Recunoasterea emotiilor din expresiile faciale :

Mecanisme psihologice si neurologice

Ralph Adopls
Colegiul de Medicina al Universitatii Iowa, SUA
Recunoasterea emotiilor din expresiile faciale se leaga de diverse procese
psihologice ce au loc intr-o retea diversificata de structuri neurologice.
Studiile ce folosesc potentiale ridicate, leziuni si imagistica functionala au
inceput sa elucideze cateva din aceste mecanisme. O procesare
perceptuala primara a fetei indica spre cortecsii din lobii occipitali si
temporali ce construiesc reprezentari detaliate urmarind configuratia
caracteristicilor faciale. Identificarea secundara presupune un set de
structuri ce includ amigdala si cortexul orbitofrontal, parte ce raspunde de
legatura dintre reprezentarile perceptive ale fizionomiei si generarea de
informatii despre emotia recunoscuta, un mecanism complex ce foloseste
strategii multiple. Desi studiile recente au furnizat multe detalii despre
aceste mecanisme in cazul unui adult, cercetarile se extind si la primate,
copii, si pacienti cu boli psihiatrice.
Cuvinte Cheie : perceptie, neurologie cognitiva, emotii, expresii faciale,
neuropsihologie
Recunoasterea emotiilor din expresiile faciale a fost tinta unui mare numar
de studii psihologice in ultimele decenii, ajutate mai recent de o pleiada de
descoperii neurobiologice, gratie experimentelor ce implica leiuni,
electroencefalografie !""#$, potential de eveniment !"R%$,
magnetoecefalografie !M"#$, poitron&tomograf !%"'$ si imagistica prin
reonanta magnetica functionala !fMRI$( )iversitatea imensa a
descoperirilor intampina orice conflict de idei referitor la iolarea doar a
unor structuri( )impotriva, devine din ce in ce mai clar ca recunoasterea
emotiilor din expresiile faciale se baeaa pe o larga retea de structuri ale
creierului( Acest articol se va referi in principal la aceste procese si structuri
*
a caror rol este inteles in preent si va folosi date culese cu ajutorul
imagisticii functionale si studiul leiunilor( Acest articol nu detaliaa
procesarea identitatii faciale sau a emotiilor faciale in caul
disfunctionalitatilor psihiatrice(
Ce este recunoasterea ?
1.1 PERCEPTIA SI RECUNASTEREA
Cum recunoastem emotiile din expresiile faciale + "ste util sa incepem sa
raspundem la aceasta intrebare discutand mai intai in detaliu partile
componente ale acestei intrebari( Clasa de procese denumite , perceptie-
este uneori considerata disticta fata de cea a recunoasterii, separare facuta
intai pe baa descoperirilor medicale !.issauer, */01$, desi termenul
,perceptie- in ilele noastre este folosit pentru a acoperi amandoua
domenii( %erceptia in sensul ei anterior se refera la procesele ce au loc
inaintea declansarii stimulului, procese baate in mare parte pe senorii
corticali primari si care indeplinesc procesarea caracteristicilor imaginii si
configuratia acestora( %erceptia, in acest sens, ar putea ingadui un nivel de
performanta in sarcinile ce presupun deciii baate doar pe proprietatile
viuale, geometrice ale stimulului, cum ar fi sesiarea diferentelor dintre 2
fete preentate simultan(
%rin contrast cu informatia pe care se baeaa perceptia primara,
disponibila in principiu din structura viuala a stimulului, recunoasterea
presupune date auxiliare ce nu pot fi deduse doar din inspectia stimulului(
Recunoasterea presupune informatii asupra mediului inconjurator3 asadar
presupune o oarecare memorie( Una din formele simple ale recunoasterii
implica retinerea in memorie a unor informatii perceptuale primare a unei
imagini, pentru a fi comparate ulterior cu o alta imagine( Aceasta forma a
recunoasterii ar putea fi suficienta pentru a sesia diferentele dintre 2 fete
ce sunt preentate la momente diferite(
In timp ce formele simple ale memoriei de recunoastere, ar putea, in
principiu, sa foloseasca doar date perceptuale, recunoasterea propriu&isa
a emotiilor din expresiile faciale ar presupune informatii suplimentare
despre expresii si legatura lor cu diferiti stimului din mediu inconjurator cu
care acea expresie a fost direct sau indirect asociata(
Un exemplu elocvent ar fi datele despre locul unde a fost vauta acea
figura, ce s&a spus despre acea persoana, ce sentimente a avut persoana
ce a avut contact direct cu aceasta( 4ici una din aceste informatii nu poate
2
fi extrasa din proprietatile percepute ale fetei in mod iolat, ci prin prisma
covariantei dintre figura si alti stimuli(
1.1 CATE!RII SI CNCEPTE
"xemplele mai sus mentionate privesc receptarea informatiei specifice
unui anumit stimul, sau chiar a unei anumite repreentari a acestuia( Insa
este nevoie sa recunoastem o figura ca apartinand unei categorii, sa
recunoastem regularitati mai degraba decat ceea ce le deosebeste(
Informatii asupra categoriilor pot fi deduse din cele despre particularitati, si
de asemenea baate pe reguli( !Smith, %atalano, 5onides, *00/$( 6
structura economica pentru conexiunea rapida in masa a diversilor stimuli
senoriali cu un set de reactii comportamentale este posibila datorita
categoriilor ce grupeaa stimulii ce necesita raspunsuri similare in aceeasi
categorie si a stimulilor ce necesita raspunsuri diferite in categorii separate(
Categoriarea poate fi de o importanta majora in procesarea informatiilor
relevante din punct de vedere social, datorita dublei constrangeri
repreentate de o complexitate informationala si raspunsurile
comportamentale rapide( "xemple de procesari ale stimulilor sociali provin
din perceptia semnalelor auditive , cum ar fi ciripitul, oracaitul, sau a
specificului vocii umane, precum si din judecatile stereotipice ale altor
oameni , pe care sociologii i&au studiat in rubrica ,%erceptii
%ersonale-!Macrae 78odenhausen, 2111$
Stimulii ar putea fi impartiti pe baa aspectului sau pe baa
informatiilor deja existente( Conform unor serii de descoperiri baate pe
modelele computeriate , proprietatile geometrice ale expresiilor faciale ar
putea fi suficiente pentru a le clasifica in categorii de emotii primare , in
timp ce unele studii inter&culturale , au demonstrat ca setul de emotii
exprimate depinde de privitor si de fundalul cultural al acestuia(
4ici poitia reductionistilor, nici relativismul ultimilor, nu ofera un
raspuns complet(
Categoriile pot fi definite atat de perceptie cat si de recunoastere , in
functie de circumstante(
%erceptia expresiei faciale&asa cum apare ea& poate fi privita in mod
diferit de conceptia acelei expresii( Conceptia, in acest sens, este
informatia ce este necesara pentru recunoastere , si poate fi privita ca si
componenta a tuturor componentelor constiintei umane(
Conceptia individuala de frica, de exemplu, consta din toate
informatiile relevante ce pot fi raspunsuri ale definitiei fricii3 mai mult, aceste
9
informatii nu sunt fixate si nici grupate , insa depind de o anumita utiliare a
acelui concept si pot fi in continua schimbare(
Ar trebui subliniat ca informatia conceptuala nu este accesata in
modul in care o repreentare tip ,depoit- ar putea in mod gresit sugera , ci
este generata de o multitudine de strategii, foarte multe dintre ele deosebit
de creative(
"ste astfel posibil ! si chiar probabil$ ca diferiti subiecti si chiar acelasi
subiect !in ocaii diferite$ sa poata genera diferite informatii conceptuale
asupra unui stimul , prin seturi diferite de componente si strategii neurale(
!de aici si diferentele observate asupra structurilor neurale folosite $(
Ce sunt expresiile faciale?
Un alt aspect important al acestei intrebari priveste natura expresiilor
faciale , ce poate fi considerata ca un aspect atat a raspunsului emotional,
cat si a comunicarii sociale( Aceste aspecte duale se intalnesc indeosebi
simultan , conturand o expresie faciala , desi in anumite circumstante , una
poate prima in fata celeilalte( Mobilitatea musculara a fetei , devoltata in
special la primate si oameni, este controlata de un complex neural , ce
cuprinde atat componentele automate cat si cele voluntare ( Acestea doua
pot fi disociate in urma traumelor cerebrale: in timp ce leiunile in cortexul
motor primar conduc la imposibilitatea de a produce expresii faciale
voluntare, dar lasa intacte expresiile emotionale spontane, in timp ce
leiunile in cortexul insular sau a ganglionilor baali , pot reulta in
disfunctionalitati inverse( Studiile neural anatomice la primate , au aratat ca
inervatia inferioara a fetei !prin nucleul facial$, isi are originea , in principal,
din cortexii contralaterali , motor asociati, !M*, M;, .%MCb si .%MCd$, in
timp ce inervatia partii superioare a fetei , se datoreaa cortecsilor bilaterali
M2 si M9 , desi exista o oarece suprapunere a tuturor acestora( !Morecraft,
.ouie,<erric=, 211*$
Interesante sunt proiectiile la nivelul nucleului facial ale M9 si M;, ale
cortexilor motori ai limbii din girusul cingulat ce regleaa expresiile
emotionale si care, la randul lor, sunt inervate in mod frecvent de catre
amigdala, in regiunile corespondente repreentarilor motorii ale fetei(
!Morecraft, Avramov, Schroeder, Stillwell>Morecraft *00/$
Care sunt diferitele tipuri de informatii care pot fi transmise prin
expresiile faciale+ Se pot identifica informatii precum : sexul, varsta,
identitatea, emotia sau alta categorie sociala relevanta( "xista dovei ce
;
sugereaa ca recunoasterea multor, probabil majoritatea, acestor clase de
atribute, pot fi disociate, o problema ce a beneficiat de atentie din partea
studiilor psihologice si neurologice, daca nu si din partea modelelor
computeriate(

Figura 1 : Modele de procesare ale fetelor
4ota : Partea superoara ndca modeu functona a u Bruce s Young (1986), ce evdentaza procese separate ce
subservesc recunoasterea ndenttat s a emotor facae. Modeu ncepe cu procesarea perceptuaa a trasaturor
fete s a reator confgurae ae acestora, s parcurge modue functonae specazate n recunoasterea anumtor
tpur de nformat dn exprese facae, fnazand prn denumrea nformate ce este recunoscuta s prn
modearea ator aspecte ae cunoaster n baza acestor nformat.
Modeu nu este ntentonat a f detaat dn punct de vedere anatomc, c ma degraba sa furnzeze o descrere a
dferteor aspecte computatonae ae procesar cerebrae, precum s ca sugeste a moduu n care aceasta
procesare ar putea f mpementate n ssteme artfcae.
Partea nferoara ndca modeu anatomc a u Haxby, Hoffman s Gobbn (2000), ce subnaza procesarea
perceptuaa a aspecteor dnamce ae fete ce are oc n gyrusu fusform. Modeu recunoaste conexune
bdrectonae, s fuxu bdrectona dntre aproape toate componentee sstemuu. Regunor neurae specfce e
sunt asocate funct specfce, precum este prezentat n fgura. Ambee modee sunt de acord cu deea ca
procesarea perceptuaa prmara a fete este egata de mute ate structur cerebrae pentru a putea avea oc
recunoasterea.
?
Un prim model, explicit, a fost realiat de 8ruce si @oung !*0/A$ !vei
fig( *$ si emfaeaa procese psihologice distincte pentru identificarea
expresiilor faciale si a identitatii faciale ( Astfel, o intrebare importanta
priveste stadiul procesarii in care aceasta disociere are loc(
6 posibilitate este, ca diferitele tipuri de informatii sa fie procesate de
sisteme, ce sunt distincte deja, la nivelul perceptiei&poate la nivelul
corespunator codificarii structurale ale lui 8ruce si @oung& (
Unele dovei ce sustin acest scenariu provin din modelarea
computeriata a perceptiei faciale ( "ste posibila examinarea structurii
statistice a imaginilor faciale folosind tehnici matematice , precum analia
componentei principale( Intr&o analia recenta de acest tip , Calder, 8urton,
Miller, @oung and A=amatsu !in 211*$, au descoperit ca expresia si
informatia folosita la identificare a fetelor , preinta diferite regularitati
statistice , cum ar fi faptul ca principalele componentele din expresiile
emotionale sunt diferite de principalele componente dupa care se poate
recunoaste identitatea(
Studiile din imagistica functionala indica faptul ca o parte din
procesarea perceptuala a informatiei privind identitatea implica regiunile
occipito&temporale&ventrale precum girusul fusiform, in timp ce o parte a
procesarii informatiei privind expresia implica cortexii temporali
superiori!vei sectiunea 0(2$, probabil o repreentare a diferentelor in
procesarea a doua aspecte a informatiei structurale : ceea ce deosebeste
rigiditatea relativa,constanta configuratiilor faciale de configuratiile mult mai
dinamice si adaptabile!<axbB et al( , 2111$
6 alta posibilitate ar fi ca expresiile sa fie procesate in mod diferit
raportat la alte informatii faciale , intr&un ritm ce este mai lent procesarii
perceptuale, la un nivel ce presupune o recunoastere partiala anterioara(
Se poate imagina un format perceptual comun pentru toata informatia ce
antreneaa seturi diferite de procese implicate in recunoasterea sexului , a
identitatii sau a expresiei faciale , o perspectiva sugerata de modelul lui
8ruce si @oung(
)ovei pentru a sustine aceasta abordare, provin din descoperirea ca
multe disocieri neurologice se baeaa pe sarcini la nivelul recunoasterii,
de exemplu, anumite diabilitati reultate din traume cerebrale au condus
la abilitatea de a recunoaste fie emotia fie identitatea unei fete , insa
abilitatea de a discrimina intre fetele preentate ramane intacta(
"xista dovei in sustinerea ambelor scenarii: procesarea expresiilor
faciale se baeaa partial pe trasee prespecialiate la nivelul perceptiei
primare si in parte pe cunostinte conceptuale de nivel inalt(
A
Care sunt rolurile informatiei ce privesc anumite trasaturi, si ale
informatiei privind configuratiile relative ale acestora+
Recunoasterea identitatii faciale depinde intr&o masura semnificativa de
relatiile spatiale dintre trasaturi!Mos=ovitch , Cinocur,8ehrmann, *00D3
Sergent, *0/;$, observate in special din partea dreapta jos a fetei( !SearcB
7 8artlett, *00A3 @in, *0A03 A( C( @oung, <ellawell, 7 <aB, *0/D$, si este
probabil ,unitar-, in sensul ca nu poate fi descompus in suma procesarii
perceptuale a trasaturilor individuale !'ana=a 7 Earah, *009$(
)esi un efort substantial a fost indreptat pentru intelegerea procesarii
identitatii faciale baate pe trasaturi si pe configuratii , aceasta problema
este prea putin inteleasa in caul expresiilor faciale ( Unele dovei ca
procesarea baata pe trasaturi ar putea fi , in principiu, suficienta pentru a
clasifica expresiile faciale in categorii emotionale,provin din modele
computeriate !Cottrell, )aileB, %adgett, 7 Adolphs, 211*$!insa chiar si
aceste modele cuprind un nivel ce ar permite procesarea relatiilor dintre
caracteristicile individuale $(
%rin constrast, unele studii asupra oamenilor indica faptul ca perceptia
emotiei faciale necesita cel putin o procesare configurationala a relatiilor
dintre multiplele caracteristici faciale( !Calder, @oung, Feane,7 )ean,
2111$
"ste posibil ca procesarea baata pe trasaturi si cea pe configuratie sa
joace roluri diferite in functie de emotie( )e exemplu ,cineva poate detecta
fericirea printr&o singura caracteristica & ambetul& , in timp ce disocierea
dintre emotiile negative ar putea necesita informatii aditionale despre
configuratia faciala(
Ce este emotia ?
)esi expresiile faciale exprima o larga varietate de semnale sociale,
expresia emotiilor este aspectul cel mai bine inteles in preent(
4eurobiologii si psihologii au definit emotia ca o schimbare faica,
adaptabila si dirijata ce are loc in multiple sisteme fiiologice !atat somatice
cat si neurologice$, ca raspuns la intensitatea unui stimul( !e(g(, A( R(
)amasio, *00?, *0003 %lutchi=, *0/13 Scherer, 2111$( Un aspect important,
deseori neglijat, priveste diferenta dintre reactia emotionala !raspunsul
fiiologic$ si sentimentul emotiei !ce dupa unele teorii se baeaa pe o
repreentare a acestor raspunsuri fiiologice la nivel cerebral$ !A( R(
D
)amasio, *000$( )e asemenea, este necesar de retinut faptul ca raspunsul
emotional necesita in mod normal schimbari simultane ale parametrilor
somatici, inclusiv cei endocrini, viscerali, autonomi si musculari !incluand
expresia faciala$ , toate aceste schimbari desfasurandu&se intr&o maniera
complexa(
Figura 2. Structura dimensionala a categoriilor emotionale
NOTA : Expcata fgur se regaseste n text.
Un subiect debatut este in ce masura conceptia noastra privind
emotiile le defineste in mod omogen, si chiar in ce proportie aceasta sunt
interpretate ca variabile discrete in defavoarea unor ,intervale- emotionale(
)iferite teorii psihologice !vei Scherer, 2111$ sustin ca emotiile ar trebui
privite ca stadii discrete, ca regiuni intr&un spatiu cu 2 dimensiuni !excitarea
si valenta$ !vei figura 2$ !Russell, *0/1$, sau asamblate dinamic dintr&o
/
larga retea de procese componente, in functie de importanta situatiei( )esi
expresiile faciale ale emotiilor sunt impartite in categorii distincte, si desi
exista dovei pentru a sustine perceptia categorica a expresiilor faciale,
este de asemenea sigur ca expresiile sunt membri ai categoriilor de emotii
multiple, iar clasificarea unei expresii faciale emotionale depinde in mare
masura de relatia contextuala in care se afla raportata la alte expresii
!Russell 7 Eehr, *0/D$( Unele modele matematice arata ca emotiile
repreentate in expresiile faciale pot fi analiate intr&o maniera mai
abstracta ce ar putea releva caracteristici atat a emotiilor discrete cat si a
dimensiunilor duale continue( !Calder, 8urton, et al(, 211*$(
"ste in curs de debatere structura categoriilor emotionale : pe o parte
emotiile apar ca stari discrete, iar in alte pareri, ele pot fi repreentate in
mod continuu( Un exemplu in favoarea caracteristicii dimensionale a
emotiilor este preentat in Eigura 2, ce arata similaritatile de structura dintre
expresiile faciale ale emotiei( "valuarile expresiilor emotionale au fost
normate si supuse unui algoritm multidimensional de scalare(
0
Figura 3:'ransformari morfologice intre expresii faciale repreentand frica
!stanga$ si furia !dreapta$
Nota : In fgura , (a) ndca o transformare de umnoztate, (b) o transformare spataa, (c) o combnate a
amandurora, ar (d) o carcatura obtnuta prn contnuarea transformar dupa magnea dn stanga, reprezentand
fura; Deta n text.
%unctele colorate din figura corespund stimulilor expresiilor faciale
folositi !culoarea corespunde categoriei emotionale$ si distanta dintre diferiti
stimuli repreinta nesimilaritatile derivate( In partea dreapta este o
interpretare a aceste repreentari, in care axele repreinta valenta si
excitarea( Unele studii studii au folosit M)S pentru a arata ca o continuitate
variata indica aspectele categoriilor multiple, aceastea fiind utile in a
organia si grupa stimulii cu variatia( !8imler 7 Fir=land, 211*$(
"xista o serie metode prin care imaginile digitale ale fetelor pot fi
procesate pentru a obtine imagini intermediare si a genera o serie continua
in cadrul spatiului fetei( Acestea implica procesarea la cel mai redus nivel al
imaginilor digitale, pixelii( Un exemplu de astfel de procedura este alinierea
a 2 imagini la nivelul caracteristicilor corespondente, iar apoi are loc
modificarea intensitatii luminoase pentru a genera o tranitie ce
interpoleaa valorile de gri ale pixelilor respectivi( !Eig( 9(a$( 6 alta metoda
*1
este pastrarea luminoitatii pixelilor, insa modificarea poitiilor pentru a
,topi- o imagine in alta !Eig( 9b$( Cea mai comuna modificare implica insa
folosirea simultana a acestor 2 metode( )oua imagini ale fetelor sunt
,topite- una in cealalta prin modificarea simultana a luminoitatii si poitiei
pixelilor !Eig( 9(c$( Aceasta transformare poate genera o serie de schimbari
continue, liniare intr&o imagine, si de asemenea poate fi extrapolata pentru
a obtine o exagerare a acelei imagini raportata la imaginea originala !o
,caricatura-$ !Eig( 9(d$
6 serie de descoperiri interesante apar cand se incearca cominarea
unor spatii faciale ce repreinta structuri geometrice, fiice ale fetelor cu
spatii faciale ce repreinta structura psihologica( In general, cele 2 preinta
similaritati, insa nu sunt identice( !8useB, *00/$(Aceasta situatie se
intalneste cand se examineaa o simpla transformare : schimbare expresiei
unei emotii in expresia alteia genereaa intermediari ce nu sunt niciodata
observati in viata reala, iar rata de inlocuire a tranitiilor unei expresii in
alta expresie nu se suprapune peste rata la care o emotie perceputa este
inlocuita de alta(
In plus fata de similaritatile de structura preentate ce pot fi
repreentate in 2 dimensiuni, !fig ( 2$, emotiile primare sunt dispuse ierarhic
!fig(;$( Subiectii normali clasifica expresiile faciale emotionale primare in
fericite si nefericite, precum si in categorii subordonate( Aceasta structura
ierarhica poate fi evidentiata in urma leiunilor cerebrale si ramane o idee
importanta de revaut in caul interpretarii diabilitatilor in recunoasterea
emotiilor selective( !cap *?$( Cat despre recunoasterea entitatilor concrete,
!e(g(, A( R( )amasio, )amasio, 'ranel, 7 8randt, *001$, leiunile
neocortecsilor temporali pot conduce la greutati in recunoasterea
categoriilor subordonate de emotii, lasand intacta capacitatea de a
recunoaste emotiile primare( Un studiu recent asupra unui pacient cu
traume majore in cortexul temporal colateral indica un model asemanator:
Clasificarea expresiilor emotionale putea avea loc doar la stadiul de
fericit>nefericit, insa nu si la nivelele subordonate acestora( Adolphs,
'ranel, 7 )amasio, in press&a$ !vei figura ;$(
**
Figura 4. 6rganiarea ierarhica a categoriilor emotionale
Nota :O structura erarhca poate f evdentata dntr-o varetate mare de date, n cazu curent ee provennd dn
notarea ntenstat fecare emot prmare asa cum este ea perceputa ca fnd emsa de o anumta exprese facaa.
Prma sectune preznta un grafc a ntestat dferteor emot asa cum sunt ee percepute. Notee med
corespondenta dntre fecare denumre (axa X - abscsa) s fecare exprese facaa (axa Y - ordonata) sunt
reprezentate prn cuor de a 0 (deoc) a 4 (foarte mut). Datee provn de a 7 subect norma (este afsata meda
noteor) s de a un subect ce preznta ezun cerebrae ntesve baterae ae obuu tempora. Categore ma
apropate sunt percepute ca fnd ma smare. Datee de a subect norma s de a pacentu B. sustn deea ca
pacut/ferct s nepacut/neferct sunt doua categor superoare de emot.
"xista dovei ca recunoasterea a cel putin unui subset de emotii din
expresiile faciale are loc similar in caul diferentelor culturale( Aceste
dovei sunt mai convingatoare in caul asa&numitelor emotii de baa !vei
tabelul *$, ce par a fi clasificate asemanator in cadrul culturilor diferite
!"=man, *00;$, chiar daca respectivele culturi au moduri diferite de a lega
conceptele de denumirile aferente, si chiar daca aceste culturi au reguli
sociale diferite pentru eprimarea faciala a acelorasi emotii in circumstante
diferite !Eridlund, *00;$( )esi rolul culturii in definirea conceptelor si
categoriilor este o notiune intens debatuta, o viiune reconcilianta poate
sesia similaritatea procesarii unor expresii la nivel perceptual, insa si
*2
legatura lor cu diferite categorii de cunostinte sociale ce depinde de
contextul cultural in care acele cunostinte sociale au fost dobandite(
Similaritatile inter&culturale in procesarea emotiilor din expresiile faciale
sunt evidente la nivelul discriminarii si clasificarii perceptuale, in timp ce
diferentele sunt mai pregnante la nivelul accesarii informatiei complexe si
simbolice, cum ar fi numele diferitelor emotii !Cierbic=a, *000$( )esi
majoritatea cercetarilor in domeniul expresiilor faciale folosesc categorii
emotionale pentru care exista denumiri uuale !in particular, emotiile
primare indicate in tablelul *$, sau, mai putin frecvent, o abordare
dimensionala !deseori, in termenii excitare>valenta, vei figura 2($, exista
alte 9 situatii ce merita o explorare mai atenta( )oua din acestea au aparut
in principal datorita studiilor efectuate pe animale( 6 schema de inspiratie
comportamentala propusa de Rolls !*000$, repreinta de asemenea
emotiile intr&un spatiu bidimensional, punct de vedere acceptat si de alte
studii psihologice, insa in acest ca dimensiunile corespund preentei sau
omisiunii factorilor motivanti : in mare, preentarea recompensei !placere$,
preentarea pedepsei !frica$, intericerea recompensei !furie, frustrare,
tristete$, sau oprirea pedepsei !usurare$( 6 alta abordare, conform lui
%an=sepp !*00/$, sugereaa un cadru etico&neurologic pentru a clasifica
emotiile3 conform ideilor sale, exista sistem neurale specialiate in
procesarea claselor de emotii ce actioneaa similar in termenii tipurilor de
stimuli ce le declanseaa si in termenii de comportamentelor ce sunt
asociate cu ele( !in mod specific, emotii ce se incadreaa in cele ; mari
categorii ale cautarii , panicii, furiei si fricii$( Amandoua abordarile
!%an=sepp, *00/3 Rolls, *000$ par a opera mai bine cu procesele
neurobiologice implicate, insa amandoua sunt vagi in domeniul unei
modalitati exacte a corelarii acestui sistem cu emotiile pentru care exista
denumiri clase !in speciale cele sociale$ !tabel *($( 6 un treilea punct de
vedere implica o analia psihologica mult mai atenta a modului in care o
situatie emotionala este evaluata si cum sunt propuse seturi de , verificari
ale evaluarii stimulilor- ce pot declansa componentele individuale ale
comportamentului emotional, pe baa carora raspunsul simultan este
agregat pe masura ce situatia se desfasoara !Scherer, *0/;, *0//$(
Aceasta ultima teorie a fost aplicata expresiilor faciale, cu un oarecare grad
de succes( !Cehrle, Faiser, Schmidt, 7 Scherer, 2111$( )esi diferite in
*9
multe aspecte, toate aceste trei sisteme de procesare a emotiilor au in
comun ideea ca emotiile uuale nu sunt cele mai potrivite pentru
investigare stiintifica( Studiile viitoare, atat psihologice si neurobiologice,
pot folosi aspecte ale acestor sisteme in formularea lor(
Mecanismele recunoasterii emotiilor din expresiile
faciale
Incepem prin preentarea succinta a diferitelor posibile mecanisme ce
fac posibila recunoasterea emotiilor din expresiile faciale( In sectiunile
urmatoare, aceste posibile mecanisme vor fi atasate unor structuri neurale
specifice si interconexiunilor acestora( 6 concluie va fi faptul ca o
oarecare structura cerebrala participa in mod normal la o multitudine de
strategii si ca producerea unei sarcini de recunoastere implica strategii
diferite, si deci, structuri neurologice distincte(
Recunoasterea ca parte a perceptiei
6 posibilitate este aceea de a considerea recunoasterea ca parte a
perceptiei( In mod discutabil, recunoastea unor aspecte simple ale unui
stimul, sau disocierea intre stimului, este un aspect ce tine de domeniul
perceptiei( %oate ca informatia a&priori nu este necesara pentru a
recunoaste o emotie, insa diferentierea, clasificarea si indentificarea
emotiilor are loc exclusiv pe baa proprietatilor geometrice a stimulului
viual( "ste de conceput ca procesarea perceptuala poate fi asociata direct
cu regiunile cerebrale ce proceseaa limbajul, in masura necesara definirii
acelei emotii, in caul absentei accesarii altor informatii asociate stimulului(
!un mecanism asemanator invatarii$( Aceasta notiune a recunoasterii este
bineinteles o versiune incompleta( Insa, ar putea fi suficienta pentru a
*;
realia unele sarcini la parametri normali, precum disocierea emotiilor,
sortarea acestora in categorii, recunoasterea granitelor intre categorii
diferite, alegerea unor repreentanti in fiecare categorie, si poate chiar
definirea in contexul alegerii fortate de perechi atunci cand denumirile
uuale nu sunt puse la dispoitie( 6ricum, aceasta notiune de recunoastere
nu ar putea fi suficienta pentru a accesa informatii asociate conceptului de
emotie(
Tael 1. Un exemplu de modalitate de clasificare a emotiilor
Starea
comportamentala
Starea
motivationala
Dispozitii,
emotii de
fundal
Sistem
emotional
Emotia
primara
Emotia
sociala
Apropiere Recompensa )epresie Cautare Eericire Mandrie
Retragere %edeapsa Anxietate %anica Erica 5ena
Manie Eurie Eurie Gina
Sete Erica )egust Rusine
Eoame Geselie 'ristete )ragoste
materna
)urere Satisfactie Surpria )ragoste
sexuala
)orinta Ingrijorare )ispret %asiune
Admiratie
Invidie
"xista dovei extrase atat din studiile psihologice asupra oamenilor,
cat si in special din modele computeriate, ce sustin ideea ca o cantitate
substantiala de procesare poate avea loc exclusiv pe baa proprietatilor
geometrice ale stimulului( Analia matematice au aratat ca structura
*?
preenta in imaginile expresiilor faciale este suficienta, in principiu, pentru a
a genera o parte a structurii categoriilor emotionale percepute de oameni(
!Calder, 8urton, et al(, 211*$( Clasificarea imaginilor transformate !vei
casuta *($ generate din expresiile a 2 emotii diferite a fost investigata in
cadrul subiectilor normali !Calder,@oung, %errett, "tcoff, 7 Rowland, *00A3
de #elder,'eunisse, 7 8enson, *00D3 "tcoff 7 Magee, *0023 A( C(@oung
et al(, *00D$ si de asemenea cercetata intr&un model de retea neurala
antrenata pentru a clasifica expresiile faciale( Cottrell et al(, 211*3 Cottrell,
%adgett, 7 Adolphs, *00/3 %adgett 7 Cottrell, *00/$( Aceste studii au gasit
dovei in sprijinul perceptiei clasificante a emotiilor faciale: atat oamenii, cat
si modelele de retele, apreciaa existenta unei diferente perceptuale clase
intre expresii, chiar si atunci cand acestea sunt foarte similare, cu conditia
ca ele sa se incadree clar intr&o categorie emotionala !asemanator cu
modul in care segmentam un curcubeu in ciuda tranitiei tonale liniare$(
Aceste descoperiri intaresc ideea rolului important pe care perceptia
clasificanta o joaca in comunicarea semnalelor sociale prin interpretarea
stimulilor ce variaa intr&un interval si gruparea lor in categorii discrete ce
descriu semnalele relevante( !"hret, *0/D3 Macrae 7 8odenhausen, 2111$(
%are de asemenea posibil ca perceptia clasificanta a expresiei faciale la
oameni se baeaa predominant pe informatii perceptuale, acesta fiind
caul in cadrul retelelor deoarece aceastea nu poseda nici un fel de
informatii conceptuale( 6 concluie ineresanta a studiilor efectuate este ca
intreaga procesare perceptuala poate aparent genera o structura de
categorii pentru emotii ce este iomorfa cu structura semantica a
conceptelor emotionale( Mai mult, similaritatile fiice, geometrice intre
diferitele expresii faciale refleca structura conceptelor noastre asupra
emotiilor( In aceasta privinta, comunicarea prin expresiile faciale
emotionale difera in mod fundamental de cea prin limbaj( )aca acestea ar
fi fost similare, expresiile faciale ar trebui sa fie simbolice, iar configuratia
proprie a unei expresii ar purta doar o legatura accidentala cu
emotia>sentimentul pe care il denota( )esi implicatiile precise a acestor
descoperiri raman inca departe de a fi complet intelese, ele sugereaa
faptul ca perceptia, expresia si trairea emotiei ar putea fi seturi de procese
interconectate(
*A
Recunoasterea prin generarea de cunostinte asociate
In mod normal, recunoasterea implica mult mai mult decat informatia
perceptuala( Atunci cand vedem o expresie faciala asociata fricii, o putem
identifica nu numai prin asemanarile cu alte expresii in termeni de
structura, ci putem recunoaste si ca persoana in caua ar putea striga, fugi
sau ca probabil a intalnit ceva ce a speriat&o si asa mai departe( 4iciuna
din aceste informatii este preenta in structura stimulului3 este preenta
datorita experientei trecute cu mediul !si chiar in anumita masura,
innascuta$( 6 intrebare complexa priveste mecanismele prin care aceste
informatii sunt accesate( In general, cunostintele nu sunt stocate intr&un
format explicit, ci mai degraba se baeaa pe indicati pentru reconstruirea
informatiei prin reactivarea repreentarilor ce au fost co&asociate atunci
cand informatia a fost dobandita( !e(g(, A( R( )amasio 7 )amasio, *00;$(
Cel mai simplu exemplu al acestui mecanism ar fi asociarea propriu&isa,
ca atunci cand vedem o expresie de frica si auim un tipat simultan si le
legam instinctual in memorie( In general, conexarea altor cunostinte cu
perceptia expresiei faciale este o problema mult mai complexa si se
baeaa pe o multitudine de asocieri la nivele superioare ce pot fi separate
in timp, precum si pe repreentari simbolice, ce, la oameni, se baeaa
preponderent pe limbaj( Schema neurala generala pentru implementarea
mecanismelor mentionate mai sus necesita legarea informatiei dintre
repreentari neurale distincte pentru a putea fi procesate in calitate de
componente a informatiei asupra aceluiasi concept( In caul perceptual, un
stimul activeaa multiple reginuri neurale ce repreinta aspecte specifice a
proprietatilor sale viuale, iar ansamblul coerent a acestor parti de
informate !repreentarile diferitelor proprietati ale stimulului$ constituie
mecanismul perceptual discutat in cap ;( Insa, acest mecanism poate fi
extins in afara acelor regiuni neurale ce repreinta proprietatile viuale ale
stimului pentru a include si regiunile ce contin nu informatii asupra stimului
propriu&is, ci asupra a ceea cu ce a fost asociat( Cererea de integrare a
repreentarilor neurale ce sunt separate in spatiul cerebral ar necesita
extinse conexiuni inverse precum si o serie de legaturi tip inaintare intre
diferite regiuni( Astfel, se poate imagina o interactiune continua intre fluxul
direct, revers si oriontal de informatii pe baa caruia creierul construieste
*D
repreentarea viuala a stimului( !cf( .amme, Super, 7 Spe=reijse, *00/$(
Unele asemenea repreentari cum ar fi cea a lui Ullman !*00?$ , fluxuri
contrare- sau a lui "delman !*0/D$ , re&intrarea- contim aceasta idee(
Repreentarea stimulului si a informatiei asociate evolueaa simultan astfel
incat se pot modula reciproc, iar perceptia si recunoasterea devin parti a
aceluiasi proces la scara larga(
Recunoasterea prin generarea unei simulari
Mecanismele preentate mai sus, desi pot fi considerate creative, sunt
relativ directe: prin legatura din diferite repreentari ce dau nastere
componentelor informatiei conceptuale asupra emotiei ce este declasata
prin stimul, subiectul are la dispoitie toate informatiile necesare pentru a
recunoaste emotia3 tot ce este necesar pentru a indeplini majoritatea
sarcinilor de recunoastere este o implementare a reconstruirii informatiei
conceptuale in termeni de limbaj, pentru ca subiectul sa ne poata spune ce
stie( Insa sunt si trasee indirecte ce pot interveni( Ar putea fi ca informatia
explicita declansata in descrierea anterioasa sa fie insuficienta pentru a
recunoaste o emotie, poate datorita lipsei unei expuneri anterioare la
aceasta emotie specifica, sau faptului ca reconstructia informatiei despre
aceasta nu da suficiente detalii( Un alt mecanism ar putea incerca
generarea informatie conceptuale folosind o corespondenta inversa ce
cauta sa declansee acele stari anterioare producerii expresiei faciale(
Acest mecanism ar putea incerca o simulare in observator a starii
persoanei ce constituie stimulul prin estimarea repreentarii motorii ce au
dat nastere stimului observat( 6data ce observatorul a generat acea stare
pe care cealalta persoana este presupusa a o trai, o repreentare a acestei
stari poate la randul ei declansa informatia conceptuala( Simularea
necesita deci accesarea acesteia, insa fundamentele accesarii nu sunt
repreentarile unei alte persoane, ci ale propriei individualitati( Ipotea
simularii a primit recent o atentie considerabila datorita descoperirilor
experimentale ce par a o sustine( In cortexul promotor al primatelor
inferioare, Riolatti si colegii sai au raportat neuroni ce raspund nu numai
atunci cand maimuta se pregateste sa execute o actiune, ci si cand
*/
aceasta observa aceeasi actiune indeplinita de altcineva( !#allese, Eadiga,
Eogassi, 7 Riolatti, *00A3 #allese 7 #oldman, *0003 Riolatti, Eadiga,
#allese, 7 Eogassi, *00A$(
6 serie de descoperiri motivante au avut loc si in caul oamenilor :
6bservarea actiunilor altcuiva reulta in desincroniari ale cortexului motor
masurate prin M"# !<ari et al(, *00/$, si coboara pragul pentru producerea
raspunsului motor atunci cand SM' !stimularea magnetica transcraniala$
este folosita pentru a activa cortexul motor( !Strafella 7 %aus, 2111$ 3
imitarea actiunilor altcuiva prin observare activeaa cortexul promotor in
studiile imagisticii functionale !Iacoboni et al(, *000$( Mai mult, aceasta
activare este somatotopica, depinand de partea corpului ce este
observata indeplinind actiunea, chiar si in absenta unei actiuni deschise din
partea subiectului !8uccino et al(, 211*$( Astfel, se pare ca primatele
construiesc repreentari motorii adaptate indeplinirii aceleiasi ce au
observat&o, in acord cu teoria simularii( )oveile specifice ce sustin ca
simularea poate juca un rol in recunoasterea actiunilor ce compun
expresiile faciale provine din experimente separate( "xperienta si expresia
emotiei sunt corelate !Rosenberg 7 "=man, *00;$, si ofera o relatie
cauala interesanta : producerea de emotii faciale si alte raspunsuri
somato&viscerale poate conduce la schimbari ale experientei emotionale(
%roducerea unei expresii faciale in mod intentionat influenteaa
sentimentul si coreleaa in mod autonom starea emotionala( "xpunerea la
expresii faciale conduce la expresii proprii ce pot fi greu viibile, insa pot fi
masura cu un "M# facial si mimeaa expresia inclusa in stimul3 mai mult,
aceste reactii faciale la vederea altor expresii faciale apar si in absenta
recunoasterii constiente a stimului, de exemplu in caul expresiilor faciale
preentate subliminal !)imberg, 'hunberg, 7 "lmehed, 2111$(
Unele studii au gasit dovei ca manipularea directa a expresiei faciale
a privitorului va influenta abilitatea lor de a identifica expresiile faciale ale
altora( !4iedenthal, 8rauer, <alberstadt, 7 Innes&Fer, 211*$( Giualiarea
expresiei faciale a altcuiva poate conduce la schimbare in starea
emotionala proprie( )esi vederea unei expresii faciale poate conduce la
modificari in sentimentele traite !Schneider, #ur, #ur,7Muen, *00;3 Cild,
"rb, 7 8artels, 211*$, acest mecanism poate de asemenea opera fara
*0
intermediarea prin expresiile faciale, prin directa modulatie a repreentarii
somatice a structurii ce genereaa sentimentul( Eaptul ca teoria simularii
necesita posibilitatea unui mecanism direct, central este infirmat de faptul
ca pacientii cu paraliie congenitala sunt totusi apti de a identifica emotiile
faciale( !Calder, Feane, Cole, Campbell, 7 @oung, 2111$(
Dezvoltarea recunoasterii emotiei
Abilitatea de a separa si recunoaste emotiile din expresiile faciale se
devolta intr&o maniera complexa in copilari si se maturieaa mai rapid la
femei decat la barbati( In acord cu ideea ca perceptia este o cerinta a
recunoasterii, e de asteptat ca mecanismele preentate in cap ; sa fie
active relativ repede in viata individului !e(g(, 8ushnell, Sai, 7 Mullin, *0/0$(
8ebelusii se orienteaa catre stimulii asemanatori expresiilor faciale inca
de la nastere !Galena, Simion, Macchi&Cassia, 7 Umilta, *00A$ si exista
dovei ca acest lucru ar depinde in principal de trasee subcorticale, fapt
indicat de procesarea preferentiala a fetelor in campurile temporal&viuale(
!Simion, Galena, Umilta, 7 )alla8arba, *00/$( Unele emotii pot fi
diferentiate de catre copiii de D luni !4elson, Morse, 7 .eavitt, *0D03 So=en
7 %ic=,*002$, iar semnalele din cortecsii viuali temporali arata o anumita
selectivitate a fetelor in caul maimutelor in varsta de 2 luni !Rodman, 6
Scalaidhe, 7 #ross, *009$( )e asemenea, exista dovei ca mecanismul
preentat in capitolul A, recunoasterea prin simulare, poate fi initiat
timpuriu( 4ou&nascutii poseda abilitatea de a reproduce unele gesturi
faciale simple !Meltoff 7 Moore, *0/9$, ceea ce indica faptul ca ar putea fi
urmata de capabilitati mai complexe de a simula si reproduce(
)ata fiind importanta comunicarii prin expresiile faciale si alte semnale
sociale viuale, s&ar putea presupune ca nou&nascutii orbi preinta
dificultati in devoltarea sociala si emotionala( )esi obtinerea unor concluii
unanime in aceasta privinta este foarte dificila, unele studii au aratat ca
aceste dificultati apar in majoritatea caurilor( )esi cei nascuti orbi preinta
o multitudine de expresii faciale spontate si voluntare, acestea nu sunt in
totalitate normale Cole, 5en=ins, 7 Shott, *0/03 #alati, Scherer, 7 Ricci&
21
8itti, *00D$, si exista indicii ca devoltarea socioemotionala ar putea fi in
mod substantial anormala( !'roester 7 8rambring, *002$( S&a descoperit ca
abilitatea de a recunoaste expresiile faciale la varsta de ? ani indica
viitoarele competente sociale si academice !Iard et al(, 211*$, desi
ramane incert la ce nivel aceasta corelatie reflecta o caualitate directa( In
caul adultilor, exista dovei in favoarea recunoasterii constante a emotiilor
pe parcursul vietii, si de asemenea se constata o usoare scadere a
acuratetii cu care acestea sunt recunoscute odata cu inaintarea in varsta(
!Adolphs, )amasio, 'ranel, 7 )amasio,*00A$( In general, contributia
factorilor precum varsta si sexul la diferentele de performate in caul
experimentelor nu a fost analiata atent( )esi sexul !Fesler&Cest et al(,
211*$ si diferentele de varsta in procesarea emotiilor faciale se evidentiaa
in cadrul studiilor imagisticii functionale, pana acum se poate spune doar
ca efectele acestor factori sunt considerabil mai reduse decat in caul
leiunilor cerebrale !Adolphs, )amasio, 'ranel, Cooper, 7 )amasio, 21113
Adolphs et al(, *00A$(
!tructurile perceperii emotiilor faciale
%rocesarea perceptuala primara a fetei va implica desiguri o parte din
structurile necesare procesarii stimulilor viuali generali( Acestea se impart
in 2 categorii principale : !a$ mecanismele subcorticale ce ,sar- cortexul
striat, ce se presun a fi limitate la procesari automate, primare, precum
unele trasaturi generale ale fetei, si !b$ procesarea cu ajutorul
neocortecsilor viuali occipitali si temporali, prespusi a fi utiliati in caul
construirii unor repreentari perceptuale mai precise( Aceasta ,diviiune a
muncii- a fost studiata in special in raport cu stimulii auditorii emotionali : In
caul sobolanilor, este suficienta procesarea auditorie a unor tonuri simple
la nivelul talamusului si amigdalei pentru declansarea senatiei de frica, in
timp ce procesarea tonurilor complexe necesita si cortexul auditiv !.e)oux,
*00A$(
2*
". Trasee subcorticale ale perceptiei :
Vederea oarba si amigdala
Inca de la descoperirea vederii oarbe in caul oamenilor !vei
Ceis=rant, *00A,pentru o recenie$ si a analogului experimental in caul
animalelor !CoweB 7 Stoerig, *00?$, s&a concluionat ca procesarea
viuala poate avea loc si in absenta cortexului striat !desi adesea
debatuta, Eendrich, Cessinger, 7 #aaniga, *002$( )esi este clar ca
acest tip de procesare viuala este inferior, si atat in caul maimutelor cat
si a oamenilor, nu furnieaa o experienta viuala constienta, s&a dovedit
suficient in anumite conditii pentru a ghida comportamentul in functie de
stimulii viuali( Caile ce mediaa vederea oarba implica comunicatii intre
retina si coliculul superior, traversand nucleul pulvinar al talamusului si
cortecsii viuali extrastriati, astfel incat exista raspuns neuronal la stimulii
viuali in absenta totala a datelor primite de la cortexul striat( !e(g(,
Rodman, #ross, 7 Albright, *0/0$(
In ce masura poate fi completa procesarea perceptuala fara contributia
cortexului striat + S&a considerat ca aceasta procesare poate decodifica
numai informatii elementare despre stimul, cum ar fi poitia, directia si ceva
informatii asupra culorii !CoweB, *00A3 Stoerig 7 CoweB, *0/0$( 'otusi,
studiile recente arata ca procesarea in absenta cortexului striat poate fi
mult mai detaliata decat s&a presupus initial( %acientii ce preentau vedere
oarba pot aparent sa disociee expresiile faciale de #elder, Groomen,
%ourtois, 7 Ceis=rant,*000$ H 'otusi, in absenta experientei viuale
constiente, este imprecis exprimata aceasta abilitate drept ,recunoastere-(
'raseul anatomic descris mai sus a fost coroborat cu studii de imagistica
functionala3 s&a concluionat ca exista activitate simultana a coliculului
superior, talamusului pulvinar si a amigdalei, ca raspuns la expresii faciale
preentate subliminal ce au fost asociate cu stimuli aversivi( 5( S( Morris,
6hman, 7 )olan, *000$( S&a descoperit recent ca aceste structuri sunt
active atunci cand un pacient discerne expresiile faciale emotionale din
campul viual orb( !5( S( Morris, de #elder, Ceis=rant, 7)olan, 211*$(
8aIca, procesarea subliminala a expresiile faciale ce repreentau frica
22
activa amigdala in cadrul subiectilor de test normali, punand in evidenta
utiliarea aceluiasi circuit neuronal( Aceste date indica faptul ca procesarea
perceptuala suficienta pentru a disocia anumite expresii faciale emotionale
poate avea loc prin intermediul structurilor subcorticale( 6ricum, este
prematur de presupus ca aceasta procesare exclude neocortexul : Chiar si
in caurile de vedere oarba, sectiuni ale cortexului extrastriat sunt
implicate, si ar putea fi posibil ca acestea sa indeplineasca cea mai mare
parte a procesarii perceptuale( 'raseele subcorticale furnieaa un punct
de intrare in perceptia faciala, cel mai probabil un circuit mai rapid si mai
automat si ce opereaa in paralel cu traseele corticale3 o problema de
debatut este in ce masura aceasta procesare utilieaa informatii despre
trasaturile specifice sau a configuratiei stimulului(
9. Trasee corticale ale perceptiei: arealul facial fusiform si
gyrusul temporal superior
9.1 CNSI"ERENTE PRCE"UA#E
%rocesarea corticala a fetelor incepe cu rolul cortecsilor occipitali ce
efectueaa procesarea perceptuala primara a caracteristicilor stimulului,
corelandu&le si disociindu&le de elementele de fundal ale unei imagini(
Separarea si asocierea trasaturilor permit generarea rapida a unei
repreentari a stimulului prin mecanisme neurologice ascendente(
"xpresiile faciale necesita procesari cerebrale computationale specifice si
utilieaa strategii proprii procesarii stimulilor viuali( 6amenii trebuie sa fie
capabili sa diferentiee un numar imens de fete ce sunt asemanatoare din
punct de vedere structural, si de asemenea sa accesee informatia
conceptuala asociata cat mai rapid, pentru a accesa date sociale relevante(
)eoarece relatiile sociale cu alti indivii opereaa la nivel interpersonal,
expresiile faciale necesita clasificarea la cel mai specific nivel, cel
individual, al fiecarei persoane in parte( %rocesarea perceptuala primara ar
putea fi suficienta pentru a diferentia fetele de alte obiecte viuale,
baandu&se in principal pe sectoare ale cortexului occipital, inclusiv gBrusul
fusiform( )oveile furniate de studiile leiunilor si cele utiliand imagistica
functionala si M"# au demonstrat importanta acestor regiuni corticale in
29
procesarea caracteristicilor perceptuale ale fetelor( Studiile au aratat o
clasificare primara a imaginilor are loc in cortexul occipital la aprox( ?1 &01
ms dupa expunerea la stimul !Seec= et al(, *00D3 Gan Rullen 7
'horpe,211*$, concluie in acord cu clasificarea in functie de sex a fetelor
ce are loc intre ;? si /? ms !Mouchetant&Rostaing, #iard, 8entin, Aguera,
7 %ernier, 2111$, desi aceste raspunsuri rapide nu sunt inca asociate
diferentierii comportamentale( 6 clasificare mai precisa a fetelor, simultana
cu primele semne de recunoastere faciale, are loc la /1&**1 ms, urmata de
o activitate a cortecsilor temporali la aproximativ *;1&*D1 ms, si de
asemenea ar putea fi doar o parte a raspunsului neuronal din ona
occipitotemporala ventrala, ce avea loc dupa aproximativ 211 ms dupa
expunerea la stimul( Activitatea neuronala de disociere intre diferitele
emotii este observata dupa aproximativ ?11 ms, fiind influentata si de o
modulare descendenta din partea amigdalei, de exemplu( !Frola=&
Salmon,Eischer, Gighetto,7Mauguiere, 211*$( In timp ce generarea unei
repreentari structurale detaliate a fetei necesita aproximativ *D1 ms, se
pare ca unele procese de recunoastere ale sexului si emotiilor pot avea loc
cu latente mai mici, posibil indicand rute alternative pentru aceste doua
tipuri de procesari( "xista dovei pentru procesarea diferentiata a emotiilor
de valente diferite : Comparativ cu expresiile fericite, cele repreentant furia
ies mult mai rapid in evidenta !6hman, .undJvist, 7 "steves, 211*$, iar
expresiile faciale repreentand frica, complementate cu stimuli electrici, pot
avea ca reultat raspunsuri conditionate atunci cand acesti stimuli sunt
preentati subliminal(
9.2 CNSI"ERENTE ANATMICE
6 atentie deosebita s&a acordat regiunii corticale occipitale are
gBrusului fusiform( Aceasta regiune a cortexului este activata in studiile de
imagistica functionala de catre fete contrastate cu alte obiecte sau imagini
modificate Fanwisher,Mc)ermott, 7 Chun, *00D$, poate fi modulata de
catre atentie, si poate fi activata in mod specific de fete preentate in
partea dreapta !McCarthB, %uce, #ore, 7Allison, *00D$( #Brusul fusiform
este de asemenea activat si de alte obiecte, in afara de fete umane, atunci
2;
cand subiectii trebuie sa efectuee o clasificare detaliata !#authier,
Anderson,'arr, S=udlars=i, 7 #ore, *00D$, sau in mod automat atunci cand
subiectii sunt antrenati pentru a face acele clasificari in mod normal !de
exemplu, persoanele antrenate pentru a recunoaste diferite specii de
pasari sau modele de masini K#authier, 'arr, Anderson, S=udlars=i, 7
#ore, *000L$(
Arealul facial fusiform participa la generarea de repreentari detaliate ale
proprietatilor statice ale fetelor, ce pot fi asociate cu accesarea de informatii
despre acea anumita fata( Regiunile corticale conexe ce inconjoara
jonctiunea occipitotemporala par a deservi acelasi rol, asociind repreentari
perceptuale cu informatiile necesare clasficarii stimulului in categorii
precise( .eiunile acestor one pot avea ca reultat o abilitate scauta de a
recunoaste fetele in ciuda unei disocieri perceptive intacte si a capacitatatii
de a recunoaste fetele raportate la expresia emotionala, sex sau varsta
!'ranel et al(, *0//$( Recunoasterea indentitatii unei fete !independent de
denumirea sentimentului afisat$ necesita cortexul temporal polar drept
!<()amasio, #rabows=i,'ranel, <ichwa,7)amasio, *00A$( )ata fiind
importanta fetelor, si nevoie de a accesa rapid diferite tipuri de informatii
sociale asociate acelor fete, se poate presupune ca structurile corticale
viuale de nivel inalt sunt constituite din subsisteme specialiate ce
proceseaa atribute specifice ale fetelor, supoitie baata pe o serie de
studii detaliate ce au inregistrat potentialele de camp intracraniale in caul
oamenilor pe situatii specifice( !Allison, %uce, Spencer, 7 McCarthB, *0003
McCarthB, %uce, 8elger, 7 Allison, *0003 %uce, Allison, 7 McCarthB, *000$(
In timp ce ona fusiforma este implicata in procesarea structurala, statica a
fetelor, regiunile anterioare si dorsale ale lobului temporale proceseaa
informatii despre configuratiile dinamice ale fetelor, cum ar fi expresiile,
miscarea ochilor si a gurii !<axbB et al(, 2111$, desi probabil exista un grad
de suprapunere intre diferitele tipuri de informatie faciala procesata in
aceste doua regiuni Allison, %uce, 7 McCarthB, 2111$( Imagistica
functionala ce foloseste stimuli viuali de miscare ale fetei a observat
activari ale cortecsilor gBrusului temporal superiori si cei invecinati acestuia
!%uce, Allison, 8entin, #ore, 7 McCarthB, *00/$, posibil reflectand
informatii viuale, atat structurale cat si dinamice, ce sunt trimise in aceste
regiuni !Selter 7 %andBa, *00;$( Arealul facial fusiform, gBrusl temporal
2?
superior si alte regiuni mai putin specifice ale cortexului occipitotemporal
pot fi astfel privite ca un sistem interconectat ce construieste o
repreentare perceptuala distribuita spatial a diferitelor aspecte regasite
intr&o expresie faciala(
9.3 "ATE "E #A NEURNI SIN!U#ARI
)escoperirile din studiile efectuate pe maimute au elucidat o parte dintre
corelatiile asociate perceptiei faciale in regiunile corticale temporale(
4euronii aflati in cortexul temporal inferior preinta o varietate a
proprietatilor raspunsurilor ce sunt relativ selective, favoriand observarea
fetelor !%errett, Rolls, 7 Caan, *0/2$ si a altor categorii specifice de
obiecte( Mai mult, anumiti neuroni isi moduleaa raspunsul preferential cu
anumite informatii despre fete, cum ar fi indentitatea, statutul social sau
expresia emotionala( Selectivitatea neuronilor din cortexul temporal inferior
poate fi exprimata in functie de componente ale raspunsului neuronal initial
!sub *11 ms$ $ !6ram7 %errett, *002$, si preinta un cod populational ce
poate fi transpus intr&un spatiu dimensional relativ restrans !M( %( @oung 7
@amane, *002$( "xista dovei ca neuronii din cortexul temporal sunt
separati anatomic dupa tipul de informatii ce le pot codifica : In timp ce
neuronii din sulcusul temporal superior proceseaa informatii referitoare la
expresia faciala , cei din regiunile ventrale si inferioare ale cortexului
temporal codifica informatii asupra indentitatii !<asselmo, Rolls, 7 8aBlis,
*0/0$(
Unele structuri, precum cortexul orbitofrontal sau amigdala, au vitee de
procesare relativ scaute, si este probabil ca ele sa codifice cea mai mare
parte a informatiei in timpul varfurilor de activitate, poate chiar in timpul
dintre preentarea stimulului si primul varf de activitate( Ramane de inteles
cum aceste varfuri de activitate in diferite regiuni ale creierului sunt
coordonate pentru a produce o procesare informationala constructiva ce
are loc in timp ce noi recunoastem emotiile din expresiile faciale( Un tel
viitor este de a combina datele obtinute din diferite metode cu reolutii
spatiale diferite si de combinare a datelor atat din studiile umane cat si din
cele asupra animalelor(
2A
1#. erceptia laterala a emotiei : !misfera cerebrala
dreapta
"xista o intreaga istorie a rolului disproportionat al emisferei drepte in
procesarea emotionala si sociala, cuprinand atat perceptia cat si
recunoasterea( "xista dovei ca procesarea generala a fetelor implica in
mod diferit emisferele cerebrale : oamenii isi recunosc propriile fete mai
rapid cu emisferele drepte !Feenan et al(, *0003 Feenan, 4elson,
6MConnor, 7 %ascual&.eone, 211*$( "misfera dreapta pare sa contina
sisteme de comunicare sociala ce sunt in multe privinte complementare
specialiarii verbale a emisferei stangi( !8owers, 8auer, 7 <eilman, *009$(
Mai mult, emisfera dreapta raspunde de multiple canale, cum ar fi vocea,
fata si altele( Studiile au aratat ca leiunile emisferei drepte pot afecta
disocierea, recunoasterea si denumirea emotiilor !)eFos=B, <eilman,
8owers, 7 Galenstein, *0/1$, iar stimularea electrica a cortecsilor temporali
viuali drepti poate opri perceptia, recunoasterea si memoria fetelor( !Eried,
Mateer, 6jemann,Cohns,7Eedio, *0/2$( "xista dovei ca emotia este
procesata preferential de emisfera dreapta in caul copiilor in varsta de ?
ani, ce preinta potential electric in doar in aceasta emisfera, responsabila
de disocierea expresiilor faciale( !de <aan, 4elson, #unnar, 7 'out, *00/$(
In ciuda consensului ca emisfera dreapta joaca un rol cheie in procesarea
emotionala, detaliile sunt in debatere(
)oua teorii principale au fost evidentiate : prima sustine ca emisfera
dreapta participa la procesarea tuturor emotiilor !teoria emisferei drepte$, a
doua este de parere ca emisfera dreapta este specialiata relatic pe emotii
negative, in timp ce emisfera stanga ar fi specialiata pe emotii poitive
!teoria valentei$ !!see 8orod et al(, *00/, and Canli,*000$( "xista dovei in
sustinerea ambelor teorii, insa unele studii indica faptul ca prima teorie ar fi
valabila numai pentru memorarea si expresia emotiilor, insa perceptia ar fi
descrisa mai bine de teoria valentei( )e asemenea, exista dovei ca
2D
perceptia emotiei si aspecte ce tin de experienta personala se baeaa pe
acealeasi mecanisme ale emisferei drepte !.ane, FivleB, )u 8ois,
Shamasundara, 7 Schart, *00?$(
Masuratorile efectuate pe partile fetei asupra expresiei emotiilor sustin
teoria valentei, atat in caul oamenilor !8roc=meier 7 Ulrich, *009$ cat si a
primatelor non&umane !<auser, *009$, desi se pare ca aceste descoperiri
s&ar baa numai pe studierea partii inferioare a fetei( In ceea ce priveste
perceperea si recunoasterea emotiei, unele studii asupra pacientilor cu
leiuni cerebrale furnieaa date ce de asemenea sustin ipotea valentei
!8orod, Foff, .orch,7 4icholas, *0/A3 Mandal et al(, *0003 Schmitt, <artje,
7 Cillmes, *00D$, in timp ce alte studii sustin ipotea emisferei drepte(
)escoperirile facute cu ajutorul imagisticii functionale nu au fost deosebit
de utile in problema asimetriei corticale deoarece contrastele emisferice nu
au fost calculate precis !insa au fost studiate implicarea asimetrica a
structurilor subcorticale$( Majoritatea datelor provin de la pacientii fara
leiuni, si sprijina ambele ipotee( Unele studii folosesc fetele ,himerice-, ce
preinta o emotie pe o jumatate de fata si o expresie neutra pe cealalta
jumatate( In timp ce o serie de studii efectuate de .evB si colegii sai
!<optman 7 .evB, *0//3 .evB, <eller, 8anich, 7 8urton, *0/93 .uh,
Ruec=ert, 7 .evB, *00*$ sustin ipotea valentei, alte studii efectuate asupra
oamenilor !Christman 7 <ac=worth, *009$ si asupra cimpaneilor !R( )(
Morris 7 <op=ins, *009$ dau dreptate teoriei emisferei drepte( Studiile ce
folosesc stimuli preentati tahistocopic sustin, in general, ipotea valentei :
o inclinare spre stanga a campului viual pentru perceptia valentelor
negative, si o inclinare spre dreapta pentru perceperea celor poitive
!)avidson, Mednic=, Moss, Saron, 7 Schaffer, *0/D3 Reuter&.orent 7
)avidson, *0/*$( In situatia unei priviri libere, 5ansari et al( !2111$ a
descoperit ca disocierea perceptuala a transformarilor discrete a emotiilor
faciale din fetele neutre este mai precisa daca fata emotionala este
preentata oriontal la dreapta privitorului fata de fata neutra in caul
fetelor cu emotii de valenta poitive, si de asemenea acuratetea creste
pentru valentele negative daca fetele emotionale sunt dispuse la stanga
fetei neutre, asa&numita -de test-, aceste reultate sustinand de asemenea
teoria valentei(
2/
In concordanta cu descoperirile din studiile lui 5ansari et al( !2111$, si
in acord cu ipotea valentei, Adolphs, 5ansari si 'ranel !211*$ au
descoperit ca in cadrul aceleiasi sarcini, leiunile emisferei drepte
afecteaa acuratetea normala de disociere a fetelor triste preentate in
stanga privitorului, in timp ce leiunile in emisfera stanga scade preciia
recunoasterii fetelor fericite afisate in dreapta privitorului( )e asemenea,
acest studiu semnaleaa, in mod contraintuitiv, faptul ca pacientii cu leiuni
in oricare din emisferele cerebrale preinta o acuratete superioara
subiectilor normali, in caul discriminarii fetelor fericite de cele neutre,
atunci cand cele fericite sunt preentate in stanga privitorului( 6 explicatie
posibila a acestor descoperiri este un proces ce se desfasoara in creierele
fara leiuni, ce blocheaa disocierea fetelor fericite afisate la stanga( Atunci
cand persoana de studiu vede o fata fericita la stanga unei fete neutre,
percep cele 2 fete ca fiind mai similare !mai greu de disociat$ N fie din
caua ca fata fericita primeste o valenta negativa, sau fata neutra primeste
o valenta poitiva( Rolurile emisferelor cerebrale in recunoasterea emotiilor
faciale furnieaa un exemplu al complexitatii intalnite atunci cand un
subiect poate folosi mai multe strategii pentru a efectua o sarcina(
Un studiu asupra unui pacient cu separarea emisferelor cerebrale
!Stone, 4isenson, "liassen, 7 #aaniga, *00A$ a descoperit ca desi
ambele emisfere sunt in mod egal apte in recunoasterea emotiilor faciale in
cadrul sarcinilor uuale, indeplinirea unei sarcini explicite de corelare non&
verbala a reliefat un avantaj clar al emisferei drepte3 totusi, acest avantaj
dispare atunci cand instructiunile sunt modificate in sensul incurajarii unei
strategii de mediere verbale !de ex( creearea de denumiri pentru fete si
compararea denumirilor in detrimentul comparatiei directe intre fete$(
Cumulate, aceste descoperiri pe baa pacientilor fara leiuni cerebrale sau
cu leiuni monoemisferice sustin in mod clar ideea diferentelor dintre
emisfere in procesarea emotiei, insa nu sunt unanime in sustinerea teoriei
valentei sau a emisferei drepte( Cea mai mare parte a datelor prelevate din
studii arata faptul ca emisfera dreapta are un rol disproportionat in
perceperea emotiilor cu valente negative, insa o asimetrie in perceperea
emotiilor poitive nu a fost conturata in mod incotestabil( 6 posibilitate de
mediere a unora din aceste descoperiri este sustinerea specialiarii
20
emisferice asimetrice ce nu se raporteaa la valenta ci mai degraba la
excitatia emotiei, emisfera dreapta fiind capabila sa procesee preferential
emotiile cu grad de excitatie mai ridicat( Un studiu al leiunilor emisferelor
cerebrale a gasit dovei pentru a sustine acest punct de vedere !%eper 7
Irle, *00D$, si este notabil faptul ca multe din emotiile cu valente negative
preinta in mod sistematic un grad de excitabilitate mai ridicat comparativ
cu emotiile poitive( In sustinerea acestei idei, raspunsurile emotionale la
expresiile faciale conditionate arata cea mai mare excitatie autonoma la o
varietate de stimuli emotionali !Morrow, Grtuns=i, Fim, 7 8oller, *0/*3
'ranel 7 )amasio, *00;3 Ooccolotti, Scabini, 7 Giolani, *0/2$( 6 alta
descoperire legata de asimetria emisferica este incapacitatea de a numi
emotiile !anomie$( .eiunile in neocortexul posterior drept pot genera intr&o
forma specifica de anomie a expresiior faciale emotionale( Subiectii de
studiu au putut percepe fetele in mod normal si recunoaste indentitatea
faciala, si de asemenea au fost capabili de a afisa o recunoastere partiala a
emotiei preentate in sarcini de corelare ce nu necesitau numirea emotiei(
'otusi, subiectii au fost pusi in dificultate cand s&a cerut denumirea emotiei(
)oi pacienti cercetati de Rapcsa= et al( !Rapcsa=, Comer, 7 Rubens, *0093
Rapcsa=, Fasnia=, 7 Rubens, *0/0$ preentau leiuni in girusul temporal
median si in materia alba din ona, iar un pacient studiat de 8owers si
<eilman !*0/;$ preenta leiuni ale materiei albe in lobul drept parietal si
temporal( )ata fiind anomia selectiva in caul acestor pacienti, apare ca
improbabil ca disfunctia a reultat dintr&o problema la nivelul recunoasterii
emotiei, cum ar putea reulta din leiunile cortecsilor parietali ai emisferei
drepte ce proceseaa informatia privind starea corpului( Insa, este plauibil
ca acesti pacienti sa fi suferit o deconectare a informatiei viuale de nivel
inalt despre expresiile preentate, pe de o parte, si a retelei emisferei
stangi necesare furniarii denumirii emotiei, pe cealalta parte N o idee ce
are la baa conexiunile directe dintre cortexul viual temporal drept si
regiunea 8roca la oameni !)i Girgilio7 Clar=e, *00D$(
!tructurile recunoasterii emotiilor faciale
91
Capitolele precedente indica spre regiuni din neocortecsii occipital si
temporal ce compun repreentari perceptuale fine ale fetelor si spre
regiuni preponderent din emisfera dreapta ce codifica informatiile
perceptuale despre emotia preentata( Cum sunt aceste repreentari
perceptuale legate de accesarea informatiei conceptuale referitoare la
fetele preentate + Un numar mare de structuri diferite participa la
recunoasterea emotiilor faciale : cortecsii occipitotemporali drepti, parietali
drepti si oribitofrontali bilaterali, opercullum&ul frontal drept, amigdala
bilaterala, cortexul insular si ganglionii baali, printre altele( !vei Eigura ?$
!8rothers, *001$( Aceasta tematica este extinsa de faptul ca majoritatea
studiilor fac u si de alte procese cognitive, cum ar fi atentia sau memoria3
un studiu recent ce investiga unele din aceste aspecte a gasit dovei ale
participarii la recunoasterea emotiilor a unei retele de structuri, ce includ
amigdala, cortexul orbitofrontal, cortexul cingulat anterior si striatumul
ventral !Guilleumier, ArmonB, )river, 7 )olan, 211*$( In interpretarea
studiilor leiunilor preentate mai jos, trebuie disociat intre cele ; moduri in
care leiunile pot caua dificultati in recunoasterea sau denumirea unei
emotii faciale : !a$ din caua deficitului perceptual !leiuni in cortexul striat$,
!b$ din caua deconectarii informatiei perceptuale provenite de la structurile
implicate in recunoastere !leiuni ale materiei albe in regiunile occipito&
temporale drepte si posibile leiuni ale cortecsilor in aceleasi regiuni$, !c$
din caua leiunilor structurilor ce contin ele insele asocieri dintre informatia
perceptuala fina cea conceptuala legata de emotia faciala & aceste
structuri ar putea reconstrui in si despre ele unele informatii conceptuale
prin activarea unor regiuni distincte ce repreinta substratul imediat al
repreentarii informatiei conceptuale( !d$ Ansamblul acestor ultime regiuni
ar putea constitui o a patra posibilitate : leiuni in substratul neural al
informatiei conceptuale despre lume in general( Unele posibilitati de mai
sus nu fac obiectul acestui studiu ! a, d$ deoarece sunt nespecifice si
distrug perceptia in general sau informatia conceptuala in general(
Structurile preentate in cadrul !c$ vor fi de interes primar(
"". #migdala
9*
Am intalnit deja amigdala in calitate de structura ce se presupune a fi
implica in procesarile perceptuale rapide, automate ale expresiilor faciale
ce se baeaa pe mecanisme subcorticale( In orice ca, amigdala primeste
si informatii corticale deja procesate ce participa la procesul de
recunoastere N un indiciu ce sugereaa participarea la multiple procese a
unei singure structuri, desigur in momente diferite(
Figura $: Anatomia neurala a
unora dintre structurile&cheie
implicate in recunoasterea
emotiilor faciale
NOTA : Renderzar trdmensonae ae amgdae
(gaben),
cortexuu prefronta ventromeda (rosu), cortecsor
somatosenzora drept (S-I, S-II s nsua) (verde) s,
pentru orentare, ventrcuee aterae (beu) au fost
obtnute prn segmentarea acestor structur dn
magne obtnute cu a|utoru rezonante magnetce
ae unu creer uman norma.
Structure au fost reazate atat cu generarea
ntreguu creer (sus), cat s cu sectoru anteror
drept extras pentru a evdenta ocazarea
structuror nterne (|os).
92
Amigdala are un rol complex in emotie si comportament social
!Aggleton,2111$( Mecanismele ce stau la baa acestui rol sunt cel mai bine
intelese in caul roatoarelor, ca in care s&a demonstrat ca angrenajele
respective sunt puse in miscare de abilitatea amigdalei de a modula o larga
varietate de componente ale raspunsului emotional si ale proceselor
cognitive baate pe semnificatia emotionala a stimulului( Astfel, amigdala
controleaa atentia, memoria si procesul deciional, precum si multe alte
componente ale raspunsului emotional( 4ucleii specifici din cadrul
amigdalei sunt implicati in diferite subseturi ale acestor procese, precum si
in procesarea anumitor clase de stimuli, complicand si mai mult abordarea(
In comun pentru toate aceste mecanisme este abilitatea de a asocia
stimulii cu valoarea lor sociala>emotionala( Repreentarile necesare unei
astfel de asocieri utilieaa neocortexul viual !pentru repreentarea
stimulilor$ si nucleii cerebrali&stem si hipotalamici !pentru repreentare si
implementarea valorii emotionale$( Complexitatea functionala a amigdalei
este reflectata intr&o vasta retea de conexiuni cu alte structuri cerebrale :
neocortecsii senoriali de nivel inalt furnieaa informatii despre stimul, in
principal nucleului lateral, iar amigdala le redirectioneaa, in pare marte,
neocortexului, precum si partii anterioare baale a creierului,
hipocampusului si ganglionilor baali pentru a controla functia cognitiva si
nucleilor cerebrali&stem pentru a modula un raspuns emotional( "xact
datorita acestei complexitati a diferitelor procese la care participa amigdala
faptul ca aceasta poate opera o schimbare simultana in procesul cognitiv si
comportamental, ce se concretieaa intr&un raspuns emotional organiat(
Rolul amigdalei in procesarea emotiei faciale descris mai jos este
completat de descoperirire la nivel de neuron 3 Atat in caul oamenilor cat
si al primatelor non&umane!.eonard, Rolls, Cilson, 7 8aBlis, *0/?3
4a=amura, Mi=ami, 7 Fubota, *0023 Rolls, *002$,, neuronii din amigdala
raspund diferentiat la stimulii faciali, in acord cu studiile ce arata o arie mai
larga de raspunsuri ale neuronilor amigdalei ca raspuns atat la semnificatie
motivationala primara a stimulului !4ishijo, 6no, 7 4ishino, *0//$, cat si la
semnificatiei sociale complexe !8rothers, Ring, 7 Fling, *001$(
11.1 STU"II#E #E$IUNI#R #A AMENI
99
In continuarea indicatiilor anterioare ce sustin ca leiunile amigdalei pot
ingreuna aspecte ale procesarii faciale !5acobson, *0/A$, primul studiu ce
a demonstrat o afectare selectiva a recunoasterii emotiilor faciale, a indicat
de asemenea si restrictivitatea acestei afectari doar pentru caul emotiilor
cu grad ridicat de excitabilitate( Studiile urmatoare efectuate pe o serie de
alti pacienti au confirmat o eficienta scauta a recunoasterii emotiilor
faciale, in ciuda randamentului normal in disocierea perceptuala a fetelor(
Unele din aceste studii au descoperit o afectare disproportionat de severa
in caul recunoasterii fricii fear !Adolphs, 'ranel, )amasio, 7 )amasio,
*00?3 A( F( Anderson 7 %helps, 21113 8ro=s et al(, *00/3 Calder, @oung,
Rowland, et al(, *00A3 SprengelmeBer et al(, *000$, in timp ce altele au
gasit dovei in sprijinul unei mai largi afectari in spectrul recunoasterii
multiplelor emotii cu valente negative, precum frica, mania, degustul sau
tristetea !Adolphs, *0003 Adolphs, 'ranel, et al(, *0003 Schmolc= 7 SJuire,
211*$ !vei Eigura D si 'abelul 2$(
Figura %. Rolul amigdalei in recunoasterea fricii
9;
Nota : PET = Tomografa cu emse de poztron. Sectunea (a) sugereaza ca ezune amgdae pot avea ca efect
dzabtatea recunoaster frc. Este prezentata evouta subectuu SM, sarcna fnd de a nota transformar ae
expresor facae. Ordonata ndca coreata dntre notee u SM s notee med, ar abscsa preznta stmu,
transformar de a ferct a suprns a sperat. Scoru de recunoastere a u SM devne progresv ma sab pe masura
ce exprese se aprope de cea reprezentant frca.
Sectunea (b) demonstreaza ca vzonarea unor expres facae ,sperate" actveaza amgdaa n cazu subector
norma. Irgata cerebraa ocaa (rCBF) n amgdaa stanga (ordonata) preznta o coreate nara cu gradu de frca
afsat n fecare magne. Lne ndca traectore de regrese s ntervaee de ncredere de 95%.
In toate aceste cauri, pacientii preentau traume bilaterale ale amigdalei3
leiunile unilaterale caueaa afectari mai putin intense ale recunoasterii
emotiei, prin urmare pot fi mai variabile si capata semnificatie statistica
doar in caul esantioanelor de dimensiuni mari( !Adolphs, 'ranel, 7
)amasio, 211*3 A( F( Anderson, Spencer, Eulbright, 7 %helps, 2111$(
Capacitatea de a recunoaste emotiile a fost evaluata folosindu&se diferite
sarcini, desi stimulii au fost conceputi pentru acelasi set, denumit
, Eotografiile efectelor faciale- !"=man 7 Eriesen, *0DA$( %rincipalele 2
sarcini folosite au fost o sarcina de notare>gradare !Adolphs et al(, *00;3
Russell78ulloc=, *0/?$ si o sarcina de asociere lexicala !etichetare$( In
cadrul primeia, subiectii sunt rugati sa evalueae intensitatea cu care
fiecare din cele sase emotii de baa este observata ca fiind transmisa de
stimul3 astfel, fiecare stimul facial releva un profil de evaluare ce reflecta
expresia sa in mai multe expresii( 4otele acordate fiecarei expresii faciale
pot fi examinate dependent de fiecare emotie ce este urmarita, sau pot fi
considerate ca un vector intr&un spatiu facial multidimensional ce cuantifica
intensitatea fiecarei emotii asa cum un subiect aprecia ca fiind transmisa
de stimul( In cadrul sarcinii de etichetare, subiectii sunt rugati sa aplice o
singura denumire categorica a stimuluui, de obicei prin asocierea dintre
expresie si ,eticheta-, aceasta fiind oricare din emotiile primare( In plus fata
de aceste doua sarcini, exista multe altele ce au fost folosite : asocierea
fetelor cu descrierea emotiilor, sortatea fetelor, si aprecierea similaritatilor
dintre emotiile preentate in perechi de expresii faciale !cf( Adolphs 7
'ranel,2111$(
In majoritatea studiilor, dificultatile in recunoasterea emotiile observate prin
una sau mai multe din sarcinile de mai sus exista in ciuda unei abilitati
normale de a disocia stimulii la nivel perceptual( Majoritatea pacientilor cu
leiuni bilaterale ale amigdalei se incadreaa in amplitudinea normala a
performantelor in caul 'estului de Asociere a Eetelor 8enton !deseori
denumit in mod eronat ,'estul de Recunoastere Eaciala-$ !8enton,
<amsher, GarneB,7Spreen,*0/9$, test ce necesita asocierea diferitelor
aspecte ale aceleiasi fete, nefamiliara subiectului( Unii pacienti cu traume
intensive bilaterale ale amigdalei poseda de asemenea o abilitate normala
9?
de a disocia schimbarile discrete din expresiile faciale, chiar si in caul
expresiilor ce nu le pot recunoaste si denumi !Adolphs 7 'ranel,21113
Adolphs, 'ranel, 7 )amasio, *00/$( %oate cea mai convingatoare dovada
a faptului ca procesarea perceptuala in caul pacientilor cu leiuni
bilaterale ale amigdalei este intancta provine din performanta normala in
caul unei sarcini viuo&perceptuale foarte dificile, folosite si in studiile
primatelor !Star= 7 SJuire, 2111$( )ovada convingatoare a normalitatii
perceptiei expresiilor faciale in aceste cauri provine din capacitatea unor
subiecti de a recunoaste identitatea, sexul si varsta !A( F( Anderson 7
%helps, 2111$ pe baa expresiei faciale, desi le este imposibila
recunoasterea unor aspecte privind expresia emotionala( Un pacient cu
leiuni bilaterale ale amigdalei, precum si cu leiuni extra&amigdalare
minimale !A( C( @oung et al(, *00?$, preenta dificultati in cadrul sarcinii de
asociere lexicala, de invatare a indentitatii, precum si de apreciere a
expresiei ochilor( 6 afectare disproportionata in capacitatea de a eticheta
expresia de frica a fost consemnata in studiile ce au urmat asupra aceluiasi
pacient !Calder, @oung, Rowland, et al(, *00A$ si a altor ca preentau
leiuni bilaterale complete ale amigdalei(
In caul unei paciente intensiv studiate, S(M(, informatiile extrase au
fost foarte valoroase datorita specificitatii leiunilor si dificultatile preentate
!Adolphs 7 'ranel, 21113 'ranel 7 <Bman, *001$( Subiectul S(M este o
femeie de aproximativ 9? de ani, ce preinta o afectiune bilateraa totala a
amigdalei prin calcificarea datorita unei boli rare( "a preenta si leiuni
minore ale cortexului entorhinal anterior, in continuarea leiunilor
amigdalei, insa nu si alte leiuni cerebrale( In cadrul unei serii de teste,
S(M( evidentiaa o disproportionalitate a gradului de afectare a
recunoasterii intensitatii senatiei de frica, relativ mai mare comparabil cu
preciia recunoasterii unor emotii precum surpria sau furia( Afectiunea ei
se limiteaa insa la aceste clase de emotii atunci cand sarcina presupune
gradarea intesitatii tuturor emotiilor de baa3 totusi, preinta dificultati
generale mari in notarea gradului de excitabilitate a tuturor emotiilor cu
valente negative !Adolphs, Russell, 7 'ranel, *000$, precum si in
efectuarea de procesari sociale referitoare la gradul de incredere si de
apropiere( Am sugerat ca dificultatile S(M in cadrul mai multor sarcini
reflecta rolul amigdalei in recunoasterea semnalelor ce indica pericolul
potential, motivand aceasta ipotea prin rolul mai larg al amigdalei in
medierea raspunsului emotional pentru aceasta clasa de stimului !Adolphs
7'ranel, 21113 Adolphs, 'ranel, et al(, *000$( In timp ce unii subiecti cu
leiuni bilaterale ale amigdalei nu pot efectua corespunator nici una din
sarcinile de gradare sau asociere lexicala, o parte din acestia ce preinta
9A
leiuni de o intensitate crescuta ale amigdalei efectueaa cu succes numai
una din aceste sarcini( 'otusi, in cadrul unei analie mai atente, se
constata toti acei subiecti preinta dificultati reale in domeniul cel putin unui
aspect al recunoasterii emotiei faciale , insa nu toti in aceeasi masura( )oi
pacienti cu leiuni complete bilaterale ale amigdalei datorate encefalitei au
avut reultate relativ normale in cadrul sarcinii de gradare>notare !<amann
et al(, *00A$, reultat diferit fata de cel al pacientei S(M( si a altor subiecti
cu leiuni ale amigdalei !Adolphs, 'ranel, et al(, *000$( %e de alta parte,
S(M( a avut un scor foarte scaut la sarcina de gradare a
Figura &: .eiunile bilaterale ale
amigdalei afecteaa recunoasterea
a multiple emotii negative
Sursa: Adophs, Trane, et a. (1999); copyrght Esever
Scence. NOTA: In tmp ce subectu SM(vez fgura 6)
preznta o afectare dsproportonata a recunoaster frc,
ce ma mut subect cu ezun baterae ae amgdae
preznta dfcutat ma varate n recunoasterea
mutpeor emot cu vaente negatve. Scorure de
notare nepreucrate provn de a 7 subect sanatos, 16
subect cu ezun non-amgdace s 8 subect cu ezun
baterae ae amgdae (dn Adophs, Trane, et a., 1999).
Pe ordonata sunt dspuse cee 6 emot prmare dupa
asemanare percepue (ce smar sunt adacent), ar pe
abscsa etchetee verbae pe care subect au fost nevot
sa e noteze. Lumnoztatea repreznta meda noteor
acordate de subect dn fecare categore, precum este
ndcat n fgura, ar grosmea nor varaza drect
proportona , n functe de numaru de subect
apartnand categore ce au prmt puncta|e rdcate.
Datee provennd de a subect cu ezun baterae ae
amgdae ndca performante foarte scazute (n abe
foarte subtr corespunzatoare expresor negatve).

9D
intensitatii emotiilor, insa un scor normal pentru sarcina de etichetare, cu
conditia ca etichetele sa fie deja generate !scorul scade considerabil daca
S(M( trebuie sa denumeasca emotiile$ !Adolphs 7 'ranel, 2111$( Garianta
performantei in cadrul diferitelor sarcini evidentiaa imposiblitatea
esentialitatii amigdalei in cadrul toturor aspectelor recunoasterii emotiilor
faciale( 'otusi, realitatea este mult mai complexa, si vom trebui sa tinem
cont rolul amigdalei ca si componenta a unei retele de structuri ce participa
la diferite aspecte ale recunoasterii, in directa dependenta cu strategia
folosita in fiecare ca( Aceasta concluie sugereaa necesitatea elaborarii
unor sarcini ce restrang optiunile de alegere a strategiilor, cum ar fi o limita
de timp(
Taelul 2. Studiile procesarii emotiilor faciale efectuate pe subiectii cu
leiuni
bilaterale ale amigdalei
$tudiul leziunilor Concluzie
SprengelmeBer et al( !*000$ Recunoastere ingreunata a fricii din expresiile faciale,
poitiile ale corpului si sunete
Rapcsa= et al( !2111$
Recunoastere ingreunata in cadrul sarcinii de asociere
lexicala insa nespecifica fricii comparativ cu subiectii de
test sanatosi(
5acobson !*0/A$ %erceptie faciala ingreunata si comportament social
afectat, in caul unui pacient cu boli psihiatrice(
Adolphs !*000$ Sintea datelor diferitilor pacienti cu leiuni bilaterale ale
amigdalei indica afectari variabile a diferitelor emotii
negative(
Adolphs, 'ranel, et al(
!*000$
4oua subiecti cu .(8(A( preentau o recunoastere
ingreunata a fricii ca grup, constata si in caul diferitelor
emotii negative(
A( F( Anderson 7 %helps
!2111
%acientii nu puteau recunoaste frica insa o puteau
exprima facial(
8ro=s et al( !*00/$ Recunoastere afectata a expresiilor faciale in caul
subiectilor ce preentau .8A ca urmare a encefalitei,
indeosebi a expresiei repreentand frica(
Calder, @oung, Rowland, et
al( !*00A$
Recunoastere afectata a expresiilor faciale, indeosebi ale
fricii
<amann et al( !*00A$ %rofile de evaluare normale in caul a 2 subiecti cu .8A
complete, in caul folosirii corelatiilor
<amann 7 Adolphs !*000$ Aspecte similare normale ale sarcinii de evaluare, in
9/
caul acelorasi 2 subiecti cu .8A(
A( C( @oung et al
!*00?$3 A( C( @oung,
<ellawell, Gan de Cal, 7
5ohnson !*00A$
Un pacient cu amigdaloctomie bilaterala !incompleta$,
preenta dificultati la invatarea de noi fete, asocierea
expresiilor emotionale cu etichetele emotiilor respective,
si in detectarea directiei privirii
6 a doua sursa de confuie provine nu din performantele variabile
observate in cadrul diferitelor sarcini, ci din variatia emotiilor a caror
recunoastere este ingreunata indiferent de sarcina de efectuat( In timp ce
S(M preinta cele mai mari dificultati in cadrul mai multor sarcini, in
recunoasterea fricii, alti subiecti preinta dificultati mult mai putin specifice,
sau chiar disproportionate in caul emotiilor negative cu exceptia fricii(
!Adolphs, *0003 Adolphs, 'ranel, et al(, *0003
Schmolc= 7 SJuire, 211*$( Sursa acestei variantei este mai dificil de
explicat : pare putin probabil ca sursa sa fie diferitele strategii de
performanta si ar putea de fapt indica spre un mod mai heterogen de
functionare a amigdalei in recunoasterea emotionala( A fost debatuta
ideea ca amigdala nu este implicata in mod direct in procesarea stimulilor
asociati cu pericolul, asa cum am mentionat !Adolphs 7 'ranel, 21113
Adolphs, 'ranel, et al(, *000$, ci mai probabil activeaa resursele cognitive
pentru a reolva ambiguitatile din mediu( Aceasta explicatie s&ar incadra in
scenariul descris de doveile substantiale in favoarea rolului amigdalei de
mediator al proceselor atentiei in cadrul oamenilor si al animalelor, inclusiv
un rol speculativ in modularea atentiei spatiale concentrate pe expresii
faciale !Guilleumier 7 Schwart, 211*$(
In mod cert, nu avem inca o imagine finala a modului in care amigdala este
corelata cu emotii specifice, si ar putea fi de imaginat ca nici una din teoriile
noastre sa nu cuprinda toate rolurile amigdalei( Confruntat cu aceste
dificultati si rolul complex al amigdalei in alte aspecte ale emotiei, pare
plauibil ca amigdala sa participe la alte procese biologice ce sunt implicate
in procesarea emotiei, insa nu se regasesc propriu&is in nici o categorie
emotionala specifica( )esi cea mai mare parte a datelor provine din studiile
ce au folosit cele doua sarcini de recunoastere, unele studii sprjina
clarificarea naturii rolului amigdalei in recunoasterea emotiilor( A( F(
Anderson and %helps au studiat un pacient cu leiuni bilaterale ale
amigdalei ce preenta dificultati in recunoasterea fricii, insa putea
reproduce si recunoaste aceasta emotie numai in caul propriu( In general,
in caul subiectilor cu leiuni ale amigdalei abilitatea de a descrie situatii ce
induc frica pare a fi intacta( Subiectul SM a efectuat o diversitate mare de
90
sarcini, inclusiv unele ce nu necesita intermediere verbala3 toate sarcinile
releva dificultatile selective pe care SM le intampina in recunoastea fricii,
ceea ce sugereaa ca nu procesarea verbala este la baa acestei
discriminari( !Adolphs 7
'ranel, 2111$( )escoperirile sugereaa ca amigdala ar putea fi privita ca o
unitate de stocare a cunostintelor conceptuale asupra emotiilor sau ca o
parte necesara tuturor aspectelor raspunsului emotional( Rolul ei pare a fi
mai mult mediator intre perceptia expresiilor faciale si reconstructia unor
componente ale informatiei conceptuale(
.eiunile unilaterale afecteaa intr&o masura mai redusa recunoasterea
emotiilor faciale decat leiunile bilaterale !Adolphs et al(,*00?$( Insa, atunci
cand volumul esantionului de test creste, se pot evidentia o serie de efecte
ale leiunilor unilaterale : o capacitate redusa de a invata noi expresii
faciale ! 8oucsein, Ceniger, Mursch, Steinhoff, 7 Irle, 211*$, iar Adolphs,
'ranel, et al( !211*$ !esantion P 2A$ si A( F( Anderson et al( !2111$
!esantion P 29$ au descoperit ca pacientii cu lobectomie temporala
dreapta preentau dificultati, ca grup, in recunoasterea unor expresii
negative, in ciuda perceptiei viuale intacte !cf( Mendola et al(, *000$(
Ambele studii !Adolphs, 'ranel, et al(, 211*3 A( F(
Anderson et al(, 2111$ au implicat pacienti epileptici ce suferisera o
lobectomie temporala chirurgicala si au constatat ca o varsta mai frageda a
primului atac de epilepsie este corelata cu o mai redusa performanta in
recunoasterea emotiilor, ridicand semne de intrebare si asupra relevantei
datelor studiilor referitoare la leiunile bilaterale ale amigdalei : In ce
masura varsta leiunilor amigdalei contribuie la natura dificultatilor
constatate + %acientul SM preenta leiuni obtinute in jurul varstei de *?
ani, si a fost sugerat ca acest decalaj temporal poate fi responsabil pentru
unele din caracteristicile afectiunilor ei( )esi unele descoperiri preliminare
indica activarea amigdalei la viualiarea expresiilor faciale in timpul
adolescentei !8aird et al(, *000$, si desi studierea leiunilor in caul
primatelor au indicat un rol important al amigdalei in devoltarea sociala
timpurie !8achevalier, *00*3 8achevalier, Mal=ova, 7 Mish=in, 211*$,
posibila contributie a amigdalei in obtinerea de informati asupra expresiilor
faciale ramane de elucidat( "xista desigur un rol clar al amigdalei in cadrul
mecanismelor asociative implicate in obtinerea de informatii, fundamentat
pe functia sa in conditionarea fricii( )esi rolul acesteia nu pare a fi esential
in obtinere, amigdala pare a fi necesara in modularea acelor informatii
obtinute !Adolphs, Cahill, Schul, 78abins=B, *00D3 Cahill 7 Mc#augh,
*00/3 <amann, "lB, #rafton, 7 Filts, *000$, indicand diferite contributii la
;1
informatiile finale privind stimulii emotionali !cf( )esmedt, #arcia, 7 5affard,
*00/$(
Unele dovei ce sustin contributia amigdalei in obtinerea de informatii
conceptuale asupra emotiilor in timpul devoltarii provine din concluia
referitoare la subiectii ce au suferit leiuni bilaterale ale amigdalei doar in
stadiile de varsta primare !copilarie, adolescenta$, detin informatii foarte
putine despre gradul de excitabilitate emotionala al emotiilor negative
!Adolphs, .ee, 'ranel, 7 )amasio, *00D3 Adolphs, Russell, et al(, *000$, o
descoperire interesanta ce asteapta clarificari si interpretari suplimentare(
6 intelegere mai completa a contributiilor amigdalei la realiarea si
devoltarea recunoasterii emotiilor faciale necesita studii amanuntite
asupra pacientilor ce au suferit leiuni ale amigdalei la varste fragede, o
parte din aceste studii fiind in desfasurare in laboratorul nostru(
11.2 STU"II#E "E IMA!ISTICA %UNCTINA#A
)escoperirile initiale ce sustineau afectarea recunoasterii emotiilor faciale
de catre leiunile bilaterale ale amigdalei au fost rapid completate de date
din studiile imagisticii functionale !vei 'ab( 9$( Aceste studii au furniat
dovei ca viualiarea expresiilor faciale, indeosebi cele asociate fricii,
activeaa automat amigdalain caul indiviilor normal si ca o activare
anormala a amigdalei poate fi observata in caul anumitor populatii
psihiatrice ce preentau dereglari emotionale( )esi sunt in acord cu datele
studiilor leiunilor, aceste date au condus la o mai buna apreciere a
procesarii faciale automate a amigdalei, ajutata de alte structuri neuronale
a caror activare este simultana cu cea a amigdalei(
)oua studii recente, unul folosind %"' !tomografia cu emisie de poitroni$
!5( S( Morris et al(,*00A$ iar celalalt fMRI !imagistica functionala de
reonanta magnetica$ !8reiter et al(, *00A$ au descoperit ca amigdala este
activata de expresii faciale repreentand frica, desi nici unul dintre studii nu
a cerut subiectilor sa evaluee emotia recunoscuta in stimul( Studiul
efectuat de 5( S( Morris et al( !*00A$ a propus o abordare parametrica a
stimulilor !morfari intre fete ,fericite- si fete ,triste-$, ce a evidentiat o
corelatie liniara semnificativa dintre intensitatea fricii afisate in stimul si
gradul de activare al amigdalei, descoperire in acord cu dificultatea
crescanda a recunoasterii unor expresii de frica ce fusesera transformate in
caul subiectului S(M( ce preenta leiuni ale amigdalei( !vei cap( **(* si
figura A$( 'otusi, ca si in caul studiilor leiunilor, alte cercetari au gasit
dovei ale procesarii amigdalei a altor expresii decat frica, inclusiv activari
!8reiter et al(, *00A$ si deactivari !5( S( Morris et al(, *00A$ ale amigdalei la
;*
preentarea unor expresii faciale cu valente poitive, precum si activari in
caul expresiilor negative !8lair, Morris, Erith, %errett, 7 )olan, *0003 vei
insa Fesler&Cest et al(, 211*, si %hillips et al(, *00/$( Cat despre studiile
leiunilor, aceaste heterogenitate ar putea reflecta implicarea diferentiata a
proceselor, functie de subiect si sarcina( "ste de mentionat ca studiile
imagisticii functionale nu au cerut subiectilor, in general, sa procesee
emotia preentata ci mai degraba sa viionee pasiv stimulii( Acest lucru
da o libertate mare proceselor ce au loc in cadrul privitorul : fie codifica
stimulii pentru a&i memora, fie asociaa fapte, intamplari sau emotii, fie pot
aloca atentia numai unor aspecte ale stimulului( Un studiu fMRI adresat
acestei probleme a descoperit ca procesarea perceptuala a expresiilor
repreentand frica sau mania activeaa amigdala, in timp ce sarcinile de
,etichetare- a emotiilor reultau intr&o deactivare a acesteia3 autorii
studiului sugereaa ca inhibarea si reglajul raspunsului emotional in cadrul
sarcinii de asociere lexicala ar putea fi motivul acestei descoperiri !<ariri,
8oo=heimer, 7 Maiotta, 2111$(
Tael 3. 6 serie de studii ale procesarii emotiilor faciale efectuate cu
ajutorul imagisticii functionale ce au descoperit activari ale amigdalei
Studiul Stimuli Concluzii
5( S( Morris, de #elder,
Ceis=rant, 7 )olan !211*$
"xpresii emotionle preentate
semicampului viual orb
Activari corelate in amigdala,
talamus si coliculul superior la fete
percepute nonviual
5( S( Morris, Eriston, et al(
!*00/$
)iscriminarea in functie de sex
a fetelor emotionale
Activarea amigdalei stangi la fete
speriate, urmata de activitate in
cortecsii viuali
5( S( Morris, Eriston, 7 )olan
!*00D$
"xpresii faciale conditionate
de frica
Activari corelate in amigdala
dreapta si sectorul baal si pulvinar
al creierului
5( S( Morris et al( !*00A$ 'ransformari ale fetelor vesele
si triste
Activarea amigdalei stangi corelata
cu gradul de frica exprimata de
stimul
5( S( Morris, 6hman, 7 )olan
!*00/$
"xpresii faciale conditionate
de frica
Activari ale amigdalei drepte stangi
in functie de modul de preentare a
stimulilor !subliminal>supraliminal$
5( S( Morris, 6hman, 7 )olan
!*000$
"xpresii faciale conditionate
de frica
Amigdala dreapta preinta cresteri
ale conexiunilor functionale cu
coliculii superiori si pulvinari
8reiter et al( !*00A$ Eete neutre, fericite si triste Amigdala a fost activata de
expresiile speriate,insa acomodarea
a survenit rapid
Schneider et al( !*00D$ Eete fericite si triste folosite
pentru a induce dispoitia
emotionala
Amigdala stanga activata de
expresiile triste si de cele vesele
;2
Schneider, #ur, #ur, 7 Muen
!*00;$
Eete fericite si triste fol( pentru
a induce dispoitia emotionala
Amigdala stanga activata de
expresiile triste
Schneider, <abel, Fessler,
Salloum, 7 %osse !2111$
Eete fericite si triste folosite
pentru a induce dispoitia
emotionala
Amigdala stanga activata de
expresiile triste la barbati, nu si la
femei
%hillips, 8ullmore, et al(
!*00D$
Eete neutre, fericite si triste #anglionii baali drepti activati de
expresiile triste
%hillips et al( !211*$ Eete speriate si triste Amigdala dreapta s&a acomodat mai
rapid la expresiile speriate decat
cea stanga
%hillips et al( !*00/$ Eete degustate, neutre si
speriate
Amigdala a fost activata de frica,
insula si ganglionii baal de
degust, iar girusul temporal
superior de ambele
%hillips, @oung, et al( !*00D$ Eete degustate, neutre si
speriate
Amigdala a fost activata de frica,
insula si ganglionii baal de degust
Chalen et al( !*00D$ Eete fericite si speriate
obturate de fete neutre
Amigdala activata de expresii
repreentand frica preentate
subliminal
Chalen et al( !*00/$ Eete fericite si speriate
obturate de fete neutre
Amigdala activata de expresii
repreentand frica preentate
subliminal
8lair, Morris, Erith, %errett, 7
)olan !*000$
)iscriminarea sexuala a
transformarilor dintre fetele
fericite si triste
Gariatia tristetii corelata cu activarea
amigdalei stangi si lobului temporal
drept, iar variatia furiei este corelata
cu cingulatul orbitofrontal anterior
<ariri, 8oo=heimer, 7
Maiotta !2111$
Sarcini perceptuale sau de
recunoastere asupra fetelor
emotionale
Erica si furia activeaa amigdala
stanga in cadrul sarcinilor de
recunoastere dar nu si cele
perceptuale(
CritchleB, )alB, %hillips, et al(
!2111$
%reentarea rapida a fetelor
fericite si nervoase
Activarea amigdalei in discriminarea
sexuala, insa nu si in sarcina de
etichetare(
Cright et al( !211*$ Eete speriate si fericite Acomodare rapida in amigdala
dreapta, si un raspuns mai puternic
la expresiile fericite in amigdala
stanga
Fillgore, 6=i, 7 @urgelun&'odd
!211*$
Eete speriate Eemeile indica un transfer de
activitate in functie de varsta a
activarii amigdalei spre partea
stanga(
'homas et al( !211* Eete speriate si fericite Adultii preinta activarea amigdalei
la expresii ce provoaca frica3
adolescentii se acomodeaa repede
la acestea(
Guilleumier, ArmonB, )river, 7
)olan !211*$
Eete ce induc teama Modularea atentiei in gBrusul
fusiform, nu si in amigdala stanga
Rauch et al( !2111$ Eete fericite si triste mascate Raspuns amigdalic exagerat in
caul pacientilor cu sindrom post&
traumatic
8aird et al( !*000$ "xpresii faciale triste Amigdala activata de expresii
faciale triste in subectii in varsta de
*2&*D ani
CritchleB, )alB, 8ullmore, et Sarcini explicite si implicite %ersoanele cu autism nu activeaa
;9
al(
!2111$
asupra fetelor amigdala in caul fricii
Fawashima et al( !*000$ 6rientarea directa sau
indirecta a privirii din expresiile
faciale
Amigdala dreapta activata
preferential in cadrul privirii directe(
Unele indicii mai specifice ce trimit la contributia amigdalei la procesarea
expresiilor emotionale provin din studii ce au gasit activarea si acomodarea
rapida a amigdalei ca raspuns la stimuli preentati pentru perioade scurte(
8reiter et al( !*00A$ a descoperit ca activarea amigdalei ca raspuns la
expresii faciale ce induc frica se reduce rapid pe baa adaptarii la
preentarile repetate ale acelor expresii, iar Chalen s(a( !*00/$ a
descoperit de asemenea o activare a amigdalei in caul preentarilor
expresiilor faciale ce induc frica, insa stimulii sai au fost preentati cu o
inversie de ton !asemanator negativului unui film$ pentru livrarea
subliminala a mesajului( Aceste studii sustin ideea ca amigdala este
implicata in procesari relativ rapide si automate ale expresiilor faciale( In
deacord cu datele prelevate din studiile leiunilor, imagistica functionala a
indicat o participare unilaterala a amigdalei in procesarea emotiilor
exprimate !vei 'ab(9$( Unele studii acorda roluri specifice acestor activari
laterale : : 5( S( Morris, 6hman, si )olan !*00/$ au descoperit ca amigdala
dreapta este activata indeosebi in caul preentarii stimulului la nivel
subliminal, spre deosebire de amigdala stanga, activa numai la preentari
supraliminare ale stimulilor( Cright et al( !211*$ a observat o mai mare
adaptare la emotiile faciale in amigdala dreapta, sugerand faptul ca
aceasta este implicata in evaluari dinamice, iar amigdala stanga, in cele
constante( Insa, concluia ca o activare unlaterala a amigdalei este
suficienta pentru recunoasterea emotiei este cel mai probabil ilegitima
datorita mai multor motive( %recum s&a mentionat si mai sus, nu este clar
care din procesele posibile activate de vederea unei fete este reflectat de
activarea amigdalei, iar aceasta activare ar putea avea putin in comum cu
recunoasterea propriu&isa( Un alt argument provine din procesarea
statistica a datelor obtinute in studiile activarilor respective : faptul ca o
singura amigdala si nu amandoua ating pragul de semnificatie statistica nu
inseamna ca o amigdala a fost mai intens activata decat cealalta3 aceasta
ar presupune un contrast direct intre activarile unilaterale ale amigdalei,
insa acest lucru nu este calculat in aceste studii !cf( )avidson 7 Irwin,
*000$( %are probabil ca amandoua sectiuni ale amigdalei sa fie implicate in
majoritatea studiilor imagisticii functionale, insa una din aceste sectiuni sa
fie relativ mai activata pentru a putea trece pragul de semnificatie statistica(
;;
11.3 ASPECTE TEMPRA#E A#E PRCESARII E%ECTUATE "E AMI!"A#A
In timp ce studiile leiunilor si cele efectuate de imagistica functionala au
cercetat in principal geometria activarilor ce corespund recunoasterii
emotionale, este de asemenea o problema de interes in ce momente ar
participa amigdala la aceste procese( Asa cum a fost mentionat mai sus,
este gresit sa separam numai anatomic, insa nu si temporal, recunoasterea
de perceptie : Chiar si cortecsii viuali primari pot participa la
recunoasterea de nivel inalt prin conexiuni inverse ce pornesc de la
cortecsii temporali anteriori, precum si de la amigdala si cortexul frontal(
Aceasta teorie este sustinuta si de descoperiri fiiologice si
comportamentale : de exemplu, perceptia imaginilor neclare sau degradate
viual este influentata de o recunoastere ex&ante a acelor imagini !)olan et
al(, *00D$, iar activitatea cortexului G* poate fi coordonata integral de
influentele cortexului imediat superior G2 !Mignard 7 Malpeli, *00*$(
In ceea ce priveste amigdala, studiile ce au utiliat M"#
!magnetoencefalografia$ si fMRI au observat o corelatie intre activarea
amigdalei si a cortecsilor viuali occipitotemporali ca raspuns la expresiile
faciale emotionale, concluie in acord cu perspectiva rolului
neuromodulator al amigdalei de sens descendent(
Ar trebui de asemenea considerat faptul ca majoritatea studiilor au furniat
date referitoare la procesarea efectuata de amigdala cu preciie de
milisecunde, insa aceasta nu este suficienta pentru a distinge intre
activarea amigdalei sau a cortecsilor invecinati deoarece tehnici precum
electroencefalografie si magnetoencefalografie nu sunt suficient de exacte(
Ca urmare a unor procesari ascendente, amigdala poate participa la
procesele prin care recunoastem emotiile in 9 moduri diferite : !a$(
Amigdala poate modula repreentarile perceptuale prin mecanisme de
feedbac=( Un rol posibil al structurilor precum amigdala in modulatia
activitatii cortecsilor viuali este indicat prin datele electropsihologie :
potentialele de camp in cortecsii viuali temporali sunt influentate de
informatii sociale sau emotionale in caul oamenilor !%uce
et al(, *000$, iar neuronii singulari din cortexul temporal al maimutelor
codifica informatia asupra emotiei afisate la un moment dat( !b$ amigdala ar
putea activa cunostinte asociate prin proiectiile sale la nivelul altor regiuni
ale neocortexului si formatiunilor hipocampice !c$ amigdala ar putea
participa la declansarea raspunsului emotional ce permite reconstruirea de
informatii conceptuale prin simularea starii emotionale observate in cadrul
;?
stimulului faciale( Aceste trei mecanisme corespund celor discutate in
capitolele ; si A(
"%. Cortexul orbitofrontal
6 alta structura cheie in procesarea emotionala, conectata cu
amigdala, este cortexul orbitofrontal( "xperimentele pe animale au aratat
ca amigdala si cortexul orbitofrontal participa simultan in procesarea si
recompensarea sau pedepsirea contingentelor stimulilor, si aceste structuri
au aratat ca functioneaa ca si componentele unui sistem in studiile de
deconectare !8axter,%ar=er, .indner, IJuierdo, 7 MurraB, 21113
#affan,MurraB, 7 Eabre&'horpe, *009$( Cortecsii prefrontali si temporali au
o conectivitate inalta necesara pentru procesarea normala a stimulilor
visuali si a cunostintelor asociate anterior cu acestia !Euster, 8auer, 7
5erveB, *0/?3 'omita,6hbaBashi, 4a=ahara, <asegawa, 7 MiBashita,
*000$, si exista dovei recente ce sustin raspunsul foarte rapid a cortexului
prefrontal la stimului viuali precum emotiile faciale !Fawasa=i et al(, 211*3
Marin=ovic, 'rebon, Chauvel, 7 <algren, 2111$( Conexiunile intense dintre
regiunile temporal viuale si cortexul prefrontal ofera o sursa efectiva de
informatii perceptuale cortexului orbitofrontal si fac plausibila ipotea rolului
important al cortexului orbitofrontal in recunoasterea emotiilor faciale prin
modularea directa a activitatii in cortexul temporal prin mecanisme de
feedbac=( Construind unele legaturi stranse la nivel anatomic si functional
intre amigdala si cortexul orbitofrontal "merB si Amaral !*000$ au sugerat
ca o functie a cortexului prefrontal ar fi furniarea de modulatie contextuala
a procesarii amigdalei asupra semnalelor sociale faciale, asemanator cu
modul in care acesta moduleaa o larga varietate de raspunsuri emotionale
mediate de amigdala !e(g(, 5ac=son 7Moghaddam, 211*3 Falin, Shelton,
)avidson, 7 FelleB,211*3 Quir=, Russo, 8arron, 7 .ebron, 2111$(
Cortexul prefrontal este implica in cadrul auto&reglarii, inhibarii raspunsului
si selectiei strategiei in timpul devoltarii, aceste descoperiri fiind in general
de acord cu modelul de devoltare corticala in acea regiune, ce preinta o
intesificare in jurul varstei de 9 ani, urmata de o maturiare tardiva in
timpul adolescentei !Sowell, 'hompson, <olmes, 5ernigan, 7 'oga, *000$,
si in acord cu consecintele leiunilor acestei structuri ce au loc in timpul
;A
devoltarii !S( C( Anderson, 8echara, )amasio, 'ranel, 7 )amasio, *0003
"slinger, #rattan, )amasio, 7 )amasio, *002$( "xista dovei preliminare a
unei redistribuiri a procesarii intres cortexul prefrontal si amigdala :
Fillgore, et al( !211*$ a descoperit in caul persoanelor de sex feminin,
cresterea in functie de varsta activitatii cortexului prefrontal relativ cu
amigdala atunci cand li s&a preentat expresii faciale repreentand frica(
Autorii sugereaa o interschimbare in cadrul functiilor cerebrale in timpul
adolescentei, de la structuri subcorticale la cortexul prefrontal, posibil
implementand o doa mai mare de autocontrol asupra comportamentului
emotional(
In ceea ce priveste comportamentul social, cortexul prefrontal, in
particular regiunea orbitala a sa, a fost asociat cu modularea relatiilor
interpersonale, cooperare sociala, comportament moral si agresiune
sociala !recenii : A( R( )amasio, *00;3 )avidson, %utnam, 7.arson,
21113 Schore, *00;$( Rolul sau a fost evidentiat in contexul devoltarii
sociale si a patologiilor proprii( %sihopatia devoltarii, de exemplu, a fost
asociata cu anormalitatile de structura ale cortexului prefrontal !e(g(, Raine,
.enc, 8ihrle, .aCasse, 7 Colletti, 2111$( )esi contributia abilitatii de a
recunoaste expresiile faciale in acest context va fi un subiect complex, 8lair
!*00?$ sugerat ca recunoasterea emotiilor faciale de supunere !de ex(
frica$, declanseaa in mod normal o inhibare a comportamenului agresiv ce
depinde de integritatea cortexului orbitofrontal3 disfunctiile in acest sistem
ar putea explica de ce psihopatii preinta un comportament agresiv
anormal adresat altor indivii, chiar si cand observa expresii de supunere(
)esi unele studii au asociat dificultatile in recunoasterea emotiior faciale cu
cortexul orbitofrontal !Folb 7 'aBlor, 2111$, cea mai mare parte a doveilor
indica spre acele sectiuni ale cortexului prefrontal conexate amigdalei si
spre alte structuri ce reguleaa emotiile si functiile autonome : in principal
sectoarele ventrale si mediale !RngSr 7 %rice, 2111$( Un studiu efectuat de
<orna=, Rolls, si Cade !*00A$ a demonstrat explicit si in premiera legatura
dintre dificultatile de recunoastere a emotiilor din expresiile faciale si din
voce, ca urma are a leiunilor cortexului orbitofrontal( %acientii lor
preentau leiuni unilaterale sau bilaterale in onele mediale si laterale a
cortexului orbital( In aparent deacord cu acest studiu, alte studii ale
leiunilor esueaa in a gasi dificultati similare !Adolphs et al(, *00;,
*00?,21113 Adolphs, 'ranel, 7 )amasio$ 3 in orice ca, ultimele studii nu au
investigat in mod direct cortexul orbitofrontal si au avut un numar relativ mic
de subiecti cu leiuni in acele regiuni( Mai mult, in timp ce <oma= a utiliat
o sarcina de etichetare, studiile lui Adolphs au folosit o sarcina de
notare>gradare( Aceste descoperiri !<orna= et al(, *00A$ pot fi legate si de
;D
activarea cortexului prefrontal ventrolateral stang intr&un studiu fMRI atunci
cand se compara expresiile faciale repreentand frica cu cele neutre
!Guilleumier et al(, 211*$( )e asemenea, <oma= a raportat ca intensitatea
experientei fiecarui subiect a anumitor emotii !in principal frica$ a scaut
considerabil dupa momentul producerii leiunii, o idee ce sustine
participarea cortexului orbitofrontal atat in producerea cat si recunoasterea
emotiilor, posibil cu un rol primar in producere ce contribuie la
recunoastere( Alte date ce implica regiuni ale cortexului prefrontal in
recunoasterea emotiilor sunt furniate de un studiu recent ce a folosit S'M
!stimularea magnetica transcraniala$ pentru a intrerupe procesarea in
cortexul prefrontal medial !<armer, 'hilo, Rothwell, 7 #oodwin, 211*$(
Subiectii de studiu au fost rugati sa etichetee transformari discrete ale
expresiilor faciale( In timpul S'M, acestia au preentat timpi de reactie
semnificativ mai mari in caul fetelor ce preentau emotii negative, insa nu
si in caul expresiilor cu valente poitive, ceea ce indica rolul cortexului
prefrontal medial in recunoasterea emotiilor negative(
In timp ce unele studii ale imagisticii functioanel au raportat activari mai
largi in cortexul prefrontal ca raspuns la expresii emotionale multiple
!#eorge et al(, *009$, un rol mai specific a cortexului prefrontal in
recunoasterea expresiilor de agresivitate !mania, furia$ este furniat de un
studiu '"% !tomografie cu emisie de poitroni$, ce a descoperit o activare
crescuta in cortexul cingulat anterior si orbitofrontal atunci cand subiectilor
le&au fost preentate expresii faciale repreentand doar furia, nu si tristetea
!8lair et al(,
*000$( )oveile ce implica cortecsii cingulati anteriori si orbitofrontali in
procesarea fricii si maniei converg catre concluia ca aceste doua emotii
au cel mai mare nivel de excitare autonoma, functie modulata partial de
aceste regiuni ale cortexului prefrontal !RngSr 7 %rice,2111$(
6 serie de date interesante provin din observarile potentialului de camp si a
unitatilor separate in caul a doi pacienti ce avea implantati electroi de
profunime in ona cortexului prefrontal drept in scopul monitoriarii
atacurilor( In caul unui pacient, potentialele de camp au indicat initial
favoriarea fetelor in dauna obiectelor in dreptul sulcusului temporal inferior
drept in jurul valorii de *21 ms, urmata de o selectivitate in gBrusul frontal
inferior de *?1 ms !Marin=ovic et al(, 2111$( )in pacate, raspunsurile la
expresiile faciale emotionale nu au fost viate in acest studiu3 totusi,
performanta comportamentala in domeniul etichetarii expresiilor faciale ale
emotiilor a fost adresata in caul aceluiasi pacient, dupa resectionarea
chirurgicala a cortexului prefrontal drept, si a indicat o dificultate severa ce
favoria expresiile repreentand frica( !Marin=ovic et al(, 2111$(
;/
In caul altui pacient, raspunsurile unitatilor singulare au fost obtinute in
cortexul prefrontal ventromedial la preentarea expresiilor faciale
repreentand frica !Fawasa=i et al(, 211*$3 desi primele semne de
discriminare neuronala dintre teama si bucurie apar in aproximativ *21 ms,
aceasta disociere devine clara dupa aproximativ *A1 ms !Fawasa=i et al(,
211*3$ ( Raspunsurile uni&neuronale la preentarea fetelor au fost de
asemenea inregistrate in sectoare diferite ale cortexului prefrontal in cadrul
maimutelor, inclusiv in regiunile ventromediale si ventrolaterale !6
Scalaidhe,Cilson, #oldman&Ra=ic, *00D$( In general, exista dovei clare
in caul unor regiuni ale cortexului prefrontal de contributie la procesarea
expresiilor faciale emotionale, insa detaliile anatomice si ale categoriilor
emotionale raman a fi specificate( Aceste studii arata un rol disproportionat
al sectoarelor ventral si mediale in procesarea emotiilor cu excitabilitate
ridicata, precum teama sau mania, si sugereaa ca aceasta functie ar avea
loc cu precadere in emisfera dreapta( "xista de asemenea indicii ca
disfunctionalitatile de recunoastere a emotiilor sunt corelate cu cele de
experimentare a acelorasi emotii in context personal, dovei suplimentare
in favoarea legaturii dintre experienta si recunoasterea emotiilor si, in
principiu de acord cu ideea participarii cortexului orbitofrontal in
recunoasterea emotiilor prin declasarea unui raspuns emotional in caul
observatorului( Coroborate cu descoperirile in caul amigdalei, se poate
spune ca amigdala deserveste procesarea rapida, automata a stimulilor
emotionali, in timp ce cortexul prefrontal moduleaa procesarile mediate
de amigdala in functie de context si sarcina !"merB7Amaral, *000$( Acesta
viiune este sustinuta atat de manipularea directa a acestor structuri in
caul studiilor pe animale cat si a studiilor recente de imagistica functionala
in caul oamenilor( Schimbarile fiiologice conditionate mediate de
amigdala pot fi inhibate de stimularea electrica directa a cortexului
prefrontal medial !ObroBna 7 Cestwood, *00*$, un efect mediat probabil
de o influenta modulatoare a proiectiilor prefrontale pe interneuronii din
amigdala ce deservesc la directionarea informatiei senoriale spre
amigdala baolaterala !Rosen=ran 7 #race, 211*$( In privinta studiilor de
imagistica functionala, unele au aratat o reducere a activarii amigdalei la
preentarea expresiilor faciale emotionale atunci cand subiectii au fost
implicati intr&o sarcina intensiv congnitiva !e(g(, <ariri et al(, 2111$, iar
activarea amigdalei este semnificativ mai mare atunci cand subiectii de test
nu sunt rugati explicit sa emita judecati asupra emotiilor, ci mai degraba
asupra altui atribut, cum ar fi sexul !CritchleB, )alB,%hillips, et al(, 2111$(
%rin contrast, procesarea explicita mai mult decat cea implicita activeaa
;0
sectoarele ventrale si mediale ale cortexului prefrontal !4a=amura et al(,
*0003 4arumoto et al(, 2111$(
"&. Cortecsii somatosenzoriali
)escoperiri recente au elucidat rolul unor sectoare specifice ale
cortexului ce repreinta informatii somatice sau viscerale asupra starilor
corpului in cadrul recunoasterii emotiilor( %are probabil ca acesti cortecsi sa
participe la mecanismul preentat in capitolul A : construirea informatiei prin
generarea de simulari(
13.1 !OR"E#$% &'RIE"'% DRE&"
%recum a fost preentat in capitolul 0, exista o vasta literatura de
specialitate ce asociaa cortecsii din emisfera dreapta cu procesarea
emotiilor, insa foarte putine din aceste studii au examinat mai atent regiuni
particulare ale cortexului( "ste plauibil ca sectoare discrete din emisfera
dreapta ar putea subservi functii diferite in procesarea emotiilor(
Un studiu asupra leiunilor suprapuse ale subiectilor ce preentau
disfunctionalitati in recunoasterea emotiilor faciale a gasit dovei in
favoarea asocierii dintre aceasta disfunctionalitate si leiunile in cortecsii
drepti occipitali mediali si parietali cortex !Adolphs et al(,*00A$, in acord cu
alte descoperiri din studiile leiunilor si ale imagisticii functionale !#ur,
S=olnic=, 7 #ur, *00;$( Studiul efectual de Adolphs !*00A$ a folosit un
esantion mediu !4P 9D de subiecti cu leiuni cerebrale$ si a examinat
asocierea dintre dispunerea leiunilor si performanta in cadrul unei sarcini,
insa numai relativ la suprapunerea bidimensionala a leiunilor in suprafata
corticala din ambele emisfere, atat in plan medial cat si lateral( Studiul a
confirmat o asociere puternica dintre disfunctionalitatile de recunoastere a
emotiilor negative, in special teama, si leiunile in cortexul occipital ventral
drept, precum si in cortexul parietal ventral si lateral drept, cu precadere in
ona gBrusurilor termporale superioare si supramarginale( Un studiu al lui
Adolphs, in 2111, a folosit un esantion mai mare !4P*1/ subiecti$ si a
localiat suprapunerile leiunilor in 9)( Acest studiu a folosit o diferita
metoda de a imparti esantionu in grupe raportat la performante diferite
?1
pentru a putea analia suprapunerile leiunilor !vei figura /$( In caul
tuturor leiunilor, subiectii s&au comportat cel mai bine in caul recunosterii
fetelor ce preentau emotii poitive , iar preciia recunoasterii a avut cea
mai mica valoare in caul emotiilor cu valente negative, inclusiv teama,
dovei in acord cu studiul initial !Adolphs et al(, *00A$( 'otusi, cand se
examineaa subiectii cu cele mai scaut performante in cadrul fiecarei
emotii, indiferent de perfomanta absoluta, un model se evidentiaa pentru
toate emotiile : .eiunile cortexului parietal ventral drept sunt sistematic si
semnificativ asociate cu dificultatile in recunoasterea emotiilor( Sectiunile in
care leiunile preente au reultat in mod constant in dificultati in
recunoasterea emotiilor tind sa fie localiate inaintea celor din studiu
precedent !Adolphs et al(, *00A$, si sunt concentrate in S&I si S&II ventrali,
cu o implicare inferioara a insulei si gBrusul supramarginal anterior( Sarcina
in ambele studii folosea gradatii pentru urmarirea intensitatii tuturor
emotiilor cauate de un stimul si astfel necesita cunostintele subiectului de
test depsre toate emotiile primare in caul fiecarei expresii preentate( )ata
fiind asocierea semnificativa dintre leiunile din cortexul somato&seorial si
recunoasterea cu dificultate a emotiilor faciale, asociere evidentiata in
studiul din 2111 al lui Adolphs, se poate presupune ca senatiile somatice
si recunoasterea emotionala ar putea fi corelate( Studiul preinta, intr&
adevar, dovei in acest sens : s&a descoperit o corelatie semnificativa de tip
rang&ordine intre gradul in care perceptia tactila era afectata si gradul in
care recunoasterea emotiei faciale se realia cu dificultate, insa numai in
caul subiectilor cu leiuni in cortexul parietal drept, nu si in cel stang(
Aceasta relatie stransa dintre sistemele somatosenoriale si recunoasterea
emotionala sugereaa un acord cu ipotea simularii preentate in cap( A (
Sarcina de notare folosita in aceste studii face u de cel putin doua abilitati
distincte : cunoasterea numele emotiei !deoarece numele defineste emotia
ce este notata$ si informatia conceptuala diferita de denumire !necesara
aprecierii numerice a intensitatii$( Cercetarile aditionale folosind alte sarcini
furnieaa o perspectiva din interior a structurilor neuronale ce ar putea fi
folosite in comun, sau in particular, de aceste doua seturi de procese
!Adolphs et al(, 2111$( S&a descoperit ca sarcina de etichetare folosita la
recunoasterea recunoasterii emotiilor !A( C( @oung et al(, *00?$ se
baeaa pe aceleasi sectiuni parietale de parte dreapta ce sunt ultiliate si
?*
in sarcina de gradare>notare3 in mod similar, abilitatea subiectilor de a sorta
imagini ale expresiilor faciale in grupuri in functie de similaritatile subiective
ale emotiilor preentate depinde de integritatea cortecsilor somato&
senoriali drepti( Regiunile somatosenoriale par astfel necesare tuturor
celor 9 sarcini & gradarea>notarea intensitatii, asocierea dintre imagine si
denumire si sortarea imaginilor in categorii pe baa asemanarilor( In plus
fata de aceasta trasatura in comun, cele trei sarcini utilieaa si alte regiuni
neuronale specifice fiecareia( 4otarea intensitatii si etichetarea lexicala
depind de asemenea de cortexul frontal, in special operculumul frontal
stang, precum si de cortexul temporal drept, descoperire in acord cu teoria
implicarii acestor regiuni in denumirea emotiilor( Sortarea emotiilor in
categorii, prin contrast, se baeaa in principal pe regiunile
somatosenoriale din emisfera dreapta, in special pe insula( Aceste
descoperiri facute cu ajutorul multiplelor sarcini indica faptul ca leiunile
operculumului frontal sau ale lobului temporal drept pot impiedica
recunoasterea emotiilor prin blocarea procesarii lexicale aferenta emotiei,
in timp ce leiunile cortecsilor somatosenoriali drepti, inclusiv insula, pot
aduce dificultati procesului de recunoastere a emotiilor prin interferenta cu
procesele de simulare ce genereaa informatie conceptuala asupra
emotiei, independent de limbaj(
Figura ": )istributia leiunilor ca
functie a recunoasterii emotiilor
NOTA: Sectunea (a) preznta o hstograma a
scoruror de performanata 108 subect cu ezun
cerebrae. Scorure sunt coreat dntre scorure
subector s cee normae, vaore scazute
ndcant o performanta scazuta.
Pentru anaza, am mpartt esantonu n 4 grupe,
dupa performanta, s au fost uate n consderare
doar grupa cee ma saba (a stanga ne ros) s
cea cu scorure cee ma mar (a dreapta ne
abastre). Pentru a observa coreata dntre
anumte ezun s vaoarea scoruu de
performanta, am modeat suprapunerea ezunor
subector dn cee doua grupe anazate.
Sectunea (b) preznta aceste suprapuner.
Regune de cuoare rose corespund ocator
unde ezune corespund une afectar puternce
ae proceseor neuronae, ar cee abastre
repreznta zonee unde ezune nu au afectat
consderab performanta subector.
?2
In partea stanga sunt prezentate sectune
coronare, ar modee 3D ae creeruu sunt
generate parta transparent n dreapta, ndcand s
ocata sucusuu centra (verde). Lezune
cortecsor somatosenzora drept (S-I s S-II),
precum s ae nsue,gyrusuu supramargna
anteror s opercuumuu fronta drept, au fost
asocate sstematc cu o recunoastere afectata a
emotor dn exprese facae.
Datee sunt cuese dn Adophs, Damaso, Trane,
Cooper, s Damaso (2000). Copyrght Socety
for Neuroscence.

13.2 !OR"E#$% IS$%'R
Intrucat cortecsii somatoseoriali primari si secundari au un rol in
recunoasterea emotiilor faciale prin abilitatea de a ajuta constructia unei
repreentari somatosenoriale a starii corpului asociate trairii unei emotii, s&
ar putea presupune ca si alti cortecsi somatosenoriali ar putea fi utiliati in
acest proces( Cortexul insular, un cortex somatosenorial visceral ce are
conexiuni directe cu amigdala si participa la reglajul tonului automat, poate
fi un bun candidat in aceasta privinta( )esi cortexul insular a fost implicat in
studiul lui Adolphs !211$ ce a fost discutat in sectiunea anterioara, un rol
mai specific al acestui cortex a fost evidentiat in studiile mai recente ale
imagisticii functionale si ale leiunilor(
Studiile imagisticii functionale au aratat initial activarea cortexului insular
intr&un mod selectiv in caul expresiilor faciale precum degustul, in mod
opus altor expresii precum teama !%hillips et al(, *00/3 %hillips,@oung, et
al(, *00D3 SprengelmeBer, Rausch, "Bsel, 7 %runte=, *00/$( Aceste studii
au fost complementate de studiile asupra leiunilor : Un pacient ce preinta
leiuni in partea stanga a insulei si a ganglionilor baali a evidentiat o
dificultate semnificativa atat in recunoasterea emotiilor faciale repreentand
degustul, cat si in posibilitatea de a trai aceasta emotie !Calder, Feane,
Manes, Antoun, 7 @oung, 2111$, iar alt pacient cu leiuni bilaterale in
insula, aditionale leiunilor extensive ale lobului temporal preenta
imposibilitatea recunoasterii si trairii degustului, indiferent de stimuli
!Adolphs et al(, in press&a$, indicand o retea neuronala vasta pentru
procesarea acestei emotii( )escoperirile acestea reliefeaa conexiunea
stransa dintre trairea si recunoasterea emotiilor si furnieaa fundament
ideii ca ultima ar depinde partial de prima(
13.3 &RO!ES'RE' SI SI($%'RE' SO('"OSE)ORI'%'
?9
)escoperirile experimentale preentate mai sus sustin ideea ca noi
obtinem informatii asupra emotiilor altor oameni prin simularea unor
componente ale presupusei lor stari corporale, idee expusa in cap( A !pare
plauibil ca aceasta simulare sa aiba loc la nivel subconstient si nu este
realiata intentionat$( Ramane oarecum neclar modul in care descoperirile
asupra perceptiei actiunii se leaga de recunoasterea emotiei( "xpresiile
faciale emotionale pot fi privite ca actiuni faciale si in acest sens ar putea fi
de asteptat sa apelee la aceleasi mecanisme ale simularii regasite in
perceptia actiunii in general( Insa la o privire mai atenta, raman cateva
intrebari fara raspuns : )epinde recunoasterea unei emotii de o generare
interna motorie sau somatosenoriala exclusiva a fetei + Sau aceasta
depinde de o generare mult mai detaliata a unei simulari a intregii stari
corporale asociate cu emotia exprimata facial + Amandoua ar implica
structuri somatosenoriale, insa in raporturi diferite( %are posibil ca nivelul
detaliului la care starea corporala asociata cu o emotie trebuie simulata sa
depinda de cererea facuta de sarcina de recunoastere : Sarcini mai facile,
generale, ce necesita recunoasterea doar la nivel inferior pot sa nu
necesite nici o simulare sau doar o simulare rudimentara a unor
componente ale starii emotionale a corpului, in timp ce sarcinile de detaliu,
mai dificile ce necesita recunoasterea la nivel superior pot obliga subiectul
la o reconstruire mult mai comprehensiva a starii emotionale corporale,
probabil necesitand repreentari topografice ale starii corporale in cortexul
somatosenorial primar( )esi am insistat pe rolul cortecsilor
somatosenoriali, exista desigur si alte procese implicate in simulare( Cel
mai notabil, am putea presupune cortecsii motori si>sau premotori sa fie
intermediari esentiali : %erceptia fetei poate fi asociata repreentarilor
motorii necesare producerii acelei expresii, ce la randul lor pot declansa o
repreentare somatosenoriala a modului in care acea expresie ar putea fi
resimtita daca ar fi produsa de catre subiect( )ata fiind lipsa doveilor
rolului esential al cortecsilor motori>premotori in recunoasterea emotiilor,
este posibil ca repreentarile somatosenoriale sa fie declansate direct fara
medierea structurilor motorii( Alternativ, mai probabil ganglionii baali sau
nucleii din tegumentul cerebral stem, decat cortecsii motorii ar putea fi o un
traseu critic pentru generarea raspunsurilor motorii la viionarea emotiilor
faciale( In orice ca,pentru a declansa o repreentare somatosenoriala
generata exclusiv la nivel central, sau pentru declansarea unui raspuns
corporal emotional ce ar putea fi la randul lui perceput si repreentat in
cortecsii somatosenoriali, am avea nevoie de structuri ce leaga perceptia
stimulului cu raspunsul somatic sau direct cu repreentarea sa( Am intalnit
?;
deja exact aceste structuri : amigdala si cortexul orbitofrontal( Ambele
aceste structuri mediaa raspunsurile emotionale la o larga varietate de
stimuli emotionali si sunt astfel bine poitionati pentru a activa
componentele unui raspuns raspuns emotional ce ar putea fi folosit in
obtinerea de informatii prin simulare( )iferitele strategii de recunoastere a
emotiilor faciale ce au fost subliniate in cap( ; si A nu trebuie sa se grefee
pe structuri neuronale diferite3 mai degraba, este foarte posibil ca o retea
de structuri ce se suprapune pe alocuri sa participe la implementarea
fiecarei emotii(
"'. (anglionii bazali
"xista o TntreagU istorie a studiilor care aratU cU ganglionii baali, Tn special
Tn partea dreaptU, participU Tn recunoaIterea emoViilor faciale( Unele studii
au arUtat cU leiunile suferite de ganglionii baali in oricare dintre emisfere
pot contribui la dificultUVi Tn recunoaIterea emoViei de la o varietate de
stimuli !Cancelliere 7 Fertes,
*001$( Studii de ilustrare funcVionalU au raportat activUri diferenViale Tn
ganglionii baali din partea dreaptU Tn timpul comparUrii percepViei feVelor
bucuroase sau a celor TnspUimWntate !5( S( Morris et al(, *00A$ sau Tn
timpul comparUrii feVelor triste cu cele neutre !%hillips, 8ullmore, et al(,
*00D$( Ambele studii, de ilustrare funcVionalU Ii a leiunilor suferU de o
slabU reoluVie spaVialU Tn investigarea ganglionilor baali, ceea ce constU
Tn mulVi nuclei diferiVi Ii tracturi de materie albU Tn proximitate spaVialU
strWnsU( Unele boli care afecteaU cu precUdere anumite sectoare ale
ganglionilor baali oferU informaVii adiVionale Tn studierea lor(
'rei boli care implicU ganglionii baali au fost investigate Tn detaliu privind
recunoaIterea emoViilor faciale: afecViunea obsesiv&compulsivU, boala
%ar=inson Ii boala <untington( %acienVii cu afecViunea obsesiv&compulsivU,
care resimt sentimente anormale de anxietate Ii degust, sunt afectaVi
disproporVional Tn recunoaIterea expresiei faciale de degust
!SprengelmeBer et al(, *00D$, iar una din corelUrile neurale ale acestei
afecViuni este disfuncVionalitatea sectoarelor ganglionilor baali afectaVi Tn
aceastU boalU( %robele referitoare la boala %ar=inson sunt mai puVin
??
decisive: pe de o parte unele studii au raportat probleme in recunoaIterea
emoViei faciale Tn aceastU boalU !8londer, #ur, 7 #ur, *0/03 8reitenstein,
)aum, Ac=erman, 7 .arbig, *00A3 5acobs, Shuren, 8owers, 7 <eilman,
*00?$, pe cand alte studii nu au reusit sU gUseascU asemenea
disfuncVionalitUVi !Adolphs, Schul, 7 'ranel, *00D$( Cele mai bune dovei
vin din boala <untington, din care reultU afecViuni Tn recunoaIterea
expresiilor faciale !5acobs, Shuren, 7 <eilman, *00?$ care par sU fie
disproporVionat de grave pentru degust !SprengelmeBer et al(, *00A$(
)eosebit de interesantU este descoperirea faptului cU pacienVii purtUtori ai
genelor responsabile pentru boala <untington manifestU diabilitUVi Tn
recunoaIterea degustului Tnainte de instalarea oricUror altor simptome
!#raB, @oung, 8ar=er, Curtis, 7 #ibson, *00D$, fUcWnd afectarea
recunoaIterii posibil unul din primele marcaje fenotipice ale bolii( CWt
despre alte dovei acumulate Tn discuVia de mai sus, rolul ganglionilor Tn
recunoaIterea emoViilor indicU spre relaVia strWnsU Tntre experienVa
emoVionalU, producerea motorie a exprimUrii faciale a emoViilor Ii
recunoaIterea emoViilor( "ste interesant de notat faptul cU stimularea
electricU Tn vecinUtatea ganglionilor baali !probabil iniVial in ,substanVa
neagrU-$ ai unui pacient la neurochirurgie a dus la o senaVie intensU Ii
acutU de emoVie !un sentiment de tristeVe, Tn acel ca$, precum si expresia
acestuia Tn mimica feVei !)ejjani et al(, *000$( !recunoaIterea emoViei nu a
fost examinatU Tn acel studiu$(
#anglionii baali sunt desigur conectaVi la alte structuri discutate Tn
secViunile precedente( Ambele sectoare, dorsale Ii ventrale, ale
ganglionilor baali funcVioneaU Tn tandem cu amigdala Ii existU conexiuni
topografice Tntre ganglionii baali Ii cortexul prefrontal, incluWnd cortexul
orbitofrontal( CWteva studii recente au susVinut rolul striatum&ului ventral Tn
asocierea feVelor de motivaVie, pe baa atractivitUVii percepute a feVei(
RelaVia funcVionalU strWnsU Tntre amigdala, cortexul orbitofrontal Ii striatum&
ul ventral a fost exploratU cu referire la luarea deciiilor, recompensa Ii
dependenVa de droguri( %are probabil ca aceste structuri sU fie trebuiascU
sU fie Tn mod similar considerate ca fiind componente ale unui sistem
integrat cWnd vine vorba despre procesarea informaViei sociale Tn general Ii
a emoViei faciale Tn particular( RUmWne o Tntrebare deschisU privitor la Tn ce
?A
limite un asemenea sistem ar putea fi specialiat Tn procesarea stimulilor
sociali complecIi, cum ar fi expresiile faciale3 este posibil ca funcVia lui sU
fie interpretatU Tn termeni mai rudimentari, precum asocierea percepViei
stimulilor cu valenVele lor de pedeapsU > rUsplatU, un mecanism primar care
de asemenea ar fi utiliat cand recunoaItem emoViile faciale( %e cealaltU
parte, diversitatea diferitelor categorii de cunoaItere socialU de care feVele
trebuiesc asociate, pare sU depUIeascU complexitatea procesUrii
nonsociale( 6 schemU alternativU ar putea imagina unele structuri, cum ar
fi probabil amigdala Ii striatum&ul ventral, Tn implementarea unor asocieri
mai rudimentare rUsplatU>pedeapsU Ii alte structuri, Tn special cortexul
prefrontal, Tn implementarea mai avansatU a unui rafinament ce permite
diferenVierea Tntre diverIi stimuli sociali si in cadrul contextelor sociale
diferite !"merB 7 Amaral, *000$( Un aranjament ierarhiat de acest tip ar
putea fi compatibil atat cu descoperirile evolutive cat si cu cele de
devoltare a recunoasterii emotiilor faciale(
"). roblematica dificultatii sarcinii
Atunci cand se raporteaa diabilitati ce sunt specifice anumitor
domenii, este important ca specificitatea observata sa nu poate fi atribuita
altor factori, adesea grupati sub termenul de ,dificultatea sarcinii-( Se pot
imagina urmatorii factori ce pot da nastere la dificultati selective in
recunoasterea anumitor emotii din expresiile faciale : !a$ "xpresiile a caror
recunoastere este afectata pot fi pur si simplu mai dificil de disociat fata de
alte expresii, fie datorita faptului ca sunt mai ambigue, mai complexe sau
apeleaa sistemele perceptuale in moduri speciale( !b$( Recunoasterea
anumitor expresii ar putea fi suprimata nu din caua factorilor perceptuali ci
datorita diferitelor cereri ce sunt facute la nivelul accesarii informatiei( 6
posibilitate ar fi necesitatea gruparii anumitor expresii la un nivel superior
altor expresii3 in acest ca, am putea gasi subiecti ce pot clasifica expresiile
la nivele diferite de complexitate !fericit > nefericit comparativ cu temator>
surprins$( Un studiu complex realiat de Rapcsa= si colegii !2111$ a folosit
o sarcina de asociere lexicala !etichetare$ pentru a investiga problematica
dificultatii sarcinii intr&un esantion extins atat de subiecti cu traume
?D
cerebrale cat si subiecti sanatosi( Studiul a demonstrat ca recunoasterea
senatiei de teama a fost mai putin precisa decat a altor emotii chiar si in
caul subiectilor sanatosi si ca atunci cand se tine cont in cadrul analiei de
aceasta dificultate generala, subiectii cu leiuni ale amigdalei sau a
cortexului parietal drept nu sunt afectati disproportionat in recunoasterea
fricii( )in contra, doveile indica o dificultate globala, nespecifica, in
executarea sarcinii !recunoasterea tuturor emotiilor din expresiile faciale$ in
caul pacientilor cu traume cerebrale, fara a evidentia corespondente intre
leiuni in one specifice si reducerea capacitatii de a recunoaste anumite
emotii( Aceasta concluie este in deacord cu majoritatea studiilor
analiate in sectiunile precedente( 'otusi, exista o serie de lucruri de luat in
considerare atunci cand se realieaa interpretarea datelor(
In primul rand, este important sa se specifice ca nu teama este mai
greu de disociat de o expresie neutra decat oricare alta emotie( 4ici nu
este caul ca teama sa fie mai greu de recunoscut comparativ cu expresiile
faciale ale altor emotii, atunci cand subiectii sunt rugati sa parcurga
aceleasi>diferite rationamente( )ate nepublicate din laboratorul propriu ce
folosesc expresii faciale transformate pe post de stimuli au demonstrat ca
frica nu iese in evidenta ca fii cea mai grea, din punct de vedere
perceptual, de discriminat ca emotie( Aceasta concluie vine oarecum
intuitiv, intrucat fericirea, surpria, si frica sunt cele mai diferite din punct de
vedere structural fata de o expresie neutra( Astfel, posibilitatea !a$ este
putin plauibila(
'otusi, frica pare a fi relativ mai dificil de asociat lexical atunci cand
este oferita alegerea dintre A emotii primare3 in mod esential, aceasta
dificultate depinde daca exista o optiune intre categoriile frica si surpria(
%roblema cu aceste sarcini cu raspuns fortat este lipsa de control asupra
confuiei intre cele sase optiuni : nu toate alegerile sunt perfect disjuncte(
Acest fapt este o consecinta, in parte a diferitelor nivele de clasificare
cerute subiectilor in cadrul sarcinii de ,etichetare-( S&ar putea considera
fericirea ca o categorie superioara, iar toate emotiile negative ca fiind
categorii inferioare apartinand categoriei superioare nefericire, precum se
indica in Eigura ;( Acest lucru ar putea explica partial de ce scaderea
eficientei este observata mai degraba in cadrul emotiilor negative decat in
?/
caul fericirii : emotiile cu valente negative necesita clasificari mai precise
si deci sunt mai usor de confundat( "rorile facute in mod comum de
pacientii cu leiuni cerebrale atunci cand esueaa in recunoasterea unei
emotii cu valenta negativa sunt de a o confunda cu o alta emotie negativa,
insa niciodata cu una poitiva( "ste de conceput ca teama si o surpria
placuta sunt doua repreentari ale unei clasificari mai detaliate, in sensul
ca pot fi considerate subcategorii ale surpriei in general !ce poate avea
valente poitive sau negative$(
Asa cum Rapcsa= s(a( !2111$ arata in articolul lor, in caul in care
confuia intre frica si surpria este notata ca fiind incorecta, se pot obtine
scoruri de performanta eronate baate pe greseala de conceptie a
echidistantei tuturor celor sase alegeri( Cel mai probabil, se va obtine
acelasi tipar folosind texte sau sunete sau orice alt tip de stimul ce
provoaca frica N nu stimulul este problema aici, ci sarcina si analia folosita
in cadrul recunoasterii(
"xista cel putin doua metode de a ocoli aceasta problema : Eie se
controleaa diferitele posibilitati de confuie intre etichetele intre care
subiectii trebuie sa aleaga pentru a evita erorile de interpretare a datelor,
sau se utilieaa alta sarcina( Unele modificatii ale sarcinii de etichetare pot
folosi un pachet diferit de optiuni de etichetare3 de exemplu, modificarea
,surpriei- in ,surpria fericita- poate creste in mod dramatic preciia in
etichetarea expresiei de ,frica-, prin eliminarea probabilitatii de confuie(
Sarcina de gradare>notare descrisa in capitolele precedente, ocoleste de
asemenea problema, solicitatand subiectului sa notee intensitatea fricii si
a surpriei ce el apreciaa a fi exprimata de catre o configuratie faciala( In
caul ambelor sarcini, se pot analia datele obtinute de la subiectii cu
leiuni cerebrale raportate la profilul de performanta obtinut pe baa
pacientilor sanatosi, pentru a lua in considerare orice diferente de
performanta pe care acestia din urma o realieaa in cadrul mai multor
emotii, decat prin folosirea raspunsului modal normal( Rapcsa= s(a( !2111$
a realiat acest lucru prin computarea scorurilor de preciie raportate la
modelul normal de performanta pe sarcina data, iar noi am realiat acest
lucru prin calcularea scorurilor de corelatie dintre evaluarile facute atat de
pacientii cu leiunic cerebrale cat si de cei sanatosi(
?0
6 descoperire ce este des folosita pentru a combate specificitatea unei
diabilitati, si a legaturii sale cu structuri cerebrale precise ce sunt afectate,
este dubla disociere & o descoperire ce este de asemenea valabila si in
privinta recunoasterii emotiilor din expresiile faciale !Calder, .awrence, 7
@oung, 211*$( Asa cum a fost preentat, exista cauri clare de subiecti ce
preinta dificultati disproportionate in recunoasterea fricii ca urmare a
leiunilor selective a amigdalei, si sunt cauri in care subiectii preinta o
scadere a preciiei in recunoasterea emotiilor diferite de frica, cum ar fi
degustul, ca urmare a leiunilor insulei si a ganglionilor baali, insa nu a
amigdalei( !Calder, Feane, Manes, et al(, 2111$( In mod similar, activarile
diferentiate a unor structuri ca raspuns la diferite expresii emotionale,
reliefate in studiile de imagistica functionala au fost folosite pentru a sustine
sisteme specialiate in procesarea anumitor emotii !8lair et al(, *0003 5( S(
Morris et al(, *00A3 %hillips et al(, *00/3 %hillips, @oung, et al(, *00D3
SprengelmeBer et al(, *00/$( 8ineinteles, aceste descoperiri nu exclud
posibilitatea existentei unor structuri neuronale implicate la nivele mai
generale in recunoasterea emotiilor, cum ar fi caul cortecsilor parietali
drepti, nici nu sugereaa ca ar putea exista sisteme neurale specifice in
recunoasterea fiecarei emotii primare( Intr&adevar, ar fi logic sa
presupunem ca teama si degustul sunt singurele emotii ce si&au devoltat
si perfectionat circuite neuronale specialiate proprii, data fiind relevanta
sociala si ubicuitatea filogenetica a acestora( )in pacate, aceste dovei din
partea dublei disocieri sunt mai putin decisive decat ar putea sugera
importanta acordata lor de obicei( Chiar si asa, descoperirea ca un subiect
are performante minime in caul fricii in timp ce altul are de asemenea
scoruri minime in caul degustului nu este de neinchipuit, intrucat
preferintele individuale vor produce intotdeauna profile de scor diferentiate
in cadrul diferitelor emotii( )ubla disociere devine insa dovada concludenta
a specialiarii anatomice atunci cand diferentele de performanta !a$ sunt de
amplitudine mare si !b$ nu pot fi atribuite altor factori in afara leiunilor
cerebrale( Aceste criterii nu sunt insa respectate intocmai in majoritatea
studiilor ce vieaa dificultatile de recunoastere selectiva a emotiilor,
acestea preentand in general o recunoastere mult mai slaba a emotiilor
negative raportate la cele poitive( %reciia in recunoastrea fricii !sau a
degustului$ in comparatie cu alte emotii este in mod normal nesemnificativ
A1
diferita, iar in general se percepe un mult mai larg spectru de preciie in
recunoasterea diferitelor emotii negative !e(g(, Adolphs, 'ranel, et al(,
*000$( )ificultatile disproportionate semnificativ in recunoasterea unei
emotii specifice !e(g(, Adolphs et al(, *00?$ sunt exceptii mai degraba
decat o regula( Aceasta intrepretare mai precauta a diabilitatilor
diferentiale nefiind un factor important, ramanem la ipotea ce sustine ca
anumite structuri, precum amigdala si insula, sunt candidatii perfecti pentru
participarea la recunoasterea unor emotii specifice !respectiv frica si
degustul$, datorita doveilor convingatoare relevate de numeroase teste(
In caul amigdalei, cel putin * subiect Adolphs et al(, *00?$ indica o
selectivitate pronuntata in recunoasterea cu dificultate a senatiei de frica,
fapt concluionat de cele mai multe studii de imagistica functionala si in
parte de unele studii asupra altor pacienti ale leiunilor amigdalei, si este in
mod convenabil in acord cu o vasta arie de experimente ce acopera
implicarea amigdalei in medierea diferitelor expresii emotionale ale fricii(
Eie categoria ,frica- defineste cel mai bine rolul amigdalei, fie o categorie
inrudita, precum amenintarea sau pericolul ar fi un concept mai adecvat,
ramane o intrebare separata(
Insa problematica dificultatii sarcinii nu este in nici un ca reolvata( "a
ramane un motiv de ingrijorare in sensul disocierii celor doua emotii pentru
care exista dovei clare de afectabilitate selectiva !frica si degustul$, sunt
de asemenea doua expresii a caror clasificare de baa este printre cele
mai dificile( In caul fricii, dificultatea survine daca subiectii sunt rugati sa
disociee intre surpria si frica( Conceptul nostru de degust are o
problema diferita : Metaforic vorbind, degustul este aplicat nu numai
categoriilor de stimuli, ci si oamenilor, atunci cand cineva apreciaa o alta
persoana ca fiind intolerabila in acest sens extins( !Roin, *00A$( Conceptul
elaborat de degust se suprapune cu alte concepte ale emotiilor negative,
in mod notabil furia( Unele dificultati in clasificarea fricii si a degustului pot
fi ocolite prin o alegere constienta a sarcinilor : pentru clasificarea fricii,
surpria ar putea fi eliminata ca o optiune de asociere lexicala3 pentru
clasificarea degustului, ar putea fi clarificat sensul acestuia ca referindu&se
la senatii senoriale precum gustul si mirosul, mai degraba decat la
A*
judecarea mai generala a oamenilor( Studiile viitoare pot considera
structura acestor categorii emotionale in elaborarea sarcinilor(
"*. +n model de recunoastere a emotiilor din expresiile faciale
In figurile * si 0 sunt evidentiate trei modele de procesare a informatiei
asupra emotiei( Modelul functional al lui 8ruce si @oung !*0/A$ si modelul
neuroanatomic al lui <axbB et(al !2111$ insista pe trasee separate pentru
procesarea emotiilor si indentitatii faciale( Ambele modele pornesc cu
procesele perceptuale prima si apoi, gradual, asociaa aceste procese cu
informatia conceptuala( 6 privire de ansamblu al modelului discutat in
acest articol este preentata in figura 0 : in stanga exista o lista de structuri&
candidat implicate, iar in dreapta o lista a sistemelor>proceselor
corespunatoare in modelul discutat in figura *( 4u toate procesele
descrise si nici toate structurile componente sunt preentate in figura(
Urmatoarele seturi de procese pot fi evidentiate : %erceptia initiala a fetei
moduleaa activitate in structurile subcorticale precum si in cortecsii viuali
primari( Structurile subcorticale implicate includ colliculul superior si
talamusul pulvinar, structuri specialiate pe procesari automate, generale si
foarte rapide ale stimulilor, precum miscarea muschilor fetei in caul
expresilor faciale( Informatia provenita de la talamusul pulvinar este
furniata procesarii primare din cadrul amigdalei( Structurile corticale
implicate ar include G*, G2, si alti cortecsi viuali primari, datorita
informatiilor primite de la talamusul geniculat lateral( %rocesarea viuala
primara poate fi relativ specialiata pentru a extrage informatii despre
stimuli cu excitabilitate ridicata, precum frica sau mania, si se poate baa in
mare parte pe informatiile deduse din trasaturile specifice observate(
Aceste procese ar fi, teoretic, automate si obligatorii(
Indata ce cortecsii viuali primari vor fi furniat o procesare generala a
unor aspecte ale stimulului, regiunile anterioare lor, incluand cortecsii de
asociere
A2
Figure ': )ispunerea temporala a procesarii expresiilor faciale emotionale
NOTA: LGN = Nuceu atera gencuat (atera gencuate nuceus); FFA = Areau faca fusform (fusform face
area);
STG = Gyrusu tempora superor (superor tempora gyrus).
In partea stanga sunt ndcate cateva dn structure vzbe n sectune cerebrae medae; n partea dreapta sunt
prezentate o sere de procese ce au oc, s stade procesar ce corespund (n mare) ceor dn fgura 1. Modeu
ncepe cu prezentarea stmuuu, expresa facaa dn partea superoara, s parcurge etapee percepte s ae
recunoaster emotonae. Anumte structur cerebrae sunt mpcate preferenta n procesarea nformate
structurae ae stmuuu (percepta prmara), n tmp ce ate subssteme deservesc furnzarea de nformat
conceptuae sau asocarea reprezentar perceptuae cu moduarea ator procese cogntve (ex. o reacte corporaa
endocrna decansata de un stmu vzua). Exsta dezavanta|e n ncercarea de a ocaza percepta/recunoasterea
stmuuu n spatu s tmp : ocazarea spataa ne permte sa asocem unee aspecte ae procesar cu dferte
A9
structur cerebrae, nsa este nefcace ntrucat aceeas structura poate partcpa a ma mute procese a momente
dferte. Locazarea temporaa ce prveste creeru ca un sstem dnamc are avanta|u de a furnza o descrere a
evoute percepte s recunoaster mut ma precsa dn punct de vedere tempora, des aceasta sarcna va
cuprnde un set mare de structur dferte. O abordare competa trebue sa descre ambee aspecte ae procesar
(de ex. un fm a actvar cerebrae), o descrere ce devne posba prn combnarea unor nstrumente cu rezoute
spataa nata, cum este fMRI, cu tehnc cu rezoute temporaa nata, precum ERP. Este de notat ca modeu
prezentat omte mute structur s conexun pentru a putea furnza o vedere de ansambu. A se vedea texu pentru
o descrere detaata.
viuala, vor construi o repreentare perceptuala mai detaliata a fetei(
Repreentari separate sunt create pentru a explicita informatiile utile in
recunoasterea indentitatii sau a emotiei(
"ste foarte probabil ca regiuni atat in partea dorsala cat si ventrala a
fluxurilor viuale sa fie implicate : )upa masura in care exista informatie
dinamica preenta in structura stimulului, ona temporala mediala, ona
temporala mediala superioara si cortecsii viuali parietali posteriori ar putea
participa in codificarea structurii stimulului pe baa semnalelor motorii
furniate de trasaturile acestuia( In orice ca, structura faciala obtinuta din
instantele motorii viuale ar alimenta cortecsii temporali, ce primesc de
asemenea informatii si din partea instantelor fixe( %rin intermediul acestor
trasee disparate, desi probabil via G*&G2&G;, cortecsii temporali posteriori
si cortexul gBrusului fusiform au construit o repreentare structurala
detaliata a fetei, la aproximativ *D1ms dupa producerea stimulului( #Brusul
temporal superior contine repreentari si asupra miscarilor gurii, a ochilor si
a schimbarilor survenite in expresia faciala( Impreuna, cortecsii fusiformi si
temporali superiori furnieaa informatii despre expresia faciala ce poate fi
asociata cu semnificatia emotionala sau sociala a acelei expresii( In mod
esential, ar putea exista influente reciproce in mecanismele de feedbac= la
diferite nivele temporale( In interiorul regiunilor corticale, activitatea
determinata anterior de celulele M va trebui sa fie modulata prin
mecanismele de feedbac= ulterioare, predominant controlate de celulele %3
un rol similar in mecanismele de feedbac= ar putea fi atribuit amigdalei(
)e fapt, pentru aproape orice stimul real, va exista intotdeauna un
context anterior ce va servi la modularea informatiei viuale ocurente in
acel moment( In analia unei scheme precum cea observata in Eigura 0,
este esential sa nu uitam ca aceeasi structuri neurala !de ex( G*$, poate
participa atat in procesarea perceptuala primara cat si in procesarea
recunoasterii ulterioara si este chiar probabil ca acest lucru sa se petreaca
simultan( %rocesele de recunoastere a emotiei din expresiile faciala se
baeaa pe un set de structuri ce pot participa la functii diferite( Amigdala si
cortecsii orbitofrontali sunt utiliati pentru a conexa repreentarea
perceptuala a expresiei faciale cu cele trei strategii pentru producerea de
A;
informatie conceptuala asupra unei emotii : !a$ prin feedbac=&ul cortecsilor
temporali si occipitali, pentru a modula evolutia repreentarilor perceptuale
ale fetei in acele regiuni corticale3 acest mecanism ar putea contribui in
special la reglajul fin al clasificarii expresiilor faciale si la alocarea atentiei
catre unele dintre trasaturile acestora 3 !b$ prin legaturi cu diferite regiuni
corticale si cu hippocampusul pentru a declasa cunostinte asociate cu
expresia faciala3 acest mecanism ar putea contribui in mod special la
accesarea informatiei conceptuale asupra emotiei3 si !c$ prin conexii cu
diferite structurii motorii, hipotalamusul si nucleii cerebrali&stem, prin care
pot fi activate diferite componente ale expresiei faciale ca raspuns
emotional3 acest mecanism contribuie la generarea de cunostinte asupra
starii emotionale ale unei alte persoane prin simulare( Structurile motorii,
inclusiv sectoare ale ganglionilor baali, opercullumului drept, si poate
cortecsii frontali drepti, ar putea participa prin diverse cai( #anglionii baali
ar putea fi implicati in generarea componentelor motorii ale raspunsului
emotional, un mecanism ce ar putea avea un rol in accesarea informatiei
prin simulare( 6perculumul frontal stang ar putea, de asemenea, sa aiba
acelasi rol, insa este posibil ca aportul sau sa fie nul datorita rolului sau
specific in producerea limbajului( )eoarece marea majoritate a sarcinilor
folosite pentru a testa recunoasterea emotiilor faciale se baeaa pe limbaj
!chiar si indirect$, ar putea fi posibil ca regiunile frontale stangi sa fie
importante in aceasta problema doar pentru aportul indirect la formarea
limbajului( 6 a treia posibilitate sugereaa ca operculumul frontal stang
deserveste o arie mai mare de sarcini legate de simularea actiunilor
observate si facilitarea relatiilor dintre indivii, un rol ce ar putea cuprinde
aspecte a comunicarii sociale baate pe limbaj cat si pe expresie
emotionala !Riolatti7Arbib, *00/$( Cortecsii somatosenoriali din
emisfera dreapta participa, la randul lor in repreentarea unor aspecte a
starii corporale ce defineste o emotii( Aceste repreentari ar putea interveni
oricand o componente a raspunsului emotional survine, asa cum este
indicat mai sus, precum si atunci cand exista o reactie emotionala
substantiala in expresia faciala a privitorului, si ar putea fi folosite pentru a
obtine informatii despre emotia curenta prin simulare( "ste de asemenea
probabil ca aceste repreentari somatosenoriale sa fie generate fara
producerea propriu&isa al unui raspuns emotional, direct prin conexiunile
venite de la cortecsii de asociere viuala de nivel inalt, declansata de
structuri motorii precum ganglionii baali sau de strategii complexe si
potential volitionale intr&o maniera ierarhica inversa, de exemplu, provenite
de la cortexul prefrontal( 4u exista dubii ca exista structuri in afara celor
mentionate aici ce au un rol in recunoasterea emotiiilor : )e exemplu, nu s&
A?
a mentionat nimic despre rolul nucleilor cerebrali&stem sau a cerebelului in
recunoasterea emotiilor, desi aceste structuri ar putea avea o contributie
insemnata in acest domeniu, intrucat se stie ca participa diferite aspecte
ale procesarii emotionale( )e asemenea, este sigur ca diferite structuri vor
participa in momente diferite la procesele variate ce fac posibila
recunoasterea( Una din concluiile acestui studiu este ca recunoasterea
emotionala nu este un proces monolitic, ci este formata dintr&un areal
divers de strategii si procese, ce sunt utiliate in mod diferit in functie de
circumstantele exacte ale sarcinii experimentale(
(irectii viitoare
)irectiile viitoare in cercetarea baelor psihologice si neurologice ale
recunoasterii emotiei se vor orienta pe baa descoperirilor efectuate pana
la momentul curent, le vor generalia pentru problematici mai largi, si vor
incerca sa reolve o serie de discrepante si dificultati din preent( )e mare
importanta vor fi incercarile de extindere ale descoperirilor curente, ce
provin aproape in totalitate de la adulti3 studiile adresate copiilor si
primatelor non&umane vor furnia informatii valoroase despre fundalul
ontogenetic si filogenetic al recunoasterii emotiilor( Cum vad copiii fetele,
cum acumuleaa cunostinte sociale despre ceea ce emotia faciala
semnaleaa, si cum invata sa exprime emotiile pe propriile fete +
Ce alte emotii pot animalele sa afisee +3 in aceeasi idee, ce stari
emotionale pot avea alte animale + Aceste probleme se vor lega de
asemenea de investigarea expresiilor faciale ce semnaleaa emotii diferite
de cele primare( Se stiu relativ putine despre fundamentele neurale a
recunoasterii acestor emotii( 6 alta directie importanta a viitoarelor studii
este devoltarea de stimuli si sarcini cu o mai mare validitate fata de
mediu, cu un realism crescut( )e exemplu, aproape toate studiile pana in
momentul de fata au folosit imagini statice ale expresiilor faciale, in timp ce
ar fi de preferat folosirea expresiilor faciale dinamice si chiar extinderea
preentarii in directia viualiarii expresiilor in contexte sociale specifice ce
includ si alte informatii sociale( 'otusi, noi nu judecam in caurile reale,
expresiile afisate in fotografii separate3 oamenii executa judecati sociale
complexe ce includ semnalele faciale dinamice impreuna cu poitia
corpului si stimulii verbali intr&o anumita situatie impreuna cu decorul social(
Se subintelege ca este nevoie de pasi mici pentru a intelege complexitatea
recunoasterii emotionale asa cum se produce ea in situatii concrete( Intr&un
final, s&ar dori cumularea nu numai a descoperirilor baate pe mai multe
AA
specii de subiecti si a mai multe emotii, ci si a acelora ce cuprind
recunoasterea baata pe voce, poitia corporala si limbaj(
)esi exista multe dificultati ce se intampina in conditii multi&stimul si
multi&sarcina, exista suficiente considerente de analiat pentru a putea
implementa un set uniform de stimuli si sarcini in cadrul diferitelor studii(
Acest lucru ar putea avea beneficii majore date fiind literatura de
specialitate din domeniul studiilor de imagistica functionala, unde se
intalnesc deseori comparatii intre sarcini diferite, ceea ce poate da nastere
la erori de interpretare( 6 situatie ideala ar fi stabilirea unui set de stimuli si
sarcini ce sa poata fi folosit in imagistica functionala si in studiul leiunilor in
caul adultilor, si care sa aiba un corespondent univoc ce sa poata fi folosit
in caul copiilor si primatelor non&umane( Componente importante a
sarcinilor din acest pachet ar fi atentia la dificultatea diferita a procesari
stimulilor ce provoaca anumite emotii, folosind cateva din abordarile
analitice sugerate mai sus !cap *;($
.a fel de importante ca aceste teme de cercetare generale sunt
ramificatiile in diagnosticul si tratamentul medical( 6 serie de afectiuni
neuropsihiatrice, in special autismul, fobiile si depresia, induc alterari in
abilitatea de a recunoaste, exprima sau trai emotiile( Unele din aceste
modificari se incadreaa in limita normala de variatie, iar o tema de
asemenea de interes ar putea fi cercetarea diferentelor la nivel individual in
ceea ce priveste capacitatea de a exprima sau recunoaste emotiile faciale
si posibilele corelatii pe care aceste diferente le&ar putea acea cu
personalitatea si rolul social(
In mod asemanator cu alte domenii ale neurostiintei cognitive,
cercetarea recunoasterii emotiilor faciale presupune colaborarea
psihologilor, psihiatrilor, neurobiologilor, informaticientilor si a filoofilor(
Una din provocarile intalnite are cea mai mare valenta practica decat toate
cele celelalte : dificultatea integrarii cunostintelor dintr&o retea atat de
diversa intr&o platforma unica( "ste speranta noastra ca acest articol a
indicat macar o parte din metodele prin care aceasta integrare ar putea
avea loc(
AD