- Indicatori macroeconomici prezentare generala Activitatile economice ce se desfasoara in cadrul unei economii nationale se concretizeaza intr-o gama variata

a de bunuri si servicii. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizeaza cu ajutorul indicatorilor economici. Indicatorul economic constituie expresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice in anumite conditii de spatiu si timp. El permite evidentierea acestor fenomene si procese sub aspect cantitativ, structural si calitativ,ca si interdependentele dintre anumite subsisteme ale economiei nationale. In functie de nivelul pentru care se calculeaza acesti indicatori, pot exista indicatori micro si macroeconomici; daca primii masoara rezultatele la nivelul agentului economic individual, ultimii exprima performanta la nivelul ansamblului economiei nationale. Punctul de plecare in determinarea indicatorilor macroeconomici il reprezinta cei microeconomici. Principalii indicatori macroeconomici sunt:produsul global, produsul intern, produsul national, venitul national, venitul personal, venitul personal disponibil al populatiei. Cunoasterea acestor indicatori, nu numai prin aura lor teoretica, notionala, ci prin unduirea vietii economice este deosebit de benefica. Aceste marimi sunt totodata si marimi sintetice, care, masurand rezultatele integrale ale activitatii economice, ne formeaza o imagine de ansamblu privind locul pe care il ocupa economia la un moment dat.

Cap. 1 Concepte ale output-ului agregat

1.1. Conceptul de Produs National Brut
Produsul National Brut reprezinta valoarea de piata a unui ansamblu de bunuri finale si servicii finale produse intr-o anumita perioada de timp, de regula un an, de catre agentii economici ai unei tari. In legatura cu aceasta definitie, trebuie facute cateva explicatii: !P.".#.-ul este un concept al valorii de piata, respectiv al pretului de piata. Acest lucru inseamna ca banii sunt unitatea standard de masura si ca preturile sunt o functie compusa din valoarea bunului respectiv $% b! si din valoarea banilor $%m!, adica : P&f$%b,%m! 'eci P.".#. se obtine prin insumarea valorii de piata a tuturor bunurilor produse intr-un an, de catre agentii economici ai unei tari, potrivit formulei :

-(P.".#.& qi pi
i= n

(!P.".#.-ul masoara valoarea bunurilor finale, respectiv a serviciilor finale. Accentul cade pe atributul )final* ca o parte componenta in economie a cuvantului )gobal*.Astfel,P.".#. este o parte a Produsului +lobal #rut $P.+.#.!, cealalta parte a acestuia fiind Productia Intermediara $P.I.!, ceea ce decurge si din figura urmatoare, care prezinta Produsul +lobal #rut si cele doua subsisteme ale sale: P.".#. si productia intermediara. Productia Intermediara cuprinde un ansamblu de bunuri si servicii produse pentru prelucrari ulterioare sau revanzare. P.G.B. si componentele sale din care Componenta intermediara $P.I.! Figura 1 ,! P.".#. cuprinde numai valoarea bunurilor si serviciilor produse in decursul unei perioade, care difera de valoarea bunurilor si serviciilor vandute in perioada data. Aceasta, deoarece trebuie sa tinem seama atat de stocurile create in perioada anterioara, cat si de cele formate in perioada data. Pentru exemplificare, sa presupunem ca intr-o economie exista la inceputul perioadei un stoc in valoare de ,-.---.--- lei. .a finele perioadei, stocul era mai mare cu /.---.--- lei, adica de 0/.---.--- lei. %olumul vanzarii in cursul perioadei date a fost de 1--.---.--- lei. P.".#. in perioada data s-a calculat astfel: P.".#. & 1--.---.--- 2 /.---.--- & 1 /.---.--- lei %.%. 3toc +eneralizand acest exemplu, se poate scrie : P.".#. & %.%. $2 4 -! 3toc unde )%.%.* inseamna volumul vanzarilor efectuate, iar 3toc - diferenta dintre volumul stocului la inceputul perioadei $3IP! si volumul stocului la sfarsitul perioadei $35P! : 3toc & 3IP - 35P 0!6ltima precizare in legatora cu definitia se refera la ce "6 includem in P.".#. Astfel, activitatea non-piata nu este cuprinsa in Produsul "ational #rut, deoarece, cu toate ca teoretic se pot face estimari asupra acestui tip de activitati, in practica aceste estimari intampina mari dificultati. Cu titlu de ilustrare mentionam ca in P.".#. nu se includ : munca neretribuita, donatiile, vanzarile la mana a doua, vanzarile si cumpararile de actiuni. Componenta finala $P.".#.!

P.I.#. 7 indicator de rezultate macroeconomice in 8omania

-,9 9 9 In cele ce urmeaza, ne vom ocupa cu studiul asupra Produsului Intern #rut $concept, metode de calcul, caracteristici si evolutia sa in 8omania in ultimii zece ani!. ::

1.2. P.I.B. indicator de re

ultate macroeconomice

1.2.1. P.I.B. metode de calcul Produsul intern brut exprima valoarea bruta a productiei finale produsa in decursul perioadei de calcul de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii. Cind vorbim de productie finala, avem in vedere bunurile si serviciile produse in decursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri. In cazul in care acestea vor face obiectul utilizarii intr-un proces de productie ulterior, vorbim de productie intermediara $sau consum intermediar!. 'aca adunam consumul intermediar la produsul intern brut obtinem un alt indicator, produsul global brut $P.+.#.!. 5aptul de a nu retine in calculul P.I.#. aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei inregistrari si a obtinerii unor imagini deformate ale rezultatelor macroeconomice. #unurile finale, retinnute in calculul P.I.#. , sunt destinate a intra direct in consum, fiind vindute consumatorilor finali. Exprimarea valorica a P.I.#. si, de fapt, a tuturor indicatorilor macroeconomici, reprezinta unica posibilitate de insumare a bunurilor eterogene realizate in cadrul economiei nationale. Presupunand o economie in care se produc n bunuri p in n cantitati q, atunci: P.I .B. = pi qi
i= n

Calculul P.I.#. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode: ! metoda valorii adaugate $sau metoda productiei! (! metoda c;eltuielilor $sau a utilizarii productiei finale! ,! metoda veniturilor

a) Metoda valorii adaugate

-0In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. 'eci, P.I .B. = VABi
i= n

unde i reprezinta sectoarele sau ramurile economiei nationale. Presupunem, pentru exemplificare, un bun realizat intr-o economie la un moment dat si vindut in cursul perioadei la pretul de --- u.m. Acest bun consideram ca este folosit pentru producerea altui bun vindut ulterior la pretul de /-- u.m., bun destinat consumului.Cum P.I.#. include doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar ultimul bun va fi inclus in P.I.#., nu si primul. %aloarea P.I.#. va fi deci de /-- u.m. Calculul P.I.#. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare moment al productiei. 'aca la primul produs valoarea adaugata este de --- $nu exista consum intermediar!, in cazul celui de-al doilea produs, valoarea adaugata este de /--- ---&/-- u.m. 'eci P.I.B. = V.A.0 + V.A.1 = 1000 +500 = 1500, unde cu %.A. am notat valoarea adaugata. In concluzie, P.I.#. poate fi considerat ca fiind valoarea adaugata totala a tuturor agentilor economici dintr-o economie nationala. 'aca la P.I.#. exprimat in preturile factorilor $P.I.#.P5! adaugam impozitele indirecte nete $II"!, obtinem produsul intern brut in preturile pietei $P.I.#.PP!: P.I.B.PP =P.I.B.PF +IIN Produsul intern net in preturile factorilor $P.I.".P5! exprima valoarea adaugata neta $%.A.".! a agentilor economici, sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculeaza scazand consumul de capital fix sau amortizarea din valoarea adaugata bruta :
P.I .N . PF = V . A.B. PF A = V . A.N . PF = P.I .B. PF A

Pentru a obtine produsul intern net in preturile pietei $P.I.". PP!, se aduna impozitele indirecte nete $II"! la valoarea adaugata neta in preturile factorilor $%.A.".P5!:
V . A.N . PF + IIN=P.I.N.PF +IIN P.I.N.PP=

b) Metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale)

Aceasta metoda consta in insumarea tuturor c;eltuielilor efectuate in cadrul unei economii nationale pentru ac;izitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate.

P.I.#. 7 indicator de rezultate macroeconomice in 8omania

-/'in aceasta perspectiva, P.I.#.PP va include in structora sa consumul privat $CP%!, c;eltuielile guvernamentale sau consumul public $C P#!, investitiile brute $Ib! si exportul net $En!. Consumul privat sau personal $CP%! exprima c;eltuielile de consum ale menajelor, ocazionate de ac;izitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor acestora. C;eltuielile guvernamentale sau consumul public $CP#! se refera la c;eltuielile administratiei centrale si locale pentru ac;izitionarea de bunuri si servicii. C;eltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi, cum sunt prestatiile de securitate sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent, nefiind efectuate in sc;imbul unor bunuri sau servicii. Investitiile $Ib! se refera la ac;izitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare $sau formarea bruta a capitalului!. Exportul net $En! surprinde relatiile de sc;imb cu alte tari. 3e calculeaza scazind din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor importate. 'eci, dupa metoda c;eltuielilor, P.I.B.PP=CPV + CPB + Ib + n

c) Metoda veniturilor
<etoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din patrimoniu. In acest sens, in P.I.#. sunt incluse salariile reprezentand recompensarea muncii, profitul ce revine intreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobanzi. .a acestea se adauga consumul de capital fix $amortizarea!. 'eci, dupa metoda veniturilor, P.I.B. = !alarii + Pro"it + #ente + Amorti$area 1.2.2. Deflatorul P.I.B. P.I.#. poate fi exprimat utilizind doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta de fapt preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine P.I.B. nominal, in timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale in preturi constante conduce la P.I.B. real. Intr-o economie in care se obtin n bunuri, P.I.B. nominal este: P.I .B. N = p i q i
i= n

adica va rezulta din insumarea valorii curente a bunurilor si serviciilor finale. P.I.B. real va fi obtinut ponderind cantitatile curente $= ! cu preturile unei perioade anterioare $p-!, considerata perioada de referinta:

-@P.I .B. # = pi- qi

i= n

3e observa ca P.I.#. nominal poate creste ca urmare a influentei separate sau concomitente a preturilor si cantitatilor diferitelor bunuri produse, in vreme ce P.I.#. real 7 doar ca urmare a cantitatilor, peturile raminand nesc;imbate. 'e aici rezulta ca P.I.#. nominal nu reflecta intotdeauna imbunatatirea conditiilor de viata si a bunastarii, pe cand P.I.#. real da, deoarece e posbil ca P.I.#. nominal sa inregistreze o crestere cand preturile marc;eaza o dinamica accentuata, c;iar daca cantitatile de bunuri pot sa se reduca. 'aca raportam P.I.#. nominal la cel real, obtinem deflatorul P.I.B. 3e numeste deflator deoarece poate fi utilizat pentru ajustarea prn deflatie $sau inflatie! a calculatiilor indicatori macroeconomici in preturi curente, cu scopul de a ajunge la masurarea modificarilor reale ale productiei. 'eflatorul P.I.#. $' P.I.#.! se calculeaza astfel:

P.I .B. N = %e"latorul P.I.B. = P.I .B. #

p q p
i= i= n i i

qi

'eflatorul P.I.#. compara pretul bunurilor intr-un an cu pretul acelorasi bunuri intr-un an considerat de baza. Cu ajutorul deflatorului se poate determina evolutia preturilor in cadrul unei economii. Astfel, daca deflatorul P.I.#. este de /-> in anul , si raportarea se face fata de anul zero, preturile au marcat in acest interval o crestere cu /->.?otodata, cunoasterea deflatorului si a P.I.#. nominal permite determinarea P.I.#. real. P.I.B.N = P.I.B.# & %P.I.B

1.3. !egatura dintre P.I.B. si P.N.B.

Cele doua concepte, P.I.#. si P.".#., apartin genului proxim, output-ul agregat, fiind parti constituitive ale Produsului +lobal #rut. 3ubliniind aceasta apartenenta standard, nu trebuie sa pierdem din vedere nici diferenta specifica. Pentru aceasta, rebuie sa recurgem la criterii. P.".#.-ul ia drept criteru de baza apartenenta nationala, lucru subliniat si in defenitia P.".#.-ului.'eci, in calculul P.".#. se va evalua ce s-a produs de catre firmele auto;tone pe teritoriu national, dar si ce s-a produs in alte tari de catre acestea. In sc;imb, activitatea firmelor din alte tari in tara de referinta nu va fi inclusa in P.".#.

P.I.#. 7 indicator de rezultate macroeconomice in 8omania

-13pre deosebire de P.".#., produsul intern brut ia drept criteriu activitatile desfasurate pe teritoriul unei tari. 5ie ca sunt auto;tone sau nu, firmele produc output agregat sub denumirea de P.I.#. In continuare tragem concluzia ca marimea P.".#. este egala cu P.I.#. 24marimea soldului $3! dintre suma valorii adaugate brute obtinute de agentii economici auto;toni in afara granitelor tarii $%A#A! si cea obtinuta de cei straini in interiorul tarii de referinta $%A#I!: P.".#. & P.I.#. 24- 3 unde 3 & %A#A 7 %A#I 'aca marimea soldului este pozitiva, atunci P.".#. este mai mare decat P.I.#., ceea ce se explica astfel: daca, de exemplu, suma valorii adaugate brute $%A#! obtinute de agentii economici ai 8omaniei in strainatate este de .--- mld. 6.m., iar suma %A# obtinute de agentii straini pe teritoriul tarii noastre este de A-- mld. 6.m., atunci soldul 3 va fi egal cu: 3 & .--- mld 7 A-- mld & (-- mld u.m. %A#A %A#I 'e aici rezulta ca P.".#. este cu (-- mld u.m. mai mare decat P.I.#. P.".#. & P.I.#. 2 (-- mld. 6.m. ceea ce inseamna ca agentii economici nationali au produs mai mult in strainatate decat cei straini in interiorul granitelor tarii. 'aca, in sc;imb, in aceleasi conditii de mai sus, %A# obtinuta de agentii straini pe teritoriul tarii ar fi fost de .(/- mld. 6.m., atunci 3 ar fi fost 3 & .--- mld 7 .(/- mld & -(/- mld u.m. %A#A %A#I 'eci P.".#. va fi cu (/- mld. 6.m. mai mic decat P.I.#. : P.".#. & P.I.#. 7 (/- mld u.m., ceea ce inseamna ca agentii economici nationali au produs mai putin in strainatate decat cei straini in interiorul granitelor tarii. In figura urmatoare este prezentata relatia dintre P.".#., P.I.#. si P.+.#:

P#$%&'&! G!$B(! B#&)

P#$%&'&! N()I$N(! B#&) P#$%&'&! IN)*#N Figura " B#&) 2'

?rebuie remarcat ca diferenta dintre P.".#. si P.I.#. este mai mica in cazul tarilor dezvoltate, dar ea devine importanta in alte cazuri, indeosebi pentru tarile subdezvoltate.

-A-

1.4. #elevanta indicatorilor macroeconomici

Cu toate succesele inregistrate, practica economica furnizeaza si multe neajunsuri, aspecte negative in acest domeniu. 'e pilda indicatorul P.I.#. nu cuprinde intreaga activitate depusa in cadrul unei economii nationale. 3unt tari in care )economia subterana* reprezinta o pondere importanta ce nu se ia in calcul. "u exista un indicator care sa reflecte exact nivelul bunastarii omului deoarece, de exmplu, P.".#. cuprinde si productia de armament. Pentru aceste imperfectiuni, nu indicatorii economiei sunt responsabili, ci este vorba de imperfectiunea sistemului economic, al societatii. Aspectele negative amintite, si altele, sunt realitati pe care omul nu a reusit inca sa le depaseasca, care necesita eforturi mari in continuare, atit pe planul gandirii economice, cat si in practica economica, pentru a gasi solutii mai eficiente. Istoria indicatorilor economici arata ca dintre diferitele scoli, curente, concepte, au avut un rol mai important in elaborarea acestor indicatori acelea care au vizat economia de piata, proprietatea privata, concurenta, cererea si oferta etc. Experienta tarilor celor mai dezvoltate confirma cele spuse. In final este necesar sa amintim si raportul ce se stabileste intre economicul si politicul in lumea contemporana, reflectat si de indicatorii macroeconomici. In conditiile actuale, cei care lucreza in domeniul economic sau elaboreaza diferite programe pe termen lung sau scurt, nu dispun de puterea decizionala la nivel macroeconomic. Aceasta putere se gaseste in aminile politicienilor, dintre care sunt mai putin specialisti in economie, adica Parlamentul decide, in ultima instanta, ce este bine sau nu in domeniul macroeconomic.Acest caracter puternic politizat al deciziilor macroeconomice reprezinta un aspect negativ in viata sociala, este o frina in calea progresului. "u este intimplator nici faptul ca indicatorii macroeconomici sunt interpretati in mod diferit de cei care se gasesc la guvernare si de cei care se gasesc in opozitie. 9 99

P.I.#. 7 indicator de rezultate macroeconomice in 8omania

-B-

Cap. " *volutia P.I.B. in #omania in ultimii ani

2.1. *volutia P.I.B. intre anii 1++1-1++,
In tabelul ce urmeaza, este prezentata evolutia P.I.#. pe elemente componente si pe cap de locuitor, intre anii BB - BB1. 'tructura P.I.B. categorii de utili ari pe anii 1++1 - 1++, $mld. lei! BB( BB, BB0 BB/ BB@ @-(B,( (--,/,1 0B11,,( 1( ,/,/ -AB B,@ (@0@/@ AA-0A1 ( AB@B1 , A-000 0A 1A(1 0@0(,/ /(,/,A ,A0/(,0 /A@@(,0 ABB,B,0 ,1/-,A (@1-,, , 00(,- 0A/0/, 1/(AA,A A@ , ,-,@ /@,A 1,@,1 -/-@,A (01,,( B(,, ,/A,,1 (( (,( -BB@,@A/ ,A /A,@ --B/,1 ((/(,@ - -(1,/ BA11,(0-,, /0(0,B (-A/, -0-,@,B 0(1,,B ,1@,1 (0BBA,/ , @ ,0 -B 1B,1

P.I.#. P.I.#.4locuitor$lei! Consumul final Consumul final al populatiei Consumul final al adm. publice Consumul final al adm. private 5ormarea bruta de capital fix %ariatia stocurilor Exportul net

BB ((-,,B B/-/1 @1(,/ ,(,,1 ,,,,B 0,B , 1,,- , -A@,1

BB1 (/-0A-,( -B111 ( ,11(,A AA0 @,( (0(B ,B -@0,1 //-10,( -/- ,, - 1A1/,/

Conform datelor prezentate de Comisia "ationala pentru 3atistica, dupa cum se observa din tabelul de mai sus, Produsul Intern #rut a cunoscut o evolutie crescatoare din punct de vedere valoric in perioada BB 7 BB1. Insa ritmul anual de crestere a P.I.#. a fost negativ in fiecare din anii BB1- BB, fata de anul de referinta BB . 3e poate vedea si evolutia P.I.#. pe elemente componente. 'e asemeni, nici la capitolul CExport* nu stam bine: exportul net a inregistrat valori negative in fiecare an din BB pana in BB1 ceea ce inseamna ca in aceasta perioada 8omania a exportat mai putin decat a importat.

- --

2.2. P.I.B. pe trimestrul I al anului 1+++

Publicarea de catre Comisia "ationala pentru 3tatistica, a produsului intern brut estimat pentru trimestrul I al anului BBB la numai doua luni de la expirarea perioadei de referinta, pune in evidenta ritmul rapid in care statistica publica se adapteaza normelor practicate in statistica internationala privind diseminarea datelor. 'atele publicate de Comisia "ationala pentru 3atistica referitoare la nivelul, evolutia si structura Produsului Intern #rut in trimestrul BBB vin sa confirme semnalele oferite de indicatorii lunari privind scaderea rezultatelor productiei in anul curent comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent. Produsul Intern #rut realizat in primul trimestru al anului BBB este cu 0,@> mai mic decat cel inregistrat in acelasi trimestru al anului precedent. Aceasta, in conditiile in care scaderea inregistrata in trimestrul BBA fata de acelasi trimestru din anul BB1 depaseste @>. Produsul Intern #rut calculat prin metoda valorii adaugate rezulta in urma insumarii valorii adaugate brute ale ramurilor cu impozitele nete pe produs. Atat valoarea adaugata bruta cat si impozitele nete pe produs aferente trimestrului BBB scad comparativ cu aceeasi perioada din anul precedentD valoarea adaugata scade cu /> iar impozitele nete descresc numai cu -,1>. 'aca descresterile inregistrate de valoarea adaugata bruta la nivelul ramurilor in trimestrul BBB fata de trimestrul BBA se situeaza sub cele ale anului BBA comparativ cu anul precedent, in cazul constructiilor, scaderea se ridica la /,A> fata de ,/> I anul BBA. 3caderea Produsul Intern #rut pe activitati $influentata intr-o oarecare masura de caracterul sezonier al productiei din agricultura, silvicultura si piscicultura! exprima stadiul de dezvoltare a economiei 8omaniei: serviciile detin doar 0A>, iar industria peste o treime din Produsul Intern #rut . Conform metodei c;eltuielilor sau a utilizarii bunurilor si serviciilor finale, Produsul Intern #rut se obtine insumand consumul final, formarea bruta de capital fix, variatia stocurilor si exportul net. 'aca consumul final si formarea bruta de capital fix scad comparativ cu trimestrul BBA cu valori cuprinse intre 7 ,/> si 7 -,/>, exportul net si variatia stocurilor cresc $21, > respectiv 2 /,(>!. In Produsul Intern #rut, consumul final detine B@,0>, iar in cadrul acestuia, consumului gospodariilor populatiei ii revin A/,,>. 5ormarea bruta de capital fix reprezinta /,B> in P.I.#.

Cap. - Comparatii statistice internationale

Interpretarea performantelor economice ale tarilor candidate la 6niunea Europeana si ierar;izarea acestora se bazeaza pe rezultatele rundei de comparare BB@
P.I.#. 7 indicator de rezultate macroeconomice in 8omania

a Programului International de Comparare $PCI!, lucrare care se realizeaza prin eforturi conjugate ale Erganizatiei pentru Cooperare si 'ezvoltare Economica $EC'E!, ale E68E3?A? $#iroul de 3tatistica al Comunitatii Europene! si ale altor organizatii internationale ale tarilor participante la comparare.

3.1. Comparatii statistice internationale ale P.I.B. pe locuitor in anul 1++.

Pentru toate statele membre ale EC'E s-a calculat un nivel al P.I.#. brut pe locuitor de circa (---- dolari 36A. 5ata de aceasta valoare $EC'E & -->!, nivelul P.I.#. pe locuitor plaseaza tarile regiunii balcanice astfel: Ce;ia si 3lovenia 7 @1>, 8omania 7 ,,>, Croatia 7 ,(>, #ulgaria 7 (/> si Albania - 0>. Cea mai bogata tara esta .uxemburg, al carei nivel P.I.#. pe locuitor depaseste cu @-> media EC'E. ?arile candidate la 6niunea Europeana , cu un produs inten brut pe locuitor in medie de 1@ 0F 36A, detin ,A> din nivelul P.I.#. pe locuitor al spatiului EC'E. 'intre acestea, 3lovenia si 8epublica Ce;a se inscriu in lotul fruntas al tarilor, cu ,.(-1 respectiv (.1-B F 36A, in timp ce #ulgaria si .etonia inregistreaza valori ale P.I.#. pe locuitor de 0BA1 si /-/(F 36A . 8aportul dintre nivelul maxim si nivelul minim al P.I.#. pe locuitor in rindul tarilor candidate este de - (,@. 8omania, al carei P.I.#. pe locuitor a fost de @B//F 36A in BB@, se situeaza sub media calculata pentru tarile candidate la 6niunea Europeana, reprezentand ,,> din nivelul P.I.#. pe locuitor calculat pentru statele membre EC'E si A@> din nivelul mediu al aceluiasi indicator caracterizand acelasi indicator caracterizand cele - tari candidate la 6niunea Europeana. In ceea ce priveste tarile fostei 6niuni 3ovietice, al caror nivel mediu al P.I.#. pe locuitor a fost de 0B@@F, 8usia este in topul ierar;iei, inregistrind ,0> din nivelul mediu corespunzator spatiului EC'E.

3.2. *volutia P.I.B. in tarile candidate la &.*. in perioada 1++/-1++,

8ata de crestere anuala a P.I.#. realizata de tarile candidate demonstreaza o dezvoltare economica sustinuta, pentru al cincilea an succesiv, fiind superioara celei inregistrata in tarile membre ale 6niunii Europene cu aproximativ (,@>.?otusi, rata de crestere variaza considerabil de la o tara la alta. 'upa cum se observa, singurele tari care se situeaza sub aceasta medie sunt Cipru, 8epublica Ce;a, 8omania si #ulgaria. In sc;imb, sapte tari candidate$Estonia, 6ngaria, .etonia, .ituania, 3lovacia, 3lovenia si Polonia! au inregistrat in BB1 o crestere superioara mediei tarilor candidate $2,,@>!.

- (In ceea ce priveste principalele componente ale P.I.#., trebuie mentionat ca in BB1, contributia consumului final al gospodariilor populatiei la realizarea P.I.#. a variat in jurul cifrei de /-> in 3lovacia si 1/> in 8omania. Aceste valori corespund cu cele inregistrate in tarile membre ale 6niunii Europene, unde in Irlanda este cea mai redusa contributie a consumului final al populatiei in P.I.#. $/(, >! iar in +recia, cea mai ridicata $1(,0>!. .a fel ca si in 6niunea Europeana, tarile candidate ale caror performante economice sunt mai reduse prezinta ponderea cea mai mare a consumului gospodariilor populatiei in P.I.#. In ceea ce priveste consumul final al administratiilor publice, se obseva o diferenta de mai mult de ( puncte procentuale intre ponderea cea mai scazuta inregistrata in 8omania $ -, > din P.I.#.! si Estonia $((,B>!. 'iferenta este putin mai mica decat cea inregistrata in tarile membre, unde +ermania prezinta cea mai mica pondere $ (>! a consumului final al administratiei publice in P.I.#. , iar 3uedia cea mai ridicata $(@,B>!. Este interesant de remarcat faptul ca, in ultimii ani, in tarile baltice aceasta contributie s-a stabilizat la aproape (-> din P.I.#. $ B,@> in .ituania si ((,B> in Estonia!, dupa saltul inregistrat in BB( cand, o data cu castigarea independentei, au fost dezvoltate serviciile publice si infrastructura pentru o noua societate. 'in punctul de vedere al formarii brute de capital fix realizat in BB1, doua tari se evidentiaza. #ulgaria reprezinta cea mai mica pondere a acestora in P.I.#. $ ,,>!, ceea ce nu este surprinzator, avind in vedere situatia economica. Cealalta tara este 3lovacia, care are pentru al doilea an consecutiv un nivel foarte ridicat al investitiilor in raport cu P.I.#. Cu titlu de comparatie, printre tarile membre, cel mai ridicat nivel al formarii brute de capital fix a fost inregistrat in Portugalia $(/,@>!. ?arile in tranzitie prezinta situatii foarte contradictorii in ce priveste activitatea de comert exterior. In BB1 valorile cele mai ridicate au fost inregistrate de exporturile Estoniei, care reprezentau 1(,B> din P.I.#., iar importurile A/,(>. .a polul opus se situa Polonia, ale carei exporturi reprezentau (@,0> din P.I.#., iar importurile, , ,/>. .a noua dintre cele zece tari pentru care sunt disponibile datele datele pentru BB1 sau inregistrat balante comerciale negative, ceea ce inseamna ca aceste tari importa bunuri si servicii mai mult decit exporta. #ulgaria este singura exceptie. 9 99

P.I.#. 7 indicator de rezultate macroeconomice in 8omania

- ,-

- 0Bibliografie: ! 'umitru Ciucur Ilie +avrila Constantin Popescu (! Catalin Guidumac Angela 8ogojanu CEconomie*, Ed. Economica, #ucuresti, BBB CIntroducere in studiul economiei de piata*, Ed. All, #ucuresti, BBA

,! +ilbert Abra;am-5rois, CEconomie politica*, Ed. Gumanitas, BBA, #ucuresti 0! <arius #acescu C<acroeconomie* Angelica #acescu /! +eorge ?omi-Cerbureni, C<acroeconomie* , Ed. A3E, #ucuresti, BBB @! HHH - ?ribuna Economica "r. : - @4 BBB -(A4 BBB -,A4 BBB -,14 BBB -0-4 BBB -0A4 BBB

P.I.#. 7 indicator de rezultate macroeconomice in 8omania

- /-

Cuprins: Indicatori macroeconomici 7 prezentare generala.........................................

Cap.

Concepte ale output-ului agregat....................................................

1.1. Conceptul de Produs National Brut..................................................1 1.2. P.I.B. indicator de rezultate macroeconomice...............................3 1.2.1. P.I.B. metode de calcul...........................................................3 1.2.2. Deflatorul P.I.B. .........................................................................5 1.3. Legatura dintre P.I.B. si P.N.B. ........................................................ 1.!. "ele#anta indicatorilor macroeconomici...........................................$

Cap. ( Evolutia P.I.#. in 8omania in ultimii ani........................................B

2.1. %#olutia P.I.B. intre anii 1&&1'1&&(..................................................& 2.2. P.I.B. pe trimestrul I al anului 1&&&................................................1)

Cap. , Comparatii statistice internationale............................................... 3.1. Comparatii statistice internationale ale P.I.B. pe locuitor in anul 1&& .......................................................................................................11 3.2. %#olutia P.I.B. in tarile candidate la *.%. in perioada 1&&5'1&&(. .11 #ibliografie:................................................................................................. 0 Cuprins:....................................................................................................... /

Indicatori macroeconomici 7 prezentare generala IIIIII. Cap. 1 Concepte ale output-ului agregat 000.0000000..1 1.1. Conceptul de Produs National Brut000000000000.1

- @1.". P.I.B. indicator de re ultate macroeconomice 000000..(. . P.I.#. 7 metode de calcul IIIIIIIIIIIIII.., .(.(. 'eflatorul P.I.#. IIIIIIIIIIIIIIIII.@ 1.-. !egatura dintre P.I.B. si P.N.B0...000000000000.., .0. 8elevanta indicatorilor macroeconomici IIIIIIIIIA Cap. " *volutia P.I.B. in #omania in ultimii ani00000000.11 ".1. *volutia P.I.B. intre anii 1++1-1++, 00000000.000.11 ".". P.I.B. pe trimestrul I al anului 1+++ 00000000000.. Cap. - Comparatii statistice internationale000000.0000.1" -.1. Comparatii statistice internationale ale P.I.B. pe locuitor in anul 1++. .0000000000000000000000.1" -.". *volutia P.I.B. in tarile candidate la &.*. in perioada 1++/-1++,.1#ibliografie: IIIIIIIIIIIIIIIIIII... / Cuprins: IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII.. @

8ezultatele concrete ale dezvoltarii regionale, ale valorificarii potentialului si resurselor din teritoriu, efectele mecanismelor si ale politicilor practicate, se exprima sintetic prin indicatorii de venituri. In continuare vor fi prezentate distributia regionala a P.I.#. total si pe locuitor in anul BB@. In acest an este evident, in primul rand, nivelul extrem de scazut al P.I.#. pe locuitorD exprimat in 63' $prin paritatea puterii de cumparare!, P.I.#. pe locuitor a fost in BB@ de 0(00 dolari pe total economie D comparativ cu o medie a 6E de peste (-.---F, decalajul este de 2/. %eniturile nete din salarii nu detineau in BB@ decat (--((> din P.I.#. , acestea sunt de fapt venituri sigure si efective, restul pana la --> mai este completat in proprotie de -- /> cu pensii, alocatii si vanzari directe de produse agricole, dar c;iar si acest nivel al P.I.#. reprezinta pentru jumatate din populatie o fictiune statistica.

P.I.#. 7 indicator de rezultate macroeconomice in 8omania