CRESTINISMUL IN ROMANIA IN SECOLELE X-XII

DOBROGEA Odata cu ncrestinarea bulgarilor (870), apoi a rusilor (989) si a maghiarilor (n jurul anului 1000), teritoriile tarii noastre au intrat mai mult dect nainte n atentia acestor puteri, ramnnd nsa preponderenta influenta puterii bizantine !in cauza politicii imperiale si a legaturilor comerciale cu lumea bizantina, !obrogea si pastreaza legaturile religioase cu "onstantinopolul !upa marea in#azie a#aro$ sla#a din %0&, care ra#aseste organizarea crestina antica din 'ch(tia )inor si pna n secolul al *+$lea, cnd dominatia bulgara s$a e,tins si n sudul !obrogei, centrul politico$religios !urostorum ('ilistra) era cel mai important n toata aceasta pro#incie O noua faza n #iata ecleziastica la !urostorum ncepe n anul 971, cu recucerirea !unarii de -os *n acest an, mparatul *oan .zimis/es (9%9$97%), dupa o asediere de trei luni al cetatii, l n#inge pe principele de 0ie#, '#iatosla#, care ocupa nord$estul 1ulgariei si nu #oia sa se ntoarca n 2usia *mparatul reorganizeaza centrul episcopal de la !urostorum ntr$o forma mitropolitana, sub jurisdictia permanenta a "onstantinopolului 3ste foarte probabil ca ntreaga !obroge sa fi trecut sub aceasta autoritate *n pofida acti#itatii 1izantului de ntarire a #echiului limes (linie strategica de aparare) scitic, spre sfrsitul secolului asistam la nceputurile unei ade#arate organizari a autohtonilor, n lupta cu bizantinii 4rezenta crestina n !obrogea ne mai este demonstrata si de descoperirea unor biserici la )urfatlar$1asarabi, 1isericuta$5ar#an si 6iculitel 7a )urfatlar snt cunoscute sase biserici, unele din ele fiind datate8 leat %900 (anul 99&) si leat %990 (:10;&) <nele inscriptii n greaca si sla#a ne dau nume de preoti, calugari si credinciosi prezenti aici si confirma caracterul monastic al comple,ului de la 1asarabi <n alt centru bisericesc este !inogetia$5ar#an 4rosperitatea ei spirituala si materiala ne este demonstrata de diferite descoperiri arheologice8 case, cruci, monede, o biserica, un cimitir, sigilii ale diferitelor personalitati laice si bisericesti 1iserica a fost construita dupa marea in#azie a pecenegilor din 10=% > fost descoperita o cruce de aur cu relic#iar care apartinuse lui ?)ihail, arhipastor al 2usiei? >rhipastorul a fost identificat cu mitropolitul )ihai al 0ie#ului (11=0$11;9) 2eferitor la #iata spirituala a pro#inciei n secolele +$+**, din marturiile pe care le a#em, putem afirma ca este multumitoare, daca nu uitam conditiile putin fa#orabile 2azboaiele si desele conflicte de aici au mpiedicat construirea unor biserici durabile !in acest moti#, astazi se cunosc urmele a putine biserici 4entru perioada urmatoare (dupa sec al +**$lea), un rol important n #iata crestina a pro#inciei, ca si pentru estul @alahiei si sudul

)oldo#ei, l$a a#ut arhiepiscopia de @icina, de#enita scaun mitropolitan n anul 1&%0 TRANSILVANIA !in secolul al *+$lea snt cunoscute primele formatiuni prestatale, sub conducerea lui 5elu, 5lad si )enumorut 7a !abca, capitala lui 5elu, se cunosc ruinele unei biserici probabil din sec al *+$lea, iar nu departe de actuala !abca s$ au descoperit temeliile a trei biserici si alte obiecte religioase *n nord$#estul .ransil#aniei e,ista formatiunea statala a lui )enumorut, cu centrul la 1iharea, care nu #rea sa accepte dominatia ducelui maghiar >rpad (907), iar n tratati#ele cu trimisii acestuia in#oca su#eranitatea mparatului bizantin, pe atunci 7eon al @*$lea *n noul conte,t al prezentei maghiarilor n .ransil#ania, atitudinea autohtonilor de apropiere de "onstantinopol trebuie sa o ntelegem ca o ncercare de a gasi o putere protectoare (ndepartata) mpotri#a tendintei de dominare a maghiarilor )aghiarii din cmpia 4anoniei #or #eni n contact cu crestinismul latin al ba#arezilor si al ducilor lor !e notat nsa este faptul ca, n anumite aspecte, tnarul crestinism al maghiarilor din .ransil#ania #a fi influentat la nceput de crestinismul cu radacini orientale din .ransil#ania si din regiunile sud$dunarene !e e,emplu, casatoria preotilor, mentinuta aici pna n 111&, ca si unele practici liturgice 4ostul )are ncepea lunea nainte de )iercurea "enusii si dura sapte saptamni !atorita reformei gregoriene ca si apropierii de occidentul latin, maghiarii #or parasi practicile orientale, acestea ramnnd numai n uzul autohtonilor Aaptul este de o deosebita importanta, deoarece ne demonstreaza continuitatea etnico$religioasa a autohtonilor n cadrul larg al comuniunii de credinta al 1isericii antice, n trecerea ei spre perioada medie#ala, n care perioada ncep sa se contureze tendintele politico$religioase bizantine generatoare de schisma 7a >lba *ulia a fost descoperita o biserica cu absida semicirculara din sec al +$lea si urmele unei biserici mai #echi !easupra acesteia din urma a fost construita n secolul al +**$lea o catedrala, marita ulterior Organizarea crestinismului din .ransil#ania se datoreaza sfntului 'tefan (999$10=8) si succesorilor lui 2egele 'tefan pune bazele scaunului mitropolitan cu centrul la 3sztergom (5ran), unde construieste o catedrala n colaborare cu bizantinii 'ub jurisdictia lui erau 10 episcopii, dintre care doua erau n .ransil#ania8 ?3piscopatus 1ihariensis? (Oradea) si ?3piscopatus .ransil#aniensis? (>lba *ulia), si una n 1anat, n capitale lui >thum, )orisena ("enad) 3piscopatus 1ihariensis (Oradea) 'e gasea n regiunile nordice ale lui )enumorut 4robabil a fost nfiintat n anul 1010 'tefan nu a reusit sa definiti#eze organizarea acestei episcopii )unca lui a fost continuata de 7adislau (10;1$1099) *n 108=, acesta continua acti#itatea e,pansionistica spre est iar n 1088 construieste abatia benedictina de la 'niob, pentru a pastra aici o relic#ie

foarte importanta8 mna dreapta a regelui 'tefan adusa de la >lba 2egalis ('zB/esfehBr#Cr) 7adislau ajunge pna la curbura "arpatilor, n regiunile rurilor )ures si .rna#e *mpotri#a acestei e,tinderi teritoriale reactioneaza #ecinii lui, n special cumanii, iar cnd regele era ocupat cu o campanie militara n "roatia, n 1091, acestia i in#adeaza teritoriile si distrug cetatile 1iharea si .asnad *ntorcndu$se, 7adislau construieste castelul Oradea si o biserica catedrala, stabilind aici centrul episcopal de 1iharea, care primeste acum un capitlu de canonici si terenuri ntinse *ntre granitele episcopiei de Oradea ()agnum @aradium) intrau judetele Oradea, "luj, 'atu )are, 'alaj, !ebretin (<ngaria) iar spre nord, episcopia atingea o limita mai la nord de actuala granita romDna @iata crestina este n continua dez#oltare, deoarece dupa 100 de ani gasim multe parohii si manastiri de premonstratenzi, augustinieni, ioaniti si altii !upa 119&, adica dupa canonizarea regelui 7adislau *, biserica catedrala din Oradea a fost marita, iar relic#iile sfntului, alaturi de altele, au fost puse n altarul principal, biserica de#enind un important loc de pelerinaj >ceasta stare nfloritoare a fost afectata gra# de in#azia tatarilor din 1&;1, restabilindu$se apoi cu greu si pe parcursul unei lungi perioade de timp 'uccesiunea episcopilor ne este cunoscuta ncepnd cu anul 110= 3piscopatus .rans(l#aniensis (>lba *ulia) > fost nfiintat n acelasi timp cu cel de Oradea, iar la nceput si a#ea centrul n castelul de la .asnad !upa in#azia cumana din 1091, centrul s$a mutat la >lba *ulia si a fost dotat cu terenuri si cu un capitlu de canonici 'ub jurisdictia lui intrau zonele din centrul .ransil#aniei, regiunea <gocea (<craina) si regiunea .asnad "apitlul de la >lba *ulia a#ea si o scoala unde se pregateau #iitorii clerici 7a "luj$)anastur, s$a nfiintat, probabil n 10%&, o abatie benedictina cu o bogata acti#itate spirituala 2egele "oloman (1099$111%), renuntnd la titlul purtat de antecesori, ?re, <ngarorum?, si ia titlul de ?re, <ngariae? si introduce latina ca limba oficiala n administratia si n liturgia bisericeasca 'tabileste celibatul preotilor, iar n relatiile cu romDnii hotaraste ca daca unele teritorii de$ale lor au fost ncredintate sau date bisericilor si manastirilor catolice, trebuiau sa ramna n posesia acestora din urma "a si pentru episcopii de Oradea, nici aici nu se cunosc primii episcopi *n regiunea 1anatului e,ista ducatul lui >thum, botezat la @idin n 100&E el construieste o manastire n interiorul castelului sau de la )orisena "a si )enumorut, nici el nu suporta e,pansiunea maghiara *ntr$o lupta cu regele 'tefan este tradat de consilierul sau "enad, care trece de partea maghiarilor >cesta primeste botezul, iar apoi este trimis de rege cu un corp de armata mpotri#a lui >thum, care este n#ins n apropiere de localitatea )aidan .eritoriul sau trece sub su#eranitatea maghiarilor 3piscopatus )orisena ("enad) 3ste nfiintat de 'tefan n capitala lui >thum, )orisena 4rimul episcop este un calugar benedictin #enetian, sfntul 5erardo 'agredo 'osind aici cu 1& calugari, nu gaseste nici biserica si nici o resedinta adaptata unei episcopii 3,ista numai o manastire ocupata de calugarii greci ai sfntului *oan 1otezatorul *n fata noilor sositi, aceastia parasesc locul,

ndreptndu$se spre OroszlCnos <lterior, sfntul 5erardo a construit aici o biserica catedrala n cinstea sfntului 5heorghe, o abatie si o alta biserica dedicata 'fintei Aecioare si unde dorea sa fie nmormntat !in acti#itatea sa, cunoastem o scoala latina, unde studiau =0 de alumni 3ste scoala cea mai #eche cunoscuta pe teritoriul tarii noastre 5erardo moare ca martir n apropiere de 1udapesta, pe &; septembrie 10;%, ntr$o re#olta a ungurilor pagni mpotri#a crestinilor <n timp, trupul sau se gasea n biserica din )orisenaE actualmente se afla n biserica 'an !onato din @enetia 7imitele episcopiei erau ntre afluentii "risului, la nord, si cetatea @idin la sud 7a est se n#ecina cu @alahia iar la #est patrundea n fosta *ugosla#ie si n <ngaria 4na la in#azia tatara din 1&;1 nu a#em alte informatiiE putem presupune ca a a#ut un curs normal de dez#oltare, deoarece la aceasta data iz#oarele ne #orbesc despre o situatie nfloritoare distrusa de in#adatori *n continuare, episcopia nu #a mai purta numele de )orisena, ci de ?.sanadiensis? >ici, succesiunea episcopilor este cunoscuta de la nceput !in aceasta perioada cunoastem ruinele unor manastiri si biserici (OroszlCnos, Fodos, )eseseni, etc ) care pastreaza n constructie unele elemente arhitecturale prezente ulterior n stilul ramDnesc, ca si altele specifice bisericilor din 0ie# si 4os/o# (<craina) si .ihan( si Gebegen( (<ngaria) >ceste biserici si manastiri trebuie puse n relatie cu scrisoarea regelui <ngariei Fenric (119%$ 1&0;), n care l informeaza pe papa *nocentiu al ***$lea ca unele biserici ale calugarilor ?greci? din regatul sau (1ihor) merg spre ruina din cauza ?dezinteresului episcopilor diecezani si chiar din cauza grecilor nsisi? *mpotri#a unor foste sau actuale afirmatii ale unor autori tendentiosi, demn de remarcat ni se pare faptul ca pna n anul 1&00, documentele timpului ne mentioneaza 7& de localitati transil#anene autohtone, ceea ce implicit ne spune ca la sosirea maghiarilor e,ista aici o populatie bastinasa !e secole, crestinii din VALAHIA nu a#eau dect preoti si episcopi (greceste8 chorepiscopoi) trimisi de la "onstantinopol, *ustiniana 4rima (din sec al @*$lea) si din centrele sud$dunarene sau din !obrogea (secolele *@$@*) 6u se stie daca acestia erau descendentii unei populatii daco$romane, sau erau de origine greco$latina 'caunul >postolic 2oman i numeste ?episcopi falsi?, n opozitie cu episcopii sositi n .ransil#ania dupa ncrestinarea ungurilor 4entru perioada secolelor +$+**, nu a#em alte informatii referitoare la #iata si organizarea bisericeasca a @alahiei MOLDOVA 'ub aspect etnic, aici asistam la nceputurile cristalizarii unei populatii autohtone deosebita de triburile pecenege, cumane si tatare si care nu accepta nici stapnirea acestora si nici pe cea a maghiarilor si sa,onilor care trec peste curbura "arpatilor Aiind )oldo#a n zona de influenta a 1izantului, 2usiei si <ngariei, fiecare din

aceste puteri a ncercat sa controleze si sa domine acest teritoriu *nsa att populatia locala ct si triburile turanice s$au opus acestor tendinte, cu succes sau fara !in cauza numarului mic al locuitorilor ca si a slabelor a#antaje economice, att 2usia ct si 1izantul s$au multumit cu unele a#antaje deri#ate din influenta politico$religioasa si din comertul facut pe caile moldo#ene, n special pe rurile 'iret si 4rut, comert obstaculat deseori de pecenegi si cumani 4entru moti#e militare si religioase, ncepnd cu secolul al +***$lea, <ngaria a ocupat unele zone de sosire n )oldo#a (regiunea @rancea si pasul Oituzului) .recnd prin pasul 1ran, maghiarii au construit diferite fortarete de aparare mpotri#a in#adatorilor din est *n acest conte,t ia nastere episcopia numita a cumanilor (1&&7$1&;1) !in cauza deselor incursiuni ale triburilor tatare, contactele cu 1izantul au fost destul de slabe >cesta este moti#ul pentru care )oldo#a are acum relatii deosebite cu centrul religios de la Falicz *nsa n conte,tul general al istoriei )oldo#ei, influenta bizantina este predominanta