Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dezvoltarea Gandirii Final
Dezvoltarea Gandirii Final
Contributia cea mai importanta la descrierea principalelor stadii ale dezvoltarii intelectului uman in ontogeneza apartine psihologului J.Piaget. El a pus in evidenta un numar de 4 stadii ale dezvoltarii intelectuale.
conservarea greutatii si a volumului! se realizeaza cu aceleasi dificultati de catre copii sub 0 ani . Piaget considera ca la aceasta varsta este dificil de inteles cum in ciuda modificarilor formei sau ale infatisarii superficiale, anumite calitati ale obiectelor raman neschimbate * de exemplu, volumul, greutatea, lungimea sau numarul. Daca i se prezinta copilului doua mingi identice de plastilina si este rugat sa le compare, el va recunoaste ca mingile sunt la fel de mari. Daca insa sub ochii sai una dintre ele este transformata intr!un baton, copilul va afirma ca acesta este mai mare, deci cuprinde mai multa plastilina, deoarece el nu se poate focaliza pe mai multe dimensiuni ale unui obiect in acelasi timp si in concluzie nu poate nici sa coordoneze mai multe dimensiuni. De asemenea copilul nu poate intelege reversibilitatea operatiilor, adica faptul ca modificarea densitatii elementelor poate fi negata prin procesul invers , deci florile pot fi readuse in pozitia initiala. III ) Stadiul inteligentei concrete- operationale (7-11 ani) In acest stadiu apar asa numitele grupuri operationale. Cele trei tipuri de operatii sunt& compensarea inversiunea identitatea Coordonarea acestor operatii si constituirea lor intr!o grupare face posibila conservarea cantitatilor. Pe la 0!1 ani asistam la formarea unor operatii mintale de o deosebita importanta. $erierea consta in a ordona elementele dupa marimile lor crescatoare si descrescatoare.Descrierea acestei metode de seriere este semnul nu numai al reversabilitatii operatiilor mintale , dar si al unei alte proprietati& tranzitivitatea. Clasificarea este rezultatul unei grupari de operatii mintale pe care scolarul mic devine capabil sa o realizeze. 2 alta caracteristica a operatiilor concrete" este aceea ca ele functioneaza numai in legatura cu constatari sau cu reprezentari considerate adevarate sin u in legatura cu simple ipoteze". Dificulatea gandirii aflata in acest stadium este legata de faptul ca nu poate realiza inferente logicedecat atunci cand opereaza cu un continut concret, adica pe care si!l poate reprezenta sub forma unor imagini mintale. IV) Stadiul inteligentei formal-operationale (preadolescenta) Denumire de inteligenta formal!opeationala" exprima capacitatea gandirii copilului de a face dinstinctia intre forma logica si continutul exprimat. Ca urmare a capacitatii de a combina si testa sIstematic diferite tipuri de ipoteze , la varsta preadolescentei se formeaza un spirit experimental , care nu ar fi fost posibil fara aceasta structura combinatorica. Piaget scrie despre acest spirit experimental ca este un aspect remarcabil al naturii asupra caruia s!a institat prea putin deoarece instructia scolara uzuala negli#eaza aproape total cultivarea lui". In concluzie , in stadiul gandirii formal operationale copiii dobandesc, pe de o parte , instrumente intelectuale noi, care se concretizeaza in aparitia capacitatilor de argumentare, a capacitatilor de demonstrare logica, a capacitatii de a opera cu ipoteze, iar, pe de alta parte, dobandesc atitudini intelectuale noi. J. Piaget a numit varsta adolescentei varsta teoriei". -vea in vedere nu numai capacitatiile de reflexie teoretica ale tanarului adolescent , ci si tendinta acestuia spre abordarea filozofica a realitatii.
In mod obisnuit , un copil este capabil sa realizeze mai multe lucruri in colaborare cu un alt adult, comparative cu ceea ce este capabil sa realizeze singur. 2) Importanta esafoda!ului (suport al invatarii) Parintii si profesorii folosesc adeseori o tehnica numita esafoda#" pentru a!l a#uta pe copil sa realizeze o sarcina de invatare dificila. In functie de natura sarcinilor si de particularitatile elevilor, educatorii folosesc diferite tipuri de suporturi ale invatarii care sa!i a#ute pe acestia sa ralizeze sarcinile situate in 8PD , de exemplu& ii a#uta sa conceapa un plan de abodare a noii sarcini* ofera demonstratii de lucru* orienteaza atentia asupra aspectelor relevante ale sarcinii* intretin motivatia elevilor de a realiza sarcina respectiva* Pot fi date multe exemple de situaii in care copii invata de la parinti sau de la profesori diverse procedee de a!si reaminti ceva. ") Interdependenta dintre gandire si lim#a! 3igots4i a observat ca oamenii au tendinta de avorbi cu ei insisi, atunci cand au de realizat o sarcina dificila sau frustranta. 3orbind cu voce tare, au impresia ca aceasta ii a#uta sa se ghideze mai bine in realizare sarcinii respective. In primii ani ai vietii, gandirea se desfasoara independent de limba# , atunci cand limba#ul apare, el este utilizat ca mi#loc de comunicare pentru inceput, si mai putin ca mecanism al gandirii. In #urul varstei de doi ani, gandirea si limba#ul devin interdependente. Dupa, 3igots4i , vorbirea cu sine si limba#ul interior , au un scop similar.