Parintii – factorii cheie in dezvoltarea copiilor

Deprinderile de limbaj ale copiilor nu pot fi predate, dar sunt invatate de catre cei mici ca parte a
activitatilor si interactiunilor lor zilnice cu ceilalti copii si cu ingrijitorii lor.Studiile numeroase din
domeniul deprinderii limbajului si al problemelor de comunicare au aratat ca cei mici invata cel mai bine
de la parintii lor, intr-un mediu familiar si natural.

Parintii sunt primii si cei mai importanti dascali pentru copiii lor. Este important ca parintii sa invete sa fie
mai receptivi, sa incerce sa observe, sa astepte, sa asculte si sa il lase pe cel mic sa conduca firul
comunicarii, in loc sa incerce sa-l invete sa vorbeasca. Acest lucru ar putea presupune o schimbare
semnificativa a comportamentului parintilor.

Invatare prin joaca

Acorda copilului sansa de a avea initiativa si de a conduce firul comunicarii, de a fi independent. Este
nevoie de timp pentru a-ti cunoaste copilul. Cand te afli in postura de a avea un copil care nu vorbeste,
ajungi sa iti doresti atat de mult sa ii auzi glasul, incat o faci tu pentru el, punand practic vorbele tale in
gura lui.

Vorbirea, un joc in doi

Cu totii ne dorim ca copilul nostru sa vorbeasca clar si natural. Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a
invata cuvintele corecte, ci trebuie invatat sa recunoasca sentimentele, sa intelega ideile, sa invete sa fie
o persoana si sa intre in relatie cu alte persoane.

Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar parintii ocupa locul cel mai
important in universul copilului. Ceea ce parintii spun si fac joaca un rol extrem de important si da
copilului ocazia de a invata. Vorbirea se invata in doi.Cel mai frumos cadou pe care il poate face un
parinte copilului sau este sa-l ajute si sa-l invete sa comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea
de a incerca sa comunicam cu un copil incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba lui, sau care este
total indiferent. Sub presiunea stresului chiar si parintii cei mai rezonabili si afectuosi pot deveni frustrati
si descurajati.

Cum sa vorbim unui copil care are o capacitate de comunicare limitata? Unui copil caruia ii lipseste
dorinta de a vorbi? Unui copil care nu ne asculta, care e agitat sau care se opune?

Aceste situatii cer capacitati speciale din partea parintilor.

Daca copilul nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza dezinteresului, ci mai
degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. Chiar daca are capacitatea de a raspunde, copilul poate
gandi ca n-o sa-l intelegem si refuza atunci sa vorbeasca. In spatele comportamentului copilului nostru se

1
pot ascunde temeri, lipsa de incredere in sine; refuzul de a vorbi ar fi atunci un mod de a se proteja.

Problema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru, ci si de la reactia
noastra in fata acestui comportament.

Daca acest copil ne arata prea putin interes pentru limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in locul lui
sau de a-l ignora. Daca nu raspunde eforturilor noastre de a comunica cu el, atunci adesea vom insista
mai mult. Daca se incapataneaza, incercam sa-l fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai adesea,
vrand sa infrangem rezistenta lui nu reusim decat s-o facem si mai mare.Atunci ne simtim descurajati si
suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el
si pentru noi. De fapt ii lipsesc ocaziile si incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a imbunatati
capacitatea sa de a invata sa vorbeasca.Este recomandat sa incurajati comunicarea intr-un mod indirect.
In loc sa-i zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur. Vrem ca el sa resimta mai usor
bucuriile si avantajele comunicarii.

Ea consista in aacorda copilului posibilitatea de a lua initiative, de a se adapta pentru a trai impreuna
momentul si a ajuta limbajul.

Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative

Parintii joaca mai multe roluri, cateodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim in acelasi timp politisti si
prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau infirmieri. Cateodata uitam ca ceea ce facem,
dar mai ales cum facem schimba totul.Atunci cand ne jucam de-a "bona buna la toate"

Vrem sa fim parinti buni. Vrem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri.Este greu sa rezistam
reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind in locul lui de cate ori copilul pare incapabil
de a se exprima sau de a se descurca.Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si
ca-l ajutam, il privam de posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. Daca noi facem
totul si vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi singur cum sa se descurce si sa se
exprime. Atunci cind ne jucam de-a "vartejul"Avem atatea de facut!!! Sa organizam, sa prevedem, sa
realizam, sa muncim, sa facem cumparaturi, sa ne ducem, sa ne intoarcem... Bineinteles ca toate
activitatile astea ne vor ajuta copilul sa aibe o viata cotidiana mai bogata, mai bine plina si mai fericita.
Vrand sa facem totul consumam multa energie si mult timp, dar copilul nostru este un pic uitat in tot
acest vartej.Daca avem cate ceva de facut in orice moment, atunci nu mai avem suficient timp pentru a
crea cu copilul nostru legaturile afectuoase care ar trebui sa-l ajute sa progreseze.Ii vorbim, dar nu-l
ascultam.Atunci cand ne jucam de-a "profesorul":Stim ca rolul unui parinte este de a educa si avem
atatea lucruri sa-i invatam pe copiii nostri incat monopolizam deseori conversatia. De multe ori uitam ca
un copil invata mai bine prin propria lui experienta decat privind sau ascultand ce si cum trebuie facut.
Daca noi suntem singurii care vorbim, copilul nu are ocazia sa invete prin propria lui experienta.

2
Atunci cind jucam rolul partenerului incurajati copilul sa stabileasca un contact si sa comunice.Copilul
nostru se simte recunoscut si special pentru ca ii acordam posibilitatea de a lua initiativa.

Trebuie sa ne adaptam pentru a imparti momentul cu el.Intreaga noastra atentie si deschiderea il ajuta
sa experimenteze sentimente si incredere in sine. Traind experiente cu copilul nostru, il incurajam sa
stabileasca contacte umane care il vor ajuta sa cunoasca lumea si sa invete.Vorbirea este un joc in 2 si
comportamentul nostru face toata diferenta. E greu sa ajutam copilul sa invete sa vorbeasca daca
suntem prea ocupati sa facem totul pentru el, daca suntem supraincarcati de treburi sau daca ne credem
profesori. Fiind parteneri ai copilului dispusi sa-l asculte, vom avea posibilitateta de a dialoga cu el si de
a-l invata o gramada de lucruri.

Sa invatam sa ne cunoastem copilul mai bine

Pentru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intai sa-l cunoastem bine si sa-i castigam
increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului, de a-l invata ce e viata si de a se amuza
avem reflexul natural de a anticipa nevoile sale, de a-i spune ce trebuie sa faca, de a alege jocurile in
locul lui. Dar trebuie sa facem un efort constient de a observa, astepta si asculta copilul. Este prima
etapa si cea mai importanta pentru a ne cunoaste copilul.

Observand ajungem sa recunoastem sentimentele si nevoile copilului.

Asteptand dam copilului posibilitatea de a se exprima in felul sau.
Ascultand il incurajam sa se exprime.

Observarea. Chiar daca copilul nu se exprima inca cu cuvinte, putem recunoaste usor sentimentele si
nevoile lui daca avem timpul necesar ca sa observam:ce ii retine atentia, expresia chipului lui, limbajul
corpului. Cateodata observarea tuturor acestor elemente este insuficienta pentru a ne permite sa
intelegem clar ceea ce incearca copilul sa ne spuna. Este poate necesar sa observam indicii mai subtile:
ritmul respiratiei, schimbarea fetei, tonul, volumul si durata sunetelor.Pentru a invata sa recunoastem
ansamblul unic de moduri de comunicare folosit de fiecare copil ne trebuie mult timp si determinare.

Asteptarea. Sa asteptam copilul nostru sa comunice este destul de greu!Viata noastra este tot mai
trepidanta si credem ca noi, adultii, avem datoria de a invata, evalua cunostintele copilului nostru si de a
conduce conversatia. Avem tendinta sa nu asteptam copilul sa se exprime, ci mai degraba sa ii impunem
ajutorul nostru: vorbim in locul lui, raspundem in locul lui si folosim un limbaj dominator (ordine si
intrebari)Daca incercam sa ne facem existenta mai simpla, mai usoara si mai rapida, riscam sa ignoram
sentimentele, nevoile si curiozitatea copilului nostru...Daca stim sa asteptam, ii dam copilului sansa de a
cunoaste. Putem remarca ceea ce-i retine atentia, putem descoperi expresia fetei sale, putem asculta
sunetele pe care le scoate.

Ascultarea. Recunoasteti scena?... De cate ori in conversatiile cu copilul, suntem singurii care vorbim?...

3
"Asculti muzica, Tomas? Muzica iti place? E bine!!! Ce muzica frumoasa!!! Bravo!!!!!"Atunci cand vorbim
copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a "astupa golul", de a ne raspunde singuri la
toate intrebarile si de a continua fara nici o pauza.

Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai bune intentii. Nu
asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor noastre... necomunicand.Daca, din contra,
il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si curajul necesare pentru a face eforturi. Daca
ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde cu mai multa sensibilitate.

Singurul mod de a sti ce se intampla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem asculta atata timp cat
vorbim.Cateodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi sentimentele, nevoile si
interesele copiilor nostri. Daca remarcam ca vorbim singuri, ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie,
ca spunem ce trebuie sa faca, ca intrerupem, ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna...amintiti-va
ca trebuie sa va faceti timp ca sa va OSERVATI, ASTEPTATI si ASCULTATI copilul.

Cum sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa in viata de toate zilele?

- daca varsa putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca i-am acorda copilului posibilitatea de
a lua initiativa, vom afla ce crede el despre aceasta situatie.
- daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca i-am acorda copilului posibilitatea de a
lua initiativa vom vedea daca reactioneaza la sonerie
- daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pana la sfirsit, fara sa ne departam de text... dar
daca i-am acorda copilului posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ceea ce-l intereseaza cu adevarat in
aceasta carte.
- daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o noi... dar daca i-am
acorda copilului posibilitatea de a lua initiativa, vom afla cu ce anume vrea el sa se joace de fapt.

Comunicarea se dezvolta progresiv. E important sa ne amintim ca fiecare copil achizitioneaza

capacitatea de a comunica putin cate putin. Fiecare copil progreseaza in ritmul si in felul sau, trecand
prin toate cele 5 etape de dezvoltare pe masura ce invata sa joace jocul comunicarii. Stiind in ce stadiu
de dezvoltare se afla copilul, vom putea recunoaste si accepta modul de comunicare pe care il foloseste
si vom intelege ce rol putem juca pentru a-l sustine in progresele sale.

Nivelul 1 . Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si emitind sunete
(gangureste) Parintii interpreteaza sunetele si gesturile sale.La acest nivel, copilul in general: plange,
priveste, zimbeste, tipa, emite sunete care se aseamana cu vocalele, isi schimba vocea (volumul, tonul
etc.), isi schimba culoarea fetei, isi misca corpul.
Nivelul 2. Copilul se minuneaza de toate descoperirile pe care le face. Incepe sa fie interesat de oameni,
de animele si de toate obiectele care populeaza universul lui care se mareste intr-una. Intelegem
expresia chipului si a gesturilor sale cu atat mai bine cu cat experientele sale devin tot mai numeroase.

4
La acest nivel, copilul in general: comunica prin expresia chipului, se deplaseaza in directia obiectelor si
persoanelor, scoate sunete care seamana din ce in ce mai mult a consoane si vocale, se poate concentra
pe un obiect sau pe o persoana.
Nivelul 3. Aptitudinile de comunicare ale copilului se dezvolta, acum este capabil sa "dialogheze" cu noi
mai usor. Face eforturi tot mai mari sa ne atraga atentia, ne cere tot mai mult ajutorul sau aprobarea.
Incepe sa ne ceara lucruri precise.La nivelul 3, copiii in general: arata cu degetul persoane sau obiecte
precise, clatina din cap si isi agita mainile, ne arata prin gesturi ce vrea sa spuna, cateodata foloseste
cuvinte/semne izolate, isi acordeaza privirea cu sunete si gesturi.
Nivelul 4. Copilul incepe sa foloseasca cuvinte-semne in mod sistematic. Ca sa-i intelegem sentimentele
trebuie in continuare sa interpretam limbajul corporal si expresia fetei.La nivelul 4, copilul in general:
foloseste frecvent cuvinte-semne izolate, combina cuvinte pe care le intelegem foarte greu, combina
doua cuvinte/semne sau mai mult in expresii sau propozitii.
Nivelul 5. Copilul incepe sa faca propozitii formate din 3 sau mai multe cuvinte.

Ca sa rezumam:Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:• observind ceea ce ii
retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului => copilul ne da informatiile de care avem nevoie
pentru a interpreta si intelege sentimentele si interesele sale• asteptind pentru a-i da timpul sa se
exprime => copilul are ocazia sa-si exprime nevoile si sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza•
ascultind atent tentativele lui de comunicare => copilul se simte apreciat si privilegiat• acordind toata
atentia noastra copilului => acesta beneficiaza de increderea si incurajarea care ii vor permite sa
continue sa comunice.

Sa adaugam limbaj si experiente

Procesul de invatare a limbajului incepe de la nastere: reproducem gesturile si sunetele copilului nostru
pentru a-i confirma ca l-am vazut si l-am auzit, ii servim de model vorbind corect si dandu-i informatia de
care are nevoie pentru a se exprima, adaugam informatii pentru a ajuta copilul sa inteleaga mai bine ce
se intampla.

Invatatul vorbirii se face in timp.Speram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficient limbajul
pe care il transmitem, insa daca progresele se lasa asteptate, suntem frustrati. Inca de la inceput copilul
are nevoie de TIMP pentru a inregistra informatiile si pentru a-si imbunatati capacitatea sa de a intelege
ce spunem si ceea ce cuvintele exprima cu adevarat. Chiar inainte de a invata sa vorbeasca, copilul invata
multe lucruri despre contacte si comunicare.Atunci cand copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze
mesaje clare e important sa fim realisti in asteptarile noastre. Atunci cand copilul ne arata cu degetul si
emite sunete, nu ne putem astepta ca el sa pronunte "suc de fructe" imediat. Poate ca va incepe prin a
zice numai "u" si auzindu-ne repetind "suc" de foarte multe ori va invata sa pronunte mai bine acest
cuvant.Informatiile pe care le dam vor ajuta copilul sa progreseze:de la cuvinte auzite la cuvinte intelese,
de la o miscari facute la intamplare la un gest recunoscut, la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata
sa o faca, de la folosirea gesturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica, de la sunete simple la
sunete care seamana a cuvinte, de la cuvinte la expresii sau propozitii, de la o gramatica incorecta la una

5
corectaDaca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este inca gata sa o
faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata. Observandu-l atent ne vom da seama de
nivelul lui de comunicare si nu vom face greseala de a-i da informatii mult prea dificile pentru el.

Cand ne putem "juca" cu copilul astfel incat acesta sa progreseze in comunicare?

1. In cadrul activitatilor zilnice.

2. Atunci cand copilul se arata interesat
3. Atunci cand se intampla ceva deosebit
4. Explicand ce se intampla atunci cand ceva nu "merge"

In cadrul activitatilor zilnice

Activitatile vietii cotidiene ne fac sa impartasim multe experiente cu copilul nostru. Atunci cand suntem
impreuna si ii descriem ce se intampla, ii dam cuvintele de care are nevoie pentru a intelege limbajul si
pentru ale folosi intr-o buna zi. Viata de zi cu zi ne ofera momente excelente de invatare, caci copilul
aude aceleasi cuvinte repetate de foarte multe ori in situatii familiare:

- urcarea si coboritul scarile - trezirea din somn- schimbarea scutecelor- mersul la toaleta
- spalatul dintilor- pieptanatul- imbracatul- luarea mesei sau a unei gustari- punerea paltonasului si a
caciulitei pentru plimbare - stransul jucariilor
- baia- pregatirea pentru somnChiar daca participarea copilului poate prelungi aceste treburi casnice, el
beneficiaza de experienta care ii imbogateste posibilitatile de a intelege si de a invata. Copilul adora
compania noastra si poate invata multe lucruri:- pregatirea masei- pregatirea unei prajituri- scoaterea
rufelor din masina- facerea cumparaturilor in piata sau in supermarket- aranjarea alimentele intr-un
dulap- deschiderea scrisorilor- spalarea vaselor- facutul patului- deschiderea/inchiderea usii cu cheia-
aprinderea/stingerea luminiiLa inceput este experienta, apoi intelegerea si apoi, in sfirsit, limbajul.Ne
ajutam copilul sa inteleaga aceste experiente atunci cind ii vorbim despre ceea ce se intimpla sau ceea ce
se va intimpla. Ii stimulam dorinta de a folosi limbajul atunci cind repetam sistematic aceleasi cuvinte in
situatii familiare.
Ex: Mama lui David descrie felul in care David a invatat progresiv sa foloseasca cuvintul "baie".

1. Mai intai experienta."La inceput David a auzit zgomotul apei care curgea si s-a uitat de unde vine. I-am
zis "Este BAIA. Umplem BAIA cu apa ca sa te speli." David n-a inteles cuvintele, dar a simtit caldura apei,
a auzit zgomotul apei care curge si a inceput sa traiasca experienta baii."

2. Apoi vine intelegerea."Asa am continuat mai multe luni. Intr-o zi am remarcat ca David incepea sa dea
din picioare si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. Ii ziceam: "Este ora de BAIE pentru David. Esti
gata sa intrii in BAIE?" El se agita si mai mult. Incepuse sa inteleaga ce se intimpla.

Intr-o seara, dupa masa, David se juca si i-am zis: "Este ora de BAIE, vino sa te prepari sa intrii in BAIE." El
a lasat jucariile si a intins bratele ca sa-l iau si sa-l duc in baie. Incepuse sa inteleaga cu adevarat ce-i
ziceam."

3. Si in fine vine limbajul. "Dupa ceva timp, David a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte

6
adevarate. Intr-o seara am decis sa-l intreb: "Stii ce ora e, David? Este ora de mers la..." si am asteptat. El
a raspuns: "BA". I-am zis: "BAIE. Da, e ora de BAIE. Ai zis foarte bine, BAIE." Atunci am inceput sa
comunicam cu cuvinte!"

Putem adauga informatii atunci cind copilul este interesat"Mmmm, un biscuite! Vrei un biscuite?"Dandu-
i copilului ceea ce cere, insa retinindu-l doar citeva secunde, avem ocazia de a partaja o experienta si a-l
face sa auda cuvinte care-l vor ajuta sa inteleaga si sa invete.La inceput suntem asa de multumiti cand
incepem sa intelegem ce ne cere copilul incat ii dam imediat ceea ce vrea. Totusi am putea profita de
aceste ocazii pentru a-i permite sa auda, sa vada si sa traiasca informatia precisa care il va ajuta sa
inteleaga limbajul si intr-o zi sa-l foloseasca. Copilul este mai dispus sa asculte si sa incerce ceva nou
atunci cand ii vorbim despre ceva ce-l intereseaza cu adevarat.Putem adauga informatii atunci cand se
intimpla ceva mai deosebitO lingurita care cade, un nasture care se desprinde, cineva care bate la usa,
am pierdut o soseta... atatea surprize care suscita interesul copiilor nostri. Sa profitam de aceste
evenimente ca sa experimentam, sa intelegem si sa comunicam impreuna!Putem adauga informatii
explicand ceea ce se intampla atunci cind copilul nu ne ascultaDaca mazgaleste peretii, daca varsa sucul
de fructe, daca da drumul cainelui, daca refuza sa-si imparta jucariile cu alti copii, putem profita de
ocazie pentru a-i explica ce "nu merge", de ce s-a intamplat asta si ce poate face ca sa amelioreze
situatia.Atunci cand se intampla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum am prevazut, copilul
va invata ceva daca ii explicam:- ce s-a intamplat- de ce s-a intamplat- cum sa facem ca totul sa intre in
ordineCum putem îmbogati limbajul prin experiente?Ce interes avem sa invatam cuvintul "leagan" daca
nu putem cere sa fim impinsi ca sa ne leganam?

Prin imitatie

Unul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice consista in a imita
gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un cuvint sau un gest nou. Daca vrem ca el sa ne
imite la randul lui, trebuie sa alegem cuvinte pe care le poate pronunta.E simplu: trebuie - sa repetam
ceea ce spune copilul- sa facem ceea ce face el- si apoi sa adaugam un cuvant nou in legatura cu ceea ce
am imitat.

Prin interpretare

Pentru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte sau ce-si doreste,
folosind cuvintele/gesturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut vorbi mai clar. Interpretarea ii ofera
copilului informatia de care are nevoie in momentul in care simte aceasta nevoie. Exemplu: Copilul: Oh!!!
Oh!!! (ne arata o pata pe pantalon) Mama: Oh!!! O pata! O pata mare pe pantaloni!!!
Daca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma, cuvintele ii vor deveni
familiare pana cand, intr-o buna zi (si va fi o zi maaare) va incepe sa le foloseasca.

Prin dezvoltare

In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple, insa trebuie sa evitam
limitarea vocabularului la expresii de 2-3 cuvinte si la replici "de-a gata". Un vocabular asa de restrins va

7
parea in curand artificial si va limita posibilitatile de cunoastere ale copilului. Atunci cand dezvoltam
mesajele pe care ni le comunica copilul: - il ajutam sa inteleaga mai bine- il ajutam sa pronunte cuvinte
noi .
In functie de nivelul de intelegere al copilului putem dezvolta un subiect in mai multe feluri: Exemplu:
copilul se joaca cu o masinuta1. o putem numi: "e o masina"2. o putem descrie: "masina merge repede"
3. putem explica: "tata pleaca la lucru cu masina"4. putem sa ne jucam: "vom impinge scaunul acesta ca
si cum ar fi o masina" 5. putem vorbi de sentimente: "iti place sa mergi cu masina cu tata?"6. putem
vorbi de viitor: "maine vom merge la plimbare cu masina lui tata" 7. putem face proiecte: "cand o sa fii
mare, si tu vei conduce o masina"
Tema: alegeti o activitate pe care copilul o indrageste. Pe aceasta tema, scrieti cuvintele pe care le puteti
adauga pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul:1. numiti2. descrieti
3. explicati4. jucati-va5. vorbiti de sentimente6. vorbiti de viitor7. faceti proiecteDezvoltind mesajele
copilului nostru, ii dam posibilitatea sa auda cuvinte noi si sa le inteleaga mai bine.

Cum putem accentua informatiile?

1. Prin gesturi.

Gesturile ne vin intotdeauna natural: un zambet, un frison, o ridicare de umeri... Gesturile sunt un mijloc
eficace si adesea neglijat de a ajuta copilul sa inteleaga ceea ce-i spunem. Gesturile atrag si concentreaza
atentia copilului. Gestuile pot transmite informatii, pot comunica emotii, pot indica o atitudine,
stimuleaza imaginatia si creativitatea copilului, doua calitati importante pentru achizitionarea limbajului.
Gesturile permit copiilor sa se exprime inainte de a vorbi. Cand intinde mainile inseamna "ia-ma in
brate", cind da din mina inseamna "la revedere", cind da din cap inseamna "nu" sau "da", cind ne
imbratiseaza ne arata dragostea...Pentru a ne ajuta copilul sa asocieze un cuvant la o actiune trebuie sa:
- folosim mereu acelasi model- sa fim fata in fata cu copilul- sa pronuntam cuvantul si sa facem gestul
corespunzator in acelasi timp.

2. Insistind pe cuvinte-cheie

Exemplu: Tatal lui Lea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa accentueze cuvintele si
sunetele pentru a o ajuta pe Lea sa invete cuvintul "desert".Tata: (aratind cu degetul desertul) Uite, Lea...
DESERT.Lea priveste.
Tata: E DESERTUL tau preferat.Lea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata.Tata: este
DESERT cu capsuni! (el da o lingurita fetitei)Lea mananca desertul, se uita la tata.Tata: Mmmmmm!!! Ce
DESERT bun!Ca in acest exemplu putem ajuta copilul sa invete:- marcind o pauza inaintea cuvintului-
cheie ("vrei... DESERT?")- prelungind cuvintul-cheie ("DEESEERT")- soptind sau strigind cuvintul-cheie-
aratind cu degetul obiectul reprezentat de cuvintul-cheieInsistind pe cuvinte le facem mai interesante si
mai amuzante si punem in relief elemente de informatie pe care copilul incepe sa le invete.

8
3. Prin repetare

Un om adult intelege un cuvant in general daca-l aude o data sau de doua ori in context, insa nu la fel se
intampla cu copiii. Unii copii au nevoie sa auda un cuvant de 10 ori inainte de a incerca sa-l foloseasca,
altii trebuie sa-l auda de 100 de ori. Nu exista nici o regula, nici un numar "normal" de repetitii. Actiunile,
gesturile, apropourile copilului ne indica daca a asimilat ceea ce i-am spus. Cu cat gasim mai multe
maniere diferite de a folosi acelasi cuvant, cu atat ne ajutam copilul sa invete mai bine.
De exemplu, dezbracand copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul "scoate": "scoate pantofii,
scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza" etc...Repetand sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie
data ajutam copilul sa inteleaga aceste cuvinte si mai tarziu, sa le foloseasca.La inceput, copilul nu este
capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte cuvintele pe care le folosim. Totusi, cu cat aude mai des
cuvintele asociate obiectelor si situatiilor cu atat va intelege mai repede ce ii zicem... ca intr-o zi sa
foloseasca si el aceleasi cuvinte ca noi. Repetitia este esentiala.

Sa ne jucam de-a "cei 3 A"

Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il jucam si modalitatile
prin care putem usura progresele copilului.Utilitatea jocului in evolutia copiluluiPentru a ajunge sa
atingem orice obiectiv trebuie sa trecem prin 3 etape: visul, planul si actiunea.

Jocul ne ofera posibilitati extraordinare:- sa visam la un obiectiv de comunicare specific si realist pentru
copil- sa planificam jocuri educative- sa actionam impartasind cu copilul experienta jocului astfel incat sa-
i usuram intelegerea.Sa visam la un obiectiv realist.

Etapele pe care le alegem pentru copilul nostru trebuie sa fie:REALISTE : O etapa nu poate fi parcursa
decat daca se bazeaza pe capacitatea de comunicare actuala a copilului.

Visuri pe termen lung de genul: "mi-ar placea asa de mult sa vorbeasca" pot fi divizate in etape mai mici,
iar prima trebuie sa fie foarte simpla, ca de exemplu sa intinzi mana catre o carte.Pentru a alege un
obiectiv realist pentru copil, ne punem intrebarea:- Ce gest, ce sunet, ce cuvant sau ce fraza ar putea
ajuta copilul sa comunice mai bine?- Ce cauta copilul sa ne spuna dar nu reuseste?

PRECISE: Cu cat stim precis si realist ce putem astepta de la copil, cu atat mai bine stim cum sa ne
adaptam comportamenul ca sa-i sustinem progresele. Putem sa alegem un obiectiv precis ca de exemplu
imitare, sa ne asteptam randul la momentul potrivit si sa facem un gest care sa insemne "gata, s-a
terminat" .Ne intrebam:- ce activitati ii plac copilului?- ce aptitudini de comunicare se dezvolta natural
atunci cind copilul se dedica acestor activitati? - ce incearca copilul sa comunice?

UTILE : Obiectivele noastre trebuie sa se orienteze catre cuvinte sau gesturi pe care copilul le poate folosi

9
si repeta adesea. Cuvinte ca "ceasca" sau "minge" sunt mai utile decit cuvintul "tigru" (asta doar daca nu
aveti cumva un tigru mic pe acasa. Alegand cuvinte utile din viata cotidiana ii dam copilului posibilitatea
de a achizitiona modalitatile prin care isi face cunoscute nevoile si dorintele.

AMUZANTE: Putem sa ne jucam de-a "insula pustie". Ne imaginam ca suntem naufragiati pe o insula
pustie, singuri impreuna cu copilul. Gandindu-ne la felul in care copilul comunica in prezent cu noi, sa ne
intrebam ce ar putea invata astfel incat viata de pe insula sa fie mai placuta.

Planificarea unei activitati placute

Sa incepem cu jocurile preferate.Noi stim ce ii place si ce ii reuseste copilului: sa "danseze" pe un fond

muzical, de exemplu, sa se uite pe carti sau sa mototoleasca hartii. Putem sa cream jocuri bazate pe ceea
ce copilului ii place si poate face.

Sa reluam jocurile care i-au placut deja

Nu suntem obligati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac povestile noi ii place
cateodata sa reasculte povestile preferate. Sa nu neglijam nici progresele achizitionate si nici interesele
manifestate in trecut: deseori copilului ii place sa reia activitati care i-au placut. Putem canta acelasi
cantec, sa ne uitam pe aceeasi carte, sa jucam acelasi joc de o gramada de ori: copilul va beneficia de
repetitie. Sentimentul de securitate pe care il castiga facand ceva familiar ii da increderea necesara sa
incerce ceva nou.

Sa incercam ceva nou

Putem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat niciodata. In general e preferabil sa
alegem un proiect pe care copilul il poate asimila usor si il poate reusi. Totusi, cateodata putem incerca
ceva putin peste nivelul lui obisnuit. Poate ca am supraestimat talentul lui! Cine stie, poate fi mai
amuzant decat credem!
Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor ajuta sa alegem activitatile
corespunzatoare copilului nostru.Sa ne amuzam si sa ne relaxam!Jocul obligatoriu nu mai este un joc.
Daca activitatea pe care i-o propunem copilului nu-i place, nu trebuie sa i-o impunem. Daca el nu se
amuza sa acceptam sa ia initiativa si sa schimbam jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din
spontaneitate.
E important sa prevedem activitati de rezerva.Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa
prevedem deci activitati de rezerva. De exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa
cum am prevazut, putem aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le gaseasca sau
putem construi un tren lung pe care sa-l impinga. Cu putina initiativa si imaginatie putem transforma un
moment frustrant pentru amandoi intr-un moment agreabil

10
Sa actionam: sa ne jucam "de-a 3 A"

Am fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care corespunde a ceea ce visam.
Am stabilit un plan de activitate care va favoriza aceste invataturi. Suntem gata sa trecem la ACTIUNE.
Pentru aceasta trebuie mai intii sa ADAPTAM activitatea si/sau comportamentul nostru ca sa partajam
jocul., sa ADAUGAM elementele de limbaj necesare invataturii si sa-i ACORDAM copilului nostru
posibilitatea de a lua initiativa. (cei 3A: a (ne) Adapta, a Adauga, a Acorda)
1. A ADAPTA:
Ne adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul:- fiind fata in fata- facind copilul sa simte ca-l
ascultam: prin imitatie, interpretare, comentarii, punind intrebari, reactionind fiecare la rindul lui.
2. A ADAUGA:
Adaugam limbaj si experiente:- imitand si adaugand elemente- interpretand- dezvoltand prin descriere,
explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor.
3. A ACORDA:
Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:- observand – pentru a cunoaste mai bine si a
intelege copilul- asteptand – pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima
interesele si sentimentele- ascultand – pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului.

Citeva sugestii de obiective de comunicare

1. Imitarea motrice fara jucarii:- umflatul obrajilor- atingerea piciorului, a degetelor- saritul in aer-
aratatul cu degetul- datul din cap- linsul buzelor- aplauzele- deschisul gurii- scosul limbii- aratatul
pumnului- cascatul (pusul miinii in fata gurii) - muscatul buzei inferioare- ridicatul bratului deasupra
capului - trimisul bezelelor- facutul cu mina pentru a zice "pa!" - atinsul podelei- acoperirea ochilor cu
mina
2. Imitarea motrice cu jucarii sau obiecte obisnuite- mingiiatul, hranitul unei papusi- pusul unei palarii pe
capul unei papusi sau pe capul propriu - cintatul la xilofon- apasatul unei jucarii care chitaie- aruncatul
unei mingii- sunatul unui clopotel
- datul paginilor unei carti- deschisul usii cu cheia- amestecatul cu o lingurita- desenatul cu creioane
colorate- deschisul, inchisul unei cutii, a unei posete, al unui sertar - aprinsul, stinsul luminii
- pusul pantofilor, al ochelarilor- intorsul mecanismului unei jucarii muzicale - pieptanatul- spalatul fetei-
periatul dintilor- bautul- pititul sub masa- mototolitul, ruptul hirtiei- stersul nasului
3. Tranzitia de la imitarea motrice la imitarea sunetelor.Ca sa ajutam copilul sa se concentreze asupra
imitarii sunetelor este adesea util sa asociem o actiune unui sunet:- "Cucu!" (descoperind ochii)- "M-m-
m-m-m" (frecindu-si stomacul)- "Asa de mare!" (ridicind bratele)- "Bum!" (o jucarie cade)- "Brrr!" (facind
limba sa vibreze)- "Pa!" (salutind cu mina)- "Bravo!" (apaudind)In cazul in care copilul nu imita sunetele
trase din limbaj, putem incerca cu imitarea altor sunete: - suflatul - unei luminari, unui fulg, a unor
baloane de sapun- pupatul cu zgomot- plinsul – imitind pe cineva care bizîie- stranutul sau tusitul

11
(exagerind mimica si sunetul)- strigate de animale: ciinele (ham-ham), pisica (miau), albina (bzzz!), vaca
(muuu!), oaia (behehe!), puiul (piu-piu-piu), rata (mac-mac)
4. Apoi vin primele cuvinte izolate:Alimente: mar, piine, carne, lapte, suc, supa, banana, prajitura, apa,
biscuite, bonboane, înghetata...Partile corpului: cap, mina, picior, ochi, par, nas, deget...Obiecte uzuale:
baie, pat, televizor, canapea, fotoliu, chiuveta, masa, scaun, camera, veioza, perete, perie, pieptan, pix,
hîrtie, ceasca, chei, sapun, lingurita, ochelari, ceas, perna, bani... Haine: sosete, pantaloni, rochie, fusta,
mantou, pantofi, palarie...Calificative: cald, rece, mai mult, al meu, mare, ud, frumos, gata, murdar,
curat, spart, dragut, aprins, stins...Lumea exterioara: arbore, floare, iarba, luna, soare, zapada, ploaie,
ciine, pisica, avion, masina, bicicleta, scoala, autobuz...
Persoane importante: mama, tata, numele animalelor familiare, numele prietenilor, al fratilor si al
surorilor, baiat, fata, bebe, numele copilului, bunicul, bunicaCuvinte uzuale: buna ziua, salut, pa, bine,
pardon, noapte buna, nu, da, destulNume exprimind sentimente: trist, multumit, suparat, fericit, gelos
Primele cuvinte de actiune: a (se) juca, a (se) peria, a dansa, a desena, a simti, a plinge, a asculta, a trage,
a (se) sterge, a deschide, a bate, a (se) opri, a prinde, a (se) aseza, a (se) culca, a veni, a (se) uita, a (se)
plimba, a fugi, a merge, a dormi, a sari, a bea, a minca, a cinta, a numara, a pastra, a avea, a cumpara, a
da, a pupa, a ascunde, a citi, a ajuta, a sparge, a varsa, a lovi, a gasi, a zbura, a atinge...
Cuvinte care indica locul: aici, acolo, sus, jos, în, afara, sub, pe...
5. Mai tirziu: expresii din doua cuvinte ExempleActiune + obiect:- lansatul mingii
- impinsul masinii - spalatul miinilor - deschisul usii- cititul cartii
- bautul apei- mincatul marului- pusul mesei- ajuta-ma
Nume sau pronume + actiune
-  masina merge
-  calul sare
-  papusa doarme
-  cubul cade
-  tu sus
-  eu scriu
-  fata fuge
-  tata merge
-  mama danseaza-Nume/actiune + loc - stat scaun - in cutie- pe masa- du-te
acolo - carte acolo - pe jos - vino aici - in pat Nume/actiune + calificativ
- minge mare- mai mult biscuite - sapun ud- ceai cald- masina mea- supa gata- nu nani- cartea
mama.

Cuvinte uzuale:- ce faci, multumesc, te rog, buna ziua

6. Si mai tarziu: expresii din 3-4 cuvinte.Expresii care acompaniaza pe altele: vreau/vad/ imi place – (eu)
arunc mingea, mama citeste cartea, ascult muzica, (sa) fac un desen, pup ursulet.
7. Stadiu avansatpronume +te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame
 alte expresii utile: eu singur, am terminat, unde este mingea?, merci, uite... intrebari: ce-i asta? ce
face baiatul? Unde e? unde merge fata? unde e mingea? de ce rade baiatul? de ce plinge fata?
 expresii negative: nu pot sa merg, nu vreau sa mananc

12
  existenta: Asta este cartea mea, Luca e baiat mare.
 pluralul: caini, pisici,
 preferinte: imi plac merele
 propozitii simple: uite vrabiile, mama face prajituri
Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor
Cum se dezvolta aptitudinile de joc
Copilul se obisnuieste putin cate putin cu alternativa randurilor: aceasta capacitate de alternanta evolueaza
progresiv. Pentru a mentine jocul agreabil pentru amandoi trebuie sa fim realisti privind capacitatile copilului
de a participa de o maniera interactiva.
Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea de a participa la joc.
1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la jocuri simple de genul "te prind",
"cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme).Atunci cand ii zambim copilului, cand vorbim sau ne jucam cu el, el
ne priveste, ne zambeste, da din picioruse sau gangureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa
se supere atunci cind punem capat jocului.
2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea sa continue jocul.
De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne ceara sa continuam. Daca nu
reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne faca sa intelegem ca doreste ca jocul sa continue!
3. Mai tarziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvant sau facand un gest in raport cu
jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am detinut inainte si poate lua singur
initiativa jocului. De exemplu, isi pune mina la ochi pentru a incepe jocul "cucu – bau!" sau isi agita bratele
pentru a canta un anumit cantecel (cu joc de maini - marionete) impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii
vine rindul la joc.
4. Si mai tarziu.Pana acum, copilul nu s-a putut concentra decat pe un singur lucru odata. Atentia lui e
monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el.Pe urma copilul va ajunge sa aiba
capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la persoana cu care se joaca. Aceasta este o etapa
importanta! Atunci cind copilul a invatat sa-si canalizeze atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai
mult in masura de achizitiona elementele de limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa
inteleaga si sa vorbeasca.Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si
util pentru copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. De fapt, cea mai grozava
jucarie suntem NOI.
Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a vorbi. Asa dam ocazia copilului
sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face, ceea ce-i procura o satisfactie si il incurajeaza sa-si continue
eforturile.

Adaugati limbaj la interactiune

Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, deja ati adaugat limbajul in conversatia dvs. cu
copilul.In acest capitol vom invata cum sa adaugam cuvinte astfel incit sa ajutam copilul sa inteleaga mai bine
13
lumea inconjratoare si sa se exprime. Veti invata de asemenea cum sa va stabiliti obiective de comunicare
pentru a va ajuta copilul sa treaca la urmatorul stadiu de comunicare.
Mai intai este experienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele.Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va
folosi primele cuvinte sau semne. Dar pina la asta sunt multi pasi de facut. La inceput, copilul invata prin
experientele pe care le traieste: ce vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase. In timpul acestor experiente va
aude rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si dea seama ce inseamna. In curind va arata catre nas cind il
intrebati “Unde e nasul?” si va putea executa instructiuni simple ca “Adu cartea”. Acesta este inceputul
intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj!Pe masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar
putea fi gata sa si rosteasca citeva. Poate imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca
singur. S-ar putea sa nu le pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi cuvinte. Veti sti insa ce
inseamna pentru ca le va folosi la fel de fiecare data.
Invatarea limbajului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descurajant in cazul in care copilul nu
foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare. Copilul ar putea avea nevoie sa auda cuvintele in
mod repetat, de multe ori, pina sa incerce sa le spuna. Daca nu rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie
pregatit sau sa nu poata inca sa le rosteasca. Dar chiar daca nu rosteste cuvinte, totusi invata ce inseamna
acestea si asta e un pas important in drumul catre folosirea limbajului articulat.

Folositi limbajul in orice ocazie

Nu asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai degraba profitati de timpul pe care
deja il petreceti impreuna si integrati invatarea limbajului in rutina si activitatile zilnice pentru a transforma
orice moment cu copilul in timp pentru comunicare.
Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumeaCopiii au multe de invatat despre lume si
invata mult prin intermediul limbajului. La inceput, copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte
a intelegerii sensului cuvintelor este si intelegerea modului in care un cuvint poate avea mai multe intelesuri.
De ex. cuvintul “sticla” descrie tipuri de containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa
invete multe lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune: ce se va intimpla in viitor, de ce oamenii fac lururile pe
care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele.Din momentul in care copilul dvs. atinge stadiul
de Comunicator, va invata toate acestea din interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cand
folositi limbajul introduceti copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a ideilor. S-ar putea sa nu
inteleaga tot intelesul cuvintelor, dar asta este ok. Cu ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le
inteleaga si in timp sa le foloseasca singur.Verificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla
copilul dvs. dpdv al intelegerii si exprimarii. Daca intelegerea este la un stadiu mai avansat, atunci daca tineti
minte acest lucru va va ajuta sa folositi limbajul in moduri care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii de
comunicare a copilului.
Stadiul de intelegere: “Comunicatorul” sau “Copilul care foloseste primele cuvinte”. Pentru copilul aflat
in aceste stadii ale intelegerii majoritatea limbajului pe care trebuie sa-l folositi se va referi la actiuni care se
intimpla in acel moment. Veti vorbi despre cainele care face “ham-ham” in acel moment, copiii care se joaca
afara cu mingea, luminile care se sting si aprind – lucruri pe care copilul le vede si le aude. In acelasi timp ei au

14
nevoie sa va auda vorbind si despre lucruri care nu se intimpla in acel moment. Folositi pentru asta propozitii
scurte, simple. De exemplu cind pregatitit copilul pentru baie ii puteti spune “o sa faci baie”. Dupa ce a plecat
bunica ii puteti spune copilului “bunica a plecat. Bunica ne-a spus pa-pa”. Copilul ar putea sa nu inteleaga tot ce
ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla.
Stadiul de intelegere: “Combinatorul” Pe masura ce copilul capata cunostiinte si intelege notiuni de viitor
sau trecut, incepe sa inteleaga propozitii de genul “maine vei merge la ziua de nastere a lui Katie” sau “l-am
vazut in parc pe Jesse”. In acest stadiu, propozitiile dvs vor deveni mai lungi. Se pot adauga informatii si idei
care incurajeaza copilul sa-si imagineze, sa vorbeasca despre ceea ce simte si sa rezolve probleme. Folositi
limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime.
Modul in care folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime singur depinde de stadiul de
comunicare in care se afla.
Vorbiti cu un copil in stadiul de “Descoperitor” ca si cum ar putea vorbi cu dvsAtunci cind folositi limbajul cu un
Descoperitor, vorbiti-i ca si cum si el va poate raspunde. Mai intii OAA (observam, asteptam si ascultam)
ca sa vedem ce anume ii capteaza atentia. Priviti apoi in ochii copilului si vorbiti-i despre acel lucru. Fiti
entuziast si animat, folositi multe sunete amuzante si gesturi. Daca va pomeniti repetind acelasi lucru de mai
multe ori, continuati; aceasta face parte din modul de a vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de comunicare si
in acest mod ii atrageti atentia. Daca copilul este linistit si nu interactioneaza usor, nu deveniti si dvs. linistit. Cu
cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu atit va descoperi mai mult si va si folosi mai mult.
Ajutati copii aflati in stadiile de “Comunicator”, “La primele cuvinte” sau “Combinator” sa se exprimePentru
copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strategii atunci cind folositi limbajul pentru a-i ajuta sa se
exprime singuri: - oferiti copilului un cuvint- folositi o varietate de cuvinte- dezvoltati mesajul oferit de copil
Oferiti copilului un cuvint (sau un semn, sau o fotografie) Atunci cind copilul comunica cu dvs, lasati-l sa
ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint (sau citeva cuvinte). Raspunsul dvs. trebuie sa fie scurt – unul,
doua sau trei cuvinte. Facand acest lucru aratati ca sunteti interesat si ca il intelegeti. Cateva din cuvintele
oferite pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le intelege dar nu le poate rosti inca. In timpul unei
interactiuni, incercati sa repetati un cuvint cam de 5 ori astfel incat copilul si-l poate aminti si eventual repeta.
Incercati sa folositi cuvinte care descriu ceea ce se intimpla in acel moment.Indiferent daca e vorba de o
incercare a copilului de a comunica direct sau daca face ceva singur in acel moment, incercati sa-i oferiti un
cuvint sau doua. Daca se joaca sau participa la ceva si nu comunica direct cu dvs, oferiti-i citeva cuvinte care
descriu ceea ce face, la ce se uita sau ce asculta. Faceti in asa fel incit ceea ce descrieti sa se potriveasca cu ceea
ce se intimpla in acel moment. In acest fel e mai usor pentru copil sa inteleaga un cuvint nou. De ex. daca il
vedeti ca se uita la ochelarii cuiva spuneti “ochelari” imediat, astfel poate conecta noul cuvint cu ceea ce vede.
Folositi acelasi cuvant pentru acelasi lucru de fiecare dataAtunci cand folositi cuvintele, fiti atent sa folositi
mereu acelasi cuvant pentru un lucru. De ex daca va referiti la o pisica ca “pisica”, nu schimbati acest cuvint in
“pisoi”, “pisoiasi”. Va fi mult mai greu pentru copil sa inteleaga aceste cuvinte.
Folositi cuvinte specifice.Faceti un efort si folositi cuvinte specifice mai degraba decat cuvinte precum
“aia”, “acolo”, “acela” care nu ajuta copilul sa invete cuvinte noi. Incercati sa folositi cuvinte specifice pentru
ceea ce vreti sa invete copilul si repetati-le. De ex daca ii oferiti o lingurita sa o puna pe masa, in loc sa-i spuneti

15
“uite o lingurita. Pune-o pe masa” spuneti cuvintul “lingurita” de fiecare data “uite o lingurita. Pune lingurita pe
masa”.
Folositi cuvinte variateAtunci cand va ajutati copilul sa se exprime, e natural sa numiti obiectele – ca de
ex “caine”, “carte”, “biscuite”. Dar copilul dvs are nevoie sa invete mult mai multe cuvinte. Aruncati o privire la
toate cuvintele pe care le puteti folosi atunci cind ii vorbiti copilului aratindu-i o jucarie de plus:
Denumiri: ursulet, urs
Cuvinte descriptive: moale, mare
Cuvinte care descriu actiuni: doarme, mananca, imbratiseaza-l
Cuvinte care descriu sentimente: fericit, trist, obosit
Cuvinte locative: sus, jos, sub
Cuvinte sociale: somn-usor, pa-pa
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mameiIntrebari: ce, unde

Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?

Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes – cuvinte pe care le intelege
care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le poate rosti. Ganditi-va la cuvintele pe care copilul ar
dori sa le spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul “olita” dar poate copilului nu-i pasa despre acest
cuvint. Poate mai degraba ar vrea sa rosteasca “catelus” sau “inghetata” pentru ca acestea sunt cuvinte care il
intereseaza. In momentul cind copilul incepe sa foloseasca in jur de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine
cuvintele in propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai tarziu.
Cuvintele care descriu actiuni ca de ex “impinge”, “sare” sau “doarme” sunt foarte importante pentru ca se
combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple.
Extindeti mesajul copilului.Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste
doar un cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta imitind cuvintele pe care le spune si
adaugind unul sau mai multe. Chiar daca intelege propozitii mai lungi, pastrati propozitiile dvs doar cu unul sau
doua cuvinte mai lungi ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si dezvolte abilitatea de a se exprima singur.
Folositi accente diferite cind vorbiti.Procesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana
putin cu un joc “de-a prinsa”. Faceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda mingea. Folositi o minge mai mare si
mai moale. Ii atrageti atentia. Apoi rostogoliti usor mingea catre el sau i-o dati. Nu v-ati gindi sa o aruncati cu
putere catre el...!Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar ce
spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adaugati il ajuta pe copil sa le inteleaga si in timp,
sa le foloseasca.
Nu va grabiti Aratati.
Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa informatie deodata.
Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-si aminteasca cuvintele pe care le-ati
folosit.
Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate). De ex in propozitia
“aceste ceai e foarte fierbinte” cele mai importante cuvinte sunt “ceai” si “fierbinte”. Accentuind aceste

16
cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete. Pentru a accentua cuvintele folositi o
voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin mai tare sau schimbati tonul vocii.
Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea ce spuneti. De
asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. Unele cuvinte ca de ex “deschis” pot fi
intinse si rostite mult mai lent “des-s-s-chis”. Puteti de asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte.
Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul cuvint. Ajutoarele
vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind intelegeti modurile diferite de a le
folosi, puteti decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale:
1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre care vorbiti, 2. adaugind actiuni, gesturi sau semne linga
cuvinte si 3. folosind imagini ale lucrurilor despre care vorbiti.
1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. Daca dvs vorbiti, atunci il
ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesaj, aratati catre obiectul despre care vorbeste.
Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii “aratati” copilului ceea ce spuneti. De ex
puteti scutura din cap cind spuneti “nu”, puteti sa va ridicati miinile in sus cind ii spuneti “vrei sus?” sau sa
fluturati mina cind ii spuneti “pa,pa”. Aceasta va ajuta copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de
asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti atunci cind obiectele
reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai usor de inteles decit altele. In cazul in care copilul este inca
in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane
cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din cartile lui favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l
ajuta sa faca legatura. Folositi imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa
vedeti ce stie.
Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cat copilul le aude mai des, cu atat mai
usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va incerca sa le spuna si el. Repetati
cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou.
Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte cuvinte ca de exemplu: “dam soseta jos”, dam
pantalonii jos”, “dam pantofii jos”. Repetati cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul,
poate inca nu este gata.
Adaugati limbajul in doua moduri.Pina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul: pentru a ajuta
copilul sa inteleaga lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In viata reala, deseori veti
combina aceste 2 moduri.
Copiii care invata mai multe limbi.In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc
o limba acasa si o alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o limba, va intrebati
probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. Este foarte important pentru un copil mic sa invete prima
limba bine intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are deja un fundament solid. Alegerea limbii va
depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul dvs de limba materna si fluenta dvs in cea de-a doua limba.
Daca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si alegeti una din cele 2 abordari de mai jos:- o

17
persoana, o limba – in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi copilului si in ce limba si pastrati acest
obicei.
De ex ii puteti vorbi copilului in engleza (lb. Materna) tot timpul, iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta
limba. Daca decideti asta, nu amestecati limbile. Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci cind
comunica cu o persoana cunoscuta. Daca aude aceeasi persoana schimbind limbile intre ele, acesta va fi
confuzat.- o locatie, o limba – in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in alta locatie. De ex
puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la gradinita.
Puteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa vorbiti copilului, mai ales daca are
intirzieri in vorbire. Oricum, retineti – copilul va invata cel mai bine atunci cand comunicarea cu el se face in
limba in care DVS va simtiti cel mai comfortabil.
Alegerea obiectivelor de comunicare
Sa ajutati copilul sa faca mai multe inseamna sa-l ajutati sa:
- imite sau sa foloseasca mai multe sunete
- imite sau sa foloseasca mai multe gesturi
- imite sau sa foloseasca mai multe cuvinte singulare precum si o mai mare varietate de cuvinte (ca de exemplu
cuvinte care descriu actiuni)
- sa foloseasca mai multe propozitii formate din 2 sau 3 cuvinte.

Sa ajutati copilul sa faca un pas in directia promovarii la un stadiu superior de comunicare inseamna sa-l ajutati
sa:- transforme o actiune intr-un gest- transforme un cuvint pe care-l intelege (dar nu-l spune) intr-un gest sau
cuvint pe care incearca sa-l imite - transfore o actiune sau gest intr-un cuvint pe care incearca sa-l imite -
transforme un cuvint singular intr-o propozitie de 2 sau 3 cuvinte- transforme o propozitie de 2 cuvinte intr-una
de 3
Cind puteti spune despre copilul dvs. ca are in vocabular un cuvint?Mai intai copilul va imita cuvantul,
spunandu-l doar cind va aude rostindu-l. Imitatia lui poate sa nu semene cu cuvintul, dar in mintea lui, el spune
respectivul cuvant. Unii copii trec prin acest stadiu o perioada indelungata de timp. Pina la urma copilul va
spune cuvintul de unul singur. Puteti spune ca are acel cuvint in vocabular atunci cind il spune de cel putin 3 ori
in 3 situatii diferite fara sa-l auda in prealabil.
Atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., ganditi-va ca ele trebuie sa fie folositoare,
specifice si realiste.Folositoare – obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind ii vine randul in
conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa ceara ceva si sa exprime ceea ce vrea sa spuna cu
adevarat. Alegeti obiective avind in minte ceea ce copilul ar dori exprime, mai degraba decit ce va ginditi dvs ca
ar vrea sa spuna.
Specifice – obiectivele de comunicare ar trebui sa fie indeajuns de specifice pentru ca dvs sa stiti cind ele au
fost atinse. Un ex de obiectiv specific este “Copilul meu va incerca sa spuna “deschis” atunci cind imi cere sa
deschid apa de la robinet”.
Realiste – Aleget obiective care sunt realiste, bazindu-va pe stadiul de comunicare al copilului si pe abilitatile
acestuia. Nu asteptati multe in scurt timp. Copilul dvs nu va putea sa avanseze de la folosirea gesturilor la

18
rostirea cuvintelor de unul singur. La inceput probabil va imita pentru o perioada mai lunga de timp.
Alegeti obiective de comunicare care sunt “in zona” Obiectivele de comunicare care sunt “in zona” se bazeaza
pe faptul ca copilul este gata, cu ajutorul dvs, sa faca sau sa spuna atunci cind ii vine randul. De ex daca copilul
dvs spune doar citeva cuvinte, este nerealist sa asteptati de la el sa le combine ca sa faca propozitii. Totusi,
copilul ar putea sa invete citeva cuvinte noi. Ajutati copilul sa comunice prin alegerea unor obiective care se pot
atinge usor – nu foarte usoare, dar nici foarte dificil de atins. Pentru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul
acestui capitol. Daca este posibil, urmati si sfatul unui logoped.
Exemplul 1: Transformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul incearca sa-l imite. Robert este
in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. El comunica printr-o combinatie de privire,
actiune, gesturi si cateva sunete. Totusi, de obicei isi exprima cererile folosind actiuni si gesturi. De exemplu,
cind este pe leagan si doreste ca tatal sau sa impinga leaganul, se leaga el inainte si inapoi. Tatal l-a auzit recent
folosind sunete care sunt de fapt primele sale incercari de a rosti cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel
incit el considera ca Robert poate invata sa imite un cuvint, chiar daca este vorba doar de un singur sunet.
Obiectiv: “Dupa ce tatal spune “utza”, Robert va imita la rindul sau cuvintul (sau va rosti un sunet care sa
exprime acest lucru) pentru a cere impingerea leaganului”.
Obiectivul este folositor: Lui Robert ii place sa se dea in leagan, astfel incit va dori sa-si exprime dorinta pentru
aceasta actiune.Obiectivul este specific: Tatal lui Robert va sti cind copilul va atinge acest obiectiv.Obiectivul
este realist: Robert foloseste sunete ca “buu” pentru “Bau”. De aceea acest obiectiv este in “zona” de atingere
pentru Robert.
Pentru a-l ajuta pe Robert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele lucruri:- incepe prin a-l
pune pe Robert in leagan si spunind “unu, doi, trei...” apoi il asteapta pe Robert sa ceara impingerea leaganului.
Robert face ceea ce face intotdeauna - se leagana inainte si inapoi. Dar de data asta tatal nu impinge leaganul.
Spune “utza!” imediat ce Robert incepe sa se legene inainte si inapoi. Robert repeta actiunea si tatal spune
“utza!” din nou, asigurindu-se ca spune asta atunci cind Robert se leagana. Pentru ca acesta sa realizeze sa
acest cuvint este un alt mod de a cere impingerea leaganului.- Tatal asteapta si il invita pe Robert sa incerce sa
spuna cuvintul “utza” aplecindu-se catre el si afisand o mana de asteptare pe fata – zambind, ochii mari
deschisi si sprincenele ridicate.- Tatal repeta “Utza!” cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou.
De aceasta data Robert primeste mesajul si spune “Uu”. Tatal spune “utza” si imediat impinge leaganul – dar nu
foarte tare, astfel incat se va opri in curand si o pot lua de la capat!- Tatal repeta secventa de mai multe ori.
Intotdeauna spune “utza” atunci cind Robert se leagana pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind
“utza” trimite acelasi mesaj ca si gestul leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu mai functioneaza.
Va astepta ca tatal sa spuna “utza” si apoi va imita cuvintul spunind “uu”- Dupa ce Robert va imita “utza” de
foarte multe ori, tatal va spune “unu, doi, trei...” si apoi va astepta sa vada daca Robert poate rosti “uu” in loc
de “utza” fara a-si auzi tatal rostind cuvintul. Dar acest proces este unul de durata.
Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Robert nu incearca sa spuna “utza” pentru a cere
impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai multe indicii. Ar putea sa scuture usor leaganul si sa repete
“unu, doi, trei...” si “utza”. In timp ce tatal ar trebui sa stea fata-in-fata cu Robert, ar putea fi nevoie sa se
aporpie si mai mult pentru a fi sigur ca Robert il poate vedea usor. Daca, chiar oferindu-i mai multe indicii,

19
Robert nu face o miscare in acest sens, tatal ar trebui sa repete rutina si sa mai incerce dupa un timp. Robert ar
putea avea nevoie sa experimenteze mai mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca expresia “unu, doi,
trei...” este de fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne “utza”.
Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste varietatea cuvintelor) Sofia este un
copil aflat in stadiul “Primelor cuvinte” si foloseste cuvinte singulare si multe gesturi. Spune cuvinte ca “baba”
pentru biberon, “sus”, “caine”, “mama” si “tata” dar foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni.
Obiectiv: “Sofia va folosi cuvintul “deschide” cind ii va cere mamei sa deschida sticluta cu lichid de facut
baloane, o cutie de jucarii, usa, etc”Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le
deschida, asa ca mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint.Obiectivul este specific: Mama va sti cind
Sofia a atins obiectivul. Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care
descriu actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins
Pentru a o ajuta sa atinga obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi:- se gindeste la toate situatiile in care Sofia
o roaga sa deschida ceva si decide sa foloseasca aceste oportunitati pentru a o ajuta pe Sofia sa invete sa spuna
cuvintul “deschide”- de fiecare data cind Sofia o roaga sa-i deschida ceva intinzindu-i obiectul, sau atingindu-l
sau intinzindu-i-l, mama are grija sa se coboare la nivelul Sofiei astfel incit sa fie fata in fata si ii spune “des-s-s-
chi-de” de citeva ori, fara sa se grabeasca si cu voce mai tare (evidentiind cuvintul)- apoi asteapta, cu o
atitudine expectativa pe fata. Ea tine sticla, geanta sau cutia pe care Sofia o doreste deschisa, dar nu face
actiunea.- repeta cuvintul “deschis” o data sau de doua ori daca Sofia apuca geanta sau trage de usa- imediat
ce Sofia incearca sa rosteasca cuvintul chiar daca spune doar parti din el, mama spune “deschide” si deschide
geanta, usa, sticla.
Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori, atunci ea rosteste cuvintul si
apoi deschide usa (geanta, cutia).Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca
ceea ce a invatat. Atunci cand sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca astept la rindul lui sa
aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind sunteti siguri ca poate, de exemplu asteptati
putin mai mult incurajindu-l cu o privire si un zimbet care ii spune ca dvs stiti ca poate sa-l rosteasca. Spuneti
dvs cuvintul si asteptati din nou. Atunci cind il rosteste, impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i imediat.
Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce asteptati dvs, incercati din nou cu alta ocazie. Amintiti-va: comunicarea
trebuie sa fie intotdeauna o experienta fericita atit pentru parinte cit si pentru copil!
Idei pentru alegerea obiectivelorLista de mai jos va poate ajuta atunci cind alegeti obiectivele de comunicare
pentru copilul dvs. Atunci cind selectati cuvintele pentru a ajuta copilul sa comunice alegeti intotdeauna
cuvinte care il vor ajuta sa comunice despre ce e important pentru el si are sens pentru el.
1. Cuvinte singulare:
Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele copilului, tata, bunica,
bunicul, mama, numele animalelor de companie
Mancare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte, apa
Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica
Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta
Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV

20
Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan
Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta
Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion
Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau
Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara, cade, loveste, pupa, deschide,
toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila
Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult, frumos, pe, dragut,
adormit, umflat, ud
Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara
Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit
Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra
Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui
Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum
2. Propozitii de doua cuvinte:
“mai” + actiune sau obiect: mai sari, mai povesteste“vreau” sau “am nevoie” + persoana, obiect sau actiune:
vreau suc, vreau ursuletul, vreau sus “nu” + obiect, persoana sau actiune: nu dorm, nu beau, nu maninc
Cuvinte descriptive + obiecte/persoane: minge mare, pantaloni murdari, ceai fierbinte
Cuvinte care exprima apartenenta: bebe doarme/nani, mami pupa, catelul latra
Actiune + obiecte sau persoane: arunca mingea, deschide usa, pupa bebe
Obiecte sau persoane + cuvinte care descriu o locatie: pe cap, in pat, sub masaActiune + cuvinte care descriu o
locatie: deschide aici, iesi afaraIntrebare + obiect/persoana: unde e pasarea?, ce e asta?
3. Propozitii de 3 cuvinte
Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea
Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa
Persoana+actiune+descriptive: vreau camion mare, masina merge repede

Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul
le acorda cel mai mare interes – cuvinte pe care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca
nu le poate rosti. Ginditi-va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete
cuvintul “olita” dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint. Poate mai degraba ar vrea sa rosteasca
“catelus” sau “inghetata” pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. In momentul cand copilul incepe sa
foloseasca in jur de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine cuvintele in propozitii de un cuvint sau doua.
Atunci cand adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex
“impinge”, “sare” sau “doarme” sunt foarte importante pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face
propozitii simple.
Extindeti mesajul copilului
Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste doar un cuvint sau mai

21
multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta imitind cuvintele pe care le spune si adaugind unul sau mai
multe. Chiar daca intelege propozitii mai lungi, pastrati propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lungi
ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si dezvolte abilitatea de a se exprima singur.
prof. psihopedagog Stoi Artemis

22