39. data certa.

Notiune Data certa reprezinta data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata care nu poate fi contestata de catre terte si reprezinta pt acestia adevarata data a acelui inscris. 40.Dobandirea datei certe, ipoteza Inscrisul dobandeste data certa: din ziua in care au fost prezentate spre a conferi data certa de catre notarul public/executorul judecatoresc/ alt functionar prevazut de lege; din ziua in care au fost infatisate la o autoritate sau institutie publica, facandu-se despre aceasta mentiune pe inscrisuri; din ziua in care au fost inregistrate intr-un registru sau alt document public; din ziua mortii ori ziua cand a survenit neputinta fizica de a scrie acelui care l-a intocmit ; din ziua in care cuprinsul lor este reprodus chiar sip e scurt in inscrisuri autentice . 41.Procedura prezentarii inscrisului care nu se regaseste la partea care il invoca In situatia in care inscrisul nu se gaseste la partea care il invoca ci la partea adversa, iar aceasta din urma recunoaste acest lucru in cadrul interogatoriul propus in acest sens, instanta va putea obliga partea adversa sa infatiseze acel inscris, daca acest inscris are legatura cu ambele parti ale procesului, atunci cand insasi partea adversa aduce in discutie acest inscris sau cand este obligatorie infatisarea acestua in fata instantei, in afara de cazurile cand prin prezentarea acelui inscris se incalca obligatia de a pastra secretul professional sau se aduce atingere vietii private a a partilor din proces. In cazul in care infatisarea acelui inscris in fata instantei este imposibila datorita faptului ca acest lucru implica costuri marite sau datorita faptului ca sunt prea voluminoase, instanta va putea delega un judecator in fata caruia partile sa constate acel inscris la locul unde acesta se afla sau va putea dispune sa se faca copii sau extracte de pe acel inscris. In cazul in care inscrisul se afla la un tert - persoana fizica instanta va putea sa il audieze ca martor in acel proces si il va obliga sa prezinte acel inscris iar in cazul in care inscrisul se afla la o persoana juridica vor fi chemati la interogatoriu reprezentanti acesteia. 42. cazuri in care nu se poate dispune infatisarea incrisului

Aceste cazuri sunt: cand prin prezentarea acelui inscris se aduce atingere sigurantei nationale, sigurantei publice sau relatiilor diplomatice; cand prin prezentarea acelui inscris se aduce atingere vietii private a unei persoane; atunci cand prezentarea acelui inscris ar atrage urmarirea penala a partii, sotului sau a unei rude sau afin pana la gradul 3 inclusiv; atunci cand prezentarea acelui inscris duce la incalcarea obligatiei de pastrare a secretului; 43. verificarea inscrisurilor. Ipoteza Verificarea inscrisului intervine in ipoteza in care persoana careia i se opune un inscris sub semnatura privata contesta scrierea sau semnatura ori declara ca nu le cunoaste. 44. verificarea iscrisurilor prezumtii Refuzul de a scrie sau de a semna va putea fi considerat ca o recunoastere a inscrisului daca partea careia i s-a administrat interogatoriul refuza sa raspunda sau sa infatiseze inscrisul, instanta va considera ca sustinerile partii adverse sunt adevarate.

46. Procedura falsului. Ipoteza Procedura falsului intervine in ipoteza in care o parte declara ca inscrisul este fals, prin falsificarea semnaturii sau scrisului, in acest scop instanta va dispune infatisarea partilor pt a lua cunostinta de denuntarea inscrisului ca fals si pt a depune originalul, la fel si pt a da explicatii.. 47. Procedura falsului. Prezumtii - daca partea care a folosit inscrisul lispeste, refuza sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat din cauza. - daca partea care a declarat inscrisul ca fals lipseste, refuza sa raspunda sau isi retrage declaratia de denuntare, acesta va fi considerat ca recunoscut. 48. Procedura falsului. Procedura

In cazul inscrisurilor sub semnatura privata in procedura falsului se vor analiza atat conformitatea celor retinute in act cu realitatea cat si autenticitatea scrierii sau subscrierii negate prin intermediul procedurii falsului cu aratarea autorului. Presedintele va trebui sa constate starea materiala a inscrisului, intocmit cu proces verbal si va semna inscrisul impreuna cu grefierul si partile. Pt a verirfica daca inscrisul este sau nu fals instanta va da termen de judecata pt infatisarea partilor la care va intreba partea care s-a folosit de inscris daca doreste sa mai foloseasca de acesta. 49. Dovada cu martori. Admisibilitatea in actelor juridice. Regula. Proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel, precum sia tunci cand valoarea unui act juridic este mai mica de 250 lei. 50. Dovada cu martori. Admisibilitatea in cazul actelor juridice. Exceptii enumerare - niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori daca valoare obiectului sau este mai mare de 250 lei. - niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori daca legea cere forma scrisa pt validitatea acestuia. - proba cu martori nue ste niciodata admisibila impotriva sau peste ceea ce cuprinde un inscris. 51. Dovada cu martori. Admisibilitatea in cazul faptelor juridice Faptele juridice pot fi probate cu martori, in unele cazuri cand este prevazut de lege, porba faptelor juridice in special cele naturale, este ingradita in raport cu dovada testimoniala, datorita importantei faptelor de dovedit. Este cazul nasterii si a mortii care nu pot fi probate cu alte mijloace de dovada decat actele de stare civila. Prin exceptie, aceste fapte juridice pot fi totusi probate si cu martori in cazurtile aratate de lege in domeniul actelor de stare civile. 52. Dovada actelor pt care legea cere forma scrisa ad validatem.

Daca lg cere forma scrisa ad validatem si acesta lipseste, actul juridic nu are eficienta juridica, astfel ca nu va putea fi probat cu niciun mijloc de proba, inclusiv martori. 53. Dovada actelor pt care lg cere forma ad probationem. Daca actul este supus unei anumite forme ad probationem dovada cu martori pt determinarea existentei si continutului actului este indadmisibila. 54. Dovada cu martori in litigiile dintre profesionisti Nu se poate dovedi cu martori un act juridic a carui valoare este mai mare de 250 lei, dar in materia raportulrilor cu profesionisti aceasta valoare nua re relevanta, cand se ridica problema dovedirii unui act juridic savarsit in exercitiul activitatii profesionale, daca actul este invocat contra unui profesionist. 55. Dovada viciilor de consimtamant. Frauda, eroarea, dolul, violenta, cauza ilicita sau imorala, se pot dovedi cu orice mijloc de proba indiferent daca legea cere ad probationem forma scrisa pt acel act, pt ca in situatiile mentionate nu este vorba despre dovada actului juridic, ci despre dovada unor impejurari care ii afecteaza existenta, independent de respectarea formei cerute de lg. 56. Inceputul de dovada scrisa. Notiune Inceputul de dovada scrisa reprezinta orice scriere, chiar nesmenata si nedatata care provine de la o persoana careia acea scriere i se opune ori de la cel al carui succesor in drepturi este acea pesroana, daca scrierea face credibil faptul pretins. 57. Inceput de dovada scrisa. Conditii Pt a vorbi despre asemenea dovada este necesar: a. Sa existe o scriere, care sa nu intruneasca cerinta dea a fi un inscris sub semnatura privata. b. Actul invocat sa apara drept credibil din continutul scrierii mentionate. 58. Cine poate depune marturii

C civ nu pune conditii de varsta sau capacitate pt ca o persoana sa fie audiata ca martor in proces, insa lasa la latitudinea instantei de a aprecia marturia depusa de un minor sub 14 ani sau de o persoana bolnava mintal sau lipsita vremelnic de discernamant. Astfel ca, orice persoana care cunostinte despre faptul care formeaza obiectul judecatii poate fi audiata ca martor. 59. Cine nu poate fi martor Nu poate fi martor: Rudele si afinii pana la gr. 3 inclusiv. Sotul, fostul sot, logodnicul ori concubinul. Cei aflati in dusmanie sau inlegaturi de inrese cu veuna dintre parti Persoanele puse sub interdictie judecatoreasca Cei condamnati pt marturie mincinoasa.

60. Propunerea divezii contrare cu martori. Daca uneia dintre parti i-a fost incuviintata dovada cu martori, celalalta parte va trebui sa propuna proba contrara pe cat posibil in acelasi timp. Numarul martorilor poate fi marginit de catre instanta iar conform pp egalitatii partilor el va fi de regula egal pt fiecare parte. Daca partea potrivnica nu si-a propus martorii la timp si a fost decazuta din aceasta dovada isi va putea insusi martorii celeilalte parti. 61. Administrarea dovezii cu martori. Cheltuieli Codul obliga partea care a propus martorii ca in termen de 5 zile de la incuviintare sa depuna sumele necesare deplasarii martorilor la instanta, sub sanctiunea decaderii, aceste sume acoperind cheltuilile de deplasare a martorilor, precum si pierderea pecuniara pe care martorul o inregistreaza prin absenta de la serviciu. In situatia in care martorii se vor prezenta fara a respecta prevederile indicate mai sus la termenul incuviintat, sanctiunea decaderii nu va opera pt ca NCPC prevede expres acoperirea nulitatii. 62. Incheierea prin care se incuvinteaza dovada cu martori

In incheierea prin care se incuvinteaza dovada cu martori trebuie sa se arate teza probatorie solicitata si cea admisa de catre instanta, asadar faptele care se tind a fi dovedite cu martorii propusi. 63. Citarea martorilor Martorii se vor cita pt a cunoaste faptul ca au aceasta calitate si pt a se prezenta la instanta. Partile isi pot lua angajamentul sa aduca ele martorii necitati, cu acordul instantei iar in situatia in care desi nu isi indeplineste obligatia asumata, instanta nu va putea decadea din proba cu martori partea daca acestia nu s-au prezentat pt ca la dosar nu exista indeplinirea procedurii de citare. Daca martorul nu se prezinta la prima citare instanta va dispune aducerea acestuia cu mandat, iar daca nici in aceasta situatie nu se va prezenta instanta va trece la judecata. Sanctiunea este decaderea partii din proba incuviintata. 64. Inlocuirea martorului Inlocuirea martorului nu se incuviaza decat in caz de moarte, disparitie sau motive intemeiate, caz in care lista cu numele si adresa noului martor propus se va depune, sub sanctiunea decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare. La fel si starea de boala grava si prelungita necunoscuta de cel care a propus martorul sau amenintarea martorului de catre partea adversa cu denuntarea pt o anumita fapta sau amenintare care ii produce o teama pot fi apreciate de instanta ca motive temeinice in vederea admiterii cererii de inlocuire a martorului. Inlocuirea martorilor se poate cere si atunci cand partea a propus ca martori persoane care nu pot fi ascultate in aceasta calitate iar in fata instantei se demonstreaza incadrarea in dispozitiile care interzic depunerea marturii. 65. Marturia minorului In ceea ce priveste marturia unui minor sub 14 ani, aceasta este lasata la aprecierea instantei de judecata. Minorul sub 14 ani si persoana lipsita de discernamant in momentul audierii, fara a fi pusa sub interdictie, pot fi ascultate, fara a depune juramant insa instanta le va atrage atentia sa spuna adevarul.

66. Juramantul depus de martor Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu! In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie. Declarati martorului despre faptul ca are o alta credinta se va constata de catre instanta si se va mentiona in incheierea de sedinta. Daca martorul este de alta credinta decat ce crestina, acesta nu va tine mana pe biblie sau pe cruce. Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Daca martorul din motive de constiinta sau confesiunea nu depune juramant el va rosti urmatoarea formula Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Daca nu spune adevarul martorul este pasibil de a fi pedepsit pt infractiunea de marturie mincinoasa. 67. Declaratia de martor. PP oralitatii Martorul declara oral cele cunoscute despre actele si faptele pe care le-a cunoscut personal, iar in declaratia sa va fi trecuta in scris de grefierul de sedinta sub dictarea presedintelui. Martorii sunt ascultati separat iar instanta va stabili ordinea de ascultare a martorilor. Martorul raspunde la intrebarile instantei, ale partii care l-a propus si apoi ale partii adverse si nu poate sa se foloseasca de inscrisuri sau notite. Intrebarile trebuie sa nu depaseasca o anumita limita. Dupa ce este ascultat martorul va ramane in sala de sedinta, in afara de cazul in care presedintele instantei prevede altfel. 68. Raportul de expertiza. Notiune Este un act de procedura cu caracter autentic, intocmit cu respectarea formelor si conditiilor cerute de lege de o persoana numita expert, care este investita cu autoritatea de a proceda potrivit NCPC. Acesta in fata instantei devine mijloc de proba. 69. Expertiza. Ipoteza

In cazul in care in dosarul cauzei se impune ca anumite aspecte sa fie lamurite prin intermediul unui specialist, instanta va putea administra proba cu rapoarte de expertiza. 70. Expertiza obligatorie Codul civil prevede cazuri in care expertiza este obligatorie: - In cazul actiunii de constatare a filiatiei, se dovedeste cu certificatul medical constatator al nasterii sau exprtiza medico-legala de stabilire a filiatiei. - Stabilirea pretului vanzarii in conditiile art 1662 C civ. - Constatarea calitatii bunurilor predate in temeiul contractului de vanzare, in caz de contestatie. 71. Raportul de expertiza. Valoarea probatorie Atunci cand raportul e expertiza este deus judecatii el devine mijloc de proba, asemanator oricarui inscris autentic, cu diferente insa in ceea ce priveste regimul sau juridic procesual. Fata de proba cu inscrisuri aceste deosebiri sunt determinate de faptul ca acest act se intocmeste pe parcursul derularii procesului, nu este preconstituit spre a servi ca dovada, ci el este rodul muncii stiintifice a unui specialist, care utilizand faptele constate, le suprapune pe criteriile si regulile stiintifice si tehnice, in scopul stabilirii realitatii asupra cheltuililor litigioase dintre parti. 72. Incheierea prin care se dispune expertiza. Incheierea prin care se numeste expertul trebuie sa stabilieasca si obiectivele asupra carora acesta trebuie sa se pronunte, precum si termenul in care trebuie efectuata expertiza si onorariul provizoriu al expertului. Respectiv va fi stanilita un termen de audiere la care expertul arata costul estimativ al lucrarii si termenul necesr efectuarii fie se acorda termen scurt, pana cand expertul va trimite acele informatii instantei. 73. Recuzarea expertului Expertii pot fi recuzati pt acelasi motive ca si judecatorii. Recuzarea trebuie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul exista

la aceasta data. In celelalte cazuri termenul va curge de la data la care s-a ivit motivul de recuzare. Recuzarile se judeca cu citarea partilor si a expertului. 74. Procedura de efectuare a lucrarii. Procedura civila considera necesara prezenta partilor la efectuarea lucrarii daca pt aceasta este nevoie de o deplasare in teren la fata locului. Legea il obliga pe expert sa citeze partile prin scrisoare recomandata cu continuit declarat si confirmare de primire in care li se vor indica ziua, ora si locul unde se va face lucrarea iar in cazul in care nu este respectata aceasta obligatie procesuala intervine refacerea raportului de expertiza in prezenta partii care nu a fost citata. Citatia trebuie comunicata partii cu cel putin 5 zile anterior termenului stabilit pt efecutarea lucrarii iar sanctiunea nerespectarii acestui termen este sanctiunea nuliatii. Daca pt intocmirea lucrarii nu este nevoie de deplasarea in teren, expertul nu trebuie sa citeze partile. Expertiza trebuie sa respecte toate indicatiile instantei si cererile partilor trecute in incheierea se sedinta ptin care s-a dispus acea proba. Experul este obligat sa depuna lucrarea la dosar cu 10 zile inainte de judecata, cu exceptia pricinilor urgente. 75. Lamurirea sau completarea raportului de expertiza Daca este nevoie de lamurirea sau completarea raportului de expertiza sau daca ori daca exista o contradictie intre parerile expertilor, instanta din oficiu sau la cererea partilor poate solicita expertilor, la primul termen dupa depunerea raportului sa il lamureasca sau il completeze.

76. Refacerea expertizei. Refacerea expertizei se dispune pt toate cazurile in care nu sunt respectate cerintele formale legate de contradictorialitate. Legea il obliga pe expert sa citeze partile prin scrisoare recomandata cu continuit declarat si confirmare de primire in care li se vor indica ziua, ora si locul unde se va face lucrarea iar in cazul in care nu este respectata aceasta

obligatie procesuala intervine refacerea raportului de expertiza in prezenta partii care nu a fost citata. 77. Onorariul expertului Fapta expertilor de a cere sau de a primi o suma mai mare decat onorariul fixat de instanta se pedepseste potrivit lg penale. La cererea motivata a expertilor, tinind cont de lucrarea efectuata, instanta va putea majora onorariul cuvenit acestora prin incheiere executorie data cuc itarea partilor, insa numai dupa depunerea raportului. Expertul are acelasi drepturi ca si martorul in ceea ce priveste cheltuilile de transport, cazare si masa. 78. Mijloacele materiale de proba. Notiune. Sunt mijloacele materiale de proba, lucrurile care prin insuririle lor, prin aspectul lor sau prin semnele pe care le pastreaza, servesc la stabilirea unui fapt care poate duce la solutionarea procesului. 79. Mijloacele materiale de proba. Conditii de admisibilitate ca proba Mijloacele materiale de proba trebuie sa fie fost obtinte in mod legal si nu prin incalcarea legii ori a bunelor moravuri. Codul civil prevede situatiile in care poate avea loc obtinerea nelegala a acestor mijloace materiale de proba, in special a inregistrarilor care aduc atingere vietii private, cum ar fi interceptarea fara drept a unei convorbiri private savarsite prin orice mijloace. Instanta este obligata sa tina seama de modalitatea efectiva de dobandire a acestora pt a aprecia asupra admisibilitatii lor in proces. 80. Marturisirea. Notiune Marturisirea reprezinta recunoasterea de catre una dintre parti, din proprie initiativa sau in cadrul procedurii interogatoriuliu, a unui fapt pe care partea adversa isi intemeiaza pretentia sau apararea. 81. Marturisirea judiciara si extrajudiciara A. Marturisirea judiciara, este facuta in timpul procesului in fata instantei de judecata, respectiv in fata judecatorului investit cu solutionarea pricinii. Poate fi spontana, recunoasterea fiind facuta direct in fata instantei care va retine

declaratia partii in incheierea de sedinta sau provocata prin intermediul interogatoriului. Aceasta marturisire face dovada deplina impotriva celui care a facut-o, fie personal sa prin mandatar cu procura speciala. Nu produce efecte daca e facuta de o persoana lipsita de discernamant sau daca duce la pierderea unui drept de care cel care face recunoasterea nu poate dispune. B. marturisirea extrajudiciara, este facuta in afara proceuslui de regula inaintea acestuia sau in timpul sau fara a se da in fata judecatorului. 82. Marturisirea extrajudiciara verbala. Marturisirea extrajudiciara verbala nu poate fi invocata in cazurile in care proba cu martori nu este admisa, pt ca s-ar incalca dispozitiile cu privire la admisibiltatea probei. 83. Marturisirea simpla Este aceea in care partea chemata la interogatoriu recunoaste neconditionat pretentile partii adverse. 84. Marturisirea calificata Este aceea in care partea intrebata recunoaste pretentia partii adverse, dar si adauga anumite imprejurari anterioare sau concomitente faptului pretins si care atraf calificarea raspunsului final ca fiind negativ la intrebarea pusa. 85. Marturisirea complexa Este aceea care pelanga recunoasterea faptului pretins adauga un alt fapt ulterior care tinde la diminuarea sau chiar anihilarea efectelor faptului marturisit. 86. Natura juridica a marturisirii Marturisirea este un act juridic, reprezentand manifestarea de vointa a celui intrebat la interogatoriu, in scopul procedurii unor consecinte juridice. Acest act juidic este un act de dispozitie, strict personal, irevocabil care produce efecte impotriva autorului sau. Fiind un act de dispozitie, marturisirea nu poate viza drepturi de care partea nu poate sa dispuna. Marturisirea trebuie sa fie expresa, facuta constient si liber. Daca prin intermediul ei se poate ajunge

la pierderea totala sau partiala a unui drept la care nu se poate renunta sau care nu poate face obiectul unei tranzactii, marturisirea nu poate fi admisa ca proba. Fiind un act juridic unilateral ea este irevocabila, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca a fost rezultatul unei erori scuzabile. 87. Interogatoriul. Propunere Interiogatoriul se porpune de catre partea care are interes sa-l administreze si sa obtina prin aceasta cale recunoasterea partii adverse. Cererea privind incuviintarea interogatoriului se face prin cerere de chemare in judecata, prin intampinare sau prin cerere reconventionala. De asemenea instanta poate dispune din oficiu interogatoriul daca considera ca este necesar pentru aflarea adevarului. 88. Interogatoriul. Adminisrare in cazul persoanei fizice. Cel chemat in persoana va fi intrebat de catre presedintele instantei asupra fiecarui fapt in parte. Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul precum si partea adversa pot pune direct intrebari celui chemat la interogatoriu. Intrebarile adresate persoanei fizice trebuie depisa la dosar chiar in sedinta in care se administreaza aceasta proba. Partea va raspunde fara sa poata citi un proiect de raspuns scris prealabil. Ea se poate folosi insa de insemnaturi, cu incuviintarea presedintelui insa numai cu privire la cifre sau denumiri. Daca prtea declara ca pt a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, registre sau dosare instanta va fixa un nou termen pt interogatoriu. 89. interogatoriul. Administrare in cazul persoanei juridice. Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica in prealabil, cu exceptia reprezentantilor societatilor de persoane care pot fi citati personal la interogatoriu. In cazul persoanelor jurdice interogatoriul fiind unul scris se va atasa cererii de chemare in judecata. 90. Interogatoriul. Prezumtii

Daca partea refuza nejustificat sa raspunda la interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta va putea cosidera aceasta ca o marturisire deplina sau cel putin un inceput de divada scrisa in folosul partii potrivnice. In aceasta situatie se instituie prin lege o prezumtie de recunoastere a pretentiilor partii care a propus interogatoriul lasata la latitudinea judecatorului ceea ce o califica drept o prezumtie simpla, pt ca judecatorul se poate folosi de ea sau nu. 91. Interogariul. Efecte Se disting urmatoarele situatii - Daca partea raspunde afirmativ la toate intrebarile puse, in functie de adaugarile facute suntem in prezenta unei marturisiri, care la randul sau va si simpla, complexa sau calificata. - Daca partea nu recunoaste toate sustinerile partii adverse, acestea din urma va trebui sa le dovedeasca cu alte mijloace de proba. 92. Prezumtiile judiciare. Notiune Prezumtiile judiciare sunt consecintele pe care judecatorul le trage dintrun fapt cunoscut spea a stabili un fapt necunoscut. Prezumtiile judiciare sunt lasate la latitudinea exclusiva a judecatorului, dar cerinta legii este aceea ca ele sa nasca probabilitatea si sa aiba greutate, pt a putea intemeia faptul pretin pt ca deductia sa fie logica si mai ales convingatoare. 94. Prezumtiile legale. Notiune Prezumtiile legale sunt consecintele pe care legea le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut. Acestea au nevoie de o prevedere expresa in lege fiind limitate ca numar.

95. Prezumtiile legale. Clasificare Dupa modul lor de reglementare, se disting: a. Prezumtii legale absolute. b. Prezumtii legale relative c. Prezumtii legale mixte

Prezumtiile legale relative se impart: - Prezumtii care pot fi combatute prin orice mijloc de proba. - Prezumtii care nu pot fi combatute decat prin anumite dovezi. 97. Cercetarea la fata locului. Citarea participantilor Cercetarea la fata locului se face cu citarea partilor de catre judecatorul delegat sau de catre intergul complet de judecata. Prezenta procurorului este obligatorie cand participarea acestuia este ceruta de lege. Instanta poate de asemenea incuviinta ascultarea martorilor, expertilor si partilor sa se faca la fata locului. Legiutorul a reglementat expres obligatia instantei de a cita partile pt asigurarea contradictorialitatii iar in cazul in care nu se respecta dispozitia, cercetarea la fata locului va fi nula. 99. Cercetarea la fata locului. Instanta NCPC lasa la aprecierea instantei de judecata cazurile in care se dispune cercetarea la fata locului. In anumite cazuri este indicat ca instanta sa se deplaseze la fata locului si sa constate prin proprii simturi starea lucrurilor in vederea pronuntarii unei hotarari drepte si bazata pe fapte reale. In scopul administrarii cercetarii la fata locului instanta va putea deplasa in intregul ei sau numai o parte dintre membrii completului de judecata, in cazul apelului, pt ca in prima instanta completule ste alcatuit de un singur judecator. Cercetarea la fata locului reprezinta un act de procedura. 100. Asigurarea dovezilor. Ipoteza Codul de procedura civila puna la dispozitia celui interesat sa-si conserve pt un eventual litigiu sau chiar pr un litigiu in desfasurare psoibilitatea de a-si asigura probele. NCPC prevede ca oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unui bun imobil sau mobil, ori sa obtina recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau a unui drept, daca acea proba este in pericol sa dispara ori va fi greu de administrat in viitor, poate cere administrarea acestor probe fie anterior sau intimpul procesului. 101. Constatarea unei stari de fapt. Ipoteza

O alta ipoteza reglemetata de Cod este aceea a constatarii unei anumite stari care ar putea sa inceteze sau sa se schimbe pana la administrarea probelor si care este realizata de executorul judecatoresc din circumspcriptia careia urmeaza sa se faca constatarea. 102/103 Asigurarea dovezilor. Procedura de solutionare / Cererea Inainte de judecata, cererea se va depune la judecatoria in circumscriptia careia se afla obiectul cercetarii, iar daca cererea se face in timpul unui proces se va depune la instanta investita cu judecarea pricinii. Partea va arata in cerere probele a caror administrare o pretinde, faptele pe care vrea sa le dovedeasca precum si motivele care fac necesara asigurarea acestor probe. Cererea se comunica adversarului care nu este obligat sa formuleze intampinare. Instanta hotareste prin incheiere executorie data in camera de consiliu, cu citarea partilor. Incheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie si nu este supusa nicunii cai de atac. Incheierea de respingere poate fi atacata separat numai cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare sau comunicare. 104. Constatrea unei stari de fapt. Procedura O alta ipoteza reglemetata de Cod este aceea a constatarii unei anumite stari care ar putea sa inceteze sau sa se schimbe pana la administrarea probelor si care este realizata de executorul judecatoresc din circumspcriptia careia urmeaza sa se faca constatarea. In cadrul constatarii unei stari de fapt, daca este necesar acordul partii adverse sau unei alte persoane, respectiv constatarea poate fi facuta numai cu acordul acelei persoane, iar in lipsa acordului partea interesata are psoibilitatea sa ceara incuviintarea insantei pt efectuarea constatarii. Procesul verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea daca aceasta nu a fost de fata si are valoarea probanta a unui inscris autentic. Constatarea unei stari de fapt in caz de pericol de intarziere se poate face cu incuviintarea instantei si in zilele nelucratoare sau de sarbatoare. 105. Suspendarea legala de drept. Cazuri. Suspendarea legala intervine:

- Prin decesul uneia dintre parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor. - Prin interdictia judecatoreasca sau punerea sub curatela a unei dintre parti, pana la numirea unui tutore au curator. - Prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti. - Prin incetarea functiei tutorului sau curatorului pana la numirea unui nou tutore sau curator. - Cand persoana juridica este dizolvata, pana la desemnarea lichidatorului. - S-a deschis procedura insolventei in temeiul unei hotarari judecatoresti. 106. Suspendarea legala facultativa. Cazuri. - dezlegarea cauzei depinde, in tot sau in parte, de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati. - cand s-a inceput urmarirea penala pt o infractiune care ar avea o putere hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea, daca lg nu prevede altfel. 107. Suspendarea legala de drept. Procedura Cazurile de suspendarea trebuie sa invoce inainte de incheierea dezbaterilor in proces, pt a atrage suspendarea. Asupra suspendarii judecatii procesului instanta se va pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat la instanta ierahic superioara. Cand suspendara a fost de ICCJ e definitiva. Suspendarea de drept va dura pana la formarea unei cereri de redeschidere a procesului de catre mostenitori, tutore sau curator, reprezentant, noul mandatar. 108. Suspendarea legala judecatoreasca Judecatorul va putea suspenda judecata: - Cand ambele parti o cer. - Cand niciuna dintre parti legal citate nu se infatiseaza la strigarea cauzei. Cu toate acestea cauza se judeca daca reclamantul sau paratul a cerut in scris judecarea in lipsa. 109. Cazuri speciale de suspendare de drept a judecatii

NCPC prevede ca supendarea de drept poate interveni si ina lte cazuri daca legea prevede expres aceste lucru. Sunt aceste situatii: - Suspendarea dispusa de instanta in cazul constatarii unui conflict de competenta. - Suspendarea cauzei dupa amanarea pricinii prin invoiala partilor daca acestea nu staruie in judecata. - Suspendarea cererii in fata instantei civile pana la solutionarea cauzei penale. 110. Cazuri speciale de suspendare facultativa a judecatii - este formulata cererea de suspendare. - S-a invocat neconstitutionalitatea unui text in procedura derulata in fata instantei de judecata. - Atunci cand reclamantul nu isi indeplineste obligatiile stabilite de instanta iar desfasurarea normala a procesului este impedicata din vina sa. - Daca se invoca falsul unui inscris prezentat ca proba si este indicat autorul falsului sau complicele sau, instanta poate suspenda procesul pana la cercetarea falsului. 111. Calea de atac impotriva incheierii de suspendare Suspendarea se va pronunta printr-o incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat la instanta ierarhic superioara iar in cazul in care suspendarea se dispune de ICCJ recursul nu se mai poate exercita, hotararea fiind definitiva. Recursul poate fi exercitat cat timp dureaza suspendarea procesului atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea cat si impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului. 112. Renuntarea la judecata. Efecte Renuntarea la judecata a unuia dintre reclamanti nu este opozabila celoralalti reclamanti.

Renuntarea produce efecte numai fata de partile in privinta carora a fost facuta si nu afecteaza cererile incidentale care au un caracter de sine statator. 113. Renuntarea la judecata. Cheltuieli Daca renuntarea s-a facut inaintea fixarii termenului de judecata, dar dupa comunicarea cererii de chemare in judecata catre parat la cererea acestuia instanta va obliga pe reclamant la cheltuieli. Respectiv, daca cererea nu fusese comunicata sau daca paratul nu solicita acest lucru desi cererea i-a fost comunicata reclamantul nu este obligat la cheltuieli. 114. Renuntarea la judecata. Momentul limita Legea permite renuntarea la judecata in orice stadiu procesual, atat in apel cat si in caile extraordinare de atac insa numai cu acordul partii adverse. Astfel, daca renuntarea se face la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment ea este posibila numai cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti. 115. Renuntarea la judecata in caile de atac. Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in tot sau in parte in masura renuntarii. Cand renuntarea este facuta inc aile extraordinare de atac vor fi anulate hotararile pronuntate in cauza.