Universitatea de stat din Moldova,facultatea de psihologie si stiinte ale educatiei,specialitatea-psihologie.

TEMA:CERCETARI INDIVIDUALE:PROBLEMA SCOPULUI VIETII LA PLATON,CAMUS SI BLAGA.

A realizat studenta din gr.:1:3:Ciobanu Violeta A verificat:Scutelnic Sorin Chisinau 2012

Platon(n. cca. 427 .Hr. d. cca. 347 .Hr.) a fost un filozof alGreciei antice, student al lui Socrate i nvtor al lui Aristotel. mpreun cu acetia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a fost interesat de matematic, a scris dialoguri filozofice i a pus bazele Academiei din Atena, prima instituie de nvmnt superior din lumea occidental. S-a nscut ntr-o familie aristocratic, la Atena sau pe insula Egina, avnd ca tat pe Ariston (descendent al regelui Codros) i ca mam pe Perictione (care provenea dintr-o familie nrudit cu Solon).Copilria i este marcat de rzboiul peloponesiac i de luptele civile ntre democrai i aristocrai. La 20 de ani l cunoate pe Socrate, rmnnd alturi de el vreme de 8 ani, pn la moartea acestuia. nclinaiile poetice, talentul n domeniul teatrului le-a nnbuit i s-a dedicat total filosofiei. Este cel dinti filosof de la care au rmas scrieri complete: 35 de dialoguri i 13 scrisori (dintre care doar una, a aptea, pare a fi autentic). El a creat specia literar a dialogului, n care problemele filosofice sunt abordate prin discuia dintre mai muli interlocutori, Socrate fiind cel mai adesea personajul principal. Lucian Blaga a fost un filozof, poet, dramaturg, traductor, jurnalist, profesor universitar i diplomat romn. Personalitate impuntoare i polivalent a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectiv prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea sa n universalitate. S-a nscut la Lancrm, lng Sebe. Localitatea natal se afla atunci n comitatul Sibiu. Lucian Blaga a fost al noulea copil al unei familii de preoi, fiul lui Isidor Blaga i al Anei (n. Moga), de origine aromn. Copilria i-a stat, dup cum mrturisete el nsui, sub semnul unei fabuloase absene a cuvntului,viitorul poet care se va autodefini mai trziu ntrun vers celebru Lucian Blaga e mut ca o lebd neputnd s vorbeasc pn la vrsta de patru ani. Albert Camus a fost un romancier, dramaturg i filozof francez, reprezentant

al existenialismului. Se nate ntr-un inut srac al Algeriei, Mondovi - prinii si fiind stabilii aici nc din 1871. Prima mare experien capital a existenei pe care o triete Camus este cea a srciei. Tatl su, Lucien Camus, un ran francez, moare n primele lupte ale primului Rzboi Mondial. Mama sa, Catherine Camus, de origine spaniol, analfabet, mpreun cu cei doi fii, se stabilete la Alger. Albert i petrece copilria lng mama sa, aproape surd i care vorbea foarte puin, un unchi infirm, dogar de meserie i fratele su, Lucien. "Ducnd o via srac", nota el n Caiete, "printre oamenii aceia umili sau vanitoi, eu am atins n modul cel mai sigur ceea ce mi se pare a fi adevratul sens al vieii".Oricum ar fi artat mediul copilriei, el l identific cu paradisul pierdut. Este un sentiment de recunotin care nu ia dect forma contiinei vinovate, cci oamenilor bogai cerul li se pare un dat firesc, iar pentru cei sraci este un har infinit

Problema scopului vietii la Camus Pentru Camus, absurdul nu era o notiune negativa, nu era un sinonim pentru "ridicol", ci era adevaratul sens al existentei.Acceptarea ideii ca viata este absurda, inseamna imbratisarea unei viziuni realistice asupra vietii : absenta logicii universale.Aceasta idee filozofica este chiar mai radicala decat "Dumnezeu a murit" a lui Nietzsche, asadar, ideea lui Camus ar putea fi reformulata in : "Dumnezeu? Nu multumesc... Sunt pe cont propriu." Multi au convingerea gresita conform careia Camus a vazut sensul vietii; chiar si Camus si Nietzsche cauta "sensul" vietii, dar nu in sensul cunoscut de noi. Pentru Camus sensul vietii isi avea originile in experienta umana. Absurdul nu lasa viata fara sens, oamenii au sens pentru ca interactioneaza unii cu altii, in timp ce raman totusi stapanii propriilor destine.El isi exprima opinia despre sensul vietii prin cuvintele :"Daca as fi copac printre copaci , pisica printre animale viata aceasta ar avea un sens sau mai curand problema nu s-ar mai pune , caci as face parte din aceasta lume". Pentru Albert Camus, singura problem cu adevrat important a filosofiei este sinuciderea. Toate celelalte, dac lumea are trei dimensiuni, dac spiritul are nou sau dousprezece categorii, vin dup aceea. Ceea ce conteaz este dac viaa are sens sau nu. Filosofia are de a face cu ntrebarea dac viaa merit trit sau nu ..Nu cunoasterea caracterizeaza raportul omului la lume,ci sentimentul absurdului. Existenta umana presupune un permanent conflict existential care ne tine in viata nu ca supusi,ci ca revoltati. De aici deducem faptul ca sinuciderea nu reprezinta decat un mod de a ajunge la un consens in ceea ce priveste neputinta noastra in fata implacabilului destin, o resemnare in fata agitatiei citadine,considerarea vietii ca element derizoriu,acceptarea faptului ca viata ne depaseste. Existentialismul lui Camus este diferit de cel al lui Sartre intrucat considera angoasa ca o reflexie a universului in constiinta individului. Omul lui Camus nu este liber, dar se poate, insa, salva. Camus a afirmat explicit n nenumrate rnduri c nu aparine existenialismului: Nu, nu sunt existenialist, spune el ntr-unul din interviurile sale. Pentru Camus exist o natur uman dat odat pentru totdeauna, valoare preexistent ctre care omul trebuie s tind i criteriu suprem la care trebuie s se refere. Camus se declar a fi mai curnd moralist dect filosof, circumscriind printr-o formul fericit locul primejdios i dificil de meninut unde se situeaz gndirea sa: Nu sunt un filosof. Nu cred destul n raiune pentru a crede ntr-un sistem. Vreau doar s tiu cum trebuie s te compori. i, mai exact, cum poi s te compori cnd nu crezi nici n Dumnezeu, nici n raiune.

Problema scopului vietii la Platon Platon considera ca, inainte ca vreunul dintre noi sa fi existat, semnificatia si scopul vietii erau deja stabilite. Astfel, fiecare dintre noi am fi avut o preexistenta, in care am fost fiinte spirituale ideale, intelegand cine suntem si cine trebuie sa fim. Apoi, sustine Platon, ne-am nascut in timp, iar existenta materiala a intinat esenta identitatii noastre spirituale. Sub greutatea carnii zace ingropata identitatea noastra spirituala. Singura speranta de salvare, dupa Platon, este in provocarea acceptata de a ne incovoia in noi insine, pentru a redescoperi cine suntem si ce trebuie sa fim. Strigatul platonic invariabil cunoaste-te pe tine insuti! presupune ca fiecare avem un eu preexistent care asteapta sa fie descoperit in profunzimile fiintei noastre, prin autoanaliza si introspectie. Platon spune ca pentru viata omului sunt posibile doar doua idealuri: unul dupa care scopul ultim al existentei omului este placerea si altul dupa care Binele este scopul suprem al vietii. Intre acestea nu exista un drum de mijloc: omul trebuie sa se hotarasca, ori pentru unul, ori pentru altul. Iata de ce accentuiaza Platon ideea socratica potrivit careia a face o nedreptate este in toate imprejurarile, de o mie de ori mai rau, decit a suferi o nedreptate. De aceea acela, care savirseste o nedreptate este in toate imprejurarile nefericit. Fericit nu este decat acela care este in posesia Dreptatii si a Binelui.Scopul virtii a lui Platon este ca: omul trebuie sa aiba grija in primul rand de suflet si apoi de corp. Pentru filosof bunurile pamintului n-au nici o valoare: nici banii, nici puterea politica, nici onoarea. Din aceasta cauza filosoful nu este capabil sa se aranjeze in comoditatea lumii acesteia a colbului. El se comporta asemenea unui orb din cauza ca ochii lui sunt indreptati spre lumea netrecatoare a Ideilor.Platon spune ca a fi bun inseamna a fi filosof si a fi filosof inseamna a elibera sufletul de corp prin cea mai mare stapinire de sine.

Concluzie

Am ajuns la concluzia ca scopul vietii este de a fi fericit!! Nu avem nevoie sa ne zica nimeni ce sa facem. Suntem liberi sa ne urmam propriul drum. Sunt aceia care vor sa ne fure aceasta libertate, si multi dintre noi le-o oferim cu drag, insa capacitatea de a alege orice crezi ca e adevarat ne face oameni. Nu exista carte sau profesor care sa ne ofere raspunsurile, sa ne arate calea. Alege-ti propria cale, nu urma pe nimeni altcineva Sa nu itam ca noi suntem fiinte spirituale in invelisurimateriale,si nu univers.Ca scopul nostru primordial este a fisi nu a face.Ca acesta este al fiintei,in timp ce scopul exterior este al egoului,al mintii. Sufletul,atunci cind este trait,este pacea si fericirea,este iubirea si lumina,pe care nu le ofera nici un scop exterior.Scopul sufletului si al vietii noastre estesa fim aici si acum.