Sunteți pe pagina 1din 3

Dezvoltarea gandirii

A. Dezvoltarea intelectuala in viziunea lui J.Piaget Stadiile inteligentei


In interiorul fiecarui stadiu exista mai multe substadii. Piaget considera ca toti copiii , indiferent de mediul social sau cultural din care provin, se dezvolta intelectual prin parcurgerea acelorasi stadii si substadii, in aceeasi ordine. I) Stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani) Denumirea de inteligenta senzorio!motorie" este legata de faptul ca , in absenta limba#ului, sugarul nu dispune, nici de gandire, nici de reprezentari care sa!i perminta sa evoce persoane sau obiecte in absenta lor. Inteligenta copilului in acest stadiu se spri#ina exclusiv pe perceptii si miscari, este esentialmente practica , tinde spre reusite de acest fel., nu spre enuntarea de adevaruri . $tadiul inteligentei senzorio!motorii va fi o perioada in care copilul va a#unge la o prima constientizare a lumii reale care il incon#oara. J Piaget vede in lucrarea sa intitulata Construirea realului la copil" % achizitii fundamentale& '(! schema obiecului permanent In primele 4 luni de viata, copilului ii lipseste schema obiectului permanent"& atunci cand obiectul iese din campul sau vizual, copilul inceteaza sa mai constientizeze existenta obiectului respectiv. )reptat , incepe sa constientizeze ca obiectele exista , chiar daca se afla in afara campului sau vizual. Copilul din a cincea luna incepe sa exploreze obiectele si evenimentele dinafara. Este stadiul reactiilor circulare secundare* o actiune motorie a copilului duce la un rezultat neasteptat, dar interesant perceptual, acest lucru ii provoaca placere, si ca urmare copilul reia. +u percepe insa cauzalitatea, si in concluzie nu exploreaza cauzele evenimentului placut pentru el. Este chiar indoielnic ca ar percepe diferenta dintre actiunea sa motorie si rezultatul produs in mediu. ,(! constituirea grupului deplasarilor Este strans legata de schema obiectului permanent si este deosebit de importatanta pentru constientizarea de catre copil a spatiului care!l incon#oara si a timpului . In urma actiunilor copilului de localizare si de cautare a obiectului permanent, el a#unge la o structura fundamentala a efectelor unor deplasari posibile in spatiu . %(! cauzalitatea -pare capacitatea de a reprezenta obiectele prin simboluri si de a actiona inteligent relativ la aceasta realitate simbolizata. Copilul incepe sa produca si sa inteleaga, de exemplu, un cuvant ca fiind o reprezentare simbolica pentru o clasa de obiecte. .oloseste indicii vizibile ca baza pentru reprezentarea traseelor sau locatiilor invizibile ale obiectului. Prin imitatia amanata si #ocul simbolic dovedeste ca este in stare sa evoce reprezentarile interne simbolice ale obiectelor absente. II) Stadiul inteligentei preoperationale (2-7 ani) In acet stadiu, principalul progres este legat de capacitatea colilului de a!si reprezenta minat obiectele lumii exterioare prin intermediul simbolurilor verbale. Piaget vorbeste de o asa numita mentalitate infantila , ale carei caracteristici exprima limitele gandirii copiilor aflati in acest stadiu de dezvoltare. Caracteristicile acestui stadiu sunt& egocentrismul ! crede ca oricine vede lumea prin ochii lui, si oricine o experientiaza in mod similar sincretismul! copill alatura adeseori lucruri fara o legatura logica evidenta intre ele, datorita faptului ca, gandirea sa este dominate de impactul emotional pe care il au asupra sa , la un moment dat. animismul / copilul mainifesta tendinta de a atribui propriile sale sentimente obiectelor fizice si, de a le explica dupa regulile comportamentului uman . -ceasta tendinta se datoreaza incapacitatii prescolarului mic de a diferentia psihologicul de realitatea fizica.

Contributia cea mai importanta la descrierea principalelor stadii ale dezvoltarii intelectului uman in ontogeneza apartine psihologului J.Piaget. El a pus in evidenta un numar de 4 stadii ale dezvoltarii intelectuale.

conservarea greutatii si a volumului! se realizeaza cu aceleasi dificultati de catre copii sub 0 ani . Piaget considera ca la aceasta varsta este dificil de inteles cum in ciuda modificarilor formei sau ale infatisarii superficiale, anumite calitati ale obiectelor raman neschimbate * de exemplu, volumul, greutatea, lungimea sau numarul. Daca i se prezinta copilului doua mingi identice de plastilina si este rugat sa le compare, el va recunoaste ca mingile sunt la fel de mari. Daca insa sub ochii sai una dintre ele este transformata intr!un baton, copilul va afirma ca acesta este mai mare, deci cuprinde mai multa plastilina, deoarece el nu se poate focaliza pe mai multe dimensiuni ale unui obiect in acelasi timp si in concluzie nu poate nici sa coordoneze mai multe dimensiuni. De asemenea copilul nu poate intelege reversibilitatea operatiilor, adica faptul ca modificarea densitatii elementelor poate fi negata prin procesul invers , deci florile pot fi readuse in pozitia initiala. III ) Stadiul inteligentei concrete- operationale (7-11 ani) In acest stadiu apar asa numitele grupuri operationale. Cele trei tipuri de operatii sunt& compensarea inversiunea identitatea Coordonarea acestor operatii si constituirea lor intr!o grupare face posibila conservarea cantitatilor. Pe la 0!1 ani asistam la formarea unor operatii mintale de o deosebita importanta. $erierea consta in a ordona elementele dupa marimile lor crescatoare si descrescatoare.Descrierea acestei metode de seriere este semnul nu numai al reversabilitatii operatiilor mintale , dar si al unei alte proprietati& tranzitivitatea. Clasificarea este rezultatul unei grupari de operatii mintale pe care scolarul mic devine capabil sa o realizeze. 2 alta caracteristica a operatiilor concrete" este aceea ca ele functioneaza numai in legatura cu constatari sau cu reprezentari considerate adevarate sin u in legatura cu simple ipoteze". Dificulatea gandirii aflata in acest stadium este legata de faptul ca nu poate realiza inferente logicedecat atunci cand opereaza cu un continut concret, adica pe care si!l poate reprezenta sub forma unor imagini mintale. IV) Stadiul inteligentei formal-operationale (preadolescenta) Denumire de inteligenta formal!opeationala" exprima capacitatea gandirii copilului de a face dinstinctia intre forma logica si continutul exprimat. Ca urmare a capacitatii de a combina si testa sIstematic diferite tipuri de ipoteze , la varsta preadolescentei se formeaza un spirit experimental , care nu ar fi fost posibil fara aceasta structura combinatorica. Piaget scrie despre acest spirit experimental ca este un aspect remarcabil al naturii asupra caruia s!a institat prea putin deoarece instructia scolara uzuala negli#eaza aproape total cultivarea lui". In concluzie , in stadiul gandirii formal operationale copiii dobandesc, pe de o parte , instrumente intelectuale noi, care se concretizeaza in aparitia capacitatilor de argumentare, a capacitatilor de demonstrare logica, a capacitatii de a opera cu ipoteze, iar, pe de alta parte, dobandesc atitudini intelectuale noi. J. Piaget a numit varsta adolescentei varsta teoriei". -vea in vedere nu numai capacitatiile de reflexie teoretica ale tanarului adolescent , ci si tendinta acestuia spre abordarea filozofica a realitatii.

B. Dezvoltarea intelectuala a copilului in viziunea lui L.S.Vigotski


Cercetarile lui 3igots4i asupra gandirii copiilor s!au desfasurat in perioada anilor '5,6!'5%6. Contributiile sale ma#ore pot fi grupate in #urul a trei aspecte& rolul interanctiunilor sociale in dezvoltarea cognitive a copiilor& conceptul de esafoda#"* interactiunile dintre limba# si gandire 72rmrod, J.E., '551(. 1) Interactiunea sociala si zona proximei dezvoltari Ideea cea mai importanta propusa de 3igots4i a fost ca dezvoltarea cognitive a copiilor este inlesnita si intensificata de interactiunile lor sociale cu personae adulte, cu mai multa experienta si initiate, asa cum sunt parintii si profesorii. Capacitatiile cognitive ale unui copil pot fi intelese si descries mai bine daca vom analiza si vom lua in consideratie doua aspecte importante& tipurile de sarcini pe care el poate sa le realizeze in mod independent tipurile de sarcini pe care este in stare sa le realizeze doar cu a#utorul unei alte personae , initiate.

In mod obisnuit , un copil este capabil sa realizeze mai multe lucruri in colaborare cu un alt adult, comparative cu ceea ce este capabil sa realizeze singur. 2) Importanta esafoda!ului (suport al invatarii) Parintii si profesorii folosesc adeseori o tehnica numita esafoda#" pentru a!l a#uta pe copil sa realizeze o sarcina de invatare dificila. In functie de natura sarcinilor si de particularitatile elevilor, educatorii folosesc diferite tipuri de suporturi ale invatarii care sa!i a#ute pe acestia sa ralizeze sarcinile situate in 8PD , de exemplu& ii a#uta sa conceapa un plan de abodare a noii sarcini* ofera demonstratii de lucru* orienteaza atentia asupra aspectelor relevante ale sarcinii* intretin motivatia elevilor de a realiza sarcina respectiva* Pot fi date multe exemple de situaii in care copii invata de la parinti sau de la profesori diverse procedee de a!si reaminti ceva. ") Interdependenta dintre gandire si lim#a! 3igots4i a observat ca oamenii au tendinta de avorbi cu ei insisi, atunci cand au de realizat o sarcina dificila sau frustranta. 3orbind cu voce tare, au impresia ca aceasta ii a#uta sa se ghideze mai bine in realizare sarcinii respective. In primii ani ai vietii, gandirea se desfasoara independent de limba# , atunci cand limba#ul apare, el este utilizat ca mi#loc de comunicare pentru inceput, si mai putin ca mecanism al gandirii. In #urul varstei de doi ani, gandirea si limba#ul devin interdependente. Dupa, 3igots4i , vorbirea cu sine si limba#ul interior , au un scop similar.

C. Principiile dezvoltarii capacitatilor cognitive


In teoria lui Piaget dezvoltarea cognitiva apare ca o succesiune de stadii relativ distincte. 3igots4i pune accentual mai mult pe conditiile sociale care inlesnesc dezvoltarea cognitive, decat pe schimbarile produse in gandirea copilului. 1) $rincipiul progresului calitativ al gandirii copiilor de!a lungul varstelor exprima faptul ca fiecare stadiu este rezultatul unei restructurari calitative a stadiului precedent. J.Piaget descrie gandirea formal! operationala a puberului ca fiind o noua calitate , in comparative cu mentalitatea infantile" , animista , egocentrica a prescolarului. 2) $rincipiul constructivismului cognitiv porneste de la constatarea ca oamenii preiau informatiile din exterior in mod selectiv, in functie de semnificatia pe care acestea le au pentru ei. -plicarea acestui principiu le solicita profesorilor sa le creeze elevilor oportunitari de a cunoaste prin propriile cautari9experimentari" intrucat aceasta reprezinta calea naturala a dezvoltarii lor cognitive. ") $rincipiul implicarii structurilor cognitive personale Exprima faptul ca oamenii prelucreaza mintal informatiile primitedin exterior. $tructura cognitiv personala se refera la modul in care este organizat , la un moment dat , in mintea subiectului continutului intregii sale experiente in concepte , notiuni, reprezentari, asteptari, etc. -ceasta structura cognitiv personala indeplineste pentru noile informatii un rol de filtru cognitiv. Pentru a!i a#uta sa progreseze in mod real in cunoasterea unor noi lucruri , profesorii trebuie sa se asigue ca elevii poseda cunostintele sau experiente anterioare cu care sa puna in legatura noul material de invatare. %) $rincipiul interactiunii sociale $e refera la rolul esential al comunicarii si al conlucrarii cu semenii in dezvoltarea capacitatilor cognitive. J.:runer!dezvoltand ideile lui 3igots4i considera ca dezvoltarea umana nu poate fi conceputa decat ca un proces de asistenta , de colaborare intre copil si adult, adultul actionand ca mediator al culturii. Conflictul sociocognitiv se defineste prin divergenta raspunsurilor oferite de partenerii unei interactiuni la o situatie problema cu care sunt confruntati si careia trebuie sa!i gaseasca un raspuns comun. &) $rincipiul sustinerii dezvoltarii cognitive prin dezvoltarea lim#a!ului Dezvoltare gandirii si dezvoltarea limba#ului sunt strans impletite. -ceasta inseamna ca profesorii trebuie sa ii a#ute pe elevi sa!si extinda vocabularul, sa!si formeze deprinderi de ctire, scriere si vorbire, de comunbicare, in general , in specialitatea pe care o predau .

S-ar putea să vă placă și