http://www.slideshare.

net/danieladiaconu796/stresul-organizational-corneliu-sofronie

http://centru.cempres.ro/femeia%20si%20antreprenoriatul/index.php/component/k2/item/37-stresulsi-afacerile-stresul-organizational

Stresul organizational
Stresul afecteaza sanatatea si siguranta indivizilor, dar si sanatatea organizatiilor, a afacerilor si a economiilor nationale. Stresul la locul de munca, denumit si stres ocupational sau profesional, poate afecta pe oricine si la orice nivel. El apare indiferent de domeniul de activitate si de marimea organizatiei.

Organizatia Internationala a Muncii estimeaza faptul ca stresul ocupational provoaca o pierdere echivalenta cu 10% din Produsul Intern Brut al unei tari. Stresul Ocupational este implicat in principalele cauze de deces: afectiuni cardiovasculare, cancer, afectiuni ale plamnilor, accidente, ciroza si sinucideri. Comportamentul nesanatos al angajatilor provocat de incapacitatea acestora de a coopera cu situatiile stresante este cauza a 80% din decese la locul de munca. Japonezii au si un termen special, care desemneaza decesul din cauza stresului ocupational KARAOSCHI. Modul de reactie in starea de stres este diferentiat pe sexe. Astfel, femeia poate deveni pasiva, dezorientata, marcata de un puternic sentiment de vinovatie, manifestnd tendinta de subapreciere si retragere. Raspunsul la stres al barbatului este diferit, acesta reactionnd prin agresivitate, nervozitate, desconsiderarea normelor si valorilor sociale, manifestnd tendinta evidenta de defulare si de a se descarca nervos. Femeile sunt cu 50% mai expuse la stresul ocupational dect barbatii.

Pe glob, lucrurile stau usor diferit in SUA fata de Europa.

SUA In prezent, stresul la locul de munca este sursa principala de stres a americanului. Stresul ocupational provoaca anual pierderi de 200-300 md$ economiei americane, prin absenteism, accidente, schimbarea angajatilor, cheltuieli medicale, cheltuieli legale, compensatii si asigurari medicale pentru angajati, scaderea productivitatii, pierderi ce depasesc profitul net total al primelor 500 corporatii din SUA. Stresul sta la originea a 60-80% din accidentele de munca(inclusiv catastrofe ecologice ca Exxon Valdez si Three Mile Island). Stresul provoaca 40% din cheltuielile cu schimbarea personalului (de ex.firma Xerox apreciaza la 1,5 mil $ inlocuirea unui manager executiv si la 2000-13000 $ inlocuirea unui angajat ). Stresul genereaza 70% din vizitele la medicul de familie.

EUROPA Nici Europa nu sta mai bine la capitolul stres. Aproape 1 din 4 muncitori este afectat de stres, iar studiile recente demonstreaza ca 60% din zilele de lucru pierdute se datoreaza stresului.Acest lucru duce la costuri uriase , traduse atat in suferinta umana cat si in scaderea performantei economice. Stresul este a doua cauza de imbolnaviri legate de munca,dupa afectiunile sistemului musculo-scheletal, afectand 22% din muncitorii UE, conform unui studiu din 2005. Schimbarile de pe piata muncii, pretentiile mai mari ale angajatorilor, nevoia mai mare de flexibilitate in termeni de pregatire si abilitati, insecuritatea locurilor de munca si cresterea incarcaturii de munca toate acestea pun o mare presiune pe angajati si le afecteaza balanta munca-viata personala. Stresul a cauzat pierderi economice de peste 20 bilioane euro statelor memebre UE, conform unui studiu din 2002. Un studiu din Marea Britanie din 1996 arata ca stresul constituie principalul factor de risc pentru 70% din firme, fiind cu atat mai mare cu cat numarul de angajati este mai mic.

ROMANIA are cea mai ridicata valoare europeana in ceea ce priveste numarul persoanelor afectate de stres ( 52% fata de media europeana de 33% ), conform studiului realizat de Readers Digest pe 15 tari europene, iar problemele de sanatate cauzate de stress ( HTA, probleme de somn, depresie, obezitate, fumat, alcoholism, cholesterol crescut ) au o incidenta in continua crestere in tara noastra.

Stresul la locul de munca este din cauza: 1. coninutului muncii 2. condiiilor locului de munca 3. condiiilor contractului de munca 4. relaiilor de munca Cauzele cele mai frecvente de stres organizational - dispozitii si ordine inaplicabile genereaza stres prin discrepanta dintre amenintarea cu eventuale sanctiuni si realitatea situatiei care nu permite aplicarea ordinului: a explica superiorului situatia inadecvata poate fi considerat ca o acuzatie de incompetenta sau informare insuficienta - presiunea termenelor sau discordanta intre obligatia de a rezolva sarcini complexe si timpul scurt alocat lor - motivatia nesatisfacatoare reflecta conflictul intre asteptarile individului si aprecierea lui de catre ceilalti - lipsa aptitudinilor si / sau a pregatirii necesare postului situatie ce apare in conditiile in care selectia si promovarea personalului se face dupa alte criterii decat cele legate de competenta profesionala - aspiratia spre functii superioare a unor persoane ale caror dorinte , nevoi ,aspiratii depasesc puterea sau veniturile oferite de postul detinut - tensiunile familiale prin conflictul dintre timpul si interesul acordate slujbei in detrimentul familiei - deficiente in proiectarea postului: obiective neclare sau neprecizate, sarcini nedelimitate, sarcini de lucru repetitive si monotone, riscuri semnificative de accidentare si/sau imbolnavire la locul de munca, nivel ridicat de zgomot sau alte noxe ( chimice, de exemplu )

- sistem informational ineficient, ce ofera informatii nerelevante, insuficiente, incomplete - organizare informala puternica ce pune in circulatie informatii neoficiale aflate in dezacord evident cu informatiile furnizate pe cai oficiale - program de lucru inflexibil, ore suplimentare in exces sau neplanificate, aparitia imprevizibila a unor suprasarcini - relatii nesatisfacatoare la locul de munca: izolare, lipsa de comunicare cu colegii sau superiorii, conflicte interpersonale - lipsa controlului asupra propriei munci, slaba participare la luarea deciziilor - lipsa sprijinului din partea colegilor ingreuneaza rezolvarea problmelor - responsabilitati crescute, aditionale

Cauze de stres pentru manageri /angajatori - solicitari complexe, de o mare diversitate ,frecvent cu caracter de noutate si urgenta - responsabilitati mari si presiune de a concilia interesele organizatiei in ansamblu, cu cele ale diferitelor categorii de angajati ;de cele mai multe ori trebuie sacrificate unele interese in favoarea altora, fapt ce genereaza stres puternic - timp redus de luarea deciziilor importante pentru viitorul organizatiei; - constientizarea efectelor unei decizii insuficient elaborate - stilul managerial neadecvat activitatii sau grupului condus - centralizarea excesiva a autoritatii , prin conflict intre dorinta de a controla cat mai multe activitati si resursele limitate de timp si energie - slaba pregatire a subordonatilor genereaza conflict intre dorinta de realizare a obiectivelor organizatiei si lipsa de autoritate in selectia / concedierea angajatilor - program de lucru prelungit, fortat de termenele tot mai scurte, schimbarea prioritatilor sau strategiilor, folosirea de tehnici si metode uzate moral

Cauze de stres pentru salariati - program de lucru inflexibil ce duce la conflict serviciufamilie - slujba prea grea sau prea usoara, monotona - finantare nesigura - lipsa proceduri suport si supervizare

- conditii proaste de munca ( zgomot, ilumunare, mizerie, caldura/ frig excesive, etc. ) - lipsa persepctivei de avansare sau schimbare semnificativa - obiective neclare, resurse insuficiente sau inadecvate, cerinte conflictuale - incompatibilitatea cu tipul de management practicat ,prin conflict intre dorinta de a-si mentine postul si tendinta de a riposta la atitudini si comportamente percepute ca inadecvate - delegarea in exces de catre sefi spre subordonati - nesiguranta locului de munca - incertitudine in evolutia carierei - lipsa controlului asupra ritmului muncii ,aparitia imprevizibila a unor suprasarcini la locul de munca sau din contra , sub-incarcarea. - lipsa de competenta / pregatire slaba, insuficenta - relatii nesatisfacatoare cu superiorii, subordonatii, colegii, beneficiarii, membri altor organizatii

Efecte ale stresului la nivel organizational Dupa cum am mai precizat, efectele negative ale stresului nu se manifesta numai la nivelul indivizilor, ci si la nivel ul organizatiilor si chiar al economiei nationale si mondiale.

Dezechilibrul dintre cerintele muncii si resursele, capacitatea si nevoile angajatilor duce la disfunctionalitati ale organizatiei, ce pot fi caracterizate prin : - cresterea numarului de imbolnaviri si concedii medicale - rata ridicata a absenteismului - scaderea productivitatii - incapacitatea de atingere a obiectivelor propuse - cresterea ratei de accidentare si a celei de eroare - cresterea numarului de conflicte intre angajati - rata mare de fluctuatie a personalului - cresterea costurilor generale ale organizatiei - scaderea profitului

Aceste efecte se constituie in adevarati indicatori de stres la nivel organizational, foarte utili deoarece, de cele mai multe ori, angajatii nu se plang, temandu-se pentru locul lor de munca. Lipsa semnelor evidente nu este un motiv bun pentru a neglija indoielile privitoare la stresul la locul de munca sau minimizarea importantei unui program de preventie a stresului.

http://www.wall-street.ro/articol/Careers/118001/stresul-ocupational-cauze-combatere.html

Stresul ocupational: Totul despre cauze, efecte si mijloace de combatere

Stresul, ca si concept, a fost introdus pentru prima data de Hans Seyle in anii 50 si a fost definit ca o reactie biologica si generala a organismului la o agresiune. Stresul se poate materializa in efecte la nivel mental, fizic sau emotional. Stresul ocupational apare in momentul producerii unei discrepante intre cererile mediului sau locului de munca si abilitatea individului de a le indeplini sau de a le mentine sub control. Conform unui studiu realizat de Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca, in Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale. Tot Seyle a fost cel care a introdus termenii de eustres si distres: ambii sunt subsemnati conceptului, dar se diferentiaza intre ei. Ne referim la distres atunci cand solicitarea mediului asupra individului devine critica, in timp ce eustresul este nivelul optim de stres care poate motiva si creste performanta individului. Cea mai moderna teorie, in ceea ce priveste stresul, este cea tranzactionala. Aceasta priveste relatia dintre individ si mediu ca fiind una bidirectionala si dinamica. Astfel, stresul este manifestarea rezultatului relatiei dintre cele doua variabile atunci cand prima este depasita de cerintele celei din urma.

Stresul cauze si efecte

Stresul in sine nu este o boala, dar poate conduce la aparitia unor leziuni de sanatate mentala si fizica. Iata cateva din cele mai prezente cauze ale stresului: supraincarcarea cu sarcini la locul de munca ce poate duce la sentimente de frustrare, oboseala, sau presiune negativa prea putine sarcini la locul de munca, angajatul se poate simti subapreciat lipsa controlului asupra activitatilor intreprinse deadline-uri nerealiste

 lipsa comunicarii interpersonale activitati ce depasesc abilitatile sau experienta angajatilor lipsa unui management eficient mediu de lucru nesanatos (temperatura neadecvata, zgomote, lumini deranjante etc) conflictele intre angajati Adiacent, indivizii confruntati cu stresul la locul de munca pot fi usor recognoscibili prin observarea efectelor stresului asupra lor. Printre acestea amintim oboseala si iritabilitatea, reducerea productivitatii muncii, lipsa sau scaderea capacitatii de concentrare, stari de rau la nivel fizic (greata, dureri de cap), management al timpului deficitar, anxietate.
PUBLICITATE

Citeste si:

Metode de coping
Copingul este procesul prin care individul gestioneaza si tine sub control solicitarile mediului percepute ca stres. Diferenta dintre un mecanism defensiv si unul de coping tine de intentionalitate si constientizare, astfel, cele defensive sunt prin definitie inconstiente, in timp ce copingul este intentionat si constient. In functie de situatie, iata cateva sugestii pentru combaterea stresul si tinerea sa sub control: - la nivel managerial stresul poate fi controlat: printr-o comunicare eficienta cu angajatii printr-un management optim al timpului prin imbunatatirea calitatilor de leadership - la nivel individual: eliminarea stresului inutil ( constientizarea propriilor limite pentru a nu se ajunge la situatii coplesitoare, acceptarea faptului ca nu toate lucrurile pot fi controlate, prioretizarea activitatilor) schimbarea situatiei (daca nu poti evita o situatie stresanta, incearca sa o schimbi pentru a nu mai avea de a face cu ea pe viitor) adaptarea la stresor - daca nu poti schimba situatia, schimba-te pe tine ( priveste problema din alte unghiuri si incearca sa gasesti partile pozitive, priveste imaginea de ansamblu si verifica daca este cazul sa te stresezi atat de mult, reajusteaza-ti standardele) adoptarea unui stil de viata sanatos, prin exercitii regulate, o dieta sanatoasa, reducerea cantitatii de cofeina si zahar si un program de somn adecvat timp rezervat pentru relaxare Poate parea ca nu putem face nimic in fata stresului, ca orice am incerca sarcinile vor continua sa creasca, ziua va avea in continuare ore insuficiente, iar responsabilitatile nu vor disparea. Managementul stresului tine de atitudinea pe care o avem fata de gandurile si emotiile noastre, mediul de lucru si relatiile cu cei din jur si felul in care privim problemele. Intr-un final, scopul este sa ducem o viata echilibrata si sanatoasa.

Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Careers/118001/stresul-ocupational-cauzecombatere.html#ixzz2vYnSRgKF