MEDICATIA APARATULUI RESPIRATOR Antitusivele sunt folosite pentru inlaturarea simptomatica a tusei reproductive cauzata de iritatia traheala sau

bronsica. Efectul antitusiv apare fie prin deprimarea formatiunii centrale a reflexului de tuse (cazul tusei cornice) sau efectul antitusiv apare printr-o actiune periferica de diminuare a sensibilitatii receptorilor din mucoasa cailor aeriene (tusea usoara ocazionala). Din punct de vedere chimic, antitusivele pot fi alcaloizi fenantrenici sau alcaloizi benzilizochinolinici sau produse sintetice care au la baza aceleasi structuri. Reprezentanti: OPIU SI MORFINA Actioneaza prin deprimarea semnificativa a centrului tusei, dar prezinta risc de dependenta. unt utilizate doar in situatii speciale: in caz de cancer pulmonar, de coaste rupte in care asocierea efectului antitusiv cu cel anal!ezic si sedativ este utila. Reprezentanti: CODEINA = METILMORFINA Are efect antitusiv marcant, deprima respiratia, usuca secretiile bronsice, favorizeaza bronhospasmul, provoaca constipatie, dar potentialul de dependenta este mai mic decat in cazul morfinei. e administreaza oral, se folosesc mai mult formele de saruri cum ar fi: fosfat de codeina, sulfat de codeina, cloralhidrat de codeina. Este contraindicata la bolnavii cu insuficienta respiratorie, iar la copii se administreaza cu prudenta. Reprezentanti: NOSCAPINA sau NARCOTINA Este inrudita cu papaverina. "u da toleranta, are efecte sedative usoare, este slab bronhodilatator si stimuleaza respiratia. Reprezentanti: DEXTROMETORFAN Este un opioid de sinteza, deprima selectiv centrul tusei fara a deprima respiratia. #R$D% E: &% '", R$('&% '", R$)EDE* etc. Reprenzentanti: PENTOXIVERINA si OXELADINA unt derivati sintetici neopioizi cu efect antitusiv central. #R$D% E: ED$&% '" (pentoxiverina), #A*E+AD'"E (oxeladina) Atentionare: nu se asociaza medicamentele antitusive cu expectorante. EXPECTORANTE Expectorantele sunt medicamente care favorizeaza expectoratia fie prin stimularea secretiei traheobronsice (expectorante secretostimulante), fie prin fluidifierea secretiei traheobronsice (expectorante secretolitice). Expectorante secretosti u!ante e pot clasifica in: ,. expectorante indirecte sau cu actiune reflexa -. expectorante directe "# Expectorante in$irecte Reprezentanti: a. alcaloizi din ipeca b. plante care contin saponine c. saruri: clorura de amoniu b. Exemple: fructe de anason, flori de nalba, flori de lumanarica, frunze de potbal, frunze de patla!ina, flori de tei, flori de soc . infuzie sau decoct c. /lorura de amoniu e administreaza oral, are si proprietati acidifiante si diuretice slabe. Este contraindicata in insuficienta hepatica severa, in insuficienta renala, acidoza.

%# Expectorante cu actiune $irecta Reprezentanti: iodura de potasiu, bicarbonatul de sodiu, benzoatul de sodiu, acetatul de amoniu, oleuri eterice, oleul de cimbru, oleul de terebentina, crezotul. Expectorante secreto!itice /lasificare: - medicamente mucolitice - enzime proteolitice - a!enti tensioactivi - hidratanti ai secretiilor Muco!itice!e Reprezentanti: ACETILCISTEINA Are o structura tiolitica (contine sulf), este indicate in bronsite acute si cronice, in complicatii pulmonare dupa interventii chirur!icale. Efecte secundare: !reata, rinoree, stomatite si uneori hipersecretie bronsica (cu prudenta la bolnavii astmatici si batrani). 'nteractiuni medicamentoase: nu se asociaza cu antibiotice cum ar fi eritromicina, oxitetraciclina, tetraciclina si oleandomicina. #R$D% E: A//, )+%'0%/'+, 0%/$1'", 0%/$ $+1A" etc. Reprezentanti: &ROM'EXINA e foloseste sub forma sari clorhidrat de bromhexin. Este o pulbere cristalina alba, fara miros, fara !ust. e administreaza oral sau in inhalatii. Este indicat in bronsite. "u se recomanda administrarea concomitenta cu antitusive. /u antibiotice cum ar fi amoxicilina, cefuroxima, cefalexina, eritromicina, doxiciclina, oxitetraciclina . favorizeaza patrunderea acestora in plamani. Daca se administreaza cu medicamente iritante !astrice exista riscul aparitiei tulburarilor !astrice. #R$D% E: (' $+1$", (R$02E*'", (' $+E* etc.