedesprtit si neamestecat. &arul este etern si absolut, ca si nsusi %umnezeu. ntre esenta lui %umnezeu si har, nu exist nici o distant, nici fizic, nici geografic sau de alt fel. 'i de aceea, nvttura despre harul micsorat sau despre fragmentele de har, ar avea asadar drept consecint micsorarea %umnezeului nsusi, n nssi esenta 'a. *onform nvtturii 'f=ntului @rigorie $alama, trebuie fcut distinctie ntre esenta divin si energiile necreate divine care nu sunt totuna cu esenta, ns sunt ntr-o str=ns legtur cu esenta %umnezeirii, sunt nedesprtite de aceasta. %umnezeu lucreaz n lume prin energiile 'ale necreate si atunci ntelegem c=t de periculoas este pentru Ortodoxie promovarea teoriei despre existenta unor )fragmente) de har ntr-o anume biseric - aceasta nsemn=nd c n acea biseric este manifest prin harul detinut astfel, numai o parte din %umnezeire. %ar g=ndirea ortodocsilor ecumenisti nu se mrgineste la recunoasterea existentei harului micsorat la eterodocsi, ci ei se grbesc s recunoasc chiar si plintatea harului sfintitor si m=ntuitor la eretici. %e foarte multe ori poti s auzi ntrebarea!) poate opri Ortodoxia %uhul lui %umnezeu s sufle unde vrea, adic si dincolo de granitele trilor de traditie ortodox ) ' analizm pe puncte aceast afirmatie. >1 nt=i de toate, granitele canonice ale Bisericii Ortodoxe si lucrarea %uhului 'f=nt n +a, nu sunt conditionate de frontierele politico-administrative ale trilor cu populatie ma.oritar ortodox> ci Biserica ortodox este pretutindeni unde se pstreaz dreapta credint si comuniunea euharistic. :7

<1 Ortodoxia nu este doar )traditie) ci un singur adevr revelat omenirii de ctre %umnezeu. 'i erezia nu este o alt )traditie) - cu nuant de mostenire cultural, cum spun ecumenistii c e suficient pentru m=ntuire s mori n traditia strmoseasc n care au murit si naintasii ti - ci cu totul o alt credint, produsul patimilor omenesti si inspirat de primul teomah din lume, satana. 6=ntuitorul &ristos a ntemeiat o singur Biseric si a fi crestin nseamn a tri n +a. 31 *=nd toti 'fintii $rinti spun c harul 'f. %uh lucreaz exclusiv n Biserica Ortodox, aceasta nu nseamn c noi oamenii impunem conditii 'f=ntului %uh, unde s lucreze si unde nu, ci din contr, aceasta este conditia impus nou, oamenilor de ctre %umnezeu, unde si cum putem participa la energiile Cui necreate. "stfel ,nou ni se arat calea ctre cer, pe unde trece ea, vorbind figurat, limanul m=ntuirii. "firmatia c 'f. %uh sufl unde vrea, indiferent de esti ortodox, schismatic sau eretic, tocmai aceasta este o mare ndrzneal, chiar si hul, pentru c ncearc s subordoneze n fapt, lucrarea harului, vointei omului. ,u se mai caut adevrata cas a lui %umnezeu, ci este suficient s crezi n persoana lui &ristos si dup aceea poti s stai linistit, c %uhul sufl unde vrea, asa c poate a.unge si la tine, indiferent de esti ortodox sau eretic. "ici se uit c 'f. %uh nu sufl aiurea, spontan si irational, precum v=ntul, ci +l este $ersoan divin, rational. + adevrat c noi nu ntelegem ratiunile lui %umnezeu si nici putem pricepe .udectile Cui, dar a spune c %uhul 'f=nt %umnezeu este prezent si altundeva dec=t n casa 'a, adic n Biseric este una din cele mai mari erezii pe care le-a auzit crestintatea. n plus, ecumenistii ne-ar putea contrazice cu urmtorul citat evanghelic! )n casa ;atlui 6eu sunt multe locasuri). %ar s bage de seam cei rtciti care folosesc acest citat biblic scos din context, c este nt=i de toate vorba aici despre )*"'" ;";C<I 6+<), adic despre BI'+DI* si nu despre capistile satanei, cci ce prtsie are %umnezeu cu veliar %e ce numesc 'fintii $rinti )capisti) locasurile de rugciune ale eterodocsilor $entru acelasi motiv pentru care si dumnezeiescul %avid spune )%umnezeii neamurilor sunt draci.)0$s. 34.45. Iat o alt ntrebare care ar putea fi ridicat de ecumenisti! )Oare a.ung granitele confesionale p=n la cer )035 Dspunsul oricrui credincios ortodox fidel credintei sale este c tocmai dogmele reprezint ziduri de aprare ale Bisericii, ziduri care asigur garantia a.ungerii n cer a sufletelor tuturor acelor credinciosi care rm=n in interiorul acestor ziduri. %ogmele sunt )din cer) si nu produsul unei ratiuni umane, niste fapte inventate - asa cum se nt=mpl n biserica romano-catolic unde )se fabric) dogme> n Ortodoxie, dogmele sunt revelate de la %uhul 'f=nt si formulate cu cuvinte omenesti, pentru ntelesul credinciosilor, tocmai pentru a le garanta a.ungerea )p=n la cer). *e dovad mai clar avem dec=t formularea dumnezeiestilor printi ai 'inoadelor +cumenice! ) $rutu-sa %uhului 'f=nt si nou) "cei care au adresat ntrebrile citate mai sus, desi poate au pretentia c sunt teologi ortodocsi versati, se pare c n-au nteles nimic nici mcar din axiomele teologiei ortodoxe, ned=nd nici o important adevratei Biserici a lui &ristos pentru m=ntuirea noastr si crez=nd c harul 'f=ntului %uh sfintitor si m=ntuitor sufl si dincolo de granitele canonice ale Bisericii Ortodoxe, ba chiar nsesi aceste granitele ar fi lipsite de obiectivitate si absurde. %reptul canonic bisericesc ne spune!) 0...5 la eretici, unde nu este biseric, e cu neputint a primi iertarea pcatelor. 'i prin urmare, aprtorii ereticilor sunt datori sau s schimbe ntrebarea0 dac lucreaz sau nu 'f. %uh n tainele sv=rsite de eretici sau schismatici - ,.,5, sau s apere adevrul, dar nu cumva s le atribuie si biseric acelora despre care sustin c au Botez.0...5. /iindc nu poate fi valid n parte> dac a putut s boteze, a putut s dea si pe %uhul 'f=nt> de n-a putut, din cauz c este n afar de Biseric, n-are pe %uhul 'f=nt si nu poate boteza pe cel ce vine, deoarece botezul este unul, si unul este %uhul 'f=nt si <na Biserica ntemeiat de &ristos %omul nostru0...5) - *anonul I, 'in. *artagina , tinut pe timpul 'f. *iprian al *artaginei, 14:. 0(25. *rezul ortodocsilor din miscarea ecumenic despre Biseric si lucrarea 'f. %uh n ea, n-are nimic comun cu cel al 'fintilor $rinti exprimat n canonul citat mai sus, n schimb parc repet cuv=nt cu cuv=nt pe cel al fostului secretar general al *onsiliului +cumenic al bisericilor, /ilipp $otter, care n a.unul celei de-a 4-a "dunri de la ,airobi scria! ) n sensul comunittii ecumenice, fiecare Biseric are puterea catolic si universal deplin si mrturiseste una si aceeasi credint apostolic. /iecare din aceste Biserici, reciproc legate printr-un singur botez si o singur euharistie, recunoaste ierarhiile celorlalte) 0((5 *a s ptrundem si mai bine n esenta ecumenismului, trebuie s vedem ce mi.loace si metode ni se :8

propun a accepta de dragul unirii cu eterodocsii. $e l=ng *+B, de ani de zile functioneaz *omisia *redint si Organizare, n cadrul creia se caut si se elaboreaz )minimul dogmatic) sau mai bine zis )minimul comun), n baza creia se va putea purcede la unire. *e reprezint dar acest minimum dogmatic $otrivit expresiei lui ". -ederniSov, este ) o diminuare a credintei, o reducere a plenitudinii ei, nftisat n Ortodoxie, p=n la nivelul unui oarecare unitarism si modernism). *u alte cuvinte, ni se propune o denaturare a credintei, interzis de 'inoadele +cumenice si condamnat de 'f. $rinti, stirbirea integrittii confesionale a unicii Biserici 'finte 'obornicesti si "postolicesti si rezumarea adevrurilor confesionale, obligatorii pentru crestinii ortodocsi, la c=teva dogme esentiale, celelalte fiind subapreciate sau chiar negli.ate.0(15 nt=i de toate, aceast metod de unire cu ereticii care const n cutarea minimului dogmatic comun, nu este cea a 'fintilor $rinti. $articipantii la primul 'inod +cumenic de la ,iceea nu au cutat o formul de compromis dogmatic care s mpace ambele tabere si care s conduc la o mpciuire n dauna adevrului de credint. $entru 'fintii $rinti, unitatea bisericeasc, niciodat n-a fost un scop n sine ci telul suprem al lor era pstrarea adevrului dogmatic ferit de orice inovatie, adevr dogmatic ce este singurul garant pentru m=ntuire. ntreaga activitate a $rimului 'inod +cumenic a fost tocmai spre gsirea acelor formule de diferentiere care s deosebeasc dogma ortodox de erezie. Ca nceput pentru 'imbolul de *redint era propus formula )/iu din %umnezeu) dar s-a aflat c si arienii sunt de acord cu ea, nc=t )toate sunt de la %umnezeu)01*or.4.(85 "lt formul) /iu este %umnezeu) iarsi era acceptat de arieni care spuneau c /iu a devenit %umnezeu. %up aceea de ctre ortodocsi s-a propus formula )n ;atl, /iul se slsluieste) si iarsi arienii au interpretat aceasta ca referitor la zidire, cci ) n +l trim si ne miscm si suntem) 0/apte (7.185. '-a mai propus. )Cogosul ca adevrata putere a lui %umnezeu) dar n 'f=nta 'criptur si lcustele sunt numite ca puterea sau ostirea lui %umnezeu, deci arianul poate s mrturiseasc pe /iu c este )puterea lui %umnezeu) dar n acelasi timp s vad n +l doar zidirea. "u mai fost propuse si alte formule de definitie a firii lui Iisus &ristos 6=ntuitorul dar cu toate erau de acord si arienii, interpret=ndu-le n felul lor. +ra nevoie de termenul care s fi separat adevrul de minciun. 'i atunci a fost propus formula )deofiint cu ;atl) 0)omousios)5 si abia atunci arienii au votat contra. "stfel era aprat si pstrat adevrul fr care este cu neputint m=ntuirea noastr. ;eologia nseamn tocmai cutarea formulelor de exprimare a adevrului de credint c=t mai exact. $e c=nd ecumenismul nu face altceva dec=t s caute formule c=t mai acceptabile pentru toti. )6ai cedm noi, mai cedeaz ei, si asa a.ungem la unire)- tot mai des poti s auzi asa n .urul tu si aceasta se numeste )progres) n dialogurile ecumenice. Istoria Bisericii ortodoxe ne arat c toate ncercrile de a rezolva nentelegerile cu ereticii, prin unele formule de compromis care cuprindeau doar ceea ce era comun la unii si la altii. %e fiecare dat se terminau cu un esec, ba chiar duceau la eresuri si schisme noi. ' ne amintim de )&enoticonul) promulgat n anul A81 de ctre mpratul Eenon si care a dus la prima schism ntre "pus si Dsrit. mpratul Iustinian n anul 499 promulg o nou formul de credint care avea ca scop s mpace pe ortodocsi cu monofizitii! ca rezultat multe mii de oameni au avut de ptimit. mpratul &eraclius si )+dictul) din :98, cunoscut sub numele de )+cthesis) promulgat cu acelasi scop dar care a adus Bisericii o nou erezie - monoenergismul. Ideologia ecumenist insist tot mai energic asupra abaterii de la dogme ca necesitate ntru gsirea cu orice pret a unittii pierdute. n raportul prezentat la *onsftuirea din (3A8 de la 6oscova )6iscarea ecumenica si Biserica Ortodox), $r. prof. I.@.*oman a sesizat c la reuniunile ecumenice se subliniaz frecvent precum c ) n crestinism exist o realitate esential n cadrul creia ne putem uni, si exist realitti secundare, care ne separ. "ceast realitate esential o constituie viata, devotamentul sufletesc fat de &ristos si ntra.utorarea frteasc. Iar realittile secundare sunt dogmele, slu.ba religioas si organizatiile bisericesti.) 0(95 "sadar noi am artat suficiente dovezi ca s ne convingem c miscarea ecumenic n esenta ei nu este cea care ar servi la aducerea eterodocsilor la s=nul Biserici Ortodoxe .+cumenismul consider=nd dogmele drept ceva secundar si lipsit de important ncearc tocmai crearea unei noi credinte supraconfesionale, unde Bisericii Ortodoxe n cel mai bun caz i se va permite s-si pstreze unele forme exterioare cum ar fi de exemplu :3

arhitectura si arta bisericeasc dar si aceasta doar ca simpl mostenire cultural. "cest duh de decdere moral ptrunde pe nesimtite n constiinta participantilor la miscarea ecumenic. ' lum aminte nc o dat la ceea ce ne spun 'fintele canoane ale Bisericii Ortodoxe celei <na! )Iar dac cineva dintre toti, nu va pzi si nu va mbrtisa nvtturile despre buna cinstire de %umnezeu artate mai sus si nu le va cinsti si propovdui asa, ci s-ar apuca s se mpotriveasc, s fie anatema, potrivit cu hotr=rea statornicit de 'fintii si fericitii $rinti artati mai nainte si s fie scos si czut din r=ndul crestinilor. *ci noi am socotit c nu se poate aduga sau scoate ceva din cele hotr=te mai nainte. "ceasta deloc si sub nici un cuv=nt.)0-I.ec.(.5 0(A5 <na din cele mai mari aberatii la care s-a a.uns n g=ndirea ortodocsilor ecumenisti este rugciunea comun cu ereticii si chiar cu pg=nii si ceea ce este foarte interesant, se ncearc .ustificarea acestei practici chiar cu 'f=nta 'criptur. Iat un citat! )'pecificul moralei pus n circulatie de &ristos este iubirea care include si iubirea vr.masului. %ac este asa ,cum pot spune c mplinesc invitatia lui &ristos s-mi iubesc aproapele 0care poate fi chiar dusman5 at=ta vreme c=t nu pot accepta s m rog mpreun romano-catolicul sau cu protestantul $recizez! una este s ne rugm mpreun, alt este s ne mprtsim din acelasi potir. $=n aici, din nefericire, mai avem multe de mplinit. <n bun nceput este rugciunea comun.)0(45 /r ndoial ,autorul acestui citat se pare c n-a rsfoit niciodat *anoanele Bisericii Ortodoxe unde este foarte clar precizat interdictia de a se ruga mpreun cu ereticii si nu numai interdictia de mprtsire comun . *a s ne ncredintm n aceasta s citim c=teva din acele canoane referitoare la subiectul nostru! )+piscopul , presbiterul sau diaconul numai de se va ruga mpreun cu ereticii , s se afuriseasc , iar de le va da voie a lucra ca unor clerici ,s se cateriseasc) - *anon "postolic A4 0(:5 %eci , acest canon precizeaz clar ce anume este interzis de fcut n comun cu eterodocsii c cuvintele )numai de se va ruga ) nicidecum nu pot fi ntelese ca mprtsanie din acelasi potir. )%ac vreun cleric sau laic va intra n sinagoga iudeilor sau a ereticilor s se roage, s se cateriseasc si s se afuriseasc.) - *an. "post.:A.0(75 )%eoarece unii evrei s-au rtcit n credint, socotind c pot s amgeasc pe &ristos %umnezeul nostru, se prefac a fi crestini, dar n ascuns l tgduiesc, n tain serbeaz s=mbta si fac si alte lucruri evreiesti. &otr=m ca acestia s nu se primeasc nici la mprtsanie, nici la rugciune, nici la Biseric 0...5)- 'in.7 +cumenic, *an.8 0(85 ),u este ngduit ereticilor s intre n casa lui %umnezeu, dac struie n eres.)- 'in.4 Cocal, Caodiceea, *an.: 0(35 ),u se cade a lua binecuv=ntri de la eretici, fiindc acestea sunt mai mult niste absurditti dec=t adevrate binecuv=ntri.)- Caodiceea, *an.91 0125 ),u se cuvine a se ruga mpreun cu ereticii sau schismaticii.) -Caodiceea, *an.99 01(5 %ac acordm credit autorului citatului de mai sus care ncearc s ne conving c a se ruga mpreun cu ereticii este datoria noastr moralo-crestin reiese c 'fintii $rinti care au alctuit *anoanele Bisericesti au fost niste oameni cu totul lipsiti de moral crestin , cruzi si care nu stiau nimic despre iubirea fata de aproapele. Cegea moral crestin ne oblig pe noi s ne rugm pentru ereticii ca %umnezeu s i ntoarc la dreapta credinta , dar prin aceasta nicidecum nu se ntelege c trebuie s ne rugm mpreun cu ei . $entru c rugciune este si un act de mrturisire si c=nd ne rugm mpreun cu cineva aceasta nseamn recunoastere adevrului de credint a celui cu care ne rugm mpreun. %ar cineva poate s spun c si romano-catolicii , protestantii si monofizitii mrturisesc pe acelasi &ristos si %umnezeu n trei ipostasuri asa c putem s ne rugm mpreun cu ei . ca rspuns s aducem cuvintele sf=ntului "postol +vanghelist Ioan care spune !) Oricine se abate si nu rm=ne n nvttura lui 72

&ristos nu are pe %umnezeu .)01 Ioan (,35 6ai departe pentru cei care si cred datoria moral s se roage mpreun cu ereticii +vanghelistul Ioan care este numit si )"postolul Iubirii ) spune urmtoarele !)%ac cineva vine la voi si nu aduce nvttura aceasta , s nu-l primiti n cas si s nu-i ziceti !Bun venit # *ci cel ce-i zice ! Bun venit # se face prtas la faptele lui cele rele .)01 Ioan(,(2-((5 Ca prima vedere , aceste cuvinte ar fi n contradictie cu spusele 6=ntuitorului din predica de pe munte !)%ac mbrtisati numai pe fratii , ce faceti mai mult "u nu fac si neamurile acelasi lucru )06atei 4,A75 , desi n fond nu exist nici o contradictie , cci 6=ntuitorul are n vedere dragostea crestinului fat de dusmanii nostri 0)Iubiti pe vr.masii vostri)-06atei 4,AA5 , iar 'f=ntul Ioan ;eologul se refer la eretici care sunt vr.masii lui %umnezeu , de aceea trebuie s ne ferim si s-i ocolim , pentru c )cel ce-i zice !Bun venit# se face prtas la faptele lui cele rele.) 'f=ntul "postol $avel scrie si el ! ) n numele %omnului nostru Iisus &ristos, s v feriti de orice frate care umbl fr de r=nduial si nu dup predania pe care ati primit-o de la noi.) 01;es.9,:5 %ar pentru cei pentru care 'f=nta 'criptur a rmas doar un obiect de studiu universitar si nicidecum cuv=ntul lui %umnezeu, c=t si pentru cei ce cred c toate 'fintele *anoane ale Bisericii ortodoxe alctuite n primele opt veacuri ale crestinismului s-au nvechit si numai sunt actuale, aducem la cunostint hotr=rea 'inodului $anortodox tinut ntre 13 aprilie si 1 mai (338, la ;esalonic care precizeaz! ) %elegatiile ortodoxe nu vor participa la slu.bele ecumenice, rugciuni comune, venerri si alt ceremonii religioase, mpreun cu eterodocsii.) <nul din cele mai preferate argumente ale teologilor modernisti, deci ecumenisti, n spri.inul convingerilor lor este c si eterodocsii ar avea sfinti. "ceasta nseamn evident c lucrarea sfintitoare si m=ntuitoare a 'f=ntului %uh se ntinde si dincolo de granitele Bisericii Ortodoxe si c pentru sfintenie n-ar avea nici o important crei confesiuni apartii. Iat c=teva citate n spri.inul acestei idei!) 'f=ntul este omul universal, omul total, care nu mai este separat de nimeni si de nimic. n el, toate frontierele, chiar si cele confesionale, sunt depsite.)0115 )$e culmile spiritualittii, pe culmile desv=rsirii crestine, marile personalitti duhovnicesti se nt=lnesc. ) *onfesiunile)- catolici, ortodocsi, vechi orientali, vechi catolici - rm=n undeva sub norii deasupra crora se nalt sfintii, a cror r=vn se diri.eaz mai mult spre desv=rsirea moral si spre nt=lnirea cu %umnezeu prin ascez si prin rugciune, situ=ndu-se n dreapta credint prin miracolul urcrii deasupra disputelor.)0195 *a rspuns la aceste afirmatii, mai bine s lsm s vorbeasc pe nsisi )sfintii) romano-catolici. Iat de exemplu! "ngela 0anul mortii (9235 la romano-catolici considerat ca )fericit), prin metodele ei de rugciune, a a.uns s vad pe &ristos cam prea simtitor. %e exemplu, interlocutorul mistic al ei i spunea!) "m fost eu cu apostolii si m-au vzut ei cu ochii lor trupesti dar nu m-au simtit asa cum m simti tu.) "ngela considera c at=t de tare ptimeste si chiar trieste personal patimile lui &ristos, c cum credea ea nici $re 'f=nta ,sctoare de %umnezeu 6aria care a stat l=ng crucea 6=ntuitorului n-ar fi putut s le descrie at=t de clar ca "ngela.01A5 <nele stri spirituale la )sfinti) romano catolici sunt at=t de sensibile, c ne fac s ne ndoim serios de curtia lor. iat un exemplu foarte caracteristic pentru ;ereza de "villa !) adeseori &ristos mi spune! %e acum +u sunt al tu si tu a mea. "ceste m=ng=ieri ale %umnezeului meu m fac s m rusinez nespus. n ele simt si durere si desftare, mpreun. "ceasta este o ran prea dulce0...5.+u am vzut un nger care tinea n m=n o sulit lung de aur cu v=rf de fier pe care ardea o mic limb de foc. "cest nger, din c=nd n c=nd mi nfingea sulita n inim si n alte organe ale trupului meu. Iar c=nd o trgea napoi, atunci mi se prea c mi se scoate afar tot luntrul meu. %urerea din cauza acestor rni a fost at=t de puternic nc=t eu gemeam, dar si desftarea a fost at=t de mare nc=t nu puteam s-mi doresc s nceteze vreodat aceast stare. *u c=t de ad=nc mi intra n mine sulita, cu at=t mai mult crestea durerea, dar si desftarea devenea mai puternic, mai dulce.) 0145 <n teolog rus %.6ere.SovsSi comenteaz astfel aceste stri spirituale ale ;erezei!) %ac o femeie stricat cu o mare experient n viat trupeasc n acel moment ar fi vzut-o pe ;ereza ea foarte bine ar fi nteles-o ce simte ea, doar c s-ar fi mirat nevz=nd pe l=ng ;ereza nici-un brbat.)01:5 7(

,ici nu este de mirat c ;ereza tot timpul avea probleme cu duhovnicii ei -) $entru duhovnici nu e cu putint s nteleag toate acestea)- spunea adeseori ea. "ici ar merita s mentionm c $apa $aul -I a ridicat pe ;ereza la unul din cele mai nalte ranguri de sfintenie cu titlul )%octorita Bisericii.) n metodele de ascez si rugciune sus amintite se vede cel mai clar toat minciuna catolicismului. Dugciunea ortodox totdeauna este asezat n partea de sus a inimii, n nici-un caz mai .os. $rin multa experient s-a dovedit c dac rugciunea se aseaz undeva n alt loc aceasta de fiecare data este rezultat al nselrii duhovnicesti. +rotomania catolic se pare c este rezultatul asezrii rugciunii n partea de .os a inimii care din cauza apropierii de p=ntece provoac stri de nclzire si ardere trupeasc. ' mai citm c=teva pasa.e din mrturisirile "ngelei ca s ne dm seama mai bine de )misticismul) romano-catolic! )*=nd m apropii de ostie ea mi d un sentiment de mare m=ng=iere. %ar tot corpul meu ncepe s se cutremure foarte tare asa c cu mare greutate reusesc s m mprtsesc.) )'i strigam eu fr nici-o rusine! %ragostea mea, eu nc nu ;e-am cunoscut# %e ce asa m lasi pe mine 'i nu puteam s mai zic altceva c tiptul m mpiedica s rostesc altceva. '-a nt=mplat pe c=nd intram n biserica sf=ntului /rancisc si c=nd am simtit c %umnezeu s-a deprtat de mine> st=nd asezat .os, strigam n prezenta tuturor oamenilor nc=t cunoscutii mei care veniser cu mine, rusin=ndu-se, s-au deprtat de mine. %ar eu din cauza dulcetii Cui, si din faptul c m-a prsit pe mine tipam asa si vroiam s mor. ;oate legturile trupului meu se desprindeau atunci. ) 0175 )/ericita) "ngela si-a dorit s-C vad pe 6=ntuitorul trupeste, si -)"m vzut pe &ristos aplec=ndu-si capul n m=inile mele. 'i atunci +l mi-a descoperit g=tul si m=inile 'ale, iar g=tul lui avea o frumusete de nespus.) +ste de mentionat aici c "ngela vedea n 'f=nta *ruce patul de nunt0#5. nsusi &ristos i face mrturisiri! )+u nu n glum m-am ndrgostit de tine). <n teolog rus, Cev Barsavin, care toat viata sa a studiat teologia apusean din +vul 6ediu, n lucrrile sale nu poate s ocoleasc manifestrile trupesti care se petrec n timpul asa zisei )iubiri mistice) a catolicilor fat de %umnezeu> el arat c aceast )iubire mistic) de regul este nsotit de exacerbarea simtirilor trupesti 0185. +l trage concluzia c, )catolicismul este o religie carnal, chiar foarte carnal) si de aceea mistica apusean introduce n relatiile cu %umnezeu un simtm=nt cu totul trupesc, o nselare spiritual profund 0135. ,i se atrage atentia si asupra faptului c, dup vedeniile sale, si 6athilda si @ertruda si "ngela sunt at=t de convinse de m=ntuirea lor, c nici nu mai consider necesar spovedania nainte de moarte.0925 ,oi ortodocsii, adeseori vorbim despre un teribil duh de m=ndrie care a contribuit la proclamarea dogmei infailibilittii papale. %ar acest exemplu nu este de loc singular c=nd m=ndria domneste n teologia si mistica apusean. ,oi putem vedea c tocmai ascetii romano-catolici ncep deodat s se simt ca dumnezei ntrupati. /rancisc de "ssisi - un )sf=nt) celebru al romano-catolicilor n timpul captivittii sale la $erugia, c=nd prima dat a nceput s mediteze la viata de srcie pentru %umnezeu spunea tovarsilor si de arme! )' stiti ns c, acela care ca si voi, este nctusat n fiare, va fi ntr-o zi omul cel mai slvit de lume)09(5. Omul nc nici n-a nceput viata de ascez si de.a se vede pe sine ca )cel mai slvit de lume) fiind asadar prea ncredintat de sine. 'i atunci devine explicabil vedenia lui /rancisc c=nd a.unge, cum crede el, la un nivel nalt de spiritualitate!) n timpul rugciunii mele, n fata mea au aprut doi st=lpi de lumin- ntr-unul din ei am recunoscut pe *reatorul tuturor, dar n cellalt pe mine nsumi)- ne relateaz nsusi /rancisc. " deveni omul cel mai slvit de lume nu este at=t de greu de realizat, dar s a.ungi la ad=ncul smereniei, ntr-adevr, cere mult nevoint duhovniceasc. "ici este usor de observat c nvttura romano-catolic despre meritele supraprisositoare, face cu neputint existenta adevratei smerenii. ;oma de "Vuino-un alt )sf=nt) romano-catolic, explic=nd politica bisericii sale, spunea! ) +rezia este pcat, pentru care vinovatul trebuie nu numai s fie excomunicat din biseric dar si s fie scos din r=ndul celor vii. %ac ereticul struie n rtcirea lui, atunci biserica, pierz=nd orice nde.de pentru m=ntuirea lui, trebuie s aib gri. de m=ntuirea celorlalti oameni, izgonindu-l pe acest eretic prin excomunicare. %ar dup aceea, 71

biserica l pred puterii laice ca prin moarte s-l scoat din lumea aceasta.)0915 %esigur, este mai mult dec=t suficient ca s ne dm seama c=t de curati n simturi, c=t de smeriti, c=t de milosi si drepti sunt )sfintii) catolici. "r merita sa mai facem o parantez si s lum aminte asupra faptului c atunci c=nd 'fintii printi interzic rugciunile n comun cu ereticii, n afara motivului pe care de.a l-am mentionat mai sus, exist si un altul ,anume! rug=ndu-ne mpreun cu cineva, chiar inconstient ne mprtsim si de duhul cu care se roag acest om , de experienta si metoda lui de a se ruga si astfel ne punem ntr-un mare pericol, ca ncetul cu ncetul, noi nsine s devenim prtasii acelorasi metode de rugciune, aceluiasi duh care nu este deloc duhul smereniei, al pocintei si al iubirii si de asemenea prtasi acelorasi patimi care sunt roade ale nselrii duhovnicesti si prerii de sine. <n alt argument pentru spri.inul ideii 6iscrii +cumenice foarte des folosit de ctre ecumenistii ortodocsi sun cam asa! )%up o sut de ani de c=nd au nceput dialoguri ecumenice radical s-a schimbat atitudine teologilor occidentali fat de Ortodoxie n general) > )astzi n +uropa Occidental despre teologie si spiritualitatea ortodox de.a se vorbeste cu mare respect)0995. nainte se obisnuia a vorbi direct - poate cam dur dar n schimb se stia cu cine ai de a face, ce g=ndeste si ce vrea de la tine interlocutorul tu. "cum au nceput s vorbeasc ceva mai respectuos dar cu aceasta oare sa schimbat ceva %esi teologii romano-catolici si protestanti la nt=lnirile ecumenice laud nu numai unii pe altii si pe ortodocsi, ci si pe mahomedanii pentru credinta lor ntr-<nul %umnezeu, pe iudeii pentru c cinstesc pe )printele comun) al tuturor credinciosilor - "vraam, pe pg=nii pentru cutarea lor unui %umnezeu necunoscut etc., dar s ntrebm de adevratul respect fata de Ortodoxie pe acei crestini ortodocsi care triesc n vecintate cu lumea protestant si romano-catolic. ' ntrebm pe rom=nii ardeleni , pe ucraineni, pe s=rbi> s ne interesm c=te biserici ortodoxe au fost dr=mate n $olonia n perioada interbelic. %e asemenea, n Biserica '=rb a sec. HH au exitat nenumrati martiri, ma.oritatea fiind ucisi n al doilea rzboi mondial, de infamul stat fascist al *roatiei, sub conducerea liderului ustas "nte $avlici, care .ustifica toate actiunile sale, ca av=nd binecuv=ntarea Bisericii Domano-*atolice. n *roatia si n restul ugoslaviei, din cei douzeci si unu de episcopi ortodocsi, cinci au fost asasasinati, doi au fost omor=ti n btaie, doi au pierit n nchisoare, iar alti cinci au fost nchisi sau izgoniti din diocezele lor> un sfert din preotii ortodocsi au fost ucisi si o .umtate ntemnitati. n *roatia, .umtate din populatia s=rb a pierit si multi ortodocsi sau convertit la romanocatolicism sub amenintarea pistolului 09A5. +ste foarte interesant faptul c seful lagrului de concentrare Iasenovatz unde au fost ucisi :22.222 de s=rbi ortodocsi, era un monah franciscan. n acest lagr existau si cutite speciale care se numeau )serboseS)0tietor de s=rbi50945. /oarte des se aduce obiectia c dialog=nd cu romano-catolicii, nu trebuie s fie amintit trecutul dureros, pentru c aceasta, din start va stopa orice ntelegere si apropiere. "devrat, este o obiectie nelipsit de ratiune. %ar, din pcate spre marea dezamgire a noastr, a ortodocsilor, prezentul nu ne als nici o sperant, c n spatele declaratiilor de pace a -aticanului ar sta mcar o und de sinceritate. n anul (33( a nceput dezmembrarea ugoslaviei, c=nd 'lovenia si *roatia si-au declarat independenta si au cerut spri.in puterilor din vestul +uropei. Deplica Occidentului a fost definit de ctre @ermania, iar rreplica @ermaniei a fost n mare parte definit de ctre conexiunea catolic. @uvernul de la Bonn a fost presat s actioneze de ctre ierarhia catolic german. @ermania la r=ndul su a presat <niunea +uropean pentru ca s recunoasc independenta 'loveniei si *roatiei si apoi, dup ce s-a asigurat de acest lucru, a insistat ca recunoasterea oficial a <.+. s aib loc n decembrie (33(. -aticanul a .ucat un loc central. $apa a declarat c *roatia este bastionul crestinttii 0catolice5 si s-a grbit s recunoasc diplomatic cele dou state nainte ca <.+. s o fac. -aticanul a devenit astfel un partizan n conflict, ceea ce a avut consecint n (33A, c=nd $apa si-a planificat vizite n cele trei republici. Opozitia Bisericii Ortodoxe '=rbe a mpiedicat venirea 'a la Belgrad, iar refuzul s=rbilor de a-i gatranta securitatea, a dus la anularea vizitei 'ale la 'ara.evo. *u toate acestea, papa s-a dus la Eagreb, unde l-a cinstit 0dup alte surse chiar a beatificat 5 pe cardinalul "lo.zie.e 'eptinac, care a fost asociat cu regimul fascist croat din timpul celui de-al doilea rzboi mondial si cu binecuv=ntarea cruia au fost sv=rsite toate acele crime asupra s=rbilor ortodocsi, despre care am mentionat mai sus 09:5. 79

Binenteles c toat aceast politic a Omului $cii, cum de obicei este supranumit $apa Ioan $aul al IIlea, deloc nu a contribuit la stabilirea pcii n fosta ugoslavie ci din contra, a accentuat profund caracterul religios al acestui rzboi. "sadar, din nefericire, de foarte multe ori, prezentul ne forteaz s ne aduvcem aminzte de trecut si s ntelegem c istoria cruciadelor nc nu s-a ncheiat. ' nu uitm de asemenea, nici de puternicul prozelitism protestant si romano-catolic care se desfsoar n toate trile ortodoxe si lu=nd aminte la toate aceste fapte ni se va nftisa adevratul chip al acestui )respect) romano-catolic si protestant fat de Ortodoxie si nu n discursuri oficiale ci n viata de zi cu zi. ;ot mai des poti s auzi cuvintele ! )+cumenismul este o tribun de unde se face mrturisire valorilor spirituale si teologice ortodoxe ctre lumea eterodox). *onsiliul ecumenic al Bisericilor niciodat nu poate fi folosit eficient n acest scop de ctre ortodocsi pentru c, nt=i! Bisericile Ortodoxe locale la *onferintele si "dunrile @enerale ale *+B sunt prezentate de delegati n numr foarte mic, vocea lor este contopit ca o pictur de ap n marea protestantismului si mai ales neoprotestantismului. n al doilea r=nd, $'-ul "rhiepiscop "braham 0@armelia5 al *iaturei seful departamentului de relatii externe la $atriarhia Bisericii Ortodoxe @eorgiene explic=nd motivele de ce Biserica georgian a luat hotr=rea s nu mai fie membr a *+B si s nu mai participe la nici-o manifestare organizat n cadrul acestei organizatii printre altele a spus si urmtorul lucru! )$rsirea miscrii ecumenice era motivat fie si numai din simpla cauz c de fiecare dat c=nd reprezentantii Bisericilor Ortodoxe luau cuv=ntul s prezinte pozitia ortodox n diferite chestiuni ei au fost tratati cu dispret si chiar bat.ocor, ca oameni arhaici n g=ndire, fanatici si fundamentalisti). n al treilea r=nd! delegatii gruprilor eterodoxe, n cadrul lucrrilor *+B , n nici un caz nu sunt preocupati de adevrul doctrinar al propriei confesiuni si recunosctori ai imperfectiunii lor. +reticul si sectantul, totdeauna se m=ndresc cu nstrinarea lor de Biserica, ei tocmai ncearc s prezinte minciuna lor ca pe unicul adevr. "r fi o naivitate s-i credem pe eterodocsi ca pe elevi de scoal primar care doresc s fie nvtati si educati n duhul 'fintilor printi. Oare cine a vzu vreodat ca ereticii s fie at=t de smeriti )"sa c orice pom bun face roade bune, iar pomul ru face roade rele.)0...5 )%e aceea dup roadele lor i veti cunoaste.)06at.7!(7, 125-spune 6=ntuitorul &ristos. 'i ca urmare se pune ntrebarea! care sunt roadele predicii sau mrturiei valorilor spirituale si teologice ortodoxe n cadrul *+B pentru eterodocsi '-a nt=mplat vreodat ca un protestant, romano-catolic sau monofizit, dup vreo *onferint +cumenic sau "dunare @eneral a *+B, s se lepede de erezia lui si s treac la ortodoxie %ar din pcate, p=n acum, imaginile promovate adesea cu entuziasm n mass-media, ale ierarhilor ortodocsi tin=ndu-se de m=ini cu ereticii si strig=nd lozinci de unire si de identitate de credint n &ristos , mrturisesc nu adevrul ortodoxiei, ci c orice credint este bun pentru a te m=ntui. /aptul c n zilele noastre, multi din eterodocsi se convertesc la ortodoxie, aceasta nu se datoreaz ecumenismului, ci faptului c n secolul nostru n +uropa Occidental si n "merica, au fost nfiintate mai multe parohii ortodoxe si cei din alte confesiuni, ntr-adevr au putut s cunoasc spiritualitatea si trirea ortodox. "u fost traduse si tiprite n diferite limbi mii de volume de teologie si mistic a 'fintilor $rinti rsriteni. ;oate aceste roade, ntr-adevr bune, n-au crescut n pomul ecumenismului, ci au rodit din vita care se numeste &ristos %umnezeu, prezent integral n Biserica Ortodox si lucrtor prin energiile necreate n ntreaga zidire. <ltimul argument proecumenist care trebuie s fie luat n seam, este c-)ecumenismul a.ut mai bine si mai ndeaproape s cunosti teologia eterodox, nu din crti sau manuale, ci prin dialoguri vii, de la persoan la persoan.) *=nd discutm asupra diferitelor probleme cu caracter dogmatic sau moral cu eterodocsii, obligatoriu trebuie s fim constienti de anumite aspecte! din momentul n care n protestantism nu exist nici un sistem teologic unitar, nu exist nici o autoritate de referire, cum avem noi, ortodocsii pe 'fintii $rinti, spre exemplu, ci la ei, fiecare teolog si creeaz dogmatica si morala proprie, cu pretentia c asa i-a descoperit %uhul 'f=nt. 7A

nc=t practic este cu neputint s ne ntelegem cu ei. ;eologii protestanti, ei nsisi nu prea se nteleg ntre ei, permit=ndu-si s teologhiseasc si s interpreteze 'f. 'criptur, fiecare dup placul lui. "tunci oric=t am discuta noi cu ei, informatiile dob=ndite despre protestantismul contemporan vor rm=ne totdeauna subiective si nedepline, ca fiind schimbtoare de la caz la caz . "poi oare merit s mergem aiurea n 'uedia sau +lvetia, ca s ne nt=lnim cu baptistii, adventistii si alti eretici, c=nd si aici n tar dai peste ei la fiecare pas. n relatiile cu romano-catolicii, lucrurile stau mai specific. n nici un caz nu este de uitat ideologia moral romano-catolic, care pentru un scop anume .ustific orice mi.loace. $entru )binele) bisericii lor care const n ntrirea puterii papalittii n lume, ei binecuvinteaz orice. %e aceea, trebuie s fim foarte atenti, g=ndindu-ne ce st n spatele aurei fctorului de pace pe care si-o atribuie papa. n acelasi timp, morala catolic este caracterizat si printr-un alt aspect, anume! la ei se permite s mrturisesti verbal orice. %eci romano-catolicii fac diferent ntre a crede si a mrturisi, ceea ce nu facem noi, ortodocsii. ;ocmai de aceea, ca s nsele pe unii ortodocsi naivi, catolicii usor rostesc *rezul fr /ilioVue, usor cer scuze pentru Inchizitie si alte persecutii religioase sau la fel de usor recunosc Biserica Ortodox ca fiind egal cu cea Domano-catolic n har si sfintenie. n anul (339, pe 19 iunie, n Balamand 0Ciban5 de ctre o comisie teologic mixt, ntre ortodocsi si catolici, a fost semnat faimosul document prin care romano-catolicii respingeau uniatismul ca pe ceva perimat si lipsit de sens.0vezi articolele 1,A,(1,92 ale doc. sus amintit.5, si n acelasi timp recunosteau Biserica ortodox ca fiind )biserica sor), detintoarea harului sfintitor si m=ntuitor. %ar iat ce scrie n acelasi an c=nd a fost semnat document de la Balamand conductorul greco-catolicilor din Dusia exarhul Ceonid /eodorov! )$rozelitismul si convertirea unor persoane nu trebuie s fie scopul misiunii noastre, pentru c aceasta cu putin va a.uta uniatie. *i scopul principal al nostru este rsp=ndirea si popularizarea nssi conceptiei de uniatism, rsp=ndirea ideilor pozitive despre catolicism si apropierea cu ierarhii si clericii ortodocsi. ,elumin=nd ntunericul rus cu ntelegerea actual a catolicismului este absurd s asteptm mari succese. *u prozelitism putem dob=ndi mii de suflete, dar aceste mii vor fi un nou obstacol ntre noi si acele zeci de milioane de oameni pe care trebuie s-i aducem )ntr-o singur turm).'i deaceea c=nd suntem n fata situatiei de-a alege ntre succesul efemer n dob=ndirea unor suflete de oameni si scopul principal al misiunii noastre noi fr ndoial renuntm la primul, n folosul celui de al doilea scop)0975. n luna iunie a anului (337 a fost plnuit nt=lnirea la -iena $atriarhului Bisericii Ortodoxe Duse "lexie II cu $apa Ioan-$aul II. %ar nt=lnirea nu s-a nfptuit, pentru c atunci c=nd n comisiile mixte se discuta viitorul comunicat comun, $apa a refuzat s condamne uniatismul si prozelitismul printre ortodocsi. /r aceast condamnare orice declaratie despre pace, dragoste si relatiile prietenesti ntre Biserica Ortodox si romano-catolicism ar fi fost )ntruchiparea ftrniciei)- a explicat 'anctitatea 'a "lexie II. n cunoscutul )ndrumtor +cumenic al Domei) aprut n (339, tot atunci c=nd a fost semnat si documentul de la Balamand, spre dezamgirea partizanilor naivi ai sintagmei )biserici surori) care cred recunoasterii de ctre romano-catolici a Bisericii Ortodoxe ca fiind sfintitoare si m=ntuitoare, se scriu urmtoarele!) <nica Biserica a lui &ristos exist n Biserica *atolic, care este condus de ctre urmasul lui $etru si de ctre episcopii aflati n comuniune cu acesta.) 0pct.(75 ;oate aceste fapte mai sus amintite ne fac s ne ndoim serios de sinceritatea romano-catolicilor, c=nd ei ridic anatemele sau semneaz documente gen Balamand sau fac alte declaratii despre pace, prietenie sau colaborare. 6itropolitul "ntonie Blum al 'uro.ului 0$atriarhia Dus5, n scrisoarea sa adresat $atriarhului "lexei al II-lea, n (337, scria urmtoarele! )" sosit timpul c=nd trebuie s constientizm c Doma doreste exclusiv s nimiceasc Ortodoxia. ;oate nt=lnirile teologice interconfesionale si apropierile reciproce semnate doar pe h=rtii, nu ne duc nicieri. $entru c dincolo de ele st dorinta ferm a -aticanului s nghit Biserica Ortodox) 0985. $entru a cunoaste bine nvttura romano-catolic, si ce cred ei despre Ortodoxie, ar fi util s studiem documentele oficiale scrise si aprobate la -atican si nu cele fcute special ca momeal pentru ortodocsi. n loc de ncheiere a acestei lucrri s ne amintim cuvintele 'fintei 'cripturi! )n vremea de pe urm vor fi bat.ocoritori, umbl=nd potrivit cu poftele lor nelegiuite. "cestia sunt cei ce fac dezbinri, oameni firesti, care nu au %uhul. %ar voi, iubitilor, ziditi-v pe voi nsiv, ntru a voastr prea sf=nt credint, rug=ndu-v n %uhul 74

'f=nt0...5 'i pe unii, sovitori, mustrati-i, pe altii, smulg=ndu-i din foc, m=ntuiti-i> de altii ns fiindu-v mil cu fric, ur=nd si cmasa spurcat de pe trupul lor.)0Iuda (!(8,195 'i nc! )*opii, este ceasul de pe urm, si precum ati auzit c vine antihrist, iar acum multi antihristi s-au artat> de aici cunoastem noi c este ceasul de pe urm. %intre noi au iesit, dar nu erau de-ai nostri, cci de-ar fi fost de-ai nostri, ar fi rmas cu noi> ci ca s se arate c nu sunt toti de-ai nostri, de aceea au iesit.)0I Ioan 1!(8,(35
Note biblio&rafice 0(5 %iac. $rof. %r. $etru I. %avid - +cumenismul un factor de stabilitate n lumea de astzi. - pg.17 015 Ibidem - pg.7( 095 Ibidem - pg.7( 0A5 Ibidem - pg.37 045 $reot $rof. %r. %umitru 'tniloae , ;eologia %ogmatic Ortodox, vol.1, p(7:. 0:5 %iacon "ndrei Buraev - -zov ecumenizma. - pg.9A 075 $orunca Iubirii - revist de spiritualitate crestin ortodox. ,r.4 (338. I$' 'erafim Toant - *=teva g=nduri despre ecumenism. pg(1 085 -estitorul Ortodoxiei. $eriodic de informatie bisericeasc, teologie si spiritualitate al $atriarhiei Dom=ne. ,r. 199, ( octombrie (333. 035 %iacon "ndrei Buraev - -zov ecumenizma. - pg. A1 0(25 "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca - *anoanele Bisericii Ortodoxe. pg. (8( 0((5 "rhimandrit 'erafim 0"lexiev5, "rhimandrit 'erghie 0Tazad.iev5 - Ortodoxia si ecumenism. - pg.3( 0(15 Ibidem - pg.((3 0(95 Ibidem - pg.33 0(A5 Ieromonah ,icodim 'achelarie - $ravila bisericeasc. - pg.(48 0(45 -estitorul Ortodoxiei. ,r.199, (octombrie (333 0(:5 Ieromonah ,icodim 'achelarie - $ravila bisericeasc. - pg.(71 0(75 Ibidem - pg.(71 0(85 Ibidem - pg.(79 0(35 Ibidem - pg.(79. 0125 Ibidem - pg.(79. 01(5 Ibidem - pg.(79. 0115 $orunca Iubirii - revist de spiritualitate crestin ortodox.,r.4, (388 $' 'erafim Toant - *=teva g=nduri despre ecumenism. pg.((. 0195 $' "ntonie $lmdeal - *uv=nt nainte la 6istica si "scetica Ortodox de Ioan @h. 'avin - pg.3. 01A5 %iacon "ndrei Buraev - -zov ecumenizma. - pg.(92. 0145 Ibidem - pg.(99. 01:5 6ere.SovsSi %.*. - IspansSie mistiSi. Bruxel. (388, pg.71-74, apud %iacon "ndrei Buraev - -zov ecumenizma. - pg.(9A. 0175 %iacon "ndrei Buraev - -zov ecumenizma. - pg(98. 0185 Barsavin C.$. Osnov srednevecovoi religioznosti 0...5 $etersburg. (334, pg.19(, apud %iacon "ndrei Buraev - -zov ecumenizma. - pg(A2. 0135 Idem - 'ocinenia. 6oscova, (339. $g.(91-(99, apud ibidem - pg.(A2. 0925 Idem - Osnov srednevecovoi religioznosti0...5 - pg.199.apud ibidem - pg.(A2. 09(5 Ioan @h. 'avin - 6istica apusean. - pg.AA 0915 %iacon "ndrei Buraev - -zov ecumenizma. - pg.(72. 0995 Ibidem - pg.(8. 09A5 ;imothei are, Istoria Bisericii Ortodoxe, pg. (72. 0945 %iac. ". Buraev, op. cit., pg. 39. 09:5 'amuel $. &untington, *iocnitrea civilizatiilor, pg. A12-A1(. 0975 +xarh Ceonid /eodorov. -@lava russSih catolicov vostocinogo obriada.- Cogos. Bruxel-6oscova, ,r.A8, pg.1A-14, (339> apud %iacon "ndrei Buraev - -zov ecumenizma. - pg.(89-(8A. 0985 $oslanie 6itropolita 'uro.scogo "ntonia. - Dadone.. ,r.704(5> apud %iacon "ndrei Buraev - -zov ecumenizma. - pg.(8A. BIBCIO@D"/I+ I. Biblia sau 'f=nta 'criptura. - +ditura Institutului Biblic si de 6isiune al Bisericii Ortodoxe Dom=ne. Bucuresti. -(339. II. %avid, diac. $rof. %r., $etru, +cumenismul un factor de stabilitate n lumea de astzi, +ditura @nosis, Bucuresti,(338. III. $reot $rof. %r. %umitru 'tniloaie - ;eologia %ogmatic Ortodox. -ol. 1. +ditura Institutului Biblic si de 6isiune al Bisericii Ortodoxe Dom=ne. Bucuresti. (337. I-. "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca - *anoanele Bisericii Ortodoxe, note si comentarii. (339. -. Ieromonah ,icodim 'achelarie - $ravila Bisericeasc. +ditat de $arohia -alea $lopului. Tud. $rahova. -(333. -I. Ioan @h. 'avin - 6istica si "scetica Ortodox. 0*u un cuv=nt nainte de %r. "ntonie $lmdeal 6itropolitul "rdealului *risanei si 6aramuresului5. ;iparul ;ipografiei +parhiale 'ibiu. 'ibiu. -(33:.

7:

-II. Ioan @h. 'avin - 6istica "pusean 0*u un cuv=nt nainte de dr. "ntonie $lmdeal, 6itropolitul "rdealului5. ;iparul ;ipografiei +parhiale 'ibiu. 'ibiu - (33:. -III. 'f=ntul Ignatie Briancianinov - %espre nselare. +d. 'chitul Dom=nesc Cacu 'f=ntul 6unte "thos. - (333. IH. "rhimandrit 'erafim 0"lexiev5, "rhimandrit 'erghie 0Tazad.iev5 - Ortodoxia si +cumenismul. +d. 6nstirea 'ltioara. (337. H. %iacon "ndrei Buraev - -zov +cumenizma . +d. Blagovest. 6oscova. - (338. HI. "rhimandrit Dafail Barelin - -zov ,ovomodernizma. +d. Cestvita. 6oscova - (333. HII. $rotoierei 6itrofan EnosSo-BorovsSi - $ravoslavie, Dimo-Satolicestvo, $rotestantizm i 'eStanstvo. +d. 'viato-;roitSoi 'erghievoi Cavr. - (33(. HIII. $orunca Iubirii - revista de spiritualitate crestin ortodox. ,r.4. (338. HI-. Istoria Bisericii Ortodoxe, ;imothi are, editor "ldo $ress s.r.l., Bucuresti, (333. H-. *iocnirea civilizatiilor, 'amuel $. &untington, editura "ntet, /ilipestii de ;=rg, $rahova, (337.

,C-#,N+!#-B. "(+:+N+, ,!,N)C, D,J+D,($),

Me 0ru ,SCOR Ia!i

"stzi se vorbeste din ce n ce mai mult despre ecumenism, reuniuni ecumenice, teologie ecumenic, rugciuni si slu.ire ecumenic> discutiile antreneaz pasiuni dintre cele mai aprinse, pozitii pro sau contra ale celor dou prti cvasiconstant prezente n slile de conferite teologice! sustintorii care afirm cu trie misiunea ortodox fcut n rndul neortodocsilor prin adunrile ecumenice si adversarii acestei miscri. -oi mentiona doar cteva aspecte privind miscarea ecumenic, scopurile acesteia si concretizarea lor n viata Bisericii Ortodoxe. nti trebuie amintit c ecumenismul, ca idee, a aprut la mi.locul sec. HIH n "nglia si "merica, propunndu-si s uneasc diferitele confesiuni crestine ce se autointituleaz gresit )biserici). 6ai trziu, n (3A8, la "dunarea de la "msterdam, s-a hotrt fondarea asa-numitului )*onsiliu 6ondial al Bisericilor), cu sediul la @eneva. ;ermenul de )ecumenism) a fost introdus la *ongresul de la +dinburgh 0'cotia5 n (3(2, *ongres al organizatiei I.6.B.". condus de cunoscutul lider francmason Tohn 6ott 0(8:4-(3445 care a si prezidat lucrrile acestui congres. 'emnificativ este faptul c Tohn 6ott nu a ales pentru denumirea miscrii sale termenul de )universalism) 0de la latinescul universum- univers5, ci analogul grecesc, )oecumenicos) care apartine exclusiv Bisericii Ortodoxe. *opul vdit al acestei substituiri a fost cel de a masca intentiile acestei miscri sub un termen clasic pentru Ortodoxie ) acela al ecumenicittii, universalittii 'fintei Biserici Ortodoxe ) existnd pericolul de a identifica cndva 'inoadele +cumenice cu )*onsiliul 6ondial al Bisericilor). %ealtfel, chiar una din Bisericile Ortodoxe, cea Dus, s-a exprimat semnificativ n acest sens, trgnd un semnal de alarm, nc din anii trecuti, dup lucrrile "dunrii a --a a *6B de la ,airobi! )<n alt pericol care amenint grav unitatea crestin si viitorul miscrii ecumenice ... este iluzia, nutrit de unii participanti la miscarea ecumenic, precum c *.6.B. ar putea asigura un asemenea grad al apropierii ecumenice a bisericilor membre ale ei, nct una din viitoarele sale adunri generale se va transforma n sinod crestin ecumenic.) "sadar nc dintru nceput, autodenumirea acestei miscri drept )ecumenic) ridic grave semne de ntrebare asupra a ceea ce urmreste ea. ,oi afirmm c apartinem de acel ecumenism, vechi si pururi nou, adic de universalitatea 'fintei Biserici Ortodoxe ntemeiat de %omnul nostru Iisus &ristos n scopul rspndirii adevrului divin revelat propovduit de &ristos si nfptuirii mntuirii fgduite de +l. ntre acest ecumenism ortodox si )ecumenismul) promovat de *.6.B. exist contradictii flagrante si 77

deosebiri dogmatice profunde care fac imposibil apartenenta la 'fnta Biseric Ortodox <niversal si, n acelasi timp, la miscarea ecumenic ce si impune n ultima vreme conceptiile sale, tot mai insistent si tot mai strin de duhul Ortodoxiei. Iat principalele puncte inacceptabile pentru un ortodox! $1. 6iscarea +cumenic se bazeaz pe teologia modernist promovat n spatiul eterodox n zorii veacului HH si care sustine nti de toate existenta 'fintelor ;aine mntuitoare si sfintitoare si n afara granitelor Bisericii Ortodoxe. "ceast conceptie care consider gruprile eretice si schismatice ca nefiind complet rupte de trupul Bisericii celei <na, i face pe teologii modernisti s afirme ca n tainele 0Botez, 6irungere, &irotonie, s.a.5 svrsite de eterodocsi lucreaz acelasi har mntuitor si sfintitor al 'fntului %uh, chiar dac nu n plintatea lui, ca n Biserica Ortodox. 6entionez c nc din (381, comisia )*redint si organizare) de la Cima a adoptat documentul B.+.6. care constituie efectiv baza dogmatic si liturgic minim a unirii crestinilor ) Botez, +uharistie, 'lu.ire 0preotie5. "naliza atent a continutului acestui document demonstreaz dou aspecte! >1. /aptul c n B.+.6. nu sunt mentionate A ;aine bisericesti! 6irungere, 'povedanie, *storia si 'fntul 6aslu, denot c acest document nu le recunoaste drept taine. <1. B.+.6. este alctuit dup criterii pur protestante. n finalul preambulului B.+.6., alctuitorii declar ntr-un mod strin de duhul dreptei credinte! )nu trebuie s ne asteptm n B.+.6. la o interpretare teologic deplin a botezului, euharistiei si preotiei), aceasta fiind n opinia lor )n cazul dat neadecvat si nedorit). B1. ;eologia modernist promoveaz asa-zisa )teorie a ramificatiilor) potrivit creia Biserica lui &ristos este trunchiul comun din care se desprind ramuri care detin si ele - ca biserica romno-catolic, protestant, necalcedonian, anglican, etc. ) har mntuitor si sfintitor. C1. *onsecinta imediat a celor expuse mai sus este posibilitatea rugciunii n comun cu eterodocsii si chiar a +uharistiei. n ultima vreme, la reuniunile *.6.B. se afirm c numai svrsirea +uharistiei n comun trebuie respins, celelalte slu.be sau rugciuni fiind acceptate. D1. %e multe ori, autoprezentarea membrilor sau sustintorilor miscrii ecumenice poate mbrca forme aberante. ' mentionm manifestrile de la -ulcana- Bi 0;rgoviste, august (3385 cnd materialul pus la dispozitia participantilor se defineste ca )Deligia secolului HHI , religia sperantei), afirmndu-se c nu se vrea un parlament al religiilor, ci mai grav, conform cuvntului de deschidere, )un chip sustras dogmelor, un chip viu si convingtor) n care functioneaz alte legi dect cele crestine si anume )legea curcubeului), sau *onferinta 6ondial a Deligiilor Cumii pentru $ace tinut la Bucuresti n septembrie (338, cnd manifestrile au culminat cu aprinderea unui )foc sacru) si rostirea rugciunii n comun pentru pace mpreun nu numai cu reprezentantii confesiunilor crestine eterodoxe, dar si cu necrestinii si cei apartinnd cultelor pgne asiatice. "cestea fiind datele, vom prezenta pe scurt credinta noastr legat de ele! $1. n privinta harului mntuitor si sfintitor al 'fntului %uh, 'fntul -asile cel 6are afirm n +pistola I *anonic! )nceputul separrii a fost schisma, iar prin aceast desprtire ei nu mai au harul 'fntului %uh care nu li se mai d din momentul desprtirii lor. Ca nceputuri, nainte de desprtire, acestia aveau harul preotiei si prin punerea minilor transmiteau acest har sfintitor, iar dup schism au devenit laici, nct nu mai au puterea harului nici pentru a boteza, nici pentru a hirotonii> cei rupti de Biseric au devenit astfel incapabili s transmit si altora harul 'fntului %uh). 'fntul Irineu de CIon afirm! )<nde este Biserica, acolo este si %uhul 'fnt , iar unde este %uhul 'fnt acolo este Biserica si tot harul, iar %uhul 'fnt este "devrul)> )*ei care se deprteaz de la Biseric 0...5 ei se pedepsesc pe ei nsisi, tocmai despre ei spune 'fntul "postol $avel c dup prima si a doua mustrare, ndeprteaz-te de ei.) 'fntul *iprian al *artaginei! )n afara Bisericii nu exist mntuire! casa lui %umnezeu este una singur si este imposibil s se mntuiasc cineva n alt parte dect n Biseric 0...5 oricine se deprteaz de Biseric devine strin de testamentul Bisericii. *el ce stric pacea si unitatea n &ristos, lucreaz mpotriva lui &ristos.) /ericitul "ugustin! )6ntuirea ni se d prin Biseric, iar cei ce sunt n afara Bisericii, nu vor primi viata vesnic.) 'fntul *hiril al Ierusalimului! ) 6rturisirea credintei ne nvat despre una sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric pentru ca s te pzesti de stricciunea adunrilor eretice si s fie totdeauna n 'fnta 'oborniceas Biseric.) /ericitul "ugustin! )"far de granitele Bisericii poti avea orice, cu exceptia mntuirii. n afara Bisericii, se poate s ai trepte ierarhice, taine, "liluia si "min, +vanghelie, credint si s propovduiti pe %umnezeu n trei ipostasuri, dar mntuire poti s ai exclusiv n 78

Biserica universal si dreptmritoare.) 'ocotim c numai aceste argumente ale 'fintilor $rinti, ct si ntreaga noastr ;raditie ne ndrepttesc s credem c! - nici gratia divin creat mprtsit credinciosilor romano-catolici prin 'acramentele acestora nu serveste mntuirii si sfintirii celui ce o primeste> - nici simbolistica protestant privind +uharistia nu ni-C ofer pe &ristosul cel adevrat> - nici o alt ;ain svrsit n afara Bisericii Ortodoxe celei una nu este detintoare a harului 'fntului %uh. - n afara Bisericii dreptmritoare, svrsirea ;ainelor chiar n cele mai mici amnunte, nu se poate ntelege dect ca o form exterioar lipsit de har. "ceste forme goale ns si recapt valabilitatea dup ntoarcerea n Biserica Ortodox. B1. "firmm c Biserica lui &ristos, conform 'imbolului nostru de credint, este una, sfnt, soborniceasc si apostolic. Biserica este trupul mistic al lui &ristos. &ristos nu poate avea mai multe trupuri pentru c ea 0Biserica5 este zidit pe )piatra cea din capul unghiului) care este credinta. %ogma ortodox este piatra cea din capul unghiului pe care se zideste si actul liturgic si morala crestin-ortodox si activitatea misionar si orice manifestare a crestinului ortodox n societate. Orice act exterior al credinciosului devine o mrturisire de credint de care vom da seama stiind c vom fi ntrebati si )despre orice cuvnt desert). %e aceea noi mrturisim c nu pot exista fragmente de mntuire, fragmente de adevr si nici .umtti de credint , odat ce )-estea cea bun), +vanghelia lui &ristos, a fost propovduit n lume prin sfintii si ucenici si apostoli care au ntemeiat Biserica. "ceast Biseric detine adevrul integral despre mntuire si cine pretinde c, rupndu-se de trupul Bisericii celei adevrate, se poate mntui cu buctele de adevr doar, acela se nseal. $entru c un singur mdular numai rupt dintr-un trup ntreg nu poate s aib viat prin sine nsusi si cu att mai mult s fie lucrtor, dect numai realipit fiind la trupul din care a fost rupt 0pilda vietii celei adevrate! )+u sunt viata cea adevrat si ;atl 6eu este lucrtorul . Orice mldit care nu aduce road, +l o taie> si orice mldit care aduce road, +l o curteste, ca mai mult road s aduc...)5. nsusi %omnul Iisus &ristos subliniaz necesitatea credintei n cuvintele! )*ine va crede si se va boteza, se va mntui> dar cine nu va crede, se va osndi) 06arcu (:,(:5 iar n convorbirea cu ,icodim +l spune! )*ine nu crede, a si fost .udecat). 'fntul /otie, $atriarhul *onstantinopolului a explicat foarte bine legtura dintre credinta dreapt si faptele plcute lui %umnezeu! )-irtutile trebuie s fie ocrotite de credint! cu a.utorul ambelor trebuie s se formeze adevratul om, cci dogmele cele drepte fac vrednic viata, iar faptele curate arat dumnezeirea credintei. );oti 'fintii $rinti au pretuit nalt credinta Ortodox ca fort dttoare de har si de mntuire)> ),u pctui n credint, ca s nu se mnie pe tine *reatorul nostru. *ine nu tine credinta cea dreapt ... sufletul lui nu va avea parte de viata vesnic> el este un vnztor declarat al lui %umnezeu)- 'fntul "ntonie cel mare. 'fntul 6arcu +ugenien al +fesului ! )*redinta noastr este dreapta mrturisire a $rintilor nostri. *u ea mai nd.duim s ne mprtsim naintea %omnului si s primim iertarea pcatelor> iar fr ea nu stiu ce fel de cuviosii ne-ar putea izbvi de chinul cel vesnic). *uviosul 6arcu @recul! )" nlocui sau a schimba ceva ct de putin n nvttura credintei este o mare crim si pierderea vietii vesnice). 'fntul $aisie -eliciSovscSi! )'fintenia adevratilor brbati sfinti...nu se cunoaste propriu-zis dup minuni 0cci si pgnii si ereticii pot face minuni cu a.utorul diavolului5, ci dup adevrata credint ortodox, dup felul n care pzeste cu gri. dogmele dumnezeiesti, urmeaz toate canoanele apostolice sobornicesti si traditiile Bisericii Ortodoxe si dup vietuirea cea fr prihan urmnd toate poruncile evanghelice si patristice. )'fntul 'erafim de 'arov n dialogul su cu 6otovilov se exprim astfel! )*el care are harul 'fntului %uh pentru dreapta credint n &ristos, chiar dac e si smerit cu sufletul, din slbiciune omeneasc, din pricina unui anume pcat, nu va pieri n veci, ci va fi nviat prin harul %omnului nostru Iisus &ristos, *are iart pcatele lumii si druieste har peste har 0...5.$entru %umnezeu, pretuieste dreapta credint n +l si n /iul 'u cel <nul-,scut, cci tocmai pentru aceasta se d de sus n plintate harul 'fntului %uh.) @ranitele Bisericii lui &ristos caracterizate prin dou conditii esentiale! a1 *redinta adevrat> b1 <nitatea euharistic. 'fntul 6axim 6rturisitorul vorbeste astfel despre dreapta credint! )6ntuitorul si-a numit Biserica sa soborniceasc, dreptmritoare. )%espre unitatea euharistic, 'fntul *iprian al *artaginei scrie urmtoarele! );rebuie s stii c episcopul este n Biseric si Biserica n episcop, iar cel ce nu este n comuniune euharistic cu episcopul, acela nici nu este n Biseric si se nseal cei care nu sunt mpcati cu ierarhia initiat de 73

%umnezeu, avnd nde.dea s-si gseasc unitatea liturgic pierdut 0...5. *nd de fapt, Biserica este una, soborniceasc si nemprtibil si peste toate unit si ntrit prin comuniunea euharistic a ierarhilor). %e aici rezult clar c unitatea de credint si liturgic a episcopilor formeaz Biserica adevrat a lui &ristos. "sadar cei care s-au desprtit de trupul lui &ristos, biserica este una, nu mai sunt Biserici. *um altfel ar mai putea fi ele biserici crestine dac nu mrturisesc credinta cea adevrat si dac au ntrerupt comuniunea euharistic cu Biserica cea una " spune c dou corbii duc la limanul mntuirii - cea Ortodox si oricare din cele ale eterodocsilor ) nseamn a spune c sunt dou adevruri, dou ci spre cer, si nu una singur pe care a instituit-o nsusi %omnul. 'fntul Ioan @ur de "ur afirm! )Biserica adevrat a lui &ristos este una singur din care n diferite timpuri s-au desprtit diverse adunri eretice si grupri schismatice.) 'fntul Ioan &risostom i numeste pe cei desprinsi din trupul Bisericii, ori eretici ori schismatici. Orice crestin ortodox trebuie s resping categoric nvttura protestant a acelor teologi care consider eretici numai pe cei care s-au separat de Biseric n primele patru veacuri. Oare nu si 'inoadele +cumenice I-, -, -I, -II au nfierat ca eretici pe cei ce se abat de la credinta cea dreapt ,u au fost declarati eretici cei care nu cinstesc icoanele, 'fintele 6oaste si nu o cinstesc pe /ecioara 6aria ca ,sctoare de %umnezeu 'i stim c acestea au fost asa si s-au spus dup veacul I-. Ori gruprile protestante , spre exemplu, intr tocmai n categoria mai sus mentionat. C1 'fintele *anoane opresc rugciunea n comun cu schismaticii si ereticii 0*anoanele (2, ((, A4, A7, :4 "postolice> *anoanele :, 3, 91, 99, 9A Caodiceea> *anonul 3 al 'fntului ;imotei al "lexandrei5. *anonul A4 "postolic porunceste !)+piscopul sau $reotul sau %iaconul care numai s-ar ruga cu ereticii s se afuriseasc si dac l-ar primi s slu.easc ca preot, s se cateriseasc . Ca tlcuirea *anonului A7 al 'fintilor "postoli, scrie 'fntul ,icodim "ghioritul c ) Catinii sunt eretici si nu au nici Botez, nici $reotie si dac vreun preot nu boteaz pe cei ce se ntorc la Ortodoxie, se afuriseste). "ctul rugciunii este o mrturisire a adevrului de credint, o participare mistic la dumnezeire ntruct cerem mprtsirea harului necreat care ndumnezeieste pe adevratul lupttor si tritor n &ristos. Dugciunea ne apropie la modul cel mai intim si ne face s mprtsim acelasi %uh 'fnt, iar motorul rugciunii este ncredintarea luntric c %umnezeu l ascult pe credincios, ncredintare izvort din credinta lui. "sadar, dac credinta este stricat, atunci de ce fel de rugciune comun se pot mprtsi un ortodox si un romano-catolic, spre exemplu, stiind c romano-catolicii prin baza lor doctrinar atenteaz la nssi dogma 'fintei ;reimi %ac n traditia Bisericii s-ar fi nteles prin cuvntul eretic numai cei care-au czut din credint n primele patru veacuri, atunci 'inoadele +cumenice ar fi adus precizri afirmative privind rugciunea n comun cu cei ce au fost declarati eretici n veacurile precedente 0iconoclasti, monofiziti, monoteliti etc.5. Ori toti cei care s-au abtut numai ) cu o iot sau o cirt) de la adevr au fost anatemizati si s-a oprit rugciunea n comun cu ei. ,oi, ortodocsii spunem oricnd ) da) rugciunii pentru cei czuti n rtcire, faptelor de iubire fat de acestia, dar respingem orice form de rugciune n comun cu ei stiut fiind c acelasi %uh 'fnt lucreaz si se roag att la 'fnta +uharistie, ct si la orice act religios individual sau colectiv realizat de crestinul ortodox care are o relatie vie si constient cu %umnezeu-'fnta ;reime. D1 n legtur cu aspectele mentionate despre manifestrile de la -ulcana- Bi si Bucuresti din augustseptembrie (338, merit precizate urmtoarele! Biserica Ortodox, ca Biseric misionar are datoria fundamental de a propovdui adevrul evanghelic oricnd si oriunde. Oare, crui %umnezeu ns, se pot ruga mpreun crestinii ortodocsi si ereticii ori pgnii, dac recunoastem c actul rugciunii tsneste din luntrul sufletului care a primit si accept o anumit nvttur de credint $entru c unul este %umnezeul crestinilor cel slvit n ;reime, pe cnd ) toti dumnezeii neamurilor sunt draci) 0$salmul 34,45. "ctuala structur a *.6.B. si ntreaga sa ideologie arat c miscarea ecumenic este o miscare cu o doctrin bine conturat, bazat pe )teoria ramificatiilor) si valabilitatea 'fintei ;aine si n cadrul celorlalte confesiuni crestine. n cadrul acestui *.6.B., situatia de fapt, const n aceea c si cei mai nversunati eretici sunt tratati ca membri cu drepturi egale ai trupului <nul 'ingur al lui &ristos- Biserica drept mritoare. +i se autointituleaz ) biserici) fr a fi ca atare si nssi *onsiliul de la @eneva actioneaz n calitate de *onsiliu 6ondial al 82

Bisericilor. $rin nssi aceast denumire, Biserica crestin este pus pe aceeasi treapt cu toate asa numitele ) biserici) care fac parte din *.6.B. 'copul final al unei astfel de ) nivelri) este de a transforma notiunea de Biseric ntr-o notiune ordinar, obisnuit, adic ntr-o abstractie ce reuneste pe principii egale diferitele )biserici) nsemnnd stergerea treptat si complet a sensului dogmatic de Biseric. <rmnd calea ecumenismului si eterodocsii si ortodocsii sunt pgubiti de adevr. +terodocsii care caut sincer adevrul mntuitor si harul nnoitor nu vor fi motivati s accepte Ortodoxia ntruct se ntresc mai mult n rdcina lor, *.6.B. recunoscndu-i drept biserici. 'fntul Ioan *assian spune! ) ,u ncape nici o ndoial c cel care nu mrturiseste credinta Bisericii, se afl n afara Bisericii). "stfel, temeiurile pe care functioneaz *.6.B. sunt inacceptabile pentru Ortodoxie! a1 $rimul temei, adoptat la +vanston la a doua "dunare @eneral a *.6.B. 0(34A5 spune! ) *.6.B. reprezint o comunitate a bisericilor care recunosc pe %omnul nostru Iisus &ristos ca %umnezeu si 6ntuitor.) $entru ortodocsi acest temei care nici mcar nu a fost adoptat de membrii *.6.B. n totalitatea lor, este de neacceptat ntruct nu sunt aduse precizrile hristologice, elaborate de 'inoadele +cumenice. n el nu se vorbeste despre ereziile nestorienilor, eutihienilor, apolinaristilor etc. care recunosc ntr-o manier proprie pe Iisus &ristos ca %umnezeu si totusi sunt deosebiti radical de Ortodoxie. b1 "l doilea temei adoptat de a treia "dunare @eneral a *.6.B. din ,em-%elhi 0(3:(5! ) *.6.B. este o comunitate a bisericilor care mrturisesc pe %omnul Iisus &ristos ca %umnezeu si 6ntuitor dup 'cripturi si ca urmare, caut s respecte mpreun mrturisirea lor comun ntru slava %umnezeului celui <nul- ;atl, /iul si 'fntul %uh). ,ici acesta nu este cu adevrat acceptabil ntruct nici aici nu se spune cum trebuie s crezi n %umnezeu *el n ;rei Ipostasuri> noul temei nu contest ereziile antitrinitarilor, nestorienilor, apolinaristilor, subordinationistilor si fiind formulat confuz el poate fi oricnd contrasemnat de toti reprezentantii contemporani ai acestor erezii vechi. Biserica Ortodox are *rezul su ferm si nu poate accepta ideea ) minimului dogmatic) proferat de ecumeniti n favoarea unirii, aceasta nsemnnd renuntarea la dogmele cinstirii icoanelor, a 6aicii %omnului, cultul sfintilor, rugciunilor pentru cei adormiti etc. Ca -ancouver 0(3895 la a patra "dunare @eneral a *.6.B. s-a legalizat ) preotia feminin), iar unele voci ndemnau pe femei s substituie ideea despre %umnezeu-;atl prin ideea unei zeite- mam.) $rotestele si vocile ortodocsilor au devenit n timp din ce n ce mai putin auzite. Iat cteva pozitii categorice n legtur cu a saptea "dunare @eneral de la *anberra0(33(5! ) 'e constat asa cum am sesizat de mult, tendinte de adncire a protestantismului si nicidecum de dorinta sfnt spre unitate n &ristos si unire sincer 0.$.'. 6itropolit Bartolomeu de *alcedon5> )n curnd n *.6.B. nimeni nu se va mai interes de teologie...%uhul 'fnt pentru )ecumenism) este o tem nicidecum o persoan a 'fintei ;reimi de aceeasi fiint cu ;atl si cu /iul...%ogma 'fintei ;reimi este vital pentru biseric si pentru fiecare crestin n parte.) 0.$.'. 6itropolit Ioannis Eizioulas al $ergamului5. ' notm prerea reputatului teolog roman $r. $rof. %umitru 'tniloae! )+cumenismul este pan-erezia veacului HH) afirmatie semnificativ prin aceea c nsusi profesorul 'tniloae a participat la manifestrile anterioare ecumenice din ultimele decenii ns cu sigurant, nu a putut s-i scape natura anticrestin a ecumenismului pe care pr. $rof. l recunoaste, n acelasi interviu luat n ultimul an al vietii sale drept o miscare afiliat masoneriei mondiale. 6ulti teologi ecumenisti sustin c fac misiune ortodox prin participarea la *.6.B., dar de fapt, aceasta nseamn acordarea deplin a girului ortodox fat de confesiunile crestine ce se intituleaz biserici )si care pretind c nici una din bisericile participante la *.6.B.) nu detine adevrul integral. %up a opta "dunare @eneral a *.6.B. 0&arare, (3385 iat ce remarca un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Duse, pr. Ilarion "lfeev! )Ortodocsii nu pot influenta activittile *.6.B. pentru c ei nu reprezint o minoritate. *e s mai spun despre cinstirea 6aicii %omnului sau a icoanelor "cestea nu pot fi discutate pentru c )divizeaz). %ar despre limba.ul inclusiv sau despre hirotonia femeilor "cestea nu divizeaz *a s nu mai vorbim si de recentele practici samanice promovate la o sedint a "dunrii de la &arare (338, la care secretarul general al *.6.B. %r. *onrad Daiser a ncheiat ceremonia de deschidere a %ecadei +cumenice de 'olidaritate cu femeile, cu un act de vindecare n traditia samanic din *oreea. Iat n ce lumin trebuie vzute hotrrile recente ale Bisericii Ortodoxe ale @eorgiei, Bulgariei, 'erbiei de a se retrage complet din miscarea ecumenic. "ceste biserici locale 8(

au nteles c participarea lor la *.6.B. devine inoportun si chiar anti-ortodox. Concluzii %in cele expuse pn acum reiese c nu este deloc .ustificat participarea ortodocsilor la miscarea ecumenic. "titudinea att de negativ a unor ortodocsi si chiar a unor biserici locale fat de ecumenism, precum si scepticismul actual profund al Bisericii Duse, a Ierusalimului si a +ladei 0inclusiv comunitatea atonit5 asupra miscrii ecumenice, ar putea fi nvinuite de urmtoarele! >1 neparticipnd la miscarea ecumenic, care a cuprins ntreaga lume, ei s-ar opune pcii si solidarittii dintre oameni> <1 respectarea adevrului fr )dragoste) nu este .ustificat n conditiile situatiei tragice actuale din lume> 31 noi ne-am opune tendintelor de pace ale oamenilor de stat care fac eforturi colosale pentru apropierea de acele aliante politico-militare aparent favorabile. ;rebuie rspuns la acestea prin urmtoarele! *restinii ortodocsi niciodat nu au nteles c, dac refuz, pe baza hotrrilor canonice orice contact cultic si sacramental cu eterodocsii, atunci n mod implicit am priva de dragostea noastr oamenii n general, n planul relatiilor social-umane. $e plan social, Biserica Ortodox se roag conform poruncii scripturistice )pentru pace n lumea ntreag)! )s faceti cereri, rugciuni, mi.lociri, multumiri pentru toti oamenii... ca s petrecem viat pasnic si linistit ntru toat cuviosenia si buna credint)0I.;imotei 1,(-15. 6isionarismul social, ospitalitatea crestin, bunacuviint nu trebuie s aib a face cu promovarea )minimului dogmatic) stiut fiind c )n dogm nu exist concesie.)0'fntul 6arcu al +fesului5. ;oti 'fintii $rinti care au fost pentru pacea n lume ndreptau atentia crestinului nainte de toate ctre cer si ctre luntrul sufletului. 'fntul 'erafim de 'arov! )%obndeste duh pasnic si mii de oameni se vor mntui n .urul tu.) 'fntul 6acarie cel 6are se referea si el nti de toate la o anume pace! )pacea cereasc, care a nscut Cumina lumii, pacea pe care au rostit-o proorocii si despre care au vorbit cei cucernici si au binevoit-o ngerii 0Cuca 1,(A5. $acea lui %umnezeu, care a fost cu toti 'fintii $rinti si i-a ferit de orice ispit. "ceast pace fie cu voi n numele ;atlui, al /iului si al 'fntului %uh. "min.) *luzindu-ne dup aceste gnduri despre pace ale 'fintilor $rinti, noi ne temem s trdm pe %omnul Iisus &ristos ) %omnul $cii si nvttorul Iubirii, *el <nul adevrat. O astfel de trdare am svrsi dac, n numele unei alte pci am consimti s intrm n comuniune de rugciune, de doctrin s.a.m.d. cu eterodocsii conform principiului ecumenic! )%ai ca s dau, renunti ca s accept... este un nceput.) $uritatea credintei ortodoxe este singura conditie pentru realizarea adevratei pci care nu se poate realiza fr harul lui %umnezeu.

81

B,:+!B$)+$ C$N"N+CC "()"D"*C P(+0+ND ?)$+N,B,? ,),("D"C!+B"(

Printele ,le1ie 2!uta!"ili 3 Len!/i

+. +N)("D-C,(, 'ecolul HH va rmne n istoria crestinismului marcat prin aparitia miscrii ecumenice si a unei noi ideologii care a devenit preocuparea si modul de gndire a mai multor teologi din toate confesiunile crestine. $entru foarte multi oameni, ecumenismul a nsemnat o punte pentru apropierea credinciosilor din diferite confesiuni spre reconciliere si unitate. %e aceea, secolul trecut a fost numit pe drept de multi teologi secolul eclesiologiei. %ar vointa de unitate cu orice pret, a dat nastere foarte adesea unui entuziasm usor si fr consistent doctrinar, care crede c poate nmuia si modela realittile prin cldura lui sentimental, iar alteori unui spirit diplomatic tranzactionist, numit n anii din urm si conciliarist, care sustine c poate concilia prin anumite convergente si compromisuri doctrinare, unele pozitii, realitti si chiar erezii care au dus la aparitia numeroaselor comunitti si denominatiuni crestine, desprtite de Biserica cea <na si "postolic, toate ns, inclusiv denominatiunile crestine, revendicnd pentru ele calitatea eclesial deplin si egal, ca membre ale *onsiliului 6ondial al Bisericilor. %eci, fr nici o privire direct la adevrul de credint, la ;aine, si la preotia sacramental axat pe episcopatul de succesiune apostolic. 'i ntr-un caz si n cellalt, avem de a face nu numai cu o anumit elasticitate, ci chiar cu un relativism accentuat. %isocierea dintre un &ristos al istoriei si &ristos al credintei, a devenit manifest pentru multe din comunittile si denominatiunile crestine, si este prezent n gndirea multor teologi pentru care diferentele n materie de credint au mai mult determinare istoric, sociologic si etnico-cultural, n general. %e asemenea, si unitatea vizibil a Bisericii, este astzi pentru multi dintre ei o problem determinat n primul rnd sociologic si apoi teologicF(G. %atorit acestor fapte, ecumenismul contemporan a a.uns la o mare criz, ceea ce a si provocat retragerea total sau partial din activitatea *6B, a mai multor Biserici Ortodoxe localeF1G. 'ituatia actual oblig pe teologii ortodocsi s actualizeze n duhul 'fintilor $rinti, nvttura eclesiologic a Bisericii primare celei nedesprtite din primul mileniu. +clesiologia fiind prin excelent o tem dogmatic, totusi noi asistm la o preocupare din ce n ce mai activ n aceast directie a specialistilor de %rept *anonic Bisericesc. 'fintele canoane ale Bisericii Ortodoxe, reflectnd n mod concentrat, printre altele, si nvttura eclesiologic a 'fintilor $rinti, rmn izvorul pretios de cercetare n domeniul mentionat. <na dintre temele principale ale eclesiologiei ortodoxe, reprezint atitudinea pe care trebuie s o aib Biserica fat de ;ainele svrsite afara granitelor ei canonice. Decunoasterea drept valide sau respingerea tainelor svrsite de eterodocsi implic o serie de consecinte doctrinare profunde care vor avea influent asupra ntregii vieti a Bisericii Ortodoxe. %ac ncercm s schitm problemele principale n legtur cu validitatea ;ainelor svrsite de ctre eterodocsi, acestea ar fi! >1 $roblema Bisericii nssi, a Bisericii adevrate care nu poate exista dect n calitatea de trupul mistic al lui &ristos, avnd prezent ncontinuu pe %uhul 'fnt lucrtor prin ;aine n Biserica cea <na, 'fnt, 'oborniceasc si "postoleasc. <1 $roblema succesiunii apostolice. *e anume defineste succesiunea apostolic si dac putem socoti ;ainele valide acolo unde nu o gsim. 6ai mult dect att, pentru a putea delimita sau trasa granitele Bisericii, este necesar s ne ghidm si dup criteriul succesiunii apostolice> unde o gsim, acolo si este Biserica, unde nu o gsim, nu este Biserica. 89

31 $roblema intercomuniunii in sacris a credinciosilor care apartin diverselor confesiuni crestine. Intercomuniunea cerut att de imperios de toate ramurile protestantismului, neoprotestantismului, practicat de ctre romano-catolici la asa zise ospete euharisticeF9G ba chiar si promovat de unii teologi ortodocsiFAG. ;1 $roblema eventualei uniri a Bisericii ortodoxe cu alte confesiuni crestine, problem att de actual oricnd, este si ea printre acelea a cror solutionare .ust depinde n primul rnd de existenta ;ainelor lucrtoare si n afara granitelor Bisericii Ortodoxe. @1 $roblema unui viitor 'inod +cumenic, n sensul c membrii unui astfel de 'inod nu pot fi n primul rnd, dect episcopii cu succesiune apostolic> dar exist oare episcopi cu succesiune apostolic si n afara Bisericii Ortodoxe Ca toate aceste ntrebri si la multe altele nu este cu putint a da rspunsul, fr s ne clarificm care sunt conditiile pentru ca un ritual svrsit ntr-o comunitate eclesial sau alta, s aib calitatea de ;ain, prin care s lucreze harul 'fntului %uhF4G. 'tudiind bibliografia de specialitate, este usor de observat faptul c tema pe care ne-am propus s o abordm n lucrarea aceasta, a fost studiat de mai multi teologi romni si strini, n mod special de ctre dogmatisti, dar n acelasi timp se observ marea lips a analizei existentei ;ainelor n afara Bisericii din punct de vedere al %reptului *anonic Bisericesc. "cest lucru nu este de mirat, ntruct, nc de la sfrsitul secolului HIH> celebrul canonist dr.,icodim 6ilas, fost episcop al Earei n %almatia, n prefata scris la editia prim a lucrrii sale *olectiunea *anoanelor 'fintilor "postoli ale 'inoadelor +cumenice si particulare precum si ale 'fintilor $rinti care au fost primite de Biserica Ortodox Dsritean, spunea c pe vremea sa, la srbi, canoanele Bisericii Ortodoxe erau aproape necunoscute. ;raductorul n limba romn al operei lui ,icodim 6ilas, dr.,icolae $opovici, n anul (392 recunostea c! si noi, romnii, suntem nc destul de departe de o stare ideal n aceast privint 0...5. Cucrrile aprute n limba romn n acest domeniu, att cele mai vechi, ct si cele mai nou, sunt si rare si nu corespund deplin nici cerintelor stiintei teologice de astzi, nici scopului practicF:G. n perioada de grea ncercare, cnd n marea ma.oritate a trilor ortodoxe s-a instalat regimul comunist ateu, studiul teologic a fost pus sub aspra supraveghere din partea oficialittilor statale de atunci. 'tudiul %reptului *anonic Bisericesc a fost unul dintre alte materii care au avut cel mai mult de suferit, canonistilor nedndu-li-se posibilitatea de a desfsura n mod liber activitatea stiintific n acest domeniu. "ceast atitudine a regimului comunist ateu era bine .ustificat prin faptul ca, oamenii cunoscnd bine sfintele canoane ale Bisericii Ortodoxe, cunoscnd nvttura 'fintilor $rinti, altfel ar fi privit relatiile ntre Biseric si 'tat ct si viata bisericeasc nssi. n acelasi timp, aparitia n lumea crestin a miscrii ecumenice si anga.area Bisericilor Ortodoxe locale din ce n ce mai activ n activitatea acestei miscri, a atras alte noi atitudini din partea mai multor teologi ortodocsi, fat de dreptul canonic bisericesc. $entru a.ungerea la unitatea deplin ntre toate confesiunile crestine pe baza minimului dogmaticF7G sau, cu alte cuvinte, pe baza compromisului dogmatic, unul dintre obstacolele principale a fost vzut stnd tocmai n sfintele canoane ntelese si practicate ntr-un anume fel de toti 'fintii $rinti. n contextul celor spuse pn acum, nu este de mirat faptul c unii dintre teologii ortodocsi, ori nu cunosc deloc legislatia canonic a bisericii, ori vd sfintele canoane drept expresia fanatismului, rigorismului excesiv, fundamentalismului lipsit de duhul dragostei evangheliceF8G. -orbind despre importanta studiului %reptului *anonic Bisericesc si n mod special privirea la ;ainele eterodocsilor din punctul de vedere al legislatiei canonice rsritene, este de luat aminte si urmtorul fapt! ncepnd din secolul HIH si pn n zilele noastre, n teologia ortodox se observ o anumit influent a scolasticismului occidental si a modului de gndire strine duhului 'fintilor $rinti, ceea ce a dus la unele confuzii doctrinare, liturgice si canonice. "flndu-ne ntr-o asemenea situatie, imperativul vremurilor noastre este ntoarcerea la izvoarele teologiei din primul mileniu al crestinttii, ntoarcerea la 'fintii $rinti a cror nvttur, n mod ct se poate de concentrat, este formulat n sfintele canoane ale Bisericii. "sa dar, canoanele, care alctuiesc colectiunea general, fr deosebire, au obligativitate universal pentru toti membrii Bisericii. 0...5 Izvorul fundamental si primar, pe care se bazeaz si din care deriv toate, este 'fnta 'criptur si ;raditiaF3G - spunea n anul (88A dr.,icodim 6ilas. 8A

@ndind la toate cele spuse pn acum, n lucrarea de fat, ne-am propus s prezentm nvttura 'fintilor $rinti exprimat n sfintele canoane, pentru a da un rspuns la ntrebarea! care a fost nvttura Bisericii Ortodoxe din primul mileniu si din totdeauna n privinta ;ainelor svrsite n comunitti eclesiale eterodoxe. "cest rspuns conditioneaz atitudinea noastr personal fat de nvttura Bisericii si implicit mntuirea personal garantat de fidelitatea fat de "devrul revelat. Biserica, avnd menirea corbiei care duce la limanul vesniciei sufletele crestinilor, nu poate avea aparenta c trieste cu ipoteze si cu probabilitti, ci chiar n viata ei extern, are nevoie de norme sigure, ca baz obiectiv a ordinei si disciplineiF(2G - spunea la (392 episcopul de "rad, dr. @rigorie @h.*omsa.

++. )$+N,B, ,),("D"C!+B"(. " ,0$B-$(, C$N"N+CC "()"D"*C P(+0+ND 0$B+D+)$),$ )$+N,B"( !C0%(!+), D, CC)(, ,),("D"C!+ Delativismul si superficialismul dogmatic aprut n teologia ortodox datorit influentei curentului scolastic occidental a fcut pe unii dintre teologi ortodocsi s afirme egalitatea tuturor confesiunilor crestine n general si validitatea ;ainelor la eterodocsi n mod special. "ceast prere cu totul strin spiritului 'fintilor $rinti ortodocsi a mbrcat forma unei nvtturi adesea numite ;eoria ramificatiilor. +senta acestei nvtturi este c toate confesiunile crestine existente n momentul actual sunt vzute ca ramuri egale ale unei singure Biserici a lui &ristos si care detin n mod egal harul sfintitor si mntuitor al 'fntului %uh lucrtor n ;ainele fiecrei confesiuni. *a s ne dm seama de tot pericolul acestei nvtturi, s citm cteva citate ale unor teologi ortodocsi care n mod direct sau indirect promoveaz aceast teorie. ;eologul grec I. Barmiris, desi afirm cu putere necesitatea unittii dogmatice pentru unitatea Bisericii, totusi, din dorinta de a fi de acord cu toate prerile, se exprim si n privinta aceasta n mod dubios! "cestea asa fiind, mprtirea Bisericeasc existent acum provine din cele din afar si de .os, si nu din cele din luntru si de sus, provine de la oameni din nedesvrsirile si pcatele lor, fiind mrginit si aproape disparent n fata lui %umnezeu, de la *are, dimpotriv, provine unitatea interioar, mistic, a Bisericii.*a urmare, exist o unitate supranatural si mai presus de *uvnt a Bisericii, unitate a membrilor ei cu &ristos n %uhul 'fnt si ntreolalt. 'oti crestinii suntem uniti n chip tainic si negrit cu .ristos si ntreolalt prin harul 'ainelor, al %ote&ului si al Euharistiei 0subl.n.5F((G. Iar la not acelasi teolog spune! %e aceea, $atriarhia ecumenic nu a ezitat s adreseze vestitul mesa. din anul (312, *tre Bisericile lui &ristos de pretutindeni, caracteriznd confesiunile crestine ca Biserici si accentund c )se impune s se nvioreze si ntreasc nainte de toate, iubirea ntre Biserici, socotindu-se ntre ele nu strine, ci ca nrudite n &ristos si concorporale si mpreun mostenitoare ale fgduintelor lui %umnezeu, n &ristos). ;ot la not, Barmiris d cu aprobare prerea n acest sens a mitropolitului rus $laton al Bievului. $laton zice! %ac se compar Biserica universal cu un templu urias, mprtit n mai multe paraclise, n partea de .os acestea sunt desprtirile ntre ele prin pereti, fr ca aceste desprtiri s a.ung pn la acoperis. n partea de .os confesiunile sunt desprtite ntre ele, n cea de sus, dimpotriv, sunt ntr-o comuniune spiritual ntre ele si toate au n acelasi mod intrarea n cer, la acoperisul acestui templu mistic. $' "ntonie $lmdeal n prefata scris la 6istica si "scetica Ortodox de Ioan @h. 'avin spune! $e culmile spiritualittii, pe culmile desvrsirii crestine, marile personalitti duhovnicesti se ntlnesc. )*onfesiunile) - catolici, ortodocsi, vechi orientali, vechi catolici - rmn undeva sub norii deasupra crora se nalt sfintii, a cror rvn se diri.eaz mai mult spre desvrsirea moral si spre ntlnirea cu %umnezeu prin ascez si prin rugciune, situndu-se n dreapta credint prin miracolul urcrii deasupra disputelorF(1G. $' 'erafim Toant n privinta temei respective se exprim n felul urmtor! 'fntul este omul universal, omul total, care nu mai este separat de nimeni si de nimic. n el, toate frontierele, chiar si cele confesionale, sunt depsiteF(9G. 84

$reot prof. I. 6ihlcescu spune! Botezul este deasupra diferentelor confesionale! cel botezat n numele 'fintei ;reimi, poate s apartin indiferent oricrei confesiuni. +l e poarta prin care se ptrunde n crestinismul ntreg si nu n vre-o confesiune oarecare. %e aceea, Biserica noastr nvat c nu e mntuire afar de Botez 0e$tra baptismul nulla salus5, n timp ce Biserica Domano-*atolic zice e$tra ecclesiam nulla salusF(AG. ;ot pericolul acestei teorii const n faptul c ea merge pn la renegarea ntregii eclesiologii ortodoxe care afirm cu trie conditionarea validittii ;ainelor de adevrul de credint si comuniunea euharistic cu unicul ;rup 6istic al lui &ristos care este Biseric. ,u putem face abstractie de aceast legtur ntruct! numai unde este Biserica este +uharistia si numai unde este +uharistia este Biserica - spunea $rintele %umitru 'tniloae F(4G. n acelasi timp $rintele $rofesor %. 'tniloae sublinia faptul c! %ac credinta dogmatic a Bisericii si unitatea ei sunt expresia tririi prezentei deplin mntuitoare a lui &ristos n ea, aceste dogme nu pot fi fcute obiect de tranzactie, cum ar putea fi o credint socotit simpl interpretare a lui &ristos aflat la distant F(:G. ntruct dogmele sunt expresia experientei puterii mntuitoare integrale a lui &ristos prezent n deplintatea lucrrii lui n Biseric, unitatea Bisericii const si n unitatea ei n ;aine si n investirea ei cu o ierarhie unitar svrsitoare a tuturor ;ainelor, fr diferentieri, si propovduitoare a aceleiasi credinte dogmatice. $ropriu-zis de abia prin ;ainele svrsite n mod unitar de membrii celor trei trepte ale preotiei, &ristos cel prezent n Biseric e o realitate exprimat n lucrarea Cui, n mod unitar si deplin. 'ainele sunt credinta dogmatic aplicat si n acelasi timp ele sustin credinta dogmatic. !redinta dogmatic deplin si totalitatea 'ainelor formea& un tot 0subl.n.5 F(7G. 'fintele *anoane nvat! $oruncim s se cateriseasc episcopul sau presbiterul care au primit 0ca valid5 botezul ori .ertfa 0euharistic5 ereticilor. *ci ce fel de mprtsire 0ntelegere5 are &ristos cu -eliar 'au ce parte are credinciosul cu necredinciosul 0II *or.:,(45 - can.A: "postolic F(8G. +piscopul sau presbiterul dac ar boteza din nou pe cel ce are botezul cu adevrat sau dac nu ar boteza pe cel spurcat de ctre eretici 0cei fr credint adevrat5, s se cateriseasc, ca unul care ia n rs crucea si moartea %omnului si nu deosebeste preotii adevrati de preotii mincinosi - can.A7 "postolic F(3G. %ac vreun episcop, sau presbiter sau diacon, va primi a doua hirotonie de la altcineva, s se cateriseasc si el si cel ce la hirotonit, afar de cazul c ar dovedi c are hirotonia 0ntia 5 de la eretici. *ci cei ce sunt botezati sau hirotoniti de unii ca acestia, nu este cu putint s fie nici credinciosi, nici clerici - can.:8 "postolic F12G. "dmitnd valabilitatea ;ainelor din afara Bisericii se extind mult si chiar se desfiinteaz frontierele Bisericii celei adevrate, vzute, una. $rotestantii n mod firesc vor trage concluzia n spri.inul nvtturii lor despre Biserica nevzut, ca singura cea adevrat. Ideea aceasta eretic n esent este afirmat si ntr-o revist teologic romaneasc, n articolul )<nitatea Bisericii n perspectiv ecumenic) 0Ortodoxia, nr. 9, (3795, unde se spune c unitatea Bisericii nu s-a spart, pentru c mprtirea si desprtirea crestinilor se refer numai la ntelegerea si interpretarea Bisericii si a continutului credintei - Isidor ;odoran F1(G. %ar atunci se pune ntrebarea! care este credinta cea adevrat ,u este cunoscut de nici o confesiune 'i interpretrile acestea sunt toate de valoare egal ,u intrm prin aceasta ntr-un relativism fr iesire "utorul citatului de mai dus uit c! O recunoastere teoretic de ctre Biserica Ortodox a ;ainelor svrsite n afar de ea, ar echivala pentru dnsa, cu o renegare a propriei sale constiinte de infaibilitate, ca singura pstrtoare nentrerupt a adevrului revelat si a harului, precum si cu o contrazicere a normelor Bisericii -echi, pe care ea a continuat-o fidel F11G. n acelasi timp recunoasterea ;ainelor din afara Bisericii n ele nsele ar duce n mod inevitabil, la recunoasterea reciproc a confesiunilor si comunittilor ecleziale si deci la acea communio in sacris. %ar aceasta iarsi nseamn relativism si confuzie doctrinar eclezial oficial, .ustificate exclusiv sociologic. 'fintele canoane spun! ,ici un crestin nu se cuvine s prseasc pe martirii lui &ristos si s se duc la pseudomartiri adic la ai ereticilor, sau la cei mai nainte au fost eretici> cci acestia sunt strini de %umnezeu. %eci cei ce vor duce la dnsii s fie anatema - can.3; Baodiceea F19G. ,u se cuvine a primi binecuvntrile ereticilor 0 pine, aghiasm 5, care mai mult sunt absurditti dect binecuvntri - can.3< Baodiceea F1AG. 8:

+piscopul, presbiterul sau diaconul numai de se va ruga mpreun cu ereticii, s se afuriseasc, iar de le va da voie a lucra ca unor clerici, s se cateriseasc - can.;@$postolic F14G. <n teolog rus $. 'vetlov sustine si el teoria c toate crezurile, si mrturisirile de credint cu care se definesc diferitele confesiuni crestine n esentialul lor, sunt la fel. %iferentele dogmatice ar fi exagerate si lipsite de important , si toate comunittile ecleziale eterodoxe ar trebui s fie vzute ca biserici adevrate ale lui &ristos egale cu Biserica Ortodox n har si sfintenie. ;ainele svrsite la eterodocsi, din punct de vedere al lui $. 'vetlov, sunt valide ntru totul si mprtsesc oamenilor acelasi har sfintilor si mntuitor precum si cele svrsite n Biserica Ortodox F1:G. *hiar si presupunnd teoretic c toti eterodocsii mrturisesc acelasi adevr de credint ca si Biserica Ortodox, acest fapt oricum n-ar face din gruprile eretice mdularele ;rupului 6istic a lui &ristos. "devrul fundamental al crestinismului despre ntruparea /iului lui %umnezeu, moartea si nvierea Cui, ntr-adevr, l mrturisesc toti, dar acesta nc nu nseamn nimic. $entru c, precum spune 'fntul "postol Iacob, chiar si demonii cred, si credinta sa au mrturisit-o la fel ca si 'fntul "postol $etru 06atei (:, (:!8,135 dar oare ei sunt n Biserica lui &ristos 'fntul *iprian al *artaginei la nceputul secolului III s-a luptat cu schismaticii ,ovat si ,ovatian n rtcirea crora nu exista nici o dezbinare din punct de vedere dogmatic, dar totusi 'fntul *iprian spune c ei sunt afar de Biseric, nu mai sunt crestini si nu mai sunt cu &ristos. Iat, de exemplu, ce scrie 'fntul *iprian ntr-o 'crisoare adresat lui "ntonian despre ,ovatian! ;u ai dorit, prea iubite frate, ca eu s-ti scriu si despre ,ovatian, ce fel de erezie a introdus el. ' stii doar c nti de toate nu trebuie s ne interesm ce nvat el, atunci cnd el nvat afar de Biseric. Oricine ar fi el, el nu este crestin ntruct nu este n Biserica lui &ristos F17G. Iar n 'crisoare ctre *ornelie 'fntul *iprian spune urmtoarele cuvinte! *um poate s fie cu &ristos acela care nu este cu 6ireasa lui &ristos, nu se afl n Biserica Cui. 'i n fine n tratatul %espre unitatea Bisericii 'fntul *iprian spune celebrele cuvinte! "cela nu poate s aib pe %umnezeu de ;at, care n-are Biseric de mam. 'fntul *iprian refuz categoric tuturor care sunt afara Bisericii Ortodoxe, numele de crestin. %e aceea 'f. *iprian obligatoriu cerea ca novatienii cnd se ntorceau la Biserica-mam, desi erau doar schismatici, s fie primiti cu rebotezare. %e fapt pentru 'f. *iprian, botezul ereticilor si schismaticilor rentorsi la Biseric nu era vzut ca rebotezare ci tocmai ca primul si singurul botez. ,oi - spunea 'f. *iprian n 'crisoare ctre *vint zicem c pe cei care vin de acolo la noi nu i rebotezm, ci botezm 0non rebapti&ari apud nos sed bapti&ari5> pentru c ei nu primesc nimic acolo unde nici nu este nimic. Botezul n afara Bisericii este doar murdara scldare 0sordida et protana tinctio5 - spune 'fntul $rinte n aceeasi scrisoare. "colo nu se curt ci mai mult se intin> pcatele nu se spal ci mai mult se ngreuiaz. "cest fel de nastere nu d fii lui %umnezeu, ci diavolului - /espre unitatea %isericii. Biserica este nfptuirea iubirii lui &ristos, si orice desprtire de Biseric este atentat mpotriva acestei iubiri. mpotriva iubirii pctuiesc la fel si ereticii si schismaticii. "ceasta este ideea principal a tratatului 'fntului *iprian al *artaginei %espre unitatea Bisericii care se mai repet si n alte scrisori si epistole ale acestui 'fnt $rinte. ,u poate s fie al lui &ristos acela care prin viclenie atenteaz iubirea lui &ristos! cel care n-are iubire, n-are nici pe %umnezeu. ,u pot fi cu %umnezeu aceia care n-au vrut s fie n acord cu Biserica lui %umnezeu - %espre unitatea Bisericii. 'fntul Ioan @ur de "ur scriind despre cei ce urmeaz ereticilor si schismaticilor, spune asa! %ac acestia din urm 0ereticii n.n5 mrturisesc dogme contrare a lor noastre, trebuie s nu mai avem cu ei nici o comuniune> dar dac ei cuget la fel ca noi 0schismaticii n.n5 , atunci cu att mai mult trebuie s ne ferim de ei. %e ce $entru c ei sunt n patima iubirii de stpnire... %e ce mi spui - continu 'fntul Ioan @ur de "ur - ) +i au aceeasi credint, ei sunt la fel de ortodocsi ca si noi.) %ac e asa, atunci de ce ei nu sunt cu noi +ste un %omn, o credint, un botez. %ac la ei este bine nseamn c la noi este ru, dac la noi este bine nseamn c la ei este ru. 'pune-mi! oare este suficient c ei si spun ortodocsi, atunci cnd la ei a disprut harul hirotoniei *e folos pot s aib toate celelalte 0taine n.n5 dac nu s-a pstrat cea din urm F18G 87

'inodul local de la *artagina tinut n timpul 'fntului *iprian n anul 14: a dat un singur canon dar care pe drept poate fi socotit ca o capodoper n ceea ce priveste formularea nvtturii Bisericii Ortodoxe despre unitatea Bisericii si ;ainele svrsite n afar de ea. 'fintii $rinti ntruniti la *artagina spun! Iubitilor frati, fiind noi ntruniti n sfat, am citit scrisorile trimise de la voi, n privinta celor care cred c sunt Botezati de eretici, ori de schismatici, si vin la *atoliceasca Biseric, care una este, n care ne botezm si ne renastem. n privinta crora suntem ncredintati c si voi nsiv procednd n acelasi chip pstrati tria canonului %isericii Ecumenice ns fiindc sunteti n comuniune cu noi, si voiti s cercetati aceasta din dragostea obsteasc, nu v punem nainte o socotint nou acum formulat, ci pe cea din vechime cercat cu toat acuratetea si srguinta de naintasii nostri, si pstrat de noi 0subl. n5 , o mprtsim vou, si adugm, hotrnd si acum tot ceea ce cu trie si statornicie totdeauna tinem, c nimeni nu se poate boteza afar de *atoliceasca Biseric> fiindc botezul este unul si se afl numai m *atoliceasca Biseric. * scris este! $e mine m-a prsit , izvorul de ap vie, si si-au spat lor groape guroase, care nu pot tine ap.) 0Iier. 1,(9 5 'i iarsi 'fnta 'criptur vestind nainte zice! ) %eprtati-v de ap strin si s nu beti din izvorul strin.) 0$ilde 4, (4-(:5. 'i se cuvine ca mai nti apa s se curteasc si s se sfinteasc de preot, pentru ca cu nsusi botezul s poat sterge pcatele omului celui care se boteaz. 'i prin proorocul +zechiil zice %omnul! ) 'i v va stropi pe voi cu ap curat si v voi curti pe voi, si voi da vou inim nou, si duh v voi da vou. %eci nu poate curti si sfinti ap cel ce nsusi este necurat , si care nu este %uh 'fnt)0+zechiil 9:,14 5, iar, la ,umere zice %omnul! ) 'i de toate, de care se va atinge cel necurat, necurate vor fi.) 0,um, (3,115. %eci cel ce nu poate lepda pcatele sale proprii, fiind afar de Biseric, cum poate, boteznd, s dea altuia iertare de pcate *ci si nssi ntrebarea, care cum se pune la botez, este dovad adevrului> cci zicnd celui ce se cerceteaz! ) *rezi c primesti iertare de pcate si viat vesnic ) nu zice altceva, dect c aceasta se poate da n *atoliceasca Biseric. /ar la eretici, unde nu este %iseric, e cu neputint a primi iertarea pcatelor 0subl. n5. Si prin urmare aprtorii ereticilor sunt datori sau s schimbe ntrebarea, sau s apere adevrul, dac nu cumva s le atribuie si biseric acelora, despre care sustin c au bote& 0subl. n5. ;rebuie ns ca cel ce se boteaz s se si ung cu 'f. 6ir , pentru ca, primind ungerea, s se fac prtasii lui &ristos> deci ereticul, care nu are nici jertfelnic, nici biseric, nu poate sfinti untdelemnulD prin urmare nicidecum nu poate fi ungere la eretici 0subl. n5. *ci ne este lmurit c la aceia cu nici un chip nu se poate sfinti untdelemn spre lucrarea harului. /iindc suntem datori a sti si a nu ignora c s-a scris! ) <ntdelemn al pctosului s ung capul meu) 0$s!(A25, ceea ce chiar de demult a vestit %uhul 'fnt n psalmi. *a nu cumva, abtndu-se vreunul, si rtcindu-se de la calea cea dreapt, s se ung de eretici, dusmanii lui &ristos. *ci cum se va ruga pentru cel ce s-a botezat cel ce nu este preot, ci sacrileg si pctos, deoarece 'criptura zice c ) %umnezeu pe cei pctosi nu ascult, ci de este cineva cinstitor de %umnezeu si voia Cui o face, pe acela l ascult) 0Ioan, 3, 9(5> prin 'fnta Biseric ntelegem c se d iertare pcatelor> dar cine poate s dea ceea ce el nsusi nu are 'au cum poate svrsi cele duhovnicesti cel ce leapd pe %uhul 'fnt $entru aceasta cel ce vine ctre Biseric este dator a se rennoi, ca s se sfinteasc nluntrul prin sfinti> cci scris este! ) /iti sfinti, precum sfnt sunt +u), zice %omnul 0Cevitic ((,AA - (3,1> 12,75 pentru ca si cel prins de rtcire s se dezbrace si el nainte de aceasta prin Botezul adevrat si bisericesc, fiindc oricare om venind ctre %umnezeu, si cutnd un preot, aflnd-o n rtcire, a czut n scarilegiu. *ci admiterea botezului ereticilor si schismaticilor cuprinde n sine si consimtirea din partea celor botezati de dnsii. /iindc nu poate fi valid n parte> dac a putut s boteze, a putut s dea si pe %uhul 'fnt> de n-a putut, din cauz c este n afar de Biseric, n-are pe %uhul 'fnt si nu poate boteza pe cel ce vine, deoarece botezul este unul, si unul este %uhul 'fnt si una Biserica ntemeiat de &ristos %omnul nostru, fiindc dintru nceput a zis "postolul $etru c ea este ntemeiat pe unitate> prin urmare cele ce svrsesc de dnsii, mincinoase si desarte fiind, toate sunt fr valoare. * nimic nu poate fi primit si ales de %umnezeu dintre cele ce se fac de aceea, pe care %omnul n +vanghelie i numeste vr.masi, potrivnici ai si! ) *el ce nu este cu 6ine, mpotriva mea este, si cel ce nu adun cu 6ine risipeste). 06atei (1, 925. 'i fericitul "postol Ioan, pzind poruncile %omnului a scris mai nainte n epistol! ) "ti auzit c vine "ntihrist, si acum nc s-au fcut multi antihristi.) 0I Ioan 1, (85> drept aceea stim c este vremea cea de pe urm. %intre noi au iesit, dar n-au fost dintre noi. %rept aceea si noi datori suntem a pricepe si a ntelege c vr.masii %omnului, si cei ce se numesc antihristi, nu sunt n stare a da harul %omnului. 'i pentru aceasta noi cei ce suntem cu %omnul, si pstrm unirea cu %omnul, si suntem nzestrati dup vointa Cui, administrnd preotia Cui n Biseric, suntem datori a lepda si a nltura si a dispretui si a socoti ca spurcate pe toate ce le svrsesc potrivnicii lui, adic vr.masii si antihristii. 'i celor care vin de la rtcire si rzvrtire la cunoasterea credintei adevrate si bisericesti s le dm ndeobste taina puterii dumnezeiesti, si a unirii, si a credintei si a adevrului F13G. 88

*onstatm faptul c pe lng ;eoria Damificatilor, despre care am vorbit noi pn acum, n forma ei dur, o seam de teologi ortodocsi ncercnd s gseasc o cale de mi.loc ntre nvttura 'fintilor $rinti pe de o parte si curentul scolastic pe de alt parte au ncercat s elaboreze n gndirea lor o atitudine fata de confesiunile eterodoxe si ;ainele lor care ar mpca toate prtile implicate n aceast disput. "ceast nou atitudine pe care am putea s o numim ;eoria Damificatilor 6oderat desi respinge ideea identittii tuturor confesiunilor crestine n har si sfintenie dar totusi accept valabilitatea ;ainelor la eterodocsi, ntr-o msur mai mare sau mai mic pe msura deportrii lor de Biserica Ortodox n privinta adevrului de credint. "ceast teorie desi ntr-o form mai camuflat dar cu att mai mult si periculoas promoveaz erori teologice foarte grave care n ultima instant duce la acelasi rezultat de dizolvare a Bisericii Ortodoxe ntr-o mas de oameni fr nici o identitate si constiinta confesional. Iat de exemplu cteva citate din diferite lucrri ale printelui profesor %. 'tniloae! *e sunt celelalte confesiuni crestine - pune ntrebarea autorul si nsusi d rspunsul - socotim c ele sunt biserici nedepline, unele mai aproape de deplintate, altele mai deprtate... *onfesiunile neortodoxe sunt desprtminte care s-au format ntr-o anumit legtur cu Biserica deplin si exist ntr-o anumit legtur cu ea, dar nu se mprtsesc de lumina si de puterea deplin a soarelui &ristos. ntr-un fel deci Biserica cuprinde toate confesiunile desprtite de ea, ntruct ele nu s-au putut desprti deplin de ;raditia prezent n ea F92G. ,u putem spune exact ce primesc cei din afar de Biseric n asa zisele lor ;aine. "tta ns credem, c se poate spune, c aceste ceremonii nu sunt numai o form goal de orice continut obiectiv, ci implic ceva ce poate alctui, n unele cazuri mai mult, n altele mai putin, baza pentru o completare si ndreptare a relatiei ce sa initiat ntre omul respectiv si &ristos ... 0*eremoniile din afar de Biseric5 pun si ele pe om ntr-o anumit relatie cu &ristos, se reflect si asupra lor ceva din caracterul ;ainelor F9(G. "ici foarte usor se observ o oarecare contradictie n ceea ce spune $r. $rof. %r. %. 'tniloaie, pe de o parte el foloseste expresia asa - zisele ;aine iar pe de alt parte recunoaste o oarecare obiectivitate n ceremoniile svrsite n afara Bisericii, care pun pe primitorul lor ntr-o oarecare relatie, mai mult sau mai putin deplin cu &ristos. $rintele 'tniloaie ncearc s explice aceast prere, spunnd c exist Biserica n care &ristos lucreaz integral prin %uhul Cui, Biserica care face posibil o iradiere a puterii Cui si dincolo de ea 0...5 F91G. 'au iat un alt citat de.a de la %iacon %r. "ndrei Buraev! Oare putem noi spune c imediat dincolo de granitele canonice ale .urisdictiilor ortodoxe, ncepe pustia, lipsa de har 'au putem noi nega oarecri prezente harice care au izvorul lor tocmai ntr-<na, 'fnt, 'oborniceasc si "postoleasc Biseric desi ceva mai slab, dar totusi hrnesc comunittile religioase aflate n afara Ortodoxiei F99G *itatele de mai sus ne oblig s facem cteva precizri esentiale! nti de toate, gruprile eterodoxe nu se deprteaz de o oarecare ;raditie prezint n Biserica Ortodox 0vezi citatul 92 al $rintelui $rof. %. 'tniloaie de mai sus5. *i ei se rup de nsusi %uhul 'fnt care este prezent si lucrtor prin harul su sfintitor exclusiv n Biserica Ortodox. %uhul 'fnt este $ersoan si Biserica este ;rupul ;ainic al lui &ristos si cu aceste dou realitti poti s ai comuniune ori n mod deplin, ori n nici-un alt fel, .umttile fiind de neimaginat. +ste foarte greu de nteles ce nseamn Biserici nedepline, asa cum se exprim $r. $rof. %r. %. 'tniloaie, precum si existenta harului n.umttit, ndoit sau mptrit. %ac n gruprile eretice eterodoxe lucreaz harul sfintilor si mntuitor, nseamn c ele sunt nluntrul Bisericii celei <na, c de fapt sunt ortodocsi n sensul deplin al acestui cuvnt. "tunci 'fintii $rinti ai Bisericii Ortodoxe care au condamnat si au anatematizat ereziile si pe ereziarhii lor, ar trebui s fie socotiti ca niste rufctori si clctori ai celor mai mari porunci ale lui %umnezeu anume! ca toti s fie una si s v iubiti unul pe altul, precum +u v-am iubit pe voi. $rintele $rofesor Ioan ,. /loca discutnd despre validitatea ;ainelor la eterodocsi se exprim si el n felul urmtor! n privinta schismaticilori, %iserica a introdus de asemenea unele distinctii, dup msur ndeprtrii lor de %iseric 0subl.n5 F9AG. "ceast nvttur eclesiologic nou, n-are nimic comun cu cea ortodox, exprimat de 'fintii $rinti si confirmat de 'inoadele +cumenice. n viziunea teologilor mai sus amintiti, atunci cnd ei iau n discutie )micsorarea) harului, pe msura deprtrii de )sursa) ortodox, harul nu este privit n sensul ortodox, ca o 83

comuniune nemi.locit cu %umnezeu, prin participarea la energiile Cui necreate, ci ca pe ceva separat de %umnezeu *el -iu. ,eoplatonismul lui $lotin a contribuit mult la elaborarea acestei teorii care privea lumea ca pe niste lumini, emanate de divinitate si care slbesc cu ct se deprteaz de izvorul lor> cel mai deprtat punct n care a.ung aceste emanatii luminoase ar fi, conform lui $lotin, cosmosul material. *ea mai mare greseal a acestei teorii, const n faptul c Biserica nu este privat ca un organism integral si viu, ca ;rupul tainic al lui &ristos 6ntuitorul. <n mdular tiat si separat de organism, nceteaz s mai fie un tesut viu, el imediat moare si ncepe s putrezeasc. "propierea mortului de cel viu, nu-l face si pe mort viu nici mcar pe .umtate. O asemnare aparent a unor grupri eterodoxe cu Biserica Ortodox, nu poate s fac din ele al doilea ;rup al 6ntuitorului &ristos. &arul divin este unit cu esenta lui %umnezeu nemprtit, nedesprtit si neamestecat. &arul este etern si absolut, ca si nsusi %umnezeu. ntre esenta lui %umnezeu si har, nu exist nici o distant, nici fizic, nici geografic sau de alt fel. 'i de aceea, nvttura despre harul micsorat sau fragmentele de har, ar avea asadar drept consecint micsorarea %umnezeului nsusi, n nssi esenta sa. *onform nvtturii 'fntului @rigorie $alama, trebuie fcut distinctie ntre esenta divin si energiile necreate divine care nu sunt tot una cu esenta , ns sunt ntr-o strns legtur cu esenta %umnezeirii, sunt nedesprtite de aceasta. %umnezeu lucreaz n lume prin energiile 'ale necreate si atunci ntelegem ct de periculoas este pentru ortodoxie promovarea teoriei despre existenta unor )fragmente) de har ntr-o anume biseric - aceasta nsemnnd c n aceea biseric este manifest, prin harul detinut astfel, numai o parte din %umnezeire. "ceast nvttur gresit pe care noi am numit-o ;eoria ramificatiilor moderat de foarte multe ori este argumentat cu ntelegerea incorect a %reptului *anonic Bisericesc care prevede mai multe forme de primire a ereticilor si schismaticilor n Biserica Ortodox, anume! (5 prin Botez , sau prin iconomie - ca s usureze eterodocsilor venirea la Biserica mam - 15 6irungere 95 $ocinta si lepdarea de eres. Iat cteva citate! %ac Biserica ntr-adevr ar fi fost deplin convins c n schisme si eresuri Botezul nu este valid, atunci cum i-ar fi primit pe schismatici fr botez F94G - spune $rotoiereul, %r. @h. /lorovsSI. 6itropolitul ,icolai Iarusevici 0Biserica Dus5 spune c schismaticii si ereticii deprtndu-se de izvorul hrnitor, ei ca niste crengi rupte din copac, continu s pstreze nluntrul lor umezeal si avnd anumite conditii pot s nverzeasc si chiar s dea roade. 'i ntr-adevr, Biserica Ortodox, recunoscnd Botezul la crestinii eterodocsi, vede diferite grade de deprtare a lor de ;rupul Bisericii F9:G. $atriarhul 'erghie al 6oscovei se exprim n felul urmtor! %ac noi mpreun cu teologii duri si ncptnati 0so stroghimi tercovnicami5 vom spune c afar de Biseric nu exist nici-o ;ain, atunci... iconomia va fi cu totul de nenteles! cum poate un om practic nebotezat s fie socotit ca membru al Bisericii si admis la ;ainele ei, chiar pn la 'fnta mprtsanie inclusiv F97G %ezvoltnd mai departe aceast tem, $atriarhul 'erghie a.unge la urmtoarea concluzie! $rimind de la Biserica Ortodox ceea ce i lipseste, cel convertit si pstreaz toate acele ;aine valide pe care putea s-i dea comunitatea lui eterodox, adic nssi Biserica prin mi.locul acelei comunitti nc nu cu totul deprtate de ea ...F98G +ste foarte usor de nteles c aceast ntelegere gresit a %reptului *anonic nu este altceva dect aceeasi ;eoria Damificatiilor dar ntr-o form mai mascat. $entru c recunoasterea ;ainelor la eterodocsi ntr-o msur mai mare sau mai mic, inevitabil duce la recunoasterea deplin a valabilittii ;ainelor eterodoxe. $rintele $rofesor Ioan ,. /loca n privinta validittii ;ainelor la eterodocsi se exprim n felul urmtor! pentru cntrirea si aprecierea gravittii ereziilor, precum si pentru avizarea la mi.loace care trebuie folosite n scopul primirii lor n Biseric, 'f. *anoane i mpart pe eretici chiar n trei categorii si anume! n eretici care trebuie botezati, ;ainele lor fiind socotite fr de nici o valoare, n eretici care trebuie numai unsi cu 'f. 6ir, ;ainele acestora fiind socotite valide si n eretici, crora nu li se mai administreaz nici mcar ungerea cu 'f. 6ir, ci li se acord numai 'f. mprtsanie, ca semn si mi.loc de primire a lor n comuniunea Bisericii F93G . /oarte gritoare n acest sens sunt cuvintele lui Dobert @ardiner, secretar al comisiei pentru organizarea conferintei crestine mondiale, exprimate n a doua scrisoare adresat "rhiepiscopului de &arcov, "ntonie 0$atriarhia Dus5! ,u cred - spune Dobert @ardiner - c Biserica Ortodox Dus doar din principiu de iconomie 32

primeste n snul ei oameni practic nebotezati. ;eoria iconomiei nu poate s permit ca un pgn sau un evreu s devin crestin fr s fie botezat. Biserica Ortodox nu reboteaz pe romano-catolici, nici nu repet hirotonia asupra clericilor tocmai pentru c ea recunoaste valabilitatea botezului si a hirotoniei lor FA2G. n ceea ce urmeaz vom ncerca s gsim explicatia corect a practicii Bisericii Ortodoxe cnd ea primeste n snul ei pe eterodocsi fr s-i reboteze. nti de toate, dac ;ainele sunt valide si afar de Biserica cea <na, aceasta nseamn c exist mai multe Biserici si atunci trebuie s excludem din *rez, al noulea paragraf ca fiind fr temei si iesit din uz. %oi, dac recunoastem valabilitatea ;ainelor, de exemplu, la romano-catolici, atunci ce .ustificare poate s aib faptul c noi ortodocsii pn azi nu avem cu ei acea communio in sacris. *e ne opreste deci s slu.im mpreun cu ei, s ne mprtsim din acelasi potir ,u a.ungem noi astfel la o confuzie doctrinar extraordinar si contradictie ntre ceea ce spunem si ceea ce facem %isputele aprige n legtur cu modul de primire a ereticilor si schismaticilor la Ortodoxie au izbucnit n Biseric la mi.locul secolului III ntre +piscopul Domei, 'tefan pe de o parte si 'fntul *iprian al *artaginei si /irmilian al *ezareei *apadociei pe de alt parte. $e scurt, spunem c 'tefan al Domei recunostea valabilitatea ;ainei botezului la eterodocsi si ca urmare insista ca n ntreaga Biseric Ortodox de pretutindeni ereticii si schismaticii s fie primiti doar prin punerea minilor deci 6irungere cum se practic azi fr s fie rebotezati. "dversarii lui artau c pozitia lui 'tefan era cu totul lipsit de baza doctrinar. +vident c +piscopul 'tefan recunostea faptul c ereticii nu posed %uhul 'fnt, de altfel n-ar fi cerut punerea minilor prin care tocmai se mprtseau darurile 'fntului %uh. %ar atunci n mod firesc se punea ntrebare cum puteau s boteze cei care n-au pe %uhul 'fnt 'fntul *iprian al *artaginei spunea! *elor care recunosc c toti ereticii si schismaticii nu au pe %uhul 'fnt si neputnd s dea pe %uhul 'fnt totusi pot s boteze, unora ca acestia le spunem c cei care n-au pe %uhul 'fnt nu pot nici a boteza. ' boteze si s dea iertarea pcatelor poate exclusiv cel care are pe %uhul 'fnt. $entru c a ierta pcatele si a sfinti o ap simpl fr %uhul 'fnt nu se poate. "sadar trebuie s alegeti! ori s recunoasteti c acolo unde e botez este prezent si %uhul 'fnt, ori acolo unde lipseste %uhul 'fnt nu este nici botez, ntruct botezul nu e cu putint fr %uhul 'fnt FA(G. %ar ceea ce este foarte important de subliniat este faptul c si 'fntul *iprian, si /irmilian al *ezareei *apadaciei permiteau ca n diferite Biserici locale s existe diferite practici de a primi pe eterodocsi n Biseric, pe primul plan fiind pus importanta pcii si unittii ntre episcopi. +ste clar c 'f. *iprian, fr s recunoasc valabilitatea ;ainelor la eretici si fr s schimbe ceva din nvttura dogmatic ortodox despre unitatea Bisericii credea c ;aina corect svrsit n exterior la eterodocsi si cpta valabilitatea ei, sau altfel spus se umplea de %uhul 'fnt, n momentul n care omul intra n Biserica Ortodox, prin faptul c omul mrturisea dreapta credint si participa la ;rupul tainic al lui &ristos. %eci Biserica are putere s primeasc n snul ei pe un eretic sau schismatic fr s repete ritualul tainei botezului corect svrsit la eterodocsi . *a un argument doveditor ntr-un fel n spri.inul acestei explicatii poate s fie si asa numitul )botez al sngelui) la martiri care introduce pe om direct n Biserica cea cereasc fr s aib loc vreun ritual liturgic. O mrturie foarte important gsim n scrisoarea lui %ionisie "lexandrinul adresat +piscopului Domei, Hist. 'fntul %ionisie povesteste de un credincios din turma lui care tria foarte activ viata religioas nc naintea hirotoniei lui %ionisie ntru episcop. 'i ntr-o zi acel credincios asistnd n Biseric la ;aina botezului si vznd toate amnuntele acestui ritual a venit la 'fntul %ionisie si cu mare plngere si zdrobire a inimii i-a mrturisit c nainte el a fost botezat de eretici, al cror ritual de Botez difer cu totul fat de cel ortodox, ba mai mult contine si blasfemii. %ar cnd acest om s-a convertit la Ortodoxie a fost primit n Biseric fr s fie rebotezat. "sadar acel credincios cu lacrimi pe fat, insistent cerea 'fntului %ionisie s svrseasc asupra lui botezul adevrat dup rnduiala ortodox. %ar iat rspunsul 'fntului %ionisie! +u n-am ndrznit s fac aceasta - scrie lui Hist al Domei - spunndu-i c pentru el este suficient ndelunga comuniune a lui cu Biserica Ortodox, eu nu ndrznesc s pregtesc pe acela care particip la sfintirea darurilor, mpreun cu toti ceilalti rostea )"min), venea la *in, ntindea minile s primeasc hrana sa sfnt, o primea si mult timp se mprtsea cu 'fntul ;rup si 'nge al 6ntuitorului nostru Iisus &ristos. +u i-am poruncit s se linisteasc si cu credinta tare si inima mpcat, n continuare s se apropie de cele sfinte FA1G. %in continutul scrisorii 'fntului %ionisie reiese clar c nici nu se punea problema validittii ;ainelor la 3(

eterodocsi fie c deplin, fie partial. %ar n ceea ce priveste felul de a primi pe eretici n Biseric, el punea accentul pe mrturisirea dreptei credinte si pe comuniunea cu Biserica Ortodox adic pe calitatea de membru al ei. /oarte des unii istorici ai Bisericii <niversale si unii patrologi exprim prerea c n istorie s-a artat c dreptatea a fost de partea +piscopului Domei, 'tefan si nu a 'fntului *iprian al *artaginei. "ceast prere este total gresit. %ealungul istoriei, Biserica Ortodox a preferat si a urmrit practica iconomiei sau de pogormnt n relatiile cu eterodocsi iar nu de acrivie pe care o urmrea 'fntul *iprian. %ar aceasta de loc nu nseamn c a fost schimbat nvttura dogmatic ortodox despre unitatea Bisericii, si c ;ainele ereticilor vreodat au fost vzute ca fiind valide. *a s ne ncredintm de aceasta este suficient s citim prima epistol canonic a 'fntului -asile cel 6are scris la anul 97A si adresat lui "mfilohie +piscopul Iconiei din /rigia. "ceast epistol red cu fidelitate nvttura 'fntului *iprian si a 'inodului din *artagina tinut n anul 14: n privinta nevalidittii ;ainelor n afara Bisericii celei <na. Iat un citat! %ar s-a prut celor din vechime, si de cei mpreun cu *iprian si cu /irmilian al vostru vorbesc, a-i supune pe toti acestia unei hotrri, pe catari si pe encratiti, si pe idroparastati, si pe apotactiti. *ci nceputul dezbinrii s-a fcut prin schism> iar cei ce s-au lepdat de Biseric n-au mai avut harul %uhului 'fnt peste ei, cci a lipsit comuniunea prin ntreruperea succesiunii. *ci cei dinti, care s-au deprtat aveau hirotoniile de la $rinti, si prin punerea minilor peste ei aveau harul duhovnicesc> dar, cei ce sau rupt, devenind mireni, n-au avut nici putere de a boteza, nici de a hirotoni> nici nu puteau da altora harul %uhului 'fnt, de la care ei au czut> pentru aceasta $rintii au hotrt ca botezati de dnsii ca de niste mireni, viind la Biseric, s se curteasc din nou cu adevratul Botez al Bisericii FA9G - can.( 'f. -asile cel 6are. "sadar din citatul de mai sus se vede limpede c 'f. -asile cel 6are n nici-un caz nu admitea existenta ;ainelor valide la eterodocsi. %ar cnd este vorba de modul de a primi pe eretici sau schismatici n Biseric, 'f. -asile admite diferite practici fr ca aceasta s contrazic nvttura dogmatic. /iindc n general unora din "sia, li s-a prut ca din interesul conducerii multora s se primeasc Botezul acestora, fie primit FAAG - spune n continuare 'fntul -asile cel 6are referindu-se la eretici si schismatici amintiti mai sus. %eci nvttura dogmatic ortodox c ;ainele la eretici nu sunt valide nu se schimb ci doar se permite practicarea pogormntului din interesul conducerii multora. %ac 'f. -asile ar fi crezut c ;ainele la eretici sau schismatici sunt valide ntru totul, atunci el categoric ar fi interzis practicarea rebotezului celor convertiti de la dnsii n Biserica Ortodox, ntruct unul este botez 0+f. A,45. %ar asa ceva nu ntlnim nicieri la 'f. -asile cel 6are. n a doua epistol canonic a 'fntului -asile ctre "mfilohie, 'fntul ierarh iarsi insist c encratiti trebuie s fie Botezati din nou! ,oi cu un cuvnt i rebotezm pe acestia > iar dac la voi s-a oprit aceast rebotezare, precum si la romani, pentru oarecare pricin, totusi norma noastr s aib trie... FA4G - can.A7 'f. -asile cel 6are. "sadar nc o dat ne ncredintm c nvttura dogmatic nu se schimb cu nimic. ;ainele ereticilor si schismaticilor sunt nevalide dar n practica primirii lor se admite principiul iconomiei. n epistolele sale canonice 'f. -asile cel 6are mparte pe toti eterodocsi n trei categorii! ereticii, schismaticii si adunrii nelegiuite. %ar aceast mprtire se refer exclusiv la modul cum a fost rupt de Biseric fiecare din gruprile eterodoxe si n nici-un caz la msura de deprtare a lor de ;rupul 6istic al lui &ristos. 'f. -asile spune! 0Botezul5 schismaticilor, 0os eti eS tis eSSlisias onton5 s se primeasc FA:G - can.( 'f. -asile cel 6are. *uvintele grecesti din citatul de mai sus de foarte multe ori sunt traduse - ca al unora care sunt nc n Biseric FA7G. %ar 'fntul ierarh Ilarian ;roitSI sustin c acest mod de a traduce nu este corect. ;raducerea corect dup prerea lui ar trebui s fie asa! care sunt nc 0abia5 din Biseric FA8G. 'i din contextul ntregului canon nu reiese deloc c schismaticii ar fi membrii Bisericii Ortodoxe! cci nceputul dezbinrii s-a fcut prin schisma> iar cei ce s-au lepdat de Biseric n-au mai avut harul %uhului 'fnt - spune n continuare 'f. -asile. *uvintele 'fntului! 0Botezul5 schismaticilor, ca al unora care sunt nc 0abia5 din Biseric, s se primeasc, trebuie s le privim ca referindu-se la schismaticii care nti au fost botezati n Biserica Ortodox si dup aceea au fost atrasi n schism. <nii ca acestia, binenteles, datorit caracterului indelibil al ;ainei 31

Botezului, nu trebuie s fie botezati din nou n cazul revenirii lor la Biseric. %ac cuvintele - os eti e@ tis e@@lisias onton - ar fi nsemnat c schismaticii si mai pstreaz o oarecare apartenent la Biserica Ortodox, atunci adunrile nelegiuite -parasinaghoghai - de ctre 'fntul -asile cu att mai mult ar fi trebuit socotite ca fiind incorporate Bisericii. %ar iat ce spune despre ei 'f. -asile! precum dac cineva fiind gsit n greseal a fost nlturat din slujb, si nu s"a supus canoanelor ci singur si"a atribuit siesi ntietate si slujb, si mpreun cu dnsul au plecat si altii, prsind !atoliceasca %iseric 0subl.n.5, aceasta este adunare ilegal FA3G - can.( 'f.-asile cel 6are. "sadar, dac noi presupunem c schismaticii - sunt nc n Biseric - atunci cuvintele referitoare la adunri ilegale cum c ei au prsit *atoliceasca Biseric ar reprezenta o afirmatie contradictorie. %in continutul canoanelor ( si A7 ale 'fntului -asile cel 6are nu rezult deloc c atunci cnd el accept primirea eterodocsilor n Biseric fr rebotezare, ar fi .ustificat aceast practic dup consideratii dogmatice c unele grupri eterodoxe si-ar pstra o oarecare apartenent la Biserica Ortodox si c ;ainele lor ar avea o oarecare obiectivitate. %ac 'fntul -asile ar fi recunoscut ;ainele svrsite de unii eterodocsi drept valide 0n functie de gravitatea ereziei lor5 atunci el trebuia s se exprime hotrt mpotriva rebotezrii acelor eterodocsi ntruct unul este Botezi. Obiceiul locului nu poate .ustifica nclcarea dogmei Bisericii Ortodoxe despre <nitatea si <nicitatea Bisericii ca loc al lucrrii harului 'fntului %uh prin ;aine. %e aici rezult c 'fntul -asile cel 6are admitnd primirea eterodocsilor fr rebotezare n nici-un caz nu considera Botezul svrsit de unii eretici drept valid, de altfel el nsusi practicnd primirea lor prin rebotezare, ar fi czut sub grava pedeaps a canonului A7 apostolic. +piscopul sau presbiterul dac ar boteza din nou pe cel care are Botez cu adevrat ... s se cateriseasc, ca unul care ia n rs crucea si moartea %omnului - can.A7 "postolic F42G. %ac practica bisericeasc ar fi fost .ustificat de consideratii dogmatice, dac primirea ereticilor sau schismaticilor fr rebotezare ar fi nsemnat apartenenta lor la Biserica Ortodox si validitatea ;ainelor svrsite n afar Bisericii, dac validitatea ;ainelor ar fi fost conditionat de gradul deprtrii ereticilor de adevrul de credint, atunci Biserica trebuia s precizeze clar, care grad de rtcire deprteaz de Biserica )fatal) fcnd ;aine nevalide. %ar nici-o hotrre sau precizare n acest sens nu exist F4(G. n concluzie iat ce ne nvat prima epistol canonic a 'fntului -asile cel 6are! Biserica este <na si numai ea detine plintatea darurilor 'fntului %uh. Oricine, n orice fel s-ar desprti de ea - prin erezie, schism sau adunare nelegiuit - pierde prtsia cu harul divin. %e aceea ;ainele svrsite afar de Biseric nu pot s aib nici o validitate haric. ,umai din considerri de iconomie bisericeasc, pentru usurarea procesului de venire a eterodocsilor la Biserica mam se permite nerepetarea ritualului botezului svrsit corect exterior n comunitatea eterodox F41G. ,u pentru c ;aina a fost valid n ea nssi ci pentru c ea capt valabilitate prin mrturisirea de credint ortodox adevrat si intrarea n comuniune cu Biserica lui &ristos F49G. ' oprim atentia noastr asupra *anonului 34 al 'inodului -I +cumenic! ... pe arieni si pe macedonieni si pe novatienii care-si zic lorusi catari si stngaci ... i primim dnd zapise 0scrisori5 si dnd anatemei toat erezia car nu cuget cum cuget sfnta soborniceasc si apostoleasc a lui %umnezeu Biseric, pecetluindu-i, adic ungndu-le mai nti cu 'fntul 6ir, fruntea si ochii si nrile si gura si urechile si pecetluindu-i pe ei zicem! ) $ecetea %arului %uhului 'fnt.) ... Iar nestorienii si eutihienii si severienii, si cei veniti din erezii asemenea 0acestora5 trebuie s fac zapis si s dea anatemei erezia lor, si pe ,estorie si pe +utihie, si pe %ioscor, si pe 'ever si pe ceilalti nceptori ai unor astfel de erezii, si pe cei ce cuget cele ale lor si toate ereziile artate mai nainte si asa s se mprtseasc cu 'fnta *uminectur F4AG. %ac presupunem c ereziile si schisme treptat - treptat se deprteaz de Biseric si n functie de gravitate a rtcirii lor Biserica recunoaste sau nu ca fiind valide ;ainele svrsite n diferite grupri eterodoxe, atunci canonul 34 al 'inodului -I +cumenic ni se prezint ca fiind ceva contradictoriu sie nsusi. ,ovatienii au fost doar schismatici si pentru ei n afar de anatematizarea rtcirii lor, se cere si svrsirea ;ainei mirungerii. ,estorienii, eutihienii si severienii desigur sunt eretici si pentru primirea lor se cere doar anatematizarea ereziei si mrturisirea dreptei credinte fr s fie unsi cu 'fntul 6ir. $revederile acestui canon nu se explic altfel dect prin iconomia bisericeasc si n nici-un caz c 'fintii $rinti ar fi recunoscut valabilitatea ;ainelor la unii 39

din eterodocsi ierarhiznd gravitatea ereziilor lor. Ca fel se explic si hotrrea *anonului :8 al 'inodului al optulea local de la *artagina din anul A(3. "cest canon spune! '-a hotrt ca s trimit scrisori ctre sinepiscopii nostri, si mai ales ctre fratele nostru "nastasie de pe scaunul apostolic 0Doma5. +l stie c "frica are nevoie de pace. nsisi fostii clerici, donatisti, care s-au convertit si ar voi s vin la soborniceasca Biseric, ar putea fi primiti de episcopii sobornicesti n slu.ba de clerici, dac acesta ar contribui la unirea tuturor crestinilor. ;ot asa s-a procedat si n trecut n mai multe Biserici ale "fricii unde a odrslit acest eres. $rin aceasta nu se dezleag cele hotrte de sinodul de peste mare 0Italia5, ci ca s se usureze unirea celor ce vor s vie la soborniceasca Biseric. ntotdeauna trebuie s se urmreasc unitatea ecumenic si folosul mntuirii sufletelor n toate locurile. 'inodul de peste mare 0Italia5 este mpotriva primirii clericilor n aceeasi demnitate, dar noi tinem seama c mntuirea este dat pentru toti. "stfel, dac cei ce s-au hirotonit de donatisti, vin la soborniceasca Biseric, nu vom proceda dup sinodul italian, ci noi i vom primi n demnitatea clerical pentru a se face unirea soborniceasc a Bisericii F44G - can.:8 *artagina. $entru 'inodul de peste mare donatismul a fost o problem strin si sinodalii puteau s-si permit practica mai riguroas fat de donatisti. $e cnd pentru "fricani donatismul a fost o mare ispit. %e aceea episcopii ntruniti la *artagina aplic principiul iconomiei hotrnd ca cei apartinnd clerului convertiti de la donatisti s fie primiti n slu.ba conform rangului lor ierarhic. $rin aceasta nu se dezleag cele hotrte de sinodul de peste mare - precizeaz sinodalii din *artagina, ntruct din punct de vedere dogmatic el este corect, ;ainele ereticilor si schismaticilor nu sunt valide - ci numai ca s se usureze unirea celor ce vor s vie la soborniceasca Biseric. "ltfel acest canon nu poate fi explicat n nici un fel. n acelasi sens se explic si canonul (1 al sinodului local de la Duis-<rbnisi din anul ((29 0$atriathia @eorgian5! ;oti cei care de la hulitoare de %umnezeu erezie a hacetarilor, care sunt armenii, vin la dreapta si curata credint si se unesc cu 'fnta si 'oborniceasc Biseric anatematiznd spurcata erezia monofizit, monofelit si monoenergist, amestectoare n &ristos a divinului si umanului si nedeosebitoare n +l nici pe %umnezeu, nici pe Om, ci nvttoare nebuneste unei amestecturi strine> pentru toti acestia hotrm ca s fie botezati cu totul precum pgnii, pentru c si n alte mari Biserici am gsit fcndu-se asa, precum, de exemplu, este 6area $atriarhie a "ntiohiei si toate Bisericile supuse ei n tot Orientul F4:G. "sadar pe cnd 'inodul -I +cumenic prin canonul 34 hotreste primirea anticalcedonienilor dor prin ;aina $ocintei, sinodalii georgieni de la anul ((29 hotresc ca acestia s fie primiti exclusiv prin rebotezare. Iarsi, aici vedem nc o dovad faptului c atunci cnd un 'inod hotreste primirea eterodocsilor doar prin 6irungere sau chiar prin ;aina $ocintei, acestei practici niciodat nu i s-a dat interpretarea dogmatic precum c ;ainele svrsite la acei eretici ar fi valide si c acea comunitate eterodox si-ar pstra o oarecare legtur sau apartenent invizibil la Biserica Ortodox. %in acest punct de vedere sunt foarte gritoare cuvintele canonului (9 al 'inodului de la Duis-<rbnisi! ... fiecare om drept-mritor este ;emplul lui %umnezeu> ... dar fiecare om ru-mritor sau ne-mritor este templul dracului 0un comentator necunoscut la marginea manuscrisului a scris despre armeni ti vorbeste5 F47G. n ceea ce priveste pe romano-catolici aici este de spus c de-a lungul veacurilor Biserica aplica n practic diferite moduri de primire a lor! prin rebotezare, prin mirungere si prin pocint. 'unt mai multe mrturii care arat c de.a din secolul HII mai multe Biserici Ortodoxe locale practicau rebotezarea celor care se converteau de la romano-catolicism. "sa se proceda n *onstantinopol, Dusia, 'erbia, desi paralel existau si unele exceptii. %e exemplu ,ifon +piscop al ,ovgorodului din Dusia primea pe romanocatolici prin mirungere. <n mare canonist tot din secolul HII ;eodor Balsaman cerea un minimum pe care apusenii s-l ndeplineasc! lepdarea de ereziile lor si ;aina $ocintei F48G. "l patrulea 'inod local din Cateran 0(1(45 precizeaz c dup cderea Domei din Biserica Ortodox grecii au nceput s practice primirea latinilor prin rebotezare, practic care se mentine si n secolul HIII. Ca rusi de asemenea n secolul HIII si HI- catolicii erau primiti prin rebotezare. 'inodul local din *onstantinopol din anul (A8A hotrste ca romano-catolicii s fie primiti nti lepdndu-se de 3A

rtcirile lor iar dup aceea s fie unsi cu 'fntul 6ir. 'fntul 6arcu al +fesului referindu-se la canonul 7 al 'inodului II +cumenic spune c latinii sunt primiti n Biseric prin mirungere la fel precum n vechime se primeau alti mari eretici - arieni, macedonienii, sabelienii etc. "stfel 'fntul 6arcu +feseanul arat c si latinii sunt eretici F43G. ncepnd din secolul H-, la rusi, din contra se nrdcineaz practica rebotezrii romano-catolicilor convertiti la Ortodoxie. "ceast practic este confirmat si de un 'inod local din 6oscova n anul (:12. n anul (:1( $atriarhul 6oscovei si a toat Dusia, /ilaret, a dat o circular special prin care obliga rebotezarea belorusilor greco-catolici n cazul ntoarcerii lor la Biserica Ortodox .ustificnd aceast hotrre prin cuvinte! intruct ei sunt botezati de ctre apostatul care se roag pentru papa F:2G. 'inodul local de la 6oscova din anul (::7 hotrste s adopte practica primirii catolicilor conform hotrrii 'inodului din *onstantinopol din (A8A anume prin mirungere. %ar n practic, pn la nceputul secolului H-III, la 6oscova latinii se primeau tot prin rebotezare, pn la anul (7(8 cnd mpratul a toat Dusia, $etru cel 6are, prooccidental prin formare, cu forta impune practica primirii catolicilor doar prin pocint. Biserica Ortodox Dus din Biev care prin unele practici se deosebea fat de cea din 6oscova, ncepnd din secolul H-II cade sub puternica influent a teologiei apusene scolastice. 6itropolitul Bievului $etru 6ovil este primul ierarh si teolog din istoria crestinismului ortodox care afirm validitatea ;ainelor svrsite afar de Biserica Orodox cea <na. n 6olitfelnicul tiprit n anul (:A: la Biev de ctre sus amintitul 6itropolit despre luterani si calvini este scris! $e acestia a i boteza n nici-un caz nu se cuvine, ntruct botezati sunt F:(G. %ar despre catolici scrie! $e acestia nu numai nu i botezm, dar si unsi cu 6irul de.a fiind s nu i mai mirungem din nou F:1G. ;ot acolo 6itropolitul filocatolic $etru 6ovil continu asa! %ar cel care ndrzneste s repete aceste 'finte ;aine, sacrilegiu face, si pe &ristos a doua oar l rstigneste si huleste F:9G. "sadar 6itropolitul $etru 6ovil este primul ierarh ortodox care vechii practici Bisericii Ortodoxe de iconomie i-a dat interpretarea dogmatic precum c ;ainele svrsite de ctre eterodocsi ar fi valide n ele nsele astfel prelund teza scolastic dup care se face totala abstractie de svrsitorul ;ainei cernd doar respectarea formei si materii ;ainei precum si intentia svrsitorului. +ste interesant de vzut cum aceast prere gresit a persistat n teologia rus de-a lungul secolelor n mod special n scolile teologice din Biev si 'anSt-$eterburg. Iat de exemplu ce spune manualul de %rept *anonic tiprit la Biev n anul (8A8! )O perioad de timp a fost neclaritate n privinta Catinilor si $rotestantilor, pn la timpul lui $etru I cel 6are, cnd aceast problem a fost rezolvat de ctre $astorii nostri si $atriarhul de la *onstantinopol 0vezi circular de la 7 feb. (7(35. %e atunci Biserica noastr primeste pe crestini eterodocsi care nu au 6irungere 0Cuteranii si *alvinii5 prin 6irungere, dar pe cei care au aceast ;ain - prin 6rturisire si 'fnta mprtsanie n Biserica noastr dup ce s-au lepdat de credinta anterioar. $oate s fie respectat si ;aina &irotoniei la Domano*atolici). F:AG 6anualul de %rept *anonic tiprit n anul (817 la 'anSt-$etersburg foarte pe scurt spune! $e *alvini, Cuterani si alti Deformatori nu i botezm, ci dup lepdarea lor doar i ungem cu 'fntul 6ir. 0'crisoarea $atriarhului Ieremie de *onstantinopol de la (1 august (7(8. 'i circular de la (( martie(71:5 F:4G. Biserica greac din *onstantinopol n timpul $atriarhului Biril - n anul (74: hotrste ca cei care vin la Ortodoxie de la confesiunile apusene s fie primiti ca necurtiti si nebotezati 0os anieroAs @ai abaptistons5. n acelasi timp se aminteste c Biserica cea adevrat si apostolic este <na si numai aceast Biseric are ;aine adevrate. %ar botezul ereticilor care nu este conform predaniilor apostolice este ap simpl 0Adata anonita5 F::G. $idalionul grecesc alctuit n a doua .umtate a secolului H-III numeste botezul romano-catolicilor pseudo botez 0pseAdo nAmon baptisma5 F:7G. Cund drept adevrate consideratiile unor teologi ortodocsi, c atunci cnd Biserica Ortodox primeste pe eterodocsi fr rebotezare, aceasta ar fi de fapt recunoasterea oficial de ctre Biserica Ortodox a Botezului valid n acea confesiune eterodox. "tunci cum trebuie s privim la toate aceste fapte istorice nsiruite mai sus 34

/aptul ca Biserica Ortodox n diferite timpuri primea pe romano-catolici cnd prin rebotezare, cnd prin 6irungere si cnd doar prin ;aina $ocintei oare nseamn aceasta c Biserica Ortodox o dat recunostea validitatea ;ainelor lor si alt dat nu Oare nseamn aceasta c Domano-*atolicismul vreodat a fost vzut ca o parte integrant a Bisericii lui &ristos celei <na $resupunnd c romano-catolicii au ;ainele valide 0sau cel putin ;aina Botezului5 aceasta nseamn c mii de ierarhi si clerici ortodocsi care primeau si mai primesc pe catolici prin rebotezare ncalc al zecelea punct al *rezului ortodox! 6rturisesc un Botez spre iertarea pcatelor. %ac este asa, atunci mii de slu.itori ai Bisericii conform *anonului A7 "postolic trebuie s fie caterisiti ca unul care ia n rs crucea si moartea %omnului si nu deosebeste preotii adevrati de preotii mincinosi. Decunoastera de ctre Biserica Ortodox validittii ;ainei Botezului ntr-o comunitate eterodox sau alt aceasta automat nseamn si recunoasterea validittii a tuturor celorlalte si ;aine a +uharistiei n primul rnd. $entru c %uhul 'fnt nu poate s lucreze doar ntr-o singur ;ain si n altele nu. "tunci faptul c Biserica Ortodox nu primeste pe romano-catolici n comuniune euharistic si pierde orice explicatie. %ac apusenii se mprtsesc cu acelasi ;rup si 'nge al 6ntuitorului &ristos, atunci ce ne mai opreste s ne mai mprtsim din acelasi potir cu ei %iferente de rit ar putea fi lsate de o parte. "sadar, a accepta c ;ainele la eterodocsi ar fi valide, aceasta nseamn o confuzie doctrinar grosolan care poate s aib ca urmare nimicirea Bisericii Ortodoxe. $entru c recunoasterea valabilittii ;ainelor la eterodocsi obligatoriu presupune si comuniunea euharistic cu confesiunile respective. %ar comuniunea euharistic deplin precedat si bazat pe unitatea sau comuniunea n credint, este o recunoastere total a unei Biserici n cealalt, nu n minimum su comun, ci n maximalismul fiecruia. ... %eci, comuniunea euharistic plenar nu poate avea loc dect ntr-o singur Biseric. %ar aceasta nseamn realizarea mai nti a comuniunii plenare n credint, adic n adevrul dumnezeiesc revelat, ncredintat de &ristos, prin "postolii Bisericii 'ale F:8G. $racticarea de.a a intercomuniunii de ctre toate Bisericile protestante traditionale ntre ele, de ctre Bisericile anglicane cu Bisericile sau mai exact denominatiunile ecleziale iesite din rndul lor, de ctre Bisericile protestante cu Bisericile anglicane si denominatiunile crestine ale acestora din urm, si chiar de ctre Biserica Domano-*atolic cu unele Biserici protestante 0luteran ndeosebi5 ca ospitalitate euharistic, din ratiuni ecumeniste, nu constituie pentru Biserica Ortodox un argument pentru favoarea intercomuniunii, ci dimpotriv, un motiv n plus si puternic pentru respingerea acesteia F:3G. Intercomuniunea implic admiterea validittii si eficientei ;ainelor din afara Bisericii, coborrea ;ainelor Bisericii la treapta de simple simboluri, disocierea dintre ;aine si credinta Bisericii, relativizarea credintei Bisericii, relativizarea +uharistiei, ca plinitudine a Bisericii, si n sfrsit, relativizarea calittii si identittii ecleziale plenare care se bazeaz pe succesiunea apostolic de credint si har F72G. n legtura cu acest subiect iat ce spune un manual de %rept *anonic tiprit n anul (321 la "cademia ;eologic din 6oscova! n felul n care noi ntelegem Biserica, intr si acea esentiala caracteristic a ei, c ea este <na, precum si adevrul de credint. %ac de fapt exist mai multe comunitti crestino-religioase, care mai mult sau mia putin difer ntre ele n dogm si cult, atunci relatiile ntre ele pot fi exclusiv negative! pentru c, fiecare din aceste confesiuni, considerndu-se ca unica biseric a lui &ristos astfel neag autenticitatea celorlalte. %e aceea din punct de vedere bisericesc nu poate s existe toleranta religioas 0veroterpimost5, nteleas ca recunoastere a unei biserici de ctre alta, precum nu pot fi recunoscute de drept adevrate dou principii contradictorii. ... %e aceea nici-o confesiune nu permite credinciosilor si indiferenta comuniune cu membrii altei confesiuni sau asa zis communicatio in sacris. O astfel de comuniune n vechime se numea la noi foarte caracteristic dublocredinciosie 0dvoeverie5, adic recunoasterea a dou biserici diferite de drept adevrate F7(G. Decunoasterea validittii ;ainelor la eterodocsi si ca urmare intercomuniunea euharistic constituie un pericol de dizolvare a Bisericii Ortodoxe, a unittii de credint si de ncetare a +uharistiei, cum constat nu numai teologii ortodocsi de orientare patristic, ci si chiar si unii teologi catolici de buna credint. %e exemplu *ardinalul $aul @ouIon atentioneaz! %ac marea multime se dezintereseaz de ecumenism, adeptii nversunati ai intercomuniunii risc s se detaseze de Bisericile lor respective pentru a veni s creeze practic o 3:

nou Biseric zis )ecumenic) 0...5. 'e naste pericolul unei a treia Biserici, ntre cele dou, distinct si separat de Bisericile crestine. Dezultatul paradoxal al intercomuniunii ar putea fi nu de a reduce diviziunile, ci de a le mri. n snul celei de-a treia Biserici, acordul nu ar fi dect aparent, fiecare putnd continua s profeseze propriile sale optiuni sub masca unei unanimitti artificiale F71G. n anul (314, teologul si scriitorul @ala @alaction declar c n relatiile cu alte confesiuni este nevoie de o rigorioas contabilitate dogmatic F79G. "stzi, cnd unii teologi ecumenisti sunt contaminati cu diferite idei eterodoxe, aceast necesitate a devenit si urgent. "ceast riguroas contabilitate dogmatic este necesitat si de redactarea unor texte teologice comune, care trebuie s exprime credinta apostolic si patristic F7AG precizeaz n zilele noastre $rintele $rofesor ,icolae -. %ur. "sadar, Biserica Ortodox n nici un caz nu poate s accepte recunoasterea valabilittii ;ainelor svrsite la eterodocsi. Ditualul care se svrseste n diferite comunitti ecleziale aflate afar de Biserica cea <na este doar o form goal, lipsit de orice continut obiectiv. $ractica Bisericii Ortodoxe de primire a eterodocsilor fr s repete ;ainele de initiere 0Botezul, 6irungere5 are explicatie exclusiv n iconomia bisericeasc, este practica de pogormnt ca s usureze eterodocsilior procesul de venire la Biserica mam. %ar aceast practic de iconomie obligatoriu presupune respectarea conditiei ca forma exterioar a ;ainei svrsite n comunitatea eterodox s fi fost respectat corect. "tunci acea form goal a ;ainei capt valabilitate sau altfel zis se umple de %uhul 'fnt din momentul n care omul mrturisind dreapta credint apostolic intr n comuniune cu ;rupul 6istic al lui &ristos - Biserica primind ;aina $ocintei si ;aina +uharistiei. n ncheierea acestui capitol s citm cuvintele 'fntului Ierarh si 6rturisitor Ilarion ;roitSi! ,u exist crestinism, nu exist &ristos, nu exist har, nu exist adevrul, nu exist viat, nu exist mntuire, nimic nu exist n afara Bisericii, si toate acestea exist exclusiv ntr-o singur Biseric cea <na# F74G +++. C"NCB-J++ n *uvntul nainte la cartea $r. $rof. %r. %umitru $opescu, Ortodoxie si *atolicism, $rea /ericitul $rinte $atriarh ;eoctist spunea! 'ecolul al HH-lea va rmne n istoria crestinismului ca secolul n care a aprut si s-a dezvoltat miscarea ecumenic. 'chimbarea radical pe care miscarea ecumenic a adus-o n cuprinsul lumii crestine, const n faptul c ea a determinat Bisericile crestine s treac de la politica confruntrii, care se ocup de deosebirile dintre diferitele confesiuni crestine, la o politic de reconciliere, animat de dorinta de a descoperi elementele de convergent doctrinar, pentru ca astfel s poat psi pe calea unittii crestine F7:G. /r ndoial c acesta este drumul pe care trebuie s-l parcurg att Biserica Ortodox ct si celelalte confesiuni crestine, calea cunoasterii reciproce, a dialogului sincer si a dorintei de a fi ntru "devr, adic de a fi cu &ristosul cel -iu. Cucrarea de fat si propune tocmai acest scop. "nume acela de a prezenta, n lumina autenticei ;raditii rsritene, pozitia Bisericii Ortodoxe, din punctul de vedere al %reptului *anonic Bisericesc, asupra ;ainelor la diversele confesiuni si denominatiuni crestine. Orice lucrare de %rept *anonic Bisericesc recunoaste o anume rigurozitate, proprie demersului exact al cercetrii .uridice. "stfel marele teolog si canonist romn $rintele $rofesor Civiu 'tan n legtura cu subiectul nostru, spune transant c nvttura Bisericii Ortodoxe din primul mileniul exprimat prin texte canonice, impune considerarea ca nevalide a tuturor tainelor cari se svrsesc n afara Bisericii Ortodoxe fie de ctre eretici, fie de ctre schismatici ... *a urmare, dac ar fi s urmeze norma pe care o indic aceast nvttur si canoanele corespunzetoare, atunci ar trebui ca n cazul cnd orice neortodox ar dori s intre n Biseric, botezul nici unuia s nu mai fie socotit valid. %e asemenea, cnd ar dori s intre n Biserica ortodox vreun cleric neortodox, indiferent din care Biseric sau confesiune, acesta ar trebui s fie nti botezat si apoi hirotonit, bine nteles n cazul c ar urma s fie admis n cler... n nici un caz, dup cum am mai spus, Biserica nu poate declara valid, nici chiar prin iconomie 0subl.n.5, o lucrare sau o tain a vreunui eretic sau schismatic, atta timp ct el nu a intrat mcar n tinda ei F77G. %atorit acestui specific al %reptului *anonic Bisericesc, poate c un oarecare grad de acrivie rzbate si din 37

aceste pagini. %ar aceasta nu trebuie dect s ne ntreasc n dorinta sincera de cutare, de sondare a posibilittilor de exprimare a "devrului Develat n celelalte teologii occidentale. Orice cercetare a canoanelor ;raditiei noastre rsritene este un prile. de a iesi mai mbogtiti si mai bine orientati dogmatic asupra adevrului de credint. *anoanele Bisericii ortodoxe sunt un segment viu al tezaurului inestimabil pe care ni l-au lsat 'fintii $rinti. *anoanele bisericesti sunt plmnul prin care respir Biserica, pentru c ele filtreaz si purific aerul duhovnicesc al Bisericii de tot ceea ce este strin nvtturii bimilenare a ei. %e aceea, pozitia noastr legat de ;ainele eterodocsilor are ca miez nvttura $rintilor, pe care rezumndo marele teolog liturghist romn $rintele $etre -intilescu spune! O recunoastere teoretic de ctre Biserica Ortodox a ;ainelor svrsite afar de ea, ar echivala pentru dnsa, cu o renegare a propriei sale constiinte de infaibilitate, ca singura pstrtoare nentrerupt a adevrului revelat si a harului, precum si cu o contrazicere a normelor Bisericii -echi 0subl.n.5, pe care ea a continuat-o fidel F78G. *unoasterea corect a pozitiei Bisericii 'obornicesti fat de ;ainele altor confesiuni crestine, fundamentarea ecleziologic temeinic a dialogului ecumenic actual, sunt sansele cele mai sigure pentru a depsi impasul n care a a.uns acum miscarea ecumenic, dificultti pe care le recunosc deopotriv si ncearc s le depseasc mpreun att confesiunile apusene ct si Biserica Ortodox din Dsrit. $entru atingerea acestui scop, teologul ortodox, n activitatea sa ecumenic, trebuie s aib ca punct de plecare convingerea c! +xist ... o legtur organic ntre doctrin si ;aine F73G. %e aceea! *omuniunea euharistic confirm si ncoroneaz unitatea de credint a celor ce se mprtsesc mpreun din acelasi $otir, dar ea nu mentine si nu restabileste unitatea de credint, fr vointa acelora de a realiza aceast unitate, sau atta vreme ct cei ce practic comuniunea euharistic nteleg s-si pstreze deosebirile lor de credint ... ntre comuniunea euharistic, comuniunea n credint si comuniunea ecle&ial e$ist o legtur indestructibil, fiecare implicnd pe celelalte dou, si fcut posibil de celelalte dou 0subl.n.5 F82G. *anoanele Bisericii Ortodoxe rmn asadar un instrument perpetuu actual, singurul n stare s ne cluzeasc spre roadele cele bune si plcute lui %umnezeu ale activittii clericilor, monahilor si mirenilor n Biseric. +le ne vor feri att de exagerrile si extremele neproductive, ct si de compromisuri doctrinare. 'i asa precum subliniaz $rea /ericitul $rinte $atriarh ;eoctist! "vem convingerea c astfel vom psi temeinic pe calea unittii voite de %omnul nostru Iisus &ristos si numai astfel vom nainta ctre unitatea spiritual de care are nevoie +uropa de astzi si de mine. Eorile celui de al treilea mileniu trebuie s ne gseasc mai aproape de unitatea pe care o cutm F8(G. B+BB+":($'+,.
(.Biblia sau 'fnta 'criptur, ;iprit sub ndrumarea si cu purtarea de gri. a $rea /ericitului $rinte ;eoctist $atriarhul Bisericii Ortodoxe Domne, cu aprobarea 'fntului 'inod. 'ocietatea Biblic Interconfesional din Domnia. 1./loca, "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,., *anoanele Bisericii Ortodoxe, note si comentarii, 'ibiu, (339. 9.'achelarie, Ieromonah ,icodim, $ravila bisericeasc, +ditat de $arohia -alea $lopului, Tud. $rahova, (333. A.6ilas, %r. ,icodim, *anonele Bisericii Ortodoxe insotite de comentariiI, vol.I, ;raducerea fcut de <ros Bovincici si %r. ,icolae $opovici, "rad, (392. 4.6ilas, %r. ,icodim, *anoanele Bisericii Ortodoxe insotite de comentarii, vol,II, ;rducerea fcut de <ros Bovincici si %r. ,icolae $opovici, "rad, (39:. :.%olidze, $rof. I, Bartuli 'amartlis %zeglebi, tomi III, 'aeclesio 'aSanondeblo %zeglebi 0HI-HIH ss.5, 0n limba georgian5,+d. )6etniereba), ;bilisi, (372. 0;rad. titlului n romneste! 6onumentele %reptului @eorgian, vol.III, 6onumentele %reptului *anonic Bisericesc 0sec.HI-HIH5 . 7./loca, "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,., %rept *anonic Ortodox, legislatie si administratie bisericeasc, vol.II, +IB6BOD, Bucuresti, (332. 8.EapisSi po terSovnomu zaSonovedeniu, 0n limba rus5, - universitetsSoi tipografii, Biev, (8A8. 3.@hinevsSi, "ssesor, Bole.sSi 'eSretar 'viateisego 'inoda IaSov, Oglavlenie EaSonam @reSorossiisSiia ;erSvi, 0n limba rus5, sinodalnoi tipografii, 'anStpeterburg, (817. (2.$avlov ".'. Easlu.enni $rofesor 6osSovsSogo ImperatorsSogo <niversiteta, Burs ;erSovnogo $rava, 0n limba rus5, 'viato;roitSaia 'erghieva Cavra, (321.

38

((.%ur, $ret $rof. %r. ,icolae -., %ocumentul de la Cima 0B+65 si evaluarea sa teologic, n )6itropolia 6oldovei si 'ucevei), CHII, (38:, nr.(-1, p.A:-48. (1.'tan, $reot $rof. %r. Civiu, 'uccesiunea apostolic, n )'tudii Deologice), (344, nr.4-:, p.924-919. (9.Dadu, $reot Cector %umitru @h., *aracterul ecleziologic al 'fintelor ;aine si problema comuniunii, n )Ortodoxia), (378, nr.(-1. (A.-intilescu, $reot $etre, Biserica Ortodox si hirotoniile anglicane, n )Ortodoxia), I, (3A3, nr.(. (4.;udoran Isidor, <nitatea Bisericii n perspectiva ecumenic, n )Ortodoxia), (379, nr.9. (:.*unescu, $reot @h., @ala @alaction, precursor al ecumenismului actual, n )Biserica Ortodox Domn), CHHHIH, (37(, nr.4-:. (7.'tniloae, $reot $rof. %r. %umitru, ,umrul tainelor, raporturile ntre ele si problema ;ainelor din afara Bisericii, n )Ortodoxia), -III, (34:, nr.1, p.(3(-1(4. (8.'tniloae, $reot $rof. %r. %umitru, %in aspectul sacramental al Bisericii, n )'tudii ;eologice), H-III, (3::, nr.3-(2. (3./lorovsSI, $rotoierei @heorghi, O granitah ;erSvi, 0n limba rus5, n )Turnal 6osSovsSoi $atriarhii), (383, nr.4. 12.'tniloae, $reot $rof. %r. %umitru, ;eologia %ogmatic Ortodox, vol.1, +IB6BOD, Bucuresti, (337. 1(.$opescu, $reot $rof. %r. %umitru, Ortodoxie si *atilicism, +d, )Domnia *restin), Bucuresti, (333. 11.Bria, $reot $rof. %r. Ion, ;ratat de teologie dogmatic si ecumenic, +d. )Domnia *restin), Bucuresti, (333. 19.Bria, $reot $rof. %r. Ion, %estinul Ortodoxiei, +IB6BOD, Bucuresti, (383. 1A.'avin, Ioan @h., 6istica si "scetica Ortdox, *u un cuvnt nainte de %r. "ntonie $lmdeal 6itropolitul "rdealului, 'ibiu, (33:. 14.Toant, $' 'erafim, *teva gnduri despre ecumenism, n )$orunca Iubirii), revista de spiritualitate ortodox, (338, nr.4. 1:.'erafim, "rhimandrit 0"lexiev5, 'erghie "rhimandrit 0Tazad.iev5, Ortodoxia si +cumenismul, 6nstirea 'ltioar, (337. 17.Buraev, %iacon "ndrei, -zov +Sumenizma, 0n limba rus5, +d. )Blagovest), 6oscova, (338. 18.Ilarion, "rhimandrit 0;roitSi5, &ristianstva net dez ;erSvi, 0n limba rus5, +d. )$ravoslavnaia Beseda), 6oscova, (33(. 13.'erghii $atriarh, Otnosenia $ravoslavnoi ;erSvi S otdelivsimsia ot nee obsestvam, n )$ravoslavie i eSumenizm! %oSument i material (321-(338), 0n limba rus5, 6oscova, (333. 92.Iarusevici, 6itropolit ,icolai, DussSaia $ravoslavnaia ;erSovi i ecumenicesSoe dvi.enie, n )$ravoslavie i eSumenizm> %oSument i material), 0n limba rus5, 6oscova, (333. 9(.'vetlov, $.I., &ristiansSoe veroucenie v apologheticesSom izlo.enii, 0n limba rus5, ed. a 9-a, Biev, (3(2, vol.(, p.128-123. 91.*omisia ;eologic a $atriarhiei @eorgiene, +rezii +clesiologice n 'ecolul HH! (5 nvttura despre existenta harului mntuitor n afar granitelor canonice a Bisericii Ortodoxe, 15 asa zis ;eoria Damificatilor).81 0n limba georgian5, Buletin de Informatie nr.9, ;bilisi, (338. 99.'oborul "rhieresc Tubilar al Bisericii Ortodoxe Duse, $rincipiile /undamentale ale Delatiilor Bisericii Ortodoxe Duse /at de +terodoxie, 0n limba rus5, pagina meb! mmm.russian-orthodox-church.org.ru 0serviciul de comunicatii a departamentului relatiilor externe a $atriarhiei Duse5. Note biblio&rafice ( $r.Cect. %umitru @h.Dadu, *aracterul eclesiologic al 'fintelor ;aine si problema comuniunii 0tez de doctorat5, n )Ortodoxia),nr.(-1, (378, p.993. 1 ncepnd din anul (337,din activitatea *6B s-au retras Bisericile locale! $atriarhia Ierusalimului 0retras unilateral cu peste un deceniu nainte5, $atriarhia Dusiei 0din structurile de conducere si active5, $atriarhia @eorgiei, a 'erbiei si a Bulgariei. 9 $r. %unitru @h.Dadu, op.cit., p.942. A $r. $rof. %r. Ion Bria ;ratat de ;eologie %ogmatic si +cumenic, +ditura )Domnia *restin), Bucuresti, (333, p. 1(4, 1:2. 4 $r. $rof. Civiu 'tan, 'uccesiunea "postolic, n )'tudii ;eologice),nr.4-:, (344,p.92:. : %r. ,icodim 6ilas, *anoanele Bisericii Ortodoxe nsotite de comentarii vol.(,partea(,trad.<ros Bovincici si dr. ,.$opovici, "rad,(392 prefata de trad. dr., ,.$opovici, p.-I. 7 "rhim. 'erafim "lexiev, "rhim. 'erghie Tazad.iev, Ortodoxia si +cumenismul, 6nst.'ltioara, (337, p.((8. 8 %e exemplu $r. $rof. %r. Ion Bria, n cartea )%estinul Ortodoxiei), editat la +IB6BOD, Buc.(383, scrie urmtoarele! femeile sufer cel mai mult deoarece, datorit unor traditii din epoci istorice de declin pastoral, datorit unor interpretri confuze si nerealiste ale canoanelor valabile n alt mediu cultural si social 0subl.n.5, le este interzis accesul n locurile si actele sfintitoare, sunt excluse de la anumite organisme parohiale, nu obtin usor permisiunea s propovduiasc si s evanghelizeze. - p.(22. n ultimii ani, Bisericile Ortodoxe au ncercat s considere cu mai mult spirit critic unele aspecte ale traditiei canonice de odinioar, aspecte care nu mai au o semnificatie ma.or pentru spiritualitatea de azi 0subl.n.5. - p.(2(. *are este autoritatea Bibliei si chiar a ;raditiei, cnd unele practici rituale si atitudini canonice, cu privire la femeie si mam, nu tin seama de nvttura si exemplul lui Iisus &ristos 0subl.n.5. n ce msur practica ritual este aici fidel sau consecvent spiritului +vangheliei "cesta este un domeniu n care se pot observa )inconsecvente teologice), sau contradictii sistematice 0subl.n.5. - p.17( 3 %r.,icodim 6ilas,op.cit., p.4. (2 Ibidem, *uvnt nainte, de $' dr. @r.*omsa "rdeanul p.III (( I. Barmiris, I Orthodoxos +SSlisiologhia, 0n limba greac5, "tena-(379, p.1A1-1A9, apud $reot $rof. %r. %umitru 'tniloae, ;eologia %ogmatic Ortodox, +IB6BOD, vol.1, Bucuresti-(337, p.(79. (1 Ioan @h. 'avin, 6istica si "scetica Ortodox, cu un cuvnt nainte de ctre $' %r."ntonie $lmdeal 6itropolitul "rdealului, 'ibiu -(33:, p.3. (9 $' %r. 'erafim Toant 6itropolit al @ermaniei si al +uropei *entrale, *teva @nduri %espre +cumenism, n )$orunca Iubirii) revista de spiritualitate ortodox, nr.4, (338, p.((. (A $r. $rof. I. 6ihlcescu, Ca ;heologie sImboliVue, Bucarest-(391, p.(2(, apud $reot Cector %umitru @h. Dadu, *aracterul ecleziologic al 'fintelor ;aine si problema *omuniunii, n )Ortodoxia), nr.(-1, (378, p.949 la not. (4 $reot $rof. %r. %umitru 'tniloae, op. cit., p.(72. (: Ibidem, p.(7A.

33

(7 Ibidem, p.(74. (8"rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca, *anoanele Bisericii Ortodoxe, note si comentarii, 'ibiu-(339, p.99. (3 Ibidem, p.99. 12 Ibidem, p.A1. 1( Isidor ;udoran, <nitatea Bisericii n perspectiv ecumenic, n )Ortodoxia), nr.9, (379, p. 11 $r. $etre -intilescu, Biserica Ortodox si hirotoniile anglicane, n )Ortodoxia), nr.(, (3A3, p.(24. 19 "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca, op.cit., p.114. 1A Ibidem, p.11A. 14 Ibidem, p.91. 1: $.I. 'vetlov, &ristianscoe veroucenie v apologheticescom izlo.enii, 0n limba rus5, ed a 9-a, Biev, (3(2, vol.(, p.128-123. 17 ;oate citatele din operele 'fntului *iprian al *artaginei prezentate n aceast lucrare sunt luate din cartea! "rhimandrit Ilarion 0;roitSi5, &ristianstva net bez ;ercvi, 0n limba rus5, +d. $ravoslavnaia beseda, 6oscva-(33(. 18 'fntul Ioan @ura de "ur, Omilia la +pistola ctre +feseni, apud "rhimandrit Ilarion 0;rotSi5, op. cit., p.:(. 13 "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca, op. cit., p.(8(-(89. 92 $reot $rof. %r. %umitru 'tniloae, op. cit., p.(7:. 9( $reot $rof. %r. %umitru 'tniloae, ,umrul ;ainelor, raporturile ntre ele si problema ;ainelor din afara Bisericii, n )Ortodoxia), -II, nr.1, (34:, p.1(1. 91 Ibidem, p.1(1. 99 %iacon "ndrei Buraev, -zov +cumenizma, 0n limba rus5, 6oscva, (338, p.A8. 9A "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca, %rapt *anonic Ortodox, legislatie si administratie bisericeasc, vol.1, +IB6BOD, Bucuresti(332, p.((4. 94 $rotoiereu @heorghi /lorovsSi, O granitah ;ercvi, n )Turnal 6oscovscoi $atriarhii), 0n limba rus5, (383, nr.4, p.71. 9: 6itropolit ,icolai Iarusevici, Dusscaia $ravoslavnaia ;ercov i ecumenicescoe dvi.enie, n )$ravoslavie i ecumenizm! %ocument i material (321-(338), 0n liba rus5, 6oscva-(333, p.(3A. 97 $atriarh 'erghi, Otnosenia $ravoslavnoi ;ercvi S otdelivsimsea ot nee obsestvam, n )$ravoslavie i ecumenizm! %ocument i material (321-(338), 0n limba rus5, 6oscva-(333, p.83. 98 Ibidem, p.(2:. 93 "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca, %rept *anonic Ortodox ... , p.((4. A2 "rhimandrit Ilarion 0;roitSi5, &ristianstva net bez ;ercvi, 0n limba rus5, ed. $ravoslavnaia beseda, 6oscva-(33(, p.:3. *orespondenta ntre Dobert @ardiner si "rhiepiscopul "ntonie al &arcovului s-a purtat n anii (3(4-(3(:. A( Ibidem, p.7A-74. A1 Ibidem, p.78. A9 "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca, *anoanele Bisericii Ortodoxe ... , p.9A2. AA Ibidem, p.9A2. A4 Ibidem, p.97A. A: Ibidem, p.9A2. A7 Ibidem, p.9A2. A8 "rhimandrit Ilarion 0;roitSi5, op. cit., p.81. A3 "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca, op. cit., p.9A2. 42 Ibidem, p.99. 4( "rhimandrit Ilarion 0;roitSi5, op. cit., p.89-8A. 41 n Biserica Ortodox s-a stabilit ca o conditie minim pentru acceptarea primirii eterodocsilor n Biserica fr rebotez, faptul dac acea comunitate eterodox practic botezul prin ntreit scufundare n ap cu rostirea formulei! 'e boteaz robul lui %umnezeu 0,5 n numele ;atlui, "min, si al /iului, "min, si al 'fntului %uh, "min, acum si pururea si n vecii vecilor "min. 49 "rhimandrit Ilarion 0;roitSi5, op. cit., p.89. 4A "rhidiacon $rof. %r. Ioan ,. /loca, op. cit., p.(4:. 44 Ieromonah ,icodim 'achelarie, $ravila bisericeasc, +ditat de $arohia -alea $lopului, Tud. $rahova-(333, p.(7A. 4: $rof. I. %olidze, Bartuli 'amartlis %zeglebi, tomi III, 'aeSlesio 'aSanondeblo %zeglebi 0HI-HIH ss.5, @amomtemloba-)6etniereba), ;bilisi-(372, gv.((3. 0n rom.! 6onumentele %reptului @eorgian, vol. III, 6onumentele %reptului *anonic Bisericesc 0sec.HI-HIH5, +d.-)6etniereba), ;bilisi-(372, p.((3.5 47 Ibidem, p.(12. 48 "rhimandrit Ilarion 0;roitSi5, op. cit., p.32. 43 Ibidem, p.3(. :2 Ibidem, p.34. :( Ibidem, p.38. :1 Ibidem, p.38. :9 Ibidem, p.38. :A EapisSi po ;ercovnomu Eaconovedeniu, Biev-(8A8, - universitetscoi ;ipografii, %ozvoleno ot '. $iterburgsSogo Bomiteta %uhovnoi ;enzur. ;enzor $rptoierei "ndrei OSunev, p.1:2. :4 "ssesor, Bole.sSi 'ecretar 'veateisego 'inoda Iacov @hinevsSi, Oglavlenie EaSonam @recorossiischia ;ercvi, 0n limba rus5, 'inodalnoi ;ipografii, 'anStpeterburg-(817, p.(24. :: "rhimandrit Ilarion 0;rotSi5, op. cit., p.38. :7 Ibidem, p.33. :8 $reot Cector %umitru @h. Dadu, op. cit., p.9:4. :3 Ibidem, p.9A(. 72 Ibidem, p.9A(.

(22

7( $rof. ".'.$avlov, Burs ;ercovnogo $rava,0n limba rus5, 'viato-;roitSaia 'erghieva Cavra-(321, p.4(4. 71 *ardinal $aul @ouIon, archeveVue de Dennes, C intercommunion est-elle possible , $aris-/ribourg, +ditions 'aint $aul, (37:, p.((1-((9. 79 $reot @h. *unescu, @ala @alaction, precursor al ecumenismului actual, n )Biserca Ortodox Domn), CHHHIH, (37(, nr.4-:, p.::2. 7A $reot "sist. %r. ,icolae -. %ur, %ocumentul de la Cima 0B+65 si evaluarea sa teologic, n )6itropolia 6oldovei si 'ucevei), CHII, nr.(-1, (38:, p.48. 74 "rnimandrit Ilarion 0;roitSi5, op. cit., p.4(. 7: $reot $rof. %r. %umitru $opescu, Ortodoxie si *atolicism, +d. Domnia *restin, Bucuresti-(333, p.3. 77 $reot $rof. %r. Civiu 'tan, 'uccesiunea "postolic, n )'tudii ;eologice), (344, nr.4-:, p.91(, 919. 78 $reot $rof. %r. $etre -intilescu, Biserica Ortotox si hirotoniile anglicane, n )Ortodoxia), I, (3A3, nr.(, p.(24. 73 $reot $rof. %r. %umitru 'tniloae, %in aspectul sacramental al Bisericii, n )'tudii ;eologice), H-III, (3::, nr.3-(2, p.447. 82 $reot Cector %umitru @h. Dadu, *aracterul ecleziologic al 'fintelor ;aine si problema comuniunii, n )Ortodoxia), (378, nr.(-1, p.9:7. 8($reot $rof. %r. %umitru $opescu, op. cit., p.(1. 81 &otrrile acestei *omisii ;eologice $atriarhale au fost oficial aprobate de ctre 'fntul 'inod al Bisericii @eorgiene pe data de 8 octombrie (338.

P("P-N, #+!C$(,$ ,C-#,N+CC " N"-C ,CB,!+"B":+,H

de Printele Ale$ie Csutasvili

$robabil c unele dintre cele mai controversate teme abordate n discutiile legate de miscarea ecumenic sunt! succesiunea apostolic, existenta harului mntuitor si sfintitor si n afara Bisericii, precum si problema comuniunii ntre credinciosii eterodocsi si ortodocsi. %orinta dup unitatea vizibil a tuturor confesiunilor crestine, pare s fi devenit astzi o preocupare esential a Bisericilor si comunittilor membre n *onsiliul +cumenic al Bisericilor. "cest deziderat rmne n esent mobilul principal pentru care - cel putin, conform declaratiilor participantilor nsisi la reuniunile la reuniunile ecumenice - au loc periodic ntlniri, consultri reciproce, se adopt declaratii comune etc. Ierarhia ortodox, cu diferite prile.uri si n repetate rnduri a fcut precizarea esential c! )unitatea n credint, n nvttur, trebuie s precead pe aceea a comuniunii, adic mprtsirea din acelasi $otir.) F(G *u alte cuvinte, comuniunea euharistic presupune ca o conditie sine Vua non, existenta succesiunii apostolice si la acea comunitate crestin cu care o anume Biseric Ortodox local, parte a Bisericii sobornicesti, initiaz practica unei comuniuni )in sacris). *u toate aceste precizri teoretice, n ultimul timp ns, dorinta de unitate cu orice pret a dat nastere unui entuziasm usor si fr consistent doctrinar, )care crede c poate nmuia si modela realittile prin cldura lui sentimental. F1G, sau unui spirit conciliarist, care alunec n atitudine tranzactionist. "cesta din urm ncearc unele compromisuri doctrinare asupra unor realitti si chiar erezii care au dus la desprtirea Bisericilor. "desea compromisul doctrinar al )minimului dogmatic) este explicabil prin faptul c )n gndirea multor teologi ecumenisti, diferentele n materie de credint au mai mult determinare istoric si sociologic) F9G dect strict dogmatic> se face adesea disociere ntre un &ristos al istoriei si &ristos al credintei, printr-o elasticitate si un relativism accentuat si nepermis n adevrul de credint al Bisericii. <nitatea vizibil a Bisericii, este privit de curentul ecumenist mai mult ca )o problem determinat n primul rnd sociologic si apoi teologic.) FAG %e ce sustinem aceste afirmatii M $entru c sporeste concluzia ecleziologic atunci cnd toate comunittile ecleziale si denominatiunile crestine si revendic pentru ele nsele calitti ecleziale depline si egale ca membre ale *onsiliului +cumenic al (2(

Bisericilor, fr a tine seama nti de toate de succesiunea apostolic, singura garantie a existentei sau nu n acel loc a Bisericii adevrate. M $entru c admiterea intercomuniunii si practicarea acesteia, nseamn a admite faptul c si n celelalte comunitti ecleziale lucreaz acelasi %uh 'fnt ca si n Biserica ortodox si c n consecint ar avea si ele har mntuitor si sfintitor. ,icieri n scrierile $rintilor Bisericii nu se ntlneste vreo referire asupra unei atari )contorizri) a pezentei harului la gruprile eterodoxe> cci opinia ndeobste rspndit de gnditorii ecumenisti este c fiecare grupare eterodox ar detine fragmente sau mcar )o und) de har, pe msura apropierii sau deprtrii de adevrul credintei pstrat deplin n Ortodoxie. <rmnd asadar aceast cugetare rtcit, ne ntrebm atunci ct anume procentual din sacramentele oferite de eterodocsi ar fi ;rupul %omnului si ct anume ar fi simpl materie *ugetarea ecumenist introduce asadar n gndirea teologic prezenta unor asa-numite )zone gri) n care este si nu este Biserica lui &ristos. $rintii Bisericii nicicnd nu au lsat s se nteleag aceasta> ei au precizat c acolo unde se pstreaz succesiunea apostolic este Biserica iar acolo unde succesiunea apostolic nu exist, nu putem vorbi dect de o grupare eterodox. %in pcate, tendinta curentului ecumenist actual este de a reduce succesiunea apostolic la simpla notiune de succesiune fizic a unor episcopi ntr-un anume scaun episcopal. 'pre exemplu se afirm adesea c romanocatolicii au succesiunea apostolic> conteaz ns simpla succesiune istoric a episcopilor n scaunul Domei pentru a vorbi de o autentic succesiune apostolic, sau mai conteaz si altceva *eea ce conteaz n mod esential , dar este trecut cu vederea de ecumenisti , este pstrarea nentrerupt a nvtturii de credint celei adevrate, fr de care succesiunea apostolic sacramental nceteaz. %espre aceasta gsim referiri nc de la scriitori bisericesti mai vechi. "stfel , &egesip arat c )n cazurile tuturor succesiunilor episcopale si n fiecare cetate 0Doma si *orint pe care el le-a cercetat, n.n.5 se pstreaz si dreapta credint)F4G. ;ertulian n )%e praescriptione haereticorum) arat clar c ereticii, desi si confectionaser liste de episcopi cobornd pn la 'fintii "postoli, )ncercrile lor rmn zadarnice, pentru c nu pot dovedi si prin credint aceast succesiune.) ;ot el arat c scornirile ereticilor nu au nici cea mai mic sustinere n nvtturile "postolilor si nici ale urmasilor acestora, episcopi ca $olicarp al 'mirnei ori *lement Domanul, rnduiti chiar de ctre 'fintii "postoli. F:G 'fntul Irineu de CIon arat si el c acolo unde s-a pstrat succesiunea apostolic, s-a pstrat credinta cea adevrat si c )se poate demonstra pe firul succesiunii apostolice, de la episcopii asezati de ctre "postoli pn n vremea noastr 0sec. II, n.n.5 c nimeni n-a nvtat si n-a cunoscut nvtturile ereticilor) F7G. ;ot 'f. Irineu de CIon , vorbind despre 'f. $olicarp al 'mirnei, arat c el a fost nu numai instituit de "postoli ca episcop n 'mirna, ci a pstrat cele primite )de la "postoli pe care le-a si predat Bisericii si care singure sunt adevrate)> n mod vdit 'f. Irineu pomeneste si de ;raditia Bisericii predonosit nou de la "postoli, garantia succesiunii apostolice n Biseric! )"postolii, n afar de cele scrise, au lsat si o traditie pe care au transmis-o celor crora le-au ncredintat bisericile.) F8G 'i +usebiu de *ezareea n a sa faimoas )Istorie a Bisericii) scris n 7 crti, vorbeste mult despre succesiunea apostolic, pe care o opune ca arm a adevrului crestin, tuturor ereticilor, acestia din urm neputndu-se luda cu aceast succesiune. 'f. *iprian al *artaginei este n mare msur preocupat de unitatea Bisericii> temelia pe care st biserica este aceea a unittii de credint! )aceast unitate a fost transmis de %omnul prin "postoli, urmasilor acestora, episcopilor.) F3G n cadrul sinodului de la *artagina din anul 14:, 'f. *iprian se pronunt n canonul care-i poart numele, asupra pierderii transmiterii harului de ctre eretici si deci asupra ncetrii succesiunii apostolice la acestia. ;ainele svrsite de ctre eretici nu mai sunt valide! ),imeni nu poate boteza n afara catolicestii Biserici, fiindc botezul este unul si se afl numai n catoliceasca 0universala, n.n.5 Biseric F...G la eretici unde nu este Biseric, e cu neputint a primi iertarea pcatelor. 'i prin urmare, aprtorii ereticilor sunt datori ... s apere adevrul, dac nu cumva le atribuie si Biseric acelora despre care sustin c au botez. F...G +reticul care nu are .ertfelnic, nici Biseric, nu poate sfinti untdelemn> prin urmare nicidecum nu poate fi ungere cu mir la eretici F...G *ci admiterea botezului ereticilor si schismaticilor presupune acceptarea rtcirilor la care au consimtit cei crora li s-a mprtsit acest fel de botez. Botezul ns nu poate fi valid n parte> dac a putut s boteze, a putut s dea si pe %uhul 'fnt> de n-a putut, din cauz c este afar de Biseric, n-are pe %uhul 'fnt si (21

nu poate boteza pe cel ce vine , deoarece botezul este unul si unul este %uhul 'fnt si una Biserica lui &ristos %omnul nostru ... %rept aceea si noi datori suntem a pricepe si a ntelege c vr.masii %omnului 0ereticii5 nu sunt n stare a da %uhul %omnului. 'i pentru aceasta, noi cei ce suntem cu %omnul, si care pstrm unirea cu %omnul si suntem nzestrati dup vointa lui, suntem datori a lepda si a nltura si a dispretui si a socoti ca prihnite pe toate cele ce le svrsesc potrivnicii Cui, adic vr.masii si antihristii.) "ceeasi prere asupra ncetrii transmiterii harului la ereticii ce nu mai sunt n Biseric o are si /irimlian al *apadociei care i scrie ntr-o epistol 'fntului *iprian!)+reticii care s-au desprtit de Biserica lui %umnezeu, nu pot avea putere sau har, ntruct toat puterea si tot harul este n Biseric.) F(2G 'f. -asile cel 6are exprim si el foarte categoric c succesiunea apostolic 0nsemnnd nti de toate succesiunea transmiterii harului5 nceteaz acolo unde se introduc inovatii n credint. n cunoscuta sa epistol ctre "mfilohie de Iconiu scris la anul 97A, cuprins ntre cele (4 canoane ce ni s-au pstrat sub numele lui, 'f. -asile afirm despre botezul pepusienilor! )cei vechi au hotrt s se primeasc acel botez, neabtndu-se ei ntru nimic de la credint). %in momentul n care apar ns abateri dogmatice, botezul lor nu mai poate fi considerat valid, )cci nu sunt botezati cei ce nu s-au botezat ntru cele predonosite nou.) n continuare 'f. -asile adaug! )Iar cei ce s-au lepdat de Biseric n-au mai avut harul %uhului 'fnt peste ei, cci a lipsit comunicarea lui prin ntreruperea succesiunii. F...G *ei ce aveau hirotoniile de la $rinti, prin punerea minilor peste ei aveau harul duhovnicesc, dar cei ce s-au rupt 0de Biseric prin erezie5 devenind mireni, n-au avut putere nici de a boteza, nici de a hirotoni, nici nu puteau da altora harul %uhului 'fnt, de la care ei au czut> pentru aceasta, $rintii au hotrt ca cei botezati de dnsii ... viind la Biseric s se curteasc din nou cu adevratul botez al Bisericii.) 0*an I al 'f. -asile cel 6are5 ntreruperea succesiunii de credint duce inevitabil la ntreruperea succesiunii harice, nct tainele svrsite de eterodocsi nu sunt valide. $rimirea eterodocsilor n Biseric se face prin rebotezarea mirenilor si hirotonirea din nou n cazul clericilor acestora. "cest lucru reiese si din hotrrile urmtoare ale Bisericii sobornicesti! *an A:, A7, :8 "post> *an 7 'in II +c.> *an 34 'in ;rulan, etc. Iat spre exemplu ct de lmurit se exprim textul *an :8 "postolic! )%ac vreun episcop sau prezbiter sau diacon, ar primi de la cineva a doua hirotonie, s se cateriseasc si el si cel care l-a hirotonit, fr dac numai ar dovedi c de la eretici are hirotonia. /iindc cei ce sunt botezati sau hirotoniti de ctre unii ca acestia, nu pot fi nici credinciosi 0mireni5 nici clerici.) %ac noi, ortodocsii, am admite c fr succesiune n credint ar putea exista succesiunea sacramental, ar nsemna s acceptm c %umnezeu ar ngdui ca printr-o preotie valid, prin puterea harului, s se rspndeasc toate rtcirile. $rezenta harului la eretici ar nsemna c 6ntuitorul ngduie folosirea acestuia de ctre cei ce nu iubesc, ci ursc Biserica> ar nsemna ca harul preotiei s fie folosit spre consacrarea, ntrirea si binecuvntarea pcatului. *um a primit atunci Biserica Ortodox pe cei care si manifestau dorinta de a reveni la snul ei n general, Biserica Ortodox a primit pe eterodocsi n trei moduri! 0(5 prin acrivie 0prin Botez 5 sau 015 fcnd uz de principiul iconomiei. %up prerea economistului ,. 6ilas, aceast iconomie era fie )partial) 0adic prin 6irungere5, fie )total) 0cnd se fcea primirea penitentului prin ;aina $ocintei si ab.urarea eresului.5 F((G *aracteristica general pentru cei primiti fcnd uz de acrivie, era c acestia proveneau din eresuri ce atacau nssi dogma 'f. ;reimi, sau - asa cum se ntlnea mai ales n primele veacuri ale crestinismului amestecau crestinismul cu pgnismul sau erau secte iudaizante. Iar prin iconomie partial 06irungere5 ori total 0ab.urarea ereziei5, Biserica i-a primit pe cei care acceptau n general dogma 'f. ;reimi dar greseau n alte puncte doctrinare. %up (24A si (4(7, Biserica Ortodox s-a vzut pus n fata a dou categorii de eterodocsi! a catolicilor si a diverselor ramuri protestante. *a atitudine fat de acestia, fiecare Biseric Ortodox local s-a prevalat de traditia de libertate avut n materie de iconomie. "stfel, pn la (A8A, Bisericile grecesti au primit pe catolici prin iconomie partial 0mirungere 5 sau chiar total 0ab.urarea eresului si pocint5. %in (744, de pe vremea $atriarhului *hiril al --lea al *onstantinopolului, 'inodul din *onstantinopol decide primirea catolicilor prin Botez, cci! )Botezul latinilor se numeste n chip mincinos cu acest nume> acesta nu este botez 0...5 ci numai splare obisnuit F...G $entru aceasta, noi nu zicem c pe latini i rebotezm, ci c-i botezm F...G Catinii sunt nebotezati 0...5 cci ei nu svrsesc botezul prin afundarea de trei ori, cum s-a transmis de la nceput n Biserica Ortodox prin 'f. "postoli.) F(1G (29

Ca (874, patriarhul *onstantinopolului permite totusi mitropolitului "tenei uzul iconomiei. %ar la (878 se porunceste rebotezarea , nct pn astzi romano-catolicii sunt primiti prin Botez n Biserica greac. n privinta luteranilor si calvinilor, grecii au oscilat - la inceputul sec. H-III, sub patriarhii *onstantinopolului *iprian I si Ieremia III se practica primirea lor prin ungerea cu 'f. 6ir. %up (774 si protestantii ca si armenii sunt botezati. n Biserica Ortodox Dus, pn n sec HII catolicii erau primiti prin mirungere, apoi dup (AA(, pn la (::7 prin rebotez. $entru ca 'inodul de la 6oscova din (::7 s decid primirea lor prin mirungere. %e la (7(8, luteranii si calvinii sunt primiti si ei prin mirungere. "stzi, Biserica Ortodox Dus primeste prin penitent pe! catolici, ce au primit mirungerea la ei> armenii si anglicanii ce au primit si ei formal mirungerea n confesiunea lor> iar prin mirungere pe! protestanti precum si pe acei catolici, armeni si anglicani care nu primiser mirungerea n confesiunea lor. F(9G "stzi Biserica Ortodox @regorian primeste pe romano-catolici prin mirungere 0practicnd iconomie5 ns pe armenii monofiziti prin botezare 0acrivie5. "sadar, diversele Biserici ortodoxe locale au procedat si procedeaz diferit pentru primirea eterodocsilor n snul lor> si aceasta n functie de dou criterii! 0(5 existenta exterioar a formei canonice a ;ainelor svrsite n mod formal corect la eterodocsi> 015 interesul misionar al Bisericii locale sau al Bisericii n general. %up multi autori, criteriul prim este vzut ca un )criteriu fix) care face posibil iconomia iar criteriul al doilea ca un )criteriu variabil), ce transform sau nu aceast eventualitate a iconomiei n realitate. %e aceea, o Biseric local nu reproseaz alteia comportarea diferit fat de eterodocsi, F(AG cnd fat de acestia se poate aplica nu numai acrivia, ci si iconomia, existnd tocmai acest criteriu fix. *eea ce dorim noi s artm aici este c acrivia si iconomia sunt aplicate de Biseric, privind numai modul primirii ereticilor si schismaticilor si ,< c ar avea si acestia n vreo msur har mntuitor si sfintitor. ;oate ;ainele din afara Bisericii, chiar dac s-a respectat forma exterioar a svrsirii lor, sunt goale de orice continut, ns Biserica, prin iconomie, atunci cnd socoteste c este spre interesul ei superior si mntuirea noilor veniti, le poate umple pe unele de substant, de continut F(4G. "ceasta este prerea general si a teologilor greci, n special dup (744 cnd patriarhul *hiril al --lea a dispus rebotezarea catolicilor> asa interpreteaz iconomia si &r. "ndrutsos F(:G si ". '. "livizatos F(7G. I. Barmiris F(8G socoteste c orice Botez din afara Bisericii este nevalid, dar recomand ca romano-catolicii, vechii catolici, luteranii si calvinii s fie primiti doar prin ;aina 6irungerii, iar sectantii prin rebotezare> schismaticii se vor primi numai pe baza unei mrturisiri de credint si pocint. %e aceeasi prere este si reputatul teolog romn Civiu 'tan care arta! )n nici un caz, biserica nu poate declara valid, nici chiar prin iconomie, o lucrare sau tain a vreunui eretic sau schismatic, atta timp ct el nu a intrat mcar n tinda ei.) F(3G nc mai putem ncadra n aceast categorie de teologi si pe $r. $rof. %. 'tnilooaie care vede iconomia ca pe o exceptie de la regul si nu ca pe o rnduial care poate fi aplicat oricnd si oricum ci numai n conditii speciale apreciate de Biserics astfel, )Biserica poate revoca oricnd modul iconomiei aplicat unor eterodocsi, dar sunt eterodocsi crora nu le poate aplica dect modul acriviei.) F12G Iconomia si acrivia sunt asadar cele dou brate ale Bisericii prin care ea primeste la snul ei, dup porunca iubirii, pe cei nstrinati. Iubirea pe care o manifest Biserica este starea de druire si primire reciproc. n aceast iubire, care st temeinic si se hrneste din fundamentul dogmatic, se petrece un fapt paradoxal! Biserica este o realitate definit prin granite determinate, dar n acelasi timp ea e prezent prin lucrarea ei si dincolo de granitele ei. %esigur c dincolo de granitele ei canonico-dogmatice, Biserica nu poate fi prezent ca realitate mntuitoare si sfintitoare 0asa cum sustin gnditorii ecumenisti adepti ai teoriei ramificatiilor 5, cu ;aine valide, pentru c altfel limitele Bisericii s-ar lrgi ntr-un mod nepermis. *i vorbim de lucrarea Bisericii dincolo de aceste granite canonic, ntelegnd exclusiv prin aceasta chemarea Bisericii adresat eterodocsilor si rugciunile fcute de Biseric pentru ca si acestia s cunoasc si s vin la adevr. "ceasta este si opinia categoric a $r. $rof. %. 'tniloaie! )Biserica lucreaz n mod deplin si mntuitor numai asupra membrilor ei, dar ntr-un fel chemtor si atractiv lucreaz si asupra celorlalti crestini.) F1(G *e propune ns astzi miscarea ecumenic (2A

*hiar dac Biserica Domano-catolic nu este att de ferm anga.at n miscarea ecumenic precum protestantii, o serie de decizii actuale se ncadreaz n moda relativismului dogmatic si licentelor de exprimare. "stfel, unii teologi ortodocsi vorbesc de recunoasterea succesiunii apostolicela romano-catolici, contrar celor artate mai sus, c fie si o mic abatere n credint, duce la pierderea succesiunii sacramentale a harului. +cleziologia ecumenist actual se arat pe sine diferit de ecleziologia $rintilor Bisericii Ortodoxe, propunnd existenta harului mntuitor si sfintitor acolo unde capul Bisericii nu mai este &ristos, ci papa. +cumenistii vorbesc de existenta harului acolo unde el nu mai este vzut ca energie necreat, ci ca o gratie creat> cci romano-catolicii, orict gratie ar detine, tot nu vor putea ridica pe cei crora le-o mprtsesc peste granitele creatului, adic spre ndumnezeire. O alt problem grav ridicat de ecleziologia ecumenist este cea a intercomuniunii ortodocsilor cu eterodocsii. *anonistii contemporani consider intercomuniunea ca posibil la trei niveluri! al 'fintelor ;aine, al ierurgiilor si al rugciunii. %ac comuniunea de primul fel 0n scris5 este nc o perspectiv ndeprtat F11G, rmn n discutie intercomuniunea n ierurgii si de rugciune, acestea fiind practici curente n reuniunile ecumenice. *anoanele Bisericii Ortodoxe sunt foarte clare n aceast privint. *an. A4 "postolic precizeaz! )Episcopul sau preotul sau diaconul, dac numai s"a rugat mpreun cu ereticii, s se afuriseascD iar dac le" a permis acestora s svrseasc ceva ca clerici 5s svrseasc cele sfinte6, s se cateriseasc". Ca fel, *an. :A "postolic precizeaz imposibilitatea comuniunii de rugciune cu ereticii, sub epitimia caterisirii 0clericului5 si afurisirii de este mirean. " spune c numai comuniunea euharistic cu eterodocsii trebuie evitat, pe cnd comuniunea la rugciune se admite, este tot una cu a spune c %uhul 'fnt lucreaz n ;ainele Bisericii dar alt duh la ierurgii, altul la simplele rugciuni. *anonistul Balsamon comenteaz la *an. A4 "post. c prin termenul de )rugciune comun) trebuie nteles nu numai c le este interzis clericilor s se roage n Biseric mpreun cu ereticii, )deoarece dnsii chiar si pentru aceasta sunt a se pedepsi conform *an. A: "post. cu caterisirea ntocmai astfel ca si cnd ar permite ereticilor s svrseasc ceea ce svrsesc clericii)> ci, continu Balsamon, cuvintele )rugciunea comun) au urmtorul sens! )cel ce ntretine numai simplu contact) si )cel ce priveste cu blndete spre rugciunea ereticului), )fiindc de acestia trebuie s se fereasc ca de cei vrednici de dispret.) F19G Balsamon consider ca pedeaps suficient afurisirea n cazul acceptrii de ctre clerici a rugciunii n comun cu eterodocsii si mai grav dac acel cleric permite unui eretic cunoscut s liturghiseasc n Biseric si, n general, )dac l consider ca slu.itor sacramental bisericesc.) n acest din urm caz, clericul respectiv, )devine nevrednic de chemarea preoteasc) si se prevede caterisirea. F1AG +piscopul rus Ilarion ;roitSI, dogmatist si canonist al Bisericii ruse, comentnd acest canon, spune c acrivia acestor canoane este menit nu numai s fereasc pe ortodocsi de )contagiunea spiritual cu ereticii) ci si de )neutralitatea n credint si de indiferentismul fat de Biserica Ortodox), fenomene ce apar cu usurint n urma contactului des cu ereticii n materie de dogm. F14G n ce masur stau aceste pozitii n contradictie cu spiritul dragostei si tolerantei crestine care definesc Ortodoxia %esigur c aceasta e o ntrebare frecvent n epoca noastr, caracterizat prin cele mai strnse relatii interumane si complexe legturi socio-culturale. ns Biserica Ortodox a stiut dintotdeauna )c altceva este a tolera lng tine pe cei rtciti n credint, asteptnd ntoarcerea lor benevol si a tri cu dnsii n comunitatea civil extern, dect dac cineva, fr nici un nteles, intr n comunitate de credint cu dnsii, deoarece aceasta nu nseamn c ne chinuim s-i convertim la credinta ortodox, ci noi nsine ne cltinm n ortodoxie.) F1:G &otrri similare ale Bisericii privind imposibilitatea comuniunii de rugciune cu eterodocsii, sunt cuprinse n *an. (( "post., *an. 72, 7( "post., *an. : Caodiceea, *an. 91, 99, 9A, 97, 98, 93 Caodiceea, *an. 3 al lui ;imotei al "lexandriei. ,. 6ilas aminteste situatia cnd ;imotei al "lexandriei a fost ntrebat dac se poate sau nu slu.i 'f. Citurghie cnd n biseric se afl si un eretic> rspunsul lui ;imotei a fost pozitiv, ns cu conditia ca acel eretic s fgduiasc prsirea eresului si primirea credintei ortodoxe. F17G Iat de ce realizarea nti a identittii doctrinare prin venirea eterodocsilor la adevrul de credint al Bisericii Ortodoxe, trebuie s fie ntiul obiectiv al dialogului interconfesional, si nu anga.area, sub imperiul unei asa-zise fraternitti sentimentalist-pietiste, la rugciuni n comun cu eterodocsii, la practicarea ierurgiilor cu acestia, ori chiar a mprtsirii reciproce. Intercomuniunea ce nu se bazeaz pe identitatea doctrinar este )o (24

comuniune vag, lipsit de profunzime si consistent ontologic> o manifestare exterioar pur sentimental a unei solidaritti crestine foarte generale)F18G @nditorii ecumenisti propun tocmai contrariul> ei se refer la diversele confesiuni ca la Biserici care detin n proportii variabile harul mntuitor si sfintitor si care se adpostesc sub )umbrela) unei singure Biserici crestine. 'pre exemplu, afirmatii de genul urmtor ridic numeroase semne de ntrebare asupra ortodoxiei celui care le emite! )teologia ecumenic actual insist s se ia n considerare n mod serios att caracterul eclezial al *onfesiunilor crestine, ct si principiul diversittii n exprimarea aceleiasi ;raditii.) F13G Cipsite de consistent dogmatic sunt si frecventele afirmatii despre )Bisericile surori) care ar fi Biserica Ortodox si Biserica Domano-*atolic. Ortodoxia a folosit ntotdeauna acest termen cu referint exclusiv la Bisericile Ortodoxe locale, prti ale Bisericii sobornicesti. Decent, chiar Biserica Domano-*atolic, ntr-o declaratie 0)%ominus Tesus)5 emis de )*ongregatia pentru %octrina *redintei) la : august 1222 si semnat de cardinalul Tosef Datzinger, sustine un fapt descumpnitor pentru entuziastii termenului )Biseric sor)! anume c ,< exist acest termen. "colo se spune! )"ceast Biseric, ornduit si organizat n lume ca societate, subzist n Biserica *atolic, crmuit de urmasul lui $etru si de episcopii n comuniune cu el. $rin expresia subsistit in, *onciliul -atican II a voit s armonizeze dou afirmatii doctrinare! pe de o parte, c Biserica lui &ristos 0...5 continu s existe pe deplin numai n Biserica *atolic> pe de alt parte, c exist numeroase elemente de sfintire si adevr n afara organismului su vizibil, adic n Bisericile si *omunittile bisericesti care nc nu sunt n comuniune deplin cu Biserica *atolic. %ar n ceea ce le priveste pe acestea din urm, valoarea lor deriv din nssi plintatea harului si a adevrului care a fost ncredintat Bisericii *atolice.) %eclaratia mai precizeaz! )sensul autentic al textului conciliar este contrazis de interpretarea celor care din cuvintele subsistit in concep teza potrivit creia unica Biseric a lui *ristos poate s subziste si n Bisericile si *omunittile bisericesti necatolice 0acestia ar fi entuziastii nostri ecumenisti ce vorbesc de biserici-surori, n.n.5. *onciliul a ales cuvntul )subziste) tocmai pentru a clarifica faptul c exist o singur )subzistent) a adevratei Biserici, n timp ce n afara organismului ei vizibil exist doar )elementa +clesiae) care - fiind elemente ale Bisericii nsesi - tind si duc spre Biserica *atolic.)F92G "sadar notiunea de biserici-surori depline si egale e pus sub semnul ntrebrii de nsisi catolicii. +i nu se pot vedea pe ei nsisi dect ca pe sora mai mare, poate, chemat s aduc la adevr, adic la adevrul ei, pe sora )vitreg) si )rtcit) care ar fi orice comunitate necatolic, inclusiv Biserica Ortodox. Iat de ce, la ntrebarea oarecum retoric a titlului acestei lucrri, dac propune miscarea ecumenic o alt eclesiologie, rspunsul este, din pcate, da. $rin asa-numita )branch-theorI) 0teoria ramificatiilor5, prin intercomuniunea de rugciune cu eterodocsii, prin recunoasterea succesiunii apostolice si unor comunitti n afara Bisericii Ortodoxe, prin utilizarea unor notiuni fr fundament dogmatic si canonic 0cum ar fi bisericisurori5, s.a.m.d., eclesiologia ecumenist devine o realitate tot mai centrifug fat de eclesiologia patristic. Dmnerea teologiei ortodoxe n %uhul $rintilor Dsriteni, acrivia exprimrii teologice, sunt garantia mntuirii noastre si a generatiilor ce vor veni. "min.

,ote de text F(G - I. $. '. ;eoctist, 6itropolitul 6oldovei si 'ucevei, )$e treptele slu.irii crestine), vol. I-, +dit. 6itrop. 6oldovei si 'ucevei, 6nst. ,eamt, (384, pag. 7A F1G - $r. $rof. %r. %umitru @h. Dadu, )*aracterul ecleIiologic al 'f. ;aine si problema comuniunii) n )Ortodoxia) (-1(378, tez de doctorat, pag. 993 F9G - ibidem, pag. 993 FAG - ibidem, pag. 993 F4G - $r. $rof. Civiu 'tan, )'uccesiunea apostolic) n )'tudii ;eologice) nr. 4-:(344, pag. 9(2 F:G - ibidem F7G - 'f. Irineu de CIon, )"dvernus haereses), cit. n $r. $rof. C. 'tan, op. cit., pag. 9(2 F8G - ibidem, pag. 9(4 F3G - 'f. *iprian al *artaginei, +pist. A49, cit. n $r. $rof. C. 'tan, op. cit., pag. 9(: F(2G - +pistol ctre *iprian, nr. 74, cap. 7, cit. n ibidem, pag. 9(7 F((G - %r. ,. 6ilas, )*anoanele Bisericii Ortodoxe nsotite de comentarii), trad. de <. Bovincici, dr. ,. $opovici, "rad, ;ipogr. %iecezan, (392, vol. I, p. II, pag. A78

(2:

F(1G - ibidem, pag. A48 F(9G - I. '. BerdniSov, )*urs de drept bisericesc), trad. de 'ilvestru Blnescu, episcopul &usilor, Bucuresti, (831, pag. 78 F(AG - $r. %. 'tniloaie, )Iconomia n Biserica Ortodox), n )Ortodoxia) nr. 1(3:9, pag. (48 F(4G - $r. $rof. %r. %umitru @h. Dadu, op. cit., pag. 941 F(:G - &r. "ndrustos, )%ogmatica), pag. 918, cit. n $r. $rof. %r. %umitru @h. Dadu, op. cit., pag. 9A3 F(7G - ". '. "livizatos, )C conomie d aprs le droit canoniVue de l glise Orthodoxe), n )'tudii Bizantine si neoelene), nr. II (341, pag. 1:3-17: F(8G - I. Barmiris, ) ), (34A, nr. 14, pag. 1((-1A9 F(3G - $r. $rof. C. 'tan, op. cit., pag. 919 F12G - $r. $rof. %. 'tniloaie, op. cit, pag. (41 F1(G - ibidem, pag. (81 F11G - ),u se va putea trece la intercomuniunea deplin n cele sacre cu alte Biserici, dect pe baza unittii de credint, dac aceasta se va realiza) n "rhid. $rof. %r. I. ,. /loca, )%rept canonic ortodox), +dit. IB6BOD, vol. II, (332, pag. 9A8 F19G - %r. ,. 6ilas, op. cit., vol. I p. I, pag. 114 F1AG - Cint. "t. II, :2 n %r. ,. 6ilas, op. cit., pag. 11: F14G - %r. ,. 6ilas, op. cit., pag. 11: F1:G - ibidem, pag, 117 F17G - idem, )*anoanele Bisericii ortodoxe nsotite de comentarii), vol II, p. I, pag. 84 F18G - $r. $rof. %r. %umitru @h. Dadu, op. cit., pag. 9:( F18G - $r. $rof I. Baria, )*redinta pe care o mrturisim), +dit. IB6BOD, (387, pag. 917 F18G - %eclaratia )%ominus Iesus), "rhiepiscopia Domano-*atolic Bucuresti, 1222, pag. 1(. F13G - ibidem, pag. (29 F92G - idem, pag. 1A3.

!, P"$), (+D+C$ -N BCC$! D, C-B) ,C-#,N+!)H

#e Ier% %na& Ti&%n ,t&%nitul

" astfel de intrebare si-au pus-o multi si si-o pun din ce in ce mai multiI !e poate ridica un locas de cult ecumenicH (aspunsul il putem da si sin&uri tinind seama de cele prezentate mai sus. Cei ce ridica astfel de lacasuri poate n-ar fi rau sa consulte invataturile Bisericii, iar daca nu le respecta sa fie cu ba&are de seama sa nu rataceasca si pe altii caci ?mai vai de cel prin care vine sminteala?. $ceasta se refera la toti crestinii si nu in ultimul rind la ar iereii care sustin sus si tare ca ei vor face ceea ce inca n-a facut nici Dumnezeu caci inca n-a venit timpul si pentru ca porunca ?ca toti sa fie una? nu inseamna ca sa ne unim doar de dra&ul erteticilor si dupa conditiile impuse de ei. Dupa cum spunea parintele Cleopa ?sa ne &aseasca ca la !fintii $postoli?. Cu toate ca sfintele canoane nu admit acest lucru, iar prin )raditie nu am invatat ca s-ar putea realiza asa ceva si tinind seama de !finta !criptura, unde suntem avertizati de !fintul $postol Pavel sa ne ferim de eretici pentru a nu cadea si noi cu ei. $zi din mila unor ?pastori bine intentionati? beneficiem de un Centru Cultural ,cumenic la Durau /infiintat din initiativa si cu binecuvintarea #itropolitului #oldovei si Bucovinei1, unde mai vin din cind in cind in vacante, pentru a se recreea, protestanti si neoprotestanti, rabini din ?lumea buna? si tot felul de predicatori cu diplome teolo&ice din $pus. $stfel beneficiem si de un complex ecumenic la 0ulcana Bai, jud. Dimbovita, unde in aceeasi curte se afla, alaturi de o biserica ortodoxa, de-o parte si de alta a sa, o mosc eie si o sina&o&a. $cest Centru +nternational ,cumenic a luat fiinta in ianuarie >88>, iar in prezent functioneaza sub e&ida -N,!C". Ba intrare se afla un monument ?,cumenismul - (eli&ia sperantei? care marc eaza intrarea in complex. Pe acest monument se &asesc o semiluna, un sfesnic cu sapte brate, iar in mijloc o cruce. Biserica ortodoxa de aici are ramul !f. +oan Botezatorul si a fost sfintita de trei ierar i ortodocsi dintre (27

care si un mitropolit. ?+ntimplarea face ca si lojele albastre sau en&lezesti au luat fiinta pe data de <; iunie >7>7, zi in care se serbeaza nasterea !f. +oan Botezatorul, iar acest complex ecumenic de la 0ulcana Bai a fost inau&urat pe <8 au&ust >889, zi in care se praznuieste taierea capului !f. +oan Botezatorul. Ca sa vedeti ce coincidenta. !urpriza cea mare a fost aceea ca la citeva zile dupa inau&urarea complexului ecumenic de la 0ulcana Bai a avut loc la Bucuresti o faimoasa intrunire intitulata ?Pacea este numele lui Dumnezeu? la care am fost si noi prezenti prin cei ce ne-au reprezentatN alaturi de alte or&anizatii reli&ioase crestine si necrestine precum si $DB-una dintre cele mai cunoscute or&anizatii masonice. Ba aceasta intrunire, sub numele pacii au avut loc si niste discutii tensionate, iar la putin timp dupa aceea a reinceput razboiul iudeo-musulman din :olf. $ici numele lui Dumnezeu era pacea, nepomenindu-se mai nimic de +isus Gristos. "are c iar ?pace? este numele lui DumnezeuH Pe mine de mic copil m-au invatat parintii si bunicii mei ca Dumnezeul meu este +isus Gristos, cel care s-a rasti&nit pentru noi si a inviat. Ce facemH +l mai rasti&nim odataH " intrebare la care cei ce au fost acolo in numele Bisericii "rtodoxe (omane ar putea da raspuns. Nu doar noua ci si propriilor constiinte. C iar si daca ar fi fost in nume personal. ,ste drept ca Dumnezeu aduce pacea, dar pacea sufleteasca si nu cea politica despre care se discuta acolo. +ar Dumnezeul nostru este +isus Gristos. Citind canoanele si invataturile !fintei !cripturi nici nu mai este nevoie sa punem intrebarea daca avem sau nu nevoie sa ne ru&am impreuna cu ereticii. )otusi avem an de an ?fericita? ocazie sa vedem pe olurile 'acultatilor de )eolo&ie din toata tara, un afis prin care $sociatia ,cumenica a Bisericilor din (omania anunta ca timp de o saptamina din luna ianuarie va avea loc ?!aptamina de ru&aciune pentru unitatea crestina?. $proximativ in aceeasi perioada ceva asemanator s-a intimplat si la Bucuresti, unde in cadrul acestei saptamini ecumenice s-au savirsit slujbe comune, pe rind, la fiecare dintre bisericile participante la aceste pro&rame. $u participat la aceste activitati an&licani, copti, armeni, luterani, catolici si inc eindu-se in ultima zi la Catedrala Patriar ala a Bisericii "rtodoxe (omane, care a fost reprezentanta la toate aceste ceremonii de doi preoti si un ar iereu.

"()"D"*+$ !+ ,C-#,N+!#-B FG
#e Mi&ai Ur*ic

,zuinta unirii bisericilor, mult dorit de toat *restintatea, pentru a.ungerea la o singur turm si un pstor, nu poate fi dect binevoit si binecuvntat de %umnezeu. %ar pentru ca aceast contopire a crestinilor, ntr-una sfnt, soborniceasc si apostoleasc Biseric s corespund unui scop sfnt si s se nfptuiasc dup voia lui %umnezeu, ar trebui ca acele Biserici nstrinate si acele comunti crestine heterodoxe, care ar voi n mod sincer s a.ung la aceast realizare, s adere la dreapta credint cu o ntreag participare si o deplin recunoastere a "devrului. Biserica Ortodox are menirea sacr, cu vreme si fr vreme, s fac s fie cunoscut acest "devr si s descopere lumina de sub obroc. %ar, de dragul unirii bisericilor nu trebuie ca Biserica Ortodox s a.ung la compromisuri ce i-ar aduce vtmare de credint. *a detintoare deplin a tezaurului crestin, a mi.loacelor sacrosante de mntuire si a unei credinte nealterate, ea simte chemarea s se ridice n dumnezeiasc strlucire, s binevesteasc si s lumineze lumea. +ste vremea ca toat crestintatea s revin la credinta primar, la predaniile sfintilor printi si la rnduielile canonice. (28

ntr-o asemenea viziune, Biserica - mam ntelege s primeasc n srbtoare mprteasc la matca "devrului, pe toti fratii crestini care s-au ndeprtat de Biserica Ortodox, ca si pe toti necrestinii care ar voi s se mntuiasc si s primeasc dreapta credint. %ar dup cum ntoarcerea heterodocsilor la Biserica primar nu s-ar putea mplini dect ntr-un duh de smerenie, tot astfel, ntr-acelasi duh, trebuie privit aceast ntoarcere si de lumea ortodox, cci nu din vredniciile omenesti ale celor aflati n aceast credint se va putea a.unge la <nire, ci din dragostea si lucrarea lui %umnezeu, atunci cnd se va surpa Babilonul cel mare al tuturor ereziilor si prihnirilor, cnd toat crestintatea va putea vorbi o singur si aceeasi limb - cea a &arului. <n rol se seam n apropierea si unirea lumii crestine i revine Bisericii Domano-*atolice, reprezentanta celei mai numeroase grupri crestine. "ceast Biseric a avut meritul, n decursul istoriei, de a-si fi fcut o puternic organizatie eclesiastic, de a fi nfiintat numeroase ordine clugresti, de a fi ntemeiat institutii si asezminte social-crestine, de a fi dezvoltat si editat o bogat literatur religioas, teologic, apologetic si moral si de a fi desfsurat o actiune misionar, prin propovduirea +vangheliei n toat lumea, prin .ertfa multor martiri. +xperienta organizatoric a *atolicismului ar putea fi luat ca exemplu, n multe privinte, de Bisericile Ortodoxe. %ar *atolicismul s-a considerat Biserica universal si singura n drept s reprezinte plintatea harului> el are o conducere centralizat si veleitti de suprematie si infailibilitate, ceea ce a dus la pierderea caracterului de sobornicitate si de ecumenicitate> tendinta spre inovatii a condus la mutilri dogmatice si cultice, spre pgubirea lui spiritual. *ruciadele, cu mpilri dezlntuite asurpa bisericilor si mnstirilor ortodoxe din Orient, inchizitiile, indulgentele, intoleranta religioas fat de protestanti, precum si politica de stat a -aticanului, cu veleitatea de a se considera si putere temporar, au reprezentat devieri ale Bisericii Domane fat de spiritualitatea Ortodoxiei. Duptura comunittilor crestine, prin ndeprtarea lumii catolice occidentale de Orientalii ortodocsi, si gseste prefigurarea n -echiul ;estament, prin scindarea mprtiei lui 'olomon. 'emnul vizibil lsat de %umnezeu pentru abaterile Bisericii *atolice de la adevrata credint si traditie, este faptul c numai ortodocsilor le-a rmas darul s primeasc, n noaptea nvierii, lumina cereasc de la flacra arztoare care coboar n chip minunat pe 6ormntul %omnului, iar catolicilor si armenilor, nu. n cursul secolelor trecute, clericalismul a pus stpnire pe viata si gndirea religioas a lumii catolice, mai nti n +vul 6ediu, cu scopul de a tine piept ingerintelor feudalilor, iar apoi, dup *onciliul de la ;rent, pentru a se opune $rotestantismului. *u ct Biserica *atolic si-a ntemeiat o organizatie mai rigid pentru a rezista asalturilor $rotestantismului, cu att mai mult s-a adncit hotarul de desprtire ntre ea si sora sa din Orient si cu ct organizatie Bisericii *atolice a devenit mai centralizat, cu att ierarhia ei s-a ndeprtat si mai mult de conceptiile orientale. F(G n vederea ecumenismului, nu este nevoie ca Biserica Domei s primeasc Ortodoxia de la urmasii Bizantului> e suficient ca ea s revin la propria credint, cea pe care a avut-o nainte de schism, la credinta mrturisit de venerabilul pap Ceon al III-lea si de venerabilul pap Ioan al -II-lea, renuntnd astfel la toate inovatiile ulterior adugate crezului si dogmelor. mpotriva antagonismului si separatismului ntre catolici si ortodocsi, au intervenit, n ultimii ani, schimburi de scrisori oficiale ntre reprezentantii celor dou Biserici, mesa.e si alte actiuni de apropiere, n vederea realizrii unui dialog. n dorinta manifestrii unei atitudini de bun ntelegere reciproc, $atriarhul +cumenic din *onstantinopol a consimtit s fie reprezentat prin observatori la *onciliul -atican II, din (3:A. "cest fapt a strnit critici din partea unor episcopi ai Bisericilor Ortodoxe, n special din @recia. ;ot n (3:A a avut loc ntlnirea de la Ierusalim, ntr-o atmosfer de dragoste crestin, dintre papa $aul al -I-lea si patriarhul ecumenic "thenagoras. %e asemenea, o delegatie catolic a fost trimis la 6oscova cu ocazia celebrrii a 42 de ani de la investirea, ca episcop, a fostului patriarh "lexis. "u atras apoi atentia vizitele protocolare pe care le-au fcut cei doi capi ai Bisericii desprtite! patriarhul "thenagoras, la Doma, si papa $aul al -I-lea, la *onstatinopol, preum si darurile simbolice pe care si le-au dat! un potir, semn al unittii euharistice, si un felon episcopal, semn al unittii sacerdotale. $e baza principiului de colaborare, stabilit prin declaratia comun din 18 octombrie (3:7, s-a nfiintat la ,em orS o comisie compus din prelati catolici si ortodocsi, pentru asistenta refugiatilor din Orientul "propiat. $e (23

temeiul aceleiasi declaratii s-a initiat si o colaborare ntre profesorii catolici si ortodocsi, n domeniul istoriei si traditiilor celor dou Biserici privind patristica si liturghia. n acelasi spirit s-a organizat la Doma, de ctre Institutul $ontifical al 'tudiilor Orientale, un congres cu tema! $atriarhatele din primul mileniu al istoriei Bisericii. Biserica Domei, fcnd pomenire de crestinii orientali separati de 'fntul 'caun a recunoscut importanta pe care o reprezint ortodoxia n snul Bisericii <niversale, nu numai din punct de vedere numeric 0cca. (: milioane sau 1( din toti crestinii5, ci mai ales prin tot ceea ce reprezint ea ca traditie, gndire teologic si evlavie mistic. ntre timp au avut loc si alte manifestri ntre Orientul Ortodox si Occidentul *atolic! colocviul de la Bari 0Italia5, din (372, ntre reprezentantii patriarhatului din 6oscova n frunte cu mitropolitul ,icodim, si reprezentantii bisericii catolice> n (37(, cardinalul illebrandt a vizitat Biserica din @recia> conferinta de la 6unchen din (381, ntre ortodocsi si catolici, cnd teologii catolici au recunoscut, prin protocolul ncheiat, valabilitatea crezului ortodox, fr /ilioVue. "ugurii par s fie favorabili apropierii celor dou Biserici surori. Bisericile si confesiunile protestante, sub aspect dogmatic si eclesiologic, prezint erori mult mai grave fat de Ortodoxie dect *atolicismul, ntruct ele sunt mai srcite de lucrarea 'fntului %uh. Bisericile protestante au ns marele merit de a fi tradus Biblia n toate limbile F1G, de a fi rspndit +vanghelia pn n cele mai ndeprtate colturi ale pmntului, prin puternice organizatii misionare, de a fi nfiintat, n toat lumea, nenumrate institutii cu scopuri caritabile. n ultima vreme, ele au deschis calea ecumenismului, persevernd, prin diferite mi.loace, pentru apropierea si unirea Bisericilor lui &ristos. 'i nu este fr tlc, n iconomia lui %umnezeu, c $rotestantismul si n special Biserica Cuteran si "nglican, care odinioar au provocat dezbinarea *restinismului prin Deform, si manifest acum tendinta spre ecumenicitate, spre regsirea n unitate si "devr. $entru atingerea acestui scop, a luat fiint organizatia interconfesional *onsiliul +cumenic al Bisericilor, cu sediul la @eneva, care, sub deviza ecumenismului, desfsoar o campanie mondial asidu. %ar, din pcate, aceast organizatie a luat fiint din initiative masonice si nu urmreste scopuri sincere pentru Biseric. $aralel cu actiunea acestui consiliu, a luat nastere n cadrul -aticanului, sub pontificatul lui Ioan al HHIII-lea, 'ecretariatul pentru <nitatea *restinilor, o alt organizatie proeminent cu caracter ecumenic ce desfsoar o intens activitate pentru apropierea crestinilor desprtiti. %ar toate aceste actiuni religioase cu caracter ecumenic, si care se ntrec n declaratii de dragoste interconfesional, prezint n realitate grave erori, cu nentelegeri de fond fat de esenta acestei probleme. +cumenismul, prin sensul deformat care i se atribuie azi, nu reflect ntotdeauna adevrul nteles de unitate si sobornicitate a Bisericii, ntr-o hristocentric de dreapt credint n care s se contopeasc ntreaga crestintate. "deseori, prin ecumenism se ntelege urmrirea unei activitti interconfesionale, fr un scop de unitate n credint, ci de conlucrare social. n $rotestantism, ideea de apropiere ntre Biserici se spri.in mai mult pe consideratii samaritene si social-politice, pe baza crora s se organizeze lumea, si mai putin sau aproape deloc pe temeiuri teologice si dogmatice, care s asigure credinciosilor o unitate unitate n %uh si "devr. *nd se a.unge la discutarea problemelor teologice si dogmatice, Bisericile si confesiunile protestante doresc tratative la masa rotund, negocieri, divergentele existente eliminndu-se prin acceptri minore din partea unora si prin cedri ma.ore din partea celorlalti. Ca rndul su, prin ecumenism, Biserica Domei ar vrea s i se recunoasc suprematia absolut de ctre toti crestinii separati de 'caunul apostolic, deci de ortodocsi, considerndu-se c singura Biseric a lui &ristos prin care se poate obtine plenitudinea mi.loacelor de mntuire este cea catolic 0*onciliul -atican II5. O asemenea mentalitate denot c nici protestantii si nici catolicii nu au ntelegerea necesar pe care ierarhiile acestor Biserici ar trebui s le aib cu privire la sensul adevrat al reintrrii lor n ecumenicitate. /iecare rmne pe pozitia sa rigid, dogmatic si eclesiastic. 'i nu se vede o smerit cugetare si un duh de pocint pentru abaterile trecutului care, indiferent din ce cauz ar fi provenit, au dus prin uneltirile diavolului la dezunire, la ruperea cmsii fr custur a lui &ristos. *ci nu ortodocsii s-au desprins din trunchiul Bisericii "postolice, ci toti aceia care s-au ndeprtat de Biserica primar prin denaturri si inovatii. +xprimnd ((2

dorinta unirii Bisericilor, papalitatea se manifest fat de orientali cu acea bunvoint ngduitoare care se arat unei rude scptate, asteptndu-i pe ortodocsi cu usile deschise 0*onciliul -atican II5. O asemenea atitudine pune, de la nceput, un mod cu totul gresit, problema ecumenicittii si compromite scopul unirii, dup cum s-a ntmplat n attea rnduri din partea Bisericii Domane. n (8A8, papa $ius al IH-lea, relund tratativele mai vechi ale predecesorilor si n vederea unirii Bisericilor, a trecut n mod voit cu vederea peste toate divergentele care au constituit schisma, precum si peste toate semnalrile fcute prin enciclica patriarhilor ortodocsi din (89(, mpotriva inovatiilor latine. n acest scop el a adresat crestinilor orientali o epistol, n suprema $etri apostoli 'edi, cu invitatia de a se uni cu Doma, de a reveni la Biserica cea adevrat, la comuniunea cu 'fntul 'caun, si la unicul staul al lui &ristos, folosind n acest scop felurite insinuri cu pretentii nentemeiate. Ca acest apel, redactat cu patern gri., dar si cu autoritatea superiorittii, pentru a impune ascultare, patriarhii ortodocsi, dimpreun cu sinoadele lor, au dat papei un rspuns negativ si viguros, prin enciclica din acelasi an, (8A8, punnd la punct, fr ocol, problema rentregirii Bisericii. '-a sustinut astfel, nainte de toate, c unirea, dorit de altfel si de ortodocsi, nu poate fi posibil dect prin revenirea romano-catolicilor la vechile statorniciri dogmatice, canonice si liturgice dinaintea schismei si de la care ei s-au ndeprtat, precum si prin revizuirea conceptiei papistase prin care s-au abtut de la 'fnta ;raditie si au a.uns la pretentia de hegemonie asupra ntregii *restintti. "cest rspuns a produs o mare dezamgire -aticanului, precum si papei $ius al IH-lea, care spunea despre sine! +u sunt ;raditia si +u sunt BisericaF9G. $rin primatul papal, care a condus la erezia infailibilittii papale, s-a nesocotit autoritatea suprem a Bisericii, care este cea a sobornicittii, dup cum o mrturiseste si *rezul, nlocuindu-se cu aceea a unui singur arhipstor. '-a contravenit n acest fel chiar punctului de vedere al papei @rigorie cel 6are, %ialogul, si al lui Irineu, care recunosteau 'inodul ca singur autoritate a Bisericii, iar nu ntietatea unui episcop. "nalizarea obiectiv a divergentelor esentiale, mentionate prin +nciclica sinodal de la (8A8, a constituit documentul important care a reprezentat baza conditiilor principale pe care s-ar fi putut realiza unirea. ;extul +nciclicii de la (8A8 a fost ulterior publicat de ortodocsi, n dou editii franceze - (842 si (8:9 - iar un studiu valoros, n legtur cu acel schimb de ntmpinri a fost editat n (394 de prof. teolog ;udor $opescu, sub titlul! +nciclica $atriarhilor Ortodocsi de la (8A8. $rin initiativa la unirea cu Doma, $ius al IH-lea si-a nchipuit c fgduind presupuse privilegii ierarhiei Bisericii Ortodoxe, precum si mentinerea cultului oriental, ar fi putut obtine unirea n conditiile subordonrii patriarhilor orientali, autorittilor scaunului papal. %e altfel, $rivilegiile si mputernicirile acordate nainte Bisericilor <nite 0greco-catolice5 au fost relative si provizoriiFAG. %esi ncercarea de a aduce la 'taulul Domei pe orientali a rmas fr rezultat, ea a fost repetat de Ceon al HIII-lea, de Benedict al H--lea, de $ius al HI-lea, de Ioan al HHIII-lea si, n ultima vreme, de $aul al -I-lea. n toate aceste ncercri de apropiere, atitudinea papalittii si, n general, a *atolicismului, a lsat mult de dorit prin lipsa de sinceritate si prin intentiile ascunse pe care le-au nutrit fat de Biserica Ortodox. "cest fapt ar trebui s trezeasc n cea mai mare msur atentia ierarhiei Bisericilor Ortodoxe si s le pun n gard fat de orice relatii stabilite de apuseni n scopul unirii. 'e stie, de exemplu, c n perioada n care se fceau, din partea papalittii, apeluri printesti pentru unire, diplomatia -aticanului cuta s submineze situatia crestinilor din Orient. <neltirile romano-catolice mpotriva ereticilor desprtiti de 'fntul 'caun s-au constatat n numeroase mpre.urri istorice si nu s-au dezmintit nici atunci cnd ortodocsii treceau prin cele mai grele ncercri din cauza prigonirilor dezlntuite de musulmani, nici atunci cnd n "rdeal, din cauza imperialismului habsburgic si a agresiunilor maghiare, o parte din romnii transilvneni au fost obligati s treac la unire. %up cum cruciatii de alt dat au asediat *onstantinopolul bizantin, l-au .efuit, i-au devastat bisericile, au dat foc mnstirilor din "thos, si au provocat attea mceluri printre ortodocsii eretici, tot astfel papistasii de mai trziu s-au alturat musulmanilor, aceast aliant ndreptndu-se mpotriva credinciosilor ortodocsi si concretizndu-se printr-o medalie .ubiliar, btut la $aris, cu inscriptia! /ieu protegE le catholicisme, le protestantisme et lFislamismeF4G. *a urmare, $ius al IH-lea, care izbutise n (8A7 s-si asigure numirea unui legat apostolic la *onstantinopol, urmrea acum s ia asupra sa protectoratul tuturor crestinilor din Imperiul (((

Otoman. *onsidernd Orientul ortodox n rndul infidelilor care trebuiau convertiti 0terra missionis5, papismul n-a ncetat s tulbure Biserica cea linistit a lui %umnezeu, trimitnd pretutindeni misionari traficanti de suflete care, ncon.urnd pmntul si marea ca s fac un prozelit, s poat astfel nsela si pe vreunul dintre ortodocsi, strcnd nvttura %omnuluiF:G. $rin rspunsul patriarhilor ortodocsi din (8A8 s-a struit ntr-o mare msur asupra ereziei /ilioVue, att pentru faptul c aceast dogm a introdus raporturi diferite si inegale ntre ipostasurile de aceeasi putere si mpreun mrite, prin confundarea sau amestecarea lor, ct si prin faptul c a deschis drumul altor inovatii nsusite de Biserica roman care, prin subtilitti scolastice, au adus alterri sfintelor ;aine ale Botezului si ale +uharistiei, au ciuntit ierurgia n partea ei esential si au ntronat papismul, cu toate erorile lui. ;oate aceste inovatii si abateri de la 'fnta ;raditie fac imposibil unirea, atta timp ct catolicismul nu va renunta definitiv si fr rezerve la toate aceste rtciri. ;entative pentru apropierea celor dou Biserici au fost ncercate n ultimile decenii, cu bun intentie, de Biserica Ortodox. $rin nvoirea reciproc dintre papa $aul al -I-lea si patriarhul "thenagoras, s-au ridicat n anul (3:4 la Doma si *onstantinopole, anatemele reciproc pronuntate cu ocazia 'chismei din (24A. " fost un fapt epocal. %ar surptura adnc ce s-a format ntre Occidentul catolic si Orientul ortodox nu s-a putut nchide doar prin ridicarea anatemelor. n legtur cu dumnezeiescul 'imbol al *redintei, care este piatra de temelie a Bisericii, $rintii 'inodului al III-lea ecumenic, de la +fes, au hotrt s fie pedepsiti cu predeaps nedezlegat, a excomunicrii din orice treapt a clerului, toti acei care vor mrturisi un alt crez dect acela de la ,iceea, referitor la 'fntul %uh. Intruct ns sinodalii de la +fes din anul A9(, cunosteau canoanele 'inodului din *onstantinopol din 98( si deci implicit completarea adus *rezului de la ,iceea despre purcederea %uhului 'fnt, rezult c pedeapsa excomunicrii hotrte prin canonul 7 de la +fes, a czut asupra ierarhilor Bisericii *atolice. "cest canon pronuntat de un 'inod +cumenic a rmas n vigoare si nu va fi niciodat abrogat de Biserica %reptmritoare a Dsritului. %e aceea nu va fi cu putint s existe nici o comuniune la acelasi $otir cu Biserica Domei, att timp ct aceast Biseric si va mentine gresita dogm a purcederii %uhului 'fnt si de la /iul, precum si a celorlalte dogme gresite cu care s-a ncrcat dup anul (24A si pn n prezent. +piscopul Domei de mare cinste, care a fost papa Ceon al III-lea 08(:5, a dezaprobat n chip solemn gresita credint despre /ilioVue, care-si fcuse drum n "pus, si a aplicat pe zidurile bazilicii 'fntului $etru dou plci de argint pe care s-a spat *rezul Ortodox - fr /ilioVue - scris n greac si n latin, si mentinut acolo pn n (24A. %e asemenea, papa Ioan al -III-lea, prin +pistola ctre venerabilul $atriarh /otie, a pus n rndul lui Iuda pe cei care au introdus schimbarea dumnezeiescului 'imbolF7G. "cest fapt a fost si mai mult ntrit prin 'inodul de la *onstantinopol 0873-8825, tinut sub $atriarhul /otie, si la care au participat si mputernicitii papei Ioan al -III-lea cu care ocazie s-a pronuntat pedeapsa anatemei pentru toti aceia care s-ar atinge de 'imbolul *redintei Ortodoxe, fie c ar lsa, ar aduga, ar schimba sau ar falsifica cu ceva acest 'imbolF8G. 'i totusi erezia si-a fcut drum mai departe. Ca "ix-la-*hapelle 08235, *arol cel 6are a favorizat introducerea dogmei /ilioVue n 'imbolul *redintei, iar ulterior episcopii romani si-au permis s treac peste hotrrile $rintilor si ale 'inoadelor, pentru interesul de a impune vointa Domeni, ca norm de credint si a ridica astfel autoritatea papal. n acest sens apare si declaratia papei 'tefan al --lea 083(5, pe care a fcut-o moravilor, dup moartea 'fntului 6etodiu si n ciuda Ortodoxiei bizantine a acestuia, privitor la purcederea %uhului 'fnt! %ac vor zice c este oprit de ctre 'fintii $rinti de a aduga sau de a reduce ceva n 'imbol, rspundeti c 'fnta Biseric roman este paznica si conformatoarea sfintelor dogmeF3G. %espre semetia eposcopilor latini si mai cu seam a papei, 'fntul -asile cel 6are, nc de pe vremea lui, spunea! %ac va mai tine mnia lui %umnezeu, ce a.utor vom avea de la mndria apusean *ci ei nu cunosc "devrul, nici nu-l sufer s-l nvete ci, pre.udecnd cu bnuieli mincinoase, acelea le fac si acum, care 0le-au fcut5 si mai nainte, cu 6arcel 06arcel al "cIrei5 condamnat n Orient ca eretic 0canon 99:, 998, 993, 9A95 si ((1

gsit binecredincios la Doma 0canon 9A2 si 'ardica 9A95. *ertntu-se cu cei ce vor s le arate "devrul, ei ntresc erezia prin ei nsisiF(2G. *a urmare a acestor fapte care, din vinovtia Domei, au condus, rnd pe rnd, la 'chisma din (24A, la Deforma din (41( si la toate implicatiile ulterioare ale frmntrii blocului protestant, precum si la schisma vechilor catolici de la (87(, s-a deschis, n anul (3:A, *onciliul -atican II, care si-a propus ecumenismul ca problem central, prin promovarea restaurrii unittii ntre toti crestinii. %in pcate, aceast frumoas intentie nu a fost nsotit si de dovezile necesare de sinceritate, de ntelegere adevrat si de recunoastere a propriilor greseli, ci, dimpotriv, s-a pstrat aceeasi semetie din trecut, folosind ns mai mult diplomatie n raport cu celelalte Biserici si n particular cu Ortodoxia. +ste adevrat c o lucrare de mari proportii nu se poate face dintr-o dat, ci necesit o pregtire de durat pentru cresterea si mplinirea ei> iar o cotitur important n orientarea *atolicismului nu s-ar putea face dect cu tact, pentru a nu aduce tulburare si sminteal n rndul clerului si al credinciosilor. %ar...*onciliul -atican II s-a strduit s arate c desi celelalte Biserici *restine inclusiv cea Ortodox, nu sunt lipsite de semnificatie si de valoare n taina mntuirii, ele sunt totusi n eroare, nct numai Biserica Domano-*atolic este cea adevrat. 'e spune deopotriv! comunitti considerabile se separ de plintatea comuniunii cu Biserica *atolic 0...5. "cei care se nasc astzi n asemenea comunitti si care triesc cu credinta n &ristos, nu pot fi acuzati de pcatul desprtirii, iar Biserica *atolic i ncon.oar cu respect frtesc si cu dragoste. n adevr, acei care cred n &ristos si care au primit n mod valid botezul, se afl ntr-o anumit comuniune, desi imperfect, cu Biserica *atolicF((G. "supra superiorittii Bisericii Domano-*atoliceF(1G precum si asupra insuficientei harice pe care o prezint celelalte Bisericii separate, se revine n mod struitor n documentele *onciliului -atican II. %esi *onciliul -atican II a consimtit intercomuniunea cu Bierica Ortodox, avnd n vedere validitatea +uharistiei ortodoxe, totusi decretul respectiv avertizeaz pe credinciosii si despre rtcirea acestei Biserici, spunnd! $articiparea la 'fintele ;aine, care ar .igni unitatea Bisericii 0*atolice5 si ar include aderarea la rtcire sau pericolul de greseal n credint, de sminteal si de indiferentism, este interzis de legea divinF(9G. %in declaratiile oficiale, ntrite prin hotrrile *onciliului -atican II, se deduce ct este de obstructionist pozitia Bisericii romane fat de adevratul duh care ar trebui s cluzeasc o sincer dorint de unire. %espre felul n care este privit Ortodoxia n lumea catolic, este lmuritoare si declaratia pe care a fcut-o, la "tena, mitropolitul -asilie al -arsoviei! $entru romano-catolicii din $olonia, prin ecumenism se ntelege subordonarea Bisericii Ortodoxe omoforului de la DomaF(AG. Ca aceeasi adunare, mitropolitul %orote. din $raga a fcut cunoscut c n *ehoslovacia, deciziile publicate de *onciliul -atican II referitoare la cstoriile mixte, nu sunt ctusi de putin aplicate. n realitate, episcopul romano-catolic a hotrt ca valabile numai cstoriile mixte care sunt binecuvntate de un preot catolic, cu conditia obligatorie ca si copii rezultati din asemenea cstorii s fie botezati catolici. *ele de mai sus denot rea credint si ipocrizie din partea reprezentantilor Bisericii *atolice> iat de ce dorinta de apropiere si de unire a celor dou Biserici crestine nu va putea fi realizat, cel putin att timp ct slava desart, erezia si orgoliul, vor mpiedica -aticanul s vad "devrul. $retentia pe care o au unii latini, ca unirea s se nfptuiasc printr-o recunoastere din partea ortodocsilor a suprematiei papale si a inovatiilor catolice de credint, nchide orice drum spre unire. n asemenea conditii, degeaba a declarat *onciliul -atican II c i asteapt pe crestinii separati, cu usile deschise. Deverendul *harles BoIer ntr-un articol n care comenta cartea lui 6ax ;hurian, 'acerdoce et ministere, conchidea, n mod categoric! %intre toate comunittile crestine, Biserica Domano-*atolic este acea care cel mai putin se poate schimba 0...5 si de a crei doctrin nu se poate atingeF(4G. <nirea Bisericilor *restine rmne conditionat mai presus de toate, de mrturisirea unui aceluiasi crez, a unei aceleiasi doctrine si a unui aceluiasi cult. n vederea unirii, Biserica Ortodox nu poate impune ca toti crestinii s se adapteze unui aceluiasi tipar de viat religioas, unui aceluiasi tipic, cel propriu orientalilor. /iecare Biseric si-a avut o experient bine definit, s-a dezvoltat dup un anumit specific, si-a constituit o organizare proprie, a a.uns la o anumit realizare istoric si s-a concretizat ntr-o determinat cultur si ((9

manifestare asupra modului de a gndi, de a-si furi o alt biseric, o muzic religioas, precum si o proprie exprimare de viat, dup darurile primite de la %umnezeu. <nitatea Bisericii nu trebuie deci s nsemne uniformitate n exprimare, ci armonie n unitate. *a urmare, anumite diferentieri eclesiologice, care nu sunt esentiale, nu trebuie s constituie obstacole n calea unirii. "ceasta nseamn c trebuie s primeze n mod absolut esentialul, pentru a nu se a.unge la compromisuri, cci mai bun este rzboiul dect o pace care desparte de %umnezeu, dup cum spunea 'fntul @rigorie despre arieni. Ortodoxia consider c ecumenismul trebuie s nsemne o revenire a *restinttii mprtite la o constiint teologic unitar si autentic, o rentoarcere la substanta adevrat si nu o unire formal, de dragul unirii, printrun crestinism pietist si printr-o moral conformist social, ca o cheie universal care ar deschide toate lactele, dar fat de care 'fintii $rinti ar prefera s rmn ct mai departe. +ntuziasmul cu care este privit problema ecumenismului de unele Biserici Ortodoxe, n vederea grbirii unirii, ar putea aduce mari vtmri scopului adevrat, prin cedri nengduite n detrimentul 'fintei ;raditii si al unittii Bisericilor Ortodoxe, provocnd schisme grave n snul credinciosilor. n urma unui mesa., trimis la 8 februarie (37(, de ctre papa $aul al -I-lea, patriarhului ecumenic "thenagoras, Biroul $atriarhal a publicat un comunicat prin care preciza c mesa.ul a fost salutat de /anar si pretutindeni ca un mare eveniment care ar putea s serveasc drept baz pentru o evolutie foarte rapid a relatiilor dintre cele dou Biserici, n vederea unirii. 6ai semnificative si mai nentelese apar ns urmtoarele declaratii, din cuprinsul aceluiasi comunicat oficial! iat c schisma a fost abolit si nc n cea mai surprinztoare form, la 7 decembrie (3:4 0data ridicrii anatemelor care fuseser pronuntare reciproc n (24A5. n acest fel, totul a revenit automat la starea anterioar a anului (24A. Iar n continuare se adaug! de ce nu revenim automat si la $otirul comun, avnd n vedere c n (24A nici un obstacol mai grav nu s-a ivit, n timp ce diferentierile existente se reduc n mod constantF(:G. *uprinsul acestui comunicat surprinde n mod neplcut. n primul rnd, atta timp ct se mentin importante deosebiri dogmatice, canonice si cultice, schisma nu a fost deloc abolit, ci doar anatemele ridicate, schisma continund s existe ca o stare de fapt. n al doilea rnd, nu s-a putut reveni la starea anterioar anului (24A, atta timp ct datele problemelor teologice si eclesiastice dintre cele dou Biserici nu mai sunt aceleasi ca nainte de (24A, ci mult mai grave si mai greu de reconciliat. n mod curios se sustine c, de la (24A, nici un obstacol mai grav nu s-a ivit n calea acestor Biserici, cnd, n realitate, o serie de dogme noi, condamnate de Biserica Ortodox, au fost nsusire de Biserica Domei, ca si numeroase abateri, al cror numr creste mereu, si nicidecum nu se reduce n mod constant. "titudinea foarte conciliant a fostului patriarh "thenagoras fat de Doma a produs reactii regretabile. "stfel, trei episcopi din @recia, care au refuzat s-l pomeneasc pe patriarh la ectenii au fost demisi, ceea ce a dus la nemultumiri si mai mari din partea clerului si a credinciosilor. $e de alt parte, conducerea revistei Ortodoxos ;Ipos, de atitudine integrist, n frunte cu arhimandritul &aralambos -asilopoulos si cu un grup de sase colaboratori, a trebuit s compar n fata unui tribunal corectional din "tena, nvinuiti ca instigatori ai unei miscri de opozitie fat de Biserica @reac pe care au acuzat-o de tendinte protestante si de atitudine prea liberal n actiunea ecumenic. 6asoneria si-a ridicat astfel capul. %ivergentele de preri ale 'caunului +cumenic erau datorate si faptului c rspunsul patriarhal, din (37(, la mesa.ul papei, i considera pe ortodocsi deopotriv de rspunztori cu catolicii pentru gravul pcat al desprtirii. n mod categoric si fr nici o rezerv, documentul declara! ,OI am devenit strini fat de dragostea mutual. ,OI am urmat un drum negativ care a condus la separare 0...5. ' ne cim si s revenim din Orient si din Occident, la vechea unitate fericit a "postolilor si a $rintilor. $rintr-o asemenea autocritic, este direct acuzat Biserica Ortodox c a nteles s rmn intransigent n aprarea adevratelor dogme si nu a cedat ereziei# %atorit tendintelor prea liberale de unire, manifestate fat de Doma, att de fostul patriarh "thenagoras, ct si de Biserica @reac, s-a produs o mare sciziune n rndurile credinciosilor greci. /oarte multi, nemultumiti de atitudinea adoptat de ierarhie, au prsit Biserica oficial de sub primatul arhiepiscopului &Ieronimus si au trecut n rndurile stilistilor - adeptii vechiului calendar - care reprezint traditia intransigent a Ortodoxiei. *a urmare, stilismul, recunoscut ca o Biseric independent de ((A

sine stttoare, a a.uns s detin n @recia zece episcopate, cu un total de (,4 milioane de credinciosi. %ac ecumenismul este actualmente privit de numerosi teologi si credinciosi ortodocsi cu toat rezerva, considerndu-l n forma n care se prezint, un mare pericol pentru Biserica traditional, n schimb autorittile oficiale ortodoxe din diferite centre, continu s manifeste un optimism ne.ustificat att n relatiile cu Doma, ct si n dialogurile interconfesionale care au loc cu participarea delegatiilor Bisericilor Ortodoxe. 'e apreciaz, astfel, n mod eronat, c se realizeaz un progres constant n raporturile ecumenice, n timp ce, de fapt, exist tendinte contrarii, care denatureaz adevrata ntelegere ecumenic. *u mult clarviziune ortodox, preotul Tean 6eIendorff, profesor la 'eminarul ;eologi 'fntul -ladimir din ,em orS, analizeaz acest situatie! $articiparea Bisericii Ortodoxe la miscarea ecumenic a intrat ntr-o perioad critic de reevaluare si de a.ustare. %iferitele organizatii ecumenice sustin, prin vocea lor ma.oritar, pozitii care sunt vdit ireconciliabile cu credinta ortodox. 0...5 *a urmare, o mrturisire ortodox articulat devine din ce n ce mai dificil. 0...5 %in nefericire, ecumenismul organizat al ceasului de fat este bazat pe principii n ntregime inadmisibile din punct de vedere ecumenic! fie prin supozitia gresit c felul cum credem nu are important, fie prin supozitia c orice convingere profund ar duna operei de unitate, fie prin ideea naiv sau blasfematoare - c unitatea va fi realizat atunci cnd dezbatem chestiuni de credint, pentru a ne anga.a, de comun acord, n cauzele sociale si politice. %eosebirea ntre un bun si autentic ecumenism care poate fi mbrtisat de ortodocsi si care se rezum la o ndatorire de dragoste n vederea mrturisirii adevrate credinte si un ru si fals ecumenism, care confund problemele si nu a.unge s le solutioneze, trebuie s fie nteleas de noi toti. 0...5 *onstiinta c un ecumenism ru nteles este o erezie nu trebuie s ne fac s uitm misiunea Bisericii noastre n lume, fat de toti cei din .urul nostru care caut n mod sincer adevrul> cci uitnd aceast misiune, am nceta s mai fim cu adevrat sobornici si ortodocsi, si am deveni doar o sect 0...5. <n pericol si mai mare ar fi s acceptm relativismul, superficialul si secularismul ca principii ale anga.rii noastre ecumeniceF(7G. n situatia actual, o revenire a Bisericii *atolice si a celorlalte Biserici Ortodoxe la vechea matc a credintei este prematur si nu se poate mplini, deocamdat, dect izolat, prin convertirea individual, svrsit prin lucrarea %uhului 'fnt, a unora dintre cei alesi din ceilalti frati ntru &ristos. %ac Biserica Domei trece actualmente printr-o grav criz, este totusi de remarcat c o spiritualitate nou a nceput s trezeasc n sufletele multor credinciosi ai si. *a un semn bun pentru renasterea acestei Biserici apare si tendinta manifestat de fostul papa $aul al -I-lea, ca si de cel de scurt durat, Ioan-$aul I, de a renfiinta - dac nu doctrinal cel putin n fapt - principiul sinodal al colegialittii n locul prezumtioase dogme a inflailibilittii papale. Ca aceast tendint spre sobornicitate s-a adugat si renuntarea la traditionala pomp teatralizant a -aticanului, care amintea de zeificarea mpratilor romani, prin care papa ncon.urat cu tiara solemn aprea n fata poporului ngenuncheat n bazilica 'f.$etru, purtat pe sus, ntr-o lectic, pe un tron strlucitor, n strigtele de -iva il $apa, viva il De> s-a renuntat, de asemenea, si la srutul papucului su. *e mai rmnea, n aceast priveliste, din pilda smereniei si a desprinderii de 'ine a 6ntuitorului *are, n %umnezeirea 'a, nu '-a sfiit s spele picioarele ucenicilor 'i si s ntre n Ierusalim pe mnzul asinei $rin pontificatul ultimilor papi s-au ivit sperante de redresare a Bisericii *atolice. 'i dac ntre Biserica Ortodox si cea *atolic exist diferente dogmatice care zdrnicesc unirea, n schimb este o adevrat bucurie pentru toat *restintatea c dinamicul pap Ioan-$aul al II-lea izbuteste, prin actiunile lui viguroase, s mobilizeze multime din toat lumea prin prezenta si cuvntul lui nflcrat. $rin actiunea lui laborioas el trieste n mi.locul lumii si nu se izoleaz de realittile zilei pe tronul pontifical. +l deschide un drum noi Bisericii *atolice, n perspectiva unei perioade de nflorire, nu numai pentru aceast Biseric, ci pentru toat *restintatea. "legerea acestui pap nu s-a fcut prin obisnuitele aran.amente ale curiei -aticanului, ci printr-o lucrare a %uhului 'fnt. $apa Ioan $aul al II-lea, provenit din surghiunul celor fr %umnezeu, are misiunea s scoat *restinismul din imobilitatea lui, iar papalitatea, din vechile ei tipare. %in ndemnul lui s-a initiat la 92 noiembrie (373, cu ocazia vizitei la *onstantinopol, dialogul celor dou Bisericii, n vederea viitoarei uniri, hotrndu-se totodat s aib loc reciproce vizite anuale prin reprezentantii acestor Biserici si anume! la Doma, pe 13 iunie de hramul 'fintilor "postoli $etru si $avel, patronii Domei, si la 92 noiembrie, de ziua 'fntului ((4

"postol "ndrei, patronul patriarhatului ecumenic. n perspectiva unui adevrat ecumenism, se ntreste si speranta ca nceputul unirii s porneasc mai nti din Orient, cu Biserica copt, cu cea armean si celelalte comunitti crestine locale, care s-ar putea mai usor desprinde de vechile erori. n acest sens, colocviile neoficiale tinute ntre teologii ortodocsi si cei neocalcedonieni au deschis noi posibilitti si speranta pentru ca cele dou Biserici s a.ung la o ntelegere deplin n vederea unirii lor. <n asemenea rezultat ar putea avea un puternic rsunet pentru afirmarea Ortodoxiei n toat *restintatea si ar putea trezi multe consiinte la chemarea %omnului, ca si atunci cnd, pe drumul %amascului, lui 'aul i s-a artat 6ntuitorul sau cnd, la +maus, ochii lui *leopa s-au luminat cnd &ristos a frnt pinea.

,ote bibliografice 6ihai <DEI*, Biserica si viermii cei neadormiti sau cum lucreaz n lume taina frdelegii, +d."nastasia, (338, p.11A (%aniel Dops, *es crotiens, nos frnres, /aguet, (3:4, p.A47-A48 1 Biblia este tradus, n prezent, n (A9( de limbi si dialecte diferite. 9 Ca tradizione sono io, n *e Vuon a fait de l+glise - +tude dhistoire religieuse, ed. a II-a, /."lean, $aris, (3(1, p.(:> Io sono la *hiesa, n art. Desultats de lancien catholicisme al lui+.6ichaud, publicat n Devue internationale de thoologie, anul -, nr.(3, Berna, (837, p.4(9. A n anul (8:7, $ius al IH-lea a anulat dreptul anterior recunoscut unitilor de a-si alege singuri episcopi. 4 @.".6avrocordatos, Cultramontanisme domasVuo par lui-meme, rspuns dat autorilor brosurii &ellonisme ou 6oscovisme, "tena, (84A, p.11. : +xtras din paragraful 8 al +nciclicei grecesti ctre papa $ius al IH-lea. 7 +pistola 942, "d $hotium $atriarcham *onstantinopolitanum, anno 873-881. %e processione 'piritus 'ancti, 6igne, $.C. (1:, col.3AA-3A:. 8 &otrrea excomunicrii a fost luat de comun acord cu toti participantii la acel 'inod, n sedinta din : martie 882 si s-a referit si la /ilioVue. -ezi actele sinodului pentru sedintele citate n ;omos &aras, Dmnicu--lcea, (724, p.3:-(21. 3 /.%vorniS, Ces 'laves, BIzance et Dome au IH siocle, 0;ravaux publies par lInstitut detudes slaves I-5, $aris, (31:, p.187. (2 +xtras din +pistola 193 a 'fntului -asile ctre +usebiu al 'amostatei> 6igne, $.@. 91, 883-839, col 839B. (( Ces "ctes du *oncile -atican II, *erf, $aris, (3::, vol.I, p.(37. (1 Ibidem, p.122. (9 Ibidem, p.194-19:. (A +pisSepsis, nr.1A, din : iunie (37(, p.(2. (4 Observatore Domano, oficiosul -aticanului nr.(244, din : martie (372. (: $atriarcat OecumeniVue! <ne entente et un accord prealables entre les +glises Orthodoxes, comunicat publicat n +pisSepsis, nr.18 din : aprilie (37(, p.(31-(39. (7 $r. Tean 6eIendorff, +cumenismul, o erezie , n revista ;he Orthodox *hurch, ianuarie (379.

,C-#,N+!#-B !+ D,0+,(+B, B-+ FG

#e Mi&ai Ur*ic

%up cum s-a artat n capitolul precedent, nzuinta, mult vnturat n ultimile decenii, de a se ntregi Biserica lui &ristos n unitatea ei primar, nfrunt nc multe piedici. "ceast sfnt nzuint, care numai prin lucrarea %uhului 'fnt s-ar putea mplini, este contracarat si de unele actiuni cu totul deviate de la linia adevratului spirit ecumenic care constiuie o prime.die mare pentru Biseric. ntre aceste miscri ocup un loc de frunte *onsiliul +cumenic al Bisericilor. "ceast organizatie cu caracter mondial grupeaz n .urul su delegatiile ma.orittii Bisericilor si confesiunilor protestante, anglicane, neoprotestante si ortodoxe, iar ca observatori, si reprezentanti ai Bisericii Domano-*atolice. *onsiliul +cumenic al Bisericilor 0*O+, n rom=n *+B5 dispune de tot felul de mi.loace propagandistice, ((:

precum si de importante fonduri destinate pentru a.utoare misionare si scopuri sociale. *onsiliul si-a nfiripat existenta n (3A( si s-a constituit n form definitiv n form definitiv n (3A8 la "msterdam, sub auspiciile unor mari sperante pentru ntrirea unittii crestine. *u timpul, aceast institutie a provocat deceptii din ce n ce mai mari si a compromis scopul pentru care s-a instituit prin felul n care a nteles s reprezinte spiritualitatea si rosturile *restinismului. $entru a-si mri autoritatea ecumenic, n anul (3:(, cu ocazia adunrii generale de la ,em %elhi, *+B a admis intrarea n rndurile sale a tuturor Bisericilor Ortodoxe din republicile sovietice si din trile satelite. n urma acestei decizii, au ptruns n cadul acestei organizatii 74 de delegatii din trile comuniste, iar Bisericile respective au fost primite ca membre cu drepturi depline printre conductorii supremi ai *omitetului *entral *+B. *u aceast ocazie, fostul arhiepiscop ,icodim, secundul patriarhului $imen al 6oscovei, si-a stabilit sediul la @eneva, iar *+B a cptat tot atunci o coloratur marxist. $rezenta reprezentantilor oficiali ai Bisericilor rsritene n cadrul acestei organizatii interconfesionale si internationale nu s-a putut face, dup cum este lesne de nteles, dect cu nvoirea si sub controlul riguros al autorittilor politice si de securitate politieneasc ale statelor comuniste respective. %in aceast cauz, misiunea ncredintat delegatilor se rezuma la consemnele primite din partea acestor autoritti. ntr-o asemenea situatie, delegatii respectivi nu au mai prezentat nici o garantie pentru cauza dreapt a Bisericilor lor, fiind nevoiti, de voie sau de nevoie, s apere, n primul rnd, punctele de vedere ale intereselor politice, ale comunismului, fiind deci niste simple instrumente ale acestui regim. "cestei tendinte nocive, resimtite de atunci n *+B, i s-a adugat si influenta, de aceeasi natur, exercitat de delegatii americani, reprezentanti ai unor Biserici sectante, cu manifestri politice pro-comuniste. %up cum mentioneaz revista "merican Opinion din februarie (372, %r. Tohn *. Bennet, unul dintre principalii conductori ai delegatiei americane care a luat parte la adunarea general a *+B din (3:8 de la <psala, era afiliat la 17 de comitete si asociatii sustinute si recomandate cu regularitate de presa comunist. ;otodat, *onsiliul ,ational al Bisericilor lui &ristos, provenit din conventia tinut la *leveland de ctre *onsiliul /ederal al Bisericilor, numra, printre cei 13 de membrii fondatori principali, (( pastori cunoscuti n mod oficial prin participarea lor la anumite fronturi si comitete de inspiratie si de ncredere comunist. *a urmare, orice relatri si plngeri care s-au adus de atunci n adunrile *+B n legtur cu persecutiile religioase din <D'' sau din celelalte tri aservite comunismului, suferite de credinciosii crestini, au fost contracarate de delegatii oficiali ai Bisericilor din +st. ;oate documentele care mrturiseau despre violrile liberttilor dreptului de cult si ale misionarismului, despre constrngerilor perfide impuse Bisericilor respective, sau despre ateismul infiltrat cu de-a sila n constiintele crestinilor, nu au fost luate n seam ci dimpotriv, au fost clasate ca nefondate. %esi, n (3:4, *onsiliul a publicat cele sapte conditii pentru asigurarea liberttii religioase, totusi nu a fcut nici o aluzie la nerespectarea acestor conditii n trile de dincolo de cortina de fier si mai ales n <D''. *eva mai mult! n (3:8, conducerea *+B a refuzat, n fata a 742 de delegati din 82 de tri, s poarte discutii n legtur cu persecutiile credintei din +st. $e de alt parte, pe motivul unor consideratii .uridice si a unei constitutii legale, s-a refuzat admiterea n *+B ca membri a reprezentantilor unor Biserici 0cele luterane din republicile baltice, aflate n exil5, pentru a nu indispune delegatiile din <D'', n frunte cu arhiepiscopul ,icodim. *t despre doleantele Bisericilor prigonite, ele nici nu au fost admise n dezbaterile adunrilor. 'ub tcere au rmas si numeroasele violri de legi privind drepturile Bisericilor din trile respective sau nclcrile unor pacte internationale n legtur cu drepturile omului semnate de <D'' si de trile de democratie popular devenite apoi republici socialiste. n consecint, au czut n desuetudine si orice ntmplri bazate pe dovezi concrete din partea attor crestini persecutati, care cu pretul liberttii si al vietii si strigau amarul suferintelor si al prigonirilor religioase din partea autorittilor sovietice, chineze, cubaneze si a celorlalte tri cotropite de stpnirile celor fr de %umnezeu. Infliltrrile comunismului n *+B s-au resimtit si sub alte forme. $rin diferitele functiuni care n aceast institutie au fost ncredintate reprezentantilor Bisericilor din +st, spri.initori ai cauzei marxismului, consiliul sia trdat misiunea si s-a nvoit s sustin diferite actiuni politice, cu totul strine de problema ecumenismului. $sind pe acest drum, *onsiliul +cumenic a condamnat, n (3:1, actiunea unilateral a '<" din *uba, dar fr ((7

s pomeneasc nimic despre construirea de ctre sovietici, pe acel teritoriu, a bazelor de lansare a rachetelor. ;otodat, reprezentantii Bisericilor din +st si-au artat simpatia fat de acea teorie a revolutiei privind lupta dus de insurgentii din "merica Catin si din "sia mpotriva guvernelor lor. $e de alt parte, *onsiliul a sustinut, dimpreun cu 123 delegati americani, o petitie n favoarea reverendului 'loan *offin, inculpat n '<" pentru amestec n reteaua de propagand si ncura.are a dezertrii militarilor americani din -ietnam. *a urmare a conferintelor de la @eneva 0(3::5 si de la <ppsala 0(3:85, cei 17 membrii ai *omitetului +xecutiv al *onsiliului - reprezentnd 139 de Biserici protestante, anglicane, ortodoxe, ale vechilor catolici si ale penticostalilor - au votat, n unanimitate, subventionarea cu 122.222 dolari a celor (3 miscri de eliberare din "frica, dintre care (( erau notorii comuniste, fr totusi s prevad nici un mi.loc de control asupra utilizrii acestor fonduri. 'i dup cum s-a aflat ulterior, o parte din aceste a.utoare au fost folosite pentru procurarea de arme. <n alt a.utor asemntor, de 1:4.222 dolari, a fost acordat n (377, de acelasi consilu n acelasi scop, pentru miscrile de eliberare din "frica *entral. $entru a complace Bremlinului, *+B a mai hotrt s deschid si alte credite, ntre care 141.222 dolari guvernului polonez, sub titlul de a.utor social, sau (22.222 dolari pentru dezertorii americani din -ietnam, refugiati n diferite tri. 'i n contrapunct cu aceste actiuni, secretarul general al *onsiliului +cumenic a gsit de cuviint s resping ca nemotivat ntmpinarea din (8 ianuarie (371, prezentat de episcopul luteran norvegian 6onrad ,ordeval, prin care se solicita *onsiliului s acorde a.utoare Bisericilor din <D'' 0Biblii si spri.in material5. "cest refuz a determinat pe prelatul norvegian s acuze *onsiliul c s-a alturat persecutorilor, acordnd ncredere numai sefilor Bisericilor aserviti Bremlinului. +ste cu deosebire tragic - spune teologul protestant T.*.&.&offman - c orice persecutie religioas de origine marxist-leninist care se produce n lume nu este luat n seam de *onsiliul +cumenic al Bisericilor. 'i este scandalos faptul c acest *onsiliu acord beneficiul su moral, considerabil de mare, prin girul dat de Bisericile acestor organizatii unor miscri revolutionare care recurg la violent, n timp ce Bisericile oprimate nu obtin nici mcar dreptul unui apel pentru o interventie n favoarea lor.F(G n sensul celor artate este gritoare si atitudinea fostului secretar general al *onsiliului, dr. +ugen BlaSe, care l sftuia cu insistent pe pastorul Dichard urmbrand 0originar din Domnia, unde si-a petrecut (A ani n puscriile comuniste5 s nu mai pomeneasc nimic despre toate persecutiile pe care le-a suferit. $redicati-C pe &ristos 0...5, dar nu mai vorbiti de comunism si mai cu seam nu mai vorbiti mpotriva comunismului.F1G "ctiunile cu caracter pro-comunist si masonic ale acestui *onsiliu, cu emblem ecumenic, nu s-au dezis nici cu ocazia reuniunilor de la @eneva din (377 si de la Bingston 0Tamaica5 din (373, unde prin aceleasi manifestri adoptate, &ristos a fost absent si crestintatea trdat. ;rebuie relevat c, sub un aspect nseltor, *+B acord a.utoare unor Biserici, dar care n realitate pornesc din aceeasi viclenie, pe care o are si 'atana> ti ntind o mn de a.utor ca s te trag mai bine la fund. "sa s-a ntmplat si cu Biserica Ortodox Domn, care n anii trecuti a primit o important donatie n dolari, n vederea construirii Institutului ;eologic +cumenic, dar care reprezint de fapt cuiul lui $epelea n *asa %omnului. %onatia respectiv a fost acceptat cu toat gratitudinea de oficialitatea Bisericii noastre strmosesti, precum si cu agrementul %epartamenului comunist al *ultelor. n acest fel, Institutul nostru ;eologic, devenit ecumenic, se va simti dator s-si dovedeasc darul primirii de oaspeti prin tot felul de predicatori si studenti adventisti, baptisti si alte secte, care se vor strdui s niveleze ct mai bine terenul confesional care ne desparte, n vederea unirii Bisericilor. Iar prin aservirea Bisericii noastre donatorilor eretici, n loc ca studentii nostri teologi, viitorii preoti, s combat ntr-un spirit ct mai ortodox asemenea sectanti, vor trebui s le asculte tcuti toate rtcirile. n afar de *+B, organizatie cu caracter mondial, exist n "pus si alte forte, mai mult sau mai putin cunoscute, care prin pres, prin conferinte si prin alte mi.loace propagandistice militeaz pentru ideea ecumenismului, dar nu ntr-un adevrat duh ecumenic. "sa se prezint actiunea desfsurat de revista religioas francez *atacombes si de organizatia religioas radiofonic Ca *hane nfiintate n (37( si, respectiv (371, ambele fr aparente eclesiologice si politice si de o coloratur supraconfesional. ((8

Devista *atacombes combate ateismul, ideologia marxist si atitudinea comunizat a Bisericilor din +st, preconiznd pentru toate Bisericile si confesiunile crestine o credint supradogmatic si un ecumenism supraconfesional. Devista *atacombes, cu subtitlul 6essager supraconfessionnel de l+glise du 'ilence, este redactat cu participarea publicistic a diferiti reprezentanti ai unor culte crestine, ziaristi si scriitori cunoscuti, avnd ca animator si redactor-sef pe ortodoxul romn 'ergiu @rossu 0aderent al Oastei %omnului5, care a cunoscut rigorile puscriilor din Domnia comunist. $rintr-un bogat material informativ, aceast publicatie dezvluie cu mult cura. persecutiile religioase din trile cotropite de regimurile comuniste, cutnd astfel s mobilizeze constiinta occidental mpotriva defetismului moral al Bisericilor din toat lumea liber, fat de prime.dia ateismului. n msura ns n care aceast actiune se dovedeste vrednic de apreciere pentru pozitia sa intransigent anti-marxist, ea deviaz de la adevrata linie a ecumenismului, urmrind, peste orice orientare telogic, realizarea unui misionarism supraconfesional, independent si fr nici o subordonare eclesiologic. Ideologia heterodox a acestei grupri crestine, fr un *rez anume si fr o ncadrare dogmatic, dup cum apare n revista *atacombes, este pe larg expus n cartea lui 'ergiu @rossu, ,ous attendons une novelle terre 0Ca pensoe universelle, (37(, $aris5. *u o atitudine polemic, autorul atac toat institutia bisericeasc a tuturor confesiunilor crestine si militeaz pentru o Biseric supraconfesional si lipsit de orice dogmatism. n spri.inul principiilor sale despre adevratul ecumenism, autorul crtii citate trece cu vederea peste semnificatia dogmelor, a traditiei, a cultului si a ierarhiei Bisericii, precum si toate diferentierile de valabilitate haric a 'fintelor ;aine, dup cum variaz ele pentru fiecare Biseric de la o confesiune la alta, de la plenitudinea haric a unora, la pauperizarea altora sau la reducerea lor la niste simple simboluri. n mod intempestiv, el vorbeste despre un crestinism devenit o religie neputincioas, despre un crestinism n faliment, reprezentat de o Biseric subminat, de anacronism si de involutie spiritual, despre divergente dogmatice mucegite. $rin ideile cu care 'ergiu @rossu vrea s reformeze *restinismul, el pledeaz pentru unificarea tuturor militantilor crestini si a tuturor miscrilor misionare ntr-un organism viu si eficace, supraconfesional care s sfrme cliseele rituale si s ridice peste artificialele ngrdiri dogmatice o unificare spiritual a lumii ntregi, avnd n vedere identificarea idealurilor morale comune tuturor religiilor 0...5, n perspectiva unui nou pmnt n care Bisericile - institutii vor disprea ca inutile. O asemenea doctrin, prin care se face tabula rasa din orice dogme, din orice crez, din toat ;raditia Bisericii, din toti 'fintii $rinti si din toate 'inoadele +cumenice, rstoarn tot adevrul +vangheliei# *ci Biserica crestin ca institutie, ierarhie si preotie, a fost instituit de 6ntuitorul &ristos prin lucrarea haric a %uhului 'fnt> iar aceast Biseric 'acramental si 'fintitoare una este, si numai aceast Biseric, a %reptei *redinte, nu va putea fi biruit nici de portie iadului# " propovdui pe Iisus pentru a-i aduce la Iisus pe cei necredinciosi si a-i catehiza n cele ale credintei nseamn, n primul rnd, a-i lmuri cine este Iisus si care este relatia dintre +l si celelalte ipostasuri ale 'fintei ;reimi. "ceasta este, de fapt, prima dogm care deschide calea ntelegerii credintei crestine. %eci fr dogme nu poate fi conceput o credint. %ar nu prin orice fel de criterii poate fi considerat si nteleas o dogm. "sa se ntmpl, n primul rnd, cu nvttura despre 'fnta ;reime, care ntr-un fel este predicat n Ortodoxie, ntrun fel apare n *atolicism, altfel a fost mrturisit de "rianism, n %ochetism, n alte erezii. 'i totusi "devrul numai unul singur este si lui trebuie s-i slu.easc crestinul. /r o structur dogmatic precis nu se poate contura o credint, iar o credint ciuntit fr integritatea "devrului la care se refer reprezint o fals credint. *a urmare, nu orice fel de credint poate conduce la "devr, cci "devrul nu poate fi sofisticat dup criterii subiective si dup mpre.urri ocazionale. "sadar, nici indiferent nu poate fi cum credem si nici totuna nu poate fi n care staul ne-am afla# $entru c fr dreapta credint descoperit prin %uhul 'fnt de la 6ntuitorul &ristos, de la "postoli si de la 'fintii $rinti, si fr plenitudinea 'fintelor ;aine, nealterate, nu poate fi mntuire adevrat. $rini propagarea unui misionarism nesubordonat Bisericii nu se slu.este cauza "devrului si nu se realizeaz o ecumenicitate a Bisericilor crestine, ci se desfsoar o lucrare negativ de risipire si uzurpare, de fals mntuire si de subminare a *restinismului, prin care se sdeste n suflete orgoliul. 'i n acest fel se deschis larg portile 'atanei. %ac credinta fr fapte este moart, nici faptele fr credint curat nu au viat, cci &ristos este -iata si +l este izvorul vietii. " crede n &ristos se cuvine mai presus de toate, a crede si nu oricum, cci altfel zadarnic e credinta si nici putere sfintitoare nu are. Iar %omnul spune! "devrat, adevrat zic vou, dac ((3

nu veti mnca trupul /iului Omului si nu veti bea sngele Cui, nu veti avea viat n voi 0Ioan :,495. *t despre ;rupul si 'ngele %omnului, numai n $otirul si ;abernacolul Bisericii 'acramentale se afl ele, iar nu la ereticii de toate felurile. +roarea, prin care $rotestantismul a lsat fiecreia libertatea interpretrii individuale a 'cripturii, a determinat ruptura sa de 'fnta ;raditie, fr s mai tin seama de Biseric si nici de felul n care s-a realizat Biserica, frmitnd *restinismul ntr-o multitudine de confesiuni de bisericute si secte care s-au ndeprtat apoi, din ce n ce mai mult, de harul divin si de lucrarea mntuitoare a 'fntului %uh. *t despre toti aceia care se mprtsesc din asemenea credinte eretice, ei sunt ca niste puturi fr ap, ca niste rsaduri fr rdcin. " iesi din ascultatea Bisericii %reptmritoare, dup cum au fcut toti ereziarhii, a propovdui +vanghelia printr-o interpretare proprie fiecruia, cu gndul de a-i slu.i astfel lui &ristos, dar aruncnd cu noroi n dreapta si n stnga, pe tot trecutul Bisericii si pe toat ierarhia ei, nseamn a uzurpa asezmntul de mntuire al 6ntuitorului, ceea ce doreste n realitate 6asoneria. 'i dac smnta care a fost semnat a fost rea, ea nu va pieri, ci va creste, va rodi si se va nmulti, iar roadele ei vor fi rele si vor vtma pe toti cei care vor mnca din ele, apoi cei vtmati vor vtma si pe altii si rul va creste tot mai mult. ntr-o si mai avansat conceptie de ntelegere universal, de unire si armonie a lumii, a luat fiint n "pus si o Organizatie 6ondial a Deligiilor <nite 0O6D<5. 'i astfel, din orice legturi nvechite, purceznd din reform n reform, cu Biseric sau fr Biseric, cu sacramente sau fr sacramente, cu &ristos sau fr &ristos, nu conteaz s a.ung la o unire, iar pe aceast cale s se merg mereu nainte pentru civilizatie si progres social. %ar &ristos n-a venit s aduc pacea pe pmnt# O6D< este o miscare diversionist de mare amploare, care caut s nmnuncheze, sub o fals dogm de credint si sub o fals conceptie de dragoste si frtietate, pe toti oamenii, de orice convingere religioas, contestnd ideea de revelatie la toate religiile, pentru a le discredita pe toate, n frunte cu *restinismul, de a crui nume se foloseste numai ca momeal. "ceast alctuire pseudoreligioas si anticonfesional, avnd ca fatad un simulacru de precepte moralizatoare, se prezint sub forma aparent a unui ecumenism, dar cu un fond si un aspect fals, fat de notiunea adevratului ecumenism crestin, prin care Biserica %reptmritoare a lui &ristos trebuie s fie temelie pentru unirea tuturor si aducerea la aceast matc nu numai a heterodocsilor, dar si a lumii necrestine, printr- comuniune a tuturor n duh si adevr. n sfrsit, o alt miscare de rsunet mondial si cu veleitti ecumenice, purtnd o netgduit pecete francmasonic, este "sociatia <nirii *restinismului 6ondial 0"<*65, care pretinde a fi crestin, dar de fapt exclude ideea de Biseric si de &ristos. n opozitie cu l+glise du 'ilence si cu publicatia ei *atacombes, care se declar supraconfesional si propag un misionarism evanghelic n numele lui &ristos, dar cu un caracter antidogmatic si antiierarhic, "<*6 se consider aconfesional, iar n doctrina ei mentine cteva precepte morale, fr ns a pomeni nimic despre nici o 'fnt ;ain. "ceast miscare a fost initiat de coreeanul 'un 6Iung 6oon, profetul erei cosmice a ,oului +v, iar nvtturile sale au fost publicate de oung Oon Cim n cartea Ces principes divins et leur applications. $rintr-o diabolic ncercare de mistificare, aceast miscare caut s determine o unificare a crestinsmului mondial, golindu-l ns de orice continut si de orice sens hristic. Cansat si sustinut n "merica, miscarea l are ca reprezentant principal n +uropa pe Deiner -incenz care, de la locuinta lui princiar din $aris, conduce o activitate misionar febril si multilateral pentru convertirea celor dezaxati. /enomenele negative observate, de la un timp, pe trmul ecumenismului demonstreaz c un fals ecumenism anticonfesional a ptruns att n snul *onsiliului +cumenic al Bisericilor 0*+B5 ct si n attea alte organizatii pretins religioase. Ca (A august (371, n cadrul celei de a 14-a sesiuni a *omitetului *entral *+B tinut la <trecht, n fata reprezentantilor eclesiastici a 42 de Biserici si confesiuni crestine, s-a sustinut printre altele, prin expozeul teologului german Turgen 6oltmann, teza masonic a unui guvern mondial indispensabil pentru a putea face fat actualelor nevoi ale societtii, precum si necesitatea ca Biserica s se dega.eze de particularittile ei confesionale si structurale care mpiedic de la misiunea eiF9G. 6isiunea Bisericii, n ntelegerea *onsiliului +cumenic si a celorlalte organizatii similare, este axat, n cea mai mare parte, pe probleme de ordin social si nu (12

pe preocupri spirituale, avnd ca principale obiective combaterea srciei si a exploatrii, a violentei si opresiunii, a alienrii rasiale si culturale si a distrugerii naturii prin industrie. $rintr-un asemenea program, dominat de aspectul social si politic, Biserica nceteaz de a mai fi Biseric si se reduce la o institutie de binefacere pentru bunstarea, progresul si prosperitatea oamenilor, de toate culorile si rasele, devenind astfel slu.itoarea mprtiei pmntesti n locul celei ceresti# "semenea influente organizatii mondiale, avnd drept deviz ecumenismul Bisericilor crestine, dar urmrind sub pretextul aprrii intereselor materiale ale umanittii, extirparea particularittilor si a constiintei confesionale din Biseric, ar putea fi patronate nu numai de venerabili maestri ai /rancmasoneriei, ci chiar de nsusi Belzebut, domnul dracilor, prin autoritatea pe care o are n aceast materie. "paritia unor organizatii religioase prin care se reformeaz tot *restinismul, pn la anihilarea lui ca religie, contopindu-se ntr-un acelasi alambic cu toate confesiunile crestine, n abstractie de orice crez, de orice doctrin si traditie, fr preotie si fr 'finte ;aine, dar pstrnd numai o emblem formal de crestinism, nu reprezint un fenomen ntmpltor al unor smintiti, ci este o actiune diri.at conform unui plan masonic. %up ce a urmrit si ncura.at, prin toate ramificatiile ei, frmitarea *restinismului, 6asoneria caut acum sub pretexte ecumenice, s regrupeze toate confesiunile crestine ntr-o credint lipsit de har si avnd ca aspiratie numai scopuri sociale. $rin astfel de tendinte, care au luat aspecte bine conturate si foarte transparente, a venit vremea cnd se va ntrona n toat lumea o guvernare mondial iudaic, provocnd marea apostazie a crestinilor, proorocit de &ristos, cu o nfricosat prigonire de moarte mpotriva celor care nu se vor nchina "ntihristului, adic 'atanei. *t despre mrturisitorii lui &ristos de la urm, ei vor fi mai mari dect cei dinti.

Note biblio&rafice 6ihai <DEI*, Biserica si viermii cei neadormiti sau cum lucreaz n lume taina frdelegii, +d."nastasia, (338, p.198 (T.*.&offman, Ce *onseil OecumeniVue des +glises et l+glise du 'ilence, n revista *atacombes, mai (371, p.(9. 1 Ibidem. 9 Turgen 6oltmann, *omunitate fratern ntr-o lume divizat, 'O+$I, (7 august (371, p.3-(2

(1(