1.

ACTIVITATEA HOTELIERA

1. Forme de cazare Dup caracteristicile fu dame tale ! a. "otel # camere$ recep%ie$ spa%ii dealime ta%ie &. "otel apartame te' apartame te sau (arso iere c. motel' pe artere circulate di afara localit%ilor' cazare$ masa$ parcare d. "otel pt ti eret # ) marile ora*e # cazare$ mas $ a(reeme t pe &az de re(ulame t e. ca&a turistic$ de pescuit$ de +, toare # cazare$ alime ta%ie$ ser+icii pe tru e-cursio i*ti f. refu(iu turistic # locuri isolate (reu accesi&ile # cazare$ masa (. &u (alou # di lem sau zidrie cu acti+itate sezo ier # cazare ". +il # cazare$ mas$ ser+icii specifice i. pe siu e turistic$ a(roturistic # p, la ./ locuri # cazare$ mas$ ser+icii specifice 0. campi ( # parcele de campare # parcare$ cazare$ co di%ii de pre(tire a mesei *i i(ie 1. sat de +aca % # cazare$ mas$ presta%ii suplime tare l. popas turistic # perimetru cu csu%e2&u (alouri # pacare$ cazare$ mas m. spa%ii de cazare pe a+e maritime sau flu+iale # cazare$ mas$ ser+icii specifice. Dup i+elul de co fort! ' ' ' de lu- 3'4 stele i+el mediu 5'. stele modest 1 stea

Clasificarea spa%iilor de cazare dup i+elul de co fort u se face dup acelea*i criterii te" ice ) toate %rile. I Roma ia$ toate u itatile cu acti+itate "oteliera tre&uie sa ofere o (ama de ser+icii suplime tare$ cu sau fra plata$ dupa cum urmeaza! ' la u itatile de 36'4 6 'cel puti 17 ser+icii8 ' la u itatile de . 6 ' cel puti 14 ser+icii8 'la u itatile de 56 'cel puti 1/ ser+icii8 ' la u itatile de 1 6 ' cel puti 4 ser+icii. Lista orie tati+a a ser+iciilor suplime tare ce pot fi prestate este pusa la dispozitie i tr'o a e-a la 9ormele apro&ate pri ser+icii propuse su t! reparatii Ordi ul :.T. o&iectele r. 41/25//58 cate(oriile de de uz perso al8 posta$ pri+i d

telecomu icatii si pu&licitate8 ser+icii perso ale8 i c"irieri8 educatie fizica si sport8 cultura si arta8 ser+icii (ratuite8 di+erse. I particular$ pe tru "oteluri$ su t omi alizate ser+iciile mi ime ;cupri se i tariful de cazare sau cu plata separata$ respecti+ fara plata< pe tru fiecare cate(orie de i cadrare i parte! 'pe tru cate(oriile .6'46' 17 ser+icii8 'pe tru cate(oria 56 '1/ ser+icii8 ' pe tru cate(oria 1 6 ' = ser+icii ;curatat >i lustruit i cal?ami tea$ telefo $ +a zari de articole de stricta ecesitate$ i formatii turistice$ pastrarea o&iectelor de +aloare$ prim a0 utor i caz de ur(e ta$ trezirea clie tilor$ primirea >i tra smiterea mesa0elor @i a corespo de tei$ i formatii pri+i d orarul mi0loacelor de tra sport ' toate acestea re(asi du'se >i pri tre ser+iciile afere te celorlalte cate(orii<. De re(ula$ categoriile de incadrare ale sistemelor de clasificare a "otelurilor su t cupri se i tre 46 *i 16 ;Italia$ Apa ia$ Bortu(alia$ El+etia$ Roma ia etc.<. I Fra ta e-ista doua familii de "oteluri! "oteluri de prefectura ; eomolo(ate pe tru turism$ de i teres limitat< ' clasificate disti ct'*i "oteluri turistice'si (urele clasificate pe stele$ pe *ase cate(orii ;36 lu-$ 36$ .6$ 56$ 1 6$ /6 ' Cfara steaD<. E (rupa tarilor care u au adoptat ici u sistem de clasiticare se i cadreazd tari ordice ;9or+e(ia si Fi la da<$ Atatele F ite$ tari de cultura 0uridica e (leza ;Australia$ 9oua Geela da$ Ho ( Ho ($ He Ia$ Ai (apore etc.<$ dar si Israel si Colum&ia. I ma0oritatea acestor tari$ opozitia fata de adoptarea u ui sistem de clasificare se 0ustifica pri principiul libertatii pietei, care i tra i dezacord cu orice forma de i ter+e tie si co trol. I tarile care u au adoptat u sistem de clasificare$ clie tul se orie teaza i alegerea sa in functie de notorietatea marcii. I AFA$ la turile "oteliere i te(rate deti J4K di piata. C"iar si i tarile care au adoptat u sistem oficial de clasificare$ marile la turi se detaseaza adesea de sistem$ epreciza d cate(oria de i cadrare atri&uita "otelurilor i ("idurile$ &rosurile si plia tele pe care le editeaza. I Europa$ la turile "oteliere dupa model america au fost create i cepa d cu a doua 0umatate a dece iului J8 di start$ "otelurile au fost co cepute dupa sta darde proprii$ care u se suprapu eaparat peste pre+ederile sistemelor oficiale de clasificare$ ci mai de(ra&a ti tesc ceri tele u ui se(me t determi at de clie tela. I (e eral$ i+elul de ec"ipare si de co fort al "otelurilor este superior celui afere t cate(oriei atri&uite$ i se sul ca$ pe tru o parte di tre criterii$ co ditiile mi imale su t depasite. Ce se poate spu e despre "otelurile FOR:FLE 1 ' la t "otelier de clasa eco omica' ale caror camere a&ia ati ( 1/ mL' si$ pri urmare$ "otelurile su t clasificate la cate(oria Cfara steaD$ dar care dispu de tele+izor color cu desteptator i te(rat$ i calzire cu

coma da di camera si u 56M Dup durata *ederii ! ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' de tra zit +aca % rezide %ial

i+el (e eral de co fort superior multor "oteluri i depe de te de 1 6'

Dup forma de e-ploata%ie ! e-ploata%ie i di+idual asociere'la %uri "oteliere +olu tare societ%i sau (rupuri #la %uri "oteliere i te(rate mic '4/camere medie # 4/'14/ camere mare # peste 14/ camere " cu ser+icii complete'full-service- ! room'ser+ice$ pisci $ sau $ spltorie cur%torie " budget ser+icii de cazare *i mas " self-catering umai cazare

Dup capacitatea de cazare!

Dup ser+iciile oferite !

5. Acti+it%i desf*urate la i+elul u ei structuri de primire! ' ' ' ' cazare alime ta%ie ser+icii de ) c"iriere ! automo&ile ser+icii de a ima%ie 'loisir ; mi i(olf$ aNuapar1$ fit ess$ (im astic aero&ic$ &aie turceasc$ sau $ te is$ &iliard$ ;ocuri de 0oac pt copii$ toate cu accesorii (ratuite<.! ' a< a imatia de desti dere$ respecti+ totala i acti+itate ;de tipul Cstat la pla0aD<$ a imatia comerciala ;s"oppi ($ cumparaturi<$ a imatia recreati+a ;parcuri de loisir< si a imatia ludica ;cazi ouri etc.<8 ' &< a imatia de Cdepli a forma fizica >i psi"icaD$ cupri za d a imatia reli(ioasa$ a imatia milita ta ;ma ifestari cu co otatii politice<$ a imatia medicala si paramedicala si a imatia sporti+a ;pe tru practica ti si spectatori<8

' c< a imatia'spectacol$ adica a imatia' atura ;rezer+atii si parcuri a"trale< si a imatia istorica ;castele<8 ' d< a imatia culturala$ cu muzee$festi+aluri etc.8 ' e< a imatia (astro omica8 ' f< a imatia profesio ala$ proprie palatelor co (reselor etc. Tipurile de a imatie proprii "otelurilor su t! a imatia recreati+a$ a imatia culturala$ a imatia pe tru copii si a imatia sporti+a. A imatia recreati+a este i dreptata spre desti dere si spre petrecerea u ui se0ur a(rea&il$ flara ici o preocupare$ cu u icul o&iecti+ de a o&ti e amuzame tul clie tilor. E-emple de astfel de acti+itati! spectacole ;co certe$ seri de da s$ focuri de artificii$ piese de teatru etc.<$ 0ocuri de salo ;0ocuri de carti$ &iliard etc.<$ co cursuri ;de da s$ de costume$ de (atit etc.<$ ci emato(raf$ +ideo$ TV etc. A imatia culturala se refera la desfasurarea de acti+itati pe tru care clie tul are a&ilitati si o a umita i cli atie$ dar pu erea lor i u are posi&ilitatea sa le desfasoare i +iata cotidia a8 de aseme ea$ la dez+oltarea a umitor cu osti te$ de o ma iera ludica$ cu practica. Aceste tipuri de acti+itati pot fi participati+'acti+e sau prima cate(orie su t i cluse! acti+itati ma uale ;ceramica$ participati+'pasi+e. I

(astro omie$ pictura$ sculptura etc.<$ acti+itati muzicale ;i strume t$ formarea u ei orc"estre etc.<$ acti+itati +ariate ;lim&i strai e$ foto(rafie etc.<. I ra dul acti+itatilor participati+'pasi+e pot fi cupri se! +izite la muzee >i mo ume te de i teres$ audierea de co certe$ repreze tatii teatrale etc. A imatia pe tru copii ;i fa tila< poate fi co siderata cea mai importa ta$ mai ales i "otelurile de +aca ta8 adesea$ pari tii isi doresc u "otel u de copiii pot sa se 0oace$ sa co +ietuiasca si sa participe$ alaturi de alti copii$ la acti+itati i comu $ astfel eli&era du'Ii'se timpul pe tru a se putea dedica propriilor acti+itati si odi" ei$ a+a d si(ura ta ca fiii lor su t &i e i (ri0iti si se distreaza. Bot fi create si 0ocuri la care sa participe atat copiii$ cat si pari tii. 9u este suficie t i sa ca acti+itatile sa amuze$ ci tre&uie sa dea ocazia depri derii simtului sta&ilirii de relatii cu alte persoa e$ al co +ietuirii$ participarii si cola&orarii. Adica$ profita d de aparte e ta la (rup si$ i acelasi timp$ 0uca du'se$ copiii sa poata i +ata ce+a pe tru +iitorul lor. A imatorul este persoa a care or(a izeaza si participa la acti+itati sporti+e$ 0ocuri$ plim&ari i atura$ mici iesiri de i teres turistic' atat pe tru adulti$ cat si pe tru acelasi timp$ a imatorul fa+orizeaza relatiile i teruma e. F a imator tre&uie sa fie e-pert i co stituirea u ui (rup$ i

co +ietuirea i (rup$ i i tele(erea (a dirii (rupului si i acordarea de a0utor pe tru i te(rarea de persoa e i cadrul u ui (rup. Compete ta fu dame tala a a imatorului rama e ocuparea timpului clie tului si asi(urarea di+ertisme tului pe toata durata sederii la "otel$ pri co cursuri$ petreceri etc. Actio a d i i termediul pro(ramarii$ a stimularii participarii si a realizarii u ei serii de acti+itati sporti+e$ culturale$ recreati+e$ de 0ocuri$ co seci ta$ a imatorul are o&li(atia sa cu oasca i teresele$ o&iceiuriie$ (usturile etc. tuturor clie tilor "otelului$ pe tru a'i i drur a sa profite de oportu italile pe care le ofera impre0urimile si "otelul i si e. Brofilul ecesar a imatorului i clude urmatoarele compete te! relatii pu&lice$ relatii i teruma e$ cu osti te sociolo(ice$ cu osti te de lim&i strai e$ capacitate de adaptare$ capacitate or(a izatorica$ respo sa&ilitate$ i itiati+a$ capacitate de a moti+a$ di amism$ cu o?ti te de cultura (e erata$ cu osti te di di+erse dome ii. ' ' ' ' ' ' ' ser+icii de telecomu ica%ii ser+icii de calcatorie spalatorie si curatatorie paI2t+ ce trul de sa atate 2 pla0a$ sau a$ &ai calde si reci $ solar$ aparat de &ro zat sala (im astica$ fit ess cosmetica$ masa0$ aromaterapie or(a izarea de co feri te$ &a c"ete$ etc.

..