TEHNICI DE IDENTIFICARE A COMPORTAMENTULUI SIMULAT BIBLIOGRAFIE: 1. Butoi T.

Crima sub detectorul de minciuni: Investigarea conduitelor simulate, Editura Press Mihaela, Bucuresti, 199 !. Baias ". #imulatia: studiu de doctrina si $uris%rudenta, Ed. &osetti, Bucuresti, !''( (. #cri%caru )., Boisteanu P., *starastoae +., Chirita +., #cri%caru C. Psihiatrie medico,legala, Edit. Polirom, Iasi, !''! -. Po%a +., .ragan I., /a%adat /. Psihosociologie $uridica, Ed. /umina /e0, Bucuresti, 1999 1. Po%a +. Elemente de dre%t %robator, Ed. Tracia, Bucuresti, 199! 2. Cio3u I. Com%ortamentul simulat Bucuresti, 19 . 4eculau *. , .inamica gru%urilor Iasi, !''1 5. Moscovici #. , Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt Iasi, 1995 9. .a3inoiu I. Personalitatea, Ed. Polirom, Iasi, !''! 1'. Ilut P. #inele si cunoasterea lui Iasi 6!''17.

1. COMPORTAMENTUL NORMAL VERSUS COMPORTAMENTUL SIMULAT In sens larg, com%ortamentul re%re8inta maniera s%eci3ica %rin care subiectul uman este determinat sa ras%unda %rintr,un ansamblu de reactii la solicitarile de ordin 3i8ic sau social care vin din ambianta, cautand ca %rin aceasta sa se ada%te8e la situatiile nou intervenite. In viata unei %ersoane a%ar adesea situatii care o solicita contradictoriu. *numite conveniente sociale %ot intra in contradictie cu starea de moment sau chiar cu convingerile intime ale %ersoanei, cu sistemul %ro%riu de valori. *%ar in acest ca8 dilemele de com%ortament, de%asirea lor %resu%unand din %artea %ersoanei maturitate sociala, %lasticitate %sihica si su%lete com%ortamentala. .aca ade%tii 9behaviorismului ortodo09 3oloseau termenul de com%ortament %entru a 3ace re3erire la reactiile e0teriori8ate ale organismului, la ceea ce %utea 3i observat, inregistrat si masurat direct, odata cu de8voltarea %rocedeelor si tehnicilor de inregistrare a reactiilor organismului au 3ost desco%erite si urmarite noi modi3icari interne ce tin de %rocesele gandirii, emotiei, limba$ului etc. mai 3ine decat cele observate anterior. *st3el s,au distins doua modalitati de ras%uns com%ortamental 6Cio3u, 19 -7:
1

Comportamentul aparent ("overt behavior") care include reactiile e0teriori8ate ale %ersoanei, observabile direct, cum ar 3i limba$ul vorbit sau gestual, mimica, activitatea de miscare a membrelor sau cor%ului. Termenul de 9overt behavior9, initial a%are in lucrarile a mai multor autori: &uch 6192(7, Mc)uigan 619227, Munn 619227, #:inner 619227. Comportamentul inaparent ("covert behavior") include modi3icarile interne, indirect decelabile, ce insotesc %rocesele gandirii, emotiei, limba$ului etc. dintre care amintim: modi3icarile ritmului res%irator, ale ritmului cardiac, a secretiei salivare, intensi3icarea activitatii glandelor sudori%are, a com%o8itiei chimice si hormonale a sangelui, cresterea conductantei electrice a %ielii etc. Termenul de 9covert behavior9 a 3ost utili8at de Mc)uigan ; #:inner 619227. E0ista o continua interschimbare intre cele doua modalitati com%ortamentale, in sensul ca unui com%ortament a%arent ii cores%und obligatoriu 3orme de com%ortament ina%arent, insa nu oricaror mani3estari ina%arente le cores%und mani3estari de com%ortament a%arent. *tat modalitatile a%arente cat si cele ina%arente sunt as%ecte ale unui com%ortament larg cu o caracteristica de unicitate %entru momentul res%ectiv. #e stie ca orice com%ortament are concomitente cognitive si < sau biochimice, du%a cum orice modi3icare biochimica este resimtita in modul de %rocesare a in3ormatiei sau in com%ortament. /uand in calcul 3inalitatea actiunii, este im%ortant de sesi8at cau8a %rinci%ala care o%timi8ea8a interactiunea %ersoanei cu mediul, %utandu,se ast3el interveni asu%ra 3actorilor blocanti atat la nivel intern, cat si la nivel e0tern 6Miclea, 199 7. =na din %roblemele 3recvent intalnite in activitatea $udiciara este cea a com%ortamentului simulat al %ersoanelor im%licate in di3erite cau8e %enale. In 3unctie de situatia in care se a3la o anumita %ersoana, in 3unctie de interesul si sco%ul urmarit, com%ortamentul obisnuit al acesteia %oate lua 3orma unei conduite simulate. Conduita sau com%ortamentul simulat este o incercare de a ascunde sau 3alsi3ica sensul unei realitati. Persoana in cau8a da intentionat un ras%uns verbal strain aceluia %e care il gandeste, e0teriori8and sau mascand o e0%resie ce nu se %otriveste cu a%recierea, atitudinea sau cu sentimentul autentic incercat. #imularea nu este o sim%la eroare, ea se caracteri8ea8a %rin intentionalitate. Este o 9greseala9 intentionata, invaluita si sustinuta %ragmatic. #imularea este o entitate contradictorie intre as%ectul a%arent si cel ina%arent al com%ortamentului, e0%resia unei dedublari %sihologice in ra%ort cu sine. *s%ectul a%arent %oate 3i cunoscut, uneori este a3isat abil sau naiv, cu e3ortul de %ersuasiune. .im%otriva as%ectul ina%arent este secreti8at, nu 3ace obiect de con3esiune, iar uneori %entru a,l secreti8a, se %ractica de8in3ormarea sistematica du%a reguli tactice bine de3inite, %entru derutarea organelor $udiciare. *ceasta %oate 3i asemanata cu un binom com%us din a%arenta 6%rodus al de8in3ormarii
!

verbale sau materiale ori combinate7 si ina%arenta 6realitatea secreti8ata, intima, necon3esata7 6Mitro3an, >drenghea ; Butoi, 199!7. #imularea are o %re8enta cotidiana. =neori se dovedeste a 3i necesara, stimuland sensul vietii. ?mul are nevoie si de unele %arghii com%ensatorii, de autoilu8ionare, de autoamagire. Pentru a de%asi momentele critice din viata, %ersoana, constient sau inconstient, isi %rote$ea8a eul %rin cultivarea sentimentelor s%erantei, increderii, o%timismului. #imularea in aceste situatii re%re8inta o 3orma ocolita de acce%tare a conditiei umane, un loc de re3ugiu imaginar. Conditia succesului unei simulari este data de consistenta sa interna, de abilitatea cu care subiectul mentine coerenta demersului sau 3ictiv. Ea %resu%une inteligenta, conduita 9civili8ata9. Contra3acerile sunt mi$loace elegante de eludare a normativelor sociale. #ub masca unor conduite con3ormiste, inventand mereu tactici derutante, simulantul se com%lace intr,un 3als relational, structurandu,si, %entru a %utea mani%ula, un s%atiu simulat. Cadrul 3ictiv nu numai ca ia locul realitatii, dar o si %re3ace. #imularea este intotdeauna motivata, determinata de dorinte, de interese. Ea este o modalitate de reali8are 3acila a sco%ului. #imularea a%are in cele mai di3erite situatii: %entru discul%are, %entru a a%ara %e cineva, din nevoia de %rotectie, din dorinta de ra8bunare, %entru a re8ista %resiunilor si normelor coercitive ale comunitatii etc. #imularea se reali8ea8a %rin di3erite strategii: inventare, e0agerare, diminuare, aditie, omisiune, substituire, trans3ormare, tacere etc. #imularea, minciuna 3iind o constructie 3ictiva, are un im%act deosebit asu%ra realului. Ea se %oate %re8enta in diverse i%osta8e 6Cucos, 199 @ Bus, !'''7: A #imularea totala, in care 3alsitatea este %re8enta %e intreg %arcursul mani3estarii com%ortamentale@ A #imularea intercalata cu anumite 3ranturi de adevar@ A #imularea %rin omisiunea voita a in3ormatiei veridice@ A Pre8entarea unei variante sau i%ote8e, greu veri3icabile, ca 3iind adevarul insusi@ A &ecurgerea la demonstratii incongruente din %unct de vedere 3ormal 6substituirea unei gandiri logice cu una %asionala7@ A =tili8area abu8iva a unor demonstratii care nu concorda sau nu sunt relevante %entru situatia concreta %re8entata@ A Persi3larea adevarului %rin mimica, gestualitate, dand de inteles ca ceea ce se s%une este 3als@ A E0agerarea sau absoluti8area unor as%ecte neim%ortante in de3avoarea esentialului@ A *daugarea la mesa$ul transmis a unor conotatii negative ce tin de %ro3ilul caracterial al emitentului@ A Pre8entarea unui adevar ca si cum acesta ar 3i o minciuna si a unei minciuni ca
(

si cum ar 3i un adevar@ A Crearea deliberata a unei derute inter%retative %rin $onctiunea dintre adevar si 3alsitate, inducandu,se %rin aceasta de8interesul interlocutorului %entru a mai cunoaste ceva. 4u e0ista granite 3i0e, imuabile, intre adevar si 3alsitate, e0istand o %ermanenta interschimbare. #imulantul o%erea8a du%a o logica elastica, %entru a a$unge cat mai re%ede la tinta, 3iind 3acilitat de limba$ si cunoscand 3oarte bine realitatea %e care isi %ro%une sa o ascunda. Intr,un anumit conte0t a%roa%e orice ti% de com%ortament %oate dobandi 3unctie ada%tativa, %ro3ilactica. #imularea re%re8inta o metoda de co%ing com%ortamental avand 3unctia de a %reveni sau reduce reactia de stres, %rovocata de ancheta $udiciara. Prin simulare, %ersoana este convinsa ca %oate controla agentul stresant, obtinandu,se ast3el o reducere a reactiei de stres. *cest e3ect %o8itiv nu se inregistrea8a automat. In urma unor studii e0%erimentale 6*veril, 19 (7 s,a constatat ca %rin controlul stresului nu se determina doar reducerea acestuia, ci in unele ca8uri se a$unge la intensi3icarea 3enomenului. Co%ingul com%ortamentului antrenat in ca8ul simularii, reduce stresul doar atunci cand 6Miclea, 199 7: A este urmat de un 3eed,bac: asu%ra e3icientei interventiei com%ortamentale@ A costul reali8arii lui nu de%aseste bene3iciile@ A reduce ambiguitatea si < sau incertitudinea legata de situatia stresanta. In ca8ul testarii la %oligra3 co%ingul com%ortamental antrenat in simulare este ine3icient. *ceasta, deoarece cele trei conditii %re8entate mai sus, nu sunt inde%linite in totalitate. Cu toate ca bene3iciile obtinute de subiectul simulant sunt net su%erioare costurilor anga$ate in vederea reali8arii simularii 6inducerii in eroare a organelor $udiciare7, este %utin %robabil sa,si reduca stresul, deoarece: A acesta nu %rimeste nici un 3eed,bac: asu%ra e3icientei interventiei sale com%ortamentale@ A neavand nici o in3ormatie asu%ra situatiei stresante 63eed,bac:7, incertitudinea legata de acest 3a%t nu are cum sa se reduca. /a acestea se adauga reactivarea la nivelul sistemului cognitiv al subiectului, a as%ectelor %articulare ce tin de comiterea 3a%tei, menite sa am%li3ice tensiunea %sihica. =nitatea %siho,somatica a simularii o3era %osibilitatea certa de investigare si de%istare a oricarui com%ortament simulat.

2. CORELATELE PSIHOFIZIOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI SIMULAT Procesele a3ective sunt 3enomene %sihice com%le0e, caracteri8ate %rin modi3icari 3i8iologice mai mult sau mai %utin e0tinse, %rintr,o conduita marcata de e0%resii emotionale 6gesturi, mimica etc.7 si %rintr,o traire subiectiva 6&adu ; colab., 19917. Emotia nu se reduce numai la as%ectul de traire subiectiva, interna, ci 3ormea8a o con3iguratie com%le0a de relatii, un ras%uns %siho3i8iologic multidimensional vis,a,vis de evenimente. Pintre dimensiunile %rocesului a3ectiv distingem 6/a8arus, 195-@ 19917: A modi3icari cognitive 6%rocesarea in3ormatiei stimul venita din mediu, care in 3unctie de semni3icatie are rol activator sau nu7@ A modi3icari organice, vegetative 6cresterea aroussal,lui 3i8iologic, activarea cardiaca si a sistemului circulator, modi3icari la nivelul motilitatii gastrointestinale, tensiunii musculare, conductantei electrice a %ielii etc7@ A modi3icari com%ortamentale 6gesturi, reactii, mimica, e0%resii vocale etc7. Cele trei dimensiuni ale %rocesului a3ectiv nu %ot 3i luate se%arat, intre ele e0istand o %ermanenta intractiune sincrona, emotia 3iind re8ultatul conlucrarii a trei ti%uri de 3actori: cognitivi, organici si com%ortamentali. &e8ultanta interactiunii acestor 3actori se ras3range asu%ra trairii subiective a %ersoanei, res%ectiv a modului cum aceasta resimte situatia si se ada%tea8a 3ata de ea. Emotiile sunt con3iguratii cognitiv,motivational,relational organi8ate a caror stare se schimba in 3unctie de modi3icarile din cadrul relatiei individ,mediu, de 3elul in care aceasta este %erce%uta si evaluata. In domeniul %sihologiei $udiciare, emotia este considerata ca 3enomen ti%ic s3erei a3ective, deoarece aceasta, %rin modi3icarile %siho3i8iologice %e care le im%lica, %oate 3i su%usa unei anali8e stiinti3ice sistematice. Evidentierea unei emotii %oate 3i 3acuta %ornindu,se atat de la as%ectul com%ortamental, cat si de la cel al corelatelor %siho3i8iologice %e care aceasta le im%lica. Com%ortamentul emotional global re%re8inta obiectivarea trairii emotionale, intalnita atat in as%ectul ina%arent, dar cel mai evident si mai usor observabil in cel a%arent. *s%ectul a%arent, denumit ca e0%resie emotionala, subsumea8a intreg ansamblul de reactii somatice si musculare 63aciale, scheletice, viscerale, umorale etc.7 %e care subiectul le de8volta in momentul e0%erimentarii unei emotii 6Cio3u, )olu ; +oicu, 19 57. Patternul a%arent al modi3icarilor emotionale include: motilitatea cor%orala, tremurul muscular, e0%resivitatea 3aciala 6miscarile oculare, coloritul e%idermic,

tonalitatea vocala, intensi3icarea activitatii glandelor sudori%are etc.7. .intre toate categoriile de ras%uns emotional a%arent, cea mai elocventa %entru observator o constituie e0%resia 3aciala, 3iind caracteri8ata ca un barometru al emotiei. *st3el bucuria, tristetea, mania, teama etc. %ot 3i 3oarte usor citite %e 3ata unei %ersoane. E0%resia 9alb ca varul9, re3eritoare la starea emotionala de8voltata de catre subiect in ca8ul unei situatii, ce im%lica trairea unei stari emotionale intense, este asociata cu starea de vasoconstrictie %eri3erica 6determinata de teama7. /a subiectul su%us unei anchete $udiciare, in ca8ul savarsirii unei in3ractiuni, e0%resia emotionala descrisa anterior este deseori %re8enta, insa intr,o nuanta mai di3u8a datorita tendintei subiectului de a simula o alta stare decat cea %e care o traieste intr,o ast3el de situatie 64egru, 19957. E0%resia vocala in emotie re%re8inta un indice care ne %oate s%une multe des%re trairea subiectiva %e care o incearca %ersoana. Ea se %oate traduce %rin modi3icari in timbru, tonalitate, intensitate, in3le0iuni, accent etc. *ceste modi3icari sunt determinate de nivelul ridicat al tensiunii musculaturii scheletice generale, inclusiv a muschilor laringelui care in3luentea8a tensiunea cor8ilor vocale, ducand la noi e3ecte de intensitate si tonalitate. *ctivitatea musculara a laringelui si a cor8ilor vocale are o in3luenta directa asu%ra debitului sonor si, in s%ecial, a 3recventei sunetelor. In ancheta $udiciara elementul cel mai evident in ca8ul trairii unor emotii, %e 3ond stresant, este tremurul 3i8iologic e0istent la nivelul tuturor muschilor care actionea8a a%aratul 3onores%irator. Tremurul 3i8iologic este o ondulatie sau o oscilatie minuscula determinata de stresul %sihologic, ce cores%unde 3recventei de 5,1- B8. si %oate 3i atribuit undelor al3a 6Cio%raga, 19927. In ca8ul unei %ersoane care nu este stresata, tremurul 3i8iologic are o intensitate ma0ima. In momentul instalarii stresului, acesta scade in intensitate sau este eliminat. Cresterile sau scaderile intensitatii, 3recventei timbrului vocii, ca urmare a reducerii tremurului 3i8iologic, re%re8inta un indice al gradului de stres %e care,l incearca %ersoana, des utili8at in %racticile criminalistice in vederea detectarii com%ortamentului simulat. ?%erand asu%ra %attern,ului vegetativ si somatic nu trebuie se%arate as%ectele e0terne, e0%licite, de cele im%licite, abordandu,se atat %roblema e0%resiei e0terne a emotiei cat si a corelatelor %siho3i8iologice de care este legata. Pe ba8a indicatorilor 3i8iologici utili8ati atunci cand studiem emotia, %utem obtine o in3ormatie obiectiva asu%ra gradului de intensitate %e care acesta,l im%lica. Indicatorii 3i8iologici utili8ati %entru a evidentia gradul de traire subiectiva a unei emotii, sunt: electroence3alograma 6EE)7, activitatea cardiaca si a sistemului circulator 6EC)7, rata res%iratorie, tensiunea musculara, modi3icarile conductantei electrice a %ielii 6)#&7 etc. Electroence3alograma re%re8inta o masura a emotiei la nivel 3i8iologic central. Modalitatea de mani3estare este a unei activari 6aroussal7 cu as%ectul unui ritm de volta$ redus si 3recventa ridicata, avand ca e3ect blocarea ritmului al3a
2

sincroni8at 6.oro3teiu, 199!7. El a%are in starile de emotie, de%resie, an0ietate, agitatie etc., o3erind indicii cu %rivire la intensitatea acestora. Masurile %e care le o3era sunt nes%eci3ice, re3erindu,se la starea, res%ectiv nivelul de activare determinat de o emotie, insa 3oarte %utin la ti%ul emotiei. *ctivarea cardiaca si a sistemului circulator, %rin ritmul cardiac, tensiunea sanguina si vasomotricitate, re%re8inta una dintre %re8entele cele mai 3recvente si mai elocvente ale tabloului indicatorilor %siho3i8iologici ai emotiei. &itmul cardiac o3era o dinamica marcata atat de caracterul stimularii emotiei, cat si de 3a%tul ca acea stimulare este %re8enta sau doar e0%ectata. *st3el, emotia legata de %re8enta concreta a unor stimuli %uternic stresanti determina o modi3icare in sensul accelerarii ritmului cardiac, in tim% ce doar antici%area %re8entei unor ast3el de stimuli are ca e3ect decelerarea ritmului cardiac. "oarte u8itata in evidentierea emotiei, tensiunea sanguina re3lecta atat ritmul batailor inimii 6volumul de sange circulant7, cat si tonusul vasomotor local %e unitatea de tim%. )radientele de %resiune sanguina %ot interesa 3a8a sistolica sau cea diastolica, %recum si di3erentele dintre acestea, la un ciclu sistola,diastola. Ca ras%uns la stimulii cu caracter negativ %entru %ersoana, care %rovoaca emotia 6in conditii de an0ietate, stres etc.7 are loc o crestere tem%orara a tensiunii relationata cu modi3icari ale ritmicitatii cardiace si a vasomotricitatii. E3ectul modi3icarilor vasomotorii re3lecta cresteri sau scaderi de volum sanguin la nivelul di3eritelor %arti din cor% 6deget, mana, brat etc.7, re8ultat al vasoconstrictiei sau vasodilatatiei din regiunea res%ectiva. 4u se %oate vorbi des%re o modi3icare %letismogra3ica unica in emotie, vasodilatatia sau vasoconstrictia %utand a%area in 3unctie de calitatea di3erita a emotiei 63rica , vasoconstrictie %eri3erica, rusine , vasodilatatie7. =neori ambele reactii %ot 3i sur%rinse concomitent %rin inregistrari in %uncte multi%le, deoarece dislocuirea unei cantitati de sange dintr,o regiune a organismului %oate determina a3lu0ul crescut de sange intr,o alta regiune 6Cio3u, )olu ; +oicu, 19 57. Modi3icarile cardiovasculare sunt indicatori ai activitatii 3i8ice e0istente in emotii, ai s%eci3icului calitativ al acestora. =nul dintre cei mai vechi indici ai emotiei este rata res%iratorie. *ceasta %oate 3i inregistrata %neumatic 6la nivelul toracelui si abdomenului %entru %oligra37 sau termoelectric 6la nivel na8al7. &eglarea res%iratiei este com%le0a, 3iind su%usa atat controlului involuntar re3le0 6e0citarea centrului res%irator bulbar7, cat si controlului voluntar. &es%iratia este sensibila la o varietate de variabile %sihologice si modi3icari organice care insotesc emotia. *st3el, ritmul si am%litudinea undelor res%iratorii, durata lor, ra%ortul ins%iratie < e0%iratie, blocarea lor etc. sunt a3ectate de ti%ul emotiei 6agresivitate, 3rica, neliniste, groa8a etc.7, %recum si de starea con3lictuala care le insoteste. Cu toate ca nu e0ista stricte valori %arametrice sau modele res%iratorii care sa %oata 3i atribuite unor ti%uri s%eci3ice de emotii, indicatorul de 3ata 3ace obiectul

unor so3isticate investigatii asu%ra com%ortamentului simulat in domeniul $udiciar. Tensiunea musculara %oate 3i inregistrata local sau generali8at %rin intermediul inregistratorilor mecanici, 3ie mai modern, %rin culegerea %otentialelor musculare electrice 6EM)7. *cest tonus este considerat a 3i strans legat de starea emotiva. *st3el e0ista o corelatie %o8itiva intre EM) din regiunea 3rontala si %re8enta an0ietatii, intre inregistrarile %oligra3 %rin micromiscarile musculare si com%ortamentul simulat etc. Balanta muschilor scheletici este in general echilibrata, si sca8uta in rela0are. In actul motor si in starile emotionale crescute, balanta nivelului tensiunii devine nu numai ridicata, ci si discontinua, cau8and tremurul. Emotiile de intensitate crescuta se %ot e0teriori8a in tremur, acesta %utand chiar de8organi8a ras%unsul motor din momentul res%ectiv. Modi3icarile conductantei electrice a %ielii re%re8inta unul dintre cei mai sensibili indicatori ai activitatii 3i8iologice vegetative din emotie. Cand activitatea corticala este redusa, iar com%onenta sim%atica %redomina, conductanta electrica a %ielii este mica, curba reactiei crescand. In ca8ul con3runtarii re%etate cu stimuli nocivi, an0iogeni, conductanta electrica a %ielii scade conditionat inaintea im%actului cu stimulul, creste in tim%ul %rimei 3a8e de actiune a acestuia du%a care scade tre%tat. "olosindu,se o metoda de ti% %oligra3 au 3ost obtinute schimbari de %otential in ra%ort cu incarcatura emotionala a cuvantului stimul. Paralel cu reactia electrodermica are loc o intensi3icare a activitatii glandelor sudori%are, indicatori ai stresului emotional. Toate aceste corelate %siho3i8iologice si com%ortamentale ale emotiei %ot 3i intalnite in cadrul %racticii $udiciare, mai s%eci3ic in domeniul detectarii com%ortamentului simulat, avand rolul de indici indirecti ai laturii a3ective care acom%ania8a %ersoana in tot ceea ce 3ace.

3. TEHNICI SI MIJLOACE DE INVESTIGARE A COMPORTAMENTULUI SIMULAT Inca din cele mai vechi tim%uri ale e0istentei, s,a constatat 3a%tul ca atunci cand o %ersoana minte, au loc modi3icari %siho3i8iologice la nivelul organismului acesteia. Ba8andu,se %e aceasta su%o8itie, au 3ost desco%erite si %er3ectionate di3erite tehnici de detectare %siho3i8iologica a com%ortamentului simulat. ?rice instrument de masura, 3ie el traditional sau modern are la ba8a o anumita teorie. *ceasta teorie %oate 3i e0%licita, detaliata %ana in cel mai mic amanunt, sau im%licita, ramanand la latitudinea %ersoanei gasirea relatiilor care stau la ba8a ei 6#8amos:C8i, 199 7.
5

.aca in antichitate se considera ca la originea reactiilor %siho3i8iologice se a3la 9Puterea .ivina9 6/ea, 15 '7, studiile contem%orane sugerea8a ca 3actorul ma$or, determinant al reactiilor %siho3i8iologice il re%re8inta variabilele motivational,emotionale, iar studiile recente sustin ca 3actorul ma$or in acest %roces este re%re8entat de variabilele cognitive. Procesele cognitive sunt insotite de unele mani3estari observabile si neobservabile direct, care %ot 3i constatate in mod obiectiv %rin inregistrarea cu a$utorul unor a%arate 6%oligra3, 3onogra3, electroence3alogra3 etc.7 a modi3icarilor vasculare, cerebrale, de tem%eratura a %ielii si res%iratorii 6#tanoiu, 19517. /a %ersoanele normale din %unct de vedere %siho3i8iologic, com%ortamentul simulat este adeseori asociat cu trairea unor stari emotive intense care se accentuea8a in momentul investigatiei criminalistice. Cele mai 3recvente reactii %siho3i8iologice care au 3ost %use in evidenta la subiectii su%usi anchetei $udiciare, ca urmare a unor com%ortamente in3ractionale savarsite si care erau motivati %entru de8voltarea unui com%ortament simulat, au 3ost: accelerarea ritmului cardiac, cresterea %resiunii sangvine, a%aritia 3enomenelor vasodilatatorii si vasoconstrictorii 6hi%eremie sau %aloare7, accelerarea si sacadarea res%iratiei, dereglarea 3onatiei si emisiunii de sunete, hi%osalivatia si contractarea subita a muschilor scheletici. Toate aceste reactii neurovegetative, declansate intern, sunt slab su%use unui control voluntar, 3iind determinate de gradul de %erce%ere a riscului de a 3i detectat, rod al unei evaluari cognitive a situatiei. *ceste reactii sunt asociate cu un com%ortament mani3est, cu valoare de identi3icare, %entru s%ecialistii din domeniul $udiciar, a unei disonante intre declaratiile subiectului si gradul de acord asu%ra lor. .in com%ortamentele e0terne relationate cu modi3icarile neuro3i8iologice re8ulta schimbari ale mimicii si %antomimicii, blocarea brusca a 3unctiilor motorii, tremurul din voce, modi3icarea tim%ului de latenta intre %erce%erea intrebarii si 3urni8area ras%unsului. Mani3estarile %re8entate anterior sunt elemente ale vietii %sihice si com%ortamentale %e care orice %ersoana le e0%erimentea8a de,a lungul vietii, 3ie ca a 3ost sau nu obiect al unei investigatii criminalistice. Ele au 3ost %use in evidenta %rin diverse incercari %ractice si e0%erimentale de,a lungul tim%ului, insa ceea ce s,a obtinut sunt doar %atternuri de %osibile mani3estari 6com%ortamentale si 3i8iologice7, care di3era de la o %ersoana la alta datorita 3recventei, intensitatii, duratei etc. In 3unctie de modul in care sunt traite si e0teriori8ate aceste 9com%ortamente9 s,au creat di3erite tehnici de control a sinceritatii. Cele mai cunoscute tehnici de investigare in acest domeniu sunt: A Metoda asociatiei libere@
9

A Metoda e0%erientei motrice@ A Tehnici %entru su%rimarea cen8urii constiente@ A Metoda detectarii stresului emotional in scris@ A Metoda detectarii stresului din voce@ A Tehnica %oligra3@ A Potentialele evocate ale creierului.

3.1. Metoda asociatiei libere Ca tehnica de diagnosticare a com%ortamentului simulat, %orneste de la %remisa ca o anumita semni3icatie a cuvintelor,stimul, care se %re8inta subiectului investigat, determina o activare la nivelul retelelor semantice, e0ercitand o in3luenta s%eci3ica asu%ra starii emotionale a subiectului, res%ectiv asu%ra asociatiilor %e care acesta le stabileste ulterior. E0ista o serie de criterii care,si 3ac simtita %re8enta in orientarea stabilirii asocierilor de idei legate de un cuvant stimul. *st3el, daca la cuvantul,stimul 9mic9 se ras%unde %rin cuvantul 9mare9, iar la 9alb9 cu 9 negru9, se %oate conclu8iona ca asocierile 3acute au la ba8a %rinci%iul contrastului 6Cio3u, 19 -7. =na dintre modalitatile acestei tehnici strans legate de detectarea com%ortamentului simulat o re%re8inta inregistrarea tim%ului de latenta. *nastasi 6192-7, in urma utili8arii acestei metodologii, conclu8iona: 9daca vite8a de reactie verbala este di3erita la cuvintele critice 3ata de cele nesemni3icative, daca subiectul re3u8a ras%unsul la unele cuvinte critice sau re%eta, in li%sa altui cuvant, ras%unsuri verbale anterioare, atunci vinovatia subiectului %oate 3i socotita dovedita9. Prin tim%ul de latenta se intelege %erioada care se scurge de la emiterea unui stimul %ana la %roducerea reactiei. In cadrul acestor tehnici intra si %roba *brahamsen,&assano3,Dung, care utili8ea8a tehnica asocierii de cuvinte insotita de inregistrarea tim%ilor de ras%uns, ca indicatori ai starilor a3ective legate de evenimente %e care %ersoana, obiect al investigatiei, vrea sa le ascunda. Procedura consta in administrarea unei liste de cuvinte la care subiectul trebuie sa gaseasca cuvinte asociate, intr,un tim% cat mai scurt. /ista este elaborata de catre un s%ecialist in domeniul detectiei com%ortamentului simulat, du%a o studiere detaliata a ca8ului, si cu%rinde cuvinte 9neutre9, res%ectiv 9a3ectogene9, a caror semni3icatie este legata direct sau indirect de ceea ce subiectul incearca sa ascunda. Com%aratia intre reactiile la cele doua ti%uri de cuvinte 6neutre sau a3ectogene7 %ermite decelarea in3luentei emotivitatii, determinata de %erce%erea riscului de a 3i detectat, asu%ra ti%ului de ras%uns o3erit si a tim%ului de reactie, cunoscandu,se ca la stimulii neutri tim%ul de latenta este constant, iar la cuvintele a3ectogene crescut 6Bogdan, 19 (7.

1'

Indicii care se urmaresc %entru a se %utea %une in evidenta tendinta de simulare a subiectului sunt: A &e%etarea cuvantului,stimul , necesara %entru a avea tim% sa elabore8e un alt ti% de ras%uns. A /atenta ras%unsului , variabila in 3unctie de subiect si conditionata de natura stimulilor. Este mai mare %entru cuvintele abstracte decat %entru cele concrete. Tim%ii de reactie mai mari de %atru secunde indica o incercare de simulare. A *sociatia su%er3iciala , asociatia intrinseca, %resu%usa a 3i cea ceruta de catre cuvantul stimul, este derogata uneia su%er3iciale. #e %resu%une ca subiectul, considerand ca asociatia ar 3i %rea e0%resiva, incearca sa o substituie uneia mai %utin incriminante. A &e%etarea cuvintelor o3erite ca ras%uns , un cuvant re%etat de mai multe ori indica e0istenta unei semni3icatii care trebuie veri3icata. A Modi3icarea sensului cuvantului intial , consta in o3erirea unui ras%uns %e care a%oi incearca sa,l e0%lice %rivit dintr,o alta %ers%ectiva. In ma$oritatea ca8urilor indicii %re8entati anterior, a%ar strict legati de anumite cuvinte stimul, chiar si la re%etarea %robei. /a noi in tara cercetari cu aceasta tematica a e3ectuat *l. &osca 619(-@ 19 17, %rin metoda 3olosita obtinandu,se diagnosticarea $usta in 5'E din ca8uri. *ceasta tehnica de detectarea a com%ortamentului simulat este uneori 3olosita in domeniul $udiciar, insa %entru a,i creste e3icienta se 3oloseste in combinatie cu alte tehnici 6metoda e0%erientei motrice, hi%no8a, %oligra3 etc.7. 3.2. Metoda experientei motrice Primele incercari legate de aceasta metoda %resu%uneau inregistrarea reactiilor 3i8iologice ale unui subiect care era investigat, 3olosindu,se tehnica asocierilor libere. #,a constatat ca cu cat incarcatura emotionala a cuvantului %re8entat era mai mare, cu atat %e inscri%tor a%areau reactii vegetative 6res%iratia, EE)7 mai am%le, iar 3onograma ras%unsului verbal %re8enta o latenta marita 6Cio3u, 19 -7. Ba8andu,se %e cercetari similare si observand legatura, creata in tim%, intre un 3enomen central, nemasurabil direct si un 3enomen motor,%eri3eric 6%resiuni digitale ritmate %e o membrana %neumatica7, %sihologul rus B. &. /uria 619197 elaborea8a o noua metoda numita a 9e0%erientei motrice9. *ceasta tehnica a 3ost modi3icata si imbunatatita de catre %sihologul de origine s%aniola Mira D /o%e8 619197, care a construit un a%arat numit manotonometru. E0%erimentul consta in 3a%tul ca subiectul trebuia sa,si duble8e ras%unsul verbal, la cuvantul stimul continut in lista, cu o reactie motorie 6a%asarea %e o
11

cla%a7. In aceste conditii subiectul isi concentrea8a atentia asu%ra mainii cu care trebuie sa inde%lineasca sarcina, modi3icarile care au loc la nivelul celeilalte maini sca%and controlului constient, 3iind inregistrate. Inregistrarea unui tremur asociat cu o latenta ridicata a ras%unsului verbal re%re8inta indiciul unei eventuale tentative de simulare. /uria constata ca in conditiile unei %uternice activari emotionale, %rodusa de e3ortul de disimulare, curba motrica inregistrata se modi3ica in asa masura incat aceasta activare emotionala este decelabila. Metoda %re8entata si,a avut utilitatea la vremea res%ectiva 6%rima %arte a secolului FF7, a8i 3iind inlocuita de alte tehnici cu o acuratete mult crescuta.

3.3. Tehnici pentru suprimarea cenzurii constiente #co%ul acestor tehnici consta in su%rimarea controlului constient al declaratiilor, ast3el incat ras%unsurile sa 3ie automate, li%site de in3luenta controlului rational voluntar. Tehnicile de acest gen isi au originea in antichitate unde, cunoscandu,se e3ectul alcoolului asu%ra starii de constiinta si a controlului voluntar, %ri8onierilor de ra8boi li se administra alcool %entru a se %utea obtine de la acestia in3ormatii care in stare normala nu ar 3i 3ost 3urni8ate. .u%a studierea e3ectelor %e care le are hi%no8a asu%ra starii de constiinta, s,a recurs la 3olosirea ei %entru detectarea com%ortamentului simulat. In 19'1 #anche8 Berrera a utili8at %entru %rima data hi%no8a in %ractica $udiciara. In urma e0%erientei acumulate acesta conclu8ionea8a ca metoda nu %oate 3i generali8ata, deoarece %e langa un bun hi%noti8ator este nevoie si de com%le8enta celui care urmea8a sa 3ie hi%noti8at. *3irmatiile lui Berrera se ba8ea8a numai %e e0%erienta sa si %e un su%ort teoretic su%er3icial, la acea vreme. Cercetarile ulterioare au demonstrat e0istenta a doua ti%uri de tehnici de hi%noti8are care %ot 3i utili8ate in %ractica $udiaciara 6=dol3, 195 7: A una %ermisiva 6materna7 , care %resu%une un mod 9cald9 de abordare a %ersoanei ce urmea8a a 3i hi%noti8ata, com%le8enta din %artea acesteia, aderenta la %rocedura etc. @ A una agresiva 6%aterna7 , care %resu%une ca subiectul sa nu coo%ere8e si sa nu
1!

doreasca im%licit sa 3ie hi%noti8at, ba8andu,se %e abilitatile hi%noti8atorului si avand o modalitate s%eci3ica de abordare a %ersoanei. 4u este greu de inteles de ce tehnica de hi%noti8are 3olosita de Berrera nu se %utea a%lica decat in situatii rare %ersoanelor a3late sub investigatie $udiciara. ? %ersoana vinovata va 3i motivata %entru a se im%otrivi sau simula starea de transa in vederea eludarii in3ormatiilor %e care acesta nu vrea sa le marturiseasca. Bi%no8a ca tehnica de detectare a com%ortamentului simulat se a%lica in %re8ent in domeniul criminalistic alaturi de investigatiile cu a$utorul %oligra3ului 6Bus ; .avid, 19997. In cadrul /aboratorului %sihologic de detectie a com%ortamentului simulat Clu$, aceasta metoda a 3ost a%licata de catre Ioan Bus in colaborare cu Mircea Miclea si .aniel .avid de la "acultatea de Psihologie si #tiinte ale Educatiei Clu$. ? alta metoda subsumata acestei categorii %resu%unea utili8area unor substante %siho,3armaceutice ca eterul, mor3ina, %re%arate barbiturice etc. care aduc subiectul, caruia i se administrea8a, intr,o stare de semiconstienta numita 9automatism oniric9. In aceasta stare cen8ura constienta este obnubilata, 3ara a se su%rima com%let ca%acitatea de e0%rimare sau de reactie automata. In anul 1915, un medic american 6Bouse7 a lansat un %re%arat numit GThruth, serumH 6serul adevarului7. In urma administrarii substantei res%ective, autorul %retindea ca se obtin declaratii 3oarte sincere in legatura cu in3ractiunea %e care un subiect a comis,o. Procedura consta in administrarea serului 61E bromhidrat de sco%olamina si !E clorhidrat de mor3ina7 la 3iecare $umatate de ora in do8e de 1 sau ! mm( 6in 3unctie de greutate si varsta7 %ana la obtinerea unei stari de semiconstienta 6EIsenc:, 1922@ Bogdan, 19 (7. In %re8ent o ast3el de tehnica este inter8isa, considerandu,se ca ar re%re8enta o grava incalcare a dre%tului de a%arare a individului. 3.4. Metoda detectarii stresului emotional in scris Este o metoda %rin care se inregistrea8a sub 3orma gra3ica modi3icarile intervenite in scrisul unei %ersoane a3lata intr,o stare de tensiune %sihica. #e inregistrea8a trei caracteristici ale scrisului: A tim%ul de latenta@ A durata scrierii ras%unsului@ A %resiunea scrierii. Inca%erea in care se des3asoara e0aminarea trebuie sa 3ie i8olata 3onic, sa asigure con3ortul necesar acestui gen de e0aminare, deoarece orice 8gomot, orice interventie din a3ara in3luentea8a negativ des3asurarea, res%ectiv re8ultatele testarii 64ichi3or, 19 5@ #tancu, 19917. #e recomanda utili8area acestei tehnici in %aralel cu testarea la %oligra3,

1(

reali8andu,se o com%letare reci%roca a re8ultatelor obtinute %rin cele doua metode.

3.5. Metoda detectarii stresului din voce .atele o3erite de literatura de s%ecialitate demonstrea8a ca %rintre indicatorii cei mai sensibili ai emotiei se inscriu si caracteristicile conturului, vite8ei, am%litudinii 3recventei tonului 3undamental al vocii de,a lungul unei rostiri, ca urmare a modi3icarilor de ordin 3i8iologic in aductia si abductia cor8ilor vocale 6Cio%raga, 19927. #chimbarile la nivelul 3recventei tonului 3undamental se instalea8a, de regula, in s%ectrul neau8ibil al vocii, domeniu care nu este in intregime controlat de constiinta. .etectorul de stres %sihologic 6PsIchological #tress Evaluator , P#E7, este un dis%o8itiv care %ermite evidentierea stresului emotional din voce, mai e0act modulatiile, inau8ibile si involuntare, de 3recventa medie 6"M7 in registrul 5,1! B8 65 ,1- B8, du%a alti autori7. *ceste modulatii de 3recventa, a caror intensitate si %attern sunt invers %ro%ortionale cu gradul de stres al vorbitorului, se %resu%un a 3i re8ultatul tremurului 3i8iologic care acom%ania8a contractia voluntara a muschilor striati im%licati in vorbire. In tim%ul %erioadei 3ara stres, modulatiile sunt sub controlul #istemului 4ervos Central 6#4C7. /a a%aritia stresului #istemul 4ervos *utonomic 6#4*7 devine dominant, avand ca e3ect inhibitia muschilor 3onatori cu re%ercusiuni la nivelul registrului "M. *ceasta inhibitie, indicator al stresului emotional, este evidentiata de catre detectorul de stres din voce, ca o caracteristica blocanta sau ca o 3orma de unda rectangulara 6Borvath, 19 97. In investigatiile criminalistice, %entru obtinerea unor re8ultate su%erioare in anali8a emotiei mani3estate in voce, se 3oloseste un cu%lu de a%aratura, care cu%rinde: A un magneto3on %ro3esional de inalta %er3ormanta tehnica ce inregistrea8a ras%unsul dat de subiect la %oligra3@ A un sonogra3 de ti%ul '!9 *@ A un a%arat de detectare a stresului din voce cu a$utorul caruia se transcrie %e vocograme re%re8entarea sonora a ras%unsului dat de subiect in tim%ul testarii la %oligra3. "olosirea acestei metodologii %entru detectarea com%ortamentului simulat %re8inta mai multe avanta$e:

1-

A inregistrarea %ro3esionala a ras%unsului dat de subiect, %ermitandu,se retinerea si transcrierea cu a$utorul sonogra3ului a modi3icarilor %roduse in voce si vorbire, re8ultat a starii emotionale traite@ A %osibilitatile stiinti3ice o3erite de sonogra3 in transcrierea %e 3onograme a caracteristicilor care %un in evidenta modi3icarile %roduse in voce@ A %osibilitatea de a corela re8ultatele obtinute cu a$utorul %oligra3ului, cu cele %rovenite din studierea vocogramelor. .etectorul stresului din voce %rocesea8a 3recventele din voce, le %astrea8a %e banda magnetica, utili8and 3iltre electronice si tehnica de discriminare a 3recventelor. Patternurile de stres a%ar ca un traseu miscator %e o hartie s%eciala %entru inregistrat. Caracteristicile vocale care %un in evidenta emotia determinata de disimularea adevarului, anali8ate cu a$utorul acestei tehnici sunt 6Borvath, 19 97: A valorile 6medie si limitele minime sau ma0ime7 3recventei tonului 3undamental al vocii@ A durata emisiei vocale@ A intensitatea consoanelor e0%lo8ive@ A vite8a de articulare@ A tim%ul de latenta. *cest dis%o8itiv a 3ost considerat ca 3iind un detector al minciunii mediat vocal, multilateral, dar nu mai e3icient decat %oligra3ul. #tudiile e3ectuate de Barland 619 17, Jubis 619 (7 si Borvath 619 97, in ceea ce %riveste acuratetea detectarii com%ortamentului simulat, cu cele doua dis%o8itive, au %ledat in 3avoarea utili8arii %oligra3ului, acesta avand %redictibilitate mult crescuta. 3.6. Tehnica poligraf Tehnica %oligra3 este una dintre cele mai %er3ormante tehnici 3olosite in domeniul detectarii com%ortamentului simulat. Poligra3ul cunoscut em%iric sub denumirea de 9detector de minciuni9 este un inregistrator mecanic sau electronic, ce %reia %neumatic modi3icarile de tensiune arteriala, %uls, res%iratie, su%limentat cu un sistem %entru inregistrarea re8istentei electrodermice si a micromiscarilor musculare 6*nghelescu ; .an, 195-7. Poligra3ul nu inregistrea8a in mod direct minciuna, ci modi3icarile 3i8iologice determinate de emotiile care insotesc com%ortamentul simulat.

11

3. . !nregistrarea potentialelor evocate In ultima %erioada se 3ac cercetari %entru detectarea com%ortamentului simulat si %rin alte tehnici. *st3el, tehnica de evidentiere a %otentialelor evocate ale creierului, care necesita o a%aratura 3oarte so3isticata, se ba8ea8a %e inregistrarea a doua ti%uri de %otentiale: P('' si 4-''. Potentialul evocat P('' a%are automat la subiectii simulanti, ca urmare a categori8arii stimulilor in relevanti (incriminanti) si irelevanti (neincriminanti), categori8are ra%ortata la ca8ul a3lat in cercetare. In ca8ul subiectilor sinceri %otentialul P('' nu a%are deoarece acestia nu reali8ea8a %rocesul de categori8are, toti stimulii avand aceeasi valoare ra%ortata la ca8ul a3lat in investigatie. Potentialul 4-'' a%are in momentul in care subiectul %rocesea8a in3ormatia 3alsa, incriminanta, %e care in mod e0%licit si voluntar insa nu o recunoaste ca 3iind 3alsa sau incriminanta 6simulea8a7. Initial, s,a considerat ca aceasta metoda %oate avea o 3idelitate mare deoarece %otentialele evocate ale creierului sunt greu de mani%ulat de catre subiect, estimandu,se ca acestea vor deveni indicatori e0trem de acurati ai simularii. Cercetarile recente in domeniu au demonstrat ca aceasta metoda %re8inta unele im%er3ectiuni. *st3el, un subiect neim%licat in in3ractiune, dar care detine in3ormatii des%re locul 3a%tei 6de e0em%lu, 3recventa locuinta victimei7, in urma inregistrarii %otentialelor evocate, acesta va %re8enta indici similari cu cei ai autorului 3a%tei. &amane ca cercetarile in curs de des3asurare sa con3irme validitatea si im%actul %ragmatic ale %otentialelor evocate, %re3igurandu,se o coroborare cu %arametrii tehnicii %oligra3 6Bus ; .avid, 19997.

I. Evalua !a "#$%&'&("& )a(!*)ala " $* $*)! (!+$ul )!#)ulu$ #$)ua)$&*al, val&a !a " !+$')$va a !-ul)a)!l& &.)$*u)!. 1. Testul situational a%licat Kn sistemul de selectie a candidatilor ce o%tea8a %entru o cariera militara este o %roba relativ noua, avLnd un istoric de a%ro0imativ 1 ani. Mn aceasta %erioada testul a 3ost a%licat e0%erimental, trans3ormat si %er3ectionat devenind Kn anul !''( instrument cu rol de deci8ie Kn selectia candidatilor ce o%tea8a %entru KnvatamLntul militar su%erior. Mn momentul de 3ata testul este a%licat si altei categorii, res%ectiv, militarilor anga$ati %e ba8a de contract, ce vin la selectie %entru cursurile de 3ormare
12

subo3iteri

%e

3iliera

indirecta.

!. Prin testul situational urmarim Kn general sur%rinderea si masurarea 9Potentialului de lider9 deci, nu a calitatii de lider 93ormat9 sau trasaturi de %ersonalitate cristali8ate Kn aceasta directie, ci doar acele Knsusiri %ersonale care, %rin educatie militara, %rin e0%erientele s%eci3ice mediului militar, sa conture8e Kn viitor un lider e3icient. Testul situational este alcatuit din doua %robe, ambele vi8Lnd Kn general aceleasi as%ecte com%ortamentale dar Kn conte0te situationale di3erite. Prima %roba, 9Proba teoretica9 consta Kn re8olvarea Kntr,un %lan ideativ, virtual, a unei misiuni cu caracter de gru%, urmarindu,se %osibilitatile candidatilor de a organi8a, de a %lani3ica, de a se im%une, de a,si asuma anumite res%onsabilitati etc. Cea de a doua %roba 9Proba %ractica9 consta tot Kn reali8area unei sarcini de gru%, dar de data aceasta Kntr,un %lan %ractic, actional, mult mai dinamic, accentul ca8Lnd %e declansarea si evaluarea unor stari emotionale critice, urmarindu,se Kn s%ecial ca%acitatea de autocontrol, de sta%Lnire de sine Kn situatii con3lictuale. Pe %arcursul celor doua %robe evaluatorii au sarcini %recise, %e de o %arte de a crea situatii tensionante con3orm unui %lan metodologic clar stabilit, iar %e de alta %arte de a nota com%ortamentele semni3icative Kn directia urmarita, a semnalarii %re8entei sau absentei %otentialului de lider. *ctivitatea de evaluare se des3asoara con3orm unei 3ise de observatie Kn care sunt trecuti indicatorii com%ortamentali s%eci3ici dimensiunilor urmarite. "isa de observatie este %ractica, o%erationala, %ermite o notare usoara dar inter%retarea re8ultatelor se reali8ea8a %e ba8a 9)hidului de observare si notare 9 s%ecial elaborat Kn metodologia testului situational. Testul situational %ermite reali8area unor %ro3iluri di3erentiatorii ce se alcatuiesc Kn 3unctie de notele obtinute la dimensiunile urmarite. Pre8entam Kn continuare %ro3ilurile e0treme, adica situatiile de 9res%ins9, 3ara nici o dimensiune Knde%linita si cele de 9admis9 cu un %osibil 9ma0im9 de dimensiuni Knde%linite: , de3icit de relationare vi8ibil atLt Kn comunicarea cu ceilalti, cLt si Kn adecvarea %ro%riului com%ortament la com%ortamentul celorlalti@ li%sa de initiativa@ inca%acitate de a 3ormula un %lan coerent, sau de a stabili re%ere de actiune e3iciente@ inca%abil de a se im%une sau de a e0ercita un minimum de in3luenta Kn cadrul gru%ului@ rigid Kn atitudini si actiuni@ ca%acitate deci8ionala
1

slaba Kn situatii critice. , autocontrol 3oarte bun Kn situatii critice@ ada%tare si relationare 3acila@ comunicativ coerent, rational@ 3orta dominatoare orientata %o8itiv@ initiative atitudinale si com%ortamentale e3iciente@ ca%abil de a organi8a si %lani3ica ra%id si e3icient@ 3le0ibil si original Kn gLndire si actiune@ obiectiv si res%onsabil Kn a%recieri. Mntre aceste %ro3iluri e0treme se Knscriu celelalte descrieri %siho, com%ortamentale ce sunt transmise anual institutiilor ce urmea8a sa %regateasca candidatii declarati 9admis9 la concursurile de admitere Kn aceste institutii, %entru a avea o imagine clara des%re %otentialul acestora la intrare Kn sistem cu %osibilitatea de a modela sau cori$a anumite calitati sau de3ecte. (. 4ecesitatea elaborarii testului situational, valoarea %redictiva a re8ultatelor obtinute. &e3eritor la necesitatea elaborarii testului situational, %utem s%une ca este strLns legata de moderni8area Kn ansamblu a sistemului militar, care %resu%une %rintre altele, si o 9calitate umana deosebita9. "iltrele mecanismului de selectie trebuiau com%letate si Kn aceasta directie, Kn sensul ca un adolescent sau tLnar care o%tea8a %entru cariera militara, %e lLnga un anumit %otential intelectual asociate cu anumite trasaturi de %ersonalitate, trebuie sa mani3este si calitati de lider. #istemul educational e0istent Kn institutiile militare trebuie sa valori3ice si sa %romove8e calitatile de lider, KntrucLt viitoarele cadre militare vor 3i nevoite sa 3aca 3ata unor misiuni din ce Kn ce mai diverse care solicita multe dintre aceste calitati. +aloarea %redictiva a re8ultatelor obtinute %rin intermediul testului situational necesita studii longitudinale, ce vor Knce%e din anul acesta si care constau Kn monitori8area unor ca8uri Kn institutiile militare de KnvatamLnt, %entru a vedea Kn ce masura evolutia %rognosticata la intrarea Kn sistem s,a de8voltat, iar datele obtinute vor %ermite %er3ectionarea %ermanenta a acestui instrument.

15

II. Evalua !a "#$%&/$-$&l&0$'a #$ '&("& )a(!*)ala " $*) 1& *&ua /& (a +! )!#) #$)ua)$&*al. I%ote8a construirii Kn viitor a unei 3orme alternative de test situational sau elaborarea unui nou test %orneste de la necesitatea investigarii si e0%licari unei arii mai largi a substratului com%ortamental. Posibilitatea evaluarii com%onentei 3i8iologice a com%ortamentului ar aduce date certe, sigure, ar elimina %osibilitatea unor conduite simulate din %artea candidatilor si ar %ermite elaborarea unor %ro3iluri %sihologice mai e0acte Kn anumite %rivinte cu o valoare %redictiva mai mare, com%arativ cu actuala 3orma a testului situational. Mentionam Knca de la Knce%ut ca datele %re8entate Kn continuare sunt 3ormulate Kntr,o maniera i%otetica, si ca reali8area e3ectiva a unui ast3el de test ar necesita costuri su%limentare si %oate multi ani de e0%erimentare si cercetare. 1. Testele de %ersonalitate: avanta$e si limite. Bateriile de teste de %ersonalitate sunt multi%le si variate, ele %ornesc de la investigarea substratului inconstient al unor acte com%ortamentale, mergLnd %Lna la sur%rinderea unor trasaturi tem%eramentale si caracteriale Kn vederea e3ectuarii unor %revi8iuni sau %ro3iluri %siho,com%ortamentale. Mn mare %arte, ast3el de teste, e0%erimentate si a%oi etalonate %e %o%ulatia %e care urmea8a sa 3ie a%licate sunt utile, reusind Kn cele mai multe situatii sa o3ere date reale des%re 9calitatile9 sau 9de3ectele9 unei %ersoane. Totusi sunt si situatii cLnd datele obtinute %e ba8a acestora sunt insu3iciente sau chiar eronate, datorita unor de3iciente de 3ormulare a itemilor, sau, nu de %utine ori, a ceea ce se numeste 9com%ortament simulat9. "ara a trece Kn revista sursele com%ortamentului simulat, KntrucLt nu acesta este subiectul lucrarii noastre, vom %re8enta Knsa, Kn continuare, cLteva caracteristici ale com%ortamentului strLns legate de continutul lucrarii noastre. , Mai KntLi de toate com%ortamentul este e0%resia unei relatii a organismului cu mediul Kncon$urator, mani3estarea, a%aritia acestuia 3iind determinata de necesitatea unui ras%uns la o interventie e0ogena. Com%ortamentul este deci, un ansamblu de reactii Knvatate a carui determinare este Kn %rimul rLnd e0terna, e0ogena. , ? alta caracteristica este aceea ca, Kntotdeauna com%ortamentul %orneste de la anumite motive declarate sau inconstiente, care im%un cu necesitate un sens cautarii, Kndre%tarii catre obiectele sau situatiile susce%tibile de a reduce o tensiune sau de satis3acere a unei trebuinte. Com%ortamentul are Kn aceasta e0%rimare o determinare interna, endogena. , =n ultim as%ect legat de caracteri8area com%ortamentului si des%re sursele de determinare ale acestuia, este des%rins din cercetarile %siho,3i8iologice care
19

de3inesc com%ortamentul ca %e un 9eveniment com%le0 %siho,3i8iologic9. Cercetarile e3ectuate Kn aceasta directie au meritul de a 3i demonstrat relatia indisolubila care e0ista Kntre %sihic si creier, %sihicul 3iind considerat ca un %rodus, ca un re8ultat al 3unctionarii creierului, un 3enomen inse%arabil de structurile materiale, cuantice si energetice. Toate aceste caracteristici a%artin unor conce%tii di3erite, de multe ori unilaterale, cu merite incontestabile dar si cu multe e0agerari Kntr,o directie sau alta. /e,am amintit Kn aceasta maniera e0trem de succinta %entru ca, se%arat, ne de8valuie cele trei surse ma$ore ale determinismului com%ortamental: e0tern,situational@ intern %sihologic si 3i8iologic. Elaborare unui instrument care sa sur%rinda si sa %ermita o evaluare com%ortamentala Kn toate cele ( i%osta8e 6%sihologic, 3i8iologic si situational7, ar re%re8enta varianta o%tima Kn elaborarea unor %ro3iluri reale de cunoastere si %rognosticare a unor reactii, atitudini si conduite. Mn continuare nu ne vom centra asu%ra com%onentei %sihologice si nici a celei situationale KntrucLt actualul test situational si,a dovedit utilitatea tocmai Kn aceasta directie, Kn a evidentia trasaturi, 3actori de %ersonalitate, %rin con3runtarea candidatilor cu anumite situatii stimul, ci asu%ra com%onentei 3i8iologice care, du%a %arerea noastra, ar com%leta tabloul evaluarii com%ortamentale. !. Mncercari de masurare si inter%retare a variabilei 3i8iologice. Ma$oritatea acestor cercetari sunt clar orientate s%re evidentierea com%ortamentului simulat sau s%re stabilirea adevarului sau neadevarului unor declaratii sau relatarii unor evenimente. Tehnicile au 3ost la Knce%ut construite 9%rimitiv9 %entru ca acum sa 3ie mult %er3ectionate, com%uterul Knlocuind multe dintre im%rovi8atiile anterioare. Mn 1591 Caesare /ombroso e0%erimenta %entru detectarea minciunii 9BI.&?#"I)M?)&*"=/9, un a%arat %rimitiv ce masura variatiile de %uls, cu a$utorul unui cilindru %e care era a%licat negru de 3um, acesta 3iind KnvLrtit de un mecanism de ceasornic. N. M. Marston 6191 7 Kncerca sa de%iste8e minciuna KnregistrLnd variatiile tensiunii sistolice, iar +ittorio Benussi KnregistrLnd modi3icarile res%iratorii. &e3eritor la metodologia detectiei simularii, Knregistrarile 3i8iologice au 3ost orientate s%re urmatoarele variabile: , activitatea cardiovasculara cu com%onentele ei: ritmul %ulsului, am%litudinea lui, tensiunea arteriala. &e8ultatele bune %e care le %ot da Knregistrarile modi3icarilor cardiace, %rin care se %oate indica momentul cLnd un individ
!'

s%une sau nu s%une adevarul, au 3ost %resu%use cu mult Knaintea 3olosirii detectorului de simulare. Cu cLteva 8eci de ani Kn urma tion scria: 9cu a$utorul electrocardiogra3ului bogatasul muribund ar %utea detecta %recis gradul de sinceritate %rivind durerea e0%rimata de mostenitori9. Modi3icarile Kn %resiunea sistolica au loc ca urmare a inervatiilor sim%atetice. Mn momentul Kn care valvulele inimii sunt deschise, aceasta %resiune %oate 3i usor Knregistrata si masurata automat, cu re8ultate bune Kn evidentierea starii de emotie Kn tim%ul simularii. Pulsul creste de asemenea semni3icativ du%a a3irmarea minciuni, vi8ibile 3iind vLr3urile 3oarte Knalte ale %ulsatiilor. Ma$oritatea datelor e0trase %rin aceste e0%erimente arata ca sentimentele de vinovatie, constienti8area 3ricii, ascunderii unui adevar, sunt declansatoarele unei stari emotionale care desi %oate 3i mascata atitudinal nu %oate 3i sto%ata 3i8iologic. Indicatorul cardiac reactionea8a vi8ibil Kn ast3el de situatii. ? 3ormulare %lastica %entru ast3el de stari %oate 3i e0%rimata ast3el:9 tristetea 6una din mani3estarile emotiei7 daca nu se mani3esta lacrimi, obliga Kn schimb organele interne sa %lLnga 9. , Indicatorul res%irator 3ace %arte de asemenea din Knregistrarile 3i8iologice ale simularii si minciunii. =n ras%uns simulat Kn ast3el de situatii este indicat 3i8iologic %rintr,o am%litudine marita 3ata de 3orma 3ireasca a res%iratiei si o blocare de scurta durata. Benussi, %e care l,am mai amintit, %retinde ca ra%ortul ins%iratie,e0%iratie este semni3icativ marit Knaintea ras%unsului adevarat, com%arativ cu cel 3alsi3icat, %e durata cLtorva cicluri res%iratorii. Invers, du%a a3irmarea adevarului, ra%ortul ins%iratie e0%iratie este ceva mai mic du%a a3irmarea minciuni. POLIGRAFUL. =n a%arat relativ recent 619!! %rima generatie a %oligra3ului7, Knregistrea8a reactiile %siho3i8iologice caracteristice starilor de tensiune emotionala asociate cu minciuna. /a ba8a 3olosirii tehnicii %oligra3 sta 3a%tul ca, o minciuna s%usa constient, %e lLnga e3ortul mintal %e care Kl necesita, %roduce si o anumita stare de tensiune emotionala 6teama7. Producerea tensiunii emotionale Ksi are originea Kn declansarile involuntare ale sistemului neurovegetativ concomitent constienti8arii %ericolului si Kn KntLr8ierea %rin aceasta a instinctului de autoconservare. 4u intram si Kn alte amanunte %rivind descrierea altor indicatori 3i8iologici, ci doar enumeram cLtiva dintre ei 3olositi Kn e0aminarile %oligra3ice com%le0e: Knregistrarea tem%eraturii res%iratiei concomitent cu cea a %ieli@ Knregistrarile modi3icarilor oculare 6miscarile sau micromiscarile, cli%itul7@ Knregistrarile EE) sau EJ) etc., mentionLnd Knsa ca o%inia unanim acce%tata Kn rLndul acestor cercetatori este aceea ca 3actorul emotional $oaca un rol im%ortant Kn 3unctionarea organismului, e3ectele 3i8iologice 3iind vi8ibile com%arativ cu
!1

e3ectele com%ortamentale care uneori nu a%ar Kn mod automat. (. Punct de vedere %rivind natura emotiilor. Cercetarile e3ectuate Kn acest domeniu %ot 3i Km%artite con3orm teoriilor e0istente Kn %sihologie re3eritoare la natura emotiilor ast3el: , unele a%artin conce%tiei lui N. Oames si /ange care considera ca Kn declansarea emotiilor rolul esential revine mecanismelor 3i8iologice %eri3erice, ca, Kntr,o stare critica, %rimele reactii intervenite sunt cele 3i8iologice si a%oi constienti8area acestora conduce la instalarea unei anumite stari emotionale@ , altele a%artin teoriilor 3i8iologice centrale care de%lasea8a accentul de %e 8onele %eri3erice %e rolul im%ortant %e care Kl are talamusul Kn declansarea e0%resiilor emotionale 6teoria talamica a lui N. Cannon7@ , cele mai recente cercetari sunt centrate %e teoriile cognitive care, considera ca cel mai im%ortant 3actor Kn declansarea emotiilor Kl constituie a%recierea si inter%retarea cognitiva a stimulilor sau situatiilor. *ccentul cade deci %e blocul cognitiv, %e e0%erientele %ro%rii 3iecarei %ersoane. 4u ne %ro%unem o anali8a critica a observatiilor reali8ate Kn cadrul acestor teorii si Conce%tii, ci mentionam ca absolut toate, sub di3erite 3orme, leaga indisolubil 3i8iologicul de %sihologic si mai ales de e3ectele emotiilor Kn %lan com%ortamental. *st3el, starile emotionale, Kn 3unctie de intensitatea lor dar si de 9terenul9 %sihic %e care se instalea8a, %ot 3i bene3ice, %o8itive, reali8Lnd Kn anumite situatii o dis%onibili8are %siho,3i8iologica orientata stenic, iar alteori %ot bloca chiar si cele mai elementare, 3iresti acte com%ortamentale. &e3eritor la cercetarile %oligra3ice si cele e3ectuate Kn directia sur%rinderii com%ortamentului simulat, 3ra%ant este 3a%tul ca au e0istat 3oarte %utine %reocu%ari care, %ornind de la datele strLnse, sa descrie anumite ti%are com%ortamentale sau sa e3ectue8e %revi8iuni asu%ra anumitor mani3estari. Tocmai acest as%ect %redictiv ce %oate 3i dat de dimensiunea 3i8iologica a com%ortamentului ar trebui 9s%eculat9 Kn cercetarile actuale %entru a %utea %rognostica9cum actionea8a un individ Kn conditii de Kncarcatura emotionalaP9, care este %ragul emotional %Lna la care starile emotionale nu destabili8ea8a com%ortamentulP9. &as%unsurile la aceste Kntrebari, consideram ca nu %ot 3i com%lete decLt daca Kn anali8a si evaluarea com%ortamentala este introdusa si dimensiunea 3i8iologica, ce %oate 3urni8a in3ormatii e0trem de utile des%re modul de mobili8are si actiune al unei %ersoane Kn situatii critice, atunci cLnd se im%une cu necesitate luarea unor deci8ii ra%ide si ma0imum de e3icienta. -. 4ecesitatea im%lementarii unei 3orme alternative a testului situational.
!!

*sa cum am aratat Kn %aginile anterioare, actuala 3orma a testului situational %ermite sur%rinderea unor atitudini, conduite %rin con3runtarea candidatilor cu di3erite situatii stimul, ceea ce %ermite %sihologilor evaluatori stabilirea %re8entei sau absentei %otentialului de lider. .intre dimensiunile evaluate, una dintre cele mai im%ortante este: 9#ta%Lnirea de sine9, ce vi8ea8a Kn %rimul rLnd autocontrolul emotional al candidatilor Kn situatii critice. *ceasta dimensiune este evaluata %e tot %arcursul testului situational Kntr,o dubla i%osta8a: una teoretica 6con3runtarea Kn %lan imaginar a candidatilor cu o situatie critica7 si una %ractica, actionala, cLnd gru%ul de candidati are de e0ecutat e3ectiv o sarcina, ce declansea8a starii tensionale de di3erite intensitati %rin restrictiile introduse Kn metodologia des3asurarii acestei %robe. Evaluarea acestei dimensiuni se reali8ea8a con3orm unei 3ise de observatie Kn care sunt trecuti indicatorii com%ortamentali cei mai semni3icativi, %e ba8a carora evaluatorii stabilesc e0istenta sau, dim%otriva, none0istenta unui minimum de autocontrol Kn situatii critice, care, %rin e0%erienta si educatie s%eci3ica, sa %oata deveni Kn viitor o trasatura caracteriala bine re%re8entata Kn %lan com%ortamental. *ctuala 3orma a testului situational %ermite sur%rinderea acestui minimum de autocontrol. Totusi, aceasta dimensiune care %oate este de3initorie %entru un lider e3icient ar 9merita9, du%a %arerea noastra, o anali8a mai amanuntita. *ici consideram ca introducerea Kn studiu a com%onentei 3i8iologice ar 3i e0trem de utila atLt Kn selectia candidatilor ce o%tea8a %entru KnvatamLntul militar cLt si %entru selectia cadrelor care o%tea8a %entru anumite 3unctii sau misiuni. *r 3i Knsa, e0trem de greu ca, Kn acest conte0t, sa ne %ro%unem masurarea unei arii vaste de modi3icari 3i8iologice, motiv %entru care consideram ca si doar una dintre ele ar %utea 3i relativ edi3icatoare Kn aceasta directie. *st3el, cea mai intens studiata, si %oate cea mai sim%lu de masurat este 9 intensitatea %ulsului9. "oarte multe relatari ale unor e0%eriente traite Kn situatii critice atrag atentia asu%ra cresterii semni3icative a intensitatii %ulsului Kn ast3el de situatii. +om re%roduce una dintre aceste situatii descrisa de un militar anga$at %e ba8a de contract ce %artici%ase la o misiune Kn Bosnia: 9 trebuia sa re3acem un %od, eram %rimul Kn coloana, dar la o distanta destul de mare de ceilalti, mergeam rela0at, cLnd mi,am dat seama ca terenul era minat@... %uteau 3i %este tot. .esi, stiam ce am de 3acut Kn ast3el de situatii, am simtit ca %ulsul ma su3oca, n,am

!(

%utut nici macar sa mai vorbesc...@ mi,am anuntat colegii mai mult %rin semne9. Credem ca %entru ast3el de situatii ar trebui construit un instrument care sa masoare macar una dintre modi3icarile 3i8iologice ce acom%ania8a trairile emotionale %uternice, de multe ori cu e3ecte destabili8atoare asu%ra com%ortamentului. "ireste ca niciodata, Kn conditii de laborator, nu %ot 3i e0%erimentate trairi emotionale, similare cu cele ce a%ar Kn situatii critice reale dar nu %utem nega %osibilitatea crearii Kn mod arti3icial a unor situatii asemanatoare si Knregistrarea modi3icarilor a%arute Kn ritmul si intensitatea %ulsului %entru a %utea stabili valoarea unui 9%rag emotional o%tim9 si al unuia de3icitar. .oar observatiile %sihologice si cele 3i8iologice coroborate Kntr,un sigur instrument 6o noua varianta de test situational7 %ot %ermite o %rognosticare a com%ortamentului Kn situatii critice cu o mar$a de eroare redusa. =n ast3el de instrument ar %utea 3i reali8at Kn 3orme diverse: , e0%unerea subiectilor la imagini cu o mare Kncarcatura emotionala si Knregistrarea modi3icarilor de %uls Kn ast3el de situatii concomitent cu vi8uali8area gra3ica a acestora@ , com%ararea modi3icarilor de %uls Kn doua situatii: una dintre ele 3ireasca normala, cealalta tensionata, critica@ , crearea Kntr,o maniera %lani3icata dar cu as%ect s%ontan %entru subiecti, a unor situatii critice si masurarea modi3icarilor de %uls etc. &eali8area unui ast3el de instrument de evaluare ar necesita Knsa, e0istenta, construirea sau ada%tarea unor dis%o8itive s%eciale, o echi%a de cercetare, s%atii s%ecial amena$ate dar, re8ultatele ar 3i e0trem de utile, ar %ermite strLngerea unor date %siho3i8iologice cu valoare %redictiva ridicata %recum si in3ormatii noi, %entru actualele teorii %sihologice %rivind 9 rolul emotiilor Kn com%ortament9.

!-