Grile

1) Diferenta intre scontare si forfetare consta in:

a) scontarea se acorda pe perioade foarte mari de timp
b) scontrarea presupune refinantarea pe piata financiara
internationala
c) riscul este mai mare in cazul forfetarii
d) costul scontarii mai mare
e) sumele angajate prin scontare sunt mai mari decat forfetarea
2) In cazul creditului sindicalizat rolul fundamental in acordarea fondurilor
revine:
a) bancii depozitare
b) bancii custode
c) bancii leader
d) grup plasament garantat
e) investitor
3) Una din caracteristicile esentiale ale CC!ului
a) mijloc de plata
b) mijloc de plata si creditare
c) mijloc de plata si garantare
d) mijloc de creditare si garantare
e) nu poate fi transmis prin gir
") #u este o te$nica de creditare pe termen scurt
a) credit de accept
b) credit cumparator
c) crdit scont
d) credit de cesiune% creanta
e) liniile de credit
&) Dobanda pe pietele internationale nu este influentata direct de :
a) venituri
b) inflatie
c) riscul asociat plasamentelor financiare
d) activitatea bancilor centrale
e) dimensiunea tranzactiilor financiare
') #u se regasesc printre instrumentele pietei monetare:
a) Certificatele de depozit
b) (corduri de rascumparare
c) )ptiunile pe rata dobanzii
d) *itluri de stat
e) +artiile comerciale
,) Care nu este adevarata
a) o operatiune de arbitraj presupune un risc ridicat
b) efectul -isc$er se refera la relatia dintre rata inflatiei si ratele
dobanzilor
c) actiunile preferentiale nu au scadenta
d) dividendele actiunilor nu sunt deductibile fiscal
.) ste risc specific doar debitorilor in cazul finantarii internationale:
a) riscul de dobanda
b) risc valutar de translatie
c) risc economic valutar
d) risc de tranzactie
e) nici o varianta
/) Care afirmatie e adevarata:
a) randamentul obligatiunilor pe termen lung poate fi substituit
b) riscul emitentului nu influenteaza costul capitalului de imprumut
c) creditorii au de regula drept de vot
d) dobanda nu este o c$eltuiala deductibila fiscal
e) cost de emisiune ale actiunilor comune sunt mai mari decat cele
preferentiale
10) 1rincipala caracteristica a creditului paralel consta in:
a) dobanzile sunt ajustate la nivelul pietei
b) dobanzi variabile
c) dobanzile se negociaza direct intre parti
d) dobanzile nu sunt garantate
e) dobanzile se platesc in anuitati
11) In emisiunea de obligatiuni pe pietele internationale rolul fundamental in
mobilizarea resurselor de capital revine:
a) grupului de vanzare
b) bancii leader
c) grup plasament
d) grup de coordonare
e) grup de garantare
12) 2arimea cuponului unei obligatiuni nu depinde de:
a) moneda in care este denominata
b) rata inflatiei
c) credibilitatea investitorului
d) conditiile pietii financiare
13) 1rintre factorii care au influentat sistemul financiar intern nu regasim:
a) probleme de agentie
b) dispersia castigurilor
c) separarea capitalului
d) nevoia de consolidare a capitalurilor
1") Cand vorbim despre avantajele pe care le are beneficiarul de leasing nu
avem in vedere:
a) optiunile pe care acesta le are la e3pirarea contractului
b) consultanta din partea societatii de leasing
c) plata la vedere
d) costul operatiunii
e) fiscalitatea mai mare
1&) 4olul fundamental in emisunea de certificate de depozitare asupra
actiunilor:
a) banca leader
b) custode
c) banca depozitar
d) banca de garantare
e) banca negociatoare
1') Creditul furnizor implica costuri pentru:
a) importator
b) e3portator
c) asigurator
d) banca garant
1,) 1rintre componentele dobanzii nu regasim:
a) prima de lic$iditate
b) prima de inflatie
c) prima de confisentialitate
d) prima de risc
e) nici o varianta
1.) Cele mai riscante instrumente financiare sunt5
a) optiunile
b) certificatele de depozit
c) titluri de stat
d) obligatiuni convertibile
1/) 4egimul valutar care nu presupune o rata pivot este
a) Consiliul 2onetar
b) -lota (dministrativa
c) (ncora valutara
d) (ncora ajustabila
e) 6anda de variatie

Tehnica platilor ASE
Tematica pentru examen
A) I) Sistemul financiar international
() Definitia sistemului financiar international din doua
perspective:
a) cea a reglementarilor comune
b) cea a ansamblului de componente
B ) rolul sistemului financiar international
C) -actorii care e3plica dezvoltarea sistemului financiar
international
D) volutia sistemului financiar international
a) The Gold Standard
b) The Gold Echange
c) Sistemul de la Bretton oods
II) 6alanta de plati e3terne 7 61)
A) Definitia B!E
B) "olul B!E
#) Structura B!E
E) Echilibrul B!E $a%ustare automata prin factori interni si
externi de destabili&are' etc(()
III) 1iete financiare internationale8 Intermedierea
financiara8 Instrumente financiare
() 1iete financiare
)) Definitie
*) #lasificare
+ monetare
+ de capital
+ primare
+ secundare +,T#
+ Echange office
-) #aracteristici comparative ale pietelor monetare
versus pietele de capital
a) durata
b) riscurile asociate
c) lichiditatea
d) volumul tran&actiilor
+ * +
e) locali&area + $ piata monetara
interbancar . piata de capital
burse)
f) instrumente folosite $ piata monetara
instrumente de credit)
$piete de capital instrumente de
imprumut si actiuni )
6) Intermedierea financiara
)) Definitie
*) Avanta%e si de&avanta%e
-) Serviciile oferite de intermediarii financiari(
/) Tipuri de intermediari financiari:
a) publici + institutii financiare internationale $01I'
B1' BEI' BE"D' etc)
Agentii guvernamentale $E#A'
EG#A' etc)
b) privati . institutii depo&itare
+ institutii non+ depo&itare
C) Instrumente financiare
)) Definitie
*) #lasificare
+ de investitie directa
+ de investitie directa
2 dupa criteriul pietelor + de credit 3 instrumentele pietei
monetare
+ de imprumut instrumentele
+ cu venit variabil pietei de
+ derivate capital

instrumentele de credit $monetare: titluri de stat' hartii
comerciale' certificate de depo&it' "E!,' etc(()
instrumentele pietei de capital
a) instrumente cu venit fix $de imprumut):
obligatiuni de stat' municipale si corporative
b) instrumente cu venit variabil: actiuni'
obligatiuni' convertibile in actiuni' obligatiuni cu bon de subscriere in
actiuni' certificate de depo&itare asupra actiunilor
+ - +

c) instrumente derivate : futures' options' s4aps'' etc
I9) Costul capitalului
A) 0actorii care influentea&a dobanda
B) #omponentele doban&ilor
#) 5aloarea timp a banilor' 5A6' 5A' si "I"
,bs: #ea mai buna masura a costului capital 3 "I"
D) #ostul mediu ponderat capital #A!1 $costul creditului)'
costul actiunilor' costul obligatiunilor)
E) ,ptimi&area structurii de capital
9) 1iata valutara internationala
A) Definitia cursului de schimb
B) "egimurile valutare
#) #onvertabilitatea
D) Deprecierea plus aprecierea
E) Tipuri de cotatii: directe plus indirecte
0) Tipuri de operatiuni : spot plus for4ard
G) 0actorii de influenta cu #S5
9I) 4iscurile asociate finantarii internationale
"iscuri #reditori Debitori
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
)) de tara x +
*) valutar x x
-) de dobanda x x
/) de neplata x +
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
2 pt fiecare : a) definitie
b) modalitatea lor de evaluare $metodologia)
9II) *e$nici de plata folosite in tranzactiile internationale
A) Tehnici simple de plata
)) !lata in avans
*) plata in consignatie
-) plata la termen
B) 1i%loace de plata :
)) #E#+ul
*) #ambia
-) Biletul la ordin
/) ,!+ul
#) 1odalitati de plata:
)) Acreditivul documentar
*) Incasso+ul documentar
2 de stiut la fiecare mecanismul7' de stiut la fiecare avanta%ele'
de&avanta%ele si caracteristicile7
9III *e$nici de creditare pe pietele internationale
A) #reditarea pe termen scurt
)) #reditul reincarcabil
*) #reditul over+draft
-) Avansul in contul curent
/) #reditul de scont : descontarea cambiilor
8) #reditul de accept
9) creditele de prefinantare
:) #reditele ba&ate pe cesiunea creantelor
2 de stiut la fiecare mecanismul' avanta%ele si de&avanta%ele
B) Tehnici de creditare pe termen mediu si lung
)) creditul sindicali&at
*) euro+creditul
-) creditul furni&or
/) creditul cumparator
8) creditul paralel
9) creditul subsidiar
#) Tehnici speciale de creditare pe pietele internationale
)) ;easing+ul
*) 0actoring+ul non+bancare
-) 0orfetarea
I:) misiunea de actiuni si obligatiuni pe pietele internationale
A) I!, $3 oferta publica initiala)
B) Emisiunea de GD" +uri
#) Securiti&area
2 de stiut la fiecare mecanismul' avanta%ele' si de&avanta%ele
De exemplu:
#ostul capitalului
)( !lanurile de finantare pentru anul viitor de la Graham #ompan< includ van&area de
obligatiuni pe termen lung cu un cupon avand o rata de )=>( #ompania estimea&a ca
poate vinde obligatiunile la un pret care va genera un randament pana la scadenta
$?T1) de )*>( Daca rata impo&itarii este de /=> i obliga iunile sunt plasate privat'
care este costul capitalului @mprumutat dupa aplicarea impo&itelor pentru compania
GrahamA
*( Infinit< Industries tocmai a emis actiuni preferentiale cu o valoare nominala de
)==B' la care plateste un dividend de ))>( Actiunile se vand pe piata pentru C:B
bucata' iar compania Infinit< trebuie sa suporte costuri de emisiune de 8> pe actiune'
din pretul pietei( #are este costul capitalului obtinut din emisiunea si van&area
actiunilor preferentiale pentru compania Infinit<A
-( 0irma DE0 operea&a cu o structura optima a capitalului de :=> capital propriu si
-=> capital de @mprumut( #1!#+ul firmei este de )/>( 0irma plateste un impo&it pe
profitul corporativ de /=>( Dividendul pentru anul viitor este estimat la * umDactiune'
iar firma DE0 are o crestere a teptata' constanta a veniturilor si dividendelor de 9>(
#ostul capitalului propriu folosit pentru calcularea #1!# se refera la profiturile
reinvestite' @n timp ce costul datoriei @nainte de impo&itare este de )*>( #are este
pretul curent de echilibru pentru actiunile DE0A
/( 0irma ;16 @si finantea&a operatiunile doar prin credite si profituri reinvestite( Ea
poate sa @mprumute sume nelimitate la o rata a doban&ii de )*> atata timp cat se
@ncadrea&a @n structura de capital tinta' care prevede /8> capital de @mprumut si 88>
capital propriu( Eltimul dividend platit a fost de *'/ um' iar cresterea constanta
asteptata a veniturilor si dividendelor firmei este de )*>' iar actiunile firmei ;16 se
vand cu */ umDactiune( Impo&itul pe profitul corporativ este de /=>( #are este costul
capitalului firmei ;16A
8( De+a lungul ultimilor ani' corporatia nord+americana Farr< Davis Industries s+a
confruntat cu constrangerea unui cost al capitalului prea ridicat pentru a reali&a un
numar semnificativ de investitii de capital( Totusi' recent' costul procurarii capitalului
a cunoscut o tendinta de reducere sensibila' astfel @ncat managementul firmei s+a decis
sa anali&e&e @n mod temeinic un program de extindere ma%ora a operatiunilor firmei'
propus de departamentul de marGeting( Sa presupunem ca sunteti asistentul vice+
presedintelui pentru probleme financiare al corporatiei Farr< Davis Industries(
Sarcina dvs( principala este aceea de a estima costul capitalului firmei( Seful dvs(
direct v+a pus la dispo&itie urmatoarele date' considerate de el a fi relevante pentru
sarcina ce va revine:
)( Impo&itul pe profitul corporativ este de /=%(
*( !retul curent pe piata al obligatiunilor emise de Farr< Davis Industries' care au o
rata a cuponului de )*%' platibila semestrial' si care mai au )8 ani pana la data
scadenta' este de )()8-':*$( 5aloarea nominala a obligatiunilor este de )===$(
0irma nu utili&ea&a' @n general' credit pe termen scurt( , noua emisiune de
obligatiuni ar urma sa fie plasata privat' fara costuri de subscriere $emisiune)(
-( !retul curent pe piata al actiunilor preferentiale $perpetue) emise de firma este de
))-')=$H aceste actiuni au o valoare nominala de )==$ si aduc actionarilor un
dividend @n valoare de )=$ pe an' platibil trimestrial( Daca Farr< Davis Industries
ar reali&a o noua emisiune de actiuni preferentiale' costurile de subscriere ce ar
trebui sa fie suportate ar fi de *$Dactiune(
/( Actiunile comune ale firmei se vand pe piata @n mod curent la pretul de 8='==$ pe
actiune( #el mai recent dividend platit' D
=
' a fost de /')C$ si se estimea&a ca
dividendele vor creste cu o rata constanta de 8%( #oeficientul beta al corporatiei
Farr< Davis Industries este de )'*H randamentul curent al obligatiunilor
guvernamentale pe termen lung este de :%' iar prima de risc a pietei este de 9%(
Etili&and abordarea I"andamentul obligatiunilor plus prima de riscJ' firma a
estimat ca prima de risc este de /%(
8( Structura de capital+tinta a firmei Farr< Davis Industries este de -=% capital de
@mprumut pe termen lung' )=% actiuni preferentiale si 9=% actiuni comune(
!entru a va structura @ntru+catva sarcina' seful dvs( v+a cerut sa raspundeti la
urmatoarele @ntrebari:
A (1) #e surse de capital ar trebui sa fie luate @n considerare atunci cand estimati
costul mediu ponderat al capitalului $#1!#) firmei Farr< Davis IndustriesA
(2) Estimarea costului componentelor trebuie facuta @nainte sau dupa aplicarea
impo&itelorA
(3) #osturile utili&ate @n calcule trebuie sa fie cele istorice sau cele noi
$marginale)A
B (1) #are este rata doban&ii de pe piata pentru datoria contractata de firma si
care este costul capitalului @mprumutat de eaA
(2) #osturile de subscriere trebuie sau nu sa fie incluse @n estimarea costului
datorieiA
C #are este costul capitalului pentru actiunile preferentiale emise de firmaA
D (1) De ce trebuie avut @n vedere un cost al capitalului atunci cand finantarea se
reali&ea&a prin reinvestirea profiturilorA
(2) #orporatia Farr< Davis Industries nu intentionea&a sa lanse&e o noua
emisiune de actiuni comune( 0olosind abordarea #A!1' care este costul estimat al
capitalului propriu pentru aceasta companieA
E #are este costul capitalului propriu @n ca&ul @n care se foloseste abordarea
I"andamentul obligatiunilor plus prima de riscJA
F #are este estimarea dvs( finala pentru costul capitalului propriu' G
e
' al firmei
Farr< Davis IndustriesA
G #are este #1!#+ul firmei anali&ateA
C(4*( 4;U2(* C- *2(*ICII
Capitolul 10) 1I(*( I#*4#(*I)#(<( ( C4DI*U<UI
*e$nici de creditare pe pietele internationale
!e pietele internationale de credit:
+ primul loc ii apartine EE
+ creditele pe termen scurt domina in detrimentul celor lungi
+ creditele sindicali&ate capata o importanta tot mai mare
+ piata internationala a creditelor in tarile in curs de de&voltare tinde sa scada
+ piata internationala a creditelor este cea de+a doua alternativa de finantare' dupa obligatiuni
4ata dobanzii
d 3 rata nominala a doban&ii
E $ r ) +3 rata reala' asteptata a doban&ii
E $ I) 3 rata asteptata a inflatiei
E $lichiditate) 3 prima de lichiditate asteptata
E $risc) 3 prima de risc asteptata
d nominala = 7 r ) > 7 I) > 7lic$iditate) > 7risc)

Ecuatia 0isher
I!*
71 > d
nominala
) = ? 1 > 7 r ) @ > ? 1 > 7 I)@ unde E $ I) 3 ++++
I!)
I!*3 indice al preturilor din perioada viitoare
I!)3 indice al preturilor din perioada curenta
In functie de orizontul de timp creditele e3terne% te$nicile de creditare pot fi
clasificate in 3 mari grupe
I).Tehnici de creditare pe termen scurt:
II).Tehnici de creditare pe termen mediu si lung
III)Tehnici speciale de creditare;
() Credite pe termen scurtA creditarea pe termen scurt
Ele se impart in:
A)) credite de prefinantare
A*) credite de export
(1)Credite de prefinantare
Acordarea acestui credit este legata de fabricarea si pregatirea pentru export a unui produs
determinat( "olul acestor credite este de a acoperi necesarul de lichiditati la producator atunci
cand avansul primit de la cumparator la semnarea contractului nu este suficient sau cand apar
probleme cu acoperirea cheltuielilor pe parcursul fabricatiei( Creditele de prefinantare a
exporturilor se finanteaza ,realizeaza prin: a) avansul in cont curent b) creditele in cont
curent' c) creditele de prefinantare speciali&ate' d) creditele de prospectare(
Avanta%ele creditelor de prefinantare sunt: permit obtinerea rapida de lichiditati pt
producator' alta . permit fluidi&area fluxurilor financiare' alta acopera integral valoarea
exporturilor si sustine unele parti&i mari de marfuri(
(2) Credite de e3port
a) Creditul de scont
Este folosit de exportatorul care vinde pe credit' pe termen scurt' si se finantea&a prin
scontare( 5an&area pe credit de scont este insotita de emiterea unui titlu de credit $cambie'
bilet la ordin) ' prin care importatorul este obligat sa plateasca la scadenta' contravaloarea
marfurilor(
Bcontarea 3 este o forma de mobili&are a creditelor pe termen scurt !rin scontare se intelege
van&area acestui titlu de creanta inainte de scadenta unei banci( 5aloarea incasata inainte de
scadenta depinde de numarul de &ile ramase pana la scadenta si de nivelul scontului((
5aloarea scontului 3 suma de bani pe care banca o va plati beneficiarului exportatorului)
9aloarea valoarea ta3a scontului nr de zile
scontului = nominala 3 7 1 ! !!!!!!!!!!!!!!!!!! ) 38 !!!!!!!!!!!!!!!!
100 3'& de zile
5aloarea nominala3 valoarea cambiei la scadenta
Taxa scontului 3 valoarea procentuala care se calculea&a din valoarea nominala a cambiei
6r &ile 3 nr de &ile ramas pana la scadenta cambiei(
b) Creditul de accept
+ Este asemanator creditului de scont cu diferenta ca importatorul in acest ca& nu
accepta utilizarea titlurilor de credit
#reditul de accept poate fi:
+ Din partea bancii exportatorului $b))
+ Din partea bancii importatorului $ii)
b1) Credit acceptat din partea bancii e3portatorului
+ #onsta in incheierea unui contract de export de catre o companie urmand ca e3portatorul $
in calitate de tragator si beneficiar) sa solicite D sa traga o cambie bancii sale% adica a bancii
e3portatorului8 6anca e3portatorului accepta cambia pentru o scadenta care nu depaseste
de regula )K= de &ile' iar creditul de accept poate fi acordat in doua modalitati:
2222+ exportatorul poate sa+si incase&e in avans' partial contravaloarea exportului direct de
la banca emitenta s cambiei saiu
222+ Exportatorul scontea&a cambia la o alta banca' in ba&a acceptului bancar primit'
3portatorul va suporta costul creditului de accept' ( #ostul creditului de accept
incorporeaza A include taxa scontului si un comision de acceptare.
b2) Credit acceptat din partea bancii importatprului
#onsta in incheierea unui contract de export in care tot e3portatorul % in calitate de tragator
solicitaD trage o combie bancii importatorului' nu bancii exportatorului cum a fost ca&ul
mai sus( $in asta consta diferenta) 6anca importatorului accepta tragerea cambiei asupra
sa in favoarea importatorului 3portatorul este platit la vedere( Importatorul ramane dator
fata de banca. Importatorul va suporta costul creditului de accept' ( #ostul creditului de
accept incorporeaza A include taxa scontului si un comision de acceptare.
c) Creditul transferabil
In creditul transferabil e3portatorul % pe baza de contract de e3port% livreaza marfa de
e3port insotita insa de emiterea unei cambii asupra importatorului(
In acest ca& importatorul se finantea&a transferand cambia' prin gir' unei companii de
finantare( #ompania de finantare va efectua plata contra cambiei transferate( !lata se face
la scadenta(
Gir = act prin care beneficiarul cambiei unei alte persoane toate drepturile ce izvorasc
din cambie
d) Acorduri de Credite Revolving
Acordul de #redit "evolving consta in inc$eierea unui contract de e3port pe termen
scurt de reinoire A de prelungire a unui alt credit pe termen mediu
Acordul de #redit "evolving 3 este un mecanism care permite mobili&area unui imprumut pe
termen mediu prin intermediul unor credite pe termen scurt reinnoibile
Acordurile sunt cel mai adesea incheiate pentru - ani(
Inscrisurile bancare acopera de regula o perioada de C= de &ile' insa compania poate sa le
reinnoiasca in cadrul acordului(
0oarte folositoare cand nevoile de finantare nu sunt bine definite(
e) Linia de credit
<inia de credit 3 este un acord intre un exportator si un importator' $un imprumurator si un
imprumutat') prin care debitorul are acces la fonduri$pana la o anumita suma) in limita
unei sume specificate si pe o perioada de timp determinata8
+ Debitorul poate imprumuta orice suma care se incadreaza in linia de credit si plateste
dobanda doar pentru suma imprumutataH adica doar pentru creditul luat si nu pentru
intreaga linie de credit( Deci in ca& de linie de credit suma de plata se ba&ea&a pe dobanda
calculata la suma umprumutata(
+ Daca fondurile nu sunt utilizate in totalitate% adica daca nu foloseste linia de credit'
debitorul va fi obligat sa plateasca penalitati in favoarea creditorului(
f) Avansul prin cesiunea de creanta /Creditele bazate pe
cesiunea creantelor
presupune acordarea unui credit exportatorilor de catre o banca pe ba&a cesiunii creantelor in
valuta detinuta de acestia asupra unor parteneri externi( #esionarea creantelor se reali&ea&a la
o valoare mai mica' suma incasata de exportatori fiind diminuata cu mar%a institutiei
creditoare( #esiunea de creanta este mecanismul care sta la ba&a factoringului
6) Credite pe termen lung sau creditarea pe termen mediu si lung
1) creditul sindicalizat sau credite sindicalizate
#reditele sindicali&ateD #reditul sindicali&at este o alta tehnica de finantare internationala pe
termen mediu si lung si pentru sume mari' Si aceasta tehnica presupune contactarea unei
banci puternice $banca leade manager) care va constitui un grup de management format
dintr+un numar de banci de renume' Spre deosebire de eurocreditare' in ca&ul creditului
sindicali&at responsabilitatea pentru intreaga operatiune si-o asuma grupul de
management. In plus banca lider si grupul de management $conducerea bancii) va subscrie
obligatoriu pentru mai mult de jumatate din masa totala a creditului 72A3 dar ma3im '0
C)8
!entru restul fondurilor solicitate' grupul de management va constitui un grup de banci
participate care va intocmi un memorandum de plasament $un fel de cerere de oferta) adresat
bancilor comerciale ce actionea&a pe piata financiara internationala( Daca vor fi de acord cu
aceste banci vor intra in creditul sindicalizat obligandu+se sa procure si sa remita fondurile
pentru care au subscris( In final' sumele solicitate vor fi acoperite integral( Deoarece riscurile
si responsabilitatile sunt distribuite intre mai multe banci si pentru ca o mare parte din masa
creditului este acordata direct de bancile din consortiu bancar' creditul sindicali&at este uneori
mai putin riscant si mai ieftin decat eurocreditele(
2) eurocredite sau eurocreditul
+ Eurocreditele sunt creditele obtinute de pe piata financiara internationala$a eurodevi&elor) '
pe termen mediu $-+K ani) care consta in denominarea monedelor intr-o alta tara decat tara
de emisiune( $ex creditul este denominat in dolari SEA dar este acordat de un consortiu
britanic)
+ Sunt acordate ca si creditele sindicali&ate de un grup de banci aflat sub conducerea unei
banci coordonatoare ' banca lead manager( Banca lead manager incheie contractul cu
beneficiarul' coordonea&a grupul si actionea&a ca mandatar al acestuia( In %urul bancii
coordonatoare se formea&a grupuri de manegement de coordonare care repre&inta nucleul
propriu+&is al consortiulu 'membrii acestuia obligandu+se sa asigure fiecare o parte din
valoarea totala a creditului $prin mobili&area de fonduri de pe pietele financiare locale( !t
aceasta ei $membrii consortului) primesc un comision care se adauga la costul creditului(
, forma particulara a eurocreditelor este creditul roll over ce presupune creditarea cu o rata
variabila de dobanda calculata pe ba&a unei doban&i de referinta $;IB,") la care se adauga
un procent calculat pe baa r!"culu! (rat!ng) pe care il pre&inta compania beneficiara(
+ 4ata dobanzii este variabila si arata astfel:
d = <I6)4 > spread
<I6)4 3 ;ondon InterbanG Bffered "ate3 rata de referinta pe piata londone&a
;IB," 3rata doban&ii pentru creditele pe termen scurt de pe piata interbancara
londone&a
Bpread 3 un procent constant pentru toata perioada acordarii creditului si care se
stabileste in functie de scadenta creditului si de bonitatea beneficiarului
1odalitatea de calcul a ratei doban&ii este determinata de strategia acordarii acestor
credite care consta in atragerea de credite pe termen scurt pentru acoperirea creditului pe
termen mediu
3)credite furnizor sau creditul furnizor
3 Este un credit acordat durect furni&orului $exportatorului) de catre o banca sau institutie
financiara speciali&ata' cand aexportatorul consimte o van&are pe credit catre partenerul sau
$importator) Deoarece creditul de ba&a este acordat exportatorului de o banca din tara sa acest
credit necesita doar o asigurare a credituluila o institutie de asigurari specializata$ de
exemplu #,0A#E di 0rance) #reditul furni&or este astfel mai ieftin decat creditul
cumparator(
")credite cumparator sau creditul cumparator
3 Este un credit acordat de catre exportator printr+o banca a sa' in mod direct iportatorului
pentru a+I permite acestuia sa plateasca imediat contravaloarea marfurilor catre exportator
Imediat ce contractul de import+export a fost incheiat' importatorul se va adresa unei banci de
renume din tara sa ' si va solicita pe cheltuiala sa' o scrisoare de garantie bancara(( ,data
obtinuta aceasta importatorul poate plati un avans de )8> din cDv importutilor efectuate'
avansul fiind platit e3portatorului81t restul sumei importatorul va fi creditat de o banca
din tara e3portatorului% care acorda creditul cumparator si il plateste pe loc pe
e3portator ptr suma ramasa
Deoarece creditul cumparator se asigura si se garantea&a $de o banca garant din tara
importatorului$ costul total al crditului cumparator este mai mare decat creditul
furnizor( Si in ca&ul creditului cumparator se remarca implicarea institutiilor guvernamentale
Deci creditul cumparator este acordat pe ba&a: a) contractului de export .import b)a
contractului de credit si a c) politei de asigurare a creditului
Comparatie intre creditul cumparator si creditul furnizor
Criterii Creditul furnizor Creditul cumparator
9aloarea creditului 1ai mare 1ai mica
1erioada de montare a creditului 1ai mare 1ai redusa
Costul creditului 1ai mic 1ai mare
<ibertatea de actiune 1ai mare pentru
exportator
1ai mare pentru
importator
&) creditele paralele sau creditul paralel
+ #reditele paralele sunt creditele care circula ide exemplu intre o firma americana A cu o
filiala in 1area Britanie si o companie britanica B cu o filiala in SEA( 0iliala engle&a are de
achi&itionat un utila% de pe piata americana in ESD firma americana are de platit o suma
ec$ivalenta inlire furni&orilor sai( Intre firmele mama A si B se va incheia un contract de
credit paralel' prin care firma americana A va credita cu ESD filiala britanica din Sua si firma
engle&a B va credita in lire filiala americana din Anglia(
#onclu&ie
+ ambele credite vor rula' una spre cealalta' in paralel' in aceleasi conditii' pentru sume
ecivalente' fiind purtatoare de dobanzi(
<imite ale finantarii prin imprumuturi paralele:
a) ,peratiunea "e !nreg!"treaa !n b!lantul ambelor compan!! avand impact asupra situatiei
financiare $ex( gradul de indatorare va creste)
b) Cea mai importanta problema in ca&ul creditului paralel este acela ca dobanzile se
negociaza direct intre parti adica intre societatile mama astfel incat sa fie acoperita
modificarea estimata a cursului de schimb intre cele doua monede
') credite subsidiare bacD to bacD
sau creditul subsidiar sau bacG to bacG
1ecanismul este asemanator cu cel de la creditele paralele( Diferenta intre crditele subsidiare
si creditele paralele este data de faptul ca
2222 la creditele bac! to bac! societatile mama iau creditul de pe piata locala
EEEE la creditele bac! to bac! nu mai este obligatorie negocierea ratelor de sc$imb
C) *e$nici speciale de creditare pe pietele internationale
7 credite non bancare )
1)<easing leasingul
Leasingul este o metoda de finantare pe termen mediu si lung care are doua trasaturi
esentiale % 7leasingul se caracterizeaza prin):
a) prima trasatura + existenta a doua contracte pentru aceeasi operatiune "n contract de
vanzare - cumparare inc$eiat intre producator si societatea de leasing% contract insotit de
un altul% adica de contractul de locatiune% inc$eiat intre societatea de leasing si beneficiar8
b) #ea de+a doua trasatura se materiali&ea&a prin existenta a trei optiuni pe care le are
beneficiarul la sfarsitul per!oade! de !nc#!r!ere:
222 Sa reinoiasca Dsa prelungeascacontractul de leasing
222 Sa+l abandone&e
222 Sa cumpere bunul la valoarea lui re&iduala
In practica internationala se cunosc o mare varietate tipuri de contracte de leasing: leasing
direct $cand inchirierea se reali&ea&a direct de producator) si leasing indirect $cu implicarea
unei societati de leasing)' leasing brut $cand societatea de leasing suporta si cheltuielile de
intretinere si reparatii)' leasing net $cand compania de leasing nu include in taxa si
cheltuielile de intretinere si reparatii)' leasing financiar $chiria de leasing este astfel stabilita
incat la sfarsitul perioadei de inchiriere sa fie recuperata integral valoarea bunului inchiriat)'
<easing (vantajele celor implicati in aceasta operatiune sunt evidente:
a) beneficiarul poate folosi un bun la un cost mai mic decat daca l+ar fi cumparat pe credit'
beneficia&a de consultanta' service si reparatii' are la dispo&itie trei optiuni la incheierea
contractului(H
b) societatea de leasing castiga din chiria perceputa beneficiarului $aceasta poate fi mai mare
decat rata doban&ii oferita de banci)' nu necesita un personal numeros si nici o ba&a materiala
importanta $cladiri' depo&ite)H
c) producatorul are posibilitatea van&arii unui bun de echipament de valoare mare cu
incasarea imediata a contravalorii acestuia'
#u toate acestea potentialele beneficii in ca&ul leasingului nu include o multime de restrictii(
2)-actoring factoringul
3 operatiune utili&ata pentru a asigura finantarea creantelor interne( #onstand in incheierea
unui contract comercial de export' contract de factoring' incheiat intre exortator si factor' cu o
durata care este deobicei un an' cat si in livrarea marfurilor
In factoring e3portatorul $ numit aderent) cedeaza unei alte persoane $ numit factor' de
regula o banca sau o institutie financiara) totalitatea creantelor sale' de pe urma exporturilor
cat si facturi' re&ultate din operatiunea de export+import' in schimbul efectuarii platii
contravalorii acestora. 0actorul acopera aceste creante' preia asupra sa riscul de neplata si
plateste echivalentul creantelor(
0actoring+ul este de doua feluri:
a) 0actoring cu plata in avans . 0actorul creditea&a pe aderent urmand sa incase&e
ulterior creantele acestuia( 0acturile sunt platite la momentul preluarii lor
b) 0actoring cu plata la scadenta . 0actorul va plati creanteleDfacturile aderentului in
momentul exigibilitatii acestora(' iar factorul isi retine un comision pentru intermedierea
decontarii
0actoringul .De&avanta%e: costul factoringului este relativ ridicat si contine doua elemente%
un comision de factoring' ad valorem' calculat pe total creante transferate' repre&entand intre
='8 si *'8 > si un comision de finantare calculat prorata temporis' in functie de ratele
doban&ii' In ca&ul factorringului cu plata la scadenta se percepe doar comision de factoring(
0ata de factoringul in avans unde se platesc ambele tipuri de comisioane(
#actoringul nu este o tenica de credot care poate fi utilizata de importator$$$$ Ci
doar de exportator
3)-orfetarea
3 0orfetarea presupune achi&itionarea de catre o banca $forfetarul) a creantelor
provenite din operatiuni de comert exterior efectuate pe credit ( #reantele sunt
vandute cu discount de catre exportator bancii forfetare( -orfetarul $ institutii
financiare speciali&ate ) le plateste imediat urmand sa recupere&e contravaloarea
acestora la scadenta de la debitor(
Spre deosebire de scontare' in acest ca& se accepta si creante pe termen mediu' iar
institutia financiara speciali&ata isi asuma riscul de neplata al debitorului((
#ostul de forfetare este mai mare decat costul de scontare
Capitolul /) 1I*< 9(<U*(4I#*4#(*I)#(<8
CU4BU< D BC+I26
() Definitia cursului de sc$imb
#oncepte de ba&a:
+ valuta 3 moneda straina care circula pe teritoriul altei tari decat tara de emisiune
+ curs de schimbD cursul de schimb 3 pretul platit in moneda nationala pt a cumpara o unitate
monetara straina
+ piata valutara 3 spatiul in care se derulea&a transactiile cu monedele straine
Caracteristicile pietei valutare internationale :
)) !ietele valutare internationale sunt piete foarte active si foarte descentrali&ate' operatorii
actionea&a aproape */ de ore din */H
*) #ea mai mare parte a pietelor valutare sunt piete ,T#H
-) #ele mai multe dintre tran&actii au la ba&a ESD $principalul vehicul monetar pe piata)H
/) !iata valutara are atat o componenta interbancara cat si una de retailH
8) !e piata valutara internationala operea&a in pre&ent peste :== de banciH
9) ,peratorii non . bancari de pe piata totali&ea&a aproape *=> din aceastaH
:) !iata valutara este una din cele mai active piete din lume' totali&and )*)= trilioane ESD pe
&i la nivel global(
K) In principal' piata valutara are * componente: piata valutara propriu-zisa "i piata caselor
de scimb( #f altei clasificari' ce are in vedere ori&ontul de timp al operatiunilor derulate pe
piata acestuia avem
a) piata valutara la vedere 7piata spot) . este piata pe care se derulea&a van&ari sau
cumparari de valuta cu decontare imediata $maxim /K de ore)
b) piata valutara la termen 7forFard) . piata pe care se tran&actionea&a
valute cu decontare viitoare $pana la un an)
1e piata valutara se opereaza cu mai multe rate ale cursului de sc$imb
4atele cursului de sc$imb valutar
a) 4ata nominala a cursului de sc$imb: ea se calculea&a ca raport pretului intre doua
monede diferite
b) 4ata reala a cursului de sc$imb: ! calculata pe ba&a ratei nominale de schimb
a%ustata cu diferentialul de inflatie

p 1
p p
s 4
E
nominal real
+

Ende: s . cursul nominal' p . rata inflatiei in "omania' p2 + rata inflatiei intr+o tara
straina(
c) 4ata efectiva a cursului de sc$imb: ! calculata ca o medie ponderata sau simpla a
ratelor nominale de schimb ale principalelor devi&e' este un indicator de competitivitate
important' arata competitivitatea unei tari in conntact international
1 c b a
s c s b s a 4
euro lira UBD
real
+ +
+ +

Ende: ponderile a' b' c' se calculea&a avand in vedere comertul exterior' investitiile
straine' creditorii international(
d) 4ata reala efectiva a cursului de sc$imb: !se calculea&a pe ba&a ratei efective
a%ustate ca diferentialul de inflatie ponderat $un astfel de indicator este calculat de 01I'
6organ Guarant< Trust #ompan<'etc)
1 c b a
p 1
p p
s c
p 1
p p
s b
p 1
p p
s a 4
euro
E
euro
E
lira lira
E
UBD UBD
real
+ +
+

+
+

+
+

6) Convertabilitatea unei monede
Definitie . convertibilitatea unei monede este capacitatea unei monede de a fi schimbata in
oricare alta(
Avem:
1818 convertibilitate deplina . nu exista restrictii privind volumul tran&actiilor'
transferul de capital si accesul pe piata valutara pt re&identi si nere&identi
182 convertibilitate partiala .
a) De cont curent .sunt eliminate restrictiile cu privire la operatiunile valutare de cont
curent din B!E $balanta de plati externe)
b ) De cont de capital + sunt eliminate restrictiile privind operatiunile specifice contului
de capital si financiar din B!E
1838 neconvertibilitate
+ implicarea in operatiuni valutare' de orice fel a persoanelor %uridice si fi&ice' este
puternic restrictionata
)bs In prezent 4omania are o convertibiliatete de cont curent
C) 4egimurile valutare
Definitie . regimul valutar 3 ansamblul de reglementari cu privire la interventia statului pe
piata valutara ) interventia Bancii #entrale' cursul oficial)(
Exista trei feluri de reglementari valutare :
181) Cursul fi3 ! +cursul de schimb intre * monede este fix' la un nivel cunoscut ca
paritatea oficiala' deci paritatea oficiala este cursul de schimb intre doua monede
+Intr+un sistem cu adevarat fix 'cursul de schimb fix 'intre moneda locala si cea straina' va
ramane intotdeauna la acelasi nivel( In pre&ent cel mai apropiat regim valutar de aceasta
forma este #onsiliul 1onetar( En #onsiliu 1onetar apropiat de "omania este cel din
Bulgaria $ o leva 3 * euro)
a) (vantajele cursului fi3 + aceasta metoda se foloseste pt eliminarea riscului
valutar' are loc o disciplinare a politicilor valutare( #onsiliul 1onetar este folosit de tarile
slab de&voltate sau de cele in curs de tran&actionare(
b) Dezavantajele cursului fi3 :
+ statul renunta la independenta monetara + se restrictionea&a politica fiscala
+ credibilitatea mentinerii cursului fix
1828 -lotarea libera +regimul de schimb este stabilit numai de cerere si oferta' banca
centrala intervine numai pentru a atenua de&echilibrele temporale si numai in calitate de
%ucator pe piata alaturi de ceilalti $ este un %ucator important)
a)avantajele flotarii libere:
+ reflecta la orice moment caracteristicile economiei
+ nu mai avem stimulente pt speculatie
+ guvernele pot adopta politici monetare si fiscale independente
b) dezavantajele flotarii libere:
+ volabilitatea ridicata a cursului de schimb $3 existenta riscului valutar)
183 4egimuri valutare $ibride
3 ele repre&inta un compromis intre cursul variabil si cursul fix
+In acest ca& moneda nationala poate fi legata de o alta moneda mai puternica $ESD' EE")
sau de un cos de monede(
+ (vem urmatorele variante de regimuri valutare $ibride
+:0lotare administrata
+ Banda de variatie fixa
+ Banda de variatie a%ustabila
+ Ancora fixa

+ Ancora a%ustabila

+ "egim mixtH
+ #onsiliu 1onetar
+De asemenea' se stabileste un curs de schimb tinta+ rata pivot $ancora) ' dar acesta nu este fix
+cursul mai poate fluctua intr+o banda de variatie in %urul cursului tinta
$ banda de variatie va fi modificata periodic pentru a reflecta realitatile economice si' in
special' evolutia ratei inflatiei(
a) (vantajele regimului valutar $ibrid
+ Scade volatilitatea cursului de schimb' cel putin pe termen scurt
+ Se incura%ea&a disciplina monetara
b) De&avanta%ele regimului hibrid
+ se poate incura%a speculatia cu cat cursul tinta si mar%a de variatie sunt mai fixe(
In categoria regimuri valutare hibride intra: + flotarea administrata ' + banda de variatie fixa' +
banda de variatie a%ustabila' +ancora fixa' +ancora a%ustabila' +regim mixt
Concluzie: daca in anii %%&' dominau regimurile ibride, in prezent, printre tarile
participante la (istemul )onetar *nternational, se remarca o preferinta pentru
extremele regimului valutar adica curs fix sau flotare libera
D) Deprecierea unei monede % aprecierea unei monede
Deprecierea unei monede locale fata de alta moneda straina apare atunci candH
+ valoarea acesteia scade fata de moneda de comparatieDde referinta
(precierea unei monede fata de alta apare atunci cand
+ valoarea acesteia creste fata de moneda de comparatie
+aca moneda locala se depreciaza valoarea sa in moneda straina scade' astfel pt a
cumpara o unitate de moneda straina avem nevoie de o cantitate mai mare de moneda locala
+aca moneda locala se apreciaza valoarea sa in moneda straina creste' astfel pt a
cumpara o unitate de moneda straina avem nevoie de o cantitate mai mica de moneda locala(
Exemplu :
Daca rata de sc$imb BDL creste de la )'*= la )'-= se spune ca
+ dolarul s!a depreciat in raport cu uroH
+
Msi ca ,uro s-a apreciat in raport cu "(+.
Cursul de sc$imb
1onedele puternice $usd' lira sterlina' euro' <enul %apone&' sunt tran&actionate liber pe piata'
iar cursul lor de schimb depind de cerere si oferta(
2oneda locala7DC) 2oneda straina7-C) Cotatia directa7DCA-C) Cotatia Indirecta
-CADC
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
se aprecia&a se deprecia&a descreste creste
33333333333333333333333333333333333333333333333333333333
se deprecia&a se aprecia&a creste descreste
33333333333333333333333333333333333333333333333333333333
-actorii care determina aprecierea sau deprecierea unei monede :
+ Diferente intre ratele de inflatie din doua tari
+ 1odificari ale ratelor reale de doban&i
+aca rata reala a dobanzii dintr+o tara creste' aceasta va determina aprecierea monedei
nationale( Daca rata reala a doban&ii scade' moneda locala se va deprecia(
#ursul de schimb al monedelor din doua tari ramane neschimbat( 1iscarea ratei din prima
tara este similara cu miscarea ratei din cea de+a doua tara( Efectul asupra cursului de schimb
al acestui factor' din punct de vedere teoretic nu este intotdeauna clar( !erspectivele de
crestere economica vor atrage capital intern( In acelasi timp aceste perspective determina la
nivelul contului curent un efect invers $ adica va creste cererea de importuri in tara respectiva
crestere care s+ar putea sa nu fie contrabalansata de cresterea exporturilor daca partenerii
comerciali nu inregistrea&a ritmuri de crestere economica la fel de mari( Astfel' moneda va
tinde sa se deprecie&e( In ceea ce priveste contul curent de balanta' de plati externe ateptarile
se refera la cresterea economica' curenta' iar in ceea ce priveste costul financiar asteptarile se
refera la cresterea economica viitoare(
Schimbarile climatului investitional
+ o imbunatatire a climatului investitional va duce la cresterea fluxurilor de capital primite si
astfel la aprecierea monedei(
#aracteristicile climatului:
+sistem legal care nu ar trebui sa ii discrimine&e pe investitorii straini
+stabilitatea preturilor si libertatea de miscare a capitalurilor
Devalorizarea A revalorizarea unei monede

+Apare atunci cand un guvern intervine administrativ pe piata valutara pentru a fixa cursul
+specific regimurilor valutare ba&ate pe un curs fix
) depreciere a monedei locale inseamna ca este nevoie de mai multa moneda
locala pt a cumpara o unitate de valuta
) *ipuri de cotatii: cotatii directe % cotatii indirecte
-C = moneda straina DC = moneda locala
Ex: -'K leiDeuro 3 adica lei3 D# si euro3 0# avem -'K D#D0#
3ista 2 tipuri de cotatii:
a) Cotatie directa: 1 u8m8s8 = 3 u8m8n8 $) ESD 3 x ",;) . ca in "omania'
Germania' "usia' Engaria' adica pentru o unitate straina cate unitati de moneda locala
primesc( Adica un raport intre 0#D D# adica moneda straina supra moneda locala(
!rin cotatia directa se definesc' in general monedele puternice' ESD' euro' lira sterlina
b) Cotatie indirecta: 1 u8m8n8 = 3 u8m8s8 $) ",; 3 x ESD) . toate tarile cotea&a
direct' cu - exceptii: SEA' 1area Britanie si piata europeana care cotea&a indirect
adica ) Eur 3 A B
#otatia indirecta arata pentru o unitate de moneda locala cate unitati de moneda
straina primim( Este un raport intre D#D0#
Ex )== ieni %apone&i DESD este o cotatie directa in Naponia' la ToG<o' dar in 6E
?orG este o cotatie indirecta(
Cursul de schimb poate fi direct sau indirect, metoda de exprimare a acestuia fiind:
Direct: u.m.n. / 1 u.m.s.
Exemplu din perspectiva USD:
1.676 US Dollars (USD) per British Pound !BP"
1.1#$ US Dollars USD" per Euro EU%"
&ndirect: u.m.s. / 1 u.m.n.
Exemplu din perspectiva USD:
1'(.#) *apanese Yen (JPY" per US Dollar USD"
1.+66, S-iss .rancs /0." per US Dollar USD"
Ex )== ieni %apone&i DESD este o cotatie directa in Naponia' la ToG<o' dar in 6E
?orG este o cotatie indirecta(
c) Cursul de sc$imb incrucisat C4)BB 4(* ' presupune exprimarea unei monede IaJ
intr+o moneda IbJ' prin intermediul unei alte monede IcJ' atunci cand cursul de schimb
dintre Ia O si ObJ nu se cunoaate in mod direct(
Ex(P exprimarea cursului de schimb <en %apone&D",6 prin intermediul dolarului

-) *ranzactiile pe piata valutara sau
*ipuri de operatiuni : spot plus forFard
!e piata valutara se desfasoara doua tipuri importante de operatiuni:
%) operatiuni la vedere spot sau curs de scimb -a vedere
#ursul la vedere sau cursul spot este cursul care se stabileste pe piata in pre&ent' deobicei
variabil' care se e&ercita intr+o singura &i' !ot fi tran&actii de van&areDcumparare de valuta la
vedere' cu livrare imediata' in ca&ul acestor operatiuni nu se poate lucra descoperit' adica
?!?D",6
BD?!?
BD",6
livrarea valutei' ce face obiectul tran&actiei' trebuie sa existe in conturile partilor si trebuie
livrata in maxim trei &ile de la incheiera tran&actiei spotD
+ !e piata interbancara dimensiunea standard a unei tran&actii spot este de )= mil( ESDH
+ Informatia proprie este un element esential in evolutia cursului spot(
.)operatiuni la termen for/ard sau curs de scimb la termen
+ ,peratiunile for4ard sunt utili&ate atat de speculatori cat si de cei care doresc sa+si prote%e&e
tran&actiile lor de evolutia nefavorabila a cursului de schimb' care pot astfel sa+si fixe&e
cursul de schimb la o valoare stabilita in pre&ent(
Contractul forFard este un contract incheiat asta&i' ce vi&ea&a cumparareaDvan&area unei
cantitati determinata de valuta in viitor' la un pret negociat' in pre&ent' la incheierea
contractului' pentru o cantitate stabilita in pre&ent' livrarea are loc la un moment viitor
,xista . tipuri de acoperire prin contracte for/ard:
! acoperirea normala $ consta in incheierea unui contract for4ard pe o
perioada determinata in scopul diminuarii pierderilor care ar putea sa apara ca urmare
a evolutiei nefavorabile de curs
+ si $edging valutar $care presupune o succesiune de for4ard+uri pentru
valori mai mici)
Caracteristicile tranzactiei la termen 7forFard):
+1aturitatea scadenta este de -=' C=' )K= de &ile
+ #ontractul este executat la scadenta
+ Se incheie in afara bursei' prin negociere directa intre parti
+ 6u este un contract standardi&at'
+ 6u are piata secundara(
+ Se licihidea&a doar la scadenta de catre titulari
+ Este considerat un instrument al pieteti monetare
Cotatia for/ard se obtine de regula din cotatia spot la care se adauga sau se scad
pip-urile in functie de tipul de cotatie si respectiv de relatia care exista intre ele
4egula pip!urilor in determinarea cotatiilor forFard
c 1)EEE la cotatia directa
! Daca pip!ul de la cumparare este mai mic decat pip!ul de la vanzare
se spune ca 9(<U*( face 14I2( iar moneda nationala face discount si prin
urmare pip!urile se aduna la cursul B1)* pentru a obtine cursul #0R1AR+
! Daca pip!ul de la cumparare este mai mare decat pip!ul de la
vanzare se spune ca valuta face discount si moneda nationala prima si prin
urmare pip!urile se scad din cursul B1)* pentru a obtine cursul -)4G(4D8
C 2) EEE la cotatia indirecta
! Daca pip!ul de la cumparare este mai mic decat pip!ul de la vanzare
se spune ca 9(<U*( face DIBC)U#* iar moneda nationala face prima si prin
urmare pip!urile se aduna la cursul B1)* pentru a obtine cursul #0R1AR+
! Daca pip!ul de la cumparare este mai mare decat pip!ul de la
vanzare se spune ca valuta face prima si moneda nationala discount si prin
urmare pip!urile se scad din cursul B1)* pentru a obtine cursul -)4G(4D8
In principiu' regulile de ba&a care trebuie retinute in acest ca& sunt:
+ pip+urile se aduna sau se scad ' dupa ca&
+ face !"I1A moneda care se A!"E#IAQA' face DIS#,E6T mineda care se
DE!"E#IAQA
<a ec$ilibrul pietei valutare H situatie optima H au loc urmatoarele relatii
Bau cotatia la termen a unei valute% determinata pe baza calculelor in momentul
inc$eierii contractului forFard
i
4)2
! i
BU(
1 > i
4)2

f = B
0
3 !!!!!!!!!!!!!!!!! > B
0
f =

B
0
3

!!!!!!!!!!!!
1 > i
BU(
1 > i
BU(
Ende i 3 rata doban&ii previ&ionata f 3 cursul for4ard calculat initial
B
0
= #ursul la vedere in momentul incheierii contractului
<a cotarea directa' cand cursul for/ard este mai mare decat cursul spot se spune
ca valuta face prima si moneda nationala face discount8
!entru o mai buna imagine asupra profilului risc! castig% unii analisti calculeaza o rata
(#U(<I;(*( a primei dupa formula:
7 fFd ! B
0
) 3 12 3 100
4-( = !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
B
0
3 n
Ende f H cursul forFard calculat initial n = scadenta
B
0
= cursul la vedere in momentul inc$eierii contractului
Aceasta formula arata costul anual al unui contract for/ard sub forma unei rate
procentuale( ,peratiunile for4ard pe piata valutara au rolul de a asigura fixarea unui pret
pentru valuta la termene de pana la un an' aceste contracte servind pentru acoperirea riscurilor
valutare( Datorita rigiditatii lor $sunt contracte ferme ce nu au piata secundara) sunt mult mai
riscante decat contractele derivate $futures' optiuni sau s4ap)(
G) -actorii de influenta ai cursului de sc$imb valutar CB9
Evolutia cursului de schimb este influentata de
)) Gradul de crestere economica'
*) De evolutia preturilor pe piata bunurilor si serviciilor $inflatia)'
-) De structura pe ramuri a economiilor nationale'
/) De competitivitatea externa si gradul de deschidere internationala'
8) De stabilitatea politica sau de capacitatea guvernelor de a solutiona cri&ele interne cu care
se poate confrunta o economie la un moment dat(
+) Determinantii cursului de sc$imb
4elatiile de paritate internationala
+ "epre&inta o grila de echilibru care evidentia&a interdependentele dintre pietele reale $ale
bunurilor si serviciilor)' pietele financiare si pietele valutare' 0actorul care leaga aceste
piete internationale intre ele si care determina aceasta grila este arbitrajul
(rbitraj 3 van&area si cumpararea simultana a aceluiasi activDmarfa pentru a obtine
un castig dinn diferenta de pret(
*ipuri de relatii de paritate internationala
!
1) 1aritatea puterii de cumparare 111 H
Cf legii unui singur pret' pe doua piete' din tari diferite' pretul aceleiasi marfi' exprimat in
monede diferite' trebuie sa fie acelasi pe ambele piete( De aceea se aplica formula p2 pret
3retul
+C
x cursul de scimb
#C /+C
2 pretul
#C
3 1
lire
3 curs
IA lira
= 1
I

E$!"ta 2 var!ante de ppp
a) 111 absolut 7 paritatea puterii de cumparare absoluta)
B
0
cursul de sc$imb la vedere este determinat de preturile relative ale cosurilor similare de
bunuri si servicii( Adica' o unitate din moneda tarii de origine $D#) trebuie sa aiba aceiasi
putere de cumparare oriunde in lume(
b) 111 relativ 7paritatea puterii de cumparare relativa)
Daca avem !!! relativ

7I
-C
) ! 7I
DC
) 7B
1
) H B
0
!!!!!!!!!!!!!!!! E 100 = !!!!!!!!!!!!!! E 100
1 > 7I
DC
) B
0

unde: 7I
-C
) si 7I
DC
) 3 ratele asteptate ale inflatiei in tara straina $0#) supraD
tara de origine tara de origine $D#)
7B
1
) = cursul de sc$imb la vedere asteptat pentru perioada urmatoare 0#DD#
Concluzia acestui tip adica a 111 relativ:
consta in faptul ca moneda $tara) cu inflatie mai mare se va deprecia fata de cea cu inflatie
mai mica $cu o marime care reflecta diferentialul ratelor de inflatie) si in acelasi timp se va
confrunta cu un defcit al contului curent al B!E $exporturile se scumpesc' importurile se
ieftinesc)
* ) fectul -is$er traditional 7inc$is)
. 1oneda cu inflatie mai mare va avea si o rata nominala a doban&ii mai mare $cu o marime
care reflecta diferentialul ratelor de inflatie)
+arata legatura intre ratele de inflatie si ratele doban&ii
+ 5ersiunea generali&ata a efectului sustine ca rata reala a tarii straine 0# este egala cu rata
reala a tarii nationale D#
r
-C
= r
DC
unde r 3 ratele acceptabile reale
3) fectul -is$er 7desc$is) . moneda cu rata nominala a doban&ii mai mare se va deprecia
fata de cea cu rata nominala a doban&ii mai mica $cu o marime care reflecta diferentialul
ratelor doban&ii)
") 1aritatea ratei dobanzii 7I41) . moneda cu rata nominala a doban&ii mai mare se va
tran&actiona cu un discount for4ard la termen fata de moneda cu rata nominala a doban&ii
mai mica $egal cu diferentialul ratelor doban&ii)
&) Cursul la termen ca predictor nepartinitor $EB0") . prima sau discount+ul
for4ard la termen reflecta rata asteptata a modificarii $viitoare) a cursului la vedere curent(
-
1
= 7B
1
) unde -
1
= cursul la termen negociat in t
0

7B
1
)
= cursul la vedree asteptat in t
1
0,"1E;E: I!ietele valutare internationale J
3) Determinantii cursului de sc$ib
a) Abordarea traditionalista 45e6nes)
C%& ' F (p(p)* +(+)* ,(,)) (1)
Ende: s + cursul spotH ! + sunt ratele de inflatieH ? + rata de
crestere a !6B realH
" . deficitul contului curentH
b) 7eoria paritatii puterilor de cumparare ppp
ppp = paritatea puterii de cumparare
B
0
= cursul de sc$imb la vedere

c) Abordarea monetarista a cursului de scimb 4#riedman)
2 3 9 = 1 3 *
Ende: 1 + masa monetara aflata in circulatieH 5 + vite&a de rotatie a banilorH
! + pretul bunurilorH T + numarul anual de tran&actii din economie

*= a 3 J 2 3 9 = a 3 1 3 J 2 = 7a A 9) 3 1 3 J
D = a A 9 2 = D 3 1 3 J


C(8 2 #4) - )
9
, : - :
9
, ! - !
9
, i - i
9
) 4;)
Unde:
1 + masa monetaraH ? + venitul national in termeni realiH
G + este un indicator care arata modificarile de structura in economieH
i + rata doban&ii(
<)3aritatea ratelor de dobanda
sau 7eoria paritatilor ratelor de dobanda

Ende: f D s sunt cursurile for4ard Ri spot
i este rata doban&ii(

C(8 2 #4) - )
9
, : = :9,

i - i
9
) 4<)

dolari in bunurilor 1retul
lei in bunurilor 1retul
dolarului 1retul
internat8 ta ! p pe com8 bunuri unor a dolari in 1retul
internat8 ta ! p pe com8 bunuri unor a lei in 1retul
dolarului 1retul
UBD
lei
0
p
p
s
lei
UBD
UBD
lei
UBD
lei
0
0
K
p
p
3 1
) p 71
) p 71
3
p
p
s
s s
1
]
1

+
+

72)
) p 71
) p ! 7p
s
s s
UBD
UBD leu
0
0
K

,
_

americana piata pentru !

J 3 D
2
1
romaneasca piata pentru
J 3 D
2
1
E E
E
E

i 1
i i
s
s f
UBD
UBD leu
0
0
+

Ende: 1 . masa monetara' ? . creRterea economica $!IB sau

56) Ri i . ratele de dobanda(

>) 7eoria ecilibrului general










(p ( p)) - (1.p)) ' (d ( d))- (1. d)) ' (f (
") - " ' (") ( ") - " (/)
Ende: p + rata inflatieiH
d + rata doban&iiH
f + cursul for4ardH
s + cursul spot $la vedere)H
s2 + cursul la vedere previ&ionat pentru o data ulterioaraH

*42#I -)<)BI*I I# 1I(*( 9(<U*(4( I#*4#(*I)#(<(
14I2( 3 cursul la termen 7-
1
) este mai mare decat cursul la vedere $ S
=
)
-
1
H B
0
> 0
DIBC)U#* 3 cursul la termen 7-
1
) este mai mic decat cursul la vedere $S
=
)


-
1
H B
0
< 0
3 Dolarul face 14I2( fata de euro la termen' adica dolarul se apreciaza
Dolarul face DIBC)U#* la termen' adica dolarul se depreciaza
Daca este prima cotatiile se aduna la cursul S!,T si invers pt discount
Cotatia directa 3 cantitatea de moneda locala D#' la o unitate de moneda straina
$0#) BD euro
Cotatia indirecta 3 cantitatea de moneda straina $0#) la o unitate de moneda locala
$D#) euroDB
Ex )*=<eni %apone&iDB' este o cotatie directa in Naponia si una indirecta in SEA
Cotatia directa (BL este inversa cotatiei indirecte BID si
Cotatia directa 6ID este inversa cotatiei indirecte ASS
6ID = banca cumpara (BL = banca vinde
Diferenta dintre cursul Bid si cursul AsG = B14(D 7 adica castigul bancii) (
Intotdeauna cursul BID $ cursul la cumparare) va fi mai mic decat cursul ASS
$cursul la van&are)
#u cat cursul la termen este cotat pentru o perioada mai indepartata de pre&ent cu atat
spread+ul creste
*)(* D 2(I M)B BU#* C)*(* -CA DC% adica cotatie directa
Diferentialul ratei inflatiei
(vem 7I
-C
) H 7I
DC
) I
DC
= rata asteptata a
fectul !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 3 100 inflatiei in tara
-isc$er 1 > 7I
DC
) I
-C
= rata asteptata a
(vem intern inflatiei in strainatate
111 relatie Diferentialul ratei dobanzii
1aritatea directa
puterii de d
-C
! d
DC
d
-C
= rata nominala a
cumparare !!!!!!!!!!!!!!! 3 100 dobanzii in strainatate
"elatie efectul 1 > d
DC
d
DC
= rata nominala a
Directa -isc$er dobanzii in tara
international
rel inversa 4ata asteptata a cursului la vedere

7B
1
) H B
0
7B
1
)= cursul la vedere
!!!!!!!!!!!!!!!!! 3 100 asteptat in t
1
B
0
B
0
= cursul la vedere
I41 din t
0
paritatea
ratei
dobanzii U6-4 1rimaA discount a cursului la termen
"elatia cursul la
directa termen cu -
1
H B
0
-
1
= cursul forFard
predictor !!!!!!!!!!!!!!!!! 3 100 la termenul negociat in
nepartinitor B
0
t
0
% iar lic$idarea are loc
relatie in t
1
directa B
0
= cursul la vedere
din t
0
4ata dobanzii
d 3 rata nominala a doban&ii
E $ r ) +3 rata reala asteptata a doban&ii
E $ I) 3 rata asteptata a inflatiei
E $lichiditate) 3 prima de lichiditate asteptata
E $risc) 3 prima de risc asteptata
d = 7 r ) > 7 I) > 7lic$iditate) > 7risc)

Ecuatia 0isher
I!*
71 > d) = ? 1 > 7 r ) @ > ? 1 > 7 I)@ unde E $ I) 3 ++++
I!)
I!*3 indice al preturilor din perioada viitoare
I!)3 indice al preturilor din perioada curenta
14)6<2 1I(*( 9(<U*(4(
1)(plicatie :Be dau urmatoarele cotaii
BDL ='CK-9 ='CK-C LDT )'8/:- )'8/K=
LDB )'=)9/ )'=)9: TDL ='9/9= ='9/9-
#are sunt cotatiile IAN asG si bidA
4ezolvare
a) ni se cere sa stabilim cursul de scimb IAN asD
IAN asD Tran&actii : Banca 5inde T si #umpara B echivalenta cu tran&actiile
3 9inde N% cumpOrO P 7la 1%&".0 PAN asD)
9inde P% cumpOrO I 7la 0%/.3/ IAP asD)
PAN E IAP = 1%&".0 3 0%/.3/ = 1%&231 IAN asD 7asta este raspunsul corect)
b) ni se cere sa stabilim cursul de scimb IAN bid
IAN bid asta inseamna ca Banca cumpara lire si vinde B sau altfel spus #ati B da
banca pentru a cumpara ) T $ o lira straina)
Tran&actii : #umpara T si 5inde B echivalenta cu tran&actiile
3 Cumpara N% vinde P 7la 1%&",3 PAN bid)
= Cumpara P% vinde I 7la 0%/.3' IAP bid)
PAN E IAP = 1%&",3 3 0%/.3' = 1%&21/ IAN bid
2) (plicatie: Se dau urmUtoarele cotatii de pe piata SEA
BID ASS
IAP ='CK-9 ='CK-C
PAI )'=)9/ )'=)9:
"aspuns: Banca vinde )L pe ='CK-CB' altfel spus banca cumpara )B cu
)D=CK-C31%01'"P8
6anca vinde 1P pe 0%/.3/ I% 7asDK si cumpUrU )B cu )D=CK-C3)'=)9/L( Bid
$inversul lui asG)
3) (plicatie: Se dau urmUtoarele cotatii:
PAI
='K==== ='K==*=
QAI
)*='== )*='=)
#are sunt cotatiile VDL asG in bidA
"e&olvare:Banca vinde euro la ='K==== euroDdolar' este un curs bid' banca
cumpara dolari si vinde euro(
")(plicatie: , companie americana vrea sU cumpere euro in valoare de )=(===(===B( ,btine
urmUtoarele cotatii de la trei bUnci:
6anca ( 6anca 6 6anca C
LDB ='K====+*= =':CCK8+=8 =':CCC8+)8
='K====+='K==*= =':CCK8+='K===8 =':CCC8+='K==)8
#ati euro va cumpara companiaA
Rezolvare: Se alege banca A pt ca are cursul de cumparare cel mai bun' imi da cel
mai mult adica ='K====( Aplican formula: 3retul
+C
x cursul de scimb
#C /+C
2
pretul
#C
Adica )=(===(=== B x ='K==== 3 K(===(=== euro' deci eu cumpar
De la 6anca ( cumpOrO .80008000P
&)(plicatie: 6i se da tabelul de mai %os
LDB BDT
#urs la vedere )'-KK= . )'-KK8 )'8C8K . )'8C9-
#urs la termen' ) lunU / + 9 )=) + CK
#urs la termen' - luni *9 + *C *9C + *98
#urs la termen' 9 luni 9/ + 9C /:) + /9/
Intebarea este #at sunt concret cursurile la termenA
4aspuns:
<a PAI /W 9 re&ulta ca dolarul are o prima for4ard $ X ) ' iar euro are un discount
)=) > C9 re&ulta ca lira face discount fata de dolar
LDB BDT
#urs la vedere )'-KK= . )'-KK8 )'8C8K . )'8C9-
#urs la termen' ) lunUD9
luni
/ + 9 /:) + /9/
0) luna /W 9 3 primU a B $X) 09 luni
/:) P /9/ 3 dicount T $+)
Deci raspunsul este
#ursul la termen'
va fi pt ) lunUD9 luni
)'-KK=X/3)(-KK/
)'-KK8X9 3)'-KK8
1%3.." H 1%3./1
C8K . /:) 3 )'8/K:
CC9 . /9/ 3 )'8/CC
1%&"., H 1%&"//
!rima B 3 dolarul se aprecia&U la termen' fatU de L( $curs for4ard . curs spot P=)
Discount T 3 lira se deprecia&U la termen' fata de B( $curs for4ard . curs spot W=)
')(plicatie: 6i se dau urmatoarele informatii
"ata nominala a doban&ii pe piata de la ;ondra d
N
3 )*> pe an
"ata nominala a doban&ii pe piata de la 6e4 ?orG d
I
3 :> pe an
#ursul de schimb la vedere 7B
0
) 3 )':8BDT
#urs la termen la ) an 7-
1
) 3 )'9K BDT
$adica cursul for4ard la termenul negociat in t
=
' iar lichidarea are loc in t
)
)
Intrebare: (e poate sau nu sa se faca arbitra? intre cele doua piete@@
4ezolvare: Aplicam formula de la !rimaD discount a cursului la termen
> / )== 2
:8 ' )
:8 ' ) 9K ' )
)== 2
=
= )

%
% F
discount al T fatU de B $T se deprecia&a la
termen si B se apreciaza)
"andamentul acoperit pentru N 3 )*> + /> $discount al lirei) 3 K> $T) P :> $rata
dobYn&ii pentru B) ' deci fondurile vor migra de la 6e4 ?orG la ;ondra
a) In t
=
facem un imprumut la 6e4 ?orG de )(===(===B pe ) an' la o rata a doban&ii
de :>' d
I
3 :> pe an
b) In t
=
: cei )(===(===B'imprumutati in 6e4 ?orG la un curs la vedere de 7B
0
) 3
)':8BDT ii transformam in lire la cursul la vedere' asta inseamna
)(===(=== B D )':8 $imparti) 3 8:)(/*K'8: T
c) #u suma obtinuta in t
=
adica 8:)(/*K'8:T facem un depo&it la ;ondra pe ) an' la
o dobanda de )*> d
N
3 )*> pe an $cand vom obtine 8:)(/*K' 8: x )*> 3
9/=(=== lire
d) t
=
: contractarea cursului la termen 0
)
' pentru 9/=(===T
e) Deci in t
)
: $peste ) an) din depo&it obtinem 9/=(===T' care la 0
)
'va insemna ca
vom avea )(=:8(*==B $ 9/=(=== lire x )'9K BDT adica cursul la termen la ) an -
1
)
f) In t
)
: rambursam creditul si dobanda aferente in dolari $)(===(=== B x :> $la care
am facut imprumutul) 3 )(=:=(===B)
g) ;a incheierea operatiunii vom avea un profit net 8(*==B $ )(=:8(*== B + )(=:=(=== B
3 8(*== S)
,)(plicatie
Intentionati sa petreceti o luna in hotelul de lux 6usa Dua din Bali' Indone&ia' peste
exact un an( Costul prezent al unui apartament' la care se adauga mesele &ilnice' este
de *K(K== rupii pe noapte' sau K==B la cursul de sc$imb actual 7cursul la vedere
B
0
este de 3' rupiiAI8 Telefonand la hotel sunteti informati asupra unei cresteri a
costurilor hoteliere peste un an' in ritm cu inflatia din Indonezia 7
Indonezia
)' care se
asteapta a fi de )9>( Inflatia in BU( 7
BU(
) este de /> pe an( #redeti in validitatea
teoriei partatii puterii de cumparare. +e cati dolari veti avea nevoie peste un an
pentru a va plati vacanta de o luna in Aali@
Stim:
t cost $).)''rupii/noapte
S' +6rupii/1
E&&ndone2ia" 163p.a.
E&SU4" ,3p.a.
"e&olvare:
PPP ES1" ,',1#+),61#rupii/1
t! cost ++.,')rupii/noapte
cost vacanta "#.$%&
.)(plicatie
Atat Statele Enite' cat si 0ranta' produc vin de tipul #abernet Sauvignon( , sticlU de
vin #abernet Sauvignon se vinde @n Btatele Unite cu 1. UBD' in timp ce o sticla
echivalenta de vin este vanduta in -ranta cu 100 -4-8
a) In conformitate cu paritatea puterii de cumparare' care ar trebui sa fie cursul la
vedere intre ESD si 0"0A
b) !resupuneti ca se asteapta ca pretul unei sticle de #abernet Sauvignon in Statele
Enite sa creasca in urmatorul an la *= ESD' in timp ce pretul unei sticle comparabile
de vin frantu&esc sa creasca la ))K 0"0( #are ar trebui sa fie cursul de schimb la
termen peste ) an intre ESD si 0"0A
c) Date fiind raspunsurile oferite la punctele a) si b) de mai sus' si data fiind rata
curenta a doban&ii in Statele Enite de 9> pentru titlurile cu scadenta ) an' cat
asteptati sa fie ratele curente ale doban&ii in 0rantaA
Stim:
T P .ran5a 1''.%.
PSU4 1)USD
"aspuns
a) !!! absolut $paritatea puterii de cumparare) deci cursul de schimb la vedere S
=
pt cotatia directa va fi cursul din tara $0ranta) supra cel strain din SEA
B
0
= &%' -4-AUBD
a"PPP a6solut S' #,6.%./USD
b) 6i se specifica ca in t
)
' adica peste ) an' costurile ar putea fi de

T! P .ran5a 11).%.
PSU4 $'USD
6i se cere care ar fi cursul de schimb la vedere Zeste un an ' deci S
)
PPP a6solut S1 #,(.%./USD
Adica am impartit ))K la *= 3 8'C
c) 6i se specifica ca rata doban&ii in SEA este 9>
Se cere rata doban&ii in 0ranta(
P%D 'ata do( )ran*a !"+,-".
/) (plicare
!ietele valutate si monetare ne4+<orGe&e si londone&e sunt foarte eficiente( Dispuneti
de urmUtoarele informatii:
;ondra 6e4 ?orG
#ursul la vedere S
=
)'9**= BDT ='9)9/ TDB
"ata asteptata a inflatiei A -'==> pe an
"ata castigului la
titlurile de stat pe ) an
9'*8> pe an 8'8=> pe an
a) Estimati inflatia din 1area Britanie de peste ) an(
b) Estimati cursul la termen de asta&i intre lira sterlina si dolarul american(
4ezolvare
a) ,stimati inflatia din )area Aritanie de peste % an.
/0ectul )isher intern preci1ea1a ca %ata reala D/ 7 %ata reala ./, deci in aceste conditii
si 'ata reala U2 3 'ata reala SU4 + deci %ata reala U8 7 +3
%ata reala SU4 +3
E&U8" +,7#3
b) Estimati cursul la termen de asta&i intre lira sterlina si dolarul american(
6".1 1,61'61/9
.1 1,61'61/9
E&U8" +,7+3
10) (plicatie
In pre&ent' cursul la vedere este de 1%&0 IAN% iar cursul la termen pentru trei luni
este de )'8* BDT( 4ata dobanzii este de .C p(a( in Statele Enite si de &%.C @n 1area
Britanie( !resupuneti ca puteti imprumuta cel mult 18&008000 I sau 180008000 N8
a) Determinati daca paritatea ratei doban&ii se verifica in acest ca&(
b) Daca paritatea ratei doban&ii nu se verifica' cum ati putea derula un arbitra% de
dobandU acoperitA
6i se da:
S' 1,#1/9
.+ luni 1,#$1/9
%ata do6 SU4 )3p.a.
%ata do6 U8 #,)'3p.a.
:mprumut 1.#''.'''1 1.'''.'''9
a) Determinati daca paritatea ratei doban&ii se verifica in acest ca&(
.+ luni 1,#11/9
b) Daca paritatea ratei doban&ii nu se verifica' cum ati putea derula un arbitra% de
dobandU acoperitA
Prima/discout for-ard 1,+++++++++3 prima la termen a 9 fata de 1
"andamentul acoperit pentru N *':K > mai mic decat *>' randament la - luni ptr B
' deci fondurile vor migra din SEA in 1area Britanie
a) In t
=
facem un imprumut in SEA de )(8==(===B pe - luni' la o rata a doban&ii de
8'K> d
I
3 8'K> pe an
b) In t
=
: cei )(8==(===B'imprumutati in SEA la un curs la vedere de 7B
0
) 3 )'8=BDT ii
transformam in lire la cursul la vedere' asta inseamna
)(8==(=== B D )'8= $imparti) 3 )(===(=== T
c) t
=
: contractarea cursului la termen adica curs for4ard la - luni de )'8*
0
)
3 )'8=BDT
d) #u suma obtinuta in t
=
adica )(===(=== T facem un depo&it la 1area Britanie' pe
- luni' la o dobanda de 8'K> d
N
3 8'K> pe an $cand vom obtine din depo&it
)(=)/(8== lire
e) Deci in t
)
: $peste - luni' din depo&it obtinem )(=)/(8== T' care la 0
)
'va insemna
ca vom avea )(8/*(=/= B
f) In t
)
: rambursam creditul si dobanda aferente in dolari $)(8==(=== B x > $la care
am facut imprumutul) 3 )(8-=(===B)
g) ;a incheierea operatiunii vom avea un profit net )*(=/= B $ )(8/*(=/= B +
)(8-=(=== B 3 )*(=/= S)
14)6<2 D <( C(1 C)B*U< C(1I*(<U<UI
9aloarea temporala a banilor sau 9aloarea timp a banilor 9(#% 9(% 4I4
En leu asta&i valorea&a mai mult decat un leu privit in viitor datorita actiunii
cumulative a 3 factori:
a) inflatia b) incertitudinea cu privire Ha primirea sumei de bani
c) costul de oportunitate a banilor
)) 9aloarea viitoare a unei sume de bani 79
v
)

0 n
B B
n
= R
r = rata dobanzii
9aloarea viitoare 79
v
) = B
n
= B 3 71 > r )
n
n = nr de perioade
*) 9aloarea prezenta a unei sume de bani
0 n
B = R B
n

B
n

9aloarea prezenta 79p) = B = !!!!!!!
7 1 > r)
n
Aplicatie ) #ost = ) * -
Avem urmatoarele fluxuri de incasari = )== )8= *==
r 3 )=> )) #are este 5
p
a intregului fluxA
)=D)== 3 =')
B
n
200 1&0 100
9aloarea prezenta 79p) = B = !!!!!!! = !!!!!!!! > !!!!!! > !!!!!!
7 1 > r)
n
7 1 > 0%1)
3
7 1 > 0%1)
2
7 1 > 0%1)
1

200 1&0 100
9
p
= !!!!! > !!!!!!! > !!!!!! = 1&0%2' > 123%/' > /0%/ = 3'&%12/

1%331 1%21 1%1
2) Care este valoarea viitoare% pana la sf anului 3R
0 1 2 3
(vem r = 10C !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
100 200 200
9
v
= 100 71 > 0%1)
2
> 200 71 > 0%1) > 200
(#UI*(*(
(nuitatea 3 suma fixa(' platita in mod regulat' pe o perioada determinata de timp
Sunt de * feluri:
a) anuitati obisnuite 3 daca suma este platita la sfarsitul fiecarei perioade
b) anuitati speciale 3 daca suma fixa este platita la inceputul fiecarei perioade
a) 5aloarea viitoare a unei anuitati
= ) * - [[[n
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
A A A A

n

9
9a
= ( 7 1 > r)
2
> (71>r) > ( = ( 71> r)
n ! 1

I3 )

71 > r)
n
! 1
9
9a
= ( 3 !!!!!!!!!!!!!!!!
r factor de compunere
= ) * - [[[n
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
A A
9
9a
= ( 7 1 > r)
3
> (71>r)
2
> (71>r)
71 > r)
n
! 1
9
9a
= 71>r) 3 ( 3 !!!!!!!!!!!!!!!!
r
b ) 5aloarea pre&enta a unei anuitati
= ) * - [[[n
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
A A A A
( ( (
n
1 1 (
9
1
a = !!!!!!!! > !!!!!!!!! > !!!!!!!!! = ( !!!!! = ( ? !!!!! ! !!!!!!! @
71 > r)
3
71 > r )
2
71 > r)
1

I = 1 7
1 > r)I r r71 > r)
n

= ) * - [[[n
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

( ( ( ( (
9
1
a = ( > !!!!!!!! > !!!!!!!!! = 71 > r) ? !!!!!!! > !!!!!! > !!!!!!!!! @
71 > r) 71 > r )
2
71 > r)
7
1 > r)
2
71 > r)
3


141*UI*(*(

1erpetuitatea = suma fixa platitain mod regulat de+a lungul unei perioade
nedeterminate
In perpetuitate se calculeaza doar valoarea prezenta
Buma fi3a platita (
9
pp
= !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! = !!!!!
4ata de actualizare r
(plicatie 1
)KK= / arborigeni )== dolari australieni
)CC- pt * arborigeni recompensa nu a fost platita
r 3 8> 3 ='=8 $)CC- .)KK= 3 ))- ani\
#are este suma pe care ar trebui sa o primeasca nepoatele in )CC-A
9aloarea viitoare 79
v
) = B
n
= B 3 71 > r )
n
Deci S
)CC-
3 S
)KK= x
$) X ='=8)
))-
3 )== x )'=8
))-
3 */:C9 dol australieni
(plicatia 2
a) peste 8 ani primesc )=== u'm' #are va fi valoarea pre&enta a acestei sume peste *
ani incepand din momentul pre&ent la o rata de actuali&are de ))>A r3 ='))
$din 8 ani se scad *3 - ani)
= ) * - / 8
+++++++++++++++++++++++++
)===
B
n
1000 1000
9aloarea prezenta 79p) = B = !!!!!!! = !!!!!!!!!!!! = !!!!!!! = :-8'*C u(m(
7 1 > r)
n
71 > 0%11)
3
1%3'
b) peste ) an ' incepand de acum ii spuneti ca nu mai doriti banii( In toamna valoarea
pre&enta' vreti sa vedeti cat de mult v+a costat aceasta deci&ie
B
n
1000 1000
9aloarea prezenta 791) = B = !!!!!!! = !!!!!!!!!!!! = !!!!!!! = '''%' u(m(
7 1 > r)
n
71 > 0%11)
"
1%&
$din 8 ani se scade ))
c) avem de ales intre 8== um in pre&ent si )== um peste / ani( #are ar fi rata
castigului care v+ar face indiferent intre cele * sumeA
#onditia ar fi ca 5
= 3
5
/
sa fie egale deci
)===
8== 3 ++++++ adica 8== x $) X r)
/
3 )=== re&ulta ca r 3 )C>
$ ) X r)
/
d) Avem 9== um acum respectiv )*== peste - ani( #are este varianta pt care optati
daca in pre&ent puteti investi orice suma la o rata de *=>A
5
v
3 9== $ ) X ='*)
-
3 9== x )'*
-
3 9== x )':*K 3 )=-9'K um
)=-9'9 este mai mic ca )*==' deci alegem varianta cu )*== um
(plicatia 3
;a sfarsitul unei perioade de )* ani avem nevoie de 13.&00 um( Se efectuea&a plati
periodice( " 3 K > $ ='=K)( !rima plata se efectuea&a la sf primului an( #are e suma
fixa pe care trebie sa o platim anualA
0olosim formula de la valoarea viitoare a unei anuitati
71 > r)
n
! 1 7 1 > 0%0.)
12
! 1
9
9a
= ( 3 !!!!!!!!!!!!!!!! 13.&00 = ( 3 !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
0%0.
13.&00 3 0%0. = ( 3 7 1% 0.
12
H 1)
r
Cap ,) C)B*U< C(1I*(<U<UI 1 1I*<
I#*4#(*I)#(<
Dobanda% principalul factor de cost in finantarea afacerilor
Dobanda poate fi definita ca fiind pretul perceput de detinatorul capitalului 7investitorul
sau creditorul international) pentru capitalul pe care il imprumuta pe o perioada determinata
beneficiarului finantarii( Indiferent de forma de finantare' intotdeauna se percepe o dobanda'
indiferent de forma pe care o imbraca $dividend' suma forfetara' cupon)(
!iata este locul de formare a doban&ii pe piata' prin intalnirea cererii si a ofertei de capital( In
atragerea de resurse de capital de pe pietele financiare se operea&a cu mai multe tipuri de
rate de dobanda8 In primul rand distingem intre:
a)Dobanda reala: compensatia pe care o asteapta furni&orii de
fonduri de la cei care imprumuta capitalul' facand abstractie de risc si inflatie( Acest castig
este comparabil cu profitul net inregistrat in celelalte sectoare economice(
b)Dobanda nominala: dobanda reala la care creditorul sau investitorul adauga o prima de
lichiditate' o prima de risc si rata estimata a inflatiei
; Dobanda nominala = dobanda reala > inflatia > prima de lic$iditate > prima de
risc
Sntre dobanda reala si dobanda nominala e3ista urmatoarea relatie -is$er:
% B d
nominala
2 4% B d
reala
) B 4% B inflatia),
aproximata cu: d
nominaaC
2 d
reaaC
B inflatia.
Efectul Fischer= atunci cand inflatia creste si rata dobanzii creste
In functie de modul de calcul creditorii mai opereaza cu:
a) Dobanda simpla: dobanda nominala aplicata pe o perioada determinata de timp dedusa
procentual din masa credala(
b) Dobanda compusa $efectiva sau continua): dobanda calculata continuu pentru intreaga
perioada' adaugata la masa credala' indiferent de momentul la care aceasta se plateste $de
exemplu dobanda se calculea&a &ilnic si se adauga la creditul initial pana in momentul in care
acesta se plateste(
Formula de calcul a dobanzii compuse este:
)
perioada
D
) D
perioada
nominala
efectiva

,
_

+
Aceasta dobanda compusa are importanta atunci cand este vorba de finantari cu perioada de
gratie $cand nu se plateste dobanda si nici nu se rambursea&a din creditul contractat dar
dobanda calculata se adauga la masa creditului) si cand este vorba de anuali&area unor
castiguri $de exemplu anuali&area unei rate a profitului pe - luni)( (nualizarea asigura o mai
buna comparabilitate a ratelor de castig(
, alta dobanda importanta este dobanda fara risc' calculata prin anuali&area castigurilor
oferite de titlurile de stat8 Titlurile de stat sunt emise de trezorerie si nu sunt purtatoare de
dobanda ' avand scadente de -' 9' C si )* luni $cele mai frecvente sunt cele de - si de 9 luni)(
Castigul acestor instrumente este dat de diferenta dintre pretul de emisiune 7mai mic) si
pretul de rascumparare H valoarea nominala 7mai mare)( #astigul asimilat acestor
instrumente este considerat a fi fara risc pentru ca emitentul lor este statul' care' cel putin
teoretic' nu poate intra niciodata in faliment $daca la scadenta nu are resurse financiare pentru
a+si plati datoria' statul emite moneda si Ore&olvaJ problema)(
4ata fara rosc 4-4 = 79#
*!6ills
H 1
*!6ills
) A1
*!6ills
)
100 usd= Ip 110 UBD = -9
Definitie5 4isc de cecizie: este situatia in care putem asocia o probabilitate de un
eveniment viitor
I) -actorii care influenteaza dobanda
1) #ivelul impozitarii
6ivelul ratelor de dobanda este direct influentat $ca orice castig) de nivelul impo&itarii(
Doban&ile se impoziteaza la nivelul creditorului' indiferent daca este vorba de un credit sau
de o plasament financiar $plasament in actiuni sau obligatiuni)( In unele tari' pentru a
incura%a plasamentele financiare nivelul de impo&itare al tran&actiilor financiare este redus
sau inexistent' alte piete exceland in aplicarea de impo&ite $in unele tari doban&ile bancare la
depo&ite sunt incluse in venitul global)(
Dobanda reala ajustata cu rata de impozitare este:
i
real
= i
nominal
x (1-) - p
Bintetizand% factorii care determina costul capitalului international sunt
urmatorii:Afacrorii care influenteaza fobanda
%) +urata $cu cat durata este mai mare' cu atat si costul este mai mare)H
.)Riscul emitentului $cu cat acesta este mai mare cu atat nivelul doban&ii va fi mai
mare)0
;)7ipul rambursarii $cu cat rambursarea este mai mult amanata cu atat costul ar putea
sa creasca)H
<)Darantarea unor riscuri $scrisori de garantie pentru riscul de neplata de exemplu)0
>) 7ransferarea unor riscuri $polite de asigurare pentru riscul de tara de exemplu)
E)Complexitatea operatiunii 7cu cat intermediarii implicati sunt mai multi cu atat
costul este mai mare)H
F)Givelul impozitarii $cu cat acesta este mai mare cu atat si costul va fi mai mare)H
Acesti factori sunt inglobati in rata de dobanda perceputa de fiecare creditor prin
aplicarea unor OprimeJ ca remuneratie la riscul pe care si+l asuma:
(cesti factori sunt inglobati in rata de dobanda perceputa de fiecare creditor prin
aplicarea unor TprimeU ca remuneratie la riscul pe care si!l asuma
i
:
a) 3rima de inflatie: este procentul de dobanda perceput de creditor sau de investitor peste
rata reala de dobandaH
b)3rima de liciditate1 este un procent perceput pentru gradul de lichiditate al instrumentului
financiar prin care se face mobili&area resurselor de capital( ;ichiditatea instrumentelor
financiare exprima capacitatea de a transforma usor in bani un instrument financiar(
;ichiditatea depinde implicit de durata mobili&arii resurselor de capital' cu cat durata este mai
mare cu atat lichiditatea este mai mica( !rima de lichiditate va creste implicit odata cu durata
finantariiH
c)3rima de risc1 este o remuneratie pe care fiecare creditor o percepe pentru riscul pe care il
implica o finantare sau alta' indiferent daca acest risc este asumat de creditor sau este
transferat catre o institutie speciali&ata(
,828 Costul capitalului international8 1lanul de finantare8
0iecare dintre ele au un cost ptr firma( #ostul unui tip de capital reprezinta rata
castigului ceruta de investitorul care aduce acel tip de capital in firma
Tipurile de capital folosite de o firma la un moment dat formea&a structura de capital a
acesteia8
Definitie ! Costul capitalului firmei 7costul total al firmei) este o medie ponderata a
costurilor fieacrui tip de capital pe care firma il foloseste la un moment dat(
In momentul in care un operator doreste sa isi finanteze activitatea de pe pietele
financiare internationale el trebuie sa parcurga urmatoarele etape:' pasi
*(1 in determinarea C)B*U<UI C(1I*(<U<UI international
!ASE; ) + Identificarea nevoii de finantare pentru companie punand in balanta
resursele financiare proprii si cele atraseH
!ASE; * + Determinarea ponderii fiecarei surse de capital in schema de finantareH
!ASE; - + Intocmirea planului de finantare5
!ASE; / + #alcularea costului marginal al fiecarei surse de finantareH
!ASE; 8 + #alcularea costului mediu ponderat aferent schemei de finantareH
!ASE; 9 + )ptimizarea structurii de capital8
1(BUU< 1! D*42I#(4( #9)II D -I#(#*(4
!entru determinarea nevoii de finantare un rol esential il are intocmirea planului de afaceri
sau de finantare 7plan de afaceri% plan de finantare)8 care' din punct de vedere financiar se
traduce prin e"t!marea unui bilant si a evolutiei profitului pentru per!oada urmatoare
!entru determinarea nevoii de finantare a compania trebuie sa reali&e&e mai intai un studiu de
piata prin care se selectea&a pietele care ofera cadrul cel mai bun de de&voltare a afacerii sale
$avand in vedere mediul concurential' mediul politic etc()' se alege cea mai adecvata forma de
patrundere pe pietele externe $van&area prin sucursale create pe pietele de export) dupa care
se trece la identificarea resurselor financiare necesare pentru de&voltarea afacerii sale( Toate
strategiile continute in planul de afaceri "e concret!eaa pr!ntr(o pro!ect!e a b!lantulu!
ace"te! compan!! pentru per!oada urmatoare:
In acest bilant un rol important in anali&a il are profitul estimat care se determ!na pr!ntr(o
pro!ect!e a contulu! de prof!t "! p!erdere tinand cont de toate veniturile si cheltuielile
implicate de productia si comerciali&area produselor pe piata interna si externa(
1lanul de afaceri ba&at pe o proiectie a bilantului consolidat si a contului de profit si
pierdere da posibilitatea determinarii nevoii de finantare a companiei precum si a
capacitatii de a o acoperii prin resurse proprii sau resurse atrase. 6evoia de finantare are in
vedere suplimentarea costurilor implicate de derularea afacerilor astfel incat sa se
reali&e&e un echilibru financiar intre ceea ce incasea&a firma ca venituri si ceea ce consuma
pentru a produce si a comerciali&a bunurile sau serviciile pe pietele interne sau externe(
1(BU< 2 ! D*42I#(4( 1)#D4II BU4B<)4 D C(1I*(< I# 1<(#U<
D (-(C4I % 1<(#U< D -I#(#*(4
1entru a se finanta o companie are de ales intre urmatoarele surse:
a)-inantarea din surse proprii : presupune fie a) reparti&area unei parti din profitul obtinut
pentru sustinerea activitatii $autofinantarea) sau b) amorti&area mi%loacelor fixeH
b)-inantarea din surse atrase: presupune atragerea de resurse financiare de pe pietele
monetare sau de capital prin intermediul a) creditelor bancare sau b) prin intermediul
emisiunii de obligatiuni sau c) prin intermediul emisiunii de actiuni actiuni(
"aportul dintre finantarea din surse proprii sau din surse atrase este determinat de o serie de
factori: accesibilitatea resurselor pe pietele financiare interne si externe' gradul de indatorare
al companiei' gradul de de&voltare al pietelor monetare si de capital' gradul de cunoastere a
tehnicilor de finantare' nivelul de impo&itare etc(
Autofinan]area
Amorti&area
mi%loacelor fixe
#redite
,bliga]iuni
Ac]iuni
Burse
proprii
de
finanVa
re
Burse
e3terne
de
finanVa
re
#inantare plasament de capital
F!gura 2.2.1 %ur"ele de f!nantare a afacer!lor
1asul urmator in elaborarea planului de finantare il repre&inta identificarea surselor
externe de finantare $sursele atrase) care vor completa sursele proprii $amortizarea si
autofinantarea)( Stabilirea ponderii creditului' obligatiunilor si actiunilor in cadrul
surselor e3terne are in vedere e3clusiv D)U( C4I*4II !criteriul costului si al riscului(
a) Costul resurselor financiare proprii
In ca&ul in care compania foloseste resursele proprii costul acestora este asimilat costului
de oportunitate generat de dobanda ce ar incasa+o daca acei bani ar fi fost plasati intr+un
depo&it bancar( In acest ca&' costul surselor proprii implicate in finantare poate fi asimilat
ratei de dobanda fara risc $randamentul titlurilor de stat) ajustata cu rata de impozitare
$pentru ca reparti&area resurselor financiare din re&ultatul financiar se face dupa impo&itare)(
A%ustarea costului capitalului cu rata de impo&itare face ca resursele proprii sa fie cel
mai scumpe dintre toate resursele pe care le poate atrage o companie de pe pietele
financiare(
b) Costul resurselor financiare atrase 4credite, obligatiuni, actiuni)
Evident ca masura costului capitalului atras de pe pietele monetare sau de capital este rata
doban&ii' fie ca este vorba de o dobanda simpla sau de o dobanda compusa( !entru a
estima mai bine costul capitalului este indicat ca initial sa se reali&eze tabloul de
amortizare al creditului% a emisiunii de obligatiuni sau de actiuni(
1erioada Dobanda L
rambursat
(nuitate L
ramas
) 9=== '000 )=====
* 9=== 8==== &'000 8====
- -=== 3000 8====
/ -=== 8==== &3000 =
*abloul de amortizare da posibilitatea determinarii anuitatilor 7a sumelor platite
periodic in contul finantarii respective)( En alt posibil indicator de masurare a costului
capitalului este rata curenta calculata pe ba&a formulei:
n
)
#
A + #
"#
initial
n
) i
n initial

Unde: C H creditul initial% ( H anuitatile% n H nr8 de ani

Din pacate' nici acest indicator nu este suficient pentru masurarea costului capitalului(
#hiar daca tine cont de conditiile de acordare a finantarii $modalitate de rambursare'
modalitate de plata sau de calcul a dobanzilor sau acordarea unor perioade de gratie)'
rata curenta nu tine cont de factorul timp(
Capitalul% indiferent de moneda in care este denominat sufera o depreciere permanenta sub
impactul factorului timp. #ostul capitalului' pentru a fi cat mai apropiat de adevarata sa
valoare' trebuie sa includa si aceasta depreciere sub impactul factorului timp( !entru a tine
cont de aceasta in analiza costului de capital se utili&ea&a calculul actuarial' sumele
absolute aferente anuitatilor platite in contul finantarii fiind corectate cu un coeficient $sau
rata) de actuali&are care' in functie de momentul actuali&arii' are urmatoarea forma:
2omentul actualizarii Coeficient de
actualizare
! din viitor in prezent: )D$)XG)
! din trecut in prezent: $)XG)
! la un moment t $)XG)
) la t
X )D$)XG)
tX) la 6
(C*U(<I
;(4 (B*1*(4I I# 2(*4I D
Inflatie 4ata dobanzii 1rofit
4ata de actualizare folosita in analiza costului capitalului poate fi:
a) Rata inflatieiH Etili&area ei se foloseste pentru a actuali&a sume destinate consumului'
b) Rata dobanziiH 3 Etili&area ratei doban&ii $care de%a include rata inflatiei) fiind mult mai
indicata sa fie folosita)
c) Rata estimata a profitului( 3 Etili&area ratei estimate a profitului ca rata de actuali&are se
face atunci cand este vorba de anali&a comparativa a doua proiecte de investitii' deci&ia
privind alegerea proiectului de investitii cel mai profitabil fiind mult usurata(
Din tabloul de amortizare al unui credit sau a unei emisiuni de obligatiuni se e3trag
anuitatile si se actuali&ea&a cu o rata care exprima estimarea decidentului cu privire la
evolutia dobanzilor pe piata pe perioada urmatoare:
a) Daca rata de actualizare este mai mica decat rata de dobanda inseamna ca in perioada
urmatoare moneda in care este denominat creditul sau emisiunea de obligatiuni va
cunoaste o apreciere5
b) Daca rata de actualizare este mai mare decat rata de dobanda actuala moneda din
contractul de credit va cunoaste o depreciereH
c) Daca rata de actualizare este egala cu rata de dobanda pre&enta in perioada viitoare
moneda de denominare a creditului nu va cunoaste nici o pierdere de valoare(
#ostul oricarui tip de finantare $indiferent ca este vorba de credit simplu sau de leasing sau
factoring) se estimea&a in acest ca& prin intermediul a doi indicatori de ba&a:
999 9 8aloarea actualizata neta 48AG): care repre&inta diferenta neta dintre creditul initial
si suma actuali&ata a platilor efectuate pana la scadenta in contul acelui credit sau acelei
emisiuni de obligatiuni(

+
+

n
) i n
i i
= credit
G) $)
" D
# 5A6
9aloarea actualizata neta 9(# este un indicator care ne arata valoarea creata de un
proiect pt firma' sau un surplus peste investitia initiala necesara reali&arii proiectului
Ende: # . creditul initial' D . doban&ile platite' " . capitalul rambursat G . rata de actuali&are
Daca 5A6 este mai mare ca &ero proiectul a generat acel surplus' a creat valoare
Daca 5A6 este egala cu &ero proiectul doar si+a acoperit investitia initiala necesara
Daca 5A6 este mai mica ca &ero proiectul distruge valoarea pentru firma $nu se acopera
investitia initiala)
Se vor alege doar acele proiecte care aduc un 5A6 mai mare ca &ero(
9999 Rata interna de rentabilitate 4R*R): calculata ca solutie a ecuatie 5A63=(
Determinarea acestei rate se poate face prin incercari
ii
multiple sau prin re&olvarea directa a
ecuatiei de anulare a valorii actuali&ate nete(
=
) G $)
" D
# 5A6 G "I"
n
) i n 2
i i
= credit
2

+
+

Ende: # . creditul initial' D . doban&ile platite' " . capitalul rambursat

G . rata de actuali&are
#ea mai buna masura a costului capitalului in finantarea internationala este rata interna
de rentabilitate 4I48 #u toate acestea' alegerea unei variante de finantare sau alta trebuie
sa se ba&e&e pe ambele criterii de selectie $insa in anali&e si calcule va fi utili&ata rata interna
de rentabilitate)( #onform acestor criterii de selectie avem urmatoarele situatii deci&ionale $in
functie de fluxul financiar anali&at si de po&itia in finantare:
!o&itia in finantare #redit !o&itia in finantare Investitie
Debitor 5A6 cel mai
mare
"I" cel mai mic
Beneficiar 5A6 cel mai
mare
"I" cel mai mic
#reditor 5A6 cel mai
mare
"I" cel mai
mare
5A6 po&itiv
Investitor 5A6 cel mai
mare
"I" cel mai
mare
5A6 po&itiv
1entru creditor sau investitor valoarea actuali&ata neta 8AG trebuie sa fie obligatoriu
pozitiva $pentru ca acestia sa obtina chiar si actuali&at o suma peste ceea ce au investit
initial)(
, problema aparte in calculul costului capitalului international si in selectarea unei tehnici de
finantare pe ba&a criteriului valorii actuali&ate nete 5A6 este denominarea in monede
diferite8 !entru a putea compara doua tehnici de finantare denominate in moneda diferita
$actuali&ate cu rate de actuali&are diferite) solutia ar fi:
! Calcularea valorilor actualizate nete 5A6 folosind o rata de actualizare diferita
pentru cele doua credite si transformarea lor in aceeasi moneda folosind cursul de schimb
actualH
! Calcularea valorilor actualizate nete 5A6 prin estimarea unui curs de sc$imb
relativ intre monedele in care sunt denominate creditele care urmea&a a fi comparate' valorile
actuali&ate fiind calculate in aceeasi moneda $de exemplu la compararea unui credit in lei sau
a unui credit in euro se va folosi un curs de schimb estimat euro . lei si se vor obtine doua
valori actuali&ate nete exprimate in aceeasi moneda' pentru care s+a folosit aceeasi rata de
actuali&are)(
!rima metoda este mai simpla in timp ce a doua metoda' mai complicata pentru ca presupune
o previ&ionare a cursului de schimb pe o perioada mai lunga de timp' conduce la re&ultate
mult mai bune( 1ai trebuie remarcat ca rata de actuali&are difera in functie de moneda in care
este exprimat un credit $evident ca leul isi pierde din valoare mai mult decat isi pierde
dolarul)( "elatia dintre ratele de amorti&are poate fi aproximata prin urmatorul raport:
*
)
*
)
*
)
)
)
)
)
)
)

+
+

+
+

+
+
,F,
,F,
3
3

Unde: < = ratele de actuali2are, %.% = rata f>r> risc, ? = coeficient de risc al
Daca pietele sunt perfect integrate' adica nu exista nici o bariera in calea transferurilor de
capital $adica riscul este foarte redus) coeficientul de risc poate fi aproximat cu =( En loc
aparte in anali&a costului capitalului il ocupa costul finantarii prin emisiune de actiuni
de pe pietele internationale8 1roblema apare datorita faptului ca% spre deosebire de
credite sau obligatiuni% actiunile nu au scadenta 7in ipoteza ca ele nu sunt
rascumparate dupa o anumita perioada)(
1entru a calcula costul finantarii prin emisiune de actiuni in practica financiara
internationala se folosesc doua metode:
a. )odelul CA3) 4(arpe): presupune estimarea castigului unui titlu in functie de risc sau
dupa formula:
"0") $" ^ "0" ) E$"ET
1 i i
+
C(12 = este o metoda care se bazeaza pe masuri de portofoliu de risc pe baza
coeficientului beta fata de modelul 2arDovitz care se bazeaza pe masuri de portofoliu
de risc pe baza deviatiei standard8 In modelul 2arDovitz investitorii prefera profituri
mai mari de la un anumit nicel de riscA
In C(12 se presupune ca masura de risc utilizeaza un coeficient beta
Din formula de mai sus se observa ca orice titlul ofera un castig asteptat pornind de la rata
fara risc a pietei peste care se adauga o prima de risc corelata cu riscul instrumentului
financiar respectiv( Coeficientul beta masoara riscul instrumentului financiar pe baza
volatilitatii in timp a pretului actiunii respective raportata la volatilitatea pietei 4cu cat un
titlu are o volatilitate mai mare cu atat el este mai riscant). *n aceste conditii:
+ daca W X 0: daca beta este mai mic ca zero inseamna ca titlul este mai putin riscant
decat piata5
! daca W Y 0: daca beta este mai mare ca zero inseamna ca titlul este mai riscant decat
piata5
! daca W = 1: titlul este la fel de riscant decat piata5
! daca W = 0: titlul este fara risc si ofera acelasi castig ca titlurile de stat8
Ex daca avem o versiune beta de titlu mai mare de )'=8 asta inseamna ca titlul are un risc
mai mare decat al pietei
1odelul #A!1 pozitioneaza pe o dreapta oblica $S1;) toate titlurile de pe o piata' direct
proportional cu riscul lo r( ,rice combinatie de titluri este po&itionata si ea pe aceasta
dreapta( #e aduce in plus acest model fata de celelalte este conceptul de Tportofoliu al
pieteiJ'portofoliu de risc un portofoliu format din cate un titlu din fiecare de pe piata'
ponderat cu valoarea de piata a acestuia(
Este dificil de utili&at #A!1 in situatii reale pentru ca portofoliu de piata nu este singurul
factor de risc cu impact asteptat( De aceea un astfel de portofoliu' in anali&e acesta este
asociat indicelui bursier al pietei financiare( !rin analogie' costul finantarii prin emisiune de
actiuni poate fi aproximat cu a%utorul #A!1' tinand cont de riscul asociat acestui instrument
si de prima de risc a pietei pe care se reali&ea&a emisiunea( #u toate acestea estimarea costului
finantarii prin emisiune de actiuni este totusi destul de indepartata de costul real(
b. )odelul Dordon = (apiro:
Cea mai buna masura a costului capitalului este rata interna de rentabilitate "I"' acea
valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea actualizata neta se anuleaza 8AG(
cuatia 9(# pentru o emisiune de actiuni pe pietele internationale este:
b)) Daca emisiunea de actiuni presupune o rascumparare la momentul " si la un pret
initial de rascumparare !":
( ) ( )
"
actiuni
"
) i
i
i
actiuni actiuni
G )
6r !"
G )
Divdidende
6r !E 5A6
+

b*) Daca emisiunea de actiuni nu presupune rascumpararea actiunilor:

( )

+

) i
i
i
actiuni actiuni
G )
Divdidende
6r !E 5A6
!roblema apare la cea de a doua ecuatie in care lipsa unei rascumparari face ca ecuatia 5A6
sa aiba un numar infinit de termeni( Solutia la aceasta dilema au gasit!o Gordon si B$apiro
care au pornit de la urmatoarele doua ipote&e $deduse din anali&a empirica asupra pietei
americane):
+ Dividendul unei actiuni creste cu o rata constanta gH
+ "ata de crestere a dividendului g este mai mica decat rata de actuali&are(
Ba&andu+se pe aceste ipote&e' Gordon si Shapiro au redus ecuatia 9(# folosindu+se de
transformarea acesteia intr+o progresie geometrica( Solutia acestei ecuatii $rata interna de
rentabilitate) este urmatoarea:
g
56
D
G
=
actiuni
+
De&avanta%ul ei: + ipote&ele pe care se ba&ea&a nu pot fi reali&ate intotdeauna( #and nu sunt
indeplinite aceste ipote&e se foloseste primul model pentru determinarea costului finantarii
prin emisiune de actiuni(
,838 4elevanta ratei interne de rentabilitate in estimarea costului capitalului
international 74I4)
valuarea eficientei alocarii resurselor intr!un proiect de investitii se face cu a%utorul unor
anali&e ba&ate pe calcule actuariale comple3e8 Calculul actuarial presupune translatarea
unor valori la diferite momente de timp% in functie de ratiunea anali&ei( "ata de actuali&are
are diferite forme' in functie de momentul de timp la care se face actuali&area( En rol
important in cadrul acestei anali&e il au doi indicatori: valoarea actualizata neta 79(#) si
rata interna de rentabilitate 4R*R). Conform criteriului 9(# un proiect de investitii este
eficient in conditiile in care acesta este pozitiv si are o valoare cat mai mare( En proiect de
investitii este cu atat mai rentabil cu cat 4I4 este mai mare( #ei doi indicatori de eficienta
sunt complementari' utili&area simultana a acestora conducand la o mai buna fundamentare a
deci&iei investitionale decat utili&area lor separata(
In cazul valorii actualizate nete 9(#' problema principala ramane determinarea costului
de oportunitate al capitalului reprezentat de rata de actualizare( Rata de actualizare
utili&ata in ecuatia 5A6 este de regula constanta dar nu ia in calcul dimensiunea financiara a
investitiei sau sursele de finantare ale acesteia( Cel mai frecvent rata de actualizare este
asimilata ratei nominale a dobanzii de pe o piata financiara' aceasta dobanda nominala
reprezentand de fapt dobanda reala ajustata cu rata inflatiei(
Dezavantajele folosirii 9(#
1) 9(# este mai dificil de utilizat pentru selectarea unor proiecte de investitii cu ciclu
de viata diferite sau momente initiale A finale de derulare diferite8
2) Utilizarea 9(# se porneste de la premisa ca' pentru doua proiecte diferite' riscul
asumat de investitor este acelasi. In practica economica riscul asumat de investitori difera de
la un proiect la altul(
3) Utilizarea criteriului 9(# favori&ea&a proiectele mai mari de investitii' in detrimentul
proiectelor de dimensiuni mai mici care implicit presupun asumarea unui risc mai redus in
partea investitorilor( Specialistii au a%uns la conclu&ia ca toate aceste _slabiciuni_ ale valorii
actuali&ate nete sunt eliminate de utilizarea complementara a ratei interne de
rentabilitate("I" In acest ca&' nu se poate vorbi despre o superioritate neta a nici unuia
dintre indicatori' in conditiile in care acestia se completea&a reciproc(
Definitie 4I4 4ata interna de rentabilitate este definita in literatura de specialitate ca fiind
acea rata de actualizare pentru care valoarea actuariala neta este egala cu zero, practic
R*R este asimilat in acest caz cu un cost minim al capitalului, pe care investitorul este
dispus sa il accepte( Deoarece 4I4 repre&inta o rata sau o ratie determinata ce nu este
sensibila la rata de actualizare asa cum este 9(#' este un criteriu mult mai preferat de
investitori p entru compararea unor alternative de plasament in actiuni sau obligatiuni(
"ata interna de rentabilitate 4I4 este mult mai reprezentativa decat valoarea actuali&ata
neta 5A6 in ca&ul compararii unor proiecte de investitii cu durata diferita de viata sau cu
momente diferite de initiere sau finali&are( De asemenea' acest indicator este mult mai util in
aprecierea eficientei unor proiecte de investitii straine decat valoarea actuali&ata neta( #u
toate aceste avantaje' specialistii aduc critici fundamentale acestui indicator precum si
relevantei utili&arii sale in evaluarea eficientei unor proiecte de investitii sau in compararea si
selectarea acestora(
Dezavantajele 4I4
)) "I" rata interna de rentabilitate nu tine cont de semnul flu3urilor de numerar 7C-)
luate in calcul8
In caul unor flu$ur! de numerar net negat!ve * "e poate af!rma ca valoarea actual!ata neta
8AG reprezinta o masura absoluta a ef!c!ente! unu! pro!ect de !nve"t!t!!* !n t!mp ce rata
!nterna de rentab!l!ate ,I, e"te ma! degraba o masura relativa a ace"te!a. In conclu!e* ce!
do! !nd!cator! nu "e e$clud* c! "unt complementar! "! "e completeaa rec!proc.
In ca&ul unor flu3uri de numerar nete pozitive' 5A6 scade de la valoarea sa maxima la =
pe masura ce rata de actualizare tinde catre "I" si scade din ce in ce mai mult sub &ero' pe
masura ce aceasta se indepartea&a de "I"( In ca&ul unor fluxuri de numerar nete negative'
situatia este inversata' cu cat rata de actuali&are tinde catre "I"' cu atat 5A6 tinde catre &ero'
ca& in care se poate observa ca cu cat rata de actuali&are este mai mare' cu atat proiectul
devine mai atractiv( De aici putem deduce usor ca o crestere a costului de oportunitate al
capitalului poate duce la o imbunatatire a eficientei unor proiecte de investitii care initial
pareau lipsite de orice sansa(
"ata interna de rentabilitate este incalculabila si in situatia in care toate fluxurile de numerar
sunt negative(
, alta situatie intalnita frecvent in care rata interna de rentabilitate nu se poate calcula este
aceea in care fluxurile de numerar sunt simetrice si in suma absoluta sunt egale cu &ero(
, ultima situatie in care rata interna de rentabilitate nu se poate calcula nici in ca&ul cand
functia 5A6 are o forma divergenta datorita unor fluxuri de numerar complexe(
In concluzie% rata interna de rentabilitate 4I4 este incalculabila 4I4 nu se poate
calcula atunci cand flu3urile de numerar sunt integral pozitive% integral negative%
net nule% net negative sau in cazul unor flu3uri de numerar comple3e( In toate
aceste situatii exista insa suficiente solutii care sa re&olve toate aceste dificultati legate de
determinarea si interpretarea acestui indicator(
*) En ultim aspect legat de relevanta acestui indicator in evaluarea proiectelor de investitii
are in vedere faptul ca fluxurile de numerar pozitive rezultate din exploatarea investitiei ar
fi reinvestite la o rata de rentabilitate unica egala cu 4I4 calculat $in opinia unor
specialisti fluxurile de numerar negative ar fi la randul lor de&investite la aceeasi rata) si nu la
o rata de actualizare egala cu costul capitalului
((tat valoarea actualizata neta cat si rata interna de rentabilitate pot fi ajustate la risc%
A%ustarea la risc a celor doi indicatori se face de fapt prin rata de actualizare' care
inglobeaza de regula o prima de risc peste rata dobanzii a pietei financiare pe care ar
urma sa se derule&e proiectul de investitii( #u cat proiectul' compania care ar urma sa+l
derule&e sau tara tinta sunt mai riscante' cu atat prima de risc este mai mare(
Be poate constata ca atat valoarea actualizata neta cat si rata interna de rentabilitate
sunt indicatori imperfecti( Acesti indicatori sunt complementari iar daca sunt bine
interpretati conduc catre conclu&ii identice' inclusiv in privinta construirii bugetului de capital
sau alegerea intre mai multe alternative de finantare( #hiar daca uneori este incalculabila sau
are valori multiple' rata interna de rentabilitate este foarte folositoare cand se analizeaza
proiecte de investitii de dimensiuni diferite% care au grade de risc apropiate8 "ata interna
de rentabilitate 4I4 este foarte indicata atunci cand se analizeaza proiecte de investitii
localizate pe diferite piete straine sau cand se compara alternative de finantare
contractate de pe diferite piete financiare $euroobligatiuni' eurocredite' credite externe
etc()( 0iind independenta de rata de actuali&are' rata interna de rentabilitate este un indicator
stabil si suficient de puternic' cu o po&itie incontestabila in alocarea resurselor de capitalul( In
aceste circumstante nu se poate pune in discutie relevanta sau rolul fundamental pe care rata
interna de rentabilitate il are in anali&a eficientei proiectelor de investitii alaturi de valoarea
actuali&ata neta' indicele de profitabilitate sau termenul de recuperare(
5riteriul 647 in 0inantarea internationala
; 8ai usor de calculat decat 'I'
; Di0icultati in estimarea corecta a ratei de actuali1are;
; Tre(uie luata in considerare modi0icarea cursului de schim(;
; 647 incura9ea1a investitiile de valoare mare si 0inantarile de valoare mica.
5riteriul 'I' in 0inantarea internationala
@ Independent de evolutia cursului de schim( (teoretic);
@ 8ai di0icil de estimat;
@ In anumite momente nu se poate calcula (anuitati simetrice+ 0lu:uri po1itive sau negative in
totalitate).
(1<IC(4( C4I*4IU<UI 9(# I# -I#(#*(4( I#*4#(*I)#(<(
2etoda I = estimarea D 7 euro)
! estimarea D 7 UBD)
! #19 euro

3 Bpot
0
= #19 euroAusd
2etoda II = estimarea D 7euro)
! estimarea cursului de sc$imb
! transformarea (n din UBD in euro
! Compararea 9(# pentru cele 2 credite
2etoda III H cea mai buna
= estimarea D 7 euro)
! estimarea D 7 UBD)
! estimarea ratei medii a cursului de sc$imb
! transformarea 9(# din UBD in euro folosind cursul mediu
! compararea 9(#
(1<IC(4( C4I*4IU<UI 4I4 I# -I#(#*(4( I#*4#(*I)#(<(
2etoda I calcularea 4I4 pe baza anuitatilor denominate in monede diferite
2etoda II *ransformarea (# din uro in UBD folosind un curs estimat

Costul capitalului unei firme
Costul mediu ponderat al capitalului firmei 7C21C)
)( C21C = G
d
8 L
d
> G
p
8 L
p
> G
e
8 L
e

G
d%p%e
. ponderi ale fiecarui tipde capital a firmei
L
d% p% e +
costul fiecarui tip de capitalH
d . capital de imprumut $creditul)
p . capital obtinut din enisiuni de actiuni preferentialeH
e . capital propriu(
1818 1onderile costului mediu ponderat al capitalului
+ sunt date de structura optima de capital a firmei ( Btructura optima este acea structura de
capital care minimi&ea&a costul mediu ponderat al capitalului firmei( Structura optima se mai
gaseste si sub numele de structura tinta8
+pe termen scurt inregistrea&a variatii de la structura optima de capital
+costurile de emisiune trebuie suportate atunci cand se emit actiuniDobligatiuni
1 828 Costul capitalului de imprumut din C21C 7creditul)
In conditiile in care capitalul de imprumut nu ar avea cost de emisiune' formula ar arata astfel:
L
d
= d 71 H *) d = rata doban&ii pt noul capital de imprumut atras de
firma ' sau rata doban&ii pentru creditul nou contract
* = rata impozitului pe profitul corporativ

#ostul S
d
este mai mic decat rata doban&ii ceruta de creditor din cau&a deductibilitatii
cheltuielilor de dobanda(
Deductibilitatea c$eltuielilor 3 cheltuielile sunt sca&ute din veniturile din van&arile inainte
de plata impo&itului catre stat' astfel incat suma totala la care se aplica impo&itul este mai
mica' re&ulta ca statul imi plateste o parte din dobanda(
Din cau&a deductibilitatii costul capitalului de imprumut va fi mai mic decat costul capitalului
propriu(
In ca&ul in care costurile de emisiune sunt semificative formula de calcul este:

n
C 8 71 H *) 2
2 3 71 H-) = !!!!!!!!!!!! > !!!!!!!!

i = 1
71 > L
d
)
i
71 > L
d
)
n

n 3 nr de ani pana la scadenta
13 valoarea obligatiunii la scadenta
0 3 costul de emisiune a obligatiunii $ in >)
# 3 cuponul obligatiunii
L
d
3 costul obligatiunii dupa impo&itare sau sau costul capitalului din emisiunea de
obligatiuni dupa impo&itare
#u privire la doban&i' guvernul plateste o parte din ea( Astfel' costul capitalului pentru firma
este mai mic decat rata doban&ii curente(
183 Costul actiunilor preferentiale din C21C
este dat de raportul dintre D
p
si !
p

D
p

S
p
3 ++++
!
p

L
p =
dividend fi3 > preferentiale % 7 adica pretul net)
D
p 3
dividentul fix platit de actiunea preferentiala
!
p
3 pretul de emisiune net al actiunii preferentiale $adica pretul incasat de firma pt o
actiune preferentiala emisa' sau costurile de emisiune
1retul net = 1ret curent H costul de emisiune
18"8 Costul capitalului propriu
0irmele pot obtine capital propriu din doua surse:
a) profituri reinvestite $ formea&a capitalul propriu intern)
b) emiterea de noi actiuni comune $ formea&a capitalul
propriu extern)
4einvestirea profiturilor
a)Costul profiturilor reinvestite3 rata a castigului pe care actionarii ar fi putut sa o obtina
investind pe piata acele sume in titluri cu acelasi grad de risc cu cel al firmei
Sau 3 costul de aport al actionarilor care ar fi putut sa primeasca aceste
sume sub forma de dividende si sa le investeasca pe piata de capital in actiuni cu aceleasi grad
de risc ca si actiunile firmei(
In timp ce creditul $capitalul de imprumut .d) si actiunile preferentiale $p) repre&inta obligatii
contractuale' care au costuri determinate de la inceput' estimarea costului cu capitalul propriu
S
e
este mai dificila( E&ual se folosesc trei metode:
+ metoda #A!1' metoda randamentul obligatiunii plus prima de risc si a treia metoda'
metoda D#0
a81) abordarea L
e
capitalului propriu reinvestit
prin
C(12
+ se estimea&a rata castigului fara risc $"0")
+ se estimea&a coeficientul de risc sistematic al actiunilor firmei $)
+se estimea&a si rata castigului asteptat al pietei ptr o actiune medie "
m

L
e
= 4-L > 74
m
! 4-4)
"0" 3 rata castigului pentru obligatiuni de stat pe termen lung
+ este o rata a castigului pt care riscul este &ero
4
m
3 castigul unui activ mediu al pietei de capital
+ este un castig al actiunii activului mediu de pe piata sau un castig obtinut din investirea
in portofoliul pietei
Se foloseste un indice bursier "
m
de pe piata de capital unde este cotata firma
= coeficientul de risc sistematic al actiunilor firmei
3 coeficientul de elasticitate al castigurilor firmei la castigul pietei
+ pt piata el se considera ca este egal cu )
222 Daca pentru firma > 1 castigurile firmei evoluea&a in acelasi sens cu castigurile
pietei' dar mai repede decat are loc evolutia pietei(
Aceste titluri se numesc titluri ofensive pt ca sunt cumparata cand se progno&ea&a o crestere
a pietei' firma este riscanta
222 Daca 1 > > 0 re&ulta ca firma este mai putin riscanta decat piata iar castigurile
firmei evoluea&a in acelasi sens cu piata' cu castigurile pietei ' dar mai incet decat evolutia
pietei
*itlurile se numesc defensive si sunt cumparate cand scad preturile(
Daca < 0 castigurile firmei evoluea&a in sens invers miscarii pietei
Daca = 1 firma are acelasi grad de risc cu piata
1roblemele ridicate de aceasta abordare
+ in ca&ul in care actionarii firmei nu au un portofoliu diversificat' ei vor fi mai curand
interesati de riscul total al actiunilor pe care le detin $riscul diversificabil' nesistematic' al
firmei plus riscul nediversificabil ' sistematic al firmei)( Astfel' riscul masurat prin nu
reflecta adecvat riscul investitional real pe care il suporta actionarii'
+ metoda pre&inta de&avanta%ul legat de dificultatea obtinerii unor estimari corecte ale datelor
pe care le foloseste' este dificila estimarea lui ' este dificila estimarea primei de risc a pietei
$"
m
+ "0") 3 prima de risc a pietei
$"
m
+ "0") 3 prima de risc a firmei
!rima de risc 3 castig suplimentar solicitat de un investitor pt asumarea unui risc
suplimentar
a82) abordarea prin randamentul obligatiunii plus prima de risc
+ estimea&a L
e
prin adaugarea unei prime de risc subiective $-+8 puncte procentuale) la
nivelul ratei doban&ii pt datoriile pe termen lung ale firmei
L
e
= randamentul obligatiunii > prima de risc subiectiva
Emise de firma$3?T1) este stabilita subiectiv
de un decident si este
Intre -+8>
a83) abordarea DC-
; #ombina randamentul asteptat al dividendului' cu rata de crestere viitoare asteptata a
dividendului
D
1
L
e
= r
e
= 7r
e
) = !!!! > 7g)
1
0

r
e
= rata acceptabila a castigului pentru capitalul propriu
7r
e
) = rata asteptata a castigului pentru capitalul propriu
D
1
= dividendul urmator platit de actiune
1
0
= pretul curent de piata al actiunii
7g) = rata asteptata de crestere viitoare a dividendelor
!resupo&itii ale abordarii:
+ !iata de capital este in echilibru $r
e
3 E$r
e
))
+ #resterea in viitor a dividendelor este estimata a avea loc la o rata constanta(
C)#C<U;I <( C)B*U< C(1I*(<U<UI DI# 14)-I*U< 4I#9B*I*
+ se calculea&a S
e
prin fiecare din cele trei abordari
+ daca metodele furni&ea&a estimari apropiate' calculam media lor' aceasta fiind
estimarea pentru costul capitalului provenit din profiturile reinvestite
Costul capitalului propriu e3tern sau Costul capitalului propriu din
emisiunea de noi actiuni comune
#ostul capitalului propriu extern pentru o firma cu o crestere estimata constanta a castigurilor
si dividendelor aduse de actiunile emise este:
D
1
L
e
= r
e
= 7r
e
) = !!!!!!!!!!!! > g
1
0
71!-)
D
1
= D
0
71 > g)
- = costul de emisiune al actiunii nou emise 7C)
G = rata de crestere constanta a castigurilor si dividendelor firmei
D
1
= dividendul urmator platit de actiune
Do

= ultimul dividend platit de actiune
,8"8 Costul mediu ponderat al capitalului8 )ptimizarea structurii de capital in
finantarea internationala
#1!# 3 costul mediu ponderat al fiecarei unitati monetare noi sau cost marginal din
capitalul firmei( !e masura ce firma are nevoie de tot mai mult capital' costurile de
capital propriu si de capital de imprumut i6cep sa creasca #1!# pt fiecare nou dolar creste(
E) ,ptimi&area structurii de capital consta in:
))Gasirea de noi resurse de finantare mai ieftine comparativ cu riscul companiei
*)1odificarea conditiilor privind rambursarea'
-) "enuntarea la perioadele de gratie si la alte facilitati care pot creste costul
finantariiH
/) 1odificarea structurii de capitalH
8) Diferite scadenteH
9) Diversificarea internationala mai mare a finantariiH
9) #oncentrarea pe instrumente cu venit fix si mai putin pe cele cu venit variabil(
Capitolul ') 4IBCU< I# -I#(#*(4( I#*4#(*I)#(<(
4iscurile asociate finantarii internationale
"iscuri #reditori Debitori
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
)) de tara x +
*) valutar x x
-) de dobanda x x
/) de neplata x +
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
2 pt fiecare : a) definitie
b) modalitatea lor de evaluare $metodologia)
, situatie incerta este situatia cand menagerii nu au nici un viitor' orice informatii despre
evenimentele care pot afecta deci&iile lor
`4iscul reprezinta o pierdere potentiala cau&ata de producerea unor evenimente in viitorH
In finantarea internationala riscul are o forma tridimensionala fiind compus din:
a)riscurile de mediu% b) de proiect c)si de firma5
))+ "iscul de tara : face parte din riscurile de mediu fiind principalul risc de mediu fiind
legat de mediul din tara ga&da a investitiei sau tara debitorului (
4iscul de tara nu este un risc care afecteaza in proncipal pe debitorii internationali
"iscul de tara are doua componente: riscul politic si riscul economic( ' el a fost introdus de
1( 0riedman in )C:8 Definitie: Riscul de tara repre&inta o notiune agregata care ofera o
imagine sintetica asupra gradului de risc la care este expusa o afacere' o investitie locali&ata
in spatiul geografic al unei tari( "olul' importanta cunoasterii riscului de tara
+ cunoscand nivelul de risc al unei tari firmele' bancile vor decide daca este oportun sa
patrunda pe acea piata sau nu' sa+si cree&e structuri proprii in acea tara
(naliza riscului de tara este importanta nu numai la luarea deci&iei de implantare in
strainatate ci si in elaborarea unor strategii de implantare' in alegerea tipului de operatiuni
care sa fie desfasurate pe o anumita piata' in procesul de planificare strategica a firmei sau in
stabilirea conditiilor de creditare $acordarea unor perioade de gratie' reducerea unor doban&i)(
2etodologia de evaluare a riscului de tara8
Exista pe piata mai multe agentii speciali&ate' birouri de consultanta care pun la dispo&itia
celor interesati modele de evaluare a riscului de tara' astfel se reduc costurile pt firme( Astfel
avem:
7abel >.;.: )odele de evaluare a riscului de tara. Abordare comparativa.
0irma care ofera informatia
Agentia de rating 1odelul de evaluare
*nstitutional *nvestor
1roduse oferite: risc de creditH
*ipul informatiilor: indicatori calitativiH
Bursa de informatii: informatii furni&ate de bancile internationaleH
Indicatorii: mediul economic $))' serviciul datoriei externe $*)' re&erve
internationale D soldul contului curent $-)' politica fiscala $/)' mediul politic $8)'
accesibilitatea pietei de capital $9)' balanta comerciala $:)' fluxul de investitii
de portofoliu $K)' fluxul de investitii directe $C)H
Bemnificatia indicatorului: risc de credit
2etodologia: indicator scalar calculat ca medie ponderata a indicatorilor de
mai sus(
(tandard H 3oorIs
1roduse oferite: risc suveran' rating pentru emitentii de obligatiuni in moneda
locala sau straina' riscul pentru emisiuni internationale de obligatiuniH
*ipul informatiilor: indicatori calitativi si cantitativiH
Bursa de informatii: surse publicate' surse interneH
Indicatorii 7risc suveran): mediul politic $stabilitatea' alternanta la guvernare'
flexibilitatea sistemului' spri%inul politic' orientarea partidelor politice)% mediul
social $standardul de viata' distributia veniturilor' conditiile de pe piata muncii'
rata de urbani&are' nivelul de scolari&are' relatiile cu vecinii' conflicte la
frontiera)% mediul economic $po&itia investitionala internationala' !IB'
exporturi' structura economiei' resurse naturale' regimul valutar' nivelul
impo&itarii)
Bemnificatia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal $litere)
2etodologia: indicator calculat prin combinarea indicatorilor de mai sus(
3olitical Ris!
(ervices
1roduse oferite: risc de tara
*ipul informatiilor: indicatori cantitativi si cantitativiH
Bursa de informatii: surse interne' surse oficiale' surse publicateH
Indicatorii: evolutia economica $9>)' liderii politic $8>)' conflicte externe
$8>)' coruptia $->)' implicarea religiei in politica $->)' implicarea armatei in
politica $->)' tensiuni rasiale si nationaliste $->)' terorism $->)' ra&boaie
civile $->)' istoricul datoriei externe $8>)' controlul transferurilor si
schimburilor valuatare $8>)' exproprieri $8>)' inflatia $8>)' gradul de
indatorare $8>)' lichiditatea internationala $8>)' contul curent $K>)' piata
valutara $8>)(
Bemnificatia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal $scalar)
2etodologia: indicator calculat ca medie ponderata a indicatorilor de mai sus
ordonati in trei grupe: politic $8=>)' financiar $*8>) si economic $*8>)(
7e ,conomist
1roduse oferite: risc de tara
*ipul informatiilor: indicatori cantitativi si cantitativiH
Bursa de informatii: panel de experti $indicatorii politici)' surse interne' surse
publicate $indicatorii economici)H
Indicatorii: ritmul de crestere economica $!IB)' inflatia' datoria externa' gradul
de prelucrare al exporturilor' vecinatatea nefavorabila' autolitarismul'
legitimitatea guvernului' implicarea armatei in politica' coruptia' tensiunile
etnice' conflicte interne(
Bemnificatia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal $scalar)
2etodologia: indicator calculat pe ba&a de punctare a indicatorilor de mai sus'
ordonati in trei grupe: economic $-- pct()' social $): pct() si politic $8= pct()(
)ood6Is
1roduse oferite: risc suveran' calificative asupra guvernelor
*ipul informatiilor: indicatori cantitativi si cantitativiH
Bursa de informatii: surse interne' surse oficiale' surse publicateH
Indicatorii: extremismul politic' sistemul legislativ' structura politica'
distributia veniturilor' diferende etnice D religioase' lichiditatea' balanta de plati'
independenta autoritatii monetare' rata doban&ii' cursul de schimb' fluxurile
internationale de capital' dependenta de importuri D exporturi' mobilitatea fortei
de munca'
Bemnificatia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal $litere)
2etodologia: indicator calculat ca medie ponderata a indicatorilor de mai sus'
ordonati in trei grupe: politic' financiar si economic(
Alte agentii de rating
BanG of America orld Information ServiceH
Business Environment "isG Intelligence $BE"I)H
#ontrol "isGs Information Services $#"IS)H
Economist Intelligence Enit $EIE)
Euromone<H
!olitical "isG Services+#oplin+,a;ear< "ating S<stemH
0itch IB#A Duff b !helpsH
#oface GroupeH
1ITI
EximBanG
*) "iscul de dobanda : este un risc determinat de evolutia nefavorabila a ratelor de
dobanda pe pietele internationala
4iscul de dobanda = pierdere potentiala generata de evolutia nefavorabila a ratelor de
dobanda( Este un risc ce il poate afecta atat pe debitor cat si pe creditorH !oate afecta atat
creditele cu dobanda fixa dar mai ales pe cele cu dobandU variabilaH
Anali&a acestui risc se ba&ea&a pe urmatorii indicatori:
+1aturitateaH + SensibilitateaH + Durata(
-)+"iscul valutar: este un risc specific finantarilor in valuta fiind determinat de evolutia
nefavorabila a cursului de schimb
"iscul valutar "iscul valutar 3 !ierdere potentiala cau&ata de evolutia nefavorabila a cursului de schimb
-ormele de baza ale riscului valutar -ormele de baza ale riscului valutar : :
a) Riscul valutar tranzactional: pierdere potentiala survenita in ca&ul unei tran&actii
simple denominata intr+o alta moneda $de exemplu export' import sau credit extern)H "iscul
valutar de tran&actie este foarte usor de estimatH
Gradul de expunere se poate masura prin raportarea randamentului curent in
conditiile unui curs fix la randamentul curent in conditiile unui curs estimat:
b)Riscul valutar de translatie: pierdere potentiala cau&ata de modificarea
cursului de schimb ce apare la translatarea bilanturilor filialelor in bilantul companiei
mama( 1ai dificil de estimat decat riscul de tran&actie Este un risc specific companiilor
multinationale cu filiale
Translatarea activelor si pasivelor se face folosind una din metodele de mai %os:
+ 1etoda ratei curenteH 222 1etoda Icurrent D non . currentJH
222 1etoda monetaraH
222 1etoda temporala $pentru stocuri se foloseste cursul de schimb estimat)(
c) Riscul valutar economic: pierdere potentialU de flux de numerar net cau&atU de
evolutia cursului de schimb(
Este cea mai complexa forma a riscului valutar
( Anali&a sa are la ba&a fluxul de numerar viitor generat de o afacere
( Gradul de expunere la acest risc se mUsoara prin variabilitatea fluxurilor de numerar
generata de variabilitatea cursului de schimbH
")!4iscul de neplata: este riscul ca debitorul sa se afle in incapacitate de plata a
serviciului datoriei contractate si D sau de rambursare a imprumutului la scadenta
Capitolul &) 6(<(#*( D 1<(*I :*4# 7 61)
() Definitia 61 + #onform definitiei -2I $_Balance of !a<ements 1anuel_'
Ed( 8' )CC/)' balanta de plati externe reprezinta un tablou statistic sub forma contabila
care inregistrea&a sistematic ansamblul fluxurilor reale' financiare si monetare intervenite
intre re&identii unei economii si restul lumii' in cursul unei perioade $de regula un an)(
Balanta de plati externe repre&inta cel mai important instrument de inregistrare a creantelor si
datoriilor care apar in schimbul de marfuri si servicii intre o tara si alta' exigibile intr+o
anumita perioada $de obicei un an) precum si miscarile de capital produse in aceeasi perioada(
6) #evoia de finantare
6evoia de finantare la nivelul unei economii se determina tinand cont de deficitul de resurse
generat de desfasurarea activitatii companiilor private sau persoanelor fi&ice din tara
respectiva( !entru a determina aceasta nevoie trebuie mai intai identificate consumurile si
intrarile de resurse in cadrul produsului intern brut:
+ Intrari de resurse: veniturile $populatiei si companiilor)' impozitele incasate de stat,
economisirile-
+ Iesiri de resurse: consumurile totale' cheltuielile guvernamentale si investitiile(
#and o economie consuma mai mult decat obtine ca venituri se confrunta cu un deficit8 (cest
deficit se poate acoperi prin:
! emisiune de moneda $politica inflationista) sau
+ poate fi finantat de pe piete externe
C) -lu3urile din balanta de plati e3terne
In balanta de plati externe $B!E) se inregistrea&a doua mari categorii de fluxuri: flu$ur!le
reale si flu$ur!le f!nanc!are aparute intre re&identi si nere&identi(
#luxurile reale se refera la schimburile internationale de bunuri si servicii $exportul si
importul)( !ractic' in balanta aceste fluxuri sunt inregistrate valoric' diferenta dintre intrari
$exporturile) si iesirile $importurile) constituind balanta comerciala a unei tari( 0luxurile de
bunuri sunt inregistrate si contabili&ate separat de comertul cu servicii( In cadrul acestor
servicii sunt incluse serviciile de transport' comunicatii' asigurari' consultanta' comertul cu
drepturi de autor' asistenta tehnica etc(
#luxurile financiare sunt inregistrate in cadrul unor conturi distincte + contul de capital sau
contul financiar( 4emunerarea flu3urilor financiare este inregistrata in contul curent $de
exemplu dividende platite D incasate sau doban&i platite D incasate sunt inregistrate la po&itia
_5enituri_ din contul curent al B!E)( Aceste fluxuri financiare sunt detaliate in functie de
tipul lor in flu3uri de investitii $directe sau de portofoliu)' credite e3terne $garantate sau
negarantate)' activele de rezerva $aur' devi&e' DST) etc(
D) 4olul balantei de plati e3terne 61
0iind un tabel de sinte&a detaliat pe conturi si subconturi analitice elaborate pe o anumita
perioada' balanta de plati
)) !ermite compararea sub raport cantitativ si calitativ a schimburilor reale si financiare ale
unei tari cu strainatatea
*) !ermite evaluarea avanta%elor si de&avanta%elor pe care fiecare natiune le are in schimburile
comerciale cu tarile terte 'cu creditoriiDdebitorii' cu organismele financiare internationale
-) 1asoara competitivitatea externa a economiei nationale ' in special in ceea ce priveste
comertul cu bunuri si servicii
/) !e ba&a B!E se poate masura gradul de atractivitate a mediului de afaceri intern pentru
investitorii re&identi si nere&identi
+8) Instrument important in modelarea si coordonarea politicilor comerciale externe
9) Ea constituie fundamentul pentru o serie de politici macroeconomice: fiscale' monetare'
valutare' comerciale $tarifare si netarifare) etc(
) Concepte care stau la baza elaborarii balantei de plati
e3terne 61 :
+"e&ident D nere&ident
+Teritoriu economic
+0luxuri reale D fluxuri financiare
-) 1rincipii de inregistrare a flu3urilor in balanta de plati
e3terna 61
Balanta de plati externe este o declaratie statistica pentru o perioada de timp data' ce re&uma
in mod sistemati&at tran&actiile economice ale unei tari cu restul lumii( In balanta de plati
externe sunt inregistrate doar flu3urile produse de+a lungul unei perioade de timp'
acumularile de capital sau stocurile de bunuri si servicii nu se inregistrea&a( Cu alte cuvinte
balanta de plati e3terna nu inregistreaza totalul activelor A pasivelor dintr!o economie ci
doar deplasarea acestora in A dinspre strainatate8
#hiar daca in denumirea acestui instrument sintetic cuvantul _plati externe_ este determinant'
in noua acceptiune a 01I balanta de plati inregistrea&a nu numai fluxurile de incasari D plati
aferente tran&actiilor economice internationale ce presupun contrapartida' ci si operatiuni
derulate cu strainatatea ce nu presupun o contraprestatie sau o plata in bani din partea
re&identilor D nere&identilor: ca&ul donatiilor' asistentei financiare nerambursabile' a%utoarelor'
compensatiilor $barter sau cliring)' operatiunilor comerciale legate sau paralele $reexport'
lohn' bu< + bacG) etc(
!"I6#I!II
+)) 1rincipiul de baza de inregistrare a flu3urilor reale si financiare in B!E este acela al
dublei inregistrari -iecare furnizare de resurse reale sau financiare este compensata de
o incasare8 Implicit% orice intrare de resurse reale sau financiare este compensata de o
plata8U (
Daca aceasta compensare nu se produce operatia este considerata a fi un transfer( Daca se
respecta acest principiu' soldul net al tuturor inregistrarilor din balanta trebuie sa fie teoretic
egal cu zero( In practica insa' sistemul de inregistrare in B!E nu este perfect si deoarece
datele inregistrate sunt obtinute din surse diferite' apar o serie de diferente valorice care sunt
reportate intr+un cont special de erori si omisiuni(
+2) Un al doilea principiu se refera la inregistrarea intrarilor si iesirilor de resurse reale
si financiare in 618 #a in orice balanta ce respecta principiul dublei inregistrari' exista o
pozitie de credit si una de debit pentru fiecare cont si sub+cont din B!E( Ca regula
generala, intrarile de resurse sunt inregistrate in creditul balantei si iesirile sunt
inregistrate in debitul balantei(
Sintetic' principalele operatiuni se inregistrea&a in B!E astfel:
Intrari si iesiri in 6alanta de plati e3terne
Intrari H Credit Iesiri ! Debit
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
3porturi -)6 Importuri -)6
Bervicii prestate Bervicii platite
Dividende % dobanzii% salarii incasate Dividende% dobanzii% salarii
platite
*ransferuri unilaterale din strainatate *ransferuri unilaterale in strainatate
Capitaluri investite din strainatate Capitaluri investite in strainatate
Credite atrase Credite acordate
Cresterea activelor de rezerva Diminuarea activelor de rezerva
Ex transferurile unilaterale din strainatate se inregistrea&a in balanta de plati externe
pe credit cand au loc intrari(
G) Btructura balantei de plati e3terne 61
#onform ultimelor recomandari ale 01I in materie de balanta de plati externe' aceasta
trebuie sa aiba o structura detaliata pe patru conturi de baza: contul curent, contul de
capital' contul financiar si contul de erori si omisiuni' fiecare cont avand detalierea sa
astfel:
%) Contul curent
a) Bunuri si servicii
b) 5enituri
+ din investitii directeDportofoliu
+din alte investitii $doban&i)
c) Transferuri curente
+sector oficial
+alte sectoare
**) Contul de capital
a) Transferuri de capital b) Active cumparateDvandute
***) Contul financiar
a) Investitii directe
b) Investitii dei portofoliu
c) Alte investitii $credite externe' imprumututi' 01I)
d) #onturi de tran&it
e) #onturi de cliring D barter
f) Active de re&erva $aur' DST' valuta
*8 Contul de erori si omisiuni

+) 1ozitia investitionala internationala
!o&itia investitionala internationala
I. Act!ve de reerva d!n "!"temul bancar
o Aur monetarH
o Detineri de DSTH
o Devi&e convertibileH
II. Dator!a e$terna pe t!pur! de cred!tor!
o 1ultilaterale: 01I' EE' BI"D' BE"D
o Bilaterale: detaliere pe principalii creditoriH
o Banci private: detaliere pe tariH
o ,bligatiuni straine D euroobligatiuni
o #redite furni&or: detaliere pe tariH
o Alti creditori privati(
III. Dator!a e$terna pe t!pur! de deb!tor!
o Datoria publicaH
o Datoria public garantataH
o Datoria comerciala negarantata(
I&. Creante "! anga4amente pe termen "curt
o #reante: incasoo' acreditive' garantii bancare primiteH
o Anga%amente: incasoo' acreditive' garantii emise' linii de
finantare' alte anga%amente(
&. Inve"t!t!! "tra!ne
o DirecteH
o De portofoliu(
I) 1olitici de ec$ilibrare a 61
! 1olitici monetare : ratele de dobanda' re&erva obligatorie' limitarea creditului'
retragerea D emisiunea de moneda
! 1oliticile bugetare: nivelul impo&itarii' reducerea cheltuielilor bugetare
!Devalorizarea cursului de sc$imb
!Instituirea de bariere tarifare si netarifare in calea importului
!Btimularea si promovarea e3porturilor
! -inantarea deficitelor din 61
!(tragerea de investitii straine directe si de portofoliu8
M) c$ilibrul 61 7ajustare automata prin factori interni si e3terni
de destabilizare% etc88)
In ansamblu' balanta de plati este intotdeauna si in mod necesar echilibrata' activul fiind egal
cu pasivul $respectandu!se principiul dublei inregistrari)( In mod u&ual se folosesc uneori
termeni de balanta de plati excedentara $activa) sau de balanta de plati deficitara $pasiva)' in
realitate fiind vorba de un dezecilibru la nivelul unor parti din balanta de plati $balanta
comerciala' contul curent' contul de capital si financiar)(
Deficitele la nivelul balantei de plati externe reflecta o lipsa de competitivitate pe plan extern
sau o iesire masiva de capitaluri straine sau autohtone ca urmare a deteriorarii climatului
general de afaceri( En rol fundamental revine in acest sens soldului balantei comerciale si al
contului curent( De&echilibrele din balanta de plati externe se pot rasfrange asupra economiei
interne' generand perturbatii pe piata valutara $soldul balantei comerciale poate provoca
aprecierea sau deprecierea monedei nationale)' pe piata monetara' pe piata creditului' pe piata
de capital etc( In plus o balanta cronic deficitara reduce bonitatea pe plan international'
diminuand increderea creditorilor internationali in capacitatea tarii in cau&a de a+si onora
obligatiile de plata ce+i revin(
Dezec$ilibrele din balanta de plati externe pot avea la ba&a factori endogeni sau factori
exogeni8
1) -actorii endogeni de destabilizare a 61: 7factorii interni)
+"educerea semnificativa a exporturilor cau&ata de calamitati naturale sau de evenimente
fortuite $revolutii' ra&boaie civile)H
+#resterea importurilor pe fondul intensificarii cererii interneH
+Insuficienta acoperire a cererii interne $reducerea exporturilor)H
+Diminuarea competitivitatii externe a produselor autohtone $calitate sca&uta' preturi ridicate)H
+Scaderea gradului de prelucrare al exporturilorH
+Deteriorarea climatului de afaceri internH
+Insuficienta promovare D stimulare a exporturilorH
+!olitica comerciala $tarifara D netarifara) ineficientaH
+Structura pe ramuri a economiei nationale(
2) -actorii e3ogeni de destabilizare a 61: 7factori e3terni)
+Dereglarea preturilor mondiale la produsele cu pondere mare in structura comertului exteriorH
+!olitica comerciala a altor state $atat cea tarifara cat si cea netarifara)H
+;ipsa avanta%elor competitive $comparative) realeH
+Dereglarea fluxurilor comerciale &onale ca urmare a unor conflicte D dispute comerciale
internationale(
88,8 *e$nici de ec$ilibrare si finantare a balantei de platti e3terne
Ena dintre tehnici de echilibrare o constituie
(justarea automata a balantei de platti
a) Enul din mecanismele care produc a%ustarea automata a balantei de plati
externe este mecanismul preturilor $acceptiune sustinuta in teorie de "icardo si Fume)(
Acest mecanism al preturilor explica a%ustarea automata a unor de&echilibre aparute in balanta
comerciala $exporturile mai mici ca importurile)(
1ecanismul este relativ simplu: un deficit in balanta comerciala atrage dupa sine o scadere a
masei monetare aflate in circulatie $banii se vor locali&a in banca in urma cumpararii de
devi&e de pe piata' necesare platii excedentului de importuri' operatiune care a avut ca efect
diminuarea activelor de re&erva)( Teoria cantitativa a banilor stipulea&a ca o scadere a
masei monetare va produce implicit o scadere a preturilor( Aceasta scadere a preturilor va
constitui un stimulent pentru exporturi si ca o frana in calea importurilor
#onditia de ba&a a unui astfel de mecanism este ca raportul valoric intre monede $cursul de
schimb) sa nu sufere modificari semnificative $depreciere pronuntata)(
b) alt mecanism de a?ustare este finantarea compensatoare
Echilibrarea automata a balantei de plati se va produce si de faptul ca deflatia generata de
scaderea masei monetare aflate in circulatie va atrage dupa sine o crestere a nevoii de fonduri
in economie' care implicit va duce la o crestere a doban&ilor( Atrasi de doban&ile mai mari
oferite' investitorii straini isi vor orienta capitalurile catre aceasta piata' fapt ce va duce la o
reechilibrare a balantei de plati( Acest mecanism de a%ustare automata poarta denumirea de
finantare compensatoare* diferentialul de dobanda fiind elementul care reechilibrea&a
balanta de plati $de&echilibrul din balanta comerciala este compensat de un aport suplimentar
de fluxuri financiare externe)(
(tat teor!a de a4u"tare automaaa a 61 prin mecanismul preturilor cat si cea pr!n
f!nantarea compen"ator!e se bazeaza pe ipoteza unor cursuri de sc$imb stabile8
c) alt mecanism este ecilibrul prin venituri
Exista teorii care arat ca o crestere a importurilor generea&a o depreciere a cursului de schimb
$cerere de valuta mai mare) care in ipote&a unor preturi constante conduc la o descura%are a
importurilor $devenite mai scumpe in moneda nationalaa)( , alta teorie este cea a
ecilibrului prin venituri $Se<nes' "obinson' Farrod' 1achlup) care sustin ca exista
mecanisme interne de corectare a de&echilibrelor externe cum ar fi nivelul veniturilor sau
gradul de utili&are al fortei de munca(
In pre&ent in mare parte aceste teorii nu+si mai gasesc aplicabilitatea ii practica' fenomenele
economice devenind din ce in ce mai complexe $de exemplu a%ustarea B!E prin preturi nu se
mai poate produce in conditiile in care masa monetara nu mai este corelata cu nivelul
activelor de re&erva)( In conclu&ie' in conditiile actuale in care mai mult de 9= > din
regimurile valutare se ba&ea&a pe flotarea libera a cursului de schimb' echilibrarea automata a
balantelor de plati este mai greu de reali&at' statul avand un rol din ce in ce mai activ in
corectarea deficitelor externe(
Exista o serie de specialisti care sustin ca interventia statului in economie in vederea atingerii
unei stari generale de echilibru se concentrea&a pe trei directii principale: utili&area deplina a
fortei de munca' stabilitatea preturilor interne si echilibrul balantei de plati obtinut prin tehnici
si mecanisme specifice(
Cap 11) 1I(*( I#*4#(*I)#(<( ( )6<IG(*IU#I<)4
-inantarea pe termen lung A-inantarea prin titluri mobiliare obligatiuni
misiunea de titluri mobiliare obligatiuni
1iata financiara internationala este formata dintr+un ansamblu de piete pe care sunt
tran&actionate titluri primare $actiuni si obligatiuni) si instrumente derivate $futures'
optiuni)( !iata internationala a obligatiunilor ocupa primul loc' asigurand mobili&area unor
resurse financiare importante' pe o perioada indelungata $scadenta obligatiunilor poate
merge pana la 30 de ani)8
-inantarea pe termen mediu si lung pe pietele internationale se realizeaza
pe trei canale principale:
1) emisiunea de obligatiuni straine sau euro H obligatiuni $euroobligatiuni)
2) finantarea prin credite e3terne $credite sindicali&ate' euro + credite' credite
paralele' credite furni&or' credite cumparator etc() sau
- ) emisiunea de actiuni $direct, prin certificate globale de depozit D+R)(
Definitie
a) )bligatiunea este un titlu financiar de credit prin care emitentul sau $debitorul) se
obliga sa plateasca detinatorului $creditorului) o suma fixa de bani in mod regulat' periodic'
$cuponul exprimat ca procent din valoarea nominala )si la scadenta sa rascumpere
obligatiunea' platind valoarea nominala a acesteia sau
b) )bligatiune 3 un titlu financiar emis in cadrul unui acord de imprumut specific
c) )bligatiunile sunt titluri primare ce indeplinesc rolul unui contract de imprumut
7bond indenture) incheiat intre emitent 7beneficiar) si detinatorul capitalului
7investitorul)8
,B;IGATIE6I;E AE #E; 1AI 1I# "IS#
Acest _contract_ pre&inta elemente caracteristice) elementele principale ale unei obligatiuni)
999 (cadenta1 preci&ea&a momentul in care emitentul isi va rascumpara
obligatiunileH
EEE 8aloarea nominala a obl!gat!un!! 8G este valoarea intrinseca a obligatiunii% la
aceasta valoare reali&andu+se practic rascumpararea la scadenta a obligatiunii( 1ai trebuie
preci&at faptul ca emisiunea initiala se poate reali&a la valoarea nominala sau la o valoare
diferita de aceasta valoareH
EEE 3retul de emisiune se preci&ea&a atunci cand emisiunea se reali&ea&a la o alta
valoare decat valoarea nominala a obligatiunii( De regula acest pret de emisiune este mai mic
decat valoarea nominala' diferenta dintre ele repre&entand castig $prima) pentru investitor
$pentru ca rascumpararea la scadenta a obligatiunilor se va face intotdeauna la valoarea
nominala)H
222 Cuponul obligatiunii 4Rata de cupon a obligatiunii) e"te valoarea nom!nala de
matur!tate este valoarea nominala a actiunii plus cupon' sau este pretul pe care emitentul
trebuie sa+l plateasca pentru capitalul imprumutat de la detinatorii de capital( Acest cupon
poate fi fix sau variabil' platibil semianual sau anual' la sfarsitul perioadei sau la inceputul
acesteia(
999 Rambursarea arata modul in care se va face amorti&area imprumutului
obligatar(
1) mitentii de obligatiuni sunt entitati publice $guverne, entitati publice locale, firme de
stat) sau entitati private $banci private , firme private)H
#a emitent de obligatiuni . pe primul loc sunt il ocupa institutiile financiare
internationale/finante publice >'J, apoi firmele de stat 4guverne, etc) cu ;'K, apoi bancile
si firmele private cu .'K
2) mitente de obligatiuni !ca tari + pe primul loc se afla tarile de&voltate cu C9')>
apoi Asia' America ;atina cu *'-> Europa cu =':>
-) Ca tipuri de obligatiuni cele mai des folosite: obligatiunile guvernamentale peste 8=>'
apoi obligatiunile corporative cu -=>' euroobligatiunile cu *=> si obligatiunile straine cu
)=>
") Cea mai importanta institutii emitenta de obligatiuni internationale este guvernul(
4olul emisiunii de obligatiuni este acela de a acoperi deficitele publice
Clasificarea obligatiunilor H tipuri de obligatiuni tranzactionate pe pietele
financiare internationale
1) Dupa plata cuponului :
a) 0bligatiuni cu rata fixa 4cupon fix) 5 au scadente mari -=D/= de ani' valoare nominala
mare' cca 8=== dolari D obligatiune' dobanda fixa se plateste semestrial sau anual
)bligatiunile cu rata fi3a sunt cele mai importante
b)0obligatiuni cu dobanda variabila 4cupon variabil )( : sunt emise in dolari' emisiunea de
asemenea titluri fiind puternica in perioade caracteri&ate printr+o mare volatilitate a ratelor de
dobanda( "ata variabila de dobanda se calculea&a pe ba&a ;IB," $;ondon InterbanG ,ffered
"ate) la care se adauga un procent de dobanda direct proportional cu riscul emitentului( !lata
cupoanelor se face lunar sau trimestrial' cau&a pentru care aceste instrumente sunt de multe
ori asimilate titlurilor de pe piata monetara( Sunt instrumente foarte lichide cu o piata
secundara puternic de&voltata' scadenta lor fiind de maxim )= + )8 ani( In pre&ent sunt
superioare ca volum celor cu dobanda fixadate de o mar%a fixa indexata cu inflatia)
c) 0bligatiuni cu rata variabila floating rate notes #RG.
d) 0bligatiunile cu cupon zero: nu presupun plati de dobanda catre investitori' castigul
acestora fiind dat in acest ca& de diferenta dintre pretul de emisiune $mai mic) si valoarea
nominala la care emitentul rascumpara obligatiunile ulterior de la emitent(
2) Dupa perioada de rambursare:
a)6obl!gat!un! convert!b!le !n act!un!. 5(obl!gat!un!le convert!b!le) permit
conversiunea unei datorii intr+un nr de actiuni ' creditorul devenind in acest ca&
actionar la compania finantata( !rocesul de conversie se reali&ea&a de regula la minim
9 luni de la emisiune avand la ba&a raportul dintre valoarea nominala a obligatiunilor
si valoarea de piata a actiunilor emitentului( Scadenta este de pana la )= +)8 ani avand
un cupon mai mic decat obligatiunile obisnuite(
b) ,bligatiuni obisnuite' c ) ,bligatiuni fara scadenta' d) ,bligatiuni retractabile'
e) ,bligatiuni cu optiune putDcall' f) ,bligatiuni extensibile'
3)Dupa emitent:
a) 0bligatiuni municipale' $emise de primarii' institutii ale administratiei publice' sunt
instrumente de venit fix
b) obligatiuni gurvernamentale, 4emise de stat)
c) obligatiuni 7-Aonds
d) obligatiuni corporative 4generale, ipotecare, negarantate, emise de banci sau
firme foarte mari)
e) Dupa moneda:
a) 0bligatiuni locale,
b) 0bligatiuni internationale ' care la randul lor pot fi:
! obligatiuni straine 1 sunt obligatiunile emise pe o piata straina si denominate in
moneda acelei piete 7de exemplu emisiunea de obligatiuni a Guvernului "omaniei pe piata
Germaniei in marci germane sau pe piata Naponiei in <eni)($!lasate pe piata tarii care emite
moneda in care se exprima imprumutul)
! euroobligatiuni +sunt obligatiunile emise pe o piata straina dar in alta moneda decat
cea din tara de emisiune adica denominate in moneda altei tari decat cea a pietei de
emisiune $de exemplu o emisiune de obligatiuni denominate in dolari pe piata Germaniei sau
a Naponiei)( Dupa cum se poate observa tinand cont de aceasta diferentiere' "omania a emis
cu precadere obligatiuni straine $pe piata Germaniei si pe cea a Naponiei)' acestea fiind mai
usor de plasat' in conditiile in care emitentul avea un risc relativ ridicat( $Exemplu 0
companie romaneasca emite in L, dar pe o alta piata decat cea americana)
Diferente intre obligatiunile straine si euroobligatiuni
a) 2oneda de denominare nu este insa singura diferenta in acest ca&' intre cele doua
categorii de obligatiuni aparand si alte diferente:
+la obligatiunile straine denominarea se face in moneda pietei pe care se reali&ea&a
emisiunea pe cand la euroobligatiuni moneda% denominarea este diferita de cea a pietei pe
care se realizeaza emisiunea
b) la euroobligatiuni scadenta este mai mica fata de obligatiunile straine
Diferente )bligatiuni straine uroobligatiuni
Emitenti Din orice tara din orice tara
Investitori Din orice tara din orice tara
Denominare moneda pietei pe care se
reali&ea&a emisiunea
moneda diferita de cea a pietei pe
care se reali&ea&a emisiunea
9olum mai mare mai mic
Bcadenta mai mari mai mici
"isc mai mare mai mic
Cost mai mare mai mic
Din tabloul de mai sus se observa ca diferente intre cele doua tipuri de obligatiuni mai exista
si in ceea ce priveste volumul% scadenta% riscul si costurile emisiunii' in general mai mari la
obligatiunile straine.
8)Dupa riscul de neplata : + a) obligatiuni fara risc' b) obligatiuni cu risc ridicat'
c) obligatiuni legate de active' cu * varianteH
222 cu acoperire in marfuri'
222 cu 4arante
4andament nominal al obligatiunii = 7Dobanda > (precierea pretului) A 1ret
initial
4andament real al obligatiunii = 7 1 > 4andament nominal) A 71 > Inflatie)
Dobanda
4andamentul curent al obligatiunilor = !!!!!!!!!!!!!!!
1retul de vanzare
*ipuri de obligatiuni C)41)4(*I9
%) Call 3rovisions on Corporate Aonds: obligatiuni cu optiune call
+ Dau dreptul emitentului de a rascumpara obligatiunile la call price $adica la pretul de
rascumparare) inainte de maturitate $ inainte de scadenta)
+!retul IcallJ sau pretul de rascumparare este peste valoarea nominala si scade pe masura ce
ne apropiem de scadenta(
+ ,fera un randament mai mare decat obligatiunile simple(
.) Convertible Aonds: 4obligatiuni convertibile)
+ Dau posibilitatea conversiei obligatiunilor intr+un numUr specific de actiuniH
+formula
4aportul de conversie = #umar de oblig8A #umar de actiuni
sau 4ata de conversie 3 6r de obligatiuni D nr de actiuni
formula
1rima de conversie 3 5aloarea nominala a obligatiunii x $inmultita) cu numarul de
obligatiuni ( . $minus) !retul curent al actiunilor x 6umarul de actiuni
;)3uttable Aonds: ( obl!gat!un! cu obt!unea putt ( obl!gat!un! puttab!le
+ !ermit titularului obligatiunii fie sa e3tinda maturitatea $extinderea scadentei) sau fie la
rascumparare ei inainte de scadenta $call date)
+ Detinatorii de obligatiuni sunt tentati sa prelungeascU maturitatea obligatiunilor cand
randamentul acestora e mai mare decat randamentul pieteiH
+ #and rata de cupon e mult sub randamentul pietei detinatorii de obligatiuni sunt tentati sa
reduca maturitatea(
<) #loating Rate Gote:
+ !latile de dobandU sunt legate de anumite variabile legate de piata $rata de la titlurile de stat
a%ustata cu />)(
+ 4isc major: schimbari in situatia financiara a companiei $dacU situatia financiara se
inrautUteste pretul obligatiunilor scade pentru ca investitorii vor cere o prima de risc mai mare
decYt obligatiunea poate oferi)(
Cum se stabileste pretul unei obligatiuni R
a) In general obligatiunea% la emisiune se vinde la un pret egal cu valoarea nominala%
datorita ratei cuponului se stabileste la o valoare nominala in acest moment(
Dupa emisiune rata castigului varia&a(
Atunci cand vanzarea cumpararea obligatiunii se realizeaza imediat dupa plata cuponului
avem cazul formulelor de mai ?os
Aplicatie: presupunem ca avem o emisiune de obligatiuni' n 3 )8 ani' 56 $valoarea
nominala) 3 )=== u(m' # $cuponul) 3 )=> annual' S
d
+ rata ceruta a castigului de investitori
pe piata pt obligatiunile cu acelasi grad de risc ca si cele evaluate )=
= ) * - [( )8
++++++++++++++++++++++++++++++++++
!
=
# # # # X 56
C C C 9#
1
0
= !!!!!! > !!!!! > ZZ !!!!! > !!!!!!
1 > L
d
71 > L
d
)
2
71 > L
d
)
1&
71 > L
d
)
1&

generali&and avem:
n C 9#
1
0
= !!!!!!!! > !!!!!!!!!
i = 1 71 > L
d
)
i
71 > L
d
)
n

Este formula pentru a calcula pretul pentru cupoane(
in aceasta formula # $cuponul) se plateste anual' el este exprimat in valoare absoluta'
n 3 nr de ani ramasi pana la scadenta
2 n C 9#
1
0
= !!!!!!!! > !!!!!!!!!
i = 1 2 71 > L
d
)
i
71 > L
d
)
2

n

!!! !!
2 2
aici este formula cand # se plateste semestrial' deci de * ori pe an
b) Daca van&area cumpararea obligatiunii se realizeaza% se cumpara intre 2 momente
consecutive% atunci la pretul curat al obligatiunii $pretul calculat dupa una din formulele de
mai sus) se adauga o diferenta de dobanda pe care cumparatorul obligatiunii o datorea&a
van&atorului pentru perioada de timp cuprinsa intre momentul van&arii si ultima plata a
cuponului
n C 9#
1
0
= !!!!!!!! > !!!!!!!!! > diferenta de dobanda
i = 1 71 > L
d
)
i
71 > L
d
)
n

diferenta de dobanda 3 $cuponul) inmultit cu $ nr de &ile cuprins intre ultima plata a
cuponului si momentul van&arii supra nr de &ile cuprins intre * momente succesive de plata a
cuponului)
(plicatie . cumparam obligatii cu 56 3 )=== B ' un cupon de )*>' platit annual(' mai este
doar un an pana la scadenta $ n3)) (
,bligatia o cumparam la mi%locul ultimului an pana la scadenta( #at platim pe obligatie la )
iulie $mi%locul anului)A
#e stimA 56 3 )=== B #3 )*= adica $)=== x )*>)
= ) iulie )
+++++++++++++++++++++++++++++++++
-8C
!retul obligatiunii 3 )=== X )*= x +++++++
$ la -= dec ) -9=
!retul curat diferenta de dobanda
)K=
!retul obligatiunii 3 )=== X )*= x ++++++
$la -) iulie) -9=
volutia in timp a obligatiunii sau evolutia in timp a pretului
obligatiunii
)) Daca rata ceruta a doban&ii $ S
d
) este egala cu rata cuponului $ # )
atunci pretul obligatiunii va fi egal cu valoarea nominala $aceasta este situatia de la
emisiunea obligatiilor)
*) Daca rata ceruta a doban&ii $S
d)
) este mai mare decat rata cuponului atunci
pretul obligatiunii va fi mai mic decat valoarea nominala $ avem obligatiuni cu
discount)
-) Daca rata ceruta a doban&ii $S d)) este mai mica decat rata cuponului atunci
obligatiunea se vinde la un pret mai mare decat valoarea nominala $avem obligatiuni
cu prima)
(plicatie
#=1& 9#=1000 u%m8 C = 1&C anual
L
d
= 1&C la emisiune87 adica Ld = 1000 3 1&C = 1&0
Be presupune ca dupa un an de la emisiune C= L
d
Care este pretul in acel moment8R
n C 9#
1
0
= !!!!!!!! > !!!!!!!!!
i = 1 71 > L
d
)
i
71 > L
d
)
n

1" 1&0 1000
1
1"
= !!!!!!!! > !!!!!!!!! =1000 um
i = 1 71 > 1&C )
i
71 > 1&C )
1"

daca L
d
=10C rezulta
1" 1&0 1000
1
1"
= !!!!!!!! > !!!!!!!!! =13'. u%m 7 la un an de
i = 1 71 > 10C )
i
71 > 10C )
1"
scadenta)
13 1&0 1000
1
13
= !!!!!!!! > !!!!!!!!! =13&& u8m
i = 1 71 > 10C )
i
71 > 10C )
13

daca L
d
=20C rezulta
1" 1&0 1000
1
1"
= !!!!!!!! > !!!!!!!!! = ,'/ u%m 7 la un an de
i = 1 71 > 20C )
i
71 > 20C )
1"
scadenta)
13 1&0 1000
1
13
= !!!!!!!! > !!!!!!!!! = ,'/ u%m
i = 1 71 > 20C )
i
71 > 20C )
13

(plicatie
;a un an de la emisiune S
d
3 )=>' ramane constant pana la sfarsitul anului urmator'
daca la inceputul acestui an ati cumparat o obligatiune si pe care o vindeti la inceputul anului
urmator' cat este castigul total obtinut din detinerea eiA
!ret de cumparare la sf anului ) 3 )-9K u(m(
!ret de van&are la sf anului * 3 )-88 u(m(
Castigul de capital 3 diferenta dintre pretul de cumparare si cel de van&are e raportat la
pretul de cumparare
pretul de cumparare ! pretul de vanzare
= !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! = ! 0%/'C
pretul de cumparare
Deci:
#astigul de dobanda+ raportul dintre # si !retul de cumparare 3 )='C9>
#astigul total 3 castig de capital X castig de dobanda 3 )=>
"andamentul pana la scadenta $?T1)3 castigul obtinut de investitor in conditiile in care
el plateste un anumit pret pe obligatiune si o pastreaza pana la scadenta8
J*2 = randamentul S
d
3 )=>
n C 9#
1 = !!!!!!!! > !!!!!!!!! > diferenta de dobanda
i = 1 71 > J*2 )
i
71 > J*2 )
n

-inantarea pe termen lung
misiunea de titluri mobiliare obligatiuni
!rocesul de emisiune a titlurilor mobiliare este coordonata de bancile de investitii. Bancile
de investitii sunt institutii non depozitare( Bancile de investitii au trei functii:
-unctiile unei banci de investitii :
a) (ubscrierea 3 asumarea riscurilor fluctuatiilor nefavorabile de pret in perioada in care
este distribuita noua emisiune de titluri
b )Consultanta 3 ofera consultanta privind calendarul emisiuniiH cat si selectarea celorlalti
membrii ai sindicatului de subscriereH coordonarea procesului de emisiuneH coordonea&a
incasarea cupoanelor si plata comisioanelor catre bancile participante(
c) +istributia titlurilor 3 van&area noii emisiuni de titluri catre destinatarii finali de pe
piata
tapele emisiunii de titluri 7etapele emisiunii de obligatiuni)
1) tapa intai + 6eneficiarul% emitentul ia lagatura cu o banca sau o institutie financiara
coordonatoare $de obicei o banca de investitii) in vederea coordonarii emisiunii . aceasta va
fi banca manager $lead manager)
2) tapa a doua + 6 anca manager formea&a un sindicat de subscriere din care fac parte:
a) Grupul de subscriere $format din banca manager si alte douaDtrei banci de
investitii)( 4olul sau este de a reali&a o reparti&are a riscului de subscriere(
b) Grupul de banDing $format din banca de investitii si alte institutii financiare
contactate din grupul de subscriere in timpul pregatirii prospectului de emisiune)( 4olul
acestui grup este sa preia o parte din riscul emisiunii prin cumpararea de la grupul de
subscriere a unui anumit procent din emisiune( Daca grupul acesta nu reuseste plasarea
integrala a obligatiunilor' acest grup va subscrie in nume propriu obligatiunile ramase(
c) Grupul de vanzare cumpara obligatiuni de la grupul de banGing si se asteapta
sa le revanda cumparatorilor finali la pretul de emisiune( Bcopul formarii acestui grup este de
a incura%a o van&are rapida a obligatiunilor( Grupul de van&are nu isi asuma nici o
responsabilitate pentru obligatiunile ramase nevandute' aceasta ramanand la grupul de
banGing(
-) ( treia etapa !mitentul si membrii grupului de subscriere stabilesc prospectul de
emisiune' prin intalniri succesive intre banca manager si grupul de subscriere cu beneficiarul(
Se stabileste un prospect preliminar care trebuie aprobat de diverse institutii de pe piata(
!rospectul final' care reflecta acordul partilor asupra termenilor emisiunii cuprinde: +
valoarea emisiunii' +cuponul' + scadenta'
+ pretul de emisiune' + rambursarea imprumutului)(
2arimea cuponului depinde de:
a) #onditiile pietei financiare $nivelul ;IB," are rolul de reper pe piata eurovalutelor)H
b) #redibilitatea emitentului $cu cat este mai mica' cu atat creste mar%a peste ;IB,")
c) "ata inflatiei in momentul emisiunii si in perspectivaH
d) Domeniul de activitate al firmeiH
e) 1oneda in care este denominat $exprimat) imprumutul' prin cupon acoperindu+se si gradul
de depreciere monetaraH
f) !retul de emisiune
222 (d pari $daca se stabileste la valoarea nominala) .
comisioanele sunt incluse in calculul cuponului(
222 Bub pari $daca se stabileste sub valoarea nominala) .
comisioanele sunt acoperite de diferenta dintre pretul de
emisiune si valoarea nominala (
")( patra etapa 1artile semneaza si acordul de subscriere . in care se specifica
termenii si conditiile in care grupul de subscriere va cumpara emisiunea de la emitent(
&) ( cincea etapa + se publica 2emorandumul de emisiune . document cu rol de
informare si promovare a emisiunii catre potentialii investitoriH
') ( sasea etapa + *estarea pietei H dupa stabilirea prospectului' grupul de subscriere si cel
de banGing abordea&a potentialii care vor vinde mai apoi titlurileDobligatiunile investitorilor
finaliH Acesti clienti potentiali sunt cei inclusi pe lista exceptata $banca de investitii'
societati de asigurari de viata' fonduri de pensii)'
,) ( saptea etapa +<ansarea emisiuniiH van&area efectiva a titlurilor pe piata secundara
Dupa deschiderea pietei secundare pot apare doua fenomene:' doua situatii
a)Daca nu exista suficienta incredere in titluri sau cererea pt titluri sa nu fie
suficienta Dsa fi fost speculativa' oferta titlurilor facute de emitenti este foarte mare( In acest
ca& banca manager este autori&ata sa stabili&e&e pretul emisiuniiDtitlurilor prin emiterea de
ordine de cumparare catre piata si astfel sa retraga excesul de oferta( $interventie e limitata in
timp la -= de &ile)(
b)Daca interesul pentru titluri este foarte mare' datorita cuponului sau a
prestigiului emitentului' cererea va creste' imprimand o tendinta de crestere a pretului(
.) ( opta etapa +Inscrierea la bursa a titlurilor emise(
1retul de emisiune 71
e
)
!retul de emisiune pentru obligatiuni cat si pentru actiuni preferentiale se stabileste in
functie de randamentele titlurilor de%a existente la inchiderea pietei(
!retul de emisiune pentru actiunile comune nou emise se ba&ea&a pe pretul de
!nc#!dere al actiunilor la data aprobarii finale a prospectului de emisiune(
Daca aceasta companie nu era cotata pana acum la bursa si face o oferta publica
initiala *30, pretul de emis se stabileste prin negocieri intre banca manager si emitent pe
baza principiilor de evaluare a titlurilor mobiliare $titlurile mobiliare se evaluea&a pe ba&a
fluxurilor de numerar generate in viitor(
Costurile de emisiune
1) Costurile de emisiune' exprimate procentual din incasarile nete ale unei emisiuni sunt
mai mari la emisiunile de valoare mai mica pt ca o mare parte dintre ele sunt cheltuielile
fixe $includ anali&a de subscriere' pregatirea prospectelor de emisiune' onorariile avocatilor)'
astfel incat procentul lor in costul total de emisiune este mare' la emisiunile mici(
Em!"!un!le !n valor! m!c! "unt facute* !n general* de f!rme ma! put!n cuno"cute pe
p!ata* a"tfel c#letu!el!le de "ub"cr!ere-r!"cul de "ub"cr!ere a"umat !n banca manager e"te ma!
mare.
2 )Costurile de emisiune ale actiunilor comune sunt mai mari decat costurile de
emisiune ale actiunilor preferentiale' care ambele' la randul lor sunt mai mari decat
costurile de emisiune ale obligatiunilor(
Dator!ta r!"culu! de "ub"cr!ere pretul act!un!lor e"te ma! volat!l decat pretul
obl!gat!un!lor* r!"cur!le de "ub"cr!ere f!!nd a"tfel ma! mar! pentru em!"!unea de act!un!.
Dator!ta efectulu! de d!"tr!but!e* !n general* obl!gat!un!lor "unt cumparate !n blocur!
mar! de un numar redu" de !nve"t!tor! * pe cand act!un!le "unt det!nute de un numar mare de
!nve"t!tor! reultand efortul pt ca act!un!le "a a4unga la un nr ma! mare.
-) Costurile de emisiune depind si de situatia pietei bursiere la momentul emisiunii(
Daca avem o piata extrem de volatila' riscul de subscriere va fi mai mare' comisionul brut de
subsciere va fi mai mare ( Daca vorbim despre o oferta publica initiala costurile de emisiune
vor fi mai mari decat in ca&ul unei oferte secundare $o noua emisiune)(
Comisioanele
+ Comisionul brut de subscriere ' pentru o obligatiune este diferenta dintre pretul de
emisiune a titlului si suma incasata de emitent pentru un titlu(
+ Grupul de banGing cumpara partea sa din emisiune de la grupul de subscriere la un pret
specificat 3 astfel re&ulta comisionul grupului de subscriereH Comisionul grupului de
subscriere se determina ca diferenta intre pretul la care acesta a cumparat emisiunea de la
emitent si pretul la care s+a facut revan&area catre grupul de banca(
+ Grupul de banGing vinde titlurile catre grupul de van&atori catre lista exceptata si de
asemenea catre proprii clienti finali la preturi stabilite 3 re&ulta comisionul grupului de
banGingH Comisionul grupului de banca sau #omisionul grupului de banGing este egal cu
diferenta dintre pretul de cumparare si cel de van&are(
+ Din van&area emisiunii de catre grupul de van&are la pretul de emisiune' re&ulta
comisionul grupului de vanzare(
+ Grupul de van&are vinde titlurile catre investitorii finali(
Datoriile pe termen lung 7din punct de vedere al creditorului)
1) 4iscul . datoriile sunt favorabile'deoarece in ca& de lichiditate a debitorului' detinatorul
creditului are prioritateH $fata de detinatorul actiunii)
2) 9enitul . creditorul are' de regula' o rentabilitate fixa' platile doban&ii fiind foxe'
nedepin&and de nivelul profiturilor(
In situatia in care exista o inflatie neanticipata' detinatorul creditului $creditorul) e afectat
negativ' pot suferi pierderi reale din dobanda si o pierdere de capitalH
3) Controlul . creditorii nu au' de regula' drept de vot(
Datoriile pe termen lung 7din punct de vedere al debitorului)
(vantaje:
+ #ostul datoriilor este limitat' detinatorii obligatiunilor adica creditorii nu participa la
cresterea profiturilor firmei' costul datoriilor fiind limitatH
+ !roprietarii companiei nu trebuie sa imparta controlul cu creditorii asupra firmeiH
+ "ata ceruta a rentabilitatii este mai mica in ca&ul obligatiunilor ' decat in ca&ul actiunilorH
+ Dobanda este' in general' o cheltuiala deductibila fiscalH re&ultand ca' costul imprumutului
pt firma este mai mic(
Dezavantaje:
+ Datoriile repre&inta o cheltuiala fixaH daca profiturile companiei fluctuea&a' ar putea sa nu
faca fata acestor cheltuieliH
+ #resterea nivelului datoriilor' poate creste probabilitatea incetarii platilor' impreuna cu
costurile asociate falimentului( Astfel un nivel de risc mai ridicat al companiei va duce la un
cost mai ridicat al capitalurilor propriiH
Actionarii sunt cei care suporta riscul companiei in ca& de lichiditate:
+termenul lung pe care au fost emise datoriile este un factor de risc( Daca planurile ce au
determinat emisiunea ar putea sa nu se materiali&e&e' datoria ar deveni o povaraH
Cap 12 1I(*( I#*4#(*I)#(<( ( (C*IU#I<)4
-inantarea pe termen lung prin emisiunea de actiuni
-inantarea prin titluri mobiliare actiuni
I) (ctiuni comune
Caracteristicile actiunilor comuneA Drepturile fundamentale ale actionarilor comuni
Actionarii au dreptul la:
1) Castiguri si dividende, astfel veniturile pe care le aduc sunt:
+ veniturile actionarilor sunt variabile
+ veniturile platite actionarilor comuni sunt veniturile re&iduale' adica veniturile care
raman in firma dupa ce au fost platite cheltuielile catre creditori si impo&itele catre stat'
+ castigurile sunt dividende
.) La control si informare
! in ceea ce priveste controlul ' actionarii comuni detin controlul asupra firmei prin
exercitarea dreptului de vot atasat actiunii comune( Acesta este un control indirect prin plata
dividendelor asupra activelor firmei in ca&ul lichidarii acesteia( Dreptul la informare se refera
la dreptul actionarilor de a inspecta registrele contabile ale firmei
3) Cu privire la risc, actionarii comuni suporta cea mai mare parte a riscului' ei fiind
pretendenti re&iduali( #apitalurile proprii aduse de actionarii comuni repre&inta un tampon
pentru creditori in situatia lichidarii firmei' datprita pierderilor' ei fiind ultimii in ordinea de
prioritate a drepturilor((

Eemplu
0irma A 0irma B
Datorii *=B Datorii 9=B
#apital propriu K=B #apital propriu /=B
+++++++++++++++++++ +++++++++++++++++++++
Active )==> !asive )== B !asive )==B
#apital propriu
++++++++++++++++ 3 K= > respectiv /=>
Total datorie
Acest raport dintre capitalurile proprii si totalul activelor repre&inta
valoarea )procentul cu care valoarea activelor se poate diminua in ca&ul lichidarii firmei pana
la limita la care creditorii inregistrea&a pierderi(
<) +repturile de preemtiune+ actionarii comuni existenti ai firmei au dreptul de a cumpara
primii actiunile comune suplimentare $din noile emisiuni)' proportional cu nr de actiuni
detinut(
Scopul: este: + de a nu se produce o diluare a controlului detinut de
actionarii existenti
+ de a nu se produce o diluare a valorii detinute de actionarii
existenti
>) +repturile la Active . activele nete ale firmei $adica totalul active minus total pasive) sunt
proprietatea actionarilor( Acesta este un drept de proprietate indirect' este limitat la distributia
activelor sub forma de dividende si in ca& de lichidare a firmei' dreptul re&idual asupra
activelor(

Clase de actiuni comune
Actiunile comune pot fi separate in diferite clase' fiecare avand diferite drepturi si privilegii
$actiuni clasa A' clasa B)(Diferentele dintre aceste clase sunt date de drepturile de vot atasate
actiunilor' astfel:
222 Ena dintre clase are drept de vot normal si cealalta are drept de vot restrictionat
$restrictiile privesc absenta sau diminuarea dreptului de vot)(
222 Actiunile restrictionate pot oferi $ platesc) un dividend mai mare pentru a compensa
absenta dreptului de vot(
222 Din celelalte puncte de vedere actiunile sunt identice(
Bcopul impartirii in clase este acela de a pastra controlul asupra firmei in mainile unui
grup restrans de actionari care' in schimb' investesc mai putin in firma(
De obicei' pt o firma ' ambele actiuni sunt cotate pe pietele de capital' dar cele fara drept
de vot' sunt tran&actionate mai des' pretul lor fluctuand mai mult(
(vantajele emisiunii de actiuni comune sau avantajele finantarii
prin actiuni comune
a) 0irma nu este obligata sa plateasca sume fixe catre actionariH Actiunea plateste venituri
variabile' in functie de nivelul profitabilitatii firmei $daca intr+un an dividendele nu pot fi
platite' firma nu intra in incapacitate de plata)
b) Actiunile comune sunt emise fara scadenta' emitentul nu se obliga prin contract sa le si
rascumpere
c) Daca firma are perspective bune' actiunile comune pot fi vandute in termeni mai buni decat
obligatiunile(
d) Sanctiunile au' de regula' o rentabilitate totala $dividende si castig de capital) mai mare
decat obligatiunileH
e) Se asigura investitorului o mai buna protectie impotriva inflatiei neasteptate comparativ cu
obligatiunile sau actiunile preferentiale $de regula* act!un!le comune "! d!v!dendele lor
cre"c!!n valoare !n per!oadele !nflat!on!"te)(
f) Actiunile comune asigura un tampon impotriva pierderilor creditorilorH van&area de actiuni
comune asigurand o ba&a pentru o indatorare mai mare(
g) 0inantarea prin emisiune de actiuni comune este facuta de firma in perioadele bune' pentru
a mentine o anumita re&erva a capacitatii de indatorare $,ata !ndatorar!! e"te data de raportul
!ntre total dator!e "! total act!ve0 ma"oara cat d!n totalul de fondur! ale f!rme! prov!ne d!n
cred!t. Cred!tor!! prefera rate m!c! ale !ndatorar!!* pentru a e$!"ta o protect!e ma! mare
!mpotr!va eventualelor p!erder! !n caul unu! fal!ment)(
In perioadele cu probleme' firma poate obtine capital suplimentar numai prin
indatorare' care este mai sigura din punctul de vedere al investitorilor(
Dezavantajele emisiunii de actiuni comune sau dezavantajele
finantarii prin actiuni comune
a) 5an&area de actiuni comune extinde dreptul de vot si controlul catre noii actionariH
b) Actiunile comune dau noilor detinatori dreptul de a imparti veniturile firmei $spre
deosebire de finantarea prin capital de imprumut' unde noii investitori primesc un venit fix'
indiferent de profitabilitatea companiei)H
c) #osturile de subscriere si distributie a actiunilor comune sunt de obicei mai mari decat cele
pentru actiunile preferentiale sau obligatiuniH
d) Dividendele actiunilor nu sunt deductibile fiscal' reflectandu+se in costul relativ al
capitalurilor proprii
II) (ctiunile preferentiale
Sunt un tip de capital hibrid care au caracteristici ale obligatiilor si ale actiunilor comune
Caracteristicile actiunilor preferentiale
a) Sunt actiuni care platesc un dividend fixH
b)au valoare nominala
c) De regula' dividendul fix al actiunii preferentiale este exprimat ca procent din valoarea
nominala
d) 5aloarea nominala este suma pe care detinatorul actiunilor preferentiale va trebui sa o
primeasca in ca&ul lichidarii firmei
e) Sunt emise fara scadenta
f= Au o preferinta la plata dividendelor fata de actiunea comuna' dar nu au drept prioritar fata
de capitalul de imprumut( De cele mai multe ori dividendele actiunilor preferentiale sunt
cumulative adica arieratele la plata dividendeloractiunile preferentiale trebuie sa fie achitate
de catre firma inainte de a se putea face plata dividendelor ptr actiunile comune
g) Actiunile preferentiale nu are drrept de vot
h) 6eplata dividendelor nu atrage incapacitatea de plata a firmei
i) 1a%oritatea actiunilor preferentiale sunt convertibile in actiuni comune(
-actorii care influenteaza decizia de finantare pe termen lung a firmei
a) 6ivelul curent al ratelor de dobanda precum si estimarea cu privire la evolutia lor
b) !erioada de timp pe care emit instrumentul de finantare corelarea maturitatilor 3
instrumentul de finantare sa fie emis cu o scadenta care sa reflecte perioada de exploatare a
activelor a caror cumparare se doreste a fi finantata
c) Situatia financiara pre&enta si cea previ&ionata a firmei (
De regula' daca firmele se gasesc intr+o situatie financiara proasta ' ele vor evita sa se
finante&e prin datorie pe termen lung( In schimb daca' se gasesc intr+o situatie financiara
buna' dar estimea&a ca in perioada urmatoare vor avea dificultati' atunci in pre&ent se vor
finanta prin datorii pe termen lung(
Daca firmele previ&ionea&a reali&area unor proiecte de investitii foarte profitabile ' ele vor
alege ca in pre&ent sa se finante&e prin datorie si abia dupa ce profiturile vor fi crescut ' ceea
ce va determina si cresterea pretului pe piata a actiunilor firmei' sa se finante&e printr+o noua
emisiune de actiuni(
2IBIU#( D (C*IU#I 1 1I*< I#*4#(*I)#(<
(ctiunile se emit ca si obligatiunile
1rincipalele instrumente tranzactionate pe piata internationala a actiunilor sunt:
1) *itlurile participative la capital 7actiunile comune sau actiuni obisnuite)5
2) Certificate asupra actiunilor 7certificate de depozitare)5
-) )bligatiuni convertibile in actiuni5
") )bligatiuni insotite de bon de subscriere 7Farant)8
Dintre acestea' cele mai utilizate sunt actiunile comune D(4 cele mai putin
riscante instrumente sunt certificatele de depozitare 7[depositar\ receipt[)8
#ertificatele de depozit au cel mai mic nivel de risc dintre instrumentele financiare
misiunea de actiuni si ac$izitionarea de actiuni de pe pietele internationale se
poate realiza in doua moduri:
a) in cadrul unei oferte publice sau
b) prin mecanismul certificatelor de depozitare.

I)*ipurile de oferte publice internationale de actiuni 7I1) = oferta
publica initiala)
,ferta de actiuni pe pietele internationale de capital se reali&ea&a prin intermediul unor
mecanisme si instrumente specifice si complexe( !utem vorbi de o emisiune internationala de
actiuni atunci cand este vorba despre: (
a) 0ferta publica interna cu sindicalizare internationala presupune emisiunea de actiuni
pe piata locala cu implicarea unor institutii financiare internationale $banci de investitii de
regula)(
b) 0ferta publica pe piata interna insotita de un plasament international consta intr+
un plasament partial pe piata locala de pana la :8 + K= > din totalul ofertei' restul ofertei fiind
adresat pietei internationale printr+un grup de plasament( van&area pe piata internationala cu
cotarea actiunilor pe o singura piata bursiera externa(
c) 0ferta publica internationala pe mai multe piete simultan 'repre&inta forma pura a
plasamentului global si presupune lansarea emisiunii pe mai multe piete simultan' cu cotarea
pe aceste piete( , astfel de oferta este accesibila de regula marilor companii
d) 0ferta publica pe europiete: sunt oferte de actiuni ale unor companii straine adresate de
regula unor investitori institutionali ce actionea&a pe o piata paralela puternic dereglementata(
,ferirea de actiuni in acest ca& se reali&ea&a fie printr+o tran&actie directa intre emitent si
investitor fie printr+o cotare prealabila $care nu este neaparat obligatorie)(
1ecanismul emisiunii de actiuni printr+o oferta publica internationala este similar emisiunii
internationale de obligatiuni' principalii intermediari implicati fiind: grupul lider si
comanagerii care formea&a grupul de coordonare si D sau garantare a emisiunii internationale
de actiuni cu rol in administrarea procesului' grupul de plasament garantat' grupul de
plasament $van&are) sau alti intermediari $implicati de exemplu in promovarea emisiunii pe
pietele externe sau in facilitarea procesului de cotare al actiunilor pe bursele internationale'
elaborand dosarul in conformitate cu reglementarile acestora)(
II) misiunea internationala de actiuni prin certificate de depozitare
Certificatele de depozitare repre&inta titluri negociabile emise de o banca depo&itara in
favoarea unor beneficiari locali' care atesta un drept de proprietate asupra unui pachet distinct
de titluri financiare $actiuni de regula) emise de o societate dintr+o alta tara( Acest inscris da
dreptul detinatorului sa ceara in orice moment remiterea de actiuni depuse la o terta banca +
banca custode(
In aceasta emisiune indirecta de actiuni pe o piata externa prin intermediul unui instrument
specific + certificatul de depo&itare $D") sunt implicate doua institutii financiare distincte
intre care exista o relatie de subordonare: banca depo&itara si banca custode(
Aanca depozitara are rolul fundamental in emisiunea de certificate de depo&itare' fiind o
banca de prim rang aflata de regula pe piata tinta( Aceasta este o banca de prim rang care se
ocupa cu pregatirea si reali&area emisiunii de certificate de depo&itare pe ba&a unui pachet
determinat de actiuni depuse la o banca custode( Banca depo&itara numeste banca custode
care este de regula o banca corespondenta' acorda consultanta emitentului de actiuni si
controlea&a intregul proces de emisiune de certificate de depo&itare(
Aanca custode este o banca din tara emitentului care are rol in pastrarea pachetului de actiuni
ce constituie ba&a emisiunii de certificate de depo&itare(
Certificate de depozitare avantaje
)) pt compania : . acces la resurse importante si riscuri mai mici
*) pt banca depozitara + castigul din diferenta dintre dividende
-) pt banca custode + comisionul de pastrare al actiunilor in seif
/) pt investitori : castigatori mai mari din instrumente aparent fara risc' emise de o banca
AAA' decat din investirea in titluri de stat(
8) Diversifica formele de investitii internationaleH
9) Este un mod eficient de patrundere pe pietele straine de capital si de mobili&are de fonduri
apartinand unor investitori strainiH
:) #ontribuie la imbunatatirea imaginii pe piata internationala emitentului de actiuniH
K) Este un mi%loc eficient de diversificare a actionariatuluiH
C) Este un mecanism transparent de emisiune internationala de actiuniH
)=) Este un mecanism cu lichiditate sporita si riscuri reduse prin implicarea unei banci de
prim rang + banca depo&itara care emite in numele si pe contul sau certificatele de depo&itareH
))) Este o operatiuni cu costuri de tran&actionare mai reduse' certificatele de depo&itare fiind
mai usor de plasat decat actiunile emitentului(
Certificate de depozitare dezavantaje
)) !robleme in mecanismul de decontare intre emitentul actiunilor si posesorii de certificate
de depo&itareH
*) "eglementarile fiscale in domeniu diferite de la tara la taraH
taxele de custodie relativ ridicateH
-) Dificultati in gasirea unei banci custode(
/) Dubla impo&itare
8) "iscul valutar plus costurile de transfer asociate
#hiar daca exista aceste dificultati% emisiunea de certificate de depozitare ramane o tehnica
de emisiune internationala de actiuni la concurenta cu oferta publica' fiind mult mai
accesibila companiilor de dimensiuni mai reduse' care se afla intr+o fa&a incipienta de
extindere internationala( Datorita avanta%elor pe care le pre&inta' piata internationala a
certificatelor de depo&itare a cunoscut o extindere permanenta8 1rima operatiune de
emisiune a certificatelor de depozit a fost lansata in 1/2, pentru a facilita accesul
investitorilor americani la companii din 1area Britanie( In pre&ent cele mai importante piete
de emisiune a certificatelor de depozitare sunt (tatele "nite 4G:(, fiind principala piata)
si ,uropa 4Londra, Luxemburg, Aruxelles sau Amsterdam).
, categorie aparte si mult mai complexa a certificatelor de depo&itare o constituie
certificatele globale de depozitare 7[GD4 ! global depozitar\ receipt[)( Aceste
instrumente complexe presupun emisiunea unor certificate de depozitare globale' lansate
simultan pe mai multe piete locale' pe ba&a unui pachet de actiuni ale unui singur emitent(
#el mai important rol in emiterea de GD4 este jucat de depozitarul bancar

!asii in emisiunea de certificate de depo&it
)) #ontactarea bancii depo&itare
*) #ontactarea bancii custode care sa pastre&e in seiful sau actiunile
-) Emisiunea actiunilor si depunerea lor la banca custode
/) 6otificarea emisiunii de actiuni legali&ata de x
8) Emiterea de GD"+uri catre investitorii internationali $emise prin I!,)
9) Transferarea capitalului pentru compania c
:) !lata dividendelor
K) #onversia dividendelor in valuta si transferarea lor la banca depo&itara
C) !lata de divindede catre investitori in GD"+uri
III) Becuritizarea pe pietele financiare internationale
En alt mecanism financiar interesant' legat de piata titlurilor primare' este securiti&area
financiara8 Becurizarea este un mecanism complex prin care sunt emise pe piata
financiara locala sau internationala titluri financiare $obligatiuni de regula) in contul
unor active financiare $credite ipotecare' contracte de leasing' contracte de forfetare'
contracte de factoring sau credite furni&or D cumparator)(
Becuritizarea este practicata de regula de
a) banci comerciale% b) companii de finantare 3) de institutii financiare
specializate 7banci de forfetare% banci de scont)8
In cazul securitizarii internationale rolul principal este ?ucat de (38, (pecial 3urpose
8eicule sau (8C (pecial 8eicule Compan6 , adica de o institutie de securitizare
specializata sau (38/ (8C este o companiede finantare implicata in securitizare.
)peratiunea de securitizare are urmatoarele caracteristici principale:
Certificate de securitizare Caracteristici
)) ,peratiunea permite omogeni&area castigurilor obtinute de pe urma valorificarii unor
active financiare detinute in portofoliu $cupoane' doban&i' taxe' comisioane si alte spe&e
financiare)H
*) Securiti&area se derulea&a printr+o companie speciali&ataH
-) Emisiunea de titluri financiare este de regula garantata de o institutie speciali&ata
$guvernamentala)H
/) !entru asigurarea unui grad ridicat de lichiditate sunt preferate titluri cu o piata secundara
de&voltataH
8) Bilantul si portofoliul de active al companiei beneficiare este mult simplificat prin aceasta
operatiuneH
9) Deoarece activele cele mai interesante ale companiei sunt separate de aceasta' si pe ba&a
lor sunt emise noi titluri financiare' acest lucru poate duce la o mai buna valorificare mai buna
a resurselor financiare ale companiei beneficiare(
tape in securitizarea financiaraA 2ecanism securitizat
,peratiunea presupune inc$eierea unui contract initial intre beneficiarul securitizarii
$companii de finantare' banci) si institutia de securitizare specializata $_special vehicle
compan<_) prin care sunt selectate o parte din activele financiare interesante ale companiei si
pe ba&a acestora sunt emise noi titluri financiare catre potentiali investitori locali sau
internationali( misiunea de titluri in contul activelor securitizate se poate face fie direct
fie prin intermediul unor intermediari $companii de broGera%)( Securiti&area se poate reali&a
printr+o emisiune pe o singura piata $locala sau internationala) sau se poate reali&a simultan
pe mai multe piete externe( Societatea speciali&ata' implicata in securiti&are este cea care isi
asuma rolul fundamental in coordonarea si supravegherea intregului proces' ea putand fi din
aceeasi tara cu beneficiarul operatiunii sau din tara de emisiune(
(vantajele securitizarii sunt multiple pentru compania beneficiara :
Certificate de securitizare avantaje
)) Simplificarea bilantuluiH *) 1ai buna valorificare a activelorH
-) ,mogeni&area activelor detinute in portofoliuH
/) 1obili&area rapida de fonduri pe ba&a unor active ce urmea&a a fi incasate la termenH
8) "educerea riscului la nivelul companieiH
9) ;ichiditate sporitaH :) Transparenta operatiuniiH
Certificate de securitizare dezavantaje Dezavantajele securitatii
)) ,peratiunea este mai putin accesibila companiilor mici sau celor care nu detin active
financiare atractive sau faptul ca pot fi securiti&ate in special active financiare si mai putin
celelalte tipuri de active $active reale sau creante comerciale)(
*) Diferenta dintre operatiunea de securiti&are si operatiunea de factoring consta tocmai in
speciali&area factorilor de a prelua doar creantele comerciale $exporturi incasabile la termen
de exemplu)(
#u toate aceste de&avanta%e' operatiunea de securiti&are ramane o operatiune atractiva pentru
operatorii financiari' de multe ori o solutie prompta de mobili&are de resurse in situatii de
criza de lic$iditati cu costuri mult mai mici decat refinantarea prin credite sau scontari8
Caracteristicile dividenelor:
+ Dividendele nu sunt un pasiv
+ !lU]ile de dividende nu sunt considerate cheltuieli de afaceri' prin urmare' acestea nu sunt
deductibile fiscal
+ o firmaa nu poate da faliment pt declararea dividendelor
+ Dividende primite de persoanele fi&ice sunt impo&itate ca venituri ordinare
+ Dividendele primite de cUtre corpora]ii au un minim de :=> de venituri impo&abile' de
excludere de la
Cap .) -<U:U4I< I#*4#(*I)#(< D 1<(*I
Bau 1latile internationale
*e$nici de plata folosite in tranzactiile internationale
I) *e$nici simple de plata
)) !lata in avans
*) plata in consignatie
-) plata la termen
3lata prin marfa contra marfa 7troc' compensatie) este prima ImodalitateJ de plata
aparuta in istorie Se practica cu precadere in cadrul operatiunilor de contrapartida
$compensatii' barter' lohn' bu<+bacG)(
3lata in numerar4in moneda) ! asta&i pe cale de disparitie in ansamblul platilor
internationale $folosita doar ca metoda de eva&iune fiscala' in ca&ul marfurilor de contrabanda
sau in activitatea de turism si transport international) datorita de&avanta%elor pe care le
repre&inta: necesitatea transportului efectiv al banilor' necesitatea contactului direct intre
parteneri $sau repre&entanti ai acestora)' si dificultatea sincroni&arii obligatiilor fundamentale
ale partilor $de a livra marfa si de a o plati)

II) 2ijloace de plata Dinstrumente de plata:
1) CC!ul #hecG 3 un ordin scris dat de o persoana $ordonator) unei banci' la care
acesta are un disponibil depus in cont' ca aceasta sa plateasca la vedere$din contul curent) o
suma de bani determinata in favoarea unui tert $beneficiar)( ,rdinul in ca&ul cecului este
completat pe ba&a unui formular tipi&at pus la dispo&itie de banca emitenta(
In functie de persoana in favoarea careia se va efectua plata% cecul poate fi:
a) #ominativ $plata se face doar in numele persoanei desemnate drept beneficiar)'
b) <a ordin $plata se va face catre persoana careia i+a fost andosat cecul) sau
c) <a purtator $platibil oricarei persoane care il va pre&enta spre incasare bancii emitente)(
Singura functie a #E#+ului este aceea de mijlocire a platii intre doi parteneri anga%atii
intr+o operatiune comerciala( In principiu' cecul poate fi folosit mai putin pentru amanarea
platii $mi%loc de credit) sau pentru garantarea unor plati( Cecul poate fi transmis prin gir
7andosare) catre o terta persoana care devine astfel noul beneficiar al cecului( 1rincipalul
avantaj al CC!ului este simplitatea mecanismului( Derivat din acest avanta% re&ulta si
principalul dezavantaj al cecului% si anume lipsa de protectie pentru exportator' care nu are
siguranta ca in momentul in care a primit fila de cec aceasta va putea fi si incasata( #hiar daca
cecul nu poate fi emis fara a exista suma aferenta in cont' nu sunt putine situatiile in care au
loc emisiuni fara acoperire in cont( In plus' exportatorul are putine instrumente de verificare a
acoperirii cecului(Din cauza riscului ridicat 7risc de neplata datrat lipsei de fonduri% cecu
este descoperit)' practica internationala a de&voltat cateva tehnici care sa sporeasca siguranta
unei plati prin intermediul acestui instrument: solicitarea ca plata prin cec sa se realizeze in
avans $inainte de livrarea marfii)' solicitarea unei garantii din partea bancii emitente $cecul
certificat)' eliminarea posibilitatii de transfer prin gir $cecul barat) sau vinculatia $livrarea
marfii pe numele unui tert)(Alte de&avanta%e: utili&area unui depo&it in prealabil cu -+/
saptaman' alta post+datarea cecului' alta greseli in completarea cecului' alta cecul este utili&at
pt plati reduse si ptre clienti cunoscuti(
<a fel ca si cambia% biletul la ordin% cecul poate fi transmis prin gir 7andosare)
sau poate fi scontat inainte de scadenta la o terta banca8
2) Cambia 6ill of 3c$ange = "epre&inta un inscris care contine ordinul
neconditionat dat de o persoana $tragatorul) altei persoane $trasul)% de a plati o anumita
suma unei alte persoane 7beneficiarul)' la un termen7scadenta) si intr+un anumit loc8
Cambia are . functii: instrument de plata si instrument de credit. #a instrument de plata%
tragatorul avand de incasat o anumita suma de bani de la tras si' totodata' are de ac#!tat o
dator!e fata de o terta per"oana ( benef!c!arul. Deoarece plata se face de obicei' la un anumit
interval de la emiterea cambiei' cambia indeplineste si functia de instrument de credit.
<a fel ca si cecul si biletul la ordin% cambia poate fi transmisa prin gir
7andosare) sau poate fi scontata inainte de scadenta la o terta banca8
lementele cambiei:1 denumirea de cambie in limba in care este redactat inscrisul* ordinul
neconditionat de a plati o suma determinata $exprimata in cifre si litere)' indicarea
termenului de plata $scadenta)' care poate fi exprimat ca data calendaristica fixa' la un
anumit numar de &ile de la data emiterii cambiei $de regula -=' 9=' C=' )K= de &ile)' la vedere
sau la un anumit interval de la pre&entare spre acceptare' numele si adresa trasului%
denumirea si adresa beneficiarului, locul efectuarii platii% data si locul emiterii% semnatura
tragatorului% cuprin&and numele de familie in intregime(
,miterea cambiei da nastere unui raport %uridic prin care tragatorul se obliga fata de
beneficiar sa+l determine pe tras sa plateasca suma preva&uta in trata(
Acceptarea cambiei apare atunci cand trasul are ordin din partea tragatorului sa efectue&e
plata dar devine obligat cambial numai in momentul in care accepta cambia( !rin acceptare'
trasul devine debitorul principal' el fiind obligat cambial' solidar cu tragatorul' girantii si
avalistii( Trasul isi ia sarcina Isa plateascaJ' iar ceilalti obligati cambial isi asuma obligatia
de a face Isa se plateascaJ in mod efectiv' ei platind numai in ca&ul in care debitorul
principal' trasul' nu isi onorea&a plata( Tehnica platilor prin trate cunoaste o serie de
operatiuni care pot interveni in anumite situatii si anume:
Avalizarea apare in situatia in care tragatorul nu este sigur de solvabilitatea trasului' se poate
apela la o garantie $denumita IavalJ sau Ipentru garantieJ)' urmate de semnatura avalistului
si data( Avalistul este' de obicei' o banca ce se obliga sa faca plata daca trasul nu va achita
suma respectiva la scadenta' aceasta operatiune evidentiind rolul cambiei de instrument de
garantare a platii' intarit prin plata avali&arii(
Andosarea presupune transmiterea cambiei prin gir si aceasta se face printr+o dispo&itie
scrisa de catre beneficiarul acesteia catre tras' care urmea&a sa plateasca suma aratata in titlu '
la ordinul persoanei care o indica' la locul si data mentionata in cambie( Andosarea are loc
atunci cand beneficiarul $girantul)' la randul sau este debitor fata de o alta persoana
$giratorul)' cu aceeasi suma( Deci cambia poate fi transmisa prin gir
(contarea este operatiunea prin care posesorul cambiei obtine de la o banca comerciala'
inainte de scadenta' suma inscrisa pe titlu 4valoarea nominala)' diminuata cu dobanda
aferenta sumei din acel moment pana la scadenta' plus un comision al bancii' denumit
valoarea de scont(Cambia poate fi scontata
Rescontarea presupune ca bancile comerciale sa preschimbe cambiile ce le detin in bani' la
banca centrala care percepe taxa oficiala a scontului' influentand astfel nivelul general al ratei
doban&ii(
#orfetare a consta in vinderea de cambii' indiferent de scadenta' unor institutii speciali&ate
care' spre deosebire de bancile comerciale' la scontare preiau riscurile de neplata de catre
debitor( *a3a de forfetare este superioara celei de scont' iar operatiunea presupune si
transmiterea documentelor care sa asigure incasarea fara dificultati a cambiei $diferite
autori&atii)(
3lata cambiei se face prin prezentarea acesteia la plata in ziua scadentei sau in una din
cele doua &ile lucratoare care urmea&a scadentei( #ambia scadenta la vedere poate fi
pre&entata la plata in termen de un an de la data emiterii( Trasul care plateste are dreptul sa
pretinda de la beneficiar trata cu mentiunea IachitatJ' semnata de acesta( Daca trasul vrea sa
faca o plata partiala' beneficiarul nu poate refu&a plata' fiind obligat sa mentione&e pe trata
suma primita si sa dea chitanta trasului( "egresul' in ca& de refu& de acceptare sau de plata a
tratei' este dreptul beneficiarului de a actiona impotriva tragatorului si a celorlalti semnatari ai
documentului respectiv $andosatori si avalisti) la scadenta' in conditiile in care trasul refu&a
plata inainte de scadenta' acceptarea totala sau partiala sau daca intervine falimentul trasului
ori cel al tragatorului(
3rescriptia consta in actiunea in %ustitie contra trasului care a acceptat cambia' si de regula
cambia se prescrie in termen de - ani de la data scadentei( Actiunea beneficiarului impotriva
celorlalti semnatari se prescrie in termen de un an de la data protestului adresat in timp util
sau de la scadenta in ca&ul unei cambii cu clau&a Ifara protestJ( Actiunea unui andosator
contra altuia sau impotriva tragatorului se prescrie in termen de 9 luni de la data cand acestia
au platit sau au fost actionati in %ustitie( Actele de intrerupere a curgerii termenului de
prescriptie nu au efect decat in privinta celui care le+a efectuat(
In comertul international' exportatorul apare' de regula in calitate de tragator si eventual
beneficiar' iar importatorul + de tras( Daca trasul nu onorea&a cambia' ultimul posesor
$beneficiar) are dreptul de regres $ recurs) asupra tuturor girantilor anteriori avalistului'
inclusiv tragatorului' care sunt solidari' raspun&atori fata de el( "ecursul merge pana la
declararea starii de faliment si executarea silita prin van&area bunurilor( Daca ultimul posesor
al cambiei doreste sa incase&e contravaloarea acesteia inainte de scadenta' o va sconta unei
banci comerciale(
-) Biletul la ordin 3 Este un inscris prin care o persoana $emitentul) se obliga sa
plateasca unei alte persoane $beneficiar) sau unei terte persoane desemnata la ordinul acesteia'
o suma determinata de bani la o data prestabilita( Scadenta poate fi ca si in ca&ul cambiei de
pana la C= de &ile( (pre deosebire de cambie' anga%amentul de plata este initiat de debitor'
mecanismul fiind relativ mai simplu $sunt doar doua parti implicate)( <a fel ca si cambia sau
cecul% si biletul la ordin poate fi transmis prin gir 7andosare) sau poate fi scontat inainte
de scadenta la o terta banca8
/) ,rdinul de !lata este dispo&itia data de o persoana $denumita ordonator) unei
banci' de a plati o suma determinata in favoarea altei persoane $denumita beneficiar) in
vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr+o relatie directa existenta intre
ordonator si beneficiar (
#aracteristicile ordinului de plata:
a) "elatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente'
ce urmea&a a se stinge o data cu onorarea ,!(
b) ,peratiunea este pornita la initiativa platitorului $ordonatorului)(
c) "evocabilitatea este o trasatura fundamentala a ,!
d) !provi&ionul $depo&itul) bancar este absolut obligatoriu in ca&ul ,!
Din puncte de vedere al modalitatilor de incasare )rdinul de 1lata )181 poate fi:
! simplu, incasarea sa nefiind conditionata de pre&entarea vreunui document sau
explicatie cu privire la scopul platii $exclu&and ca&ul ca se cere o chitanta)( Acest tip de ,(!(
se aseamana cu ceculH
+ documentar% incasarea sa fiind determinata de obligatia beneficiarului de a pre&enta
anumite documente $facturi' dovada platii unor chirii' a unor cheltuieli de transport etc()
indicate de ordonator in ,!
Derularea unei operatiuni de ,rdin de !lata( presupune existenta unui document' formular'
de regula tipi&at' denumit Iordin de plataJ( Acesta este pus la dispo&itie de banci clientilor
lor( Elementele pe care le surprinde un ,! sunt: numele si adresa ordonatorului $persoana
fi&ica sau %uridica care da ,!) $eventual si numarul contului bancar)' numele si adresa
beneficiarului $eventual si numarul contului)' denumirea si adresa bancii ordonatoare' data
$&iua' luna' anul) emiterii ,! ordinul de a plati $prin formula: Iva rog sa platiti[J' Iveti
plati[J)' suma in cifre si litere cu indicarea valutei in care se va face plata' motivul platii' in
ca&ul ,! documentar se indica documentele care trebuie pre&entate de beneficiarul platii'
modul de plata: letric' telegrafic' SI0T $pentru plati in cont sau cecuri' valuta efectiva)'
semnaturile autori&ate ale bancii ordonatoare sau ale persoanei autori&ate de firma
ordonatoare

III) 2odalitati de plata comple3e:
1) Incasso documentar
Incasso documentar si incasso simplu intra in categoria platii documentare' in sensul ca prin
vehicularea documentelor de catre banci' importatorul efectueaza plata nu contra marfa ci
contra documentelor comerciale + factura, documente de transport, de proprietate . care
atesta livrarea marfii conform conditiilor contractului' sau financiare . cambii' bilet la ordin'
cec' chitante' etc + utili&ate pentru a obtine sume de bani(
Incasso consta in ordinul dat de e3portator bancii sale de a incasa contravaloarea unei
tran&actii comerciale si de a o vira in contul sau contra unui set de documente negociat initial(
In aceasta operatiune bancile implicate nu isi asuma nici un risc comercial' singura lor
responsabilitate constand in manipularea setului de documente(
1ecanismul derularii incasso+ului documentar este' succint' urmatorul:
a) La livrarea marfii exportatorul intra in posesia documentelor care atesta indeplinirea
obligatiilor contractuale' de regula: factura' document de transport' polita de asigurare'
certificat de calitate si adesea si una sau mai multe cambii(
b) Setul de documente insotit de ordinul de plata incasare la incasso este pre&entat bancii
e3portatorului $banca remitenta) care' dupa ce verifica corectitudinea intocmirii
documentelor' le remite bancii importatorului' insotite de un document propriu H incasso
documentar + in cadrul caruia preia $si traduce) intocmai instructiunile primite de la
exportator $ordonator) in ordinul de incasare D plataH
c) 6anca importatorului $banca pre&entatoare) avi&ea&a importatorul in legatura cu sosirea
documentelor si' in functie de instructiunile primite in incasso documentar' le remite
importatorului contra plata' sau contra acceptarii cambieiH
d) !e ba&a avi&ului de efectuare a platii banca importatorului crediteaza contul bancii
e3portatorului si il debitea&a pe cel al importatorului cu suma repre&entand contravaloarea
marfurilor livrateH
e) ;a primirea banilor' banca remitenta notifica e3portatorul de incasarea e3portului si ii
creditea&a contul(
(vantajele incasso documentar
Incasso+ul este o modalitate de plata ce asigura intr-o anumita masura protectia intereselor
ambelor parti implicate in tran&actie: cumparatorul . inainte de a efectua plata are
posibilitatea verificarii documentelor comerciale pentru a avea certitudinea ca van&atorul si+a
indeplinit obligatiile asumate si a livrat marfa in conditiile si termenele stabilite prin contract(
Dezavantajele incasso documentar
a) #u pre&inta nici o garantie pentru van&ator privind plata $imediata sau diferata) a
documentelor de catre cumparator' existand o singura obligatie de plata: a importatorului
asumata prin contractul comercial( Exportatorul livrea&a marfa fara a avea garantia ca
importatorul va onora documentele( ,l se asigura in principiu de un singur risc: acela ca
importatorul sa obtina titlul de proprietate asupra marfii fara sa efectueze plataH raman insa
o serie de riscuri care pot surveni intre momentul expedierii marfii si cel al incasarii
contravalorii ei:
b) Riscul intarzierii la plata $importatorul renunta la preluarea marfii) si ca o consecinta a
intar&ierii sau neefectuarii platiiH
c) Riscul diminuarii incasarii . direct prin scaderea pretului marfii $ca urmare a deteriorii ei
sau la presiunea importatorului) si indirect prin efectuarea de catre exportator a unor cheltuieli
suplimentare $cu stocarea' protectia' returnarea sau rediri%area marfii catre o alta destinatie)
sau plata unor doban&i $in ca&ul in care s+a apelat la refinantarea operatiunii comerciale)H
d) Riscul pierderii marfii $cand este expediata direct pe adresa unui cumparator de rea+
credinta care si+o insuseste' o instrainea&a si refu&a plata sau cand' prin depasirea unor
perioade sau costuri de stocare este confiscata si scoasa la licitatie de autoritati sau de
creditorii respectivi)(
In practica aceste nea%unsuri pot fi inlaturate sau diminuate prin:
+ utili&area cambiilor avali&ate de o bancaH
+ solicitarea unei garantii bancare inainte de efectuarea exportuluiH
+ solicitarea unui avans care sa acopere eventualele cheltuieli cu depo&itarea'
returnarea sau reorientarea marfii in ca& de refu& al platiiH
+ intocmirea documentelor de expeditie si asigurare a marfii intr+o forma negociabilaH
+ vinculatie $expedierea marfii pe adresa unui tert' eliberarea ei facandu+se pe ba&a
unei dove&i de efectuare a platii)(
;a incasso documentar avantajele sunt in principal de partea importatorului % intreaga
operatiune de incasso desfasurandu+se la ordinul% pe riscurile si raspunderea
e3portatorului $conform !ublicatiei 8**' articolul *)' spe&ele si comisioanele bancare sunt
suportate tot de exportator)( De aici si ponderea modesta a incasso+ului documentar in
ansamblul platilor cu strainatatea $la noi )=d)8>)' intr+o masura mult mai mare fiind utili&at
in relatiile de plati necomerciale(
2) (creditivul documentar
3rimele MReguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentarJ au fost adoptate
in 1/33 $SEA l+a folosit prima)( Ele au fost revi&uite in )C8)')C9*(
Regulile si uzantele devin cu adevarat internationale in %&F< cand 3ublicatia nr. .F< este
recunoscuta de un organism ,6E: #omisia 6atiunilor Enite pentru Drept International(
Textul este imbunatatit in 1/." 71ublicatia nr8 "00) sub impactul evolutiei transporturilor
internationale si tehnicilor de productie si transmitere automati&ata a datelor (
*n %&&; prin 3ublicatia nr. >'' 4ultima revizuire) s+a urmarit: simplificarea "egulilor si
E&antelor Eniforme nr( /==H facilitarea si standardi&area practicilor bancareH sporirea
integritatii si sigurantei acreditivului prin intermediul pre&umtiei de irevocabilitateH
clarificarea obligatiilor bancii emitente si respectiv confirmatoareH re&olvarea problemelor
referitoare la conditiile nedocumentareH enumerarea detaliata a elementelor necesare pentru
acceptarea fiecarui tip de document de transport . toate acestea pentru a mari eficienta
utili&arii acreditivului documentar( 3rin 3ublicatia CC* nr. >%% s-a realizat o comparatie
cuprinzatoare intre Regulile si "zantele "niforme nr. >'' si <''.
Definitie Conform 3ublicatia >'' acreditivul documentar reprezinta orice aran%ament
asumat de o banca emitenta ce actionea&a la cererea si dupa instructiunile unui client
ordonator sau in numele sau propriu cu privire la efectuarea unei plati catre un tert sau la
ordinul acestuia $beneficiarul)' de a accepta si plati efecte de comert $cambii) trase de catre
beneficiar asupra sa sau asupra ordonatorului' de a autori&a o alta banca sa efectue&e o
asemenea plata sau sa accepte si sa plateasca asemenea cambii sau de a autori&a o alta banca
sa negocie&e astfel de efecte de comert contra unui set specific de documente' cu conditia ca
acestea sa fie conforme cu termenii si conditiile acreditivului( (creditivele% prin natura lor'
sunt tranzactii separate de contractele de vanzari
Caracteristicile acreditivului documentar ca te$nica de plata
a) #ormalismul1 generat de setul de documente implicat in efectuarea platiiH
b) *ndependenta fata de relatia contractuala de ba&a
c) #ermitatea anga?amentului bancar din partea bancii emitenteH
d) Adaptabilitatea la multitudinea de operatiuni comerciale internationaleH
e) (iguranta efectuarii platii generata de numarul de intermediari implicati si de mecanismul
specific de plataH
f) Complexitatea relativ ridicata a operatiuniiH
g) Costul ridicat generat de comisioanele percepute de banci $comisioane de acceptare' de
negociere' de confirmare' de plata)(
6eneficiile (vantajele acreditivului documentar
!entru exportator :
a) !rotectia platii b)I
ncredere mai mare in banca emitenta $banca importatorului) si nu in importator
n( c) , sursU rapida de refinantare
!entru importator :
a) , evidenta documentara a livrarii la timp a marfurilor b)
Siguranta ca documentele corect intocmite si cerute exista
c)!lata diferata pana in momentul in care bunurile a%ung efectiv in tara importatorului
Dezavantajele acreditivului documentar
a) 6eindeplinirea termenelor de livrare b)
1entiuni legate de unele costuri ce nu pot fi acceptate de exportator c)
1odificari ale valorii contractului datorita pretului sau cursului de schimb
d)
Dificultati in obtinerea cantitatilor legate din marfa exportata
e) Descrierea insuficienta sau prea detaliata a produselor
f
)Documente imposibil de obtinut(
Clasificarea acreditivelor documentare
In raport cu anumite caracteristici in derulare si utili&are' termenul de acreditiv
documentar este insotit de una sau mai multe sintagme care il definesc( Acestea se refera
la : forma ' modul de utilizare, clauze speciale continute, folosirea combinata de catre
beneficiar.
)) Dupa forma acreditivele pot fi:
a) Acreditive revocabile poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice
moment' fara nici o avi&are prealabila a beneficiarului( Dreptul de revocare' anulare sau
modificare se stinge in momentul in care plata a fost facuta' iar dupa efectuarea acesteia'
banca emitenta este obligata sa ramburse&e banii bancii platitoare' nemaiputand aduce nici o
modificare(
b) Acreditive irevocabile presupune anga%amentul ferm al bancii emitente de a efectua
plata in favoarea beneficiarului' cu conditia ca documentele pre&entate de acesta sa fie strict
conforme cu termenii AD( En acreditiv documentar irevocabil nu poate fi modificat sau
anulat de ordonator fara acordul bancii emitente' bancii confirmatoare si al beneficiarului si
semnifica pentru beneficiar o certitudine privind plata( Exista * variante Acreditiv
documentar irevocabil neconfirmat% unde banca emitenta este singura anga%ata ferm la plata
si Acreditiv documentar irevocabil confirmat care este acela la care anga%amentului ferm al
unei banci emitente se adauga un anga%ament de plata independent si ferm al unei terte banci+
banca confirmatoare8
*) Dupa modul de utili&are acreditivele pot fi:
a) (creditive cu plata la vedere se utili&ea&a in ca&ul in care partenerii au convenit
ca plata marfurilor sa se faca indata dupa expedierea lor( Etili&area unui astfel de acreditiv
documentar implica faptul ca importatorul in ordinul de descidere al acreditivului sa faca
mentiunea Mplata la vedereN sau Mplata %''K la vedereN, informatie preluata de banca
emitenta in deschiderea AD( ;a primirea AD' exportatorul expediaza marfa si intocmeste
documentele conform conditiilor din acreditiv documentar apoi le depune spre incasare(
Banca desemnata cu plata' dupa verificarea documentelor si stabilirea concordantei cu
acreditiv documentar le plateste' iar documentele sunt remise bancii emitente(
b) (creditive cu plata diferata se caracteri&ea&a prin aceea ca plata documentelor,
desi se realizeaza integral, nu se face in momentul prezentarii acestora la banca de catre
exportator, ci la o data ulterioara, mentionata expres in textul AD( !lata diferata se
efectuea&a' de regula' la -=+9= &ile' de la pre&entarea documentelor(
3entru exportator, inseamna o vanzare pe credit pe termen scurt 4;'-E' zile)' deci la
negocierea pretului se are in vedere si dobanda sumelor imobili&ate in marfaH Importatorul
intra in posesia documentelor' deci si a marfii' inainte de plata lor( Bancile' in ba&a unui
acreditiv documentar cu plata diferata adesea acorda credite sub forma de avans
exportatorului in contul incasarii viitoare a AD( $AD' dat fiind anga%amentul ferm de plata al
unei banci' confera siguranta incasarii banilor)(
c) (creditive cu plata prin acceptare sunt utilizate in cazul vanzarilor pe credit
pe termene scurte si foarte scurte intre E'-%O' zile. Elementul caracteristic este faptul ca
intotdeauna setul de documente cuprinde una sau mai multe cambii trase asupra bancii
importatorului sau asupra importatorului insusi' iar plata contravalorii marfurilor se face la
scadenta cambiei(
In deschiderea unui astfel de acreditiv se mentioneaza expres Mplata prin acceptare la x zileN
iar odata cu depunerea documentelor ce atesta expedierea marfii' exportatorul pre&inta la
banca platitoare si o cambie cu scadenta corespun&ator numarului de &ile preci&at in AD(
Banca platitoare verifica conformitatea documentelor cu acreditiv documentar si daca sunt in
buna ordine' accepta cambia si o restituie exportatorului iar documentele le remite bancii
emitente care' la randul ei' le da importatorului( ;a scadenta' exportatorul pre&inta cambia
bancii' iar aceasta o achita( Acest tip de acreditiv repre&inta pentru exportator o van&are pe
credit a marfii' o facilitate pe care a acordat+o importatorului(
3portatorul poate sa sconteze cambia la banca sa sau la o terta banca transformand
exportul cu plata diferata intr+un e3port cu plata la vedere( sconte&e la banca sa'
transformand o van&are pe credit intr+o van&are cu plata la vedere( Importatorul are
posibilitatea derularii de afaceri cu fonduri reduse $poate vinde marfa si apoi poate achita
exportul)' poate reali&a un import de materii prime fara sa fie obligat sa le plateasca imediat(
Acceptul dat pe cambie de banca $accept bancar) constituie o garantie a platii acesteia la
scadenta si' de aici' posibilitatea scontarii cambiei la banca exportatorului( #ambiile se trag de
tragator' exportator' asupra bancii acceptante $trase) sau asupra bancii emitente( Daca sunt
trase asupra ordonatorului' bancile le vor trata ca pe simple acte aditionale
d) (ccreditive cu plata prin negociere este denumit si scrisoare comerciala de
credit fiind utili&at cu precadere in tarile de drept bancar anglo!sa3on8
Acest acreditiv se caracterizeaza prin faptul ca este descis de banca emitenta, cel mai
adesea in moneda locala a propriei tari( Etili&area acestei scrisori presupune intotdeauna o
cambie $sau mai multe)' trasa de beneficiar asupra bancii emitente sau asupra unui alt tras
$alta banca) indicat in textul acreditivului' plata cambiilor fiind garantata de banca
emitenta( Acreditivele cu plata prin negociere sunt intotdeauna domiciliate la banca
emitenta( Deoarece domicilierea acestui acreditiv la banca importatorului constituie un
de&avanta% pentru exportator' in practica' banca emitenta autorizeaza alte banci sa
MnegociezeN documentele.
Ele se gasesc sub mai multe forme( +upa clauzele continute a creditivele pot fi:
transferabile' reinnoibile% cu clauza rosie 7red clause) si de compensatie 7reciproce si
standb\)8
d)) acreditivul documentar transferabil este un acreditiv in virtutea caruia
beneficiarul $primul beneficiar) are dreptul sa solicite bancii insarcinate cu plata D acceptarea D
negocierea' sa il faca utili&abil' in totalitate sau partial' pentru unul sau mai multi beneficiari
secun&i
d2) acreditiv documentar reinnoibil folosit in ca&ul unor contracte externe de
valori mari si cu livrari esalonate in timp( #aracteristic acestuia este faptul ca toate livrarile
sunt acoperite de unul si acelasi AD( !latile se fac dupa fiecare livrare si aceasta este tratata
de banci ca o livrare independentaH de regula' plata se face la vedere( Dupa efectuarea unei
plati' valoarea acreditiv documentar se reintregeste automat' de unde si numele TrevolvingU8
Acest acreditiv poate fi de doua tipuri: + cumulative in sensul ca valoarea mai mica incasata
pentru livrari mai mici poate fi recuperata prin livrari ulterioare mai mari' desigur fara a se
depasi valoarea de ansamblu a acreditivului si necumulative cand utili&area acreditiv
documentar nu se poate face decat in limita valorica strict stabilita in acreditiv documentar
pentru fiecare transa de marfa livrata(
d3) ) abatere de la regula plata contra documente care atesta indeplinirea
unor obligatii asumate de beneficiar o repre&inta acreditivul documentar cu clauza rosie
care permite ca incasarea banilor sa se faca inaintea pre&entarii documentelor ce atesta
expedierea marfii( Documentul ce se solicita la acordarea avansului este' de regula' o
scrisoare anga%ament prin care beneficiarul acreditiv documentar se anga%ea&a sa nu utili&e&e
banii decat pentru procurarea marfii in discutie si ca va restitui suma si dobanda aferenta in
ca& de neexpediere a marfii precum si ca va respecta termenul limita pana la care trebui sa
pre&inte bancii documentele de expeditie ale marfii( In ca&ul acreditiv documentar cu clau&a
rosie banca platitoare este intotdeauna situata in tara exportatorului( Acest tip de acreditiv
documentar constituie' in fond' o modalitate prin care importatorul il finantea&a pe exportator
fara sa perceapa dobanda( In realitate' dobanda este luata in considerare la negocierea pretului
$mai mic)( acreditiv documentar clau&a rosie se utili&ea&a: in ca&ul operatiunilor de
intermediere' cand exportatorul are mai multi furni&ori locali care trebuie platiti imediat ce
marfa a fost cumparata sau in activitatea de productie destinata exportului' cand producatorul
nu are resurse financiare sa produca marfa' iar importatorul este interesat in produsele
respective si il finantea&a in acest mod(
d") Acreditivele documentare de compensatie sunt utili&ate' dupa cum le
spune si numele' in cazul operatiunilor de contrapartida din comertul international
$barter% compensatii% ree3port)8 Tran&actia prin compensatie . marfa contra marfa . este
asociata de obicei cu o tehnica+comercial bancara care sa prote%e&e pe unul sau pe ambii
parteneri impotriva eventualelor riscuri( Intr+o operatiune de compensatie ambii parteneri au
dubla calitate de importator si de exportator( Ei convin sa faca un schimb de marfuri'
echivalente valoric ' intr+un anumit interval de timp( #ompensatia se poate reali&a prin
schimb de documente direct firma la firma sau printr+un canal bancar' bancile percepand doar
comision de manipulare documente( "iscurile cele mai mari in astfel de operatiuni comerciale
sunt determinate de faptul ca marfa a fost expediata' iar plata' compensatia in marfuri sunt la
latitudinea celui de al doilea exportator( Diminuarea acestor riscuri se poate reali&a prin
utilizarea acreditivelor de compensatie in doua variante si anume sub forma:
acreditivelor reciproce sau sub forma creditivelor stand b6.
E Tran&actiile derulate prin acreditive documentare reciproce
presupun ca cei doi parteneri sa isi deschida reciproc cate un AD( Astfel' fiecare dintre ei este
in acelasi timp ordonator si beneficiar' !artenerul solicitat sa accepte IplataJ marfii sale
printr+o alta marfa si nu in bani' este cel care dictea&a conditiile operatiunii de compensatie si
implicit si a derularii acreditivelor reciproce( Acreditivele reciproce contin adesea clau&e
speciale de plata cum ar fi: clau&a Ide intrare in vigoareJ $se caracteri&ea&a prin faptul ca
utili&area primului acreditiv deschis in favoarea primului partener este conditionata de
deschiderea de catre acesta a celui de al doilea acreditiv)' sau clau&a Ide valoareJ
$contravaloarea primului acreditiv deschis nu este pusa efectiv la dispo&itia beneficiarului' ci
plata se considera facuta cand insusi ordonatorul primului acreditiv a depus documentele
privind exportul sau in compensatie)(
2 0ata de celelalte tipuri ' acreditivul documentar Pstand - b67 are o
functie diferita si anume aceea de garantare a efectuarii platii de catre partenerul
e3tern( Banca emite un acreditiv _stand + b<_ la solicitarea unui client $ordonatorul)' care
trebuie sa ofere partenerului de contract $beneficiarul)' o garantie ca daca el nu+si va indeplini
obligatia asumata prin contractul comercial' ea' banca il va plati' despagubindu+l baneste(
Astfel' diferenta dintre un astfel de acreditiv si un acreditiv obisnuit este data de faptul ca
beneficiarul lui nu apelea&a la utili&area acreditiv documentar decat in masura in care
ordonatorul nu si+a indeplinit obligatia asumata prin contract(
-) Alta clasificare a acreditivului documentar si anume in functie de
folosirea combinata% acreditivul poate fi de doua tipuri: subsidiar $bacGtobacG) si
cesionabil(
a) Acreditivului subsidiar 7bacD to bacD) este vorba de doua acreditive
distincte% unul de import al unei marfi si un altul de e3port al aceleiasi marfi' ambele
domiciliate la aceeasi banca% banca intermediarului operatiunii8 Desi cele doua acreditive
documentar sunt total independente ' ele sunt corelate valoric si din punct de vedere a
termenelor de catre firma intermediara( : acreditiv documentar de export are o valoare si un
pret unitar mai mare si o valabilitate mai indelungata' in timp ce cel de import are o valoare si
un pret unitar mai mic si o valabilitate' inclusiv termen de expeditie care sa se incadre&e in
termenele acreditiv documentar de export $mai scurte)(
b) Acreditivul documentar cesionabil presupune posibilitatea de cedare a
acreditivului in favoarea unui tert 7beneficiar)8 !rin cesiune sunt transferate toate
drepturile ce reveneau beneficiarului initial $exportatorul)' noului beneficiar $cesionarul)(
Acesta din urma preia si riscurile aferente $riscul de neplata in principal)(
Cap 1) BIB*2U< -I#(#CI(4 I#*4#(*I)#(<
()Definitia sistemului financiar international
Data din doua perspective:
a) cea a reglementarilor comune
a) Sistemul 0inanciar International poate fi definit generic ca fiind ansamblul
de norme si te$nici' convenite si acceptate pe ba&a unor reglementari institutionalizate
menite sa coordoneze si sa organizeze comportamentul tarilor membre in domeniul
fluxurilor financiare si monetare internationale generate de derularea unor operatiuni
comerciale sau necomerciale internationale(
b) cea a ansamblului de componente
b)Sistemul 0inanciar International poate fi privit si ca ansamblul de piete% institutii%
instrumente si flu3uri financiare menit sa asigure deplasarea in timp si in spatiu a resurselor
de capital de la cei care le detin $creditorii sau investitorii internationali) catre cei care au
nevoie de acestea $debitorii sau beneficiarii finantarii)(
6) 4olul sistemului financiar international
( "olul sistemului financiar international este de a permite circulatia capitalurilor dinspre
tarile cu rata mare de economisire catre tari cu rata mare de consum $deficitare in resurse
financiare)
C) -actorii care e3plica dezvoltarea sistemului financiar
international sau premisele de&voltarii sistemului financiar international
)) De&voltarea fluxurilor comerciale internationale
*) 6ecesitatea alocarii riscurilor $ a dus la de&v unor instrumente si operatiuni specifice)
-) 5ariabilitatea in timp a consumului $raportul consumDvenituri varia&a in timp)
/) Separarea administrarii afacerii de proprietatea asupra capitalurilor
D) -unctiile sistemului financiar international 7functii de baza)
)) Transferarea resurselor financiare de la cei care au surplus de fonduri $cheltuiesc mai putin
decat castiga) catre cei care au deficit de fonduri $cheltuiesc mai mult decat castiga)(
*) !romovea&a eficienta economica prin alocarea optima a resurselor de capital $riscuri si
costuri sca&ute)H
-) !ermite valorificarea oportunitatilor de investitii $fondurile sunt transferate dinspre
sectoare sau domenii cu productivitate sca&uta catre domenii cu productivitate ridicata)H
/) !ermite derularea fluxurilor de incasari si platiH
8) Stimulea&a nivelul economisirilor si al investitiilorH
9) In conclu&ie: S0I are un impact ma%or asupra de&voltarii economice(
) volutia sistemului financiar international
)) (cordul de la 6retton Goods 71/""): scopul principal era de a induce o stabilitate
monetara in sistem si pentru a gasi o solutie la de&echilibrele B!EH
2) 1/". H 1/&2: ]1lanul 2ars$allJ un pachet financiar de ))(9 mld( ESD sub forma de
granturi si )(K mld( sub forma de credite acordat tarilor europeneH
3) Crearea )C in )C/K pentru a administra fondurile furni&ate prin planul 1arshall'
organi&atia fiind transformata in )C9) in ,E#D $SEA si #anada s+au alaturat in )C9) si
Naponia in )C9/)
/) 1rima criza a B-I 71/'0): introducerea DST pentru a creste lichiditatea sistemului(
8)Crizele sistemului financiar international 71/'0 H 1/,0)
9) M1e 1& august 1/,1 !resedintele american #i3on a anuntat oficial ca BU( renunta la
convertibilitate in aur a UBDH
MSEA s+a decis sa aplice o taxa generali&ata de 10C asupra importurilor de bunuri si
serviciiH
:)MImediat dupa anuntul lui 6ixon tarile participante la sistem au luat deci&ia de a permite
cursurilor de sc$imb sa floteze liber5
M(cordul Bmit$onian din 1/,1:
+ !retul oficial al aurului a fost modificat la -KB pe uncieH
+ 0luctuatia in raport cu ESD a fost crescuta de la )> la *(*8>H
+ SEA a fost obligata sa renunte la taxa de )=> aplicata importurilor saleH
+G+)= a decis sa accepte flotarea libera doar pentru cele mai de&voltate economiiH
K ) -lotarea libera $1/,3): JSmithsonian AgreementJ pentru monedele tarilor industriali&ate
ca derogare temporara de la Acordul NamaicaH
C) 6eneficiile sistemului 6retton Goods: $Beneficiu ma%or al sistemului Bretton
+ Expansiunea comertului international si a IS $#omert international si investitii straine de
expansiune)
+ "educerea semnificativa a ratei inflatiei $exceptie Naponia)
+#restere economica semnificativa
9)Blabiciunile sistemului 6retton Goods:
+"estrictii la circulatia capitalurilor
+ !resiunea exercitata asupra re&ervelor de aur ale SEA
+ Ineficienta programelor de a%ustare aplicate situatilor de cri&a(
,) (cordul de la Lingstom Mamaica 71/,2!1/,') de reformare a B-I:
+ A fost incheiat intre tarile europene si SEA cu scopul reformei S0I(
+ 0lotarea libera a fost inter&isa pentru tarile semnatare ale acordului de la Bretton
oods cu derogarea din )C:-
+ 0lotarea libera este inlocuita de flotarea administrata din doua motive:
222#ontinuarea cresterii si de&voltarii comertului international fara fluctuatii excesive
ale cursului de schimb
222Evitarea cri&elor in economia mondiala $cri&ele petroliere)
.) 2odificarea articolului I9 din (cordul de la Lingstom Mamaica 7ratificata in
1/,. de 2A3 din membrii):
222 ,rice tara este libera sa isi aleaga regimul monetar . valutar $mai putin ancorarea
de aur a monedei)H
222 F8I va "upraveg#ea pol!t!ca monetara "! valutara a tar!lor part!c!pante la sistem
si va elabora principii de actiune
222 !rintr+o ma%oritate de K8 > 01I poate reintroduce un sistem ancorat pe ESD
$SEA are drept de veto)
222 Diminuarea rolului monetar al aurului
222 Desemnarea DST ca principal activ de re&erva
/) 1rincipiile adoptate in 1/,, asupra B-I:
222 ,rice membru trebuie sa evite interventiile pe piata valutara pentru a preveni
de&echilibre ale B!E sau pentru a obtine un avanta% incorect in schimburile comerciale
internationale
222 ,rice membru poate interveni pentru a diminua eventualele cri&e la nivelul B!E
222 In ca&ul oricarei interventii pe piata valutara trebuie sa se tina cont de interesele
tarilor membre $inclusiv a celei emitente)(
10) (ranjamentul de la 1lazza 7septembrie 1/.&) -2I 1lazza :
222 Acordul de la 01I !la&a a fost initiat de un grup de 8 tari $SEA' ES' Naponia'
Germania si 0ranta)
222 G8 s+au anga%at pentru a interveni in vederea diminuarii valorii ESD pe pietele
internationale $considerat in acel moment supraevaluat)
11) (cordul de la <uvru 7februarie 1/.'):
222 Initiat de un grup de : tari $G8 X Italia si #anada)
222 Au considerat ca ESD a atins o valoare care reflecta realitatile economice si au sistat
interventiile pe piata valutara
222 Tarile vor interveni neanuntat si doar daca este ca&ul in favoarea monedelor lor
-) Bistemul 2onetar uropean ! evolutie
)) 1/,1: ]uropean snaDe in t$e tunnelU + Tarile Europene au intrat intr+un sistem monetar
propriu sunoscut sub numele de Barpele in tunel%
Asa s+a agreat o depreciere de maxim *(*8> fata de alte monede din afara sistemului(
1onedele flotau grupat fata de o moneda straina in limitele stabilite(
*) in martieAiunie 1/,3 SnaGe in the Tunel a devenit 1lain BnaDe
*) 1/,.: ]uropean FormJ . marca germana' francul belgian' coroana dane&a si
guild+ul olande& flotau in grup in limitele stabilite fata de o moneda straina si intre ele
aplicau aceeasi limita(
-) 1/,/: Bistemul 2onetar uropean si crearea CU5
222 ;imita de *(*8> de fluctuatie a cursului de schimb bilateral
222 #rearea 0ondului European de #ooperare 1onetara prin aportul bancilor
centrale $*=> trebuia varsat in aur)
222 E#E este o moneda artificiala creata pentru re&olvarea de&echilibrelor
interne ale B!EH
222 #rearea de provi&ioane pentru facilitati de finantare si compensare(
/) 1/.0 H 1//0: crize frecvente in B2 cu retrageri intrari si iesiri repetate ale unor
tari in sistem $in special 1area Britanie si Germania)
8) 1//": Infiintarea Bancii #entrale Europene
9) 1//.: Desemnarea B#E ca responsabila pentru politica monetara a EE
:) 1///: introducerea EE", $Grecia nu a indeplinit criteriile de convergenta pana in
*===)
K) 2002: introducerea in circulatie efectiva a EE", si retragerea monedelor locale de
pe piata
C) Tarile EE din afara sistemului: Suedia' Danemarca si 1area Britanie sau tari
membre EE care nu au aderat inca la sistemul EE", sunt: Suedia' Danemarca'
"egatul Enit al 1arii Britanii
G) valuarea sistemului financiar international
In sistemul financiar international actual
)) 0lotarea libera nu a generat o diminuare a comertului sau investitiilor internationale si nici
nu a dus la de&integrarea pietelor internationale de capital
*) 0lotarea libera nu permite neaparat o a%ustare rapida a fluxurilor comerciale
-) "atele de schimb raman extrem de volatile in cadrul S0I
/) Crizele raman destul de puternice si frecvente 7e3: criza din (sia)
8) 1onedele tarilor mici pot fi ancorate de dolar sau de o alta moneda puternica dar monedele
tarilor puternice trebuie sa flote&e liber in cadrul S0I $?en+ul %apone& a fost stabili&at de
exemplu prin eforturilor G/)
9) "olul de pivot al ESD s+a diminuat prin introducerea DST si prin cresterea rolului EE",
+) 14I#CI1(<< BIB*2 -I#(#CI(4
a)7e Dold (tandard 4 (istemul etalon aur)
+ A functionat de la inceputul sec cIc pana in sec cc' adica intre )K:= si )C)/
#aracteristicile sistemului etalon aur:
EEE fiecare stat isi exprima valoarea monedei sale in functie de acoperirea ei in aur
EEE cursurile de schimb erau fixe
EEE aurul era singurul activ de re&erva al statelor 222 cursul de schimb ramanea fix 222
(i
ncepand cu primul ra&boi mondial + )C)/' tarile au suspendat convertabilitatea monedei
lor in aur
Dupa terminarea ra&boiului au fost incercari nereusite de revenire la paritatea fixa fata de aur
fara nici un succes insa(
b) 7e Dold ,cange 4(istemul etalon de scimb aur) - a aparut in )C**
cand are loc prima incercare de refacere a sistemului financiar de dinainte de ra&boi(
#aracteristicile sistemului etalon de schimb aur
222 noul standard aur a fost diferit de predecesorul sau datorita diminuarii cantitatii de aur din
sistem:
222 monedele statelor puternice erau stabilite in functie de acoperirea lor in aur 222
monedele statelor mai slabe aveau valori stabilite in functie de re&erva nationala a fiecarui
stat' era compusa din aur si din devi&e puternice( Din cau&a supraevaluarii initiale a unor
monede puternice' a devalori&arilor puternice practicate in scopul de a obtine un castig de
competitivitate' a speculatiilor si a marii cri&e economice acest sistem a ca&ut
MScopul ma%or era revenirea la paritatea monedelor de dinainte de razboi $1area Britanie
a facut un pas important in acest sens stabilind un raport lira . dolar pe ba&a raportului de
dinainte de ra&boi la /(K9 ESD D lira' aceasta supraevaluare a lirei a generat probleme de
balanta de plati externe si a distorsionat puternic asteptarile pietei)(
Concluziile acestui sistem:
+ 6u a fost deloc un succes(
Incepand cu )C-=
i
n cadrul S0I se combina cursul fix cu ratele flotante
c) (istemul de la Aretton 1oods %&<<
Inca din timpul celui de+al doilea ra&boi mondial SEA si 1area Britanie planuiau
reconfigurarea sistemului economic de dupa ra&boi
hite si Se<nes au inteles rolul ma%or pe care l+a avut prabusirea sistemului economic
mondial la declansarea ra&boiului si doreau sa nu mai repete greselile de dupa primul ra&boi
mondialH
+ In urma #onferintei de la B din )C// a aparut un plan concret de de&voltare a sistemului
financiar international cu urmatoarele caracteristici:
Caracteristicile sistemului 6retton Goods
222 sistemul era deschis participarii oricarui stat care recunostea si accepta drepturile si
obligatiile inscrise in statutul 01I
222 aurul $valoarea dolarului american) era etalonul sistemului
222 statele participante erau obligate sa mentina stabilitatea monedelor lor
222 cursurile de sc$imb erau fi3e% dar ajustabile% statele participante trebuiau sa
stabileasca valoarea monedelor lor in functie de dolari si se obligau sa o mentina intre o banda
de variatie de plus minus )>
222 valoarea dolarului a fost stabilita fata de aur $ pretul initial -8 B3 ) uncie aur)
222 dolarul era singura moneda convertibila in aur' iar celelalte monede erau convertibile
prin intermediul dolarului
222 statele participante erau obligate sa asigure o re&erva internationala corespun&atoare
nevoilor de valuta de pe piata interna si sa obtina o balanta externa echilibrata astfel incat sa
nu existe presiuni asupra cursului de schimb
In situatia existentei unor de&echilibre ma%ore ale balantei' statele participante puteau recurge
la o devalori&are a monedelor de maxim )=>' fara a avea nevoie de permisiunea 01I(
222 Se infiintea&a doua noi organi&atii internationale: 01I si Grupul Bancii 1ondiale $BI"D
pentru a finanta probleme de de&voltare' IDA pentru cele mai sarace tari ale lumii' #0I pentru
a furni&a capital de risc tarilor cele mai sarace participante la sistem)(
Bistemul de la 6retton Goods a functionat pana in 1/,1 ( l a cazut pentru ca:
+ Dolarul american era moneda principala
+ Statele participante' fiind interesate de consolidarea re&ervelor nationale' au acumulat in
timp cantitati importante de dolari( SEA a avut in aceasta perioada o politica monetara
relaxata $ marea ma%oritate a deficitelor le+au finantat prin emisiunea de moneda astfel incat
treptat a sca&ut increderea in dolari' ca activ de re&erva' si a inceput sa se ceara tot mai des
convertirea dolarului in aur( #onsecinta: daca la stabilirea sistemului SEA detinea :=> din
re&erva de aur' in *= de ani si+a pierdut mai mult de %umatate( Astfel in )C:) SEA hotaraste
stoparea convertibilitatii dolarilor in aur(
Ca o consecinta: ma%oritatea statelor de&voltate au renuntat treptat la cursurile de
schimb fixe ale monedelor lor fata de dolari(
In prezent nu avem niciun fel de sistem sau aranjament monetar intre cele mai
puternice monede ale lumii( De asemenea' se foloseste o larga paleta de regimuri
valutare' de la cursurile fi3e $folosite in mod restrans) la regimuri liberiale $folosite in
ma%oritatea statelor lumii) pana la cursurile flotante care sunt caracteristice monedelor cele
mai puternice(
Termenii devalorizare % revalorizare 3 se foloseau atunci cand cursul era fix' iar statul
intervenea pentru a+l modifica
Termenii apreciere% depreciere 3 sunt dati de miscarile cererii si a ofertei existente pe piata(
I) 3plicatie #otiunea Cursuri fi3e dar ajustabile
+ Sistemul de la B se ba&a pe principiul introducerii cursurilor de schimb fixe dar
a%ustabileH
+ Diferite articole din Acord preci&au urmatoarele:
+ F!ecare tara membra va "tab!l! un cur" fata de 9%D care trebu!e ment!nut!!ntr(o banda de
var!at!e de .-(1: fata de 9%D;
+ <retul 9%D!!n aur a fo"t f!$at la 3/ 9%D - unc!a de aurJ
+ SEA detinea in acel moment :=> din re&ervele mondiale de aur fiind capabila sa furni&e&e
suficienta incredere in sistem(
+ Tarile participante aveau voie sa devalori&e&e moneda lor cu maxim )=> fara permisiunea
01I in ca&ul unor de&echilibre ma%ore de B!EH
+ ,rice interventie pentru a devalori&a cu mai mult de )=> avea nevoie de aprobarea 01I8
M) Curs de sc$imb fi3 sau curs de sc$imb fle3ibilR
)) (vantajele cursului de sc$imb fi3
M
+ "educe riscul asociat comertului exterior
+
"iscul pentru exportatori este ca moneda sa se aprecie&e si riscul pentru importatori este ca
moneda sa se deprecie&e
+ Incertitudinea legata de cursul de schimb inhiba implicarea in activitati de comert exterior
n
*)Dezavantajele unui curs de sc$imb fi3
M
+ ;ipsa unui control asupra propriei economii
+ Deficitele sau excedentele din B!E se a%ustea&a pe ba&a cererii si a ofertei interne si externe
si mai putin pe ba&a ratelor de schimb

Cap 3) I#*42DI4( -I#(#CI(4( 1 1I*<
I#*4#(*I)#(<
Intermedierea financiara pe pietele internationale
%) +efinitie . intermediarii financiari sunt entitati de stat sau private speciali&ate' care
actionea&a pe pietele non valutare 7monetar!valutare )si de capital% atragand disponibilitati
de capital' de la cei care le detin si punandu+le la dispo&itia celor care au nevoie(
Intermediarii financiari au aparut odata cu de&voltarea agentilor pietelor financiare
internationale care au dus la aparitia unor largi game de intermediere(
In functie de implicarea acestor institutii in finantarea internationala' putem vorbi de:
a) o finantare directa 7 beneficiarul are un contract direct cu detinatorii de fonduri) si o
b) o finantare indirecta $cand cel care are nevoie de resurse de capital se adresea&a unei
institutii financiare speciali&ate care mi%loceste contactul intre utili&ator si detinatorii de
fonduri)
!e pietele financiare internationale cea mai mare parte din resurse sunt mobili&ate prin
finantare indirecta(

.) Avanta?e si dezavanta?e finantarii indirecte
Avanta%ele folosirii intermedierii financiare:
+ o mai buna informare cu privire la excedentul de resurse financiare'
+ riscuri mai reduse pt detinatorii cat si pentru utili&atorii de capital
+ oferirea de consultanta financiara si de facilitati de finantareutili&atorilor si investitorilor
+ accesul la o gama variata de instrumente financiare
+ cost de tran&actionare mai sca&ut
+ costuri financiare interne sunt mai ridicate decat cheltuielile cu doban&ile
De&avanta%ele folosirii intermedierii financiare:
+ costurile operationale sunt mai mari
+ lipsa unui contract direct cu piata financiara
;) (erviciile oferite de intermediarii financiari.
In pre&ent' intermediarii financiari ofera utili&atorilor o gama larga de servicii integrate'
avand un grad de complexitate diferit:
a) Tran&actii financiare b) 0inantarea activitatii economice
c) #onsultanta financiara oferita investitorilor cu privire la posibilitatile de investitie d)
1onitori&area pietelor
e) Garantarea operatiunilor financiare
f) Asigurarea impotriva riscurilor financiare
g) Derularea platilor internationale
In plus de aceste servicii de baza, exista intermediari specializati care ofera si alte
servicii conexe cum ar fi:
a) #onstituirea de consortii bancare pentru mobili&area unui volum important de resurse de
capital $de exemplu sindicali&area creditelor)H
b) Implicarea directa in emisiunea de titluri pe piata financiara internationala $emisiunea de
actiuni D obligatiuni)H
c) !romovarea emisiunii de titluri pe piata financiara internationala $ca&ul emisiunii de
obligatiuni pe o piata straina)H
d) Implicarea in finantarea complexa a proiectelor de investitiiH
e) Implicare in fu&iunile' achi&itiile sau preluarile de firmeH
f) Administrarea contului clienti $ca&ul factoringului)(
/ ) 7ipuri de intermediari financiari :+ principalele institutii de intermediere:
a) intermediari financiari publici
a%)- institutii financiare internationale $ exemple 01I' Grupul Bancii
1ondiale:BI"D' IDA' #0I'1IGA' apoi BE"D' Banca Europeana de Investitii' etc)
Ele au ca scop atragerea de capital de la tarile cu excedent si alocarea resurselor care se
confrunta cu cri&e de sistem
"epre&entarea tarilor in cadrul acestor institutii se face la nivel de guvern $prim . ministru'
ministru de finante sau guvernatorul bancii centrale)( #ea mai mare parte a finantarilor
acordate de aceste institutii nu sunt in conditii de piata $doban&i mai mici' perioade de gratie'
posibilitati de reesalonare sau renegociere)(
a.) - institutii guvernamentale $ Agentii guvernamentale de creditare a
exporturilor' Agentii guvernamentale de garantare a exporturilor' Agentii guvernamentale de
asigurare a riscurilor)
Au rolulDscopul de a sustine financiar activitatea de export prin acordarea de credite de export
pe termen scurt $credite de scont' credite de cesiune' credite de accept' avansuri in valuta'
credite in contul curent' linii de credit) sau pe termen lung pentru finantarea importului de
bunuri de echipament $credit furni&or sau cumparator) sau de a se implica in garantarea
financiara a operatiunilor de import . export si acoperirea riscurilor asociate acestor
operatiuni $riscul de tara' riscul valutar sau riscul de dobanda)(
b) intermediari financiari privati
b%) institutii depozitare $ex Bancile comerciale' $ sunt institutii depo&itare) #asele
de economii si imprumuturi' Bancile mutuale de economii' Eniunile de credit) . au ca scop
atragerea de resurse de capital prin depo&ite efectuate de persoane fi&ice si %uridice si le
distribuie celor care au nevoie de ele (
EEE6ancile comerciale sunt pilonul central al intermedierii pe pietele financiare
internationale' oferind o gama larga de servicii cum ar fi tran&actii financiare $cumpararea D
van&area de valuta' plati si decontari internationale)' garantii bancare' monitori&are etc( $mai
putin experti&a manageriala)( 5eniturile in ca&ul acestor institutii sunt formate din doban&ile
incasate de pe urma creditelor acordate si din comisioanele D spe&ele bancare percepute pentru
diferitele operatiuni financiare reali&ate( !rincipalele cheltuieli in ca&ul bancilor sunt formate
din doban&ile platite deponentilor' la care se adauga cheltuielile curente' cheltuielile cu
provi&ioanele etc( Bancile comerciale sunt organi&ate ca societati pe actiuni(
EEECasele de economiii . sunt institutii financiare depo&itare speciali&ate in principal pe
acordarea de credite ipotecare $din care creditele ipotecare ocupa primul loc + cca( := > din
activele bancii) si consultanta in domeniul imobiliar(
b.) institutii non- depozitare $ ex( Bancile de investitii' 0ondurile mutuale'
0ondurile private de pensii' #ompaniile de asigurari' #ompaniile de finantare' 0ondurile cu
capital de risc' Societati de valori mobiliare)
6ancile de investitii:
+ nu atrag depo&ite ci folosesc capitalul depus de actionari
+ misiunea de titluri financiare
+ garantarea emisiunii
+ implicarea in achi&itii si fu&iuni de firme
+acordarea de consultanta financiara
8 -ondurile cu capital de risc $5enture #apital) repre&inta forma de mobili&are a capitalului
privat al unui grup de investitori care cumpara actiuni intr+o firma nou infiintata' nelistata' dar
cu potential de crestere rapida( !rin aceasta forma de intermediere sunt finantate companii D
proiecte din domenii cu risc ridicat dar cu potential de crestere' oferind o gama diversificata
de tehnici de finantare $actiuni' obligatiuni' credite)( In principiu' aceste fonduri incheie
contracte directe cu antreprenori care detin o tehnologie de varf' finantatorul percepand un
dividend anual( De regula' cei care finantea&a astfel de afaceri nu au cunostinte avansate cu
privire la procesul tehnologic' punand la dispo&itia antreprenorului capitalul si experti&a
manageriala de care acesta dispune(
Dupa cum se poate observa' in fa&a initiala principalul beneficiar este antreprenorul $care are
la dispo&itie resursele financiare necesare si spri%inul direct al finantatorului in gestionarea
afacerii) in timp ce in fa&a ulterioara' daca lucrurile merg bine' principalul beneficiar devine
finantatorul care are dreptul sa preia integral afacerea respectiva(
#aracteristicile finantarii prin fondurile cu capital de risc sunt urmatoarele:
+Investitie cu grad mare de risc . rata mare de mortalitate X lipsa de active fixeH
+"ata mare a castigului asteptat . obiectiv ",I $return on investment) de minim *=+-=>H
+Detinerea firmei in portofoliu de la ) la : aniH
+ Achi&itionare intre 8 . -=> dintre actiunile firmeiH
+Iesire din investitie prin: oferta publica pe pietele internationale' van&are catre o alta
companie' preluareH
+Implicare activa a investitorului(
Uneori aceasta forma de finantare este preferata finantarii prin bancile comerciale din
cau&a ca riscul implicat este mult mai mare si bancile evita uneori implicarea directa si ca
de cele mai multe ori existenta unui istoric al relatiilor cu o banca este un factor determinant
in acordarea finantarii( In plus' in contractul incheiat cu antreprenorul' finantatorul poate
restrictiona D conditiona obtinerea de fonduri din alte surse si poate impune obligativitatea
supravegherii directe a activitatii antreprenorului si a modului in care acesta gestionea&a
fondurile primite(
Cap ") I#B*4U2#*< 1I*<)4 -I#(#CI(4
I#*4#(*I)#(<

() 1iete financiare internationale
% ) +efinitie - !ietele financiare internationale sunt piete imperfecte $in ciuda
proceselor tot mai accentuate in integrare' globali&are' astfel incat informatia se transmite(
Informatia ramane un factor foarte important' , intermedierea financiara are un rol
hotarator in cresterea eficientei alocarii resurselor de capital8
1iata financiara internationala este cadrul organi&at in care' prin intermediul unor
instrumente si tenici specifice , sunt mobilizate direct sau indirect resursele financiare
destinate acoperirii unor nevoi specifice ale diferitelor entitati economice% publice sau
private8 Ideea de piata financiara implica ideea de respectare a unor reguli uniform aplicate
cu privire la mecanismele si formele prin care se pot mobili&a resursele de capital de la
investitori sau creditori(
.) Clasificarea pietelor financiare internationale
1iata financiara internationala este compusa din piata monetara si piata de
capital8
a) piete monetare
!iata monetara este o piata a fluxurilor financiare pe termen scurt 7de pana la un an)
caracteri&ata printr!un riscA rentabilitate scazut( !ietele monetare sunt cu precadere piete
nationale !e piata monetara institutia de reglementare si supervizare este 6#4 alaturi de
bancile comerciale sau cele speciali&ate( !e piata monetara se folosesc urmatoarele
instrumente:
! moneda5 ! certificate de depozit% ! titluri de stat5 ! credite pe termen scurt
! sau tranzactii cu instrumente de credit ! depozitarul 7la termen sau la vedere)
b) piete de capital
!iata de capital este o piata a fluxurilor financiare pe termen mediu si lung $cu scadenta mai
mare de un an) caracteri&ata printr+un riscA rentabilitate mai inalt decat pe piata monetara(
!ietele de capital sunt cu precadere piete internationale( !e piata de capital institutia de
reglementare si de supervi&are este C#928 !e piata de capital se folosesc urmatoarele
instrumente:
!credite 7credite e3terne% eurocredite% credite sindicalizate)5
! obligatiuni% tranzactii cu instrumente de imprumut si actiuni7 bonds% e^uiles)
+ fonduri mutuale de risc
!e piata monetara lichiditatea este mai mare decat pe pietele de capital
1e langa cele doua componente de baza ale pietei financiare
internationale' mai exista si pietele valutare pe care se tran&actionea&a in principal
monede straine in schimbul monedei nationale( Enii specialisti includ pietele valutare in
cadrul pietelor monetare' altii considera aceste piete ca fiind o componenta distincta in
cadrul pietei financiare internationale(
Sau o alta clasificare imparte pietele financiare in
+ piete primare unde instrumentele financiare sunt vandute
initial la cumparatori in mod direct 7piata financiara primara)
+ piete secundare + ,T#
+ Echange office
;) Caracteristici comparative ale pietelor monetare versus pietele
de capital =
+iferentele dintre pietele monetare si pietele de capital
Carcterizarea pietelor de capital
a) Durata mobilizarii resurselor . au scadente mai mari de un an
b) "iscurile asociate H nivelul de risc este mai mare
c) ;ic$iditatea H lichiditatile sunt mai mici
d) 5olumul tranzactiilor . este mai mare
e) <ocalizarea + $ piata monetara interbancar)
$ piata de capital burse )
f) Instrumente folosite
$ piata monetara instrumente de credit)
$piete de capital instrumente de imprumut si actiuni )
ca instrumente se folosesc actiunile comune si performantele' obligatiunile' participatii la
fonduri de pensiiDinvestitii' polita de asigurare'
+ Avem acces la multi mai multi bani decat cei de care dispune firma
+ 0inantarea de pe piata de capital este mai ieftina
+ #ostul finantarii din fonduri interne 3 costul de oportunitate al actionarilor
Caracterizarea pietelor monetare
a) durata mobilizarii resurselor: +au o scadenta mai mica de un an pentru instrumentele
tran&actionate
b) riscurile asociate Hnivelul de risc este mai mic $asociat
instrumentelor financiare
c) lic$iditatea Heste mai mare
d) volumul tranzactiilor + este mai mic
e) localizarea + $ piata monetara interbancar
. piata de capital burse)
f) instrumente folosite $de credit)
$ piata monetara instrumente de credit)
$piete de capital instrumente de imprumut si actiuni )
sunt: titluri de stat' contract rascumparare(
certificate de depo&it
Utilizarea de 4esurse financiare interne conduce la un cost mai mare decat
resursele financiare e3terne
6) Instrumentele pietelor financiare
%) +efinitie
Instrumentele cu care se operea&a pe pietele financiare internationale sunt contracte legale
ce dau dreptu l detinatorului sa primeasca in viitor o suma de bani' in anumite conditii
stabilite( In prezent' !e piata financiara internationala se pot intalni o multitudine de tipuri de
astfel de instrumente' de la cele mai simple $contractele de leasing' ipoteci) la cele mai
comple3e $actiuni, obligatiuni, certificate globale de depozit, contracte futures etc.).
.) Clasificare instrumentele financiare
a) In functie de venitul pe care!l genereaza ' instrumentele financiare pot fi clasificate in
instrumente de imprumut si instrumente de schimb(
*nstrumente de imprumut: *nstrumente de scimb:
+ depo&itele D crediteH + actiunileH
+ certificatele de tre&orerieH + titluri emise de fonduri de
investitiiH
+ obligatiunile guvernamentaleH + polite de asigurareH
+ obligatiunile companiilor
private(
+ participatii la fondurile de
pensii(
+ hartiile comerciale + instrumente derivate(
Instrumentele de imprumut au de regula un venit A castig fi3 garantat' exprimat sub forma
dobanzii sau a cuponului
in timp ce instrumentele de sc$imb au un venit variabil % negarantat + dividendele
b) dupa modul cum pot fi obtinute avem:
+instrumente care pot fi obtinute printr+un plasament direct
$investitie directa)
+sau instrumente ce presupun reali&area unui plasament indirect' prin intermediul
unor structuri speciali&ate $companiile de asigurari sau societatile de administrare a
fondurilor de investitii sau a fondurilor de pensii)(+ investitie indirecta
c) dupa criteriul pietelor
c)) Instrumentele pietei monetare sau instrumentele de credit ca :
+ titluri de stat' hartii comerciale' certificate de depo&it'
"E!,' -orFard5
! Credits5
!
EEE 7itlurile de stat sunt printre cele mai putin riscante instrumente de pe
piata financiara' fiind emise de trezoreria statului' in moneda nationala sau devize( Sunt
titluri emise pe termen scurt' cu scadenta sub un an' destinate acoperirii unor deficite
interne temporare sau finantarii unor proiecte guvernamentale de interes national 7in
BU( scadenta la titlurile de stat variaza intre o saptamana si 1.2 zile)8
1rin intermediul titlurilor de stat% acesta se imprumuta de la populatie pt a!si acoperi
deficitele% pt a realiza proiecte de avengura si pt a plati raporturile energetice%
*itlurile de stat sunt emise cu discount' fiind subscrise de investitori la o valoare mai mica
decat valoarea nominala' urmand ca la scadenta statul sa le rascumpere la valoarea nominala(
Aceste titluri nu sunt purtatoare de dobanda' diferenta dintre pretul de subscriere si valoarea
nominala repre&inta profitul investitorilor( Investitorii au posibilitatea de a revinde titlurile de
stat pe piata secundara sau le pot scota inainte de scadenta' in ca&ul in care au nevoie de
lichiditati(
Dobanda la titlurile de stat este considerata a fi o dobanda de referinta pe pietele financiare'
fiind dobanda fara risc a pietei $_risG free interest rate_)( Aceasta dobanda este o dobanda
nominala care include in ea rata inflatiei' pe ba&a sa stabilindu+se doban&ile bancilor
comerciale(
999 Acordurile de rascumparare 4R,30) sunt contracte incheiate
intre debitori si creditori prin care debitorul conditionea&a emisiunea unui titlu financiar de
rascumpararea acestuia la o data ulterioara si la un pret determinat' specificate clar in
contract( (cordurile de rascumparare sunt imprumuturi pe termen scurt% bazate
pe o garantie8
Diferenta dintre pretul de van&are $mai mare) si pretul de rascumparare $mai mic) repre&inta
profitul cumparatorului( Acordurile de rascumparare au de regula o scadenta mica $intre o &i
si )/ &ile de regula)' cele de o &i $_overnight "E!,) fiind foarte des utili&ate( In pre&ent' pe
pietele financiare internationale s+au de&voltat si operatiuni "E!, cu scadente mai mari $-=
de &ile si chiar mai mult)( , varianta a acestor acorduri de rascumparare sunt acordurile de
revan&are $_revearse "E!,_)' prin care investitorul cumpara un instrument financiar cu
conditia van&arii ulterioare a acestuia catre emitent' la o valoare determinata( Avanta%ul
principal al acestor instrumente re&ida in faptul ca permit obtinerea de lichiditati pe termen
scurt D foarte scurt in ca&ul unor po&itii deschise pe instrumente cu scadenta mare
$obligatiuni)(
EEE Certificatele de depozit/ certificatul de depozit sunt titluri
financiare negociabile ce atesta existenta unui depo&it la termen intr+o banca( Aceste
instrumente sunt foarte lichide si cu risc minim' putand fi utili&ate de catre detinator in
diverse scopuri: scontare' ga%' garantie bancara etc(
999 Acceptul bancar este un contract prin care o banca se obliga sa plateasca o
suma de bani la o data determinata initial si D sau in niste conditii prestabilite( Acest tip de
instrument este utili&at pe scara larga in platile internationale $acreditiv' incasoo documentar'
cambie)( Dobanda $costul) in ca&ul certificatelor de depo&it si al acceptului bancar depinde de
nivelul doban&ilor de pe piata(
999 Qartiile comerciale sunt instrumente pe termen scurt emise de banci sau
companii private pentru acoperirea unor nevoi financiare proprii( 6ivelul doban&ii la aceste
instrumente se stabileste in functie de nivelul doban&ilor de pe piata si de riscul emitentului(
Aceste instrumente au scadente care merg de la cateva &ile pana la o perioada de maxim )K=
de &ile(
999 +evizele si certificatele de depozit !n dev!e sunt instrumente financiare
denominate in monede straine( Trebuie remarcat ca in literatura de specialitate se face
distinctie intre valute $orice moneda straina) si devize 7monede forte' liber convertibile)(
#onceptul de valute' mai larg' il include practic pe cel de devi&e(
999 +obanda interbancara este un instrument fundamental al pietei
financiare internationale' fiind dobanda practicata in ca&ul operatiunilor financiare derulate
intre banci( In finantarea internationala se utili&ea&a mai putin o rata de dobanda fixa si mai
mult o dobanda variabila' dobanda de pe piata interbancara londone&a $;IB,") fiind
considerata drept o dobanda de referinta( ;a aceasta dobanda de referinta se adauga un
procent variabil de dobanda $Ospread;) exprimat in puncte procentuale $basis points)' stabilit
in functie de riscul debitorului(
c2) Instrumentele pietei de capital
c...%. *nstrumentele cu venit fix 4de imprumut)
In ca&ul acestor instrumente' plata doban&ii precum si rambursarea principalului se face dupa
un tablou de amorti&are bine stabilit inca din fa&a initiala( Sunt instrumente cu venit fix pentru
ca generea&a plati determinate la scadente determinate( 6eplata la timp a serviciului datoriei
atrage dupa sine declararea debitorului ca fiind in incapacitate de plata' acesta fiind automat
obligat sa plateasca pe loc toate sumele datorate pana la scadenta(
0actorii care influentea&a costul finantarii prin aceste instrumente sunt: durata imprumutului'
riscul debitorului' nivelul impo&itarii precum si moneda in care este denominat imprumutul(
!rincipalele instrumente financiare care intra in categoria instrumentelor cu venit fix sunt
obligatiunile guvernamentale' obligatiunile municipale' obligatiunile corporatiste'
obligatiunile convertibile etc(
999 0bligatiunile guvernamentale 4P7-bondsP) sunt instrumente
financiare pe termen mediu si lung' cu venit fix' emise de guverne( In pre&ent se face o
distinctie clara intre obligatiunile guvernamentale si hartiile $notele) guvernamentale' in
functie de scadenta acestora( ,bligatiunile guvernamentale sunt emise pe o perioada mai mare
de )= ani' rambursabile in transa finala( Spre deosebire de acestea' hartiile guvernamentale
sunt emise pe o perioada mai mica de )= ani' guvernul avand dreptul de a le rascumpara
inainte de scadenta(
999 0bligatiunile municipale / institutionale sunt instrumente financiare
emise de diferite entitati publice sau institutii de interes general' cu venit fix' pentru
finantarea nevoilor proprii( Sunt mai riscante decat obligatiunile guvernamentaleH din aceasta
cau&a multe dinte ele beneficia&a de scutiri de impo&ite D taxe pentru a fi mai atractive pentru
investitori( Scutirea de impo&it vi&ea&a doar dobanda incasata si mai putin castigul de capital(
999 0bligatiunile corporative sunt obligatiuni emise de companii private' cu
venit fix' fiind cele mai riscante dintre obligatiuni( In pre&ent exista agentii internationale de
rating care anali&ea&a si clasifica emitentii in functie de riscul lor pe mai multe clase de risc(
(ceste obligatiuni e3ista in patru forme:
[simple _: nu sunt garantate de catre emitent5
[garantate _: emitentul garantea&a plata cuponului si rambursarea principaluluiH
[subordonate_: au prioritate in ca&ul intrarii in incapacitate de plata de emitentuluiH
[convertibile_: permit convertirea lor in actiuni $de regula) la o data prestabilita(
#ea mai mare parte a obligatiunilor corporative sunt rascumparabile inainte de scadenta(
Eneori emisiunea de obligatiuni poate fi dublata de impunerea de restrictii din parte
creditorilor cu privire la managementul financiar al companiei emitente $plata dividendelor de
exemplu)(
c..... *nstrumente cu venit variabil
Spre deosebire de instrumentele cu venit fix' aceste instrumente generea&a pentru investitor
plati probabile si variabile in timp( 6esiguranta castigului obtinut este compensata de o serie
de drepturi suplimentare oferite detinatorului cum ar fi de exemplu dreptul de proprietate sau
dreptul de participare la luarea deci&iilor in cadrul companiei( Din aceasta categorie fac parte:
actiunile preferentiale' actiunile de ga% si actiunile obisnuite(
999 Actiunile preferentiale sunt asemanatoare obligatiunilor emise pe o
perioada nedeterminata $_perpetue bonds_ sau _infinite bonds_) fiind instrumente cu venit
variabil( Aceste actiuni dau dreptul detinatorului sa incase&e periodic un dividend( Diferenta
dintre aceste actiuni si obligatiuni este data de faptul ca atunci cand emitentul intra in
incapacitate temporara de plata' neplata unui dividend nu atrage dupa sine obligativitatea
platii integrale a sumelor datorate pana la scadenta( In astfel de situatii' dividendele neplatite
se acumulea&a' iar cand emitentul are din nou capacitatea de plata' aceste actiuni au
prioritate( In plus' actiunile preferentiale se afla la rambursare intre obligatiuni si actiuni in
ca& de faliment declarat al emitentului si de lichidare a acestuia( #ele mai multe dintre aceste
actiuni sunt rascumparate sau convertite in actiuni obisnuite dupa o anumita perioada de timp(
999 Actiunile de ga? 4P)ortage sto! - eRuit6P) sunt emise asupra unui
fond de ga% constituit de emitent si care poate sa imbrace diverse forme( De regula aceste
instrumente cu venit variabil sunt mai putin riscante' fiind garantate de guvern(
999 Actiunile obisnuite sunt utili&ate pe scara larga de companiile private
pentru a+si finanta nevoile proprii Actiunile obisnuite sunt instrumente financiare cu venit
variabil( !rincipalele drepturi ale detinatorilor de actiuni sunt dreptul de proprietate asupra
unei parti din patrimoniul emitentului' dreptul de vot si dreptul la plata dividendelor( 5enitul
obtinut de pe urma acestor actiuni nu este un venit cert' variind in functie de re&ultatele
obtinute de companie pe o perioada de timp determinata( "iscul emitentului este esential in
fundamentarea deci&ie de a cumpara sau nu astfel de titluri de pe piata( Tot in categoria
acestor instrumente sunt incluse si certificatele de depo&itare' obligatiunile convertibile in
actiuni sau obligatiunile cu bon de subscriere in actiuni(
c...;. *nstrumentele derivate
Sunt instrumente care apartin pietei de capital' fiind emise de ma%oritatea burselor de valori
din lume( Aceste contracte standardi&ate au o piata primara si secundara si au ca obiect o
mare varietate de active: marfuri' devi&e' indici bursieri' actiuni' obligatiuni etc( !rincipalele
instrumente derivate specifice pietelor financiare internationale sunt: futures' optiuni si s4ap(
222 Contractele futures sunt instrumente derivate ' respectiv contracte
standardi&ate emise de bursa care confera detinatorului dreptul de a cumpara un activ la o data
ulterioara in conditii de pret prestabilite( , po&itie deschisa pe astfel de contracte poate fi
inchisa prin livrare efectiva $la scadenta) sau inainte de ultima &i de tran&actionare prin luarea
unei po&itii de sens contrar celei initiale( 1area calitate a acestor instrumente re&ida in faptul
ca ele se desfasoara _fara bani_' pentru deschiderea unei po&itii futures fiind nevoie de o
mar%a minim de )= + )8 > din valoarea totala a tran&actiei(
999 Contractele de optiuni sunt instrumente derivate care dau dreptul
cumparatorului sa vanda sau sa cumpere un activ la un pret determinat $pret de exercitare) si
la o scadenta determinata( Acest drept suplimentar al cumparatorului de optiune este obtinut
contra unei prime' platite initial de cumparator( ,ptiunile sunt de doua feluri + de cumparare
#A;; care dau dreptul cumparatorului sa cumpere la scadenta activul si de van&are !ET care
dau dreptul van&atorului sa vanda la scadenta activul( Si optiunile au ca obiect in pre&ent un
numar variat de active' de la marfuri pana la indici bursieri sau chiar contracte futures(
999 Contractele de s/ap sunt instrumente prin care se pot schimba conditiile de
plata a unor obligatii financiare( #ele mai cunoscute forme de s4ap sunt s/ap de dobanda
prin care pot fi schimbate conditiile de dobanda ale unui imprumut si s/ap valutar prin care
poate fi schimbata moneda in care este denominat un imprumut( S4ap + ul este un instrument
ce confera o mai mare flexibilitate operatiunilor pe termen mediu si lung de pe piata
financiara internationala(
In ciuda lichiditatii lor sporite $piata secundara a acestora fiind foarte de&voltata)'
instrumentele derivate se situea&a in categoria celor mai riscante si mai volatile instrumente
de pe piata financiara internationala8 Aceste instrumente sunt folosite de operatori atat in
scopuri speculative cat si pentru acoperirea riscurilor financiare D comerciale $riscul de
dobanda' riscul de pret' riscul valutar)
TEF6I#A !;ATI;," + G"I;E
Test 1: "Introducere n sistemul financiar international"
Test grila
1 unilaterala transferuri de la restul lumii vor fi
nregistrate n balanta de plati cu privire la:
A ? de debit
B ? de credit
C ? pe de credit i de debit prea
D ? niciodata nregistrate
RASPUNS CORECT B
2 Acordul de la F! "la##a $septembrie 1%&'( a fost
initiat de catre:
A ? )*A+ area Britanie+ ,aponia
B ? )*A+ area Britanie+ ,aponia+ -ermania i Franta
C ? )*A+ ,aponia+ -ermania i Franta
D ? )*A+ area Britanie
RASPUNS CORECT B
-( .n sistemul financiar international:
A ? /olul de punct central de dolari a fost crescuta
B ? 0ibera plutitoare nu permite o adaptare rapida a
flu1urilor comerciale
C ? 0ibera plutitoare generat o scadere importanta n
comertul international sau de investitii
D ? A cri#elor raman destul de puternice i frecvente
RASPUNS CORECT
23 Acolo nu este un factor de interne+ de perturbare a
B")
? !neficiente de politica comerciala $tarifara+
bariere netarifare(
? De deteriorare a mediului de afaceri interne
? De politica comerciala din alte tari
? De scadere semnificativa a e1porturilor cau#ata de
calamitati naturale sau evenimente nepreva#ut $revolutii+
ra#boaie civile(

RASPUNS CORECT C
'3 Finantarea nevoie de o economie nc4isa poate fi
calculata prin formula:
A ? F5 6 $.n 7 C( 8 $) 7 !( 8 $9 7 (
B ? F5 6 $.n 7 C( 8 $) 7 !( 8 $T 7 -( 8 $9 7 (
C ? F5 6 $.n 7 C( 8 $) 7 !( 8 $T 7 -(
D ? F5 6 $.n 7 C( 8 $9 7 ( 8 $T 7 -(

RASPUNS CORECT C
:3"rincipalul principiu al Balanta de plati inscrieri
este dublu7intrarea de carte i7l tine principiu
presupune:
A ? ;1porturilor trebuie sa fie egal cu importurile
B ? <rice ar trebui sa fie reala a activelor cu plata
n numerar
C ? !mporturile ar trebui platite de credit
internationale
D ? Fiecare furni#are de resurse reale sau financiare
este compensata de o plata n numerar
RASPUNS CORECT
=3 "lutitoare limita n ca# de ;C* a fost:
A ? >32'?
B ? 232'?
C ? 1'?
D ? 1?
RASPUNS CORECT B
&3 ;C* a fost:
A ? artificial moneda creat pentru a re#olva interne de
de#ec4ilibru al balantei de plati
B ? artificial moneda creat pentru a re#olva problemele
datoriei e1terne a *;
C ? o alternativa la D)T
D ? un 4ard moneda
RASPUNS CORECT A
%3Aceasta nu este o functie de sistemul financiar
international:
A ? Asigurati7va la pret mai mic pentru instrumente
financiare
B ? "ermite valorificarea de oportunitati de investitii
C ? Transferul de resurse financiare de la cele cu un
surplus de fonduri de la cei cu un deficit de fonduri3
D ? )timulea#a nivelul de economii i investitii

RASPUNS CORECT A
1@3.n "o#itia investitionala internationala nu registru:
A ? Transferuri curente
B ? !nternational datorie
C ? Creante pe termen scurt i angaAamente
D ? /e#ervele internationale
RASPUNS CORECT A
113B;uropean de arpe n tunelB a fost creata n:
A ? 1%='
B ? 1%&2
C ? 1%=1
D ? 1%&@
RASPUNS CORECT C
123 B") repre#inta:
A ? un foarte important instrument de politica
empoloCment
B ? unei societati de ec4ilibru
C ? statistice de contabilitate de masa
D ? un sistem de date internationale
RASPUNS CORECT C
1>3De modificare a celei de a patra articol din Dingston
,amaica Acord $ratificata n 1%=& de catre doua treimi
din statele membre( nu include:
A ? Adoptarea drepturilor speciale de tragere+ ca
principal activ de re#erva
B ? Fiecare tara este libera de a alege sa7monetare
rata de sc4imb valutar $in afara de sc4imb de standard de
aur(
C ? De reducere a rolului Aucat de aur de sc4imb
standard
D ? Fondul onetar !nternational $F!( va furni#a
monetare i a politicii de curs de sc4imb ale statelor
membre+ a sistemului

RASPUNS CORECT
123Beneficiu maAor al sistemului Bretton Eoods+ nu a
fost:
A ? /estrictii de capital cu privire la mobilitate
B ? !mportant de scadere a ratei inflatiei
C ? Comert international i investitii straine de
e1pansiune
D ? Considerabil de cretere economica

RASPUNS CORECT A
1'3 De )erviciul datoriei e1terne este de registru de pe
balanta de plati cu privire la:
A ? Contul financiar 777F Genituri de cont
B ? Contul de capital 777F Genituri de cont
C ? Contul curent 777F transferuri curente
D ? Contul curent 777F Genituri de cont
RASPUNS CORECT
1:3 embre ale *; care nu au aderat la )istemul de ;*/<
nca:
A ? )uedia+ Danemarca i /egatul *nit
B ? )uedia+ Danemarca i -recia
C ? )pania+ "ortugalia i -recia
D ? -ermania+ )uedia i area Britanie
RASPUNS CORECT A
1=3.n structura din Balanta de "lati nu avem:
A ? *n cont financiare
B ? *n cont curent
C ? *n cont de capital
D ? *n cont !nternational de !nvestitii
RASPUNS CORECT
1&35ete de capital de lucru repre#inta:
A ? ca o parte din compania de resurse de capital+ care
pot fi folosite pentru bunuri imobiliare de finantare
B ? ca o parte din compania de resurse de capital+ care
pot fi folosite pentru pasivele curente de finantare
C ? ca o parte din compania de resurse de capital+ care
pot fi folosite pentru finantarea activelor curente
D ? ca o parte din compania de resurse de capital+ care
pot fi folosite pentru finantarea stocurilor
RASPUNS CORECT C
1%3 .n contul financiar al balantei de plati nu registru:
A ? !nvestitii straine directe
B ? Datoriei e1terne
C ? /ata doban#ii pentru paied datoriei e1terne
D ? !nternational de !nvestitii de portofoliu
RASPUNS CORECT C
2@3 )copul principal al Acordul Bretton Eoods $1%22( a
fost:
? pentru a controla flu1urile de capital
? pentru a induce o stabilitate monetara n sistem
? sa se introduca n sistem liber plutitoare
? de a da o sansa la tarile mai putin de#voltate
RASPUNS CORECT B
B) Test *: _pietele financiare internationale Ri institutii_
13 Acesta este un instrument de datorie:
A ? Bond
B ? Asigurari policie
C ? Carte Comerciale
D ? 5ota de plata de tre#orerie
RASPUNS CORECT A
23 Bancile comerciale sunt:
A ? 5on 7 depo#itare !nstitutii
B ? !nstitutii Depo#itare
C ? !nstitutii statale
D ? !nstitutiile financiare internationale
RASPUNS CORECT B
>3Acordurile de rascumparare sunt:
A ? tipuri de instrumente vandute de catre o banca
pentru a depunatorilor
B ? instrumente folosite de firme cunoscute
C ? bancile proiectelor
D ? mprumuturi pe termen scurt+ ba#ate pe o garantie
RASPUNS CORECT
23 "rimar AngaAamente de finantare pentru Companiile
sunt:
A ? "rime de la politicile de
B ? Depo#ite
C ? Comercial 4artii+ stocuri+ obligatiuni
D ? AngaAator i angaAat contributiile
RASPUNS CORECT C
'3De tre#orerie nu sunt:
A ? B/ata libera de riscB instrumente de
B ? o instrumente de datorie pe termen scurt
C ? cele mai lic4ide instrumente financiare
D ? instrumets care platesc o anumita rata a doban#ii3
RASPUNS CORECT
:3<bligatiuni municipale sunt:
A ? de piata monetara instrumets
B ? indirecte de instrumente de investitii
C ? instrumente de fonduri de investitii
D ? instrumente de venit fi1
RASPUNS CORECT
=3-lobal Depo#itarul Geniturile sunt:
A ? variabila de instrumente de venitH
B ? indirecte de instrumente de investitiiH
C ? instrumente negociabileH
D ? instrumente ale pietei monetare
RASPUNS CORECT A
&3 "rimar de piata este:
A ? o piata pentru instrumente monetare3
B ? o piata financiara+ n care noi probleme de
securitate sunt vandute initial la cumparatoriH
C ? ntotdeauna o piata <TC3
D ? este o piata financiara+ n care de securitate
$eliberate anterior( pot fi revandute de catre
investitori pentru bani3
RASPUNS CORECT B
%35egociabil Banca certificate de depo#it sunt:
A ? tipuri de instrumente vandute de catre o banca
pentru a depunatorilor
B ? instrumente folosite de firme cunoscute
C ? mprumuturi pe termen scurt+ ba#ate pe o garantie
D ? bancile proiectelor
RASPUNS CORECT A
1@3 .n ca#ul de bani pe piata:
A ? De maturitate a transferurilor de capital de mai
sus este de 1 an3
B ? De lic4iditate este mai mare decat piata de
capital3
C ? De tran#actie este mai mare decat volumul pietei de
capital3
D ? /iscurile sunt mai mari decat piata de capital3
RASPUNS CORECT B
113Acesta este un avantaA pentru usinf de resurse
financiare e1terne:
A ? programul de rambursareH
B ? o buna proiectare pentru de#voltarea de afaceri
$viitorul venituri i flu1ul de numerar de predictie(3
C ? costurile suplimentare $ta1e+ comisioane aplicate(H
D ? pot fi obtinute de importante resurse financiareH
RASPUNS CORECT
123Banci de investitii sunt:
A ? !nstitutiile financiare internationale
B ? !nstitutii statale
C ? !nstitutii Depo#itare
D ? 5on 7 depo#itare !nstitutii
RASPUNS CORECT
1>3"rimar active pentru bancile comerciale sunt:
A ? De afaceri i de credite de consum
B ? !poteci mprumuturi
C ? <bligatiunile corporatiste i ipoteci
D ? Credite de consum
RASPUNS CORECT A
123De instrumente financiare $de la mai sus( cu cel mai
mic nivel de risc sunt:
A ? Certificatele de depo#it
B ? <bligatiunile corporatiste
C ? Fondul de !nvestitii "articipari
D ? Blue Cipuri
RASPUNS CORECT A
1'3De instrumente financiare $de la mai sus( cu cel mai
mare risc sunt:
A ? 0ucrari comerciale
B ? <bligatiuni municipale
C ? <ptiuni
D ? De tre#orerie
RASPUNS CORECT C
1:3 Acesta nu este un instrument de piata monetara:
A ? De tre#orerie
B ? 0ucrari comerciale
C ? BanIerJs acceptari
D ? Futures de rata a doban#ii
RASPUNS CORECT
1=3 0ucrari comerciale+ sunt:
A ? pe termen scurt instrumente emise de tre#orerie
B ? pe termen scurt instrumente emise de turists
C ? instrumente cu cel mai mic nivel de risc3
D ? instrumente pe termen scurt emise de banci sau de
firme cunoscute
RASPUNS CORECT
1&3 Acesta este un de#avantaA pentru utili#area de
resurse financiare interne:
A ? pot fi folosite de companii foarte leveraged
B ? de resurse financiare interne+ au un cost mai mare
decat resursele e1terne
C ? de resurse financiare interne ar putea crete
valoarea companiei
D ? de resurse financiare interne oferi o mai mare
autonomie de la institutii financiare
RASPUNS CORECT B
1%3Aceasta nu este o societate de finantare:
A ? )ocietate de leasing
B ? /enuntarea institutie
C ? Compania de factoring
D ? Companie de imprumut
RASPUNS CORECT
*=( Acesta nu este un instrument de credit:
A ? Banc4er Acceptarea luiH
B ? Certificat de depo#it3
C ? "referat de stoc
D ? 5ota de plata de tre#orerie
RASPUNS CORECT C
213 Acesta nu este un avantaA pentru finantarea
indirecta:
A ? costurile de tran#actie mai miciH
B ? mai mare costurile operationaleH
C ? facilitati de finantareH
D ? riscuri mai mici $unele institutii sau parts
acoperi riscurile financiare(H
RASPUNS CORECT B
223 F9 de piata este:
A ? de piata monetara
B ? pia a de capital
C ? un anumit Bursa de Galori
D ? o datorie de piata
RASPUNS CORECT A
2>3Fondurile de capital de risc sunt:
? Depo#itarul institutii
? !nstitutiile financiare internationale
? !nstitutii non7depo#itar
? !nstitutii statale
RASPUNS CORECT C
223Aceasta nu este o interne de resurse financiare pentru
o companie:
A ? Bond emitent
B ? Deprecierea activelor fi1e
C ? Creterea capitalului
D ? /einvestirea profiturilor
RASPUNS CORECT A
2'3 Acesta nu este un serviciu furni#at de catre
institutiile financiare:
A ? de administrare a fondurilor de investitiiH
B ? Creante de van#are pentru a investitorilorH
C ? de asigurare mpotriva riscurilor financiareH
D ? pietele internationale supravietuitorH
RASPUNS CORECT B
Testati!a III!a: "" teoria "ortofoliilor financiare
internationale "
13;ste un fals te#a:
A ? odelul arIovit# masuri de portofoliu de risc pe
ba#a deviatia standard
B ? CA" masuri de portofoliu de risc pe ba#a
coeficientului beta3
C ? n toate modelele noi au ntotdeauna o cretere a
functiei de utilitate asociate de ateptat pentru a se
ntoarce
D ? A"T ia n considerare o relatie liniara ntre
ateptat ntoarcerea i o multime de factori de risc
RASPUNS CORECT C
23 Daca pentru o versiune beta de securitate este de 13@'
mult de:
A ? de securitate a reveni cu aceeai piataH
B ? de securitate nu are nici un risc3
C ? de securitate are un risc mai sca#ut decat cel de
piataH
D ? de securitate are un risc mai mare decat a pieteiH
RASPUNS CORECT
>3De )alomon )mit4 BarneC A"T odel considera ca un
factor de risc:
? "roductiei industriale
? )c4imb valutar
? icul capac de prima
? /e#erva7la7factor de piata
RASPUNS CORECT C
23"entru o probabilitate de @312+ a ateptat ntoarcerea
din A este o garantie de 1&? pentru o securitate i B
este de 1%?+ decat la ntoarcerea de ateptat pentru un
portofoliu n care pentru o greutate este de 2@? este:
A ? 1%32@?
B ? 1=3&@?
C ? 1@31@?
D ? 1&3:@?
RASPUNS CORECT
'3 Avem probleme cu A"T model+ deoarece:
A ? !ndependenta dintre factorii de risc pentru o
perioada determinata de timp
B ? !ne1istence de oportunitati de arbitraA
C ? De instabilitate a relatiilor dintre ateptat
ntoarcerea i factori de risc n timpul o perioada mai
lunga de timp
D ? ;ste prea uor sa identifice un set de factori de
risc
RASPUNS CORECT A
:3 Factorii de risc n ca# de A"T odelul ar trebui sa
fie:
A ? uncorellated
B ? e1trem de dependente
C ? ba#ate pe piata portofoliu
D ? bine stabilit
RASPUNS CORECT A
=3Daca de corespondenta ntre preturile a doua titluri de
valoare este @3%+ atunci:
A ? relatia dintre ele este o indirecta+ dar puternic
B ? relatia dintre ele este o directa o ora+ dar nu
semnificativ
C ? relatia dintre ele este indirecta si foarte
puternic
D ? relatia dintre ele este un directa una i foarte
puternic
RASPUNS CORECT
&3 ;ste Cavaler al deffinition de risc:
A ? B/isc de deci#ie este situatia n care putem asocia
o probabilitate de a evenimentelor viitoareB
B ? B/isc de nesiguranta este posibil+ despre viitor
infrB
C ? B/iscul este posibilitatea de faptul ca returnea#a
fi mai mici decat de ateptatB
D ? BDe risc este posibila ntoarcere variabilitate
cau#ata de un eveniment nesigur mai departeB
RASPUNS CORECT A
%3 Daca )TD;G $A( 6 @3@@>::::=+ )TD;G $B( 6 @3@@>2%&&%+
C<G $AB( 6 @3@@>1= mult de corespondenta ntre A i B
este:
A ? @3%&
B ? @3&2
C ? @3:'
D ? @3=2
RASPUNS CORECT A
1@3 Acesta nu este un factor de risc:
A ? imposibilitatea de a controla toate factori sau
evenimenteH
B ? de evenimente viitoare sunt aceleai
C ? timp de presiune
D ? imposibilitatea de a face o predictie corecta+ n
ca# de evenimente viitoareH
RASPUNS CORECT B
113 "e de frontiera eficient de valori mobiliare sau de
portofolii de oferte:
A ? reveni cel mai mic la cel mai nalt nivel de risc
B ? cel mai nalt reveni la cel mai mic nivel de risc
C ? reveni cel mai mic la cel mai mic nivel de risc
D ? cel mai nalt reveni la cel mai nalt nivel de risc
RASPUNS CORECT B
)*( .n modelul CA":
A ? eficient de frontiera este de mai sus )0
B ? beta este egala cu deviatia standard a
portofoliului de piata3
C ? versiunea beta este de a masura rata libera de risc
pentru instrumentele de
D ? optime de portofoliu de piata este de portofoliu
RASPUNS CORECT
1>3.n ca#ul n care prima de piata este de '? i pentru o
versiune beta de securitate este de @+' i de rata libera
de risc de =? este de ateptat ntoarcerea decat pentru
ca este securitate $n conformitate cu CA"(:
A ? =+'?
B ? =?
C ? %+'?
D ? %+2?
RASPUNS CORECT C
123 .n ca#ul n care piata de portofoliu are un profit de
12? i rata libera de risc este de =? decat n primele de
risc pentru ca piata este $n conformitate cu CA"(:
A ? 1@?
B ? 2?
C ? 2?
D ? '?
RASPUNS CORECT
1'3;ste dificil de a utili#a CA" n situatii reale+
pentru ca:
A ? nu am o distinctie ntre non7sistemice i de risc
sistemic
B ? avem liber rata de risc de instrumente pe o piata
financiara
C ? de piata nu este singurul factor de risc cu impact
asupra ateptat ntoarcerea
D ? este prea uor de a construi riscanta optima de
portofoliu
RASPUNS CORECT C
1:3 A"T presupune ca:
A ? de modul de e1ploatare a oportunitatilor de
arbitraA depinde de aversiunea de risc
B ? ec4ilibru rational preturile de piata pentru a muta
e1clude oportunitati de arbitraA
C ? factoriala modele nu pot e1plica de ateptat revine
D ? pietele financiare nu sunt perfect+ cu o lege
volatilitate
RASPUNS CORECT B
1=3 .n ca#ul n care un investitor are un patrimoniu
initial de 1@@3@@@ *)D i el are posibilitatea de a
investi ntr7o acest capital de investitii alternative+
care sa asigure o cretere de '@3@@@ *)D+ cu o
probabilitate de '@? i o pierdere de '@3@@@ *)D cu
aceeai probabilitate mult de ateptat ntoarcerea va fi:
A ? @
B ? '@@@@ *)D
C ? 1@@@@@ *)D
D ? 1'@@@@ *)D
RASPUNS CORECT C
1&3 .n odelul arIovit# se presupune ca:
A ? !nvestitorii au o utilitate creterea marginala a
lor avere
B ? De investitii de deci#ie nu este ba#ata pe risc K
reveni profil
C ? De profit nu este de ateptat n mod normal
distribuite
D ? !nvestitorii prefera de obicei+ profituri mai mari
de la un anumit nivel de risc
RASPUNS CORECT
1%3 .n ca#ul n care un investitor are un patrimoniu
initial de 1@@3@@@ *)D i el are posibilitatea de a
investi ntr7o acest capital de investitii alternative+
care sa asigure o cretere de '@3@@@ *)D+ cu o
probabilitate de '@? i o pierdere de '@3@@@ *)D cu
aceeai probabilitate de la investitori i va ales
aceasta alternativa decat el este:
A ? un investitor cu un risc sca#ut de toleranta3
B ? un risc iubit dintre eiH
C ? un risc dumanos dintre eiH
D ? un risc neutru dintre eiH
RASPUNS CORECT B
2<3Aceasta functie de utilitate 7 * $/( 6 L "n ln/i
descrie:
A ? un risc indiferent
B ? un risc iubitor de comportament
C ? o mai mare toleranta
D ? un risc de comportament 4ain
RASPUNS CORECT
213Aceasta functie de utilitate 7 * $/( 6 L "n ln/i
descrie:
A ? un risc indiferent
B ? un risc iubitor de comportament
C ? o mai mare toleranta
D ? un risc de comportament 4ain
RASPUNS CORECT B
223 "entru o probabilitate de @312+ de ateptat
ntoarcerea de securitate A este de 1:? pentru o
securitate i B este de 1=?+ decat deviatia standard
pentru un portofoliu n care greutatea pentru A este de
>@? este $)TD;G $A( 6 @3@@>::::=+ )TD;G $B( 6 @3@@>2%&&%+
C<G $AB( 6 @3@@>1=(:
A ? @321@
B ? @3@2''
D ? @3@>::
C ? @3@2@@
RASPUNS CORECT C
2>3 .n C4en+ /oll i /oss A"T model nu avem ca factori de
risc:
A ? 5epreva#ute de depreciere fata de *)D
B ? "roductiei industriale
C ? Ateptata a inflatiei
D ? Diferenta dintre scurt i pe termen lung a ratei
doban#ii
RASPUNS CORECT A
223 .n CA" se presupune ca:
A ? acolo nu sunt multi investitori de pe pietele
financiare
B ? masura de risc utili#ea#a un coeficient beta
C ? o multime de investitori au un comportament
irational
D ? avem numai de riscante instrumente de
RASPUNS CORECT B
2'3 Care te#a de la mai sus este falsa:
A ? de legatura ntre utilitate a unui a investitiei i
este o ntoarcere la un liniar
B ? daca un investitor prefera o investitie n loc p M
decat o investitie * $p( este mai mare decat * $M(
C ? daca avem de ales ntre doua investitii o p M+
utilitarul de combinatie liniara este egala cu valoarea
de utilitate pentru fiecare alternativa
D ? risc mai mare presupune de obicei mai mare de
ateptat ntoarcereaH
RASPUNS CORECT A
Testati!I#: "Rata do$an%ii& Costul internationale de
ca"ital"
13 Costurile de capital $!//(+ n ca#ul unui emitent de
obligatiuni '@@@@@ *)D+ valoarea nominala 1@ *)D N
obligatiuni+ emiterea de pret % *)D N obligatiuni+ de
maturitate de ' ani+ la fel de rambursat+ cupon rata de
1@? este:
A ? niciunul
B ? 1@?
C ? 12+'?
D ? 12+>?
; ? 11+2?
RASPUNS CORECT C
23 5"G este de:
A ? mai dificil de a fi calculat decat !//H
B ? nu pot fi e1primate n monede diferite3
C ? este ntotdeauna po#itivaH
D ? ba#at pe o rata de reducere a estimat ca ar trebui
sa fieH
RASPUNS CORECT
>3 !// este:
A ? imposibil de a fi calculat n cateva ca#uriH
B ? e1trem de dependente de la F9 rataH
C ? ntotdeauna este diferita de rata doban#iiH
D ? foarte uor de a fi calculat manualH
RASPUNS CORECT A
23Galoarea actuala pentru o plata de 1@@3@@@ dupa ' ani+
calculata la o rata de reducere de %? este:
A ? ':==& *)D
B ? =&%%1 *)D
C ? &:::2 *)D
D ? niciunul
; ? :2%%> *)D
RASPUNS CORECT E
'3 "re#ent pentru un credit de valoare de '@@@@@ *)D+
rata doban#ii de 1@? N an anual platit+ la fel de
rambursat+ ' ani scadenta calculata la o rata de discount
de 11? este:
A ? 2&&12' *)D
B ? :%&=12 *)D
C ? niciunul
D ? '12%=& *)D
; ? ''@21= *)D
RASPUNS CORECT A
:3 .n ca#ul n care rata libera de risc pentru o piata
este de '?+ piata de prima este de 2? i EACC pentru un
plan de finantare este de 11? decat ar trebui sa
companiei:
A ? modifica structura de finantare pentru a acorda o
mai mare importanta pentru a resurselor de finantare+ cu
cel mai nalt de costH
B ? sa nu fac nimicH
C ? gasi alte resurse de finantare mai putin
costisitoareH
D ? utili#area de reinvestirea profitului3
RASPUNS CORECT C
=3 .n ca#ul n care costul de credit este de 11?+ costul
de obligatiuni este de 12? i costul de capital+ este de
1>? iar societatea a 4otarat sa obtina '@@3@@@ euro+ ca
un mprumut sindicali#at+ >@@@@@ euro+ ca o problema
internationala publice de obligatiuni i 2@@@@@ euro ca
internationale publice pentru eliberarea "iata de capital
decat EACC este:
A ? 11+=?
B ? niciunul
C ? 12+=?
D ? 12+%?
; ? 1>+&?
RASPUNS CORECT A
&3 Daca rata doban#ii reale este de >? i rata inflatiei
este de '? decat rata doban#ii nominala va fi:
A ? niciunul
B ? 11?
C ? =?
D ? &+1'?
; ? %?
RASPUNS CORECT
%3 <ptimi#area structurii de capital nu nseamna:
a ? ncercarea de a gasi noi resurse de finantare+ cu
un cost mai mic n functie de nivelul de risc al
debitorului
b ? diversificarea internationala dvs3 de finantare
c ? /ata de cretere a dividendului3
d ? modificarea condi ia de credit n termeni de
rambursare
RASPUNS CORECT C
1@3 /andament de curent pentru un credit de '@@@@@ *)D+
rata doban#ii de 1@? N an anual platit+ la fel de
rambursat+ ' ani scadenta calculata la o rata de discount
de 11? este:
a ? 1@?
b ? niciunul
c ? :?
d ? 12?
e ? 11?
RASPUNS CORECT C
113 )c4imbarile n cererea de bani ar putea fi generate
de:
A ? /entabilitatea ateptata de oportunitati de
investitii $cretere(H
B ? Creterea nivelului de venituriH
C ? De obligatiuni de lic4iditate relativ la
alternative de active3
D ? Asteptate de obligatiuni pe revine relativ la
activele alternative de
RASPUNS CORECT B
123 0ic4iditate n ca# de risc de rata doban#ii structura
definest:
A ? capacitatea de securitate pentru a fi vandute
nainte de scadenta
B ? capacitatea de securitate pentru a fi revandute la
alte investitor3
C ? capacitatea de securitate care urmea#a sa fie
transformata n alta valuta
D ? capacitatea de securitate pentru a fi ieftin i
rapid+ convertite n numerar
RASPUNS CORECT
1>3 B"referinta cadru de lic4iditateB a declarat de catre
DeCnes nseamna ca:
A ? Cererea Bond 8 Bani de aprovi#ionare este egal cu
Bond 8 Bani cerere de aprovi#ionare
B ? Bond de aprovi#ionare 8 Bani Cererea este egal cu
Bond 8 Bani Cererea de aprovi#ionare
C ? Cererea Bond 8 Bani Cererea este egal cu Bond de
aprovi#ionare 8 Bani de aprovi#ionare
D ? Cererea Bond 7 oneC Cererea este egal cu Bond de
aprovi#ionare 7 Bani de aprovi#ionare
RASPUNS CORECT C
123!mplicit a riscurilor n ca# de risc de rata doban#ii
structura defini:
A ? ansa de faptul ca moneda n care este e1primat de
credit sa fie mai puternica decat asta#i3
B ? /< ansa ca investitorul nu trebuie recuperate
pentru pierderile sale3
C ? ansa de faptul ca rata doban#ii sa fie mai mare+
atunci de a#i3
D ? ansa de faptul ca emitentul de obligatiuni nu vor
avea posibilitatea de a face sau de a plati doban#i de pe
fata valoarea la scadentaH
RASPUNS CORECT
1'3Titluri de valoare cu scadenta de obicei+ au mai
A ? o mai mare lic4iditate
B ? o mai mare randament
C ? de un randament
D ? o valoare mai mica de timp
RASPUNS CORECT B
1:3De sc4imburi n cererea de obligatiuni nu sunt
datorate:
A ? De obligatiuni de lic4iditate relativ la
alternative de active3
B ? -uvernul activitati $deficitelor publice(3
C ? Asteptate de obligatiuni pe revine relativ la
activele alternative de
D ? Ateptata a inflatiei
RASPUNS CORECT B
1=3Galori mobiliare identice cu risc+ lic4iditate i de
impo#it pe venit pot avea caracteristici diferite rate
ale doban#ii+ deoarece:
A ? implicit de risc este mai mare3
B ? de maturitate este diferit
C ? de lic4iditate este de diferite
D ? termenul este de a modifica structura
RASPUNS CORECT B
1&3 Daca valorile mobiliare pe termen scurt ofera un
randament mai mare+ atunci curba este de a fi spus:
A ? BimpliciteB
B ? BtranspuseB
C ? BinversatB
D ? BdublatB
RASPUNS CORECT C
1%3 Cand compara diferite alternative de finantare ar
trebui sa utili#ati:
A ? 5"G criterii
B ? !// criterii
C ? "G !// i criterii de
D ? 5"G i !// criterii
RASPUNS CORECT
2@3 Daca valoarea nominala de : luni T7Bills este de 1@
*)D i emiterea de pret este de % /<5 mult de 1 an rata
doban#ii libera de risc este:
A ? >2+2?
B ? 2>+'?
C ? 2@+1?
D ? 2'+'?
RASPUNS CORECT B
213 De sc4imburi n furni#area de obligatiuni nu sunt
datorate:
A ? -uvernul activitati $deficitelor publice(3
B ? /entabilitatea ateptata de oportunitati de
investitii $cretere(H
C ? Ateptata a inflatiei $costul real de finantare
este de care se ncadrea#a n Aos(H
D ? De obligatiuni de lic4iditate relativ la
alternative de active3
RASPUNS CORECT B
223 Daca rata inflatiei pentru un an este de 2@?+ n
pre#ent valoarea de 1@@@ dolari )*A plata la sfaritul
anului este de:
A ? %1= *)D
B ? niciunul
C ? %@@ *)D
D ? %2@ *)D
; ? %1> *)D
RASPUNS CORECT A
2>3Fis4er efectB nseamna ca:
A ? de ateptat+ atunci cand scaderea inflatiei+ rata
doban#ii va scadea
B ? de ateptat+ atunci cand inflatia scade+ ratele
doban#ilor vor nvia
C ? de ateptat+ atunci cand inflatia crete+ rata
doban#ii va crete
D ? de ateptat+ atunci cand inflatia crete+ rata
doban#ii va scadea
RASPUNS CORECT C
223 )c4imburi n furni#area de bani pot fi generate de:
A ? "iata de ec4ilibru
B ? "iata de stabilitate
C ? Banca Centrala e1pansionarC de politica monetara
D ? inisterul de Finante
RASPUNS CORECT C
2'3 Daca de 1 luna nominala a doban#ii pentru *)D este de
2? mult de 1 an a ratei doban#ii efective vor fi:
A ? 2=+2?
B ? 2&?
C ? niciunul
D ? 22?
; ? 2:+&?
RASPUNS CORECT E
#) #urs 5: "iscurile @n finan]area interna]ionalU
1( /iscul de ratO a dobPn#ii este:
A( un risc specific doar pentru debitoriH
B un risc specific numai pentru plutitoare rata
interna de credite3
C un risc specific doar pentru a creditorilorH
D un risc specific pentru o ratO a dobPn#ii fi1O prea
de creditH
RASPUNS CORECT
'( DacO un credit n dolari+ are o maturitate de >32= ani
i alte de credit n euro de 2+'= ani decPt:
A( este dificil de a aprecia acest lucruH
B( de credit n euro este mai riscantH
c( atPt de credite sunt foarte riscante3
D(de credit n *)D este mai riscantH
RASPUNS CORECT B
>("entru o internaQionale de credit de '@@3@@@ *)D pentru
' ani+ rata dobPn#ii de 1@? anual plOtit+ egalO n
fiecare an de credit paCoffs avem o durata de:
A( >3=@ aniH
B 23== aniH
C 1'?H
D 1:?3
; 23&' ani
RASPUNS CORECT E
2(*n raport de activitate:
A oferO informaQii cu privire la o firmO are
capacitatea de a7i ndeplini obligaQiile pe termen
scurt3
B descrie starea financiarO a firmei din punct de
vedere al sumelor pe acQiune din stoc3
C informaQii se referO la o firma are capacitatea de a
administra resursele sale $care este+ activele sale( n
mod eficient3
D oferO informaQii cu privire la gradul de o firmO
fi1O a obligaQiilor de finanQare i de capacitatea sa de
a ndeplini aceste obligaQii de finanQare3
RASPUNS CORECT C
'(De BDu"ontB )istemul nu include:
A rapidO de raporturile
B /entabilitatea activelor
C /entabilitatea capitalului
D castiguri de ba#O raportul de putere
RASPUNS CORECT A
:(.n ca#ul unui credit internaQionale putem reduce gradul
de e1punere riscului de QarO pentru unsing:
A de impunere a unei restrictive+ utili#area de
fonduri mprumuta
B de negociere a mediului
C promovarea unei bune relaQii cu instituQiile locale
i operatorii de
D de adaptare a proiectului de investiQii
RASPUNS CORECT A
=("rincipalele diferenQe ntre Qara de risc de credit i
de Qara de investiQii de risc nu constO n:
A etodologia de
B ori#ont de timp
C de gestionare a riscului de
D de indicatori de
RASPUNS CORECT A
&(Traducere de e1punere este specific pentru:
A importatori
B companii multinaQionaleH
C internaQionale de debitori i creditoriH
D e1portatorilor
RASPUNS CORECT B
%(;conomic miAloace de e1punere:
A posibil pierderile n ca# de traducere pentru o
filialO+ n bilanQul societOQii mamO o
B posibil pierderile n ca# de neregulO politicii
economice promovate de guvernul unei QOri3
C posibil pierderile de flu1ul de numerar n ca#ul
unei societOQi implicate n afaceri internaQionale
D posibil pierderile n ca# de o anumitO tran#acQie
$cum ar fi de e1port+ de import sau de credit(H
RASPUNS CORECT C
1@( Aceasta nu este o sursO de risc:
A 0imitatO de timp pentru deci#ii
B !mperfect informaQii
C 5u de control de pe alte evenimente
D !ncompatibilitate de informaQii
RASPUNS CORECT
11(Acesta nu este un raport financiar categorie:
A /aporturi de activitate
B /atelor de rentabilitate
C .ntoarceQi7vO raporturile
D /aporturile de De#voltare
; /atelor de lic4iditate
RASPUNS CORECT
12(oneda de e1punere nu presupun:
A functionala de e1punere
B un mod economic de e1punere
C o traducere de e1punere
D o tran#acQie de e1punere
RASPUNS CORECT A
1>("entru mOsurare vom lic4iditOQii nu utili#aQi:
A totalO a datoriei de a raportului de active
B nete de capital de lucru pentru a raportului de
van#ari
C rapid raportul
D raportul curent
RASPUNS CORECT A
12(*n mai mare de lic4iditate raporturile nseamnO cO:
A societatea este foarte leveraged financiare3
B de Aos al firmei capacitatea de a satisface
obligaQiile sale imediate
C de mai bine de capacitatea firmei de a satisface
obligaQiile sale imediate
D o mai bunO firmO are capacitatea de a satisface pe
termen lungH
RASPUNS CORECT C
1'( 5eidentificate de riscurile sunt ussualC:
A voluntare asumate de
B involuntarO a asumat
C voluntare nu presupune
D involuntar nu presupune
RASPUNS CORECT
1:(/olul de evaluare a riscului de QarO nu constO n
stabilirea:
A nivel de eficienQO pentru a debitorului de deci#ii
B nivel de implicare
C de adaptare a deci#iilor ulterioare dvs3
D de credit locaQie
RASPUNS CORECT A
1=("entru o internaQionale de credit de '@@3@@@ *)D
pentru ' ani+ rata dobPn#ii de 1@? anual plOtit+ egalO n
fiecare an de credit paCoffs avem o scadenQO de:
A ' aniH
B 1'?H
C >3' aniH
D >3= aniH
; 1:?3
RASPUNS CORECT
1&(/atelor de lic4iditate:
A transmite cPt de sigur este o firmO de pe datorie de
finanQare3
B oferi un mOsuri de capacitatea societOQii de a plOti
napoi toate datoriile pe termen lungH
C oferi un mOsuri de capacitatea unei firme de a
genera numerar pentru a satisface nevoile sale imediate
D oferi un mOsuri de capacitatea societOQii de a
acoperi toate datoriile pe termen scurtH
RASPUNS CORECT C
1%(De depreciere a euro faQO de *)D va fi un risc pentru:
A ;uropene un debitor cu un credit n dolari )*AH
B ersi+ un american cu un credit n *)D3
C ;uropene un creditor cu un credit n ;uroH
D creditorului un american cu un credit n *)D
RASPUNS CORECT A
2@( *n raport profitul
A informaQii se referO la o firma are capacitatea de a
administra resursele sale $care este+ activele sale( n
mod eficient3
B oferO informaQii cu privire la suma de profit+ n
raport cu activele angaAat pentru a produce profit+ care3
C oferO informaQii cu privire la gradul de o firmO
fi1O a obligaQiilor de finanQare i de capacitatea sa de
a ndeplini aceste obligaQii de finanQare3
D oferO informaQii cu privire la o firmO are
capacitatea de a7i ndeplini obligaQiile pe termen
scurt3
RASPUNS CORECT B
21(B!mplicit riscB repre#intO:
A unei posibile pierderi cau#ate de incapacitate de
platO a unui debitor
B unei posibile pierderi cau#ate de incapacitate de
platO de o garanQie de credit companie
C unei posibile pierderi cau#ate de incapacitate de
platO a unei companii de asigurare de credit
D unei posibile pierderi cau#ate de incapacitate de
platO a unui creditor
RASPUNS CORECT A
22( /iscurilor asociate cu finanQare internaQionalO au o
structura tridimensional care conQin:
A /iscurilor de mediu+ riscurile de proiect i de
riscurile Companie
B /iscurilor de mediu+ riscuri politice i de
riscurile Companie
C /iscurilor de ratO a dobPn#ii+ riscurile de proiect
i de riscurile Companie
D /iscurilor de mediu+ riscurile de QarO i de
riscurile Companie
RASPUNS CORECT A
2>(BRara de riscB nu este:
? un nou concept introdus de ilton Friedman n 1%='
? un risc+ care afectea#O n principal de debitori
internaQionaleH
? iniQial n legOturO cu capacitatea unui guvern de a
rambursa un mprumut
? diferite n ca#ul internaQionale de investiQii decPt
n ca# de credit internaQionale3
RASPUNS CORECT B
22( DacO un credit n dolari+ are o sensibilitate de 131@
i alte de credit n euro de 132@ mult de:
A atPt de credite sunt foarte riscante3
B de credit n euro este mai riscantH
C este dificil de a aprecia acest lucruH
D de credit n *)D este mai riscantH
RASPUNS CORECT B
2'(< situaQie incertO este situaQia+ atunci cPnd:
A managerii sunt capabili de a permite probabilites la
deci#iile lor
B manageri nu au nici un viitor+ orice informaQii
despre evenimente care pot afecta deci#iile lor
C managerii tiu e1act definitiv de deci#ia lor
D managerii sunt capabili de a aprecia impactul
factorilor de risc cu privire la re#ultatele de deci#iile
lor
RASPUNS CORECT B
D) #urs 5I: _International !iete 0c_
1("e de F9 de piata+ a ntreba de preQ este:
A o realO a cursului de sc4imb
B suma de comerciant vrea sO plOtiQi pentru o moneda
C preQul unui comerciant este dispus sO plOtiQi pentru
o moneda
D F97un mod eficient rata
RASPUNS CORECT B
2( Cursul de sc4imb regim referes la:
A legale de mediu i despre tran#acQiile F9 F9 de
piaQO3
B locul n care bOncile i societOQile de broIeraA
sunt conectate printr7o reQea electronicO ce permite de a
le converti n monedele de cele mai multe QOri
C preQul de o moneda QOrii n termeni de o altO QarO a
monedei
D de bani din strainatate circulat ntr7o economie+
inclusiv monede i 4Prtiei note
RASPUNS CORECT A
>(Aceasta nu este o caracteristicO a transmite
contractele de:
A ;ste piaQa secundarO a
B Acesta nu este un contract de bursO de valori
C ;a are o valoare fi1 stabilit n momentul iniQial
D !mplicO o negocieri directe cu banca
; ;ste considerat un instrument de piaQO monetarO
RASPUNS CORECT A
2(DacO rata este de 1+:>2' 7 >' *)D N lira i sPmburi
sunt de 1+>2 7 1+>' cenQi decPt:
A rata dobPn#ii va crete
B *)D face de primO mpotrivO lira
C Dolari )*A faQO de lira face reducere
D a inflaQiei va fi mai mare
RASPUNS CORECT C
'(DacO se are perspectiva de la )*A+ urmOtorul citat:
13:=: Dolari )*A $*)D( pe Britis4 "ound $/<5( este de:
A direct o
B cu o primO de /<5
C cu o primO de *)D
D indirecta
RASPUNS CORECT A
:(DacO rata este de 132@ *)D N /<5+ rata dobPn#ii > luni
pentru *)D este de 12?+ > luni rata dobPn#ii pentru /<5
este de %? faQO de rata de sc4imb de ateptat+ dupO >
luni este de:
A 132' *)D N /<5
B 13>2 *)D N /<5
C 13&& *)D N /<5
D 132> *)D N /<5
; 132' *)D N /<5
RASPUNS CORECT
=(CPnd sPmburi cere pentru cO sunt mai mari de sPmburi de
ofertO:
A am sPmburi de a adOuga ratei faQa locului pentru a
se obQine rata transmiteH
B ne reduce la faQa locului+ cu rate de sPmburi+ n
scopul de a obQine rata transmiteH
C ne reduce la faQa locului+ cu rate de sPmburi+ n
scopul de a obQine futures pe rataH
D vom adOuga sPmburi de a transmite de rata+ n scopul
de a obQine futures pe rataH
RASPUNS CORECT A
&(.n tradiQionale de abordare $DeCnes( principalele F9
/ata de determinant este:
A creterea economicOH
B ratele dobPn#ilor
C comerQ e1terior
D investiQii strOine directe
; inflaQiei
RASPUNS CORECT C
%(/egatul *nit de piaQO este cel mai important F9 de
piata:
A Fals
B AdevOrat
RASPUNS CORECT B
1@(.n """ odel de principalele F9 /ata de determinant
este:
A creterea economicO
B de politicO monetarO
C ratele dobPn#ilor
D inflaQiei
; comerQ e1terior
RASPUNS CORECT
11(Aceasta nu este o caracteristicO a internaQionale F9
"iete:
A F9 este o piaQO printr7piaQOH
B Banca dealeri cont pentru apro1imativ 2@? din piaQO
C de F9 este o piaQO e1trem de activ+ e1trem de
descentrali#ate de piaQO
D "iata F9 este o piata7Comert cu ridicata si cu
amanuntul a pieQei 7 Client de piaQO prea
RASPUNS CORECT B
12(Acesta nu este un B4ibridB regim de monedO:
A Galuta Board
B Fi1 "eg
C DirtC flotor
D 0ibera plutitoare
; craSling "eg
RASPUNS CORECT
1>( Cele mai importante tran#acQii pe pieQele
internaQionale de sol sunt:
A tran#acQii viitoare
B tran#acQiilor sSap
C opQiuni de tran#acQii
D operaQiuni la termen
; faQa locului tran#acQiilor
RASPUNS CORECT B
12( DacO rata este de 13': *)D N /<5+ rata dobPn#ii >
luni pentru *)D este de 1@?+ > luni rata dobPn#ii pentru
/<5 este de =? mult de > luni nainte rata este de:
A 13:@ *)D N /<5
B 13>' *)D N /<5
C 13:' *)D N /<5
D 13'' *)D N /<5
; 132' *)D N /<5
RASPUNS CORECT A
1'(*n lung de pe po#iQia a transmite contractele de un
profit+ atunci cPnd:
A faQa locului+ la scadenQO este mai mare de efective
la faQa locului
B faQa locului+ la scadenQO este mai mic decPt efectiv
la faQa locului
C de departe este mai mare decPt futures3
D faQa locului+ la scadenQO este mai mare decPt rata
transmite
RASPUNS CORECT
1:(DacO rata este de 1+:>2' 7 >' *)D N lira i sPmburi
sunt de 1+>2 7 1+>' cenQi decPt rata transmite oferta va
fi:
A 13:1%>
B 13:2
C 13:2'=
D 13:2=@
RASPUNS CORECT C
1=(DacO avem nevoie de /<5 i vom face o transmite
contract cu o banca avPnd o po#iQie mult timp la un 13' 7
13: *)D N /<5 foSard i rata rata la maturitate va fi
mult de 13=713&:
A cO ar trebui sO plOteascO doar diferenQa dintre rata
de lung i scurt
B cO ar trebui sO cumpere /<5 la cursul
C cO ar trebui sO cumpere /<5 foSard la rata
D cO ar trebui sO vPndO /<5 foSard la rata
RASPUNS CORECT C
1&(CPnd un guvern de interviuri de pe piaQa F9 de a
reduce valoarea n moneda localO mpotriva F9 monede+ le
vorbim despre:
A Amorti#are de o monedO
B ;valuarea de o monedO
C Aprecierea de o monedO
D Devalori#are de o monedO
RASPUNS CORECT
1%(<ferte de !ntrebati7se propagO n faQa locului F9 de
piaQO crete cu:
Bid7AsI spreads in t4e spot F9 marIet increase Sit4:
A F9 volatilitatea cursului de sc4imb
B distribuitorul de concurenQO
C numOr de bOnci
D Golumul sc4imburilor comerciale
RASPUNS CORECT A
2@(Cel mai mic nivel de control de pe F9 /ata este n ca#
de:
A BandO ngustO
B anaged float
C Fi1 "eg
D CraSling Band
D CraSling "eg
RASPUNS CORECT B
21(DacO 1 ani nainte rata este de 1+' *)D N /<5+ rata
inflaQiei este de 1+> i n /egatul *nit pentru acest an
este de %? decPt inflaQia n )*A va fi:
A 2&?
B 1'?
C 11?
D 2:?
; >@?
RASPUNS CORECT
22( /ata de sc4imb efectivO repre#intO:
A nominalO a cursului de sc4imb aAustat cu preQurile
diferenQial
B nominalO a cursului de sc4imb ntre o monedO co
$simplO sau ponderatO(
C /ata de sc4imb efectivO ntre o monedO co $simplO
sau ponderatO(
D de preQ ntre o moneda localO i un valutO
RASPUNS CORECT B
2>( DacO rata este de 13:'7=' *)D N /<5 i transmite rata
este de 1+&@ 7 %@ *)D N /<5 mult de:
A Face o reducere de dolari )*A mpotriva /<5
B rata dobPn#ii va fi mai mare
C a inflaQiei va fi mai mare
D /<5 face o reducere faQO de *)D
; *)D face o primO mpotriva /<5
RASPUNS CORECT A
22(Cele mai importante F9 tran#acQiile sunt ntre:
A Dolari )*A i ;uro
B *)D si liraH
C tran#acQii non *)D
D *)D i Ten
RASPUNS CORECT A
2'( < depreciere a monedei locale nseamnO cO:
A este nevoie de mai puQin moneda locala pentru a
cumpara o unitate de valutO
B moneda localO face primOH
C valutO face reducere3
D este nevoie de mai multe moneda locala pentru a
cumpara o unitate de valutO
RASPUNS CORECT
E) Test 5II: _Interna]ional de !lU]i
1(.n ca#ul de faQO Acceptarea Documente:
A cumpOrOtorul poate numai primete titlul i alte
documente+ dupO plata pentru bunuri
B cumpOrOtorul poate primi titlul i alte documente+
dupO semnarea unui proiect de timp promiQOtoare+ de a
plOti la o datO ulterioarO
C cumpOrOtor+ semnea#O un proiect de timp pentru plata
la o datO ulterioarO
D Banca emite un angaAament pentru o perioadO de timp
declarat de a plati unui beneficiar o suma de bani a
declarat
RASPUNS CORECT B
2( BBanii pentruB repre#intO:
BoneC orderB
A un ordin dat de cOtre o persoanO sO i bancar
pentru a plOti o sumO specificO n mod direct n contul
beneficiarului
B un ordin dat la o bancO pentru a plOti o anumitO
sumO la o persoanO de la compania de cont curent
C necondiQionat+ n scris+ pentru a plOti o anumitO
sumO de bani la o anumitO persoanO sau la purtOtor+ la
pre#entarea de proiectul de lege sau de la o data
viitoare specificatO
D este o promisiune scrisO definitiv de a plOti o sumO
de bani efectuate ntre douO pOrQi3
RASPUNS CORECT A
>( .n ca# de Bdesc4is contul de platOB:
A n care mOrfurile sunt transportate de la un
cumpOrOtor cu o puternicO garanQie de platO
B mOrfurile la dispo#iQia cumpOrOtorilor de la plata
C riscul de a aparQine de importator
D de bunuri disponibile pentru cumparatori+ nainte de
plata
RASPUNS CORECT
2()eful avantaA n ca# de Bnumerar n avansB este de
plOQi:
A 0egat de capital pPnO la vPn#areH trebuie sO
stabileascO distribuitorului de creditSort4iness politice
/is4 nevoie de asigurare+ n unele QOriH risc crescut de
la moneda de control
B 5u prelungire de credit necesar
C DacO clientul nu poate sau nu accepta bunuri+
mOrfuri rOmPn la portul de intrare i de platO nu se
datorea#O
D /educe re#istenta de cOtre client care sO permitO
e1tanded de platO+ dupO primirea de bunuri
RASPUNS CORECT B
'()tand7bC )crisoare de credit este utili#at:
A prevederi referitoare la costul navlu sunt
inacceptabile
B numai n ca#ul n care importatorul nu a ndeplini
obligaQiile este
C programul de transport maritim nu este cunoscut
D numai n ca#ul n care e1portatorul nu este
ndeplini obligaQiile
; atunci cPnd preQul de e1port este insuficientO din
cau#a F9 rata de modificOri
RASPUNS CORECT B
:( Desc4ide cont de plOQile BnseamnO cO:
A mOrfurile nu vor fi transportate pPnO cPnd
cumpOrOtorul a plOtit vPn#Otorului
B n care mOrfurile sunt transportate de la un
cumpOrOtor+ fOrO garanQie de platO
C un ordin dat la o bancO pentru a plOti o anumitO
sumO la o persoanO de la compania de cont curent
D e1portatorul i pOstrea#O titlul real la mOrfuri
care sunt transportate de la importator3
RASPUNS CORECT B
=(Cea mai mare risc este n ca# de:
A cont desc4is
B vedere proiectul de
C timp+ proiectul de
D revocabil scrisoare de credit
; numerar n avans
RASPUNS CORECT A
&(Aceasta nu este o problemO atunci cPnd vom plOti
utili#Pnd o scrisoare de credit:
A *ne1pected cantitatea de produs
B "revederi referitoare la costul navlu sunt
inacceptabile
C "rogram de e1pediere nu este cunoscut
D Descrierea produsului insuficiente sau prea
detaliate
; "ret este insuficientO din cau#a /ata dobPn#ii
RASPUNS CORECT E
%(.n internaQionale plOQile nu sunt folosite:
A instrumente de platO
B plOQi n numerar
C te4nici de platO
D ec4ilibratO de plOQi
; non 7 plOQi n numerar
RASPUNS CORECT
1@(.n ca#ul de faQO Documente de platO:
A banca eliberea#O un angaAament pentru o perioadO de
timp a declarat la plata unui beneficiar o sumO de bani a
declarat
B cumpOrOtor semne proiect pentru o perioadO de timp
de platO+ la o datO ulterioarO
C cumpOrOtorul poate primi titlul i alte documente+
dupO semnarea unui timp proiect promiQOtor de a plOti la
o datO ulterioarO
D cumpOrOtor mai primete doar titlul i alte
documente+ dupO plata pentru bunuri
RASPUNS CORECT
11( 0ot BnseamnO cO:
ConsignmentB
A n care mOrfurile sunt transportate de la un
cumpOrOtor+ fOrO garanQie de platO
B un ordin la o banca pentru a plati o anumita suma de
la o persoanO de la compania de cont curent
C e1portatorul real pOstrea#O titlul la bunurile care
sunt transportate de la importator3
D mOrfurile nu vor fi transportate pPnO cPnd
cumpOrOtorul a plOtit vPn#Otorului
RASPUNS CORECT C
12( .n ca#ul n care un Bproiect de vedereB:
Bsig4t draftB:
A de risc pentru importator constO n eliminarea de
mOrfuri fOrO platO
B n care mOrfurile sunt puse la dispo#iQia
cumpOrOtorului+ nainte de plata
C proiectul este pre#entat pentru a cumpOrOtorului de
admitere+ n ca#ul n care transportul a fost fOcut
D proiectul de acceptare este dupO transportul de
mOrfuri
RASPUNS CORECT C
1>(DiferenQa dintre o cambie i o cambie compune cu
privire la:
A de promisorC nota este mai sigur decPt o notO de
platO de sc4imb
B suma de bani este bine determinatO
C n care emitentul a unui act promisorC este
e1portator
D de creator de o notO personalO promite sO plOteascO
beneficiarului+ mai degrabO decPt a comanda o terQO parte
pentru a face acest lucru
RASPUNS CORECT
12( /ed7Clau#a scrisoare de credit este folosit atunci
cPnd:
T4e /ed7Clause 0etter of Credit
A n ca# de o platO n avans n favoarea unui
e1portator
B banca pe care proiectul este reali#at se angaAea#O
sO plOteascO suma cu faQa la scadenQO prin tampilare
BAcceptatB n cadrul proiectului3
C e1portatorului+ ca beneficiar+ oferte de credit ca
sa de securitate pentru a finanQa desc4iderea unui al
doilea credit
D un beneficiar are dreptul de a ncredinQa banca
plOtitoare de credit pentru a face disponibile pentru una
sau mai multe secundar beneficiari
RASPUNS CORECT A
1'( !nternaQional de plOQi:
A sunt mai puQin riscante
B sunt ntotdeauna garantate de cOtre o altO bancO3
C necesitO proceduri comune de platO
D sunt mai comple1e decPt plOQile locale
RASPUNS CORECT
1:( .n ca#ul n care un Bproiect de timpB:
A n care mOrfurile sunt puse la dispo#iQia
cumpOrOtorului dupO plata
B proiectul este acceptat de cOtre cumpOrOtor n
momentul livrOrii de bunuri
C timpul de platO este dupO scadenQO de proiect
D proiectul de acceptare este dupO transportul de
mOrfuri
RASPUNS CORECT B
1=( Acesta nu este un document necesar n ca# de o
scrisoare de credit:
A Certificat de origine
B FacturO comercialO
C 0ista de ambalare
D DeclaraQie de venit
; ;fecte de 0ading
RASPUNS CORECT
1&(.n ca#ul n care o scrisoare de credit+ acest lucru nu
este un avantaA pentru a e1portatorului:
A "lata amPnatO pPnO la mOrfurile sunt transportate si
documentele pre#entate $de utili#are a fondurilor(
B DependenQO de banca emitentO de credit a lui+ mai
degrabO decPt cumpOrOtorului
C /apid+ sursa de rambursare+ n ca#ul de plOtit la o
bancO localO
D "lata de protecQie
RASPUNS CORECT A
1%(Cel mai mic de risc este n ca# de:
A vedere proiectul de
B revocabil scrisoare de credit
C timp+ proiectul de
D numerar n avans
; desc4is contul
RASPUNS CORECT
2@( Acesta nu este un beneficiu pentru importator+ cPnd a
utili#a o plata pe ba#a de scrisoare de credit:
A DependenQO de banca emitentO de credit a lui+ mai
degrabO decPt cumpOrOtorului
B Asigurarea cO este necesar lic4idare de documente
vor fi furni#ate
C "lata amPnatO pPnO la mOrfurile sunt transportate si
documentele pre#entate $de utili#are a fondurilor(
D ;videnQa documentarO cO a ordonat mOrfurile au fost
livrate la timp
RASPUNS CORECT A
21( Acesta nu este un proiect de banca:
A de bani
B documentar colecQie
C controalelor
D cambie
; cambie
RASPUNS CORECT B
22(BC4ecIB nseamnO cO:
A un ordin la o banca pentru a plati o anumita suma de
la o persoanO de la compania de cont curent
B mOrfurile nu vor fi transportate pPnO cPnd
cumpOrOtorul a plOtit vPn#Otorului
C e1portatorul real pOstrea#O titlul la bunurile care
sunt transportate de la importator3
D n care mOrfurile sunt transportate de la un
cumpOrOtor+ fOrO garanQie de platO
RASPUNS CORECT A
2>( *n Bcurat scrisoare de creditB nseamnO cO:
A de documente sunt pre#entate+ fOrO alte documente
suplimentare sau de notificOri
B locul n care plata se reali#ea#O de cOtre
e1portator bancar
C 0 N C nu poate fi retrasO fOrO permisiunea tuturor
pOrQilor implicate+ inclusiv a e1portatorului
D 0 N C+ este eliberat de la bancO i confirmate de
cOtre un altul+ ambele obligating bOncilor de a onora
proiectelor stabilite n conformitate
RASPUNS CORECT A
22(BCambieB repre#intO:
A este o promisiune scrisO determinat sO plOteascO o
sumO de bani efectuate ntre douO pOrQi3
B necondiQionat+ n scris+ pentru a plOti o anumitO
sumO de bani la o anumitO persoanO sau la purtOtor+ la
pre#entarea de proiectul de lege sau la o datO viitoare
specificatO
D un ordin dat de cOtre o persoanO la bancO pentru a
plOti o sumO specificO n mod direct n contul
beneficiarului
; un ordin la o banca pentru a plati o anumita suma de
la o persoanO de la compania de cont curent mpotriva
pre#entate de lege3
RASPUNS CORECT B
2'( BCas4 n prealabilB nseamnO cO:
A un ordin la o banca pentru a plati o anumita suma de
la o persoanO de la compania de cont curent
B e1portatorul real pOstrea#O titlul la bunurile care
sunt transportate de la importator3
C mOrfurile nu vor fi transportate pPnO cPnd
cumpOrOtorul a plOtit vPn#Otorului
D n care mOrfurile sunt transportate de la un
cumpOrOtor+ fOrO garanQie de platO
RASPUNS CORECT C
0) Testa]i+5III: _!ia]a interna]ionalU de credit_
1( GO rugOm sO indicaQi de declaraQie falsO:
A n ca#ul n care un vPn#Otor de credit am nevoie
doar de o garanQie
B n ca#ul n care un cumpOrOtor de credit am nevoie
doar de o poliQO de asigurare
C de garanQie n ambele credite sunt necesare pentru
riscul implicit
D n ca#ul n care un cumpOrOtor de credit am nevoie
de o poliQO de asigurare i de o garanQie prea
RASPUNS CORECT B
2( .n ca# de mprumuturi sindicali#ate:
A apro1imativ 1 N > din credit este de credit acordate
de cOtre grupul de gestionare a
B 2 N > de la de credit se face pe ba#a de credit
memorandum
C 2 N > de la de credit este acordatO de cOtre un grup
de participant la banca
D apro1imativ 2 N > de la de credit este acordat de
cOtre conducerea bOncii
RASPUNS CORECT
>(CumpOrOtor de credit este acordat de cOtre:
A e1portator la banca e1portatorului
B banca importatorului de a importatorului
C banca importatorului de a e1portatorului
D e1portator la banca importatorului
RASPUNS CORECT
2( Costul total n ca# de factoring cu platO la scadenQO
este de:
A 8 8 comisionul de garantare a ratei dobPn#ii
B rata dobPn#ii 8 comision
C 8 comisionul de garantare
D 8 garanQie a ratei dobPn#ii
; rata dobPn#ii
F comisioane
RASPUNS CORECT )
'( DacO vom anali#a de credit internaQionale de origine+
cele mai importante creditorilor sunt:
A ,apone#O Banci
B )*A Banci
C *; Banci
D Banci <ffs4ore
RASPUNS CORECT C
:( "otenQialele beneficii n ca# de un contract de
leasing nu includ:
A Fle1ibilitatea i Comoditate
B Conservare a capitalului de lucru
C Ta1a de economii
D ;vitarea riscului de <bsolescence
; < mulQime de restricQii
F * or de a obQine de credit
RASPUNS CORECT E
=(*n Bdirect de leasingB repre#intO:
A un termen mai lung contract de leasing B+ complet
amorti#atB+ a c4iriasului fiind responsabil pentru
ntreQinere+ impo#ite+ asigurare i
B un contract de leasing care nu include c4eltuielile
de ntreQinere a ec4ipamentelor nc4iriate
C atunci cPnd situaQia de producOtori direct de
nc4iriere de ec4ipamente de la o companie
D de vPn#are a unui activ cu acordul sO7l napoi
imediat de nc4iriere pentru o perioadO de timp
RASPUNS CORECT C
&( DiferenQa ntre paralel spatele mprumuturi i de7la7
spate mprumuturi constO n:
A n ca# de napoi7la7spate mprumuturi ratelor
dobPn#ii ar trebui sO fie negociated
B n ca# de paralel am mprumuturi ar trebui sO
utili#e#e politicile de asigurare de credit3
C n ca# de napoi7la7spate mprumuturi sunt iniQial
de credite acordate de cOtre bOncile locale
D mprumuturi n paralel sunt pre#entate garanQii de
credit
RASPUNS CORECT C
%(*n financiare de leasing repre#inta:
A atunci cPnd situaQia de producOtori direct de
nc4iriere de ec4ipamente de la o companie
B de vPn#are a unui activ cu acordul sO7l napoi
imediat de nc4iriere pentru o perioadO de timp
C un contract de leasing care nu include c4eltuielile
de ntreQinere a ec4ipamentelor nc4iriate
D un termen mai lung contract de leasing B+ complet
amorti#atB+ a c4iriasului fiind responsabil pentru
ntreQinere+ impo#ite+ asigurare i
RASPUNS CORECT
1@( .n ca# de eurocredits+ fondurile sunt furni#ate de:
A corespondent bOnci
B grup de coordonare
C underSritting grup
D banca lider
RASPUNS CORECT A
11(DacO un e1portator vinde mOrfuri cu platO+ dupO : luni
de la data de livrare i de o notO de platO acceptate de
importator de sc4imb+ cu o valoare nominalO de 1@@3@@@
;uro anual+ precum i rata de reducere este de 12?+
valoarea de reducere a acestui proiect de lege de sc4imb+
la 2 luni de la de livrare este de:
A %:@@@ ;uro
B &'@@@ ;uro
C niciunul
D %2@@@ ;uro
; &@@@@ ;uro
RASPUNS CORECT A
12( < Blinie de creditB repre#intO:
A oficial+ angaAamentul legal de a prelungi pPnO la
unele de credit suma ma1imO a declarat+ pe o perioadO de
timp3
B un credit ba#at pe o poliQO de asigurare3
C un acord ntre un creditor i un debitor care ia cu
mprumut+ n care are acces la fonduri de pPnO la o
anumitO sumO n timpul o anumitO perioadO de timp
D un credit ba#at pe o garanQie i un banc4er de
acceptare
RASPUNS CORECT c
12( ;1portator BanIerJs Acceptarea este ba#atO pe un
proiect acceptate de banca:
A e1portator
B importator
C banca e1portatorului
D importatorului bancar
RASPUNS CORECT C
1>( Cele mai importante probleme n ca#ul n paralel de
credite este:
A de credite sunt ntotdeauna pre#entate politicile de
asigurare de credit
B implicit de risc este prea mare
C a ratelor dobPn#ii ar trebui sO fie negociated
D politicO de risc nu este aceeai
RASPUNS CORECT C
12( !ndicati de declaraQie falsO:
A .n QOrile de#voltate au un net po#iQie dominantO pe
piaQa internaQionalO de credit
B .n QOrile n curs de de#voltare totalO de credit
tinde sO scadO
C "iaQa internaQionalO de credit este cea de7a doua
alternativO de finanQare+ dupO obligaQiuni
D *ltima ani+ de credit de e1tindere a fost n
scOdereH
RASPUNS CORECT
1'(*n Bacord de credit revolvingB repre#intO:
A un credit acordat de o banca de conducere i de
subscrise de cOtre un consorQiu
B un acord ntre banca e1portatorului i o societate
de asigurOri3
C oficial+ angaAamentul legal de a prelungi pPnO la
unele de credit suma ma1imO a declarat+ pe o perioadO de
timp3
D un acord ntre un creditor i un debitor care ia cu
mprumut+ n care are acces la fonduri de pPnO la o
anumitO sumO n timpul o anumitO perioadO de timp
RASPUNS CORECT C
1:( !ndicati de declaraQie falsO:
A de transfer de credit are o reducere mai mare decPt
costul de credit
B e1portatorul bancar aceptance se ba#ea#O pe un
e1portator de acceptare a unui proiect $proiect de lege
de sc4imb( emise de cOtre e1portator
C de reducere de credit se ba#ea#O pe un importator de
acceptare a unui proiect $proiect de lege de sc4imb(
emise de cOtre e1portator
D importatorul banc4er de acceptare se ba#ea#O pe o
banca importatorului de acceptare a unui proiect $proiect
de lege de sc4imb( emise de cOtre e1portator
RASPUNS CORECT A
1=( GPn#Otorul este de credit acordate de:
? e1portator la banca importatorului
? banca importatorului de a e1portatorului
? banca importatorului de a importatorului
? e1portator la banca e1portatorului
RASPUNS CORECT
1&( "rimul loc de pe piaQa internaQionalO de credit
aparQine:
A Canada
B *;
C )*A
D <ffs4ore QOri
; ,aponia
RASPUNS CORECT B
1%(!ndicati de declaraQie falsO:
A n ca# de o linie de credit+ sumele de platO se
ba#ea#O pe soldul suma
B n ca# de o linie de credit+ sumele de platO nu sunt
o micare de revoluQie
C de acorduri de turnante note de credit sunt+ de
obicei+ %@ #ile
D n ca# de o linie de credit+ n ca#ul n care
fondurile nu sunt utili#ate n totalitate+ a debitorului
de a plOti este pre#entat unele )ancQiunile n favoarea
mprumutOtorului
RASPUNS CORECT B
2@(Costul total n ca# de factoring cu plata n avans
este de:
A 8 comisionul de garantare
B comision
C rata dobPn#ii 8 comision
D 8 8 comisionul de garantare a ratei dobPn#ii
; rata dobPn#ii
F 8 garanQie a ratei dobPn#ii
RASPUNS CORECT B
21( !mportator BanIerJs Acceptarea este ba#atO pe un
proiect acceptate de banca:
A e1portator
B banca e1portatorului
C importator
D importatorului bancar
RASPUNS CORECT
22(!mportator BanIerJs Acceptarea este ba#atO pe un
proiect acceptate de banca:
? e1portator
? banca e1portatorului
? importator
? importatorului bancar
RASPUNS CORECT
2>( DacO vom anali#a de credit internaQionale de
destinaQie+ cel mai important de beneficiari sunt:
A companii de finanQare
B bOnci
C companii private
D instituQiile publice
RASPUNS CORECT B
22( Aceasta nu este o te4niMue de credit internaQionale+
care pot fi utili#ate de cOtre importatori:
A bancar acceptOri
B mprumuturi sindicali#ate
C de leasing
D de factoring
; BBacI to bacIB mprumuturi
F linie de credite
RASPUNS CORECT
2'( "e piaQa internaQionalO de credit:
A credite pe termen scurt sunt dominante
B offs4ore QOri sunt dominante
C QOrile n curs de de#voltare sunt dominante
D credite pe termen lung+ sunt dominante
RASPUNS CORECT A
G) Testa]i+Ic: _!ia]a interna]ionalU Bond_
1( GO rugOm sO indicaQi de declaraQie falsO:
A repre#inta obligatii a angaAa prin contract ntre
emitent i de debitor
B eurobond sunt emise n monedele locale $in special
euro(
C obligaQiuni de tre#orerie au cel mai mic risc
D este o metodO de aranAare de securitate care se
emise n legOturO cu un anumit aranAament de mprumut
RASPUNS CORECT B
2( <bligatiunile convertibile:
A "ermite titularului obligatii pentru a e1tinde sau
de a vinde obligatiuni+ la o anumitO datO $data de apel(
B permite emitentului sO rOscumpOrare a lega la un
pret de apel specifice+ nainte de scadenQO
C DO la obligationari o opQiune de a face sc4imb de
obligatii pentru fiecare un anumit numOr de acQiuni
comune de acQiuni al firmei
D FaceQi dobPn#i+ care sunt legate de unele mOsuri de
rata curentO de piaQO
RASPUNS CORECT C
>(Active 7 Asigurate <bligatiuni:
A efectuarea de plOQi care sunt legate de un indice de
preQuri generale sau de o anumitO marfO de preQ
B "resupun ca o emisiune de obligaQiuni cu un cupon
conectat la rata de performanQO financiarO a mai multor
firme din acelai grup de
C "resupun care se ncadrea#O n Aos de un cupon de
rata de interes general+ atunci cPnd ratele de creteri
D "resupun ca o emisiune de obligaQiuni cu o platO
finalO va depinde de faptul cO dacO e1istO o catastrofa
va fi produse
RASPUNS CORECT B
2(CPnd o companie isssue de obligaQiuni pe pieQele
internaQionale cel mai important rol n fond este Aucat
de abonament:
A banca lider
B underSritting grup
C grup de vPn#are
D coordinanting grup
RASPUNS CORECT B
'(GO rugOm sO indicaQi de declaraQie falsO:
A obligaQiuni strOine au o scadenQO mai mare decPt
eurobond de pe piaQa internaQionalO
B obligaQiuni strOine au un risc mai mare decPt
eurobond de pe piaQa internaQionalO
C eurobond au un cost mai mic decPt eurobond de pe
piaQa internaQionalO
D obligaQiuni strOine au o importanQO mai micO decPt
eurobond de pe piaQa internaQionalO
RASPUNS CORECT
:( .n ca#ul n care durata de cPte un angaAament este de
' ani+ valoarea realO a ratei dobPn#ii este de 1@?+
preQul real este de 12 *)D i estimea#O rata dobPn#ii
este de 11? decPt preQul de obligatiuni vor fi:
A 1@3&@ /<5
B 123>@ /<5
C 1132' /<5
D 123'@ /<5
; niciunul
RASPUNS CORECT C
=(/ata de conversie n ca# de obligaQiuni convertibile
este determinatO utili#Pnd urmOtoarea formulO:
A /ata de conversie 6 5umar de <bligatiuni 8 /ata
cuponului N 5umar de )toc
B /ata de conversie 6 randament curent N numOrul de
stoc
C /ata de conversie 6 5umar de <bligatiuni U /ata
cuponului 8 1 N 5umar de )toc
D /ata de conversie 6 5umar de <bligatiuni N 5umar de
)toc
RASPUNS CORECT
&( <bligatiuni revers ntemeietor:
A "resupun ca o emisiune de obligaQiuni cu o platO
finalO va depinde de faptul cO dacO e1istO o catastrofa
va fi produse
B "resupun care se ncadrea#O n Aos de un cupon de
rata de interes general+ atunci cPnd ratele de creteri
C efectuarea de plOQi care sunt legate de un indice de
preQuri generale sau de o anumitO marfO de preQ
D "resupun ca o emisiune de obligaQiuni cu un cupon
conectat la rata de performanQO financiarO a mai multor
firme din acelai grup de
RASPUNS CORECT B
%(DacO valoarea realO a dobPn#ii este de 12?+ preQul real
este de 12 *)D+ la preQul estimat este de 1> *)D i
estimea#O rata dobPn#ii este de 1@? decPt durata de
obligatiuni este de:
A >322 ani
B '322 ani
C niciunul
D >3== ani
; 23:: ani
RASPUNS CORECT E
1@( DacO o companie de pe piaQa internaQionalO a emis un
numOr de 1@3@@@ obligaQiuni convertibile+ la o valoare
nominalO de 1@ ;uro i la momentul n care stocul de
conversie este de ' ;uro preQ i rata de conversie mult
de @3: de pe prima de conversie este de obligatii:
A 13:= *)D
B 132' *)D
C 23:= *)D
D niciunul
; 132' *)D
RASPUNS CORECT A
11( GO rugOm sO indicaQi de declaraQie falsO:
A cea mai mare parte a pieQei internaQionale de
obligatii a aparQine bOncile private
B cea mai mare parte a pieQei internaQionale de
obligatii a aparQine companii private
C cea mai mare parte a pieQei internaQionale de
obligatii a aparQine de#voltarea de QOri
D cea mai mare parte a pieQei internaQionale de
obligatii a aparQine QOrile de#voltate
RASPUNS CORECT
12(DacO am lua n considerare structura pieQei de
obligatiuni de tip de obligaQiuni+ cele mai importante
obligaQiuni sunt:
A !a act de rata plutitoare
B <bligatiuni convertibile
C !a act de rata fi1
D <bligatiuni cu mandat
RASPUNS CORECT C
1>( Cele mai importante instituQii emitente de pe piaQa
internaQionalO obligatii sunt:
A instituQii internaQionale+
B bOnci
C guvern
D municipii
; companii private
RASPUNS CORECT C
12( "uttable <bligatiuni:
A permite emitentului sO rOscumpOrare a lega la un
pret de apel specifice+ nainte de scadenQO
B FaceQi dobPn#i+ care sunt legate de unele mOsuri de
rata curentO de piaQO
C "ermite titularului obligatii pentru a e1tinde sau
de a vinde obligatiuni+ la o anumitO datO $data de apel(
D DO la obligationari o opQiune de a face sc4imb de
obligatii pentru fiecare un anumit numOr de acQiuni
comune de acQiuni al firmei
RASPUNS CORECT C
1'(.n ca#ul n care valoarea nominalO a unei obligatii
inde1ate la inflaQie este de 1' *)D+ numOrul de
obligaQiuni emise 1@@+ rata cupon este de '?+ inflaQie
pentru primul an este de 2? decPt nominalO este de
ntoarcere:
A =31@?
B 12+1?
C 12+>?
D '3:@?
; niciunul
RASPUNS CORECT A
1:(Bond formulO de valoare se ba#ea#O pe:
A cupon i rata de preQul de ac4i#iQie a unei
obligatii
B /ata de cupon+ preQul de vPn#are i valoarea
nominalO
C /ata de cupon si obligatii de primO
D cupon i rata de valoarea nominalO a unei obligatii
RASPUNS CORECT
1=(.n ca# de Apel Dispo#iQii privind <bligatiunile
corporatiste:
A este permis pentru a e1tinde sau de a vinde
obligatiuni+ la o anumitO datO
B titularul este de interes sO se e1tindO obligatii de
viaQO+ atunci cPnd randamentul curent de obligatii a
pieQei depOete randamente curent
C n ca#ul n care rata cupon este prea micO n care
titularul va reduce perioada de e1ploataQie
D de apel n preQul de mai sus este n conformitate cu
valoarea nominalO de maturitate
RASPUNS CORECT
1&(DacO o companie de pe piaQa internaQionalO a emis un
numOr de 1@3@@@ obligaQiuni convertibile+ la o valoare
nominalO de 1@ ;uro i la momentul n care stocul de
conversie preQul este de ' euro i prime de conversie a
obligatiunilor este de pe 23>1 ;uro decPt rata de
conversie este de:
A @3'
B @3='
C niciunul
D @3&
; @3>
RASPUNS CORECT C
1%( 5u este utili#area ca indicator pentru a stabili
legOtura de siguranQO:
A Flu1ul de numerar pentru a 0iabilites raport
B VuicI /ate
C <ri 7 de interes 7 cPtigat raport
D Ta1a fi1O rata de acoperire
RASPUNS CORECT A
2@(*n euro este eliberat
A numai n ;uropa
B numai la o ratO a dobPn#ii fi1O
C n moneda localO
D ntr7o valutO
RASPUNS CORECT
21(.n ca#ul n care valoarea nominalO a unei obligatii
inde1ate la inflaQie este de 1' *)D+ numOrul de
obligaQiuni emise 1@@+ rata cupon este de '?+ inflaQie
pentru primul an este de 2? decPt cea realO este de
ntoarcere:
A niciunul
B 12+>?
C '3:@?
D =31@?
; >?
RASPUNS CORECT A
22( De conversie de primO n ca# de obligaQiuni
convertibile este:
A De Conversie "remium "remium Bond 6 1 5umarul de
<bligatiuni 7 curent "ret 1 5umar de )toc
B De Conversie "remium Bond valoarea nominalO 6 1
5umarul de <bligatiuni 7 curent "ret 1 5umar de )toc
C De Conversie "remium Bond Cumpararea "ret 6 1
5umarul de <bligatiuni 7 curent "ret 1 5umar de )toc
D De Conversie "remium Bond preQul de vPn#are 6 1
5umarul de <bligatiuni 7 curent "ret 1 5umar de )toc
RASPUNS CORECT B
2>(DacO pentru confrunta falue un angaAament este de 12@
de euro+ preQul de vPn#are este de 12' ;uro de cupon i
rata este de 1@? decPt producQia curentO este de:
A 12?
B 12?
C %+:?
D niciunul
; 1@?
RASPUNS CORECT C
22(DacO am lua n considerare structura pieQei de
obligatiuni de tip de obligaQiuni+ cele mai importante
obligaQiuni sunt:
A <bligatiunile corporatiste
B <bligatiuni de tre#orerie
C <bligatiuni municipale
D <bligatiuni convertibile
RASPUNS CORECT B
2'(Acesta nu este un element principal un angaAament de
ucenicie:
A ;miterea de preQ
B /ata cupon
C Bond primO
D !mpo#itare
; Galoare nominalO
RASPUNS CORECT
Testa]i+c: _!ia]a de capital interna]ionalU_
1( )a presupunem stoc este de ateptat sO plOteascO o W
@3=@ dividende n fiecare trimestru i de a reveni este
necesar cu 12? trimestrial de calcul3 )tocul de preQ va
fi:
A 22 *)D
B 2@ *)D
C 22 *)D
D 2' *)D
; niciunul
RASPUNS CORECT B
2( ;ste o declaraQie falsO referitoare la dividende
caracteristici:
A Dividendele primite de cOtre corporaQii au un minim
de =@? de venituri impo#abile+ de e1cludere de la
B "lOQile de dividende nu sunt considerate c4eltuieli
de afaceri+ prin urmare+ acestea nu sunt deductibile
fiscal
C Dividendele sunt o firma de rOspundere n faQa unui
dividend a fost declarat de Consiliul
D Dividende primite de persoanele fi#ice sunt
impo#itate ca venituri ordinare
RASPUNS CORECT C
>()O presupunem cO o societate este de ateptat sO o
plOteascO o > dolari n dividende de un an3 DacO
dividendului este de ateptat sO creascO la 1@? pe an i
a reveni necesar este de 2'?+ ceea ce este de preQ pe
acQiuni+ n acest ca#?
A 21 *)D
B 22 *)D
C 2' *)D
D 22 *)D
; niciunul
RASPUNS CORECT E
2(Aceasta nu este o caracteristicO a unei acQiuni comune:
A "ro1C vot
B Clase de acQiuni
C odel de cretere economicO
D Drepturile de vot
RASPUNS CORECT C
'( Compania B+ este de ateptat sO plOtesc un dividend de
2 dolari perioada urmOtoare i dividende sunt de ateptat
sO creascO la :? pe an3 5ecesar de ntoarcere este de
1:?3 Care este preQul curent?
A 2@ *)D
B 21 *)D
C >' *)D
D niciunul
; >& *)D
RASPUNS CORECT A
:( 5u este o problemO n ca# de eliberare a /D-:
A DificultOQi de a gOsi o buna banca depo#itar n Qara
n care beneficiarul
B Depo#it de ta1e
C !mpo#itare
D DificultOQi n mecanismul de decontare ntre
emitentul i depo#itar bancar N investitorii strOini
RASPUNS CORECT A
=()a presupunem de acQiuni al unei firme de vPn#are este
de 12 dolari3 ;i doar au platit 2 dolari dividende i
dividende sunt de ateptat sO creascO de la 2? pe an3 Ce
este de a castigurilor de capital randament?
A '?
B 2?
C :?
D 2?
; niciunul
RASPUNS CORECT B
&("reemptive dreptul n ca# de stoc nseamnO:
A dividendelor primite de persoane fi#ice sunt
impo#itate ca venituri ordinare
B primul a tras n noi pentru a menQine problema
stocul proporQionale de proprietate+ dacO doriQi
C o firmO nu poate da faliment nu pentru declararea
dividendelor
D plOQile dividende nu sunt considerate c4eltuieli de
afaceri+ prin urmare+ acestea nu sunt deductibile fiscal
RASPUNS CORECT B
%( Daca ac4i#itionati de la o pondere de acQiuni+ puteQi
primi n numerar n urmOtoarele moduri:
A ca preQul de ac4i#iQie de acQiuni
B ca dividende
C ca earnig dupO impo#ite3
D ca profit netH
RASPUNS CORECT B
1@( Cel mai important rol n eliberarea de -D/s este
Aucat de:
A de depo#itar bancar
B a investitorilor privaQi
C de depo#it bancar
D beneficiar
RASPUNS CORECT A
11(Formula pentru stocul de preQ n cretere constantO a
dividendului model este:
A Genitului net N $5ecesar reveni 7 /ata de cretere a
dividendului(
B Dividende pentru primul an N $asteptate de
ntoarcere 7 /ata de cretere a dividendului(
C Dividende pentru primul an N $5ecesar reveni 7 /ata
de cretere a dividendului(
D Dividende pentru primul an N $5ecesar reveni 7 rata
de discount(
RASPUNS CORECT C
12( )a presupunem de acQiuni al unei firme de vPn#are
este de 12 dolari3 ;i doar au platit 2 dolari dividende
i dividende sunt de ateptat sO creascO de la 2? pe an3
Care este randamentul dividendului?
A 11?
B 1=?
C niciunul
D 1>?
; 1%?
RASPUNS CORECT B
1>( )a presupunem de acQiuni al unei firme de vPn#are
este de 12 dolari3 ;i doar au platit 2 dolari dividende
i dividende sunt de ateptat sO creascO de la 2? pe an3
Ce este necesar a reveni n acest ca#?
A 1%?
B 12?
C niciunul
D 11?
; 1>?
RASPUNS CORECT A
12( )O presupunem cO o companie doar plOtit un dividend
de W 3=@3 ;ste de ateptat sO creascO sale dividende de
>? pe an3 DacO piaQa cere un profit de 1=? din activele
de pe acest risc+ cPt de mult ar trebui sO fie n stoc
pentru vPn#are?
A :3=': *)D
B '3'2: *)D
C niciunul
D 23>2: *)D
; '3=:@ *)D
RASPUNS CORECT B
1'(Acesta nu este un !"< internaQional:
A !"< pe ;uromarIets
B !"< de localitate i de !"< pe o piaQO
internaQionalO
C 0istarea companiei pe diferite pieQe simultan
D !"< de localitate+ cu spriAinul de un sindicat
international
; 0istarea companiei pe piata locala a desc4is pentru
investitorii strOini3
RASPUNS CORECT E
1:(5u este un avantaA de securiti#area internaQionale:
A Clar i simplu+ e1ploatarea
B AngaAamente omogeni#are
C DeclaraQii de venituri de simplificare
D ai mare de lic4iditate
RASPUNS CORECT B
1=()upernormal model de cretere economicO presupune:
A Firma va plOti dividende pentru totdeauna o
constantO
B Dividend de cretere nu este n concordanQO iniQial+
dar stabileste constant de cretere n cele din urmO de a
C "reQul este calculat folosind formula de rentO
viagerO
D Firma va crete de dividende de cOtre o constantO la
sutO n fiecare perioadO
RASPUNS CORECT B
1&(Acesta nu este un instrument specific pentru a pieQei
de valori:
A obligaQiuni convertibile
B comune de stocuri
C ipotecat stocuri
D depo#itar primirea
; obligaQiuni+ cu mandat
RASPUNS CORECT C
1%(/olul principal n ca# de securiti#area internaQional
este Aucat de:
A grup de coordonare
B de lider bancar
C de )"G
D de depo#it bancar
RASPUNS CORECT C
2@(GO rugOm sO indicaQi de declaraQie falsO:
A putem estima supernormal dividende+ folosind un
model de cretere dividende
B putem estima lognormal dividende+ folosind un model
de cretere dividende
C putem estima dividende constante+ folosind un model
de dividendeH
D putem estima dividende de cretere constantO+
folosind un model de dividendeH
RASPUNS CORECT B
21(GO rugOm sO indicaQi de declaraQie falsO:
A ;miterea de titluri de valoare n ca# de
securiti#area este+ de obicei+ garantate de guvern sau de
alte instituQii publice N agenQie
B De valori mobiliare emise n ca# de securiti#area ar
trebui sO aibO un bine de#voltat secundar
C DeclaraQie de venituri din )"G este simplificat
D De securiti#area este reali#at de o companie foarte
speciali#ate financiare
RASPUNS CORECT C
22( ;ste o declaraQie falsO referitoare la stoc preferat:
A Dividende a declarat cO trebuie sO fi plOtit nainte
de dividende pot fi plOtite la comun de acQionari
B <rice dor de preferat dividende trebuie sO fie
plOtit dupO comune de dividende pot fi plOtite
C Dividendele nu sunt un pasiv de la firmO i a
preferat dividende pot fi amPnatO la nesfPrit
D Cele mai preferate sunt cumulative dividende
RASPUNS CORECT B
2>(GO rugOm sO indicaQi de declaraQie falsO:
A *n mod foarte eficient de acces la pieQele
internaQionale de capital este un avantaA n ca# de /D-
problemOH
B Depo#it de Banca vinde sale de rating AAA+ n ca# de
-D/s emitentH
C reducerea riscului de companie este un avantaA n
ca# de securiti#area internaQionale
D )"G este o companie de finanQare implicate n
securiti#area3
RASPUNS CORECT B
22( "retul din stoc este de valoarea actualO a acestor
flu1uri de numerar ateptate:
A AdevOrat
B Fals
RASPUNS CORECT A
2'( 5u este un avantaA al /D- emitente:
A "entru costuri mai mici de depo#it bancar
B De acQionari sunt mai bine diversificat
internaQional
C < mai bunO diversificare a investiQiilor
internaQionale
D < imagine mai bunO pentru beneficiar
RASPUNS CORECT A
F) Testa]i+al cI+lea: _International !ro%ect 0inance_
1("rin verificare este:
A garan iile suplimentare solicitate de cOtre bOnci
B de anali#a a constructorului de abilitOQile
manageriale
C de disponibilitC al guvernului de a atrage fonduri
additionl3
D procesul de e1aminarea financiare underpinnings de o
corporatie
RASPUNS CORECT
2("roiect de finanQare este de:
A este mai mare decPt fiare de piaQOH
B este mai redusO decPt a pieQei de capital de riscH
C mai mare de !"<H
D mai mare de titluri de valoare de piaQO3
RASPUNS CORECT C
>(Disponibilitatea de risc n ca#ul unui proiect de
finanQare repre#intO:
A riscul ca serviciile oferite de sectorul privat
parte poate fi mai micO de necesare n cadrul
contractului cu sectorul public3
B riscul ca rata realO a inflaQiei va depOi riscul de
de#voltare proiectat+ n timpul de studiu de
fe#abilitate3
C riscul ca alte pOrQi la un acord fiind n
imposibilitatea de a7i ndeplini obligaQia de contractat
D de construcQie i proiectare de risc3
RASPUNS CORECT A
2(Ta1ele $subscriere( ac4itO la bancO pentru asigurarea
unui angaAament ferm+ sunt:
A diferite n ca#ul n care proiectele sunt finanQate
de cOtre emitent obligatiuni3
B mai puQin costisitoare decPt cele mai bune eforturi
pentru un aranAament3
C similare+ decPt eforturile pentru un aranAament mai
bun3
D mai scumpe decPt cele mai bune eforturi pentru un
aranAament3
RASPUNS CORECT
'()oluQia de reducere a riscurilor de preQ este:
A !nstrumentele de acoperire
B Asigurari
C adecvate de pOstrare n pernele de evaluare3
D ;fectuarea dispo#iQii3
; -aranQiile contractuale+ de la producOtor+
selectarea de furni#ori de reputaQie
RASPUNS CORECT A
:( ForQa maAorO de risc este+ n general+ luat de pe:
A promotori de
B publice investitori
C de bOnci
D sponsori
RASPUNS CORECT A
=(<biectivul -uvernului internaQionale n proiectul de
finanQare este de:
A de a anali#a proiectuluiH
B accesibile i de a furni#a cel mai bun preQ de
servicii de la utili#atorul final3
C de reducere a ta1ei aplicabile la proiectul de
finanQare3
D pentru a indica cea mai buna locatie pentru
investiQii
RASPUNS CORECT B
&(.n ca#ul unui proiect de finanQare:
A de finanQare nu este n primul rPnd n funcQie de
suport de credit de la sponsori
B de finanQare este n primul rPnd de credit depinde
de calitatea de sponsori
C investitorii nu sunt separate de proiect
D debt4olders nu loc un grad semnificativ de ncredere
pe de performanQO a proiectului n sine
RASPUNS CORECT A
%(Finali#are $te4nice i de sincroni#are a( de risc
n ca#ul unui proiect de finanQare repre#intO:
A riscul ca serviciile oferite de sectorul privat
parte poate fi mai micO de necesare n cadrul
contractului cu sectorul public3
B riscul ca rata realO a inflaQiei va depOi riscul de
de#voltare proiectat+ n timpul de studiu de
fe#abilitate3
C riscul ca alte pOrQi la un acord fiind n
imposibilitatea de a7i ndeplini obligaQia de contractat
D de construcQie i proiectare de risc3
RASPUNS CORECT
1@( /olul de sponsor internaQional n proiectul de
finanQare este de:
A de a acorda non7garantat la fondurile de
constructorul pentru o perioadO determinatO de timp
B de a construi de construcQie
C sO deQinO i de investiQii pentru o perioadO minimO
D de perspectiva de a cPtiga dividende
RASPUNS CORECT C
11("articiparea publicului la finanQarea unui proiect de
obicei+ vine:
A numai n ca#ul n care bOncile de acord3
B numai la recomandarea de la promotor
C la etapa de operare
D n acelai timp cu sponsorul
RASPUNS CORECT C
12(De furni#ori Bprimar interes n proiect este+ de
obicei:
A de a furni#a cele mai bune accesibile i valoarea7
pentru7bani de servicii de la utili#atorul final3
B de perspectiva de a cPtiga dividende sau de
apreciere pe lor de investiQii+ i n atingerea
obiectivelor lor sociale3
C contractele de furni#are cu compania de proiect3
D strPngerea de fonduri de la piaQa de capital sau de
creanQOH
RASPUNS CORECT C
1>(De promotor a unui proiect de finanQare este+ de
obicei:
A sponsor
B conducerea bOncii
C guvernul
D constructor
RASPUNS CORECT C
12(CPnd bOncilor nivelul de angaAament n strPngerea de
fonduri este un BangaAament fermB:
A banca se va cere sO furni#e#e fonduri+ c4iar i
atunci cPnd acesta nu a reuit sO ridice alte fonduri3
B de lider bancar va contacta un consorQiu cu scopul
de a avea o mai mare ansO de a obQine fonduri3
C Banca va ncerca sO acQione#e ca o banca de
conducere
D Banca va underSritting de finanQare
RASPUNS CORECT A
1'(Contrapartida riscului de credit n ca#ul unui proiect
de finanQare repre#intO:
A riscul ca alte pOrQi la un acord fiind n
imposibilitatea de a7i ndeplini obligaQia de contractat
B riscul ca rata realO a inflaQiei va depOi riscul de
de#voltare proiectat+ n timpul de studiu de
fe#abilitate3
C riscul ca serviciile oferite de sectorul privat
parte poate fi mai micO de necesare n cadrul
contractului cu sectorul public3
D de construcQie i proiectare de risc3
RASPUNS CORECT A
1:(Aceasta nu este o de#avantaAele Finantare de proiecte:
A Costurile de tran#acQie mai mare+ datoritO crearea
de o entitate independentO3
B ;1tensive contractante limitea#O procesul de luare a
deci#iilor manageriale3
C Adesea durea#O mai mult+ pentru a structura
ec4ivalent decPt mOrimea Corporate Finance3
D "roiectul a datoriei este substanQial mai puQin
costisitoare+ datorita naturii non7recurs3
RASPUNS CORECT
1=(Ta1ele pentru creterea de capital+ pentru un proiect
de finanQare sunt n general:
A sunt deductibile din venitul net3
B mai mare decPt pentru creterea datorieiH
C mai mici decPt pentru creterea datorieiH
D mai mare decPt pentru reinvestirea profiturilor
propriiH
RASPUNS CORECT B
1&( .n determinarea a proiectului de fe#abilitate nu
includ:
A financiare pactele
B puterea i e1perienQa de a proiectului sponsori
C guvernului de a reduce eliminarea de impo#itare
D proiectului i a fundamentelor economice indicatori
; de credit a proiectului participanQi
RASPUNS CORECT C
1%( .n ca#ul unui proiect de finanQare a contractelor de
concesion sunt furni#ate de:
A publice investitori
B sponsori
C guvernul
D de bOnci
RASPUNS CORECT C
2@()oluQia pentru a resurselor de reducere a riscurilor
este de:
A ;fectuarea dispo#iQii3
B instrumentele de acoperire
C adecvate de pOstrare n pernele de evaluare3
D asigurare
; garanQiile contractuale+ de la producOtor+
selectarea de furni#ori de reputaQie3
RASPUNS CORECT C
21( )oluQia pentru finali#are este de reducere a
riscurilor:
A !nstrumentele de acoperire
B ;fectuarea dispo#iQii3
C -aranQiile contractuale+ de la producOtor+
selectarea de furni#ori de reputaQie3
D adecvate de pOstrare n pernele de evaluare3
; Asigurari
RASPUNS CORECT C
22(.n ca#ul n care proiectul de finanQare sunt
dominante:
A "roiecte cu finantarile datoriei e1terne3
B "roiecte cu un acord de mprumut cu finantarile
C "roiecte cu obligatii finantarile
D "roiecte de capital+ cu finantarile
RASPUNS CORECT B
2>( .n ca# de finanQare a proiectului+ sunt dominante:
A mprumuturi sindicali#ate $!A N B0A(
B obligatii finantarile
C credite
D de capital+ finantarile
RASPUNS CORECT C
22( Ta1e de subscriere+ n ca# de banca finantarile nu
sunt dependente de:
A de nivelul de angaAament prevO#ute de banca
B de mOrimea proiectului
C numOrul de participanQi la proiect de finanQare3
D riscurile asociate cu proiectul
; de tipul de securitate
RASPUNS CORECT C
2'()ponsori internaQionale n proiectul de finanQare de
obicei+ includ:
A construcQie+ de aprovi#ionare+ societOQile de
gestionare3
B nregistrate la nivel local fonduri
C bOnci i promotori3
D guvern i de alte agenQii publice
RASPUNS CORECT A
i
ii
: