Vorbirea, un joc in 2 Cum sa ne ajutam copilul sa comunice Ghidul parintilor Avem cu totii un vis si o speranta; aceea ca intr-o zi copilul

nostru sa vorbeasca clar si natural. Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a invata cuvintele corecte, ci trebuie invatat sa recunoastem sentimentele, sa intelegem ideile, sa invatam a fi o persoana si sa intram in relatie cu alte persoane. Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar parintii ocupa locul cel mai important in universul copilului. Ceea ce parintii spun si fac joaca un rol extrem de important si da copilului ocazia de a invata. Vorbirea se invata in 2. Introducere Cel mai frumos cadou pe care il poate face un parinte copilului sau este sa-l ajute si sa-l invete sa comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea de a incerca sa comunicam cu un copil incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba lui, sau care este total indiferent. Sub presiunea stressului chiar si parintii cei mai rezonabili si afectuosi pot deveni frustrati si descurajati. Cum sa vorbim unui copil care are o capacitate de comunicare limitata !nui copil caruia ii lipseste dorinta de a vorbi !nui copil care nu ne asculta, care e agitat sau care se opune Aceste situatii cer capacitati speciale din partea parintilor. Aceasta carte ne propune moduri de a crea o buna comunicare cu copilul nostru depasind obstacolele care sunt" capacitati limitate, opozitie, sentimentul neputintei, indoielile beneficiilor comunicarii. #aca copilul nostru nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza dezinteresului, ci mai degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. Chiar daca are capacitatea de a raspunde, copilul poate gindi ca n-o sa-l intelegem si refuza atunci sa vorbeasca. In spatele comportamentului copilului nostru se pot ascunde temeri, lipsa de incredere in sine; refuzul de a vorbi ar fi atunci un mod de a se proteja. $roblema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru, ci si de la reactia noastra in fata acestui comportament. #aca acest copil ne arata prea putin interes pentru limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in locul lui sau de a-l ignora. #aca nu raspunde eforturilor noastre de a comunica cu el, atunci adesea vom insista mai mult. #aca se incapatineaza, incercam sa-l fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai adesea, vrind sa infringem rezistenta lui nu reusim decit s-o facem si mai mare. Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. #e fapt ii lipsesc ocaziile si incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a ameliora capacitatea sa de a invata sa vorbeasca. %etoda &A'(' ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi" aceasta consta in a reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind comunicarea esueaza. $rincipiul fundamental al metodei &anen este de a incuraja comunicarea intr-un mod indirect. In loc sa-i zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur. )rem ca el sa resimta mai usor bucuriile si avantajele comunicarii. %etoda &anen privilegiaza crearea de contacte afectuoase cu copilul prin comunicare si invatare. *-am numit +calea celor 3A+. (a consista in a" acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative adapta pentru a trai impreuna momentul ,

ajuta limbaj si experiente Calea celor "3A" poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, chiar si cu bebelusii, pentru a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau capriciosi. Capitolul 1 Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative In acest capitol descoperim" - motivele pentru care este important de a acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative, pentru ca sa poata sa ne aduca la cunostinta sentimentele si nevoile sale, sau sa exprime ceea ce-l intereseaza - maniera in care ne influentam copilul in achizitionarea mindriei si a sentimentului de frumusete interioara - maniera de a cunoaste propriul nostru copil, dindu-ne timpul de a-l descoperi, de a astepta si de a asculta incercarile lui de a comunica - ceea ce putem astepta de la copilul nostru $arintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp- .rebuie sa fim in acelasi timp politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau infirmieri. Citeodata uitam ca ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba totul. Atunci cind ne jucam de a "bona buna la toate" )rem sa fim parinti buni. )rem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri. (ste greu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind in locul lui de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de a se descurca. .otusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l ajutam, il privam de posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. #aca noi facem totul si vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi singur cum sa se descurce si sa se exprime. Atunci cind ne jucam de a "v!rtejul" Avem atitea de facut--- Sa organizam, sa prevedem, sa realizam, sa muncim, sa facem cumparaturi, sa ne ducem, sa ne intoarcem/ 0ineinteles ca toate activitatile astea ne vor ajuta copilul sa aibe o viata cotidiana mai bogata, mai bine umpluta si mai fericita. )rind sa facem totul consumam multa energie si mult timp, dar copilul nostru este un pic uitat in tot acest v1rtej. #aca avem cite ceva de facut in orice moment atunci nu mai avem suficient timp pentru a crea cu copilul nostru legaturile afectuoase care ar trebui sa-l ajute sa progreseze. Ii vorbim, dar nu-l ascultam. Atunci cind ne jucam de a "pro"esorul" Stim ca rolul unui parinte este de a educa si avem atitea lucruri sa-i invatam pe copiii nostri incit monopolizam deseori conversatia. #e multe ori uitam ca un copil invata mai bine prin propria lui experienta decit privind sau ascultind ce si cum trebuie facut. #aca noi suntem singurii care vorbim, copilul nu are ocazia sa invete prin propria lui experienta. Atunci cind jucam rolul partenerului care asculta# /folosim +calea celor 3A+ pentru a incuraja copilul nostru sa stabileasca un contact si sa comunice. Copilul nostru se simte recunoscut si special pentru ca" - ii acordam posibilitatea de a lua initiativa - ne adaptam pentru a partaja momentul impreuna cu el 2

- ajutam limbajul si experienta Intreaga noastra atentie si deschiderea il ajuta sa achizitioneze sentimente si incredere in sine, forta si satisfactieAtunci cind ne gasim timpul de a partaja experiente cu copilul nostru, il incurajam sa stabileasca contacte umane care il vor ajuta sa cunoasca lumea si sa invete. Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru "ace toata di"erenta. $ %reu sa ajutam copilul sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa "acem totul pentru el, daca suntem supraincarcati de treburi sau daca ne credem pro"esori. &iind parteneri ai copilului dispusi sa l asculte, vom avea posibilitati ilimitate de a dialo%a cu el si de a l invata o %ramada de lucruri. Sa invatam sa ne cunoastem copilul mai bine "'e voi cunoaste si te voi atin%e 'e voi lua si te voi mirosi, 'e voi %usta si te voi asculta Voi asculta sunetele tale, poate cuvintele tale, si mai tir(iu, cind te voi cunoaste cu adevarat, Iti voi pune intrebari, duios, ca sa nu ti "ie teama Si tu sa ma cunosti la rindul tau Ca sa ai incredere in mine si mai apoi sa ai incredere in tine Impreuna vom descoperi )umea." %ar3 %acCrac4en $entru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intii sa-l cunoastem bine si sa-i cistigam increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului, de a-l invata ce e viata si de a se amuza avem reflexul natural de a anticipa nevoile sale, de a-i spune ce trebuie sa faca, de a alege jocurile in locul lui. #ar trebuie sa facem un efort constient de a observa, astepta si asculta copilul. (ste prima etapa si cea mai importanta pentru a ne cunoaste copilul. 5bservind 67 ajungem sa recunoastem sentimentele si nevoile copilului Asteptind 67 dam copilului posibilitatea de a se exprima in felul sau Ascultind 67 il incurajam sa se exprime *bservarea Chiar daca copilul nu se exprima inca cu cuvinte, putem recunoaste usor sentimentele si nevoile lui daca avem timpul necesar ca sa observam" - ce ii retine atentia - expresia chipului lui - limbajul corpului Citeodata observarea tuturor acestor elemente este insuficienta pentru a ne permite sa intelegem clar ceea ce incearca copilul sa ne spuna. (ste poate necesar sa observam indici mai subtili" 8

- gradul de desteptare - ritmul respiratiei - schimbarea fetei - tonul, volumul si durata sunetelor $entru a invata sa recunoastem ansamblul unic de moduri de comunicare folosit de fiecare copil ne trebuie mult timp si determinare. Asteptarea Sa asteptam copilul nostru sa comunice este destul de greu)iata noastra este tot mai trepidanta si credem ca noi, adultii, avem datoria de a invata, evalua cunostintele copilului nostru si de a conduce conversatia. Avem tendinta sa nu asteptam copilul sa se exprime, ci mai degraba sa ii impozam ajutorul nostru" vorbim in locul lui, raspundem in locul lui si folosim un limbaj dominator 9ordine si intrebari: #aca incercam sa ne facem existenta mai simpla, mai usoara si mai rapida, riscam sa ignoram sentimentele, nevoile si curiozitatea copilului nostru/ #aca stim sa asteptam, ii dam copilului nostru sansa de a cunoaste. $utem remarca ceea ce-i retine atentia, putem descoperi expresia fetei sale, putem asculta sunetele pe care le scoate. Ascultarea ;ecunoasteti scena / #e cite ori, in conversatiile noastre cu copilul, suntem singurii care vorbim / +Asculti muzica, .omas %uzica iti place ( bine--- Ce muzica frumoasa--- 0ravo-----+ Atunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a +astupa golul+, de a ne raspunde singuri la toate intrebarile si de a continua fara nici o pauza. Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai bune intentii. 'u asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor noastre/ necomunicind. #aca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si curajul necesare pentru a face eforturi. #aca ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde cu mai multa sensibilitate. Singurul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem asculta atita timp cit vorbim. Citeodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi sentimentele, nevoile si interesele copiilor nostri. %ama a luat-o pe *ea in brate si a pus-o in fata oglinzii ca sa se vada cit este de frumoasa. %ama batea usurel in oglinda pentru a atrage atentia fetitei, dar aceasta privea constant in jos. %ama nu intelegea de ce *ea nu e fascinata de oglinda asa cum ar fi crezut. $ina cind a remarcat ca *ea privea florile asezate sub oglinda, ea a urmat initiativa fetitei si apoi s-au amuzat grozav mirosind trandafirii.ata vroia sa-i citeasca o poveste lui 0enjamin, dar acesta incerca intr-una sa intoarca paginile. .ata si-a dat seama ca beietelul nu era interesat de poveste, atunci s-a oprit din citit. (l a remarcat ca 0enjamin parea fascinat de imaginea unui ciine mare din carte si atunci a inceput sa latre, ceea ce l-a amuzat enorm pe baietelCatherine era foarte entuziasmata cind s-a intors de la o vizita la <oo si a inceput sa-i povesteasca mamei sale. %ama ei a intrerupt-o spunind" +.i-au placut maimutele Stiam eu ca or sa-ti placa- Astea-s si animalele mele preferate- &ai, Catherine, e timpul sa te speli pe miini si sa treci la masa-+ Catherine era dezamagita, a devenit =

trista si tacuta. %ama ei a uitat s-o asculte si a ratat ocazia de a vorbi cu fata ei despre ceea ce o interesase mai mult" floricelele de porumb#aca remarcam... - ca vorbim singuri - ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie - ca spunem ce trebuie sa faca - ca intrerupem - ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna ...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va *S$+VA'I, AS'$,'A'I si ASC-)'A'I copilul. Cum sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa in viata de toate (ilele. - daca varsam putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom a"la ce crede el despre aceasta situatie. - daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactionea(a la sonerie si daca da, cum. - daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne departam de text... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom a"la ceea ce l interesea(a cu adevarat in aceasta carte. - daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o noi... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom a"la cu ce anume vrea el sa se joace de "apt. Comunicarea se de(volta pro%resiv ( important sa ne amintim ca fiecare copil achizitioneaza capacitatea de a comunica putin cite putin. >iecare copil progreseaza in ritmul si in felul sau, trecind prin toate cele ? etape de dezvoltare pe masura ce invata sa joace jocul comunicarii. Stiind in ce stadiu de dezvoltare se afla copilul nostru, vom putea recunoaste si accepta modul de comunicare pe care il foloseste si vom intelege ce rol putem juca pentru a-l sustine in progresele sale. /ivelul 1 Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si emitind sunete 9gingureste: $arintii interpreteaza sunetele si gesturile sale. *a acest nivel, copilul in general" - plinge, priveste, zimbeste, tipa - emite sunete care se aseamana cu vocalele - isi schimba vocea 9volumul, tonul etc.: - isi schimba culoarea fetei - isi misca corpul /ivelul 2 Copilul se minuneaza de toate descoperirile pe care le face. Incepe sa fie interesat de oameni, de animele si de toate obiectele care populeaza universul lui care se mareste intr-una. Intelegem expresia chipului si a gesturilor sale cu atit mai bine cu cit experientele sale devin tot mai numeroase, ca creste si explora lumea. *a acest nivel, copilul in general" - comunica prin expresia chipului - se deplaseaza in directia obiectelor si persoanelor - scoate sunete care seamana din ce in ce mai mult a consoane si vocale ?

- se poate concentra pe un obiect sau pe o persoana /ivelul 3 Aptitudinile de comunicare ale copilului se dezvolta, acum este capabil sa +dialogheze+ cu noi mai usor. >ace eforturi tot mai mari sa ne atraga atentia, ne cere tot mai mult ajutorul sau aprobarea. Incepe sa ne ceara lucruri precise. *a nivelul 8, copiii in general" - arata cu degetul persoane sau obiecte precise - clatina din cap si-si agita miinile - ne arata prin gesturi ce vrea sa spuna - citeodata foloseste cuvinte@semne izolate - isi acordeaza privirea cu sunete si gesturi /ivelul 0 Copilul incepe sa foloseasca cuvinte-semne in mod sistematic. Ca sa-i intelegem sentimentele trebuie in continuare sa interpretam limbajul corporal si expresia fetei. *a nivelul =, copilul in general" - foloseste frecvent cuvinte-semne izolate - combina cuvinte pe care le intelegem foarte greu - combina doua cuvinte@semne sau mai mult in expresii sau propozitii /ivelul 1 Copilul incepe sa faca propozitii formate din 8 sau mai multe cuvinte. Aceasta carte ne explica cum putem ajuta copilul sa progreseze pina la nivelul ?. .abelul de observatie de la sfirsit ne ajuta sa determinam ce nivel a atins copilul nostru si ne permite sa ne facem o idee precisa despre stadiul urmator al evolutiei sale. Ca sa rezumam" Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative" A observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului 67 copilul ne da informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intelege sentimentele si interesele sale A asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime 67 copilul are ocazia sa-si exprime nevoile si sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza A ascultind atent tentativele lui de comunicare 67 copilul se simte apreciat si privilegiat A acordind toata atentia noastra copilului 67 acesta beneficiaza de increderea si incurajarea care ii vor permite sa continue sa comunice. Capitolul 2 Sa ne adaptam pentru a petrece momente impreuna $entru a vorbi, copilul are nevoie sa aibe ceva de spus, sa aibe ocazia sa vorbeasca, sa fie incurajat si recompensat astfel incit sa merite efortul. In acest capitol vom descoperi" - ce putem face pentru a da copilului ocazia sa aibe ceva de spus si pentru a-i da incurajarea de care are nevoie ca sa simta ca se merita efortul - modalitati de a face copilul sa inteleaga ca il ascultam cu adevarat B

- modalitati de a incuraja copilul sa persevereze in conversatie - modalitati pentru a partaja experiente impreuna cu copilul nostru, chiar daca acesta pare incapabil sa participe sau nu pare interesat. &iti "ata in "ata !nul dintre cele mai bune moduri de a comunica cu copilul nostru este simplu" consista in a se plasa in asa fel incit sa ne poata privi in ochi. Atunci cind suntem fata in fata cu copilul, disponibili si interesati de ceea ce poate exprima, se intimpla lucruri surprinzatoare" ne cunoastem mai bine copilul iar el ne cunoaste de asemenea mai bine. $oate vedea miscarile gurii noastre si a buzelor, felul in care pronuntam cuvintele si ce anume privim in acel moment. $oate simti atitudinea pozitiva pe care o rezervam tentativelor lui de comunicare si cit de mult ne face placere sa ne petrecem timpul cu el. Apropiindu-ne de el, incurajam comunicarea in cele doua sensuri si suntem bine plasati pentru a acorda copilului posibilitatea de a lua initiativa. Sa evitam sa vorbim de sus copilului$entru a fi la acelasi nivel ne putem aseza pe vine, aseza pe jos, intinde pe burta, tine copilul pe genunchi/ 'rebuie aratat copilului ca il ascultam... prin imitatie !nul dintre cele mai bune mijloace de a stabili o legatura cu un copil mic, care de abia incepe sa comunice, este de a repeta sunetele pe care le scoate, gesturile sau expresia fetei. In acest fel va sti ca suntem interesati de ceea ce poate face sau zice. Sunt sanse ca astfel sa se lege o conversatie/ prin interpretare Atunci cind intelegem ceea ce copilul a vrut sa ne comunice prin sunete sau gesturi sa +traducem+ asta in limba noastra, cu voce tare, astfel copilul va avea doar de invatat. prin comentarii Comentind gesturile vietii cotidiene de care copilul pare interesat 9punerea mesei, spalarea vaselor, aspirarea prafului: cream ocazii bune pentru a partaje informatii si pentru a face copilul sa participe la activitatile noastre. $oate ca vrea chiar sa ne +ajute+. Conversatie2 "iecare la rindul lui * conversatie buna este ca un balansoir2 "iecare urca si coboara la rindul lui3 $entru un copil care incepe sa comunice +rindul lui+ poate fi o privire, un zimbet, un gest sau un sunet. $oate fi tot atit de scurt cit pentru a inspira adinc. Chiar daca nu pare prea important, sa recunoastem si sa acceptam ca un copil participa la +conversatie+ permite s-o avem. Cu timpul,+rindul+ lui in conversatie va progresa catre cuvinte, apoi catre expresii, propozitii si mai apoi fraze. Conversatia trebuie intretinuta, iar uneori este destul de greu. Copilul nu stie intotdeauna ce ar trebui sa faca si are nevoie de timp si de incurajari pentru a se initia in arta conversatiei. *a inceput trebuie deci ajutat" ,. Cu semnale tacute" expresia fetei noastre si gesturile pot arata copilului ca e rindul lui" deschidem ochii mari, ridicam o sprinceana, facem cu ochiul pentru a-i arata ca-l asteptam; ii zimbim pentru a-l incuraja si a-i arata cal credem capabil de a continua; pronuntam incetisor cuvintul pe care asteptam ca el sa ni-l zica; ne aplecam spre el ca sa-i aratam interesul. C

2. Cu semnale verbale" spunind" +uite-+/ +bine+/ +e rindul tau-+/ +si acum +/; repetind ceea ce tocmai am spus pe un ton interogativ sau mai tare; spunind acelasi lucru cu cuvinte diferite completind sugestia 9(x" +)rei sa iesi sa te plimbi cu mama + si apoi" +)rei sa mergem sa admiram florile +: 8. Apoi sa asteptam, sa asteptam iar si iar ca el sa ne raspunda/ =. Sa punem intrebari bune, din acelea care fac ca conversatia sa curga iar copilul sa se angajeze in conversatie. (le trebuie sa fie sincere si adaptate nivelului copilului. Intrebari 0!'(" - care manifesta interesul si stimuleaza imaginatia" +si apoi /+, +Si daca /+, +Si acum +/ - care permit copiluli sa faca alegeri si sa ia decizii" +)rei sa/ sau sa/ + - care stimuleaza ideile" +Ce se intimpla +/ +Cum merge asta +/ - care stimuleaza curiozitatea" +#e ce +/ +Cum +/ +Cine +/ +!nde +/ (vitati intrebarile care stopeaza conversatia" - intrebari care +bombardeaza+ sau care cer prea mult de la copil 9+Ce-i asta + +Ce-i asta + +Ce-i asta + D catel, masina, pisica/: - intrebari la care raspunsul este evident 9+)rei laptic, nu-i asa /+: !neori trebuie sa facem eforturi constiente pentru a pune intrebari 0!'( care sa incurajeze copilul sa imparta cu noi experientele. Sa gasim intrebarile bune nu-i intotdeauna usor, dar reactia copilului nostru ne poate indica daca am reusit sau nu. .ipul intrebarilor si motivele pentru care le punem depind de stadiul de evolutie in care se afla copilul nostru. .rebuie retinut insa ca la nivelul =, daca punem intrebari la care se poate raspunde prin +da+ sau +nu+ limitam posibilitatile de raspuns. Atunci cind ne adaptam pentru a partaja impreuna cu copilul diferite experiente" ,. >iind "ata in "ata 67 - copilul nostru simte ca suntem interesati de ceea ce face - e predispus sa se joace cu noi - devine mai constient de ceea ce facem si ce spunem 2. Imitind actiunile, gesturile si sunetele copilului 67 - acesta stie ca a facut sau a zis ceva ce a fost remarcat si apreciat - citeodata repeta ceea ce a facut intrind intr-un jos in care fiecare la rindul lui are ceva de spus 8. "'raducind" tentativele de comunicare 67 - copilul simte ca a fost ascultat - stie ca incercam sa-l intelegem - aude cuvintul corect care corespunde la ceea ce ar fi vrut el sa zica =. Asteptind activ +fiecare la rindul lui+ 67 - copilul simte ca participarea lui este asteptata si apreciata - recunoaste momentul in care trebuie sa intervina - are mai multe sanse sa incerce sa comunice si sa participe activ ?. Comentind ceea ce se intimpla, punind adevarate intrebari adaptate la nivelul lui si "iind sensibili la dispozitia si la comportamentul schimbator al copilului 67 - acesta intelege ca suntem interesati de el si de ceea ce are de spus - poate incerca sa ne raspunda Capitolul 3 Sa adau%am limbaj si e4periente E

"Cel mai important act de invatare de la inceputul vietii si poate din viata intrea%a este achi(itionarea limbii materne. * data ce avem limbajul la dispo(itia noastra detinem o cheie care ne va deschide multe porti#" #avid Cr3stal, lingvist Acest capitol descrie" - ce putem spune si face pentru a ne ajuta copilul sa inteleaga si sa invete limbajul - modalitati de a scoate in relief elementele informatiei, astfel incit copilul sa le asimileze mai usor - modalitati de a adauga limbaj si experiente in functie de stadiul de dezvoltare al copilului - modalitati de a da copilului nostru mai multe ocazii de a-si ameliora capacitatea de comunicare, imbogatind activitatile pe care le partajam cu el ,rocesul de invatare a limbajului incepe de la nastere2 reproducem gesturile si sunetele copilului nostru pentru a-i confirma ca l-am vazut si l-am auzit, ii servim de model vorbind corect si dindu-i informatia de care are nevoie pentru a se exprima, adaugam informatii pentru a ajuta copilul sa inteleaga mai bine ce se intimpla. Invatatul vorbirii se "ace in timp Speram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficace limbajul pe care il transmitem, insa daca progresele se fac asteptate citeodata suntem frustrati. Inca de la inceput copilul are nevoie de .I%$ pentru a inregistra informatiile si pentru a ameliora capacitatea sa de a intelege ce spunem si ceea ce cuvintele exprima cu adevarat. Chiar inainte de a invata sa vorbeasca, copilul invata multe lucruri despre contacte si comunicare. Atunci cind copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze mesaje clare e important sa fim realisti in asteptarile noastre. Atunci cind copilul ne arata cu degetul si emite sunete, nu ne putem astepta ca el sa pronunte +suc de fructe+ imediat. $oate ca va incepe prin a zice numai +u+ si auzindu-ne repetind +suc+ de foarte multe ori va invata sa pronunte mai bine acest cuvint. Informatiile pe care le ajutam vor ajuta copilul sa progreseze" - de la cuvinte auzite la cuvinte intelese - de la o miscare facute la intimplare la un gest recunoscut - la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata sa o faca - de la folosirea gesturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica - de la sunete simple la sunete care seamana a cuvinte - de la cuvinte la expresii sau propozitii - de la o gramatica incorecta la una corecta #aca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este inca gata sa o faca. .rebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata. 5bservindu-l atent ne vom da seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face greseala de a-i da informatii mult prea dificile pentru el. Cind ne putem +juca+ cu copilul astfel incit acesta sa progreseze in comunicare ,. In cadrul activitatilor zilnice. 2. Atunci cind copilul se arata interesat 8. Atunci cind se intimpla ceva deosebit =. (xplicind ce se intimpla atunci cind ceva nu +merge+ In cadrul activitatilor (ilnice Activitatile vietii cotidiene na fac sa partajam multe experiente cu copilul nostru. Atunci cind suntem impreuna si ii descriem ce se intimpla, ii dam cuvintele de care are nevoie pentru a intelege limbajul si pentru a-l folosi F

intr-o buna zi. )iata de zi cu zi ne ofera momente excelente de invatare, caci copilul aude aceleasi cuvinte repetate de foarte multe ori in situatii familiare" - urcarea si coboritul scarile - trezirea din somn - schimbarea scutecelor - mersul la toilettes - spalatul dintilor - pieptanatul - imbracatul - luarea mesei sau a unei gustari - punerea paltonasului si a caciulitei pentru plimbare - strinsul jucariilor - baia - prepararea pentru somn Chiar daca participarea copilului poate prelungi aceste treburi casnice, el beneficiaza de experienta care ii imbogateste posibilitatile de a intelege si de a invata. Copilul adora compania noastra si poate invata multe lucruri" - prepararea masei - prepararea unei prajituri - scoaterea rufelor din masina - facerea cumparaturilor in piata sau in supermar4et - aranjarea alimentele intr-un dulap - deschiderea scrisorilor - spalarea vaselor - facutul patului - deschiderea@inchiderea usii cu cheia - aprinderea@stingerea luminii *a inceput este e4perienta, apoi intele%erea si apoi, in sfirsit, limbajul. 'e ajutam copilul sa inteleaga aceste experiente atunci cind ii vorbim despre ceea ce se intimpla sau ceea ce se va intimpla. Ii stimulam dorinta de a folosi limbajul atunci cind repetam sistematic aceleasi cuvinte in situatii familiare. (x" %ama lui .homas descrie felul in care .homas a invatat progresiv sa foloseasca cuvintul +baie+. ,. %ai intii e4perienta. +*a inceput .homas a auzit zgomotul apei care curgea si s-a uitat de unde vine. I-am zis +(ste 0AIA. !mplem 0AIA cu apa ca sa te speli.+ .homas n-a inteles cuvintele, dar a simtit caldura apei, a auzit zgomotul apei care curge si a inceput sa traiasca experienta baii.+ 2. Apoi vine intele%erea. +Asa am continuat mai multe luni. Intr-o zi am remarcat ca .homas incepea sa dea din picioare si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. Ii ziceam" +(ste ora de 0AI( pentru .homas. (sti gata sa intrii in 0AI( + (l se agita si mai mult. Incepuse sa inteleaga ce se intimpla. Intr-o seara, dupa masa, .homas se juca si i-am zis" +(ste ora de 0AI(, vino sa te prepari sa intrii in 0AI(.+ (l a lasat jucariile si a intins bratele ca sa-l iau si sa-l duc in baie. Incepuse sa inteleaga cu adevarat ce-i ziceam.+ 8. Si in fine vine limbajul. +#upa ceva timp, .homas a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte adevarate. Intr-o seara am decis sa-l intreb" +Stii ce ora e, .homas (ste ora de mers la/+ si am asteptat. (l a raspuns" +0A+. I-am zis" +0AI(. #a, e ora de 0AI(. Ai zis foarte bine, 0AI(.+ Atunci am inceput sa comunicam cu cuvinte-+ ,G

,utem adau%a in"ormatii atunci cind copilul este interesat +%mmm, un biscuite- )rei un biscuite + 5indu i copilului ceea ce cere, insa retinindu l doar citeva secunde, avem oca(ia de a partaja o e4perienta si a l "ace sa auda cuvinte care l vor ajuta sa intelea%a si sa invete. *a inceput suntem asa de multumiti cind incepem sa intelegem ce ne cere copilul incit ii dam imediat ceea ce vrea. .otusi am putea profita de aceste ocazii pentru a-i permite sa auda, sa vada si sa traiasca informatia precisa care il va ajuta sa inteleaga limbajul si intr-o zi sa-l foloseasca. Copilul este mai dispus sa asculte si sa incerce ceva nou atunci cind ii vorbim despre ceva ce-l intereseaza cu adevarat. ,utem adau%a in"ormatii atunci cind se intimpla ceva mai deosebit 5 lingurita care cade, un nasture care se desprinde, cineva care bate la usa, am pierdut o soseta/ atitea surprize care suscita interesul copiilor nostri. Sa profitam de aceste evenimente ca sa experimentam, sa intelegem si sa comunicam impreuna,utem adau%a in"ormatii e4plicind ceea ce se intimpla atunci cind copilul nu ne asculta #aca mazgaleste peretii, daca varsa sucul de fructe, daca da drumul ciinelui, daca refuza sa-si imparta jucariile cu alti copii, putem profita de ocazie pentru a-i explica ce +nu merge+, de ce s-a intimplat asta si ce poate face ca sa amelioreze situatia. Atunci cind se intimpla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum am preva(ut, copilul va invata ceva daca ii e4plicam2 ce s a intimplat de ce s a intimplat cum sa "acem ca totul sa intre in ordine Cum putem !mbo%ati limbajul prin e4periente. Ce interes avem sa invatam cuvintul +leagan+ daca nu putem cere sa fim impinsi ca sa ne leganam ,rin imitatie !nul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice consista in a imita gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un cuvint sau un gest nou. #aca vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa alegem cuvinte pe care le poate pronunta. ( simplu" trebuie - sa repetam ceea ce spune copilul - sa facem ceea ce face el - si apoi sa adaugam un cuvint nou in legatura cu ceea ce am imitat ,rin interpretare $entru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte sau ce-si doreste, folosind cuvintele@gesturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut vorbi mai clar. Interpretarea ii ofera copilului informatia de care are nevoie in momentul in care simte aceasta nevoie. (xemplu" Copilul" 5h--- 5h--- 9ne arata o pata pe pantalon: %ama" 5h--- 5 pata- 5 pata mare pe pantaloni--,,

#aca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma, cuvintele ii vor deveni familiare pina cind, intr-o buna zi 9si va fi o zi maaare: va incepe sa le foloseasca. ,rin de(voltare In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple, insa trebuie sa evitam limitarea vocabularului la expresii de 2-8 cuvinte si la replici +de-a gata+. !n vocabular asa de restrins va parea in curind artificial si va limita posibilitatile de cunoastere ale copilului. Atunci cind dezvoltam mesajele pe care ni le comunica copilul" - il ajutam sa inteleaga mai bine - il ajutam sa pronunte cuvinte noi In functie de nivelul de intelegere al copilului putem dezvolta un subiect in mai multe feluri" $4emplu2 copilul se joaca cu o masinuta ,. o putem numi" +e o masina+ 2. o putem descrie" +masina merge repede+ 8. putem explica" +tata pleaca la lucru cu masina+ =. putem sa ne jucam" +vom impinge scaunul acesta ca si cum ar fi o masina+ ?. putem vorbi de sentimente" +iti place sa mergi cu masina cu tata + B. putem vorbi de viitor" +miine vom merge la plimbare cu masina lui tata+ C. putem face proiecte" +cind o sa fii mare, si tu vei conduce o masina+ 'ema2 alegeti o activitate pe care copilul o indrageste. $e aceasta tema, scrieti cuvintele pe care le puteti adauga pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul" ,. numiti 2. descrieti 8. explicati =. jucati-va ?. vorbiti de sentimente B. vorbiti de viitor C. faceti proiecte #ezvoltind mesajele copilului nostru, ii dam posibilitatea sa auda cuvinte noi si sa le inteleaga mai bine. Cum putem accentua in"ormatiile. 1. ,rin %esturi. Hesturile ne vin intotdeauna natural" un zimbet, un frison, o ridicare de umeri/ Hesturile sunt un mijloc eficace si adesea neglijat de a ajuta copilul sa inteleaga ceea ce-i spunem. Hesturile atrag si concentreaza atentia copilului. Hestuile pot transmite informatii, pot comunica emotii, pot indica o atitudine, stimuleaza imaginatia si creativitatea copilului, doua calitati importante pentru achizitionarea limbajului. Hesturile permit copiilor sa se exprime inainte de a vorbi. Cind intinde miinile inseamna +ia-ma in brate+, cind da din mina inseamna +la revedere+, cind da din cap inseamna +nu+ sau +da+, cind ne imbratiseaza ne arata dragostea/ $entru a ne ajuta copilul sa asocieze un cuvint la o actiune trebuie sa" - folosim mereu acelasi model - sa fim fata in fata cu copilul ,2

- sa pronuntam cuvintul si sa facem gestul corespunzator in acelasi timp 2. Insistind pe cuvinte cheie $4emplu2 .atal lui *ea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa accentueze cuvintele si sunetele pentru a o ajuta pe *ea sa invete cuvintul +desert+. .ata" 9aratind cu degetul desertul: !ite, *ea/ #(S(;.. *ea priveste. .ata" ( #(S(;.!* tau preferat. *ea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata. .ata" este #(S(;. cu capsuni- 9el da o lingurita fetitei: *ea maninca desertul, se uita la tata. .ata" %mmmmm--- Ce #(S(;. bunCa in acest exemplu putem ajuta copilul sa invete" - marcind o pauza inaintea cuvintului-cheie 9+vrei/ #(S(;. +: - prelungind cuvintul-cheie 9+#((S((;.+: - soptind sau strigind cuvintul-cheie - aratind cu degetul obiectul reprezentat de cuvintul-cheie Insistind pe cuvinte le facem mai interesante si mai amuzante si punem in relief elemente de informatie pe care copilul incepe sa le invete. 3. ,rin repetare !n om adult intelege un cuvint in general daca-l aude o data sau de doua ori in context, insa nu la fel se intimpla cu copiii. !nii copii au nevoie sa auda un cuvint de ,G ori inainte de a incerca sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de ,GG de ori. 'u exista nici o regula, nici un numar +normal+ de repetitii. Actiunile, gesturile, apropourile copilului ne indica daca a asimilat ceea ce i-am spus. Cu cit %asim mai multe maniere di"erite de a "olosi acelasi cuvint, cu atit ne ajutam copilul sa invete mai bine. #e exemplu, dezbracind copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul +scoate+" +scoate pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza+ etc/ +epetind sistematic aceleasi cuvinte intr o situatie data ajutam copilul sa intelea%a aceste cuvinte si , mai tir(iu, sa le "oloseasca. *a inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte cuvintele pe care le folosim. .otusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate obiectelor si situatiilor cu atit va intelege mai repede ce ii zicem/ ca intro zi sa foloseasca si el aceleasi cuvinte ca noi. +epetitia este esentiala. Capitolul 0 Sa ne jucam de a "cei 3 A" Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il jucam si modalitatile prin care putem usura progresele copilului. -tilitatea jocului in evolutia copilului $entru a ajunge sa atingem orice obiectiv trebuie sa trecem prin 8 etape" visul, planul si actiunea. Iocul ne ofera posibilitati extraordinare" - sa visam la un obiectiv de comunicare specific si realist pentru copil ,8

- sa plani"icam jocuri educative - sa actionam impartasind cu copilul experienta jocului astfel incit sa-i usuram intelegerea Sa visam la un obiectiv realist (tapele pe care le alegem pentru copilul nostru trebuie sa fie" +$A)IS'$ " 5 etapa nu poate fi parcursa decit daca se bazeaza pe capacitatea de comunicare actuala a copilului. )isuri pe termen lung de genul" +mi-ar placea asa de mult sa vorbeasca+ pot fi divizate in etape mai mici, iar prima trebuie sa fie foarte simpla, ca de exemplu sa intinzi m1na catre o carte. $entru a alege un obiectiv realist pentru copil, ne punem intrebarea" - Ce gest, ce sunet, ce cuv1nt sau ce fraza ar putea ajuta copilul sa comunice mai bine - Ce cauta copilul sa ne spuna dar nu reuseste ,+$CIS$ " Cu cit stim precis si realist ce putem astepta de la copil, cu atit mai bine stim cum sa ne adaptam comportamenul ca sa-i sustinem progresele. $utem sa alegem un obiectiv precis ca de exemplu imitare, sa ne asteptam rindul la momentul potrivit si sa facem un gest care sa insemne +gata, s-a terminat+ . 'e intrebam" - ce activitati ii plac copilului - ce aptitudini de comunicare se dezvolta natural atunci cind copilul se dedica acestor activitati - ce incearca copilul sa comunice -'I)$ " 5biectivele noastre trebuie sa se orienteze catre cuvinte sau gesturi pe care copilul le poate folosi si repeta adesea. Cuvinte ca +ceasca+ sau +minge+ sunt mai utile decit cuvintul +tigru+ 9asta doar daca nu aveti cumva un tigru mic pe acasa ;:: Alegind cuvinte utile din viata cotidiana ii dam copilului posibilitatea de a achizitiona modalitatile prin care isi face cunoscute nevoile si dorintele. A6-7A/'$ " $utem sa ne jucam de-a +insula pustie+. 'e imaginam ca suntem naufragiati pe o insula pustie, singuri impreuna cu copilul. Hindindu-ne la felul in care copilul comunica in prezent cu noi, sa ne intrebam ce ar putea invata astfel incit viata de pe insula sa fie mai placuta. ,lani"icarea unei activitati placute Sa incepem cu jocurile pre"erate 'oi stim ce ii place si ce ii reuseste copilului" sa +danseze+ pe un fond muzical, de exemplu, sa se uite pe carti sau sa mototoleasca h1rtii. $utem sa cream jocuri bazate pe ceea ce copilului ii place si poate face. Sa reluam jocurile care i au placut deja 'u suntem obligati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac povestile noi ii place citeodata sa reasculte povestile preferate. Sa nu neglijam nici progresele achizitionate si nici interesele manifestate in trecut" deseori copilului ii place sa reia activitati care i-au placut. $utem cinta acelasi cintec, sa ne uitam pe aceeasi carte, sa jucam acelasi joc de o gramada de ori" copilul va beneficia de repetitie. Sentimentul de securitate pe care il cistiga facind ceva familiar ii da increderea necesara sa incerce ceva nou. Sa incercam ceva nou $utem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat niciodata. In general e preferabil sa alegem un proiect pe care copilul il poate asimila usor si il poate reusi. .otusi, citeodata putem incerca ceva putin peste nivelul lui obisnuit. $oate ca am supraestimat talentul lui- Cine stie, poate fi mai amuzant decit credem,=

Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor ajuta sa alegem activitatile corespunzatoare copilului nostru. Sa ne amu(am si sa ne rela4am3 Iocul obligatoriu nu mai este un joc. #aca activitatea pe care i-o propunem copilului nu-i place, nu trebuie sa i-o impunem. #aca el nu se amuza sa acceptam sa ia initiativa si sa schimbam jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din spontaneitate. $ important sa prevedem activitati de re(erva Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa prevedem deci activitati de rezerva. #e exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am prevazut, putem aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le gaseasca sau putem construi un tren lung pe care sa-l impinga. Cu putina initiativa si imaginatie putem transforma un moment frustrant pentru amindoi intr-un moment agreabil. Sa actionam2 sa ne jucam "de a 3 A" Am fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care corespunde a ceea ce visam. Am stabilit un plan de activitate care va favoriza aceste invataturi. Suntem gata sa trecem la AC.I!'(. $entru aceasta trebuie mai intii sa A5A,'A6 activitatea si@sau comportamentul nostru ca sa partajam jocul., sa A5A-GA6 elementele de limbaj necesare invataturii si sa-i AC*+5A6 copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa. 9cei 3A" a 9ne: Adapta, a Adauga, a Acorda: ,. A A5A,'A" 'e adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul" - fiind fata in fata - facind copilul sa simte ca-l ascultam" prin imitatie, interpretare, comentarii, punind intrebari, reactionind fiecare la rindul lui 2. A A5A-GA" Adaugam limbaj si experiente" - imitind si adaugind elemente - interpretind - dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor 8. A AC*+5A" Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative" - observind D pentru a cunoaste mai bine si a intelege copilul - asteptind D pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima interesele si sentimentele - ascultind D pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului Citeva sugestii de obiective de comunicare 1. Imitarea motrice "ara jucarii2 - umflatul obrajilor - atingerea piciorului, a degetelor - saritul in aer - aratatul cu degetul - datul din cap ,?

- linsul buzelor - aplauzele - deschisul gurii - scosul limbii - aratatul pumnului - cascatul 9pusul miinii in fata gurii: - muscatul buzei inferioare - ridicatul bratului deasupra capului - trimisul bezelelor - facutul cu mina pentru a zice +pa-+ - atinsul podelei - acoperirea ochilor cu mina 2. Imitarea motrice cu jucarii sau obiecte obisnuite - mingiiatul, hranitul unei papusi - pusul unei palarii pe capul unei papusi sau pe capul propriu - cintatul la xilofon - apasatul unei jucarii care chitaie - aruncatul unei mingii - sunatul unui clopotel - datul paginilor unei carti - deschisul usii cu cheia - amestecatul cu o lingurita - desenatul cu creioane colorate - deschisul, inchisul unei cutii, a unei posete, al unui sertar - aprinsul, stinsul luminii - pusul pantofilor, al ochelarilor - intorsul mecanismului unei jucarii muzicale - pieptanatul - spalatul fetei - periatul dintilor - bautul - pititul sub masa - mototolitul, ruptul hirtiei - stersul nasului 3. 'ran(itia de la imitarea motrice la imitarea sunetelor Ca sa ajutam copilul sa se concentreze asupra imitarii sunetelor este adesea util sa asociem o actiune unui sunet" - +Cucu-+ 9descoperind ochii: - +%-m-m-m-m+ 9frecindu-si stomacul: - +Asa de mare-+ 9ridicind bratele: - +0um-+ 9o jucarie cade: - +0rrr-+ 9facind limba sa vibreze: - +$a-+ 9salutind cu mina: - +0ravo-+ 9apaudind: In cazul in care copilul nu imita sunetele trase din limbaj, putem incerca cu imitarea altor sunete" - suflatul - unei luminari, unui fulg, a unor baloane de sapun ,B

- pupatul cu zgomot - plinsul D imitind pe cineva care biz1ie - stranutul sau tusitul 9exagerind mimica si sunetul: - strigate de animale" ciinele 9ham-ham:, pisica 9miau:, albina 9bzzz-:, vaca 9muuu-:, oaia 9behehe-:, puiul 9piupiu-piu:, rata 9mac-mac: 0. Apoi vin primele cuvinte i(olate2 Alimente" mar, piine, carne, lapte, suc, supa, banana, prajitura, apa, biscuite, bonboane, 1nghetata/ ,artile corpului" cap, mina, picior, ochi, par, nas, deget/ *biecte u(uale" baie, pat, televizor, canapea, fotoliu, chiuveta, masa, scaun, camera, veioza, perete, perie, pieptan, pix, h1rtie, ceasca, chei, sapun, lingurita, ochelari, ceas, perna, bani/ 8aine" sosete, pantaloni, rochie, fusta, mantou, pantofi, palarie/ Cali"icative" cald, rece, mai mult, al meu, mare, ud, frumos, gata, murdar, curat, spart, dragut, aprins, stins/ )umea e4terioara" arbore, floare, iarba, luna, soare, zapada, ploaie, ciine, pisica, avion, masina, bicicleta, scoala, autobuz/ ,ersoane importante" mama, tata, numele animalelor familiare, numele prietenilor, al fratilor si al surorilor, baiat, fata, bebe, numele copilului, bunicul, bunica Cuvinte u(uale" buna ziua, salut, pa, bine, pardon, noapte buna, nu, da, destul /ume e4primind sentimente" trist, multumit, suparat, fericit, gelos ,rimele cuvinte de actiune" a 9se: juca, a 9se: peria, a dansa, a desena, a simti, a plinge, a asculta, a trage, a 9se: sterge, a deschide, a bate, a 9se: opri, a prinde, a 9se: aseza, a 9se: culca, a veni, a 9se: uita, a 9se: plimba, a fugi, a merge, a dormi, a sari, a bea, a minca, a cinta, a numara, a pastra, a avea, a cumpara, a da, a pupa, a ascunde, a citi, a ajuta, a sparge, a varsa, a lovi, a gasi, a zbura, a atinge/ Cuvinte care indica locul" aici, acolo, sus, jos, 1n, afara, sub, pe/ 1. 6ai tir(iu2 e4presii din doua cuvinte (xemple Actiune J obiect" - lansatul mingii - impinsul masinii - spalatul miinilor - deschisul usii - cititul cartii - bautul apei - mincatul marului - pusul mesei - ajuta-ma 'ume sau pronume J actiune - masina merge - calul sare - papusa doarme - cubul cade - tu sus - eu scriu - fata fuge - tata merge - mama danseaza ,C

'ume@actiune J loc - stat scaun - in cutie - pe masa - du-te acolo - carte acolo - pe jos - vino aici - in pat 'ume@actiune J calificativ - minge mare - mai mult biscuite - sapun ud - ceai cald - masina mea - supa gata - nu nani - cartea mama Cuvinte uzuale" - ce faci, multumesc, te rog, buna ziua 9. Si mai tir(iu2 e4presii din 3 0 cuvinte (xpresii care acompaniaza pe altele" vreau@vad@ imi place D 9eu: arunc mingea, mama citeste cartea, ascult muzica, 9sa: fac un desen, pup ursulet. :. Stadiu avansat pronume J te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame alte expresii utile" eu singur, am terminat, unde este mingea , merci, uite/ intrebari" ce-i asta ce face baiatul !nde e unde merge fata unde e mingea de ce ride baiatul de ce plinge fata expresii negative" nu pot sa merg, nu vreau sa maninc (S.(" Asta este cartea mea, *uca e baiat mare $luralul" ciini, pisici, imi plac merele, uite vrabiile, mama face prajituri Capitolul 1 Cum sa invatam amu(indu ne2 rolul jocurilor ,E

Acest capitol descrie" - placerea si satisfactia pe care ni le procura jocul cu copilul - modurile prin care putem sa stim la ce nivel a ajuns copilul, astfel incit sa putem planifica jocuri care sa-i placa si care sa-i permita sa evolueze - multe jocuri pe care le putem juca impreuna cu copilul precum si aptitudinile de comunicare pe care acesta le achizitioneaza jucindu-le. Cum se de(volta aptitudinile de joc Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor" aceasta capacitate de alternanta evolueaza progresiv. $entru a mentine jocul agreabil pentru amindoi trebuie sa fim realisti privind capacitatile copilului de a participa de o maniera interactiva. Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea de a participa la joc. 1. )a inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre 9nu conteaza cum: la jocuri simple de genul +te prind+, +cucu-+ sau +tape-tape+ 9batutul din palme:. Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne zimbeste, da din picioruse sau gingureste. #aca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa se supere atunci cind punem capat jocului. 2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si@sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea sa continue jocul. #e exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne ceara sa continuam. #aca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne faca sa intelegem ca doreste ca jocul sa continue3. 6ai tir(iu, copilul incepe singur jocul 9scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau facind un gest in raport cu jocul: si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. #e exemplu, isi pune mina la ochi pentru a incepe jocul +cucu D bau-+ sau isi agita bratele pentru a cinta un anumit cintecel 9cu joc de miini - marionete: impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii vine rindul la joc. 0. Si mai tir(iu. $ina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el. $e urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta- Atunci cind copilul a invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa inteleaga si sa vorbeasca. Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. #e fapt, cea mai %ro(ava jucarie suntem /*I. Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a vorbi. Asa dam ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face, ceea ce-i procura o satisfactie si il incurajeaza sa-si continue eforturile. CA,I'*)-) 9 Adau%ati limbaj la interactiune )a rog sa aveti rabdare cu mine si sa scuzati inerentele greseli din text datorate traducerii sau transcrierii... ,F

Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, deja ati adaugat limbajul in conversatia dvs. cu copilul. In acest capitol vom invata cum sa adaugam cuvinte astfel incit sa ajutam copilul sa inteleaga mai bine lumea inconjratoare si sa se exprime. )eti invata de asemenea cum sa va stabiliti obiective de comunicare pentru a va ajuta copilul sa treaca la urmatorul stadiu de comunicare. 6ai intii este e4perienta, apoi intele%erea, apoi cuvintele $arintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau semne. #ar pina la asta sunt multi pasi de facut. *a inceput, copilul invata prin experientele pe care le traieste" ce vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase. In timpul acestor experiente va aude rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si dea seama ce inseamna. In curind va arata catre nas cind il intrebati K!nde e nasul L si va putea executa instructiuni simple ca KAdu carteaL. Acesta este inceputul intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj$e masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar putea fi gata sa si rosteasca citeva. $oate imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca singur. S-ar putea sa nu le pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi cuvinte. )eti sti insa ce inseamna pentru ca le va folosi la fel de fiecare data. Invatarea limbajului e un proces de durata. $oate fi frustrant sau descurajant in cazul in care copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare. Copilul ar putea avea nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe ori, pina sa incerce sa le spuna. #aca nu rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie pregatit sau sa nu poata inca sa le rosteasca. #ar chiar daca nu rosteste cuvinte, totusi invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in drumul catre folosirea limbajului articulat. &olositi limbajul in orice oca(ie 'u asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. %ai degraba profitati de timpul pe care deja il petreceti impreuna si integrati invatarea limbajului in rutina si activitatile zilnice pentru a transforma orice moment cu copilul in timp pentru comunicare. &olosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa intelea%a lumea Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limbajului. *a inceput, copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte a intelegerii sensului cuvintelor este si intelegerea modului in care un cuvint poate avea mai multe intelesuri. #e ex. cuvintul KsticlaL descrie tipuri de containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa invete multe lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune" ce se va intimpla in viitor, de ce oamenii fac lururile pe care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele. #in momentul in care copilul dvs. atinge stadiul de Comunicator, va invata toate acestea din interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind folositi limbajul introduceti copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a ideilor. S-ar putea sa nu inteleaga tot intelesul cuvintelor, dar asta este o4. Cu ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le inteleaga si in timp sa le foloseasca singur. )erificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs. dpdv al intelegerii si exprimarii. #aca intelegerea este la un stadiu mai avansat, atunci daca tineti minte acest lucru va va ajuta sa folositi limbajul in moduri care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii de comunicare a copilului. Stadiul de intele%ere2 ;Comunicatorul< sau ;Copilul care "oloseste primele cuvinte< $entru copilul aflat in aceste stadii ale intelegerii majoritatea limbajului pe care trebuie sa-l folositi se va referi la actiuni care se intimpla in acel moment. )eti vorbi despre cainele care face Kham-hamL in acel moment, copiii care se joaca afara cu mingea, luminile care se sting si aprind D lucruri pe care copilul le vede si le aude. In acelasi timp ei au nevoie sa va auda vorbind si despre lucruri care nu se intimpla in acel moment. >olositi pentru asta propozitii scurte, simple. #e exemplu cind pregatitit copilul pentru baie ii puteti spune Ko sa faci baieL. #upa ce a plecat bunica ii puteti spune copilului Kbunica a plecat. 0unica ne-a spus pa-paL. Copilul ar putea sa nu inteleaga tot ce ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla. Stadiul de intele%ere2 ;Combinatorul<$e masura ce copilul capata cunostiinte si intelege notiuni de viitor sau trecut, incepe sa inteleaga propozitii de genul Kmiine vei merge la ziua de nastere a lui MatieL sau Kl-am vazut in 2G

parc pe IesseL. In acest stadiu, propozitiile dvs vor deveni mai lungi. Se pot adauga informatii si idei care incurajeaza copilul sa-si imagineze, sa vorbeasca despre ceea ce simte si sa rezolve probleme.>olositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime %odul in care folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime singur depinde de stadiul de comunicare in care se afla. Vorbiti cu un copil in stadiul de ;5escoperitor< ca si cum ar putea vorbi cu dvs Atunci cind folositi limbajul cu un #escoperitor, vorbiti-i ca si cum si el va poate raspunde. %ai intii 5AA 9observam, asteptam si ascultam: ca sa vedem ce anume ii capteaza atentia. $riviti apoi in ochii copilului si vorbiti-i despre acel lucru. >iti entuziast si animat, folositi multe sunete amuzante si gesturi. #aca va pomeniti repetind acelasi lucru de mai multe ori, continuati; aceasta face parte din modul de a vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de comunicare si in acest mod ii atrageti atentia. #aca copilul este linistit si nu interactioneaza usor, nu deveniti si dvs. linistit. Cu cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu atit va descoperi mai mult si va si folosi mai mult. Ajutati copii a"lati in stadiile de ;Comunicator<, ;)a primele cuvinte< sau ;Combinator< sa se e4prime $entru copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strategii atunci cind folositi limbajul pentru a-i ajuta sa se exprime singuri" - oferiti copilului un cuvint - folositi o varietate de cuvinte - dezvoltati mesajul oferit de copil *"eriti copilului un cuvint =sau un semn, sau o "oto%ra"ie>Atnci cind copilul comunica cu dvs, lasati-l sa ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint 9sau citeva cuvinte:. ;aspunsul dvs. trebuie sa fie scurt D unul, doua sau trei cuvinte. >acind acest lucru aratati ca sunteti interesat si ca il intelegeti. Citeva din cuvintele oferite pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le intelege dar nu le poate rosti inca. In timpul unei interactiuni, incercati sa repetati un cuvint cam de ? ori astfel incit copilul si-l poate aminti si eventual repeta. Incercati sa "olositi cuvinte care descriu ceea ce se intimpla in acel moment Indiferent daca e vorba de o incercare a copilului de a comunica direct sau daca face ceva singur in acel moment, incercati sa-i oferiti un cuvint sau doua. #aca se joaca sau participa la ceva si nu comunica direct cu dvs, oferiti-i citeva cuvinte care descriu ceea ce face, la ce se uita sau ce asculta. >aceti in asa fel incit ceea ce descrieti sa se potriveasca cu ceea ce se intimpla in acel moment. In acest fel e mai usor pentru copil sa inteleaga un cuvint nou. #e ex. daca il vedeti ca se uita la ochelarii cuiva spuneti KochelariL imediat, astfel poate conecta noul cuvint cu ceea ce vede. &olositi acelasi cuvint pentru acelasi lucru de "iecare data Atunci cind folositi cuvintele, fiti atent sa folositi mereu acelasi cuvint pentru un lucru. #e ex daca va referiti la o pisica ca KpisicaL, nu schimbati acest cuvint in KpisoiL, KpisoiasiL. )a fi mult mai greu pentru copil sa inteleaga aceste cuvinte. &olositi cuvinte speci"ice >aceti un efort si folositi cuvinte specifice mai degraba decit cuvinte precum KaiaL, KacoloL, KacelaL care nu ajuta copilul sa invete cuvinte noi. Incercati sa folositi cuvinte specifice pentru ceea ce vreti sa invete copilul si repetati-le. #e ex daca ii oferiti o lingurita sa o puna pe masa, in loc sa-i spuneti Kuite o lingurita. $une-o pe masaL spuneti cuvintul KlinguritaL de fiecare data Kuite o lingurita. $une lingurita pe masaL. &olositi cuvinte variate Atunci cind va ajutati copilul sa se exprime, e natural sa numiti obiectele D ca de ex KcaineL, KcarteL, KbiscuiteL. #ar copilul dvs are nevoie sa invete mult mai multe cuvinte. Aruncati o privire la toate cuvintele pe care le puteti folosi atunci cind ii vorbiti copilului aratindu-i o jucarie de plus" 2,

#enumiri" ursulet, urs Cuvinte descriptive" moale, mare Cuvinte care descriu actiuni" doarme, mananca, imbratiseaza-l Cuvinte care descriu simtaminte" fericit, trist, obosit Cuvinte locative" sus, jos, sub Cuvinte sociale" somn-usor, pa-pa Cuvinte care descriu apartenenta" al meu, al mamei Intrebari" ce, unde Care cuvinte ar trebui "olosite in conversatia cu copilul dvs. Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes D cuvinte pe care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le poate rosti. Hinditi-va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. #e ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul KolitaL dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint. $oate mai degraba ar vrea sa rosteasca KcatelusL sau KinghetataL pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. In momentul cind copilul incepe sa foloseasca in jur de ?G de cuvinte ar putea fi gata sa combine cuvintele in propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex KimpingeL, KsareL sau KdoarmeL sunt foarte importante pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple. $4tindeti mesajul copilului $uteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste doar un cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. $uteti face asta imitind cuvintele pe care le spune si adaugind unul sau mai multe. Chiar daca intelege propozitii mai lungi, pastrati propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lungi ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si dezvolte abilitatea de a se exprima singur. &olositi accente di"erite cind vorbiti $rocesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana putin cu un joc Kde-a prinsaL. >aceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda mingea. >olositi o minge mai mare si mai moale. Ii atrageti atentia. Apoi rostogoliti usor mingea catre el sau i-o dati. 'u v-ati gindi sa o aruncati cu putere catre el...Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar ce spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adaugati il ajuta pe copil sa le inteleaga si in timp, sa le foloseasca. $entru asta folositi SAGA Spuneti mai putine Accentuati 'u va %rabiti Aratati. Spuneti mai putine" folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit. Accentuati" faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate 9evidentiate:. #e ex in propozitia Kaceste ceai e foarte fierbinteL cele mai importante cuvinte sunt KceaiL si KfierbinteL. Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete. $entru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin mai tare sau schimbati tonul vocii. 'u va grabiti" cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea ce spuneti. #e asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. !nele cuvinte ca de ex KdeschisL pot fi intinse si rostite mult mai lent Kdes-s-s-chisL. $uteti de asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte. Aratati" Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul cuvint. Ajutoarele 22

vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. (xista 8 posibilitati de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale" ,.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre care vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 8. folosind imagini ale lucrurilor despre care vorbiti. 1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. #aca dvs vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. #aca el va trimite un mesaj, aratati catre obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce spune. 2. >olosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii KaratatiL copilului ceea ce spuneti. #e ex puteti scutura din cap cind spuneti KnuL, puteti sa va ridicati miinile in sus cind ii spuneti Kvrei sus L sau sa fluturati mina cind ii spuneti Kpa,paL. Aceasta va ajuta copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l foloseasca. 3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. !nele imagini sunt mai usor de inteles decit altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. )orbiti despre imaginile din cartile lui favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura. >olositi imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa vedeti ce stie. +epetati, repetati, repetati2 repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude mai des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va incerca sa le spuna si el. ;epetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou. $uteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte cuvinte ca de exemplu" Kdam soseta josL, dam pantalonii josL, Kdam pantofii josL. ;epetati cuvintele in situatii diverse. 'u insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca nu este gata. Adau%ati limbajul in doua moduri $ina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul" pentru a ajuta copilul sa inteleaga lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In viata reala, deseori veti combina aceste 2 moduri. Copiii care invata mai multe limbi In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. %ulti folosesc o limba acasa si o alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o limba, va intrebati probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. (ste foarte important pentru un copil mic sa invete prima limba bine intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are deja un fundament solid. Alegerea limbii va depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul dvs de limba materna si fluenta dvs in cea de-a doua limba. #aca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si alegeti una din cele 2 abordai de mai jos" - o persoana, o limba D in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi copilului si in ce limba si pastrati acest obicei. #e ex ii puteti vorbi copilului in engleza 9lb. %aterna: tot timpul, iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta limba. #aca decideti asta, nu amestecati limbile. Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci cind comunica cu o persoana cunoscuta. #aca aude aceeasi persoana schimbind limbile intre ele, acesta va fi confuzat. - o locatie, o limba D in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in alta locatie. #e ex puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la gradinita. $uteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa vorbiti copilului, mai ales daca are intirzieri in vorbire. 5ricum, retineti D copilul va invata cel mai bine atunci cind comunicarea cu el se face in limba in care #)S va simtiti cel mai comfortabil. 28

Ale%erea obiectivelor de comunicare Aruncati inca o privire la tabelul de la sfirsitul Cap.I Comportamentul pe care l-ati ales in coloana K(xprimareL descrie cum si de ce comunica copilul dvs. #e asemenea arata ce face copilul dvs in acest moment cind vine rindul lui in comunicare. Acesta este punctul de pornire atunci cind veti alege obiectivele de comunicare pentru a-l ajuta sa se exprime mai bine singur 9iar in capitolele urmatoare veti invata cum sa-i dezvoltati capacitatile de intelegere:. $ina acum ati acceptat aproape tot ceea ce facea copilul dvs. ca fiind modul lui de a comunica cind este rindul lui. !rmatorul pas este de a-l ajuta sa o faca mai bine. (xista doua moduri de baza pentru a face acest lucru. Il puteti ajuta sa faca mai multe din lucrurile pe care deja le face in stadiul de comunicare in care se afla acum sau, daca este pregatit, sa faca urmatorul pas pe scara dezvoltarii in sensul comunicarii. Sa ajutati copilul sa faca mai multe inseamna sa-l ajutati sa" - imite sau sa foloseasca mai multe sunete - imite sau sa foloseasca mai multe gesturi - imite sau sa foloseasca mai multe cuvinte singulare precum si o mai mare varietate de cuvinte 9ca de exemplu cuvinte care descriu actiuni: - sa foloseasca mai multe propozitii formate din 2 sau 8 cuvinte. Sa ajutati copilul sa faca un pas in directia promovarii la un stadiu superior de comunicare inseamna sa-l ajutati sa" - transforme o actiune intr-un gest - transforme un cuvint pe care-l intelege 9dar nu-l spune: intr-un gest sau cuvint pe care incearca sa-l imite - transfore o actiune sau gest intr-un cuvint pe care incearca sa-l imite - transforme un cuvint singular intr-o propozitie de 2 sau 8 cuvinte - transforme o propozitie de 2 cuvinte intr-una de 8 Cind puteti spune despre copilul dvs. ca are in vocabular un cuvint. %ai intii copilul va imita cuvintul, spunindu-l doar cind va aude rostindu-l. Imitatia lui poate sa nu semene cu cuvintul, dar in mintea lui, el spune respectivul cuvint. !nii copii trec prin acest stadiu o perioada indelungata de timp. $ina la urma copilul va spune cuvintul de unul singur. $uteti spune ca are acel cuvint in vocabular atunci cind il spune de cel putin 8 ori in 8 situatii diferite fara sa-l auda in prealabil. Atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., ginditi-va ca ele trebuie sa fie folositoare, specifice si realiste. &olositoare D obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind ii vine rindul in conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa ceara ceva si sa exprime ceea ce vrea sa spuna cu adevarat. Alegeti obiective avind in minte ceea ce copilul ar dori exprime, mai degraba decit ce va ginditi dvs ca ar vrea sa spuna. Speci"ice D obiectivele de comunicare ar trebui sa fie indeajuns de specifice pentru ca dvs sa stiti cind ele au fost atinse. !n ex de obiectiv specific este KCopilul meu va incerca sa spuna KdeschisL atunci cind imi cere sa deschid apa de la robinetL. +ealiste D Aleget obiective care sunt realiste, bazindu-va pe stadiul de comunicare al copilului si pe abilitatile acestuia. 'u asteptati multe in scurt timp. Copilul dvs nu va putea sa avanseze de la folosirea gesturilor la rostirea cuvintelor de unul singur. *a inceput probabil va imita pentru o perioada mai lunga de timp. Ale%eti obiective de comunicare care sunt ;in (ona<5biectivele de comunicare care sunt Kin zonaL se bazeaza pe faptul ca copilul este gata, cu ajutorul dvs, sa faca sau sa spuna atunci cind ii vine rindul. #e ex daca copilul dvs spune doar citeva cuvinte, este nerealist sa asteptati de la el sa le combine ca sa faca propozitii. .otusi, copilul ar putea sa invete citeva cuvinte noi. Ajutati copilul sa comunice prin alegerea unor obiective care se pot atinge usor D nu foarte usoare, dar nici foarte dificil de atins. $entru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul acestui capitol. #aca este posibil, urmati si sfatul unui logoped. 2=

(xemplul ," .ransformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul incearca sa-l imite ;obert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. (l comunica printr-o combinatie de privire, actiune, gesturi si citeva sunete. .otusi, de obicei isi exprima cererile folosind actiuni si gesturi. #e exemplu, cind este pe leagan si doreste ca tatal sau sa impinga leaganul, se leaga el inainte si inapoi. .atal l-a auzit recent folosind sunete care sunt de fapt primele sale incercari de a rosti cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel incit el considera ca ;obert poate invata sa imite un cuvint, chiar daca este vorba doar de un singur sunet. 5biectiv" K#upa ce tatal spune KutzaL, ;obert va imita la rindul sau cuvintul 9sau va rosti un sunet care sa exprime acest lucru: pentru a cere impingerea leaganuluiL. 5biectivul este folositor" *ui ;obert ii place sa se dea in leagan, astfel incit va dori sa-si exprime dorinta pentru aceasta actiune 5biectivul este specific" .atal lui ;obert va sti cind copilul va atinge acest obiectiv 5biectivul este realist" ;obert foloseste sunete ca KbuuL pentru K0auL. #e aceea acest obiectiv este in KzonaL de atingere pentru ;obert. $entru a-l ajuta pe ;obert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele lucruri" - incepe prin a-l pune pe ;obert in leagan si spunind Kunu, doi, trei...L apoi il asteapta pe ;obert sa ceara impingerea leaganului. ;obert face ceea ce face intotdeauna - se leagana inainte si inapoi. #ar de data asta tatal nu impinge leaganul. Spune Kutza-L imediat ce ;obert incepe sa se legene inainte si inapoi. ;obert repeta actiunea si tatal spune Kutza-L din nou, asigurindu-se ca spune asta atunci cind ;obert se leagana. $entru ca acesta sa realizeze sa acest cuvint este un alt mod de a cere impingerea leaganului. - .atal asteapta si il invita pe ;obert sa incerce sa spuna cuvintul KutzaL aplecindu-se catre el si afishand o mina de asteptare pe fata D zimbind, ochii mari deschisi si sprincenele ridicate. - .atal repeta K!tza-L cind ;obert continua sa se legene si apoi asteapta din nou. #e aceasta data ;obert primeste mesajul si spune K!uL. .atal spune KutzaL si imediat impinge leaganul D dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de la capat- .atal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune KutzaL atunci cind ;obert se leagana pentru ca ;obert trebuie sa inteleaga ca spunind KutzaL trimite acelasi mesaj ca si gestul leganatului. Curind ;obert va realiza ca leganatul nu mai functioneaza. )a astepta ca tatal sa spuna KutzaL si apoi va imita cuvintul spunind KuuL - #upa ce ;obert va imita KutzaL de foarte multe ori, tatal va spune Kunu, doi, trei...L si api va astepta sa vada daca ;obert poate rosti KuuL in loc de KutzaL fara a-si auzi tatal rostind cuvintul. #ar acest proces este unul de durata. $rocesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. #aca ;obert nu incearca sa spuna KutzaL pentru a cere impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai multe indicii. Ar putea sa scuture usor leaganul si sa repete Kunu, doi, trei...L si KutzaL. In timp ce tatal ar trebui sa stea fata-in-fata cu ;obert, ar putea fi nevoie sa se aporpie si mai mult pentru a fi sigur ca ;obert il poate vedea usor. #aca, chiar oferindu-i mai multe indicii, ;obert nu face o miscare in acest sens, tatal ar trebui sa repete rutina si sa mai incerce dupa un timp. ;obert ar putea avea nevoie sa experimenteze mai mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca expresia Kunu, doi, trei...L este de fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne KutzaL. (xemplul 2" Invatarea unui cuvint care exprima o actiune 9pentru a creste varietatea cuvintelor: Sofia este un copil aflat in stadiul K$rimelor cuvinteL si foloseste cuvinte singulare si multe gesturi. Spune cuvinte ca KbabaL pentru biberon, KsusL, KcaineL, KmamaL si KtataL dar foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni. 5biectiv" KSofia va folosi cuvintul KdeschideL cind ii va cere mamei sa deschida sticluta cu lichid de facut 2?

baloane, o cutie de jucarii, usa, etcL 5biectivul este folositor" sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le deschida, asa ca mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint. 5biectivul este specific" %ama va sti cind Sofia a atins obiectivul 5biectivul este realistic" Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care descriu actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins $entru a o ajuta sa atinga obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi" - se gindeste la toate situatiile in care Sofia o roaga sa deschida ceva si decide sa foloseasca aceste oportunitati pentru a o ajuta pe Sofia sa invete sa spuna cuvintul KdeschideL - de fiecare data cind Sofia o roaga sa-i deschida ceva intinzindu-i obiectul, sau atingindu-l sau intinzindu-i-l, mama are grija sa se coboare la nivelul Sofiei astfel incit sa fie fata in fata si ii spune Kdes-s-s-chi-deL de citeva ori, fara sa se grabeasca si cu voce mai tare 9evidentiind cuvintul: - apoi asteapta, cu o atitudine expectativa pe fata. (a tine sticla, geanta sau cutia pe care Sofia o doreste deschisa, dar nu face actiunea. - repeta cuvintul KdeschisL o data sau de doua ori daca Sofia apuca geanta sau trage de usa - imediat ce Sofia incearca sa rosteasca cuvintul chiar daca spune doar parti din el, mama spune KdeschideL si deschide geanta, usa, sticla. #aca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori, atunci ea rosteste cuvintul si apoi deschide usa 9geanta, cutia:. 5data ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca ceea ce a invatat. Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca astept la rindul lui sa aplice ceea ce a invatat. #aca nu foloseste cuvintul atunci cind sunteti siguri ca poate, de exemplu asteptati putin mai mult incurajindu-l cu o privire si un zimbet care ii spune ca dvs stiti ca poate sa-l rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si asteptati din nou. Atunci cind il rosteste, impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i imediat. #aca nu-l rosteste sau nu face ceea ce asteptati dvs, incercati din nou cu alta ocazie. Amintiti-va" comunicarea trebuie sa fie intotdeauna o experienta fericita atit pentru parinte cit si pentru copilIdei pentru ale%erea obiectivelor *ista de mai jos va poate ajuta atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs. Atunci cind selectati cuvintele pentru a ajuta copilul sa comunice alegeti intotdeauna cuvinte care il vor ajuta sa comunice despre ce e important pentru el si are sens pentru el. Cuvinte sin%ulare2 5ameni importanti pentru copil" bebe, numele celor din familie si prieteni, numele copilului, tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie %incare, bautura, ora mesei" mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte, apa $artile corpului" buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica &aine" bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta 5biecte casnice" pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, .) 5biecte din afara casei" floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan Animale" urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta )ehicule" bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion Iucarii si jocuri" minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau Cuvinte care descriu actiuni" bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara, cade, loveste, pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila Cuvinte descriptive" gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult, frumos, pe, dragut, adormit, umflat, ud Cuvinte care descriu timpul" dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara 2B

Sentimente" suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit *ocatii" dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra Cuvinte sociale" pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze Cuvinte care descriu apartenenta" al meu, al mamei, al cainelui Intrebari" ce, unde, cind, cine, cum ,ropo(itii de doua cuvinte2 KmaiL J actiune sau obiect" mai sari, mai povesteste KvreauL sau Kam nevoieL J persoana, obiect sau actiune" vreau suc, vreau ursuletul, vreau sus KnuL J obiect, persoana sau actiune" nu dorm, nu beau, nu maninc Cuvinte descriptive J obiecte@persoane" minge mare, pantaloni murdari, ceai fierbinte Cuvinte care exprima apartenenta" bebe doarme@nani, mami pupa, catelul latra Actiune J obiecte sau persoane" arunca mingea, deschide usa, pupa bebe 5biecte sau persoane J cuvinte care descriu o locatie" pe cap, in pat, sub masa Actiune J cuvinte care descriu o locatie" deschide aici, iesi afara Intrebare J obiect@persoana" unde e pasarea , ce e asta ,ropo(itii de 3 cuvinte $ersoanaJactiuneJ obiect" mami pupa ursul, tata arunca mingea $ersoanaJactiuneJlocatie" bebe pune soseta, ascunde-te sub masa $ersoanaJactiuneJJ descriptive" vreau camion mare, masina merge repede C5$I*!* '5S.;! SI I5C!* , j5C!* C! $A;.('(;I )erificand aceste enunturile de mai jos, care descriu copilul dvs, aceasta va va ajuta sa" -recunoasteti importanta fiecarei etape in invatarea comunicarii de catre copilul nostru -aveti asteptari realiste in legatura cu ceea ce copilul poate face -prevedeti jocurile care vor place copilului dvs si care ii vor permite sa invete *a inceput, copilu reactioneaza, apoi imita -reactioneaza surazand -ii place sa fie leganat si ridicat pt joaca -imita miscarile limbii -repeta un gest sau un sunet,daca noi il imitam -prin privire si limbaj corporal, arata ca ii face placere jocul cu-cu -ne imita cand atingem o jucarie -imita sunetele din timpul jocului9de ex cum face vaca muuuuu: Apoi, copilul preia initiativa ,prevede ceea ce se va intampla,participa la joc impreuna cu noi -ne intinde o jucarie si se astepta sa o luam -imita jocuri simple9batem din palme: -ii place sa ii aratam carti -anticipa joculete familiale prin gesturi si vocalize 2C

-imita actiunile adultului cu jucariile -arunca la randul sau jucarii -isi asteapta randul in cadrul jocurilor de grup %ai tarziu, copilul se joaca cu alte persoane - se joaca alaturi de alti copii, fara insa a intra in jocul lor -ii place sa-si imparta jucariile cu alti copii -participa la jocuri colective, cum ar fi +prinde mingea+ -urmeaza regulile unui joc simplu I5C!* C! 50I(C.( SI I!CA;II Copilul nostru nu cunoaste in mod instinctiv universul sau.Incepe incet sa exploreze, sa invete, cucereste capacitatea de a se juca. In continuare , vom invata sa constientizam importanta fiecarui stadiu al jocului,si vom putea planifica activitati de joc ce il vor amuza pe copil. *a inceputl, copilul priveste obiectele , apoi le cerceteaza" - priveste si urmareste un obiect miscat in fata ochilor de catre adult -observa si tine in mana jucarii -duce jucariile la gura -scutura jucarii,le arunca pe podea sau le loveste de masa -examineaza jucariile, le intoarce pe toate partile -exploreaza obiectele atingandu-le, le atinge cu mainile, le lipeste de obraz,le loveste de masa sau de pamant pt a produce sunete. -lasa sa cada jucaria,o lanseaza intentionat, urmarind ce se intampla -preseaza in palma obiectul,il intinde, il desira, urmareste ce sunete se produc In stadiul urmator, copilul incepe sa utilizeze corect jucariile si obiectele. exploreaza in egala masura raportul dintre doua obiecte se intereseaza de +cum merg+ lucrurile" -goleste de continut, scoate obiectele -incearca sa scoata sau sa deschida diferite componente ale obiectelor -deschide cartea in loc sa o rupa -impinge sau trage o jucarie pe roti -inchide si deschide usile -pune cuburi intr-o cutie si apoi le goleste -stie cum functioneaza jucariile mecanice -examineaza mici obiecte -adora sa umble prin dulapuri,sertare -incepe sa sorteze obiectele dupa marime si dupa forma %ai apoi, copilul incepe sa descopere raporturi cauza efect abstracte. $oate sa manipuleze jocuri de constructie cu mai multa abilitate -manipuleaza intrerupatoare,robinete,telecomanda tv -ii place sa puna in functiune jucarii mecanice -construieste ansamble si diferite constructii utilizand mai multe elemente -se joaca cu apa,nisip,plastilina -incepe sa se joace cu creionul pe o foaie de hartie -lanseaza o minge cu piciorul sau mana, dar nu stie inca sa o prinda 2E

8 I5C!;I*( I%AHI'A;( Copilul incepe sa +se joace de-a...+ de indata ce aptitudinile sale de joc sunt relativ dezvoltate ,atunci cand reuseste sa inteleaga mai bine ceea ce se petrece in jurul lui.C5$I*!* A* CA;!I I5C I%AHI'A; (S.( 0I'( #(<)5*.A. A;( %AI %A;I SA'S( SA-SI I'S!S(ASCA *I%0AI!*. Cunoscand aptitudinile de joc imaginar ale copilului nostru vom putea +sa ne jucam de-a...+ impreuna cu el, asa incat il putem ajuta sa se amuze si sa invete deopotriva $arcurgand informatiile de mai jos, vom recunoaste nivelul jocului imaginar la care se afla copilul nostru, ce anume ii face placere *a inceput, copilul se joaca de-a... de unul singur,cu o jucarie sau un obiect, fara sa ne ceara participarea. - impinge un tren pe podea -isi imbratiseaza ursuletul -loveste cu ciocanul de jucarie -bea un lichid imaginar dintr-o cescuta-impinge caruciorul Apoi ,incepe sa ne ceara sa participam alaturi de el ,combina doua jucarii sau doua obiecte si incepe sa imite treburi casnice, observate la parinti -ne propune sa gustam din biscuitii facuti de el -ne piaptana parul -ne da papusa lui sa o luam si noi in brate -isi pune ursuletul pe scaunel -ii da papusii biberonul vrea sa ajute la spalatul vaselor %AI A$5I, I5C!* I%AHI'A; #()I'( %AI C5%$*(N,copilului ii reusesc o serie de gesturi, se joaca imaginandu-si ca un obiect este de fapt cu totul altceva - prepara alimente imaginare intr-o farfuriuta , ii da papusii sa pape, apoi spala vesela -ii pune o caciula papusii, o instaleaza in carut si o plimba -se baga intr-o cutie de carton si se preface ca se plimba cu masina -isi pune mana la ureche si se preface ca vorbeste la telefon -construieste o masinuta din cuburi -pune o foaie de hartie pe post de paturica peste ursulet %ult mai tarziu, copilul se joaca in maniera +joc de rol+9persoane indragite din anturaj,personaje din povesti: si retraieste experiente ce i-au ramas in memorie. -jocul de-a mama si de-a tata -isi pune pantofii adultului si se preface ca asta e in realitate -se joaca de-a doctorul cu un frate mai mare, cu ajutorul unei truse mediacle -daca a vizitat recent o ferma,de ex, se preface ca este calaret cu ajutorul unei maturi -se preface ca este un monstru,ca intr-o povestioara recent citita Iocurile nu se gasesc numai prin magazine-$osibilitatile de joaca impreuna cu copilul au ca si limita doar imaginatia noastra Iocul ii permite copilului achizitia numeroaselor aptitudini care-l vor ajuta in viitor"nu numai abilitati motrice si abilitati de rezolvare a problemelor cat si mijloace de a comunica 2F

In timp ce adaptam jocul pentru a coopera cu copilul,ajutandu-ne de limbaj si de experiente pentru a-l ajuta sa invete ,creeam momente de destindere ,de bucurie in timpul carora copilul invata sa" -focalizeze atentia -imite sunete si actiuni -actioneze cand ii vine randul -prevada ceea ce se va intampla -recunoasca faptul ca un obiect ascuns continua sa existe -invete cuvinte noi -se joace de-a...9jocul de a pretinde ca..: In timp ce ne jucam trebuie sa ne amintim ca bebele ce invata sa comunice are nevoie de timp pt a lua initiativa la randul sau.trebuie sa fim rabdatori ,sa stim sa asteptam. sa asteptam si sa dam sanse copilului sa se exprime. Iata cateva idei care sa ne inspire jocul-sa ne lasam imaginatia libera$rimele jocurifara...jucariiC!C!In momentul in care copilul va priveste, ascundeti-va fata-apoi reapareti si spuneti"+bau-+ amestecul de usoara frica si excitare il va atrage in mod sigurA$5I !'#( (S.I Alternand rolurile, jucati-va de-a v-ati ascunselea ,de ex cu o patura.incurajati-l sa va imite vocea,cuvintele izolate pe care le folositi,miscarileCA.A% SI-* HA#I*A%copilul adora sa i se cante sau sa i se recite poezioare ,acompaniate de gesturi simple9cum ar fi gadilaturi pe burtica: I5C!;I #( !;%A;I;( $('.;! I'C($!.... Stai ca-l prindcopilul se indeparteaza.lansati.va in urmarire-odata prins, gadilati-l ,luati-l in brate- asteptati reactia lui pt a reincepe A$5I )I'similar cu +stai ca-l prind+ numai ca de data asta asteptati un semn de la copil pt a pune mana pe el9de ex sa se intoarca sa va priveasca:. apoi, poate, copilul insusi o sa va alerge-

8G

%AI A$5I #(-A )-A.I ASC!'S(*(A.9aici stim cu totii: !'#( (S.( $. I'C($!. Ia jucariaAlegeti o jucarie ce sare rapid in ochi copilului.puneti-o aproape de manuta copilului,in asa fel incat sa o apuce isor. vorbiti-i despre jucarie.Iucariile zgomotoase sunt foarte amuzante Apoi... A disparutAtrageti atentia copilului plansand una din jucariile preferate in campul sau vizual.incurajati copilul sa priveasca jucaria in timp ce o indepartati usor.nu uitati sa numiti jucaria si sa descrieti ce se intampla.repetati jocul %ai tarziu Haseste-o$lasati o jucarie la vedere, apoi lasati-o sa cada pe podea sau ascundeti-o.Incurajati copilul sa o caute.utilizati exclamatii si interogatii"+buuum+ -in timp ce jucaria cade sau +unde e + apoi+ai gasit...+ in caz ca o ascundeti.apoi vine randul copilului sa ascunda jucaria. I5C!;I C! C!0!;I $('.;! I'C($!. Incerc si eu*asati copilul sa se joace cu cuburi.daca duce unul la gura, loveste cu el,il lasa sa cada sau il arunca imitati-l asteptand reactia lui.#upa ce va jucati in acest fel alternativ, aratati-i alte modalitati de utilizare a cuburilor. A$5I In cutie $uneti cu randul cuburi in cutie .de indata ce le-ati pus pe toate, goliti cutia S!$;A$!'(;( suprapuneti mai multe cuburi, asteptand ca bebe sa faca si el la randul sau acelasi lucru %AI .A;<I! 8,

Iata o masinuta construiti masini, poduri sau casute din cuburi.incurajati copilul sa va ajute, apoi sa realizeze propriile constructii.intrebati-l ce anume a reusit sa construiasca. SA C5'S.;!I% Cereti copilului sa construiasca un anumit lucru,un pod de exemplu.planificati impreuna cine @ce anume trebuie sa faca.insistati asupra secventei ce trebuie respectaa in fiecare etapa. I5C!;I C! A*I%('.( Sa desenam cu budinca $uneti budinca intr-un recipient 9de exemplu pe o tavita de biscuiti: puneti copilului o tablita in fatasi instalativa in fata lui.incurajati copilul sa exploreze budinca cu degetele.lasati copilul sa preia initiativa si urmati-i exemplul.daca ezita,aratati-i diverse miscari ale degetelor si mainii ,acompaniindu cu sunete comice9pluff,etc: .ne murdarim,dar ne si distram$entru cele care vor sa stie cum se stabileste stadiul de comunicare al copilului" Stadiul de comunicare al copilului meu $entru a afla mai multe despre stadiul de comunicare al copilului dvs., completati urmatoarea lista. $e masura ce cititi urmatoarele declaratii, puneti un I, !, ; sau ' la fiecare pentru a arata cit de bine il descrie declaratia respectiva pe copilul dvs." I 6 Intotdeauna ! 6 !neori ; 6 ;ar ' 6 'iciodata !neori, abilitatea unui copil de a intelege linmbajul este mult mai dezvoltata decit abilitatea sa de a se exprima. (ste posibil ca KpiticulL dvs. sa se afle la un stadiu in ceea ce priveste exprimarea si la un altul mult mai avansat in ceea ce priveste intelegerea. 5$SC*,$+I'*+-) Intelegere 9#escoperitorul inca nu intelege ce inseamna cuvintele: Copilul meu... OOOO se uita la mine atunci cind vorbesc sau ii cint OOOO zimbeste atunci cind ii zimbesc sau cind ii vorbesc OOOO recunoaste vocile familiare OOOO isi intoarce capul catre sunetele pe care le aude OOOO raspunde cind este strigat pe nume uitindu-se catre mine, miscindu-si trupul sau oprindu-se OOOO recunoaste citeva gesturi 9ca de exemplu gesturile pentru KsusL sau KnuL OOOO anticipeaza urmatoarea etapa dintr-o rutina zilnica (xprimare Copilul meu... OOOO plinge sau miriie atunci cind e somnoros, ii este foame sau nu se simte comfortabil OOOO foloseste diferite feluri de plinset, in functie de nevoile sale OOOO scoate sunete atunci cind i se vorbeste sau i se zimbeste OOOO pronunta vocale ca de exemplu KaL, KuL si KeL 82

OOOO pronunta consoane ca de exemplu KbuL, KguL sau KmaL OOOO imita sunete pe care le aude OOOO ma imita inapoi atunci cind imit la rindul meu un sunet pe care l-a scos OOOO imita actiuni simple ca de exemplu sa loveasca tavita de la scaunul de masa OOOO repeta sunete ca de exemplu Kba-ba-baL sau Knu-nu-nuL OOOO inchide ochii sau se intoarce atunci cind nu vrea ceva OOOO se uita la, se intinde catre sau se misca catre obiecte sau persoane de care este interesat C*6-/ICA'*+-) Intelegere Copilul meu... OOOO intelege cuvinte familiare in situatii de rutina ca de exemplu Kpa-paL sau KsusL OOOO intelege numele obiectelor familiare ca de exemplu KbiberonL, KapaL, KbiscuiteL OOOOraspunde la intrebari simple ca de exemplu Kunde este ursuletulL deplasindu-se catre obiect, uitindu-se la el sau aratindu-l OOOO poate urma indicatii simple insotite de gesturi 9ca de exemplu atunci cind facem cu mina si spunem in acelasi timp KpaL: OOOO cunoaste intelesul interdictiei KnuL (xprimare Copilul meu... OOOO ma ia de mina si ma trage catre obiectele pe care le doreste OOOO imi atrage atentia catre obiecte sau persoane dindu-mi-le sau aratindu-mi-le sau aratind inspre ele OOOO imita actiuni cum ar fi batutul din palme 9aplaudatul: OOOO imita sunete OOOO foloseste citeva gesturi, ca de exemplu da din cap pentru a exprima KnuL sau face cu mina pentru a exprima KpaL OOOO se uita la sau arata catre ceea ce vrea sau in ceea ce este interesant si apoi se uita la mine OOOO scoate sunete care seamana cu niste cuvinte OOOO face alaturari de sunete care aproape ca suna ca un limbaj C*,I)-) CA+$ &*)*S$S'$ ,+I6$)$ C-VI/'$ Intelegere Copilul meu... OOOO poate arata parti ale corpului sau obiecte familiare OOOO poate urma instructiuni simple chiar si fara a le insoti de gesturi 9ca de exemplu Kpupa baiatulL: OOOO poate raspunde prin da sau nu la intrebari ca de exemplu Kvrei o banana L OOOO raspunde la intrebari de tipul Kunde este cana L OOOO intelege numele multor obiecte familiare, persoane si animale (xprimare Copilul meu... OOOO foloseste cel putin 8 cuvinte 9sau semne, sau arata catre poze: pentru a comunica OOOO foloseste mai multe gesturi sau sunete decit obisnuia sa foloseasca OOOO imita sunete 9ca de exemplu cele scoase de animale: si cuvinte OOOO foloseste intre ,G si 2? de cuvinte sau semne OOOO arata catre ,G sau mai multe poze pentru a comunica OOOO foloseste 2? pina ?G de cuvinte sau semne 88

C*6?I/A'*+-) Intelegere Copilul meu... OOOO poate raspunde la intrebari ca de exemplu KCe vrei sa incalti L OOOO intelege intrebari care incep cu KcineL ca de exemplu Kcine e la usa L OOOO stie intelesul urmatoarelor concepte" pe...., in....., sub....., ......mare, ......mic OOOO poate sorta obiecte pe categorii, ca de exemplu animale si jucarii OOOO poate asculta povesti simple (xprimare Copilul meu... OOOO combina 2 cuvinte sau semne impreuna, ca de exemplu Kvrei sucL, Knu somnL OOOO foloseste cel putin ?G cuvinte OOOO pune intrebari folosing un ton ascendent 9ca de exemplu Kmami dormi L: OOOO pune intrebari care incep cu KceL si KundeL ca de exemplu KCe e asta L OOOO combina 8 cuvinte impreuna ca de exemplu K)rei mai mult suc L sau K(u nu caciulaL OOOO se refera la sine folosindu-si numele $entru a afla in ce stadiu se afla copilul dvs. urmariti stadiul cel mai avansat de la Intelegere la care ati raspuns cu I sau ! pentru cel putin 8 afirmatii. Acesta este stadiul de comunicare al copilului dvs. pentru Intelegere. Acum uitati-va pentru cel mai avansat stadiu sub (xprimare la care ati marcat un I sau ! la prima afirmatie in respectiva lista. Acesta este stdiul in care se afla copilul dvs. la capitolul (xprimare. #e obicei, stadiul pe care ar trebui sa-l aveti in vedere va fi cel de (xprimare. CA,I'*)-) VI Sa invatam prin mu(icaP >ara muzica, viata ar fi o eroare Q >riedrich 'ietzche, filosof Capitolul descrie " R %agia muzicii, un mijloc usor si amuzant de a invata; R %aniera de a adapta cuvintele sau gesturile cantecelor cu scopul de a incuraja copilul nostru sa participe ; R %aniera de a inventa propriile noastre cuvinte pe melodii cunoscute pentru a da cantecelor mai mult sens pentru copilul nostru . 6a%ia mu(icii .oti parintii stiu cum pot, ca prin magie, calma un copil tinadu-l in brate, cantandu-i sau in leganandu-l . %uzica are un efect minunat asupra bebelasului " inca de dinainte de a se naste, el reactioneaza la ritmurile corpului mamei , bataile inimii, miscarile corpului mamei sunt o sursa de binefacere pentru fat. ;amane la fel si dupa nastere . Copilul este interesat deci de starea de bunastare data de muzica, foarte repede el invata sa reactioneze, la inceput prin miscari ale intregului corp apoi imitand ritmul si sunetele. In mod indirect prin activitatile muzicale, copilul invata in mod naturat sa asculte, sa fie atent, sa ce concentreze, ceea ce aduce o anticipare in vederea continuarii unei activitati si il obisnuieste sa urmeze instructiuni. .oate aceste aptitudini il pregatesc pentru invatarea comunicarii conventionale. #aca muzica creeaza acest efect magic este pentru ca activitatile muzicale favorizeaza " R Contactul fizic R ;epetitia R Alteranta 8=

R ;eactiile nonverbale R )ocalizarea R $articiparea totodata fizica si verbala R Constientizarea faptului ca fiecare gest si fiecare cuvant vine la timpul lui $e de alta parte muzica prezinta avantajul de a fi o alta forma de joc. ;itmul si melodia ajuta copilul sa prevada si sa recunoasca sosirea randului lui " cu putina experienta , el va putea interveni la momentul oportun.5ri, capacitatea de recunoastere a momentului de interventie este esentiala pentru conversatie. Activitatile muzicale joaca un rol privilegiat in progresele pe care noi le asteptam de la copil . (le nu necesita o pregatire prealabila si aduc o placere imediata, nu conteaza cand si unde " la baie, in masina, peste tot unde avem noi chef. SA /$ A5A,'A6 SA CA/'A6 I6,+$-/A 'u conteaza daca nu avem o voce de aur 'u este necesar sa avem o voce frumoasa nici sa cantam foarte exact. Copilul nostru nu este interesat de asa. Ceea ce ii capteaza interesul sunt ritmul cuvintele noastre si tandretea cu care intonam. #aca nu suntem foarte siguri de noi insine, putem incepe cu cantece pe care le cunoastem foarte bine 9 de exemplu cele pe care parintii nostri ni le cantau : sau cu mici poezioare pe care le recitam cu voce cantatoare . Sa incercam mai multe genuri de cantece pana gasim pec el care ne convine cel mai bine. $utem sa ne largim repertoriul intreband educatoarele copilului nostru ce catece fac la gradinita cu ei, ascultand emisiuni radio sau de televiziune pe care le prefera si el si cumparand discuri 9 pe care de asemenea le putem imprumuta de la biblioteca: Cantam "oarte incet , lin Copilul nostru invata mult mai multe gesturi si cuvinte daca noi cantam incet si lin, pe ritmul lui . .rebuie deci sa incetinim si sa articulam foarte clar pentru a-i da timp sa inteleaga cuvintele. #eindata ce copilul nostru va incepe sa prevada gesturile si cuvintele , ritmul mai lent ii va da timp sa invete randul sau de interventie. %ama lui Catherine povesteste " P Ceea ce imi face mereu placere este sa vad cum Catherine reactioneaza.$rima bucurie a fost cand ea a recunoscut cantecul . Apoi, ea a inceput sa face gesturi impreuna cu noi apoi a completat cu cuvinte. 'oi am invatat sa I'C(.I'I% cantecele. Am incetinit cu scopul ca Catherine sa poate intr-adevar sa inteleaga cuvintele pe care le cunostea dSjT. Am invatat de asemenea ca repetitia este >5A;.( importanta. ;epetam cuvintele de patru cinci ori mai des decat ne asteptam sa le facem - Q 'u putem sa ne asteptam ca micutul nostru sa isi preia rolul sau in cantec de a doua oara cand il aude dar cu repetitie, daca noi ii dam ocazia sa participe si daca ii aratam bine ce asteptam de la el, el va invatat sa participe atunci cand va fi pregatit. *a inceput, noi suntem P amuzatorii Q care detinem toate rolurile " muzica, gesture, cuvinte. Apoi noi suntem P maiestrii de scena Q care ajuta copilul nostru sa schiteze primele gesturi.#upa numeroase repetitii, vom putea sa ne asumam rolul de P parteneri deschisi Q si sa adaptam activitatea muzicala pentru a incuraja copilul nostru sa ia un rol activ. 'oi vom stii sa asteptam ca el sa invete la randul lui . /u e(itati sa adaptati 3 #aca nu gasim un cantec care sa convina exact obiectivului de comunicare pe care ne-am fixat, ne adaptam in functie de cerinte. *a spalarea fetei de exemplu , putem substitui P a spala Q 9laver: cuvantului P a jumuli Q 9plumer: din cantecul P Alouette Q si sa numim succesiv fiecare parte a corpului pe care o atingem. (u iti voi spala nasul - (u iti voi spala obrazul - Alouette, Alouette $e aceeasi metoda puteti, adapta P Savez-vous planter les choux Q 9Stiti planta varza : in ,,Stiti sa va puneti sapca ,, sau ,,Sa aranjati jucariile,, sau ,,Sa mancati supa ,, . $uteti sa introduceti muzica in toate activitatile cotidiene ; Spalatul dintilor, facut baie, mancatul, plimbarea cu masina, spalatul mainilor, mersul la olita, plimbarea, etc. Adaptarile noastre muzicale ne sunt limitate doar de imaginatie. Intre noi si copilul nostru nu exista drepturile 8?

de autor - Sa stim sa improvizam ca mama Catherinei care a gasit ocazii minunate de a comunica in timp ce mergea cu masina, chiar si atunci cand copilul sau nu incepuse sa participe si el. 6ama Catherinei povesteste " ,,#rumurile cu masina sunt o excelenta ocazie de a inchide radioul si casetofonul. #aca sunt inchisa intr-o cutie de metal cu copii mei profit si le cant cantece in propriul nostru ritm. 'oi repetam cantecele invatate acasa.Aceste drumuri cu masina sunt de asemenea momente minunate pentru micul farte al Catherinei si epntru mine " ne amuzam pur si simplu comunicand, petrecand impreuna momente in care ne ascultam vocile. ;epetam cantecele fara oprire cu toate ca sunt singura adulta din masina. Copiii adora asta -,, ,, $riviti un exemplu unui cantecel simpatic pe care noi l-am inventat in masina. $utem varia la infinit cuvintele. .otul a inceput intr-o zi cand eu rulam cam repede pe o strada care zdruncina . $e melodia K %eunier, tu dorsL $riviti refrenul" %ama, priveste %asina, masina merge prea repede %ama priveste %asina, masina merge prea tare Copii au sugerat versurile %ama priveste %asina, masina face badaboum 9atunci cand sunt zdruncinaturi: %ama priveste %asina, masina merge prea incet 9 asta atunci cand am incetinit : Apoi am adaugat ceilati membrii ai familiei " .ata, priveste %asina, masina a luat-o la dreapta %atusa Ieanne, priveste %asina, masina a luat-o la stanga. Atunci cand improvizam cantece pentru a descrie ce se intampla, putin conteaza daca cuvintele rimeaza si daca melodia e armonioasa " copilul nostru le va adora $e melodia P (ste mama %ichel Q ( micul .homas cel care a pierdut manusile lui Care a intrebat pe mama sa cine i le va inapoia (ste mama lui .homas cea care i-a raspuns " #ar priveste micule .homas, manusile tale nu s-au pierdut $e melodia P $omme de reinette Q 9%ar de renet : %ar de renet si mar de api Sapca, sapca rosie %ar de renet si mar de api Cizme, cizme albastre Cateva trucuri pentru a compune un cantec " R Alegeti o melodie simpla si familiara 9 un cantecel, o melodie auzita la televizor, un cantec provenit de pe o caseta de copii :. R )erificati daca versurile contin macar ,G cuvinte cheie. R Alegeti cuvintele legate de gen, de obiectele si de gesturile pe care copilul dvs le stie. R >iti atenti la gesturile pe care copilul dvs le-ar putea face in timpul cantecului. R #ecideti ce accesorii ar fi eventual necesare. R Adaptati cantecul pentru a permite copilului dvs sa participe. Introduceti miscarea " 8B

Ca in orice joc, veti obtine cele mai bune rezultate daca va veti apropia de copilul dvs ca el sa faca fata , de maniera in care ceea ce vede el in gesturile dvs sa inteleaga cuvintele care il descriu. Aceasta aprofundare informationala va ajuta copilul dvs sa inteleaga gesturi si cuvinte noi , sa le retina si mai tarziu sa le foloseasca. Cantecele pe care copiii le prefera sunt cele acompaniate de gesturi simple. Incepeti deci cu genul de cantece " P Savez-vous planter les choux Q , P Alouette Q P *es petite marionnettes Q. >aceti de asemenea dovada de sensibilitate fata de copilul dvs si adaptati cantecele care le alegeti la energia de care da dovada el. !n copil obosit nu are chef sa danseze P capucine Q 9 dans de copii : Alegeti mai bine un cantec de leagan care se potriveste mai bine cu oboseala lui. (l va va fi recunascator si va intelege cuvintele adaugate cu aceasi ocazie. Cel mai bun interpret sunteti dvs. Atunci cand se uita la televizor copilul dvs este expus la scene care se deruleaza rapid. (misiunile pentru copii sar de la o tema la alta ; imaginile, gesturile si vocile se schimba intr-un ritm vertiginos. Aceasta rapiditate are ca efect descurajarea copilului dvs, el obisnuindu-se sa fie dezinteresat de ceea ce priveste. ;adioul provoaca de asemenea dezinteres pentru copilul dvs care nu aude deloc emisiuni concepute pentru el. Cel mai bine este sa il expuneti pe copilul dvs la sunete, imagini pe care el sa poata confortabil sa le absoarba si asimileze, petru a-l ajuta sa inteleaga lumea. #aca el este submerjat de senzatii el se va descuraja si se va dezinteresa pe termen lung. Atunci inchideti radioul, inchideti televizorul si partajati cu copilul dvs activitatile muzicale care ii favorizeaza trezirea@ desteptarea. Chiar si daca copilul dvs are placerea de a urmari ritmurile muzicii inregistrate , discurile si casetele favorizeaza mai putin comunicarea ca si o activitate muzicala partajata. Ca efect, cantand cu copilul dvs, puteti sa incetiniti ritmul si " R Adaptati cantecul pentru a-l putea partaja cu copilul dvs ; R Adau%ati limbaj si experienta pentru a va ajuta copilul sa invete ; R Acordati copilului dvs ocazia de a lua initiative. 0una, va pun ce am tradus pana acum, nu e mult ca nu am prea mult timp si e si destul de dificil, ca am incercat sa gasesc cantecele si joculete echivalente in limba romana... pentru mine e dificil, caci nu am o imaginatie bogata. %ai vreau si sa precizez ca nu garantez acuratetea traducerii ce mi-a cazut in mana" e vorba de o traducere din limba engleza in spaniola 9facuta de cineva necunoscut mie:. #in pacate nimeni nu a raspuns solicitarii mele de a ma ajuta cu un exemplar in engleza sau franceza, ca sa le pot compara. Ce as mai vrea sa spun este ca exista o infinitate de cantece si jocuri ce s-ar putea potrivi si pe care puteti sa le aplicati, pe langa exemplele date. #epinde de imaginatia fiecareia dintre mamici. 'u stiu daca s-a precizat aici ca aceasta metoda de comunicare e folosita si de parinti de copii cu probleme 9autism , Ad&#:; eu am dat de traducere pe un forum cu acest specific din strainatate. (nunturile urmatoare descriu cum un copil invata sa ia parte de o maniera mai activa la activitatile muzicale. Alegeti frazele care va descriu cel mai bine copilul pentru a va fi mai usor sa alegeti cantecele si jocurile care iar placea si din care va invata. *a inceput" - Cand incep sa cant, fiul meu reactioneaza. #aca e suparat, cateodata se linisteste. #aca e linistit i se lumineaza chipul sau incepe sa emita sunete. - Cand intorc cheita cutiei muzicale sau a caruselului de deasupra capului sau, copilul meu se linisteste si cauta sunetul. 8C

- Cand ne aflam fata in fata si incetez sa-i mai cant, uneori se misca sau zambeste, ma priveste sau scoate un sunet ca si cum ar vrea sa zica" Usa mai cantam o dataL Apoi" - Copilul meu este vrajit de cantecele ce presupun miscari pe care, la inceput, il ajut sa le faca" sa bata din palme, din picioare, sa loveasca un instrument, sa se balanseze inainte si inapoi, sa cada. - Cand ma opresc, cateodata vocalizeaza sau imita una din miscarile simple pe care le-am facut. UCe manuta draguta are bebe-L - In cantecele pe care le-am cantat mai des copilul incepe sa-si dea seama cand ii vine randul, de exemplu, cand il asez pe genunchii mei, privindu-ne fata in fata si incep sa cant" U&ai la groapa cu furniciL el incepe sa se miste si sa rada in asteptarea lui"Lba-i aici, ba nu-i aiciL. - Cand cant sau cand copilul meu asculta muzica, incepe sa se miste in sus si in jos, ca si cum ar incerca sa danseze. %ai tarziu" - cand incepe sa recunoasca cantecele, copilul meu incearca sa formuleze sunete, cuvinte sau miscari ce marcheaza finalul versului. (x" (u cant" U0ate vantul frunzeleL; copilul meu canta" U...zeleL incercand sa spuna UfrunzeleL. - Acele cantece care au legatura cu rutina zilnica copilul meu incepe sa le reprezinte si sa le asocieze gestul corescpunzator imediat ce le asculta" (x" (u cant" U .e spalam, te pieptanam...L iar el se duce sa aduca pieptenele; (u cant" Uce buna e apa, ce buna e apa pentru...L iar el zice" UpalatL vrand sa spuna UspalatL si se duce la baie. - Cand imi intreb copilul daca vrea sa ascultam muzica sau un UcantecelL, uneori face un gest indicand cantecul pe care-l vrea sau se duce in graba sa caute discul lui favorit. Si mai tarziu" - Copilul incepe sa-si poata controla vocea cantand pe masura ce completeaza partile cantecului. - Copilul poate contribui cu mai mult de un cuvant cand, la jumatatea unui vers ma opresc si astept ca el sa continue" (u recit" Ucatelus cu parul...L iar el zice" LcretL. - Cand se joaca singur sau sta in pat, treaz, copilul canta cantecelele ce-i sunt cunoscute. 'u stie toate cuvintele iar cu melodia nu ar castiga vreun premiu Hramm3 dar, in general pot recunoaste cantecul. - >iul meu imi cere sa-i cant sau sa-i pun un cantec. >ace asta aducandu-mi un disc 9C#: sau un alt obiect pe care l-am folosit cand am cantat acel cantec. Cateodata imi canta o frantura din acel cantec sau spunandu-i titlul sau un cuvant-cheie. )ine si-mi spune brusc" UpisoiL. Stau un moment sa ma gandesc pana-mi dau seama" Uaaaa, vrei sa cantam Uun motan cat un pisoi L - Imi aduce un betisor si incepe sa sufle, ca intr-o lumanare. (u ii raspund" Uaaa, vrei sa cantam U*a multi ani-L >ata i se lumineaza. - !neori, cand ma aude vorbind cu cineva copilul face legatura intre vreunul din cuvintele pe care le-am folosit cu altul dintr-un cantec si incepe sa cante" (x" eu vorbesc cu cineva" U$arintii mei tocmai si-au cumparat o casa la taraL iar copilul incepe sa cante" Uin padurea cu alune, aveau casa doi pitici...L Copiii nu inceteaza sa se bucure de vechile lor cantece favorite nici chiar daca au progresat la cantece mai complexe. >amiliarizarea cu un cantec favorit ii da acestuia increderea necesara pentu a progresa spre niste tinte de comunicare mai avansate incepand de la imitari si miscari si progresand de la sunete pana la cuvinte si fraze. !rmatoarele sugestii muzicale sunt organizate in functie de nivel, dar nu trebuie luate drept litera de lege; daca copilul dvs are preferinte spre o anumita activitate muzicala incurajati-l sa participe dupa puterile sale. 8E

Activitati muzicale $entru inceput" - cantece si rime In timp ce va odihniti cu copilul dvs, cantati-i cantecele favorite pentru a-l familiariza cu ritmul, melodia si cuvintele. - cantati 9muzica clasica, populara sau cantece pt copii: atunci cand va aflati singura cu copilul. 5bservati si imitati gesturile si reactiile vocale ale copilului in fata muzicii. - Cantati o melodie cunoscuta dar inlocuind cuvintele reale printr-una sau doua silabe pe care le pronunta copilul. #upa o UstrofaL asteptati un moment astfel incat copilul sa va indice, printr-un sunet sau un gest, ca mai vrea sa asculte. (x" Spuneti, aratand pe degete, incepand de la degetul mic pana la cel mare" Uasta vaneaza, asta aduce, asta gateste, asta pune masa, asta zice" U#a-mi si mie o codita, da-mi si mie o codita...L. $uteti chiar sa luati mana copilului si sa-i miscati chiar dvs degetelele. *a sfarsit faceti o pauza pentru a vedea daca copilul va indica faptul ca mai vrea. Inventati versuri care sa se potriveasca vreunei melodii cunoscute. Cuvintele trebuie sa descrie o activitate facuta cu copilul. $e o melodie cunoscuta se poate descrie cantand ceea ce se face in acel moment, de exemplu, daca bea lapte puteti canta" U>ilip 9numele copilului dvs.:, >ilip, >ilip bea laptic, >ilip bea laptic si nu-mi lasa nimicL. Si rimele recitate in psalmodie sunt distractive. #e exemplu se poate canta" U>a baita, ca sa faci baita, >ilip face baitaL sau U.ica, tica, tica@ m-a batut mamica,@ c-a mancat pisica@ toata mancarica,@ si m-am dus la scoala@ cu burtica goalaL . Sau 9in traducerea in spaniola apare cantecul *os pollitos dicen, dar pentru ca nu i-am gasit in romana un corespondent care sa rimeze l-am inlocuit cu U%ataL: %ata sireata vine la smantana, 9faceti un gest ca si cum v-ati strecura pe furis: %iau, miau%ata sireata vine la smantana, %iau, miauSe tot milogeste, 9gest si privire rugatoare: #ar de soareci mata ne fereste. .oarce din furca numai siretlicuri 9faceti gestul de a toarce: %iau, miau.oarce din furca numai siretlicuri %iau, miauSi se linguseste, 9puteti sa va dati chiar pe langa copil, ca si cum ati fi o pisicuta: #ar de soareci mata ne fereste. Si se linguseste, #ar de soareci mata ne fereste. #in momentul in care copilul cunoaste deja rima, opriti-va inainte de a spune Umiau-L si lasati-l sa anticipeze sunetul fie prin ras fie printr-un gest asemanator facut de dvs la cuvantul UmiauL cand l-ati invatat cantecelul. >aceti o pauza la finalul rimei pentru ca micutul sa va indice, prin expresie corporala sau vocalizare, daca vrea sa continuati sau nu. $uteti interpreta reactia lui spunand" Umai vreiL sau Unu mai vreiL #egetelele U#egetul mare, pleaca la plimbare Aratatorul, duce bastonul %ijlociul, duce pardesiul Inelarul, duce geamantanul 8F

Iar degetul mic, duce un covrigL *a fiecare vers miscati-i copilului fiecare deget corespondent de la mana sau de la piciorus 9deci incepand cu cel mare:, iar la sfarsit puteti sa-l gadilati usor. Acest mic joculet puteti sa-l faceti si in varianta prezentata mai sus" Uasta vaneaza un iepuras, asta-l aduce, astal gateste, asta pune masa, asta zice" U#a-mi si mie o codita, da-mi si mie o coditaL... 9in acest caz, cand ajungeti la cuvintele Uda-mi si mie o codita, da-mi si mie o coditaL scuturati-i usor degetul mic imitand un catel care apuca hrana si nu-i mai vrea sa renunte la ea:. Copilul poate alege sa-si miste singur degetele in timp ce dvs recitati. Incalzirea Acesta este jocul incalzirii, haideti sa ascultam ordinele sergentului" USoldati- *a atac- 5 mana- 9ridicati o mana: Soldati- $e loc repaus- #repti-L ;epetati versurile si apoi, a doua oara, in loc sa spuneti"L5 mana-L, spuneti UCealalta mana-L 9ridicati cealalta mana:; la a treia repetitie inlocuiti cu U!n picior-L 9ridicati un picior:, iar la a patra cu Ucelalalt picior-L si terminati cu ordinul" U#repti-L, asezandu-va in pozitie de drepti dintr-un salt. U;oata, rotisoaraL U;oata, rotisoara, cozonac si scortisoara bea-ti lapticul si du-te la scoala. #aca nu te duci #u-te sa te culciL. 9trantiti-va la sol, ca si cum ati dormi: >aceti o pauza pentru a-i da copilului timp sa va imite, sa se tranteasca si el ca si cum ar dormi, sau sa spuna UculciL Se pot confectiona UinstrumenteL din" - capace de oala - linguri de lemn - linguri de metal - sticle cu apa umplute pana la diferite nivele 9se folosesc drept clopote: - oale si cratite de diferite marimi, cutii goale 9tobe: - borcanele cu orez si cu fasole Asezati aceste instrumente de percutie pe sol sau intr-o sacosa mare. >iecare persoana, adulti si copii, aleg un instrument si il probeaza, exersand cateodata toti in acelasi timp, altadata cineva UcantaL iar ceilalti asculta. )ariatii pe aceeasi tema" - UmuzicantiiL pot folosi diverse metode pentru a-si alege instrumentele, de la a arata cu degetul pana la formularea de propozitii - UmuzicantiiL pot descrie ceea ce fac Se marcheaza ritmul batand din palme. Acompaniati cantecele si muzica inregistrata batand din palme, din picioare sau batand ritmul cu mainile pe coapse. )ariatie" $entru acompaniament utilizati alte instrumente confectionate in casa sau cumparate. Cautarea cutiei muzicale $uneti cutia muzicala preferata a copilului sa cante si ascundeti-o sub o patura sau sub mobila. *asati-l sa caute pana o gaseste. $uteti chiar sa va luati la intrecere, cine o gaseste primul. =G

Cautarea cutiei muzicale $uneti cutia muzicala preferata a copilului sa cante si ascundeti-o sub o patura sau sub mobila. *asati-l sa caute pana o gaseste. $uteti chiar sa va luati la intrecere, cine o gaseste primul. $uteti apoi sa ascundeti cutia muzicala. Se joaca precum Uv-ati ascunseleaL. >iecaruia ii vine randul sa ascunda cutia muzicala in timp ce celalalt asteapta in alta camera. Cutiuta se gaseste ascultand muzica. Se pot folosi indicatii precum" UdaL, UnuL; UreceL, UcaldL, UfierbinteL. Ce obiect scoate acest zgomot Aratati-i copilului doua obiecte care scot zgomote foarte diferite, precum o jucarie sunatoare si un capac de oala cu un betisor, pentru bate in el. *asati-l sa faca zgomot cu ambele obiecte, apoi puneti-l sa-si acopere ochii in timp ce dvs faceti zgomot cu unul din ele. Cand va deschide ochii, copilul va semnala cu degetul si va numi obiectul care a scos sunetul pe care l-a ascultat. )ariante" se pot utiliza trei, patru sau cinci instrumente, inclusiv unele cu sunet similar. *uati un cantec la alegere, de exemplu unul care sa cuprinda cuvinte ce desemneaza parti ale corpului. In timp ce cantati opriti-va un moment pentru a va indemna copilul sa cante cu dvs. >aceti pauze pentru a-i da timp sa arate acele parti ale corpului. Cand va poate indica partile corpului puteti sa-i cereti lucruri mai dificile" - sa-si maseze burtica - sa miste capul - sa-si atinga sprancenele Inventati cantece Inventati versuri pentru cantece cunoscute. >olositi cuvinte care sa va ajute copilul sa inteleaga. >aceti o pauza inainte de ultimul cuvant al fiecarui vers, pentru a va incuraja copilul sa pronunte acel cuvant. Apoi, dupa un timp, daca raspunde bine, faceti acelasi lucru lasandu-l sa completeze cantecul sau poezia cu mai mult de un cuvant. %ajoritatea copiilor se distreaza repetand aceeasi strofa de mai multe ori. U*a unu, fac magiunuV *a doua prajesc oua, *a trei beau ceai de tei *a patru merg la teatru, *a cinci port opinci, *a sase ma voi juca, *a sapte voi cina, *a opt mananc mar copt-L )arianta" Spuneti dvs numarul si lasati-l pe el sa completeze versul, apoi incepe el si incheiati dvs. 'u conteaza daca versurile nu se canta in ordine. USa cantam tare, sa cantam incetL ;idicati bratele deasupra capului cand cantati pe un ton ridicat. #uceti mainile la nivelul pieptului cand cantati pe un ton normal; duceti mainile spre sol cand tonul pe care cantati e coborat. Incurajati copilul sa va imite chiar si cand cantati pe un ton exagerat, fals, sau foarte coborat. )arianta" .on inalt-ridicati-va pe varfuri 9sau asezati-va pe un scaun:; ton normal-ingenunchiati sau ghemutiva; ton coborat-culcati-va la sol. (coul 0ateti o data din palme cand copilul dvs imita cuvinte sau sunete monosilabice. Si cuvintele inventate sunt distractive. *a inceput, cand e randul copilului, acesta va scoate doar un sunet sau va bate o data din palme. Cu timpul va putea sa combine sunetul cu bataile din palma. =,

)arianta" repetati cuvinte formate din doua silabe sau fraze scurte precum" U 0unaL; Uce faci L .obele vorbitoare Asezati intre dvs si copil o toba mare, o cutie sau o oala. >iecare jucator isi rosteste mesajul, recitand si batand in acelasi timp in toba 9improvizata:. (x" UCe fa-ci L U0i-neL; USa-lut, %a-riaL, USa-lutL etc. Coperte de discuri In timp ce ascultati muzica impreuna cu copilul dvs, puteti vorbi despre ilustratiile de pe coperta discului sau a C#-ului, referitoare la cantece" de exemplu "Ldespre ce este vorba in acest cantec L. Aceasta metoda se poate aplica si cartilor pe care le citim copilului CA$I.5*!* )II Sa citim impreuna U*a ce buna o carte D se intreba Alice D daca nu are nici ilustratii, nici dialog L 9*eWis Carroll, Alice in .ara %inunilorL In acest capitol se vorbeste despre" - cum sa cream o infinitatate de oportunitati de a ne ajuta copiii sa descopere, in carti, minunile si intelepciunea pe care le cuprind; - cum sa transformam momentele de lectura in oportunitati de a comunica cu copiii intr-un mod creativ; - cum sa inventam povesti care sa-i fascineze si sa-i ajute sa invete avantajele lecturii Intr-o lume deseori confuza si imprevizibila, cartiel ofera copiilor nostri posibilitatea de a intra in contact cu obiecte, fapte si situatii clare si constante. $entru copiii mici ceea ce se povesteste in carti, personajele pe care le cunosc in ele, obiectele pe care le UvadL... totul e real. Cartile sunt un izvor nesecat de posibilitati de dezvoltare a comunicarii cu copiii nostri, pentru ca" - privind cartile ii ajutam sa-si dezvolte capacitatea de concentrare si de atentie; - citindu-le cu interes ii ajutam sa-si insuseasca limbajul; - impartasind cu ei lecturarea unei carti procesele de imitare, numire, largirea notiunilor si capacitatea de a-si astepta randul se realizeaza intr-un mod natural; - citindu-le de multe ori cartile preferate ii ajutam sa-si insuseasca cuvintele recent invatate; - alegand carti in care sunt prezentate situatii, cuvinte si concepte diferite putem atrage atentia copilului la acele cuvinte si concepte, cerandu-le sa indentifice, sa numeasca si sa arate animale, jucarii, alimente, etc, care apar in acele carti. %omentele pe care le petrecem alaturi de copiii nostri citindu-le sunt momente ideale pentru a le vorbi, sunt momente linistite si placute in care stam impreuna privind ceva si vorbind despre ceva, momente in care traim impreuna o experienta. (xperienta de a imparti o carte cu copiii nostri va fi mult mai edificatoare daca investim putin timp in a o planifica cu multa atentie. *a inceput, pe copii nu-i intereseaza foarte mult sa se uite in carti. #e aceea, daca planificam evenimentul in mod creativ vom contribui foarte mult la a-i face atenti si a le mentine acest interes. Am putea" - incepe cu cartile de UatinsL, UmirositL si UfacutL care-i permit copilului sa participe in mod activ atingand, mirosind, deschizand si inchizand cartile cu capse, inchizatori, arici, etc. - tine la indemana obiecte cunoscute ce apar in carti, precum o cescuta, o perna sau o palarie,a stfel incat copilul sa le poata vedea si UstudiaL - accepta ca micutul sa aibe initiativa , sa-l lasam sa dea paginile si sa se uite la ilustratiile care-i atrag atentia =2

- sa alegem carti ce au de-a face cu ceea ce copilul traieste in viata de zi cu zi. %ama lui Matie spunea" UAm inceput sa-i aratam lui Matie tot felul de desene pentru a-i largi orizonturile. Acum folosim carti ce descriu situatii cunoscute cu scopul de a intari tot ceea ce Matie a experimentat in viata sa de zi cu zi; de exemplu o vizita la medic, o aniversare...L - rasfoiti cartile. Inainte de a-i citi copilului e preferabil sa aruncati o privire asupra cartii. Cele mai bune carti sunt acelea in care se nareaza un basm interesant prezentat intr-o forma simpla insotit de desene frumoase ce dau stralucire povestii. Copilul va UgustaL mai mult cartile ce corespund nivelului sau de intelegere si va invata mai mult din ele. - stabiliti-va un obiectiv. #aca atunci cand citim avem un scop il putem ajuta pe copil sa inteleaga cuvinte, sa gaseasca povesti in care apar cuvinte noi. #aca vrem ca micutul sa invete cuvantul UursL, o carte buna este cea a U!rsului .edd3L. 5bservand reactia copilului in fata cartilor sale favorite ne putem face o idee asupra activitatilor si cuvintelor care-l intereseaza si asupra lucrurilor despre care prefera sa vorbeasca. Cum alegem o carte Carti noi si carti vechi 0iblioteca publica este cel mai bun loc pentru a incepe sa cautati carti pentru copilul dvs. 5fera o infinitate de ocazii de a incerca tot felul de carti. #aca vedem ca o carte de la biblioteca l-a fascinat pe micutul nostru ar trebui sa ne gandim sa cumparam acea carte, putem fi siguri ca o va citi si o va adora. %ulte din cartile de pe lista de la sfarsitul acestui capitol sunt ieftine si se gasesc in editii de buzunar. *ibrariile nu sunt singurele locuri de unde puteti cumpara carti; cautati-le si la lichidari de stoc sau in talcoicuri, targuri sau anticariate.( important sa aveti carti in casa, in felul acesta veti putea avea cu copilul experiente amuzante si educative atunci cand veti citi impreuna. Cunoasteti cartile preferate ale copilului. $e masura ce copiii isi stabilesc preferintele si isi dezvolta interesul, depun din ce in ce mai mult efort in a-si alege propriile carti. ( important sa le cunoasteti preferintele. !nii copii prefera figurile stilizate si fara perspectiva, pe altii nu-i intereseaza absolut deloc. Ceea ce ar putea sa sperie un copil 9de exemplu un mostru, sau bau-bau:, pe altul nu l-ar impresiona absolut deloc. Conteaza si preferintele noastre" daca ne place mult o carte va fi mult mai usor sa i-o citim copilului cu entuziasm. Inventati o poveste #aca obiectivul nostru este sa-l invatam pe copil un anumit cuvant si nu reusim sa gasim o poveste care sa includa acel cuvant, putem sa inventam una urmarind modelul traditional. ;ezultatul s-ar putea sa nu fie o poveste clasica precum UCarlionti de AurL, dar isi va atinge scopul si s-ar putea transforma in povestea preferata a familiei. #e exemplu, daca vrem sa-l invatam pe copil verbul A $!'( am putea inventa o poveste de genul" Cum pantofii lui %ihai erau aruncati pe jos, mama i-a $!S in dulap. Cum jucariile lui %ihai erau aruncate pe jos, mama le-a $!S in dulap. Cum cartile lui %ihai erau aruncate pe jos, mama le-a $!S in dulap. Si tot asa, lasand copilul sa ne sugereze obiecte pe care mama le-ar putea pune in dulap. Cum %ihai voia sa-si puna pantofii, a deschis dulapul si i-a SC5S de acolo 9in felul acesta va invata un al doilea verb:. Ar trebui sa incercam sa '! inventam povesti complicate; cu cat sunt mai simple cu atat vor fi mai usor de amintit iar cuvantul pe care vrem sa-l invatam nu se va pierde intr-un noian de cuvinte. Confectionati-va propriile carti 'u exista nimic mai bun ca o carte facuta in casa, despre ceva ce il intereseaza pe micutul nostru- Avem nevoie doar de hartie, foarfece, carton, scoci si guma. .aiati doua bucati patrate din carton pentru UcopertaL si faceti-le =8

o gaura in coltul superior stang. >aceti acelasi lucru cu mai multe foi de hartie si cand ati terminat UcarteaL puteti intari foile si copertile cu scoci. Cartea va fi neteda si usor de deschis. In fiecare pagina puteti lipi imagini care-i plac copilului" camioane, animale, obiecte de atins, papusi ;evistele si cataloagele de cumparaturi sunt pline de poze care servesc acestui scop. %ai exista si abtibilduri cu diferite imagini. %ama lui Iames spunea" U 'e gandeam la Iames si la ce i-ar atrage lui atentia in afara de propriile sale maini. Astfel ca am pus in UcarteL poze cu tot ce-l interesa" desenul mainilor sale, poza cu aspiratorul, trenulete, etc. Iames adora trenurile si acum, de fiecare data cand se uita la carte, zice UtrenL. !n album de fotografii i se pare mereu fascinant. Copiii sunt incantati sa vada fotografii cu membrii familiei si fotografii cu ocazii speciale. $uteti sa va bucurati mult timp de compania copilului dvs vorbindu-i despre fotografii si descriindu-i persoanele, intamplarile si obiectele ce apar in ele. 5 carte cu surpriza Copiilor care tind sa rasfoiasca o carte fara a arata nici un interes s-ar putea sa le placa o carte Ucu surprizaL . !n mod fabulos de a atrage atentia copilului este sa-i aratati un album de fotografii sau un caiet cu decupaje in care toate paginile sa fie albe in afara de una care sa contina imaginea decupata a obiectului sau favorit. Ar putea fi propriul sau portret sau poza unei jucarii favorite sau a animalutului sau 9preferat:. Ati putea sa-i cereti sa va ajute sa adaugati o pagina" de exemplu, sa-si UimprimeL manuta sau piciorul, sau sa-l UdesenatiL purtand hainele sale preferate 9depinde de imaginatia fiecarei mamici:. Acesta e un bun mos de a incepe sa-l inavatati denumirile partilor corpului si denumirile hainelor. A avea si a pastra %ajoritatea cartilor copilului ar trebui sa se pastreze intr-un loc unde el sa poata ajunge cu usurinta pentru a si-o alege pe cea dorita, s-o UciteascaL singur sau sa ne-o aduca sa i-o citim. Inca de cand de-abia a-nceput sa tina o carte in mana trebuie sa avem cateva pe care sa le poata tine in mana cu usurinta, cum ar fi carticelele de carton gros sau cele micute ca marime. 5 carte este un obiect de folosit, nu de pastrat. #e aceea e important nu numai sa imprumutati carti de la biblioteca ci sa si cumparati cateva pentru copil, pentru ca acesta sa fie proprietarul propriilor sale carti la care sa aiba acces cand si de cate ori doreste. Sa citim impreuna Sa petrecem cu copilul nostru cateva momente speciale in compania unei carti poate deveni un obicei placut si amuzant. %ama lui Iohn spunea" U partea cea mai buna la carti este ca ne da oportunitatea de a fi impreuna. In fiecare dimineata si in fiecare seara Iohn si cu mine facem ceva ce amandurora ne place foarte multL $utem alege un moment linstit si un loc comod si sa stam fata in fata. Sa tinem mereu cont de faptul ca micutului trebuie sa-i dam timp, sa avem rabdare. Sa-i observam expresia fetei si expresia corporala si sa observam ce-i atrage atentia. Sa-i cerem sa tina cartea, sa intoarca paginile si sa arate cu degetul. Sa-l asteptam, lasandu-i tot timpul necesar sa priveasca imiaginile si sa raspunda cu sunete sau cuvinte. .atal lui Claudiu" UCeea ce am invatat citind impreuna cu Claudiu este ca trebuie sa am rabdare, sa astept ca el sa poata sa-mi arate ce-l intereseaza si apoi sa ia initiativa. $entru mine aceasta a fost cheia" sa-l las sa ia el initiativa in loc s-o iau euL. Sa citim pe rand *ectura cu voce tare ofera ocazii excelente de a citi pe rand impreuna cu copilul nostru. >acand o pauza copilul are ocazia sa completeze frazele" U Si cand deschise usa, ea vazu...- U Atunci cand citim o poveste cunoscuta sau o carte ilustrata putem citi o pagina iar copilul pagina urmatoare. 0inenteles, contributia copilului va depinde de nivelul sau de dezvoltare a limbajului" va arata cu degetul, va spune UmuuuL cand va vedea o vaca sau va putea descrie ceea ce se petrece la pagina respectiva. $rin raspunsul nostru putem adauga informatii si elemente ale limbajului. #aca suntem atenti la ce spunem si cum spunem il vom ajuta sa invete. %ama lui Iulian" U%i-am dat seama ca e destul de important sa citim pe rand, pentru ca e ceva destul de dificil de facut. ( usor sa vorbesc in locul lui, dar e mai bine sa-l las pe el sa vorbeasca. .otusi, ceea ce mi se pare mai ==

greu este sa astept cand stiu ca Iulian cunoaste cuvantul sau inceputul cuvantului. ( mult mai bine sa nu i-o iau inainte, lasandu-l pe el sa spuna cuvantul respectiv si apoi sa i-l repet, ca sa invete pronuntia corecta. In plus, este ca si cum Iulian ar gandi" UIa te uita, am spus cuvantul iar mami l-a repetat cum l-am spus eu. Am nimeritoL. Asta-i place mult lui Iulian, ii da incredere in elL. #ramatizati ( mult mai interesant si amuzant sa-i cititi copilului cu dramatism si cu intonatie rimele si cuvintele pe care vreti sa le-nvete. Cand ne aratam nerabdatori sa spunem urmatorul cuvant sau sa dam pagina povestea devine mai interesanta. ;eactia copilului ne va spune daca suntem pe drumul cel bun si ne va arata partile corpului pe care le considera mai interesante. Improvizati !neori putem face ca o carte sa fie mai interesanta daca schimbam numele unuia dintre personaje cu cel al copilului sau al unui membru al familiei sau al unui prieten. Se poate modifica povestea astfel incat aceasta sa corespunda circumstantelor vietii copilului nostru. #aca copilul are preferinta pentru o anumita pagina a cartii si invata mult din asta putem sa ne aplecam mai mult asupra acelei pagini. #aca celelalte pagini sunt mai putin interesante, putem sa nu insistam prea mult asupra lor; nu exista nici un inconvenient in a citi doar una sau doua pagini ale cartii daca astfel reusim sa atingem obiectivul nostru sau pe cel al copilului. #aca textul unei carti este peste nivelul de intelegere al copilului, am putea povesti basmul cu cuvintele noastre sau sa ne limitam la a vorbi despre ceea ce se intampla in ilustratii. *a nesfarsit !neori copilul va dori sa i se citeasca o carte iar si iar. Am putea incerca sa-i trezim interesul pentru alte carti 9citind pe rand si spunand" Ueu aleg o poveste si apoi tu alegi altaL:, dar ar trebui sa recunoastem ca, in acel moment, acea carte este in mod special importanta pentru copil. S-o citim de fiecare data cand suntem solicitati si s-o facem cu delicatete si cu emotie, binenteles. A citi impreuna este o modalitate foarte eficienta de a invata sa comunicam atata timp cat" - adaptam povestea astfel incat s-o putem impartasi cu copilul nostru - adaugam informatii si experiente conform nivelului sau de intelegere - acceptam ca micutul sa ia initiativa .ransformati-va in povestitor $ovestile traditionale precum UCarlionti de Aur si cei trei ursuletiL, U#egetelL si Ucei trei purcelusiL au fost narate de multe ori si finisate de catre povestitorii lor din generatie in generatie, au facut deliciul a milioane de copii si e probabil ca si pe copiii nostri sa-i fascineze. Cum povestim aceste basme" - frazele emfatice si repetitive precum" Uvoi sufla, si voi sufla pana vi se va darama casaL ne ofera multa ocazii de a ne lasa copiii sa participe la povestit prin cuvinte si gesturi; - putem povesti si repeta basmul in orice moment si in orice loc- 'e putem privi copiii sa vedem cum reactioneaza si participa si apoi vom putea modifica basmul sau exprimarea dupa cum ne convine.%etoda cea mai simpla de a invata o poveste este s-o citim cu copilul de cateva ori intr-o carte ilustrata. Apoi putem s-o repetam in minte inainte de a o povesti. 'u trebuie sa stam pe ganduri atunci cand suntem nevoiti s-o adaptam sau s-o scurtam in functie de capacitatea de atentie sau de intelegere si participare a copilului. Ce e amuzant la aceste carti este repetarea lor sistematica si frecventa. #aca prima oara spunem" Ute voi manca de viuL, iar a doua oara uitam si ne exprimam altfel, de exemplu Uam sa te devorezL vom pierde ocazia de a folosi frazele repetitive pe care copilul asteapta sa le auda si din care invata. ;epetarea sistematica creste interesul copilului pentru ca poate sa-si imagineze ce urmeaza. In plus, copiii nu ne lasa sa ne indepartam prea mult de deznodamant" ii incanta precizia- *a fel ca atunci cand citim cu voce tare, e bine sa ne gandim din timp si sa anticipam gesturi, sunete, cuvinte sau fraze pe care copilul le poate invata pe masura ce asculta povestea. #aca povestim basmul de multe ori pana cand acesta devine cunoscut, copilul va sti sa fie atent la cuvintele sau frazele-cheie iar mai tarziu ar putea sa devina el insusi un povestitor. Si, logic, cele mai bune povesti pe care le putem spune copiilor nostri sunt cele referitoare la propria noastra tinerete si copilarie. =?

Cum descoperim cartile U *a inceput, daca ma lasi singur cu o carte, voi musca din ea, o voi arunca, o voi lovi, o voi rupe si o voi sifona;ii voi privi copertile si-i voi UvorbiL . Si daca tu ma ajuti putin voi deschide si voi inchide cartea, voi privi desenele, cand vei da pagina eu voi atinge ce e in ea, iti voi asculta vocea, te voi auzi cand imiti sunetele pe care le scot, voi reactiona la zgomotele pe care le face cartea. %ai tarziu, daca ma lasi singur cu cartea voi continua s-o musc 9cartile de carton sunt delicioase-:, voi arunca, lovi si musca toate cartile, le voi smulge de pe raft si le voi arunca la pamant; le voi deschide si inchide, ma voi uita pe poze, voi recunoaste pozele sau fotografiile clare si simple ce-mi amintesc de persoanele, animalele, jucariile si alimentele mele favorite; te voi UanuntaL ca vreau sa-mi citesti o poveste aducand cartea aproape de tine si cu ajutorul tau voi da paginile. #aca ma ajuti sa incep voi lovi incet o pagina si voi incerca sa apuc cartea, iti voi urmari degetul si voi fi atent la gesturile tale; ma voi emotiona atunci cand voi vedea o imagine care se ascunsese dupa o pagina indoita sau, daca dai pagina incetisor, la urmatoarea voi asculta cuvintele si sunetele pe care le scoti cand imi arati imaginile, iti voi imita sunetele si gesturile; voi incerca sa gasesc cartea daca vad ca o ascunzi sub patura... %ai tarziu" - voi musca mai putin din carte si voi da mai multe pagini - ma voi aseza un moment sa UstudiezL eu singur cartile - le voi UaranjaL apoi in raft 9Iti vine sa crezi : - voi recunoaste cartea mea preferata si o voi lua de pe raft - iti voi aduce cartea sau voi incerca sa ma asez la picioarele tale si-ti voi arata ca vreau sa-mi citesti o poveste Si cu ajutorul tau" - voi aduce o carte - iti voi urmari degetul si te voi asculta cand imi vei spune; UIa uite-L - voi semnala cu degetul imaginile cunoscute si te voi privi ca si cum as spune" UCe e asta L sau U;ecunosc asta-L - voi imita sunete noi usoare - voi intoarce paginile cand tu ma vei ajuta sa incep - voi cauta ceva UascunsL in carte - te voi imita cand vei atinge ceva in carte - voi UgustaL cartile unde se vorbeste de acelasi lucru si cartile care au indoituri, buzunare atasate sau lucruri care ies din pagina Iar si mai tarziu" - nu voi mai musca, arunca si nici lovi cartile - o voi lua de pe raft sau o voi cauta pe preferata mea - o voi gasi singur - voi semnala si voi UcitiL pentru mine - iti voi aduce cartea; Si cu ajutorul tau voi putea sa" - caut si sa gasesc o anumita carte - folosesc un cuvant sau un gest pentru a-ti semnala cartea pe care vreau s-o citesc - intorc paginile - voi spune sunetul sau cuvantul de care e nevoie sau voi face un gest atunci cand Ue randul meuL - iti voi arata pozele cu degetul - voi face legatura intre ilustratii si viata reala - voi UgustaL povestiel pe aceeasi tema sau cu acelasi personaj principal sau o serie de intamplariL

CA,I'*)-) @ SA I6,A+'I6 CA+'I)$3 =B

Cartile introduc copiii intr-o lume cu totul noua. Atunci cind ii cititi unui copil, ii ajutati mintea sa creasca si sa se dezvolte. #e asemenea va bucurati si de sansa de a imparti impreuna citeva clipe placute. In acest capitol veti afla cum sa va ajutati copilul sa invete limbajul atunci cind cititi impreuna. )eti invata si citeva moduri simple de a deschide drumul catre lectura si scriere, activitati pe care le va deprinde mai tirziu. C$) 6AI ?-/ )-C+- 5$S,+$ CA+'I *ectura din carti reprezinta un timp special pentru dvs. si copil, moment in care amindoi va bucurati de sentimentul de apropiere. %ai mult decit atit, cartile conecteaza copilul cu lumea exterioara D lumea lui si alte lumi noi. Acestea il transporta in locuri si situatii interesante, multe din ele necunoscute. !nul din cele mai bune lucruri despre carti este faptul ca imaginile si cuvintele pot fi citite la nesfirsit. Spre deosebire de vorbire, care KdispareL imediat ce termini de vorbit, povestile si cuvintele din carti revin in acelasi fel de cite ori citim cartea. Acest lucru face ca invatarea noilor cuvinte si idei sa devina mult mai usoara pentru copil. Cu cit incepeti mai devreme sa cititi si sa spuneti povesti copilului, cu atit mai devreme lectura va deveni o parte importanta si frumoasa din viata lui. *ectura cu voce tare catre copil este cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a construi cunostintele pe care acesta trebuie sa le invete. Incercati ca acest moment al lecturii sa faca parte din fiecare zi. *uati o carte cu dvs oriunde va duceti D la o programare la doctor, in autobuz, in masina, la magazin...oriunde. $uteti chiar lua si carti de plastic pe care sa le folositi in timpul baii. ,+$SC8I6?A'I )$C'-+A I/ C*/V$+SA'I$ Atunci cind ii cititi copilului D in orice stadiu de dezvoltare ar fi el D ginditi-va la urmatoarele lucruri" - stati fata-in-fata - 5AA 9observam, asteptam si ascultam: si lasati copilul sa KciteascaL cartea in felul lui - oferiti-i copilului sansa sa va raspunda - schimbati cuvintele din carte - folositi SAGA" Spuneti mai putine, Accentuati, 'u va %rabiti, Aratati. - repetati, repetati, repetati Stati fata-in-fata 5 parte importanta a lecturii este asezarea aproape de acesta si fata-in-fata 9sa va puteti vedea fata unul la celalalt:. Atunci cind impartiti o carte, la inceput probabil va fi mai dificil sa faceti si una si alta 9sa cititi si sa stati si fata in fata:, dar este important sa gasiti o cale de a realiza acest lucru. 5AA 9observam, asteptam si ascultam: si lasati copilul sa KciteascaL cartea in felul lui .impul povestilor este de asemenea timp pentru conversatie, nu doar pentru a sta si asculta. $entru a obtine efectul maxim, copilul dvs. trebuie sa fie implicat activ. Atunci cind considerati ca este gata, lasati-l sa aleaga cartea, tineti-o si dati paginile. 5data ce ati citit ce este pe pagina respectiva si i-ati aratat imaginile, lasati-i timp sa se uite si asteptati sa vedeti ce face sau spune. $etreceti mai mult timp la paginile care il intereseaza cel mai tare. *a inceput, copilul probabil va sta doar citeva minute atunci cind ii cititi. #aca il lasati K sa citeascaL cartea in felul lui, va incepe sa-i placa sa imparta cartile cu dvs si, in timp, va putea petrece mai mult timp si se va uita la carti mult mai des. (xista mai multe moduri de a citi o carte - nu trebuie sa incepeti de la inceput - puteti sari peste pagini sau puteti sa nu terminati cartea - puteti doar vorbi despre imagini si sa nu cititi textul - puteti schimba textul - puteti citi aceeasi carte de multe ori, chiar in aceeasi KsedintaL de lectura =C

5feriti-i copilului sansa sa va raspunda Atunci cind ii cititi copilului, nu ar trebui sa fiti singura ce comunica. 5feriti-i oportunitati sa comunice si el in timpul acestei activitati. 'u va ginditi la lectura ca la ceva ce faceti pentru copilul dvs. Hinditi-va ca la un lucru pe care il faceti impreuna cu copilul dvs. Schimbati cuvintele din carte $uteti schimba dupa bunul plac cuvintele din carti D astfel puteti spune povestea in cuvinte simple. 'u toate cartile pentru copii sunt scrise bine si unele contin texte care sunt prea dificil de inteles pentru copil. Schimbati cuvintele din carte astfel incit sa fie usor pentru copil sa inteleaga si dvs sa le puteti repeta. Cu cit aude mai des cuvintele, cu atit mai repede le va intelege si va incerca sa le imite. >olositi SAHA" Spuneti mai putine, Accentuati, 'u va grabiti, Aratati. ( mai bine sa spuneti mai puteine atunci cind cititi o carte. >olositi un vocabular familiar si scurtati propozitiile pentru a oferi sansa copilului de a intelege si repeta. Accentuati cuvintele importante si interesante si adaugati sunete care ii vor placea copilului D ca de exemplu sunetele scoase de animale sau masini. >aceti ca povestile sa prinda viata prin crearea efectelor de voci diferite si folosind expresii faciale pentru a le face cu adevarat interesante. 'u va grabiti D spuneti povestea incet pentru a usura copilului intelegerea ei si pentru a-i da ocazia sa va raspunda. Aratati-i copilului ce inseamna cuvintele aratand catre imagini pe masura ce vorbiti despre ele si folositi actiuni si gesturi. >olositi jucarii sau alte obiecte pentru a insufleti povestile. #e exemplu, daca cititi o poveste care spune ceva despre o minge, asezati la indemina o minge pe care o puteti rostogoli si arunca D asa cum fac personajele din poveste. ;epetati, repetati, repetati Copiilor le place sa auda aceeasi poveste de multe ori D chiar si atunci cind dvs v-ati plictisit de ea. #e fiecare data cind cititi o poveste copilului, aveti sansa sa repetati aceleasi cuvinte si propozitii. #ar evident nu este indeajuns pentru copil doar sa auda cuvintele in mod repetat. In mod special daca este in stadiul de a >olosi $rimele Cuvinte sau in stadiul de Combinator, copilul are nevoie de a i se oferi sansa de a povesti despre ce aude si de a imita cuvintele. Cu cit are mai multe sanse sa va vorbeasca despre ideile din carte si cu cit va aude mai mult repetindu-le, cu atit vocabularul copilului va creste. C*/S'+-I'I VA ,+*,+II)$ CA+'I !neori cartile pe care copilul le iubeste cel mai mult sunt cele facute de dvs. Acestea sunt cu atit mai speciale pentru copil intrucit pot fi despre el si pentru ca poate ajuta la realizarea lor. Se creaza astfel o oportunitate deosebita pentru copil de a comunica cu dvs. $e masura ce scrieti textul de linga imagini, spuneti-i despre ce scrieti. %ai bine, intrebati-l ce vrea sa scrieti. %ai jos gasiti 8 exemple de carti pe care le puteti face singuri" carti cu ima%ini ale lucrurilor care ii plac copilului Copilul dvs va fi cu siguranta interesat intr-o carte pe care ati construit-o impreuna despre persoanele sale favorite, animale, jucarii sau jocuri. Cel mai bine folositi fotografii, mai ales daca copilul invata inca sa recunoasca imagini. #aca poate deja recunoaste imagini din reviste sau cataloage, le puteti folosi pe acestea. #ati un nume cartii si scrieti-l pe coperta D de exemplu K*ucrurile favorite ale $auleiL carti interactive ;ealizati carti de tip Kflip-flapL folosind constructii din hirtie. Ascundeti o imagine interesanta sub o KusitaL. Sau creati o carte de tipul Katinge si simteL cu diferite texturi care pot fi explorate de copilul dvs cum ar fi bucati de lina, bumbac sau piele. carti in ima%ini despre un eveniment special *uati E-,G fotografii de familie de la un eveniment ca de exemplu o vizita la Hradina <oologica sau o sarbatoare 9Craciun, zi de nastere: si puneti-le pe toate intr-un mic album. #aca copilul poate recunoaste aceste fotografii, ii va place sa se uite la ele si sa auda povestea, mai ales daca este despre el. #aca este in stadiul de =E

>olosire a $rimelor Cuvinte sau Combinator, va putea chiar el sa inceapa sa spuna povestea.

=F