!;;".~<,<,"",...~ <,.,~,,-,'<~,..

<
MINISTERUL LUCRARILOR
PUBLICE SI AMENAJARII
TERITORIULUI
OFICIUL NATIONAL DE
CADASTRU, GEODE~E
SI CARTOGRAFIE
,
METODOLOGIE ~,
PRIVIND EXECUTAREA LucRARILOR
DE INTRODUCERE A CADASTRULUI
RETELELOR EDILITARE N
LOCALITATI
1997
73
--<---<- <
r
l
t
>
I
,
.
~
,
If
1,;
!~
d~
~H
. ,<,$
H!f
l
-r.~ '," ."~, ,,.,.., ... '.
CUPRINS
Dispor;itii generale i5
1.1. Definitii i5
1.2. Scop, ol,jcctive i5
1.2.1. Ohiecuvele cadastrului retelelor ediJitare i5
1.2.2.. Scopul metodologiei de realizare a
eadastrulu; re\.elelor ediJitare i6
Corelarea cadastrului retelelor ediJital'e cu ce!
imobiliar si cel genera! i6
Cap. il. StrUctura date1or si informatiilor specifice cadastruJui
. retelelor edi1itare : " i8
11.1. Tipuri de retele edili tare i8
11.2. Informatii despre tipurile de retele edilitare 8i
11.3. Informatii despre constructjj]e si amenajarile tehnice ediJitare ...8i
IIA. Limitele/zonele pe care se executa cadastrul retelelor edilitare~. 88
Cap.ilI. Etapele de realir;are a lucrarilor cadastrului retelelor edilitare " 90
111.1. Organizarea si desfasurarea lucrarilor la introducerea
cadastrului retelelor edilitare /9O
111.1.1. Evaluarea documentatiei existente 91
III. 1.2. intocmirea proiectului de executie a lucrarilor
cad astrului r~telelor edilitare 92
IIl.1.:J. Org:mizarea si desfasurarea lucrarilor in cadru]
cad astrului retelelor edilitare 94
.111.1.4. intocmirea documentatiei finale i l01
111.2. Realizarea lucrarilor la actualizarea cadastrului
retelelor cdiliu-.re 105
III.2.1. Documentatia folosita la actuaJizare 106
111.2.2. Analiza documentelor si intocmirea
proiectului de actualizare : 106
111.2.3. Organizarea si desfasurarea lucrarilor la
actualizarea cadastrului retelelor ediJitarc " 106
111.2.4. Document:Jtia finala la actua]izare JOi
Cap.IV. Verificarea. receptia si avizarea lucrarilor cadastrului
retelelor edi1itare : lOi
IV.I. Verificarea lucrarilor 10i
Iv.1.1. Verificarea lucrarilor de teren' lOi
IV.1.2. Verificarea lucrarilor de birou ~' 108
IV.2. Avizarea si receptia lucrarilor 108
Cap.V. Editarea. conservarea si evidenta lucrarilor cadastruJui
retelelor edi1itani 109
V.I. Editarea documentelor si predarea ]a beneficiar 109
V.2: nregistrarea pe suport magnetic a datelor grafice
. si non grafice din document<~tiaexistenta 109
V.3. Conservarea si evidenta lucrarilor 110
.' Cap.VI.. Miluri da protectia muncii la realizarea
.. ..~~c:adutru1ui retelelor edilitare 110
Ca:p.W...Lista,;8Duu1or..; ,:: """""""""""""""" 111
Cap.I.
1.3.
74
~""-",,,'.,~'~,~_"" -
METODOLOGIE
PRIVIND EXECUTAREA LucRARILOR DE
INTRODUCERE A. CADASTRULUI RETELELOR
:EDILITARE N LOC~ITATI
,
Capitolul 1:
DISPOZITII GENERALE
1.1. Definitii
1. Retele edilitare sunt retelele tehnice care deservesc locuin-
tele, ansamblurile social culturale, institutiile, ag(tntii economici
etc, precum si retelele tehnice industriale din spatiul urban;
retelele edilitare pot fi pozate att la suprafata ct si n subteran,
2. Cadastrul retelelor edilitare este partea cadastrului
fondului urban care se ocupa 'Cuinventarierea si evidenta siste-
matica a dotarilor edilitare subterane si supraterane din
perimetrul intravilanului unei localitati, att sub aspect tehnic
ct si sub aspect calitativ, precum si cu efectuarea lucrarilor
de ntretinere si actualizare.
1.2. Obiectivele si scopul metodologiei
1.2.1. Obiectivele cadastrului retelelor edili tare
3. Obiectivele cadastrului retelelor edilitare urmaresc stabilirea
procedeelor, metodelor, tehnicilor si mijloacelor care sa asigure
si sa defineasca din punct de vedere tehnic, economic si juridic
sfera, continutul si produsele:
cadastrului general n localitati;
cadastrului retelelor edilitare;
sistemelor informatice ale teritoriului care au la baza date
cadastrale despre retelele edilitare.
75
II
;f
, ii
t
!
0~
W.
':1
--
,(,~}~
I
J
I.2.2. Scopul metodologiei de realizare a cadastrului .'retelelor
edili tare
. 4. Scopul acestei metodologii consta n asigurarea realizarii
urmatoarelor obiective: .
stabilirea elementelor care apartin de cadastrul general
si care de cadar;trul de specialitate precum si corelarea
acestora pentru buna desfasurare a activitatii de cadastru
n localitati;
realizarea unui continut standard pentru produsele cadas-
. trului retelelor edili tare, respectiv pentru planurile cadas-
trale, fisele arterelor (unicat si !?tandard), situatiile centrali-
zatoare, etc.;
stabilirea unor metode unitare de realizare a cadastrului
retelelor edilitare sub appectele tehnic si economic, precum
si al preciziei;
stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea
si receptia lucrarilor si produselor privind cadastrui retele-
lor edili tare;
corelarea activitatilor, din cadrul cadastrului retelelor
edilitare, desfasurate ntr-o localitate de diferiti agenti abili-
tati sa execute aceste lucrari, pentru elim,inarea suprapune-
rilor si a golurilor;
stabilirea unor criterii care trebuie sa fie ndeplinite obliga-
toriu de catre agentii care vor fi abilitati sa execute lucrari
de cadastru retelelor edili tare n localitati;
furnizarea de informatii reale si de calitate;
stabilirea metodologiei si a elementelor necesare realizarii
unui sistem informatic bazat pe date cadastrale, care sa
contribuie la gestionarea eficienta a 10calitatilor.
. .
1.3. Corelarea cadastrului retelelor edilitare cu celimobiliar
si cu. cel general
5. Cadastrul retelelor edilitare trebuie sa contina elemen-
tele)pecifice cadastrului general si n acelasi timp sa furnizeze
elerlienfkjla\!;f~o~tilut.p~ntru cadastrul general si imobiliar.
:'~,,~;:;;':;ct'..~< ""'~".;<i\<,..'" .
6. COmponentacadastfwuigeneral din cadrul cadastrului rete-
76
~~~"""".
lelor edilitare este formata din elemente apartinnd aspectului
tehnic si se refera la: .
evidenta si inventarierea retelelor edilitare pe tipuri de
retele;
determinarea pozitiei n plan si a modului de pozare a
traseelor retelelor principale si de distributie;
determinarea pozitiei n plan a constructiilor si amenaja-
rilor tehnice edili tare;
determinarea cotelor elementelor/punctelor semnificative
ale retelelor edili tare (capacele caminelor de vizitare,
radierele, conductele dintr-un camin, etc.).
7. Componenta cadastrului de specialitate este formata n
principal din elemente apartinnd aspectului calitativ, precum
si din celelalte elemente tehnice care nu au fost ncadrate n
cadastrul general, si se refera la:
fisele continnd diferite informatii (fisele de artere, fisele
unicat, fisele standard etc.); l"I:,.
informatii privind natura materi~ului de constructie a con-
ductelor precum si diametrele lor;
informatii privind starea retelelor;
informatii privind debitele, capacitatile etc.
Elementele de legatura cu cadastrul fondului imobiliar sunt
prezentate la lucrarile efectuate pentru realizarea cadastrului
fiecarui tip de nitea,
8. n cadrul actiunii de corelare a lucrarilor de cadastru
desfasurate ntr-o localitate, este obligatorie comunicarea catre
cadastrul general a tuturor modificarilor intervenite n situatia
retelelor edilitare, modificari puse n evidenta n cadrul activitatii
de ntretinere, sau de actualizare, a cadastrului retelelor edilitare.
Aceasta activitate de corelare trebuie facuta de organismele
care coordoneaza cadastrul general si cele de specialitate, n
momentul lansarii lucrarilor, a verificarii si receptionarii lucrari-
lor efectuate de diferiti agenti, precum si periodic, n conformitate
cu Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, si a instructiunilor
de aplicare a. acesteia, .
77
"
Capitolul 11:
STRUCTURADATELORSI INFORMATIILOR
SPECIFICE CADASTRULUI RETELELOR EDILITARE
9. Datele si informatiile care alcatuiesc continutul cadastrului
fondului edilitar sunt de doua categorii:
cele care sunt componente ale cadastrului general si care
practic concura la obtinerea planului cadastral al retelelor
edilitare la sc. 1:500 sau 1:1000;
cele care constituie continutul cadastrului de specialitate
si care vin sa completeze informatiile continute de planul
cadastral, sau sa furnizeze o serie de elemente suplimentare
legate de aspectul calitativ: debite, capacitati, stare, detalii
tehnice etc.; aceste informatii constituie deobicei un volum
foarte mare, sunt structurate pe nivele (artere, elemente
constructive, zone amenajare etc.), si sunt specifice fiecarui
tip de retea.
II.I. Tipurile de retele edilitare
II.I.l. Reteaua de alimentare cu apa potabila
10. Reteaua de alimentare cu apa este constituita din:
reteaua de alimentare cu apa potabila;,
reteaua de alimentare cu apa pentru scopuri de ntretinere
a spatiilor verzi, strazilor etc.;
- . reteaua de alimentare cu' apa industriala.
Reteaua de alimentare cu apa n general se refera la sistemele.
de captare, de pompare, de ameliorare a calitatii apei n sistemele
de nmagazinare si sistemele de transport ale apei de la rezervoare
sau statiile de pompare la bransamentele consumatorilor, vezi
figura 2.1.
Cele trei tipuri de retele de apa pot exista separat n marile
centre, populate, sau unite ntr-o singura retea n centrele
'(~l~gp'ula~,Jnici. '. '
-. ~~~t,"~e vedere al pozitiei n plan retelele de distributie
, ',.(fu.centrele populate mici) sau inelare (n centrele
-c,"figura 2.2. ,
':';~'t*W;2+:(~ti; ,
~;!~\"';"""""'...i'~_"
\\~==.~'
Fig. 2.1. Schema de principiu a unei alimentari cu apa:
1: captare; 2: ~tatie de pompare; 3: statie de ameliorare a calitatii
apei; 4: rezervor de inmagazinare; 5: conducta de aductiune; 6: retea
de alimentare; 7: canal de apa.
R. b.
Fig. 2.2. Schema retelei de distributie a apei:
a. - retea ramificata; b. - retea inelara;
Retelele de distributie orasenesti au, n general, o forma inela-
ra cu ramificatii n zona periferica, si sunt constituite 'din conducte
principale care transporta apa de la rezervoare la sectoarele
de consum, si din conducte de serviciu, care transporta apa de
la conductele principale la bransamentele consumatorilor.
n legatura cu reteaua de alimentare cu apa trebuie sa se
furnizeze toate elementele privind:
captarea apei (din subteran sau de la suprafata);
constructiile si instalatiile de tratare n vederea mbunata-
tirii calitatii apei;
79
u-u--~~u_--
~ h ---- ~._- .
.., '0"., "',,,i:i,d'.~
,,1
reteaua de b-anEport a ;:.pei la rc?:ervoarele de tratare SI
nmagazinare; .'
rezervoarele de tratare si nmagazinare (subterane, la sol
sau supraterane), de compensare sau de pompare a apei;
statiile dE: pompare;
reteaua de distributie a apei de la rezervoarele de nmaga-
zmare pna la bransame1).tele consumatorilor.
II.1.2. Reteaua de canalizare
11. Sistemul retelelor de canalizaTe cuprinde un ansamblu
de conducte si dispozitive care colecteaza, transporta, epureaza
si evacueaza apele uzate si pluviale ntr-un emisar, vezi flg. 2.3.
r l
1 I
I 11 I
L/ .J
J
I
Fig. 2.3. Schema retelei de canalizare:
1: canale de serviciu; 2: colectoare secundare; 3: colectoare
secundare; 4: sifon inversat; 5: camera de intersectie; 6: camera deversor;
7: canal deversor; 8: statie de epurare; 9: canal de evacuare; 10: gura de
varsare; 11: cmpm; pentru valorificarea namol uri lor.
.' Eleme~tele 'principale ale sistemului de canalizare care fac
.:obi~ct!llAcadastrului retelelor edilitare sunt:
;:'~":-'~8:;~~t6't~~ua).de",canalizare exterioara (reteaua stradala si
, .~:'~:;j;~;~~t:q?~~f~~F:~~"...'.
80
"
-------
rit'"""""
"-'""""">~'~>c,-'-""
statii de pompare sau repompare;
instalatii de preepurare si epurare;
colectorul de, descarcare si gura de descarcare;
Sistemele de canalizare pot fi de trei tipuri:
sistem unitar, n care colectarea si evacuarea apelor uzate
si pluviale se face printr-o retea unica;
sistemul separativ sau divizor, n care colectarea si evacu-
area apelor uzate se face printr-o retea independenta fata
de cea a' apelor pluviale;
sistemul mixt n care se foloseste sistemul unitar n anumi-
te zone iar n anumite zone iar n altele sistemul separativ.
n legatura cu reteaua de canalizare cadastrul retelelor edili-
tare trebuie sa furnizeze toate elementele privind:
canalele (conductele) de racord - cele care duc apele uzate
de la consumator la reteaua de canalizare;
canalele secundare - cele care primesc apele din 'canalele
de racord; ~
colectoarele secundare si principale - ~unt canalele care
primesc apele de la canalele secundare;
canalele deversoare - sunt canalele care duc apele uzate
la emisar sau la statiile de epurare;
statiile de pompare utilizate la traversari peste obstacole
si puncte obliga te;
statiile de epurare, formate din constructiile si instalatiile
care au rolul de a face apele uzate nepoluante.
Datele privind reteaua de canalizare se obtin, n principal,
prin "ridicarea" caminelor de vizitare (elementele care marcheaza
traseul canalelor la suprafata).
II.1.3. Reteaua de gaze naturale
12. Reteaua de gaze naturale se refera la traseele care duc
gazele naturale de la conducta de transport la posturile de reglare
de la consumator, pentru care cadastrul retelelor edilitare trebuie
sa furnizeze toate elementele privind: '
conducta de transport care aduce gazele n locahtate;
statiile de predare existente ntre conducta de transport
si reteaua de repartitie, amplasate suprateran;
81
_J
-
""0_""'" .Ii..""/d~""""~~
ret(~:H;;~,-le' : (Ti!,,'~,it:ir. care duce: g:lzele de la retc:<.ua de
transport n difp'r1te sectoare (poate fi subterana sau' supra-
terana);
statiile de reglare la sector, situate deobicei suprateran;
reteaua de distributie spre consumatori care poate fi subte-
rana sau supraterana;
conductele de bransament;
posturile de reglare fixare n nise practicate n zidul cladiri-
lor sau n gardurile de zid, fie aplicate pe zidurile exterioare
ale cladirilor.
Conductele subterane de gaze sunt pozitionate (n mod obisnu-
it), sub spatiile verzi, la adncimea de 0.90 m sau sub trotuare, alei
pietonale, sau chiar sub partea carosabila la adncimea de 1.0 m.
Reteaua de repartitie pentru gaze poate fi inelara sau ramifi-
cata, vezi fig. 2.4.:
s ..
,ego ..
~.....
Im",",,'"
Fig. 2.4. Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze
constituit dintr-o repartitie inelara, cu mai multe puncte de ahmentare
... ,
gaze sunt amplasate n caminele adiacente galeriei tehnice s~
ele trebuie amplasate pe planurile cadastrale separat.
lI.lA. Reteaua de termoficare
13. Reteaua de termoficare este folosita la transportul apei
fierbinti, aburului, condensului provenit din aburul industrial,
sau a altor medii purtatoare de caldura, de la agentul producator
la consumator. Pentru aceasta retea, cadastrul retelelor edilitare
trebuie sa fm:nizeze toate datele privind:.
conductele magistrale - transporta agentul termic de la
sursa la cartierele de locuinte, sau la zonele industriale
avnd diametre ntre 0,4 m si 1,0 m;
reteaua de distribut.ie - de la conductele magistrale la consu-
matori, avnd diametre ntre 0,2 m si 0,4 m;
constructiile auxiliare care se gasesc pe traseele de conducte
(reazeme fixe sau mobile, lire de dilatare, stlpi de sustinere
- scunzi sau nalti etc.);
robineti, vane, ventile de aerisire sau de~'golire, instalatii
de masurat cu termometre si man()lhetre etc., care se gasesc
pe traseele conductelor, deobicei n camine de vizitare.
Conductele de termoficare pot fi supraterane (pe stlpi) sau
subterane, montate n canale de caramida sau beton armat, ori
direct n pamnt (cu masuri de izolare termica).
Retelele de termoficare pot fi radiale sau buclate, vezi fig. 2.5.
II. 1.5. Reteaua de cabluri electrice
14. Cablurile electrice pot fi suspendate pe stlpi sau pozate
direct n pamnt (sub trotuare sau spatii verzi la adncimi de
0,8 m pna la 1.10 m. Pentru ele, cadastrul retelelor edili tare
trebuie sa furnizeze toate datele privind:
reteaua de transport (tensiune peste lkw), constituind re-
teaua de alimentare;
reteaua de distributie spre consumatori (de joasa tensiune),
pornind de la punctele de alimentare ale retelei;
punctele de transformare pentru r'educerea tensiunii;
camerele de distributie pentru cabluri de joasa tensiune
si camerele de tragere;
83
'" ..
,~

"'~
~
.._,' ;.2?i\~'i";",,f.' 000 :
cab1'..~,il("~:uh':,(',ro);(~ de 110 11:'"~i ?':'O kw (pozate in ~anale
cu instalatii de racire cu ukj), avnd traseele marcatc~
la sol prin borne.
2
3
2
2
3
:;
a.
Fig, 2.5. Schema retelelor de ter!1loficare: a - radial; b - buclat;
1: cent;ala termica; 2: conducte magistrale; 3: punct termlc; 4: legatura
transversala de rezerva
La culegerea datelor privind aceasta retea se are n vedere
ca la pozarea n pamnt "a cablurilor se respecta urmatoarele
reguli:
ordinea de asezare sub trotuare sau spatii verzi, dinspre
cladire spre carosabil, este:
cablurile de distributie de joasa tensiune;
cablurile de distributie de medie tensiune;
cablurile de curent continuu;
cablurile de iluminat public,
traversarea strazilor se face deobicei perpendicular, si pe
la capetele acestora (intersectii);
pozarea lor se face deasupra celorlalte retele edilitare, cu
,exceptia retelei de gaze, direct n pamnt, sau n blocuri
".i~toR prefabricate cu gauri, sau n canale de cabluri
""ro
~~':1G"'~"'~' ."""'"'" '",,_.,,_.~._.
ir 7..6. R"(t.>aua dc teleeomunjc3tfj
15. Aceasta retea cuprinde retelele. telefonica, telegrafica,
televiziune si radio. Retelele pot fi pozate suspendat pe stlpi,
sau subteran fie n tuburi de beton sau PVC, fie n blocuri de
beton prefabricate cu 4 sau 6 goluri, la adncimi ntre 0,8 m
si 1,20 m..
Cadastrul retelelor edili tare trebuie sa furnizeze pentru ele
toate elementele privind:
traseele hniilor telefonice principale (instalate deobicei n
blocuri de beton cu mai multe goluri);
traseele liniilor telefonice secundare instalate n tuburi,
ele se identifica prin caminele de vizitare si camerele de
tragere, vezi fig. 2.6.;
traseele liniilor telefonice supraterane, prin pozitia stlpilor
si sageti de directie;
traseele liniilor T.V. supraterane sau subterane.
"
radier
Fig. 2.6. Camera de tragere pentru liniile telefonice
85
:l
i
r
1
ei
j
~
Ii,L7, }-'..;::tcie';: ,.;, ,~ ,';J.,';::'d""(' !J":'J;':':; Vd1icok ~j pi:-:tm}j
16. Ete sunt. deobicei pozate subteran, in wburi de PVC,
sub spatiile verzi sau trotuare, la adncimea de 0,7 m,
Cadastrul retelelor edilitare trebuie ,sa furnizeze despre ele
toate elementele privind: '
traseele cablurilor subterane prin caminele si camerele de
tragere;
semafoarele montate pe stlpi, console sau suspendate;
stlpii speciali de semaforizare;
cablurile aeriene de legatura pentru semafoarele suspen-
date; .
automatele pentru dirijarea circulatiei;
detectoarele de saturatie sau pentru dirijare adaptiva,
II,l,S. Retele tehnice industriale
17. Retelele tehnice industriale sunt cele cu specific tehnologic
cum ar fi:
reteaua de apa industriala (uneori tratata special);
retele de lileiuri (oleducte), sau saramuri (s~leducte);
retele pentru aer comprimat sau pentru oxigen;
retele pentru combustibili gazosi sau lichizi;
retea de cabluri cu tensiuni speciale;
retea de cabluri de comanda si control;
retea de cabluri de avertizare;
retea de aer comprimat, etc,
Pentru aceste retele se culeg aceleasi tipuri de date ca pentru
retelele curente, numai la solicitare'a beneficiarului.
-II.l.9. Alte retele edilitare
18. Pe lnga retelele obisnuite ntr-o localitate, mai pot exista
o serie de retele specifice zonei, sau posibilitatilor financiare
ale primariei, agentilor economici, etc. si pentru care se culeg
'~: " aceleasi infOrmatii ca pentru retelele analoage, prezentate. Aceste
';,;}T.re
t
ele t p
ot.di: ~,;.:,.,' ' .
> '",,' .""",.. .,
..~'f;k;"X:'};:'~1:ttea.~{de7'ape}~gazoase/minerale, captate;
'\;';');;~i!1~0j,:2~:},:~i~~.:~~~'::~~~~:;::~ pta te;
86
--.----
--------
.._-
;'("i:ea pep',;'ll poFta P"';\l"J!"i,::C:i,
retea plmtru telecomunicatii prin fibl'e optice, 1'\1 prin cablu,
etc.
II.2. Informatii despre tipurile de retele edilitare
19. Prin lucrarile cadastrului retelelor edili tare trebuie, sa
se furnizeze date si informatii legate de:
pozitia n plan si naltime a fiecarei retele;
elementele si instalatiile privind fiecare retea;
elenientele calitative ale fiecarei retele.
11.3 Informatii despre constructiile si amenajarile tehnice
edilitare
20. Constructiile si amenajarile tehnice edilitare reprezinta
parti componente ale retelelor edilitare pe care le deservesc si
sunt:
caminele de vizitare;
captarile de apa, apeductele, rezervo~rele, constructiile si
instalatiile de mbunatatire a calitati apelor;
caminele de vizitare specialiiate(pentru vane, robineti
aerisire etc.);
gurile de varsare;
statiile de pompare;
statiile de epurare;
statiile de reglare-masurare la consumatorii importanti;
statiile de predare;
punctele termice de racordare sau de preparare a apei
calde menajere;
posturile si punctele de alimentare, posturile de
transformare subterane, la sol, sau pe stlpi;
camerele de distributie si cele de tragere cabluri;
galeriile tehnice princips.le sau de racord magistrale sau
secundare.
Pentru aceste constructii/si amenajari edilitare se furnizeaza
informatii si se culeg date necesare pentru asigurarea
continutului cadastrului general sau al cadastrului de specialitate:
pozitia n plan si naltime, functia, natura materialului de
87
!r
:r
r
"'~.vM4 .""""~~"
!rJ.bti'..":',:<c', ; tel".::': ~., "Le.
n afara constructiilor edHitare mentionate, care deservesc'
rect retelele edilitare, o serie de alte constructii pot fi ncadrate
asemenea n categoria constructiilor cu caracter edilitar, si
ume:
tunelele de serviciu sau abandonate;
pasajele ruUere, pietonale si garajele subterane;
depourile qi hangarele subterane;
grupurile sociale subterane (W.C. publice, adapost-urile
ALA);
salile si balele tehnologice, hrubele,si depozitele subterane
etc.
Precum si urmatoarele constructii supraterane:
podurile, pasajele rutiere suspendate, pasarelele;
liniile de tramvai si cale ferata din localitati, depourile,
garajele;
funicularele si telecabinele;
liniile de nalta tensiune;
crematoriile de reziduuri menajere;
metrourile - reprezentate de regula prin liniile de contur
ale zonei care nglobeaza toate componentele sale.
Lucrarile subterane cu caracter secret, din aria urbana, nu
ac obiectul cadastrului retelelor edili tare.
:104. Limitele/zonele pe care se executa cadastrul retelelor
dilitare .
21. Cadastrul retelelor subterane se executa n spatiul care
ontine aceste retele, spatiu care apartine n cea mai mare parte
omeniului public (arterele de circulatie, aleile pietonale dintre
locuri, spatiile verzi etc.), dar si domeniului privat n unele
azuri (n special traversari).
Limitele acestui spatiu sunt stabilite n functie de fiecare
tip de. retea, astfel:
t1:if~i:':f:reteaua de apa potabila limita este stabilita la apome-
-b ;'.~'a1;ohat .
ilor. sau n punctul unde conducta strapun,
" iCc"Y"-"
..""'--"'~ "t:~onstructiilor mari (blocuri);
]:1 '~'nt,:,!lW. de ';::U1ali.z~.:::o(:; b<:,C1Vl ('.,::,t.e o::1ta de (,8iuiilJ.1 (:e
vizltare de unde pleaca conducta de racord spre canalul
din strada, n cazul curtilor, sau punctul prin care iese
canalul din zidul blocurilor;
la reteaua o de o termoficare limita este data de punctul de
intrare a conductelor n cladiri;
la reteaua de gaze limita este data de postul de reglare-
masurare, cnd acesta se gaseste n exteriorul cladirii,
sau de punctu1.de intrare n cladire, cnd postul se gaseste
n interiorul o ei; o
la reteaua de energie electrica limita este data de punctul
de intrare n cladire (cofret), sau de punctul de oprire
la consumatorul public (stlpi de iluminat public, ceasuri
electrice, etc);
la reteaua telefonica limita este la intrarea cablurilor subte-
rane n cladiri, 'sau la cutiile terminale de pe peretii
exteriori, sau la cabinele telefonice n exteriorul cladirilor;
la reteaua de semaforizare limita este data de s~tnafoarele
montate pe stlpi, sau la cele suspen?ate;
la retelele tehnice industriale limita este data de punctul
de intrare n incinta industriala;
la conductele de combustibili lichizi (benzina. motorina)
limita se opreste la incinta consumatorului industrial, sau
n dreptulpbmpelor de distributie, sau la rezervoarele
subterane, sau supraterane din intravilan.
Limitarea zonei pe care trebuie sa o se execute lucrarile de
cadastru pentru retelele edilitare poate fi facuta si arbitrar, n
functie de urgente, posibilitati financiare, finantator etc. si ca
urmare se pot ntlni urmatoarele cazuri:
limite administrative, stabilite de autoritatile locale si
detinatorii de retele;
limite impuse de tipurile de retea pentru care se executa
cadastrul;
limite impuse de gradul ode detaliere a informatiilor care
trebuie obtinute;
limite impuse de zonele scoase la licitatie;
89
;1
3;
-
-
,
hnik i".pu.',~ (~c "!,:,;;i,1l1,L'\],." ",;i.,j,~.b'j:;; ,'!;;i;':.1rat, clUP3, cum
se executa cadastrul general sau cel de,specialitate, etc.
Capitolul lll:
ETAPELE DE REALIZARE A LucRARILOR
CADASTRULUI RETELELOR EDILITARE
III.!. Organizarea si desfasurarea lucrarilor la introducerea
cadastrului retelelor edilitare
22. Organizarea si desfasurarea lucrarilor la introducerea
cadastrului retelelor edilitare se realizeaza n functie de documen-
tatia care se preia de la cadastrul general, deosebindu-se doua
situatii: ' ,
a. cnd lucrarile pentru introducerea cadastrului retelelor
edilitare se executa n acelas timp cu lucrarile pentru cadas-
trul general;
b. cnd lucrarile pentru introducerea cadastrului retelelor
edilitare se executa dupa realizarea lucrarilor pentru cadas-
trul general. '
n primul caz se va analiza orice document existent n zona
care poa,te fi folosit ntr-o masura mai mare sau mai mica la
introducerea cad astrului retelelor edilitare, si n acest scop se
va face o evaluare a acestora pentru a ntocmi proiectul lucrarilor
de introducere a cadastrului.
n al doilea caz se vor prelua planul cadastral la sc.l:l000
si elemente numerice de la cadastrul general, din care se vor
extrage datele necesare pentru cadastrul retelelor edilitare. Aceste
date se vor completa n teren cu elementele specifice cadastrului
retelelor edilitare.
Indiferent de situatie este necesar sa se faca mai nti o
analiza competenta a documentelor existente, dupa care se
ntocmeste proiectul de executare a lucrarilor pentru cadastrul
r~.t~lelor i ,' edili tare.
"":"'"
90
-~.\i~~~'"J;;j";k~' c
Tl!, ;, r. E\:u.}u3rea documenti!.(:j(:,~' (',Y'SLC'JJ.'
23. n vederea reducerii la maximum a cheltuielilor si volu-
mului lucrarilor pentru realizarea produselor finale ale cadastru-
lui retelelor edilitare se consulta toata documentatia eXistenta
n zona, referitoare la planul topografic de baza si planurile
cadastrale vechi, detinute de oficiile de cadastru, geodezie si
cartografie serviciile de specialitate ale primariei, precum si toate
planurile si d.~cumentele privind retelele edilitare detinute de
agentii economici care le gestioneaza.
0-ceste documente se evalueaza att cantitativ ct si calitativ,
pentru a stabili gradul de utilitate al lor, n lucrarile cadastrului
retelelor edilitare.
Evaluarea se v~ face dupa urmatoarele criterii:
gradul de fiabilitate a lor (masura n care documentele
reflecta realitatea din teren);
gradul de acoperire a zonei pe care se desfasoara lucrarile
pentru cadastrul retelelor edHitare; it'J
continutul documentelor n inforr,natii utile pentru reali-
zarea lucrarilor cadastrului retelelor edHitare;
modalitatile n care au fost obtinute elementele utile cadas-
trului, pe care aceste documente le contin, pentru a stabili
gradul de ncredere privind corectitudinea lor;
diversitate a informatiilor/elementelor, referitoare la retelele
edilitare, continute de aceste documente;
existenta unor elemente de suprafata, apartinnd retelelor
edilitare, care sa permita efectuarea de sondaje pe teren.
Aceasta evaluare se face att prin studiul la birou a documen-
telor mentionate, ct si prin parcurgerea terenului n cadrul
actiunii de recunoastere.
Dupa evaluare se pot ntlni urmatoarele situatii:
elementele de planimetrie din planurile consultate, care
servesc drept fond pentru pozitionarea retelelor edilitare
prezinta: '
modificari substantiale, care necesita determinarea lor
n ntregime, sau n proportie de cel putin 50%, caz
n care trebuie efectuata o noua ridicare topografica;
91
.
~
1
!
'i:
"
"
i!;
~,
;,~
t:
~
. ~. .. ... I
mic', LJ;;~,:::r>~,,'i f(j'"a de :'c;::,htZi.I.,"l '.li~l l:'l(:r; (r;~jla!"
50%), caz n care este necesara actualizarea planurilor
respective;
-' zero modificari, caz n care acestea se preiau n ntregi-
me. .
elementele privind retelele edilitare (pozitii n plan si cote),
continute de documentele de la regiile care gestioneaza
retelele sunt preluate:
din teren prin determinari directe, caz n care vor fi
folosite n intregime;
din proiectele de trasare a retelelor, caz n care acestea
vor fi folosite !lumai cu caracter informativ;
partial din determinari directe n teren si partial din
proiectele de trasare, caz n care acestea vor fi folosite
numai dupa verificarea lor n teren.
Aprecierea gradului de corectitudine a elementelor privind
retelele edilitare, continute de documentele consultate, se va
face, n functie de tipul acestor documente:
precis pentru retelele de canalizare, de apa potabila, de
telefoane, de termoficare etc'., care au suficiente elemente
de suprafata, si .
aproximativ pentru retelele de cabluri pozate direct n
pamnt, cu putine' elemente de identificare la suprafata;
ca urmare pentru aceste retele, documentele vor fi preluate .
numai cu caracter informativ.
III.1.2. ntocnrirea proiectului de executare a lucrarilor cadastrului .
. retelelor edilitare
24. Proiectul pentru executarea lucrarilor cadastrului retelelor
edili tare trebuie sa contina urmatoarele elemente:
memoriul tehnic cu' justificarea solutiilor propuse;
delimitarea zonei pe care se executa cadastrul retelelor
edilitare, acoperirea zonei cu foi de plan si nomenclatura
acestora;
stabilirea elementelor de fond pe care trebuie sa le contina
planul 'cadastral al retelelor edilitare (puncte din reteaua
.1
92
k;...""",.:""""",.",-,, -<-<.",.,. .
c;c' ~pi';jiD si de ridjcdn" limite de siJ azi, de pn;prie~:J.ti,
de spatii verzi, de ape, de zone fara acces, de zone
industriale etc. ,
abonati principali - locuinte, institutii, constructii social-
culturale, complexe agro-alimentare etc.);
stabilirea elementelor care trebuie culese n teren pentru
fiecare tip de retea, precum si pentru constructiile si
amenaj{lrile cu caracter tehnic edilitar (elemente pentru
pozitionarea n plan si n naltime a capacelor caminelor
de vizitare, a racordurilor si bransamentelor, a camerelor
de tragere, a constructiilor auxiliare, a traseelor, etc.);
proiectarea retelei de sprijin si de ridicare care sa satisfaca
pe lnga cerintele necesare ntocmirii planului pentru
cadastrul imobiliar, si cerintele pentru ridicarea n plan
si naltime a retelelor edilitare;
stabilirea metodelor si instrumentelor care se vor folosi
pentru culegerea datelor planimetri&. si altimetrice
necesare pentru pozitionarea elementelor de suprafata si
stabilirea traseelor pentru retelele edilitare subterane,
precum si pentru retelele supraterane;
stabilirea lungimilor tronsoanelor de artera, a intervalului
ntre profilele transversale pe artere, precum si a
continutului profilelor longitudinal si transversale;
stabilirea informatiilor care trebuie culese pentru fiecare
tip de retea edilitara: diametre (dimensiuni) camine de
vizitare, diametre conducte de canalizare, materialul de
constructie, numar de cabluri pozate la un loc, tensiuni,
capacitati, presiuni, adncimi, pante si ruperi de pante,
precum si o serie de informatii privind arterele: denumiri,
numere postale, mbracaminti, lungimi si latimi carosabil
si trotuare, etc.
stabilirea planurilor tematice care trebuie ntocmite,
folosind semnele conventionale pentru fiecare tip de retea;
stabilirea fiselor care se ntocmesc pentru fiecare tip de
retea si a continutului acestora;
modul de executare a desenului planului retelelor edilitare;
93
!t
;;~.
,
;
~
~" :.. "","'iJ'~~
l~lO'J);j (:;; :o",",)~,",l,~ '"' (:J.L'~~,,~' 'ii ".llu'"!!iu.l,l:~Jr pi")\,jncl r~\:::"~cl,~
edilitare.
Proiectul urmeaza sa fie definitivat dupa recunoasterea tere-
nului din zona n care se executa cadastrul retelelor edilitare.
III. 1.3. Organizarea si desfasurarea lucrarilor n cadrul cadas-
trului retelelor edili tare
Organizarea lucrarilor
25. Organizarea lucrarilor de cadastru retelelor edilitare
constau n:
procurarea documentatiei si evaluarea acestora din punct
de vedere calitativ si cantitativ (vezi III. 1. I.);
executarea lucrarilor de teren care se impun, n functie
de sItuatia care s-a stabilit, n urma analizei documentatiei
existente, cu care ocazie s-au precizat omisi unile din
documente si care trebuie completate; .
executarea lucrarilor de birou pentru obtinerea documen-
telor finale.
Executarea lucrarilor de teren
26. Lucrarile de teren, dupa realizarea retelelor de sprijin
si de ridicare, constau n culegerea elementelor necesare "ridicarii"
componentelor retelelor edilitare, care apar la suprafata, folosind
metoda drumuirii cu radieri.
n cazul n care exista planuri topografice sau cadastrale la
scarile 1:500 sau 1:1000 pentru ntocmirea planului tehnic edilitar
complex se vor prelua din acestea elementele de planimetrie
privind trama stradala, parcele cu numar cadastral si abonatii
principali.
n cazul n care nu exista asemenea planuri, elementele de
planimetrie enumerate mai sus se vor prelua prin masuratori.
la teren, odata cu preluarea elementelor retelelor edilitare.
Pentru caminele de vizitare se determina: pozitia planimetrica
a centrului capacului caminului, cota acestuia si cota radierului,
precum si relev eul caminului, diametrul acestuia folosind un compas
de reductiejngura 1, cotele si diametrele conductelor care ajung n
94
~0,:,~'i;;"."",~.=.";;""",, ",--
C2.Jflilluj .i (;:~;]J(;cdv, icbGind. un (;(;fh;r elin lemn, mUIJ Lv.~1el c}J<itul
unei mire sau stinghii din lemn gradata, figura 2.
I d
T-o
,
Fig.1. Determinarea di ametrul ui
caminului cu compasul
de reductie
s
Fig.2. Determinarea cotelor
si diam~trelor conductelor
cii echerul
Traseele retelelor edilitare, n plan, se obtin unind capacele
caminelor de vizitare, sau ale camerelor de tragere, cu linii
conventionale.
Traseele retelelor edilitar-e, n plan vertical, se obtin n profilul
n lung folosind releveele caminelor de vizitare.
Exista doua metode pentru obtinerea traseelor retelelor edili-
tare, n plan si n naltime: metoda directa si metoda indirecta.
Metoda directa - consta n "ridicarea" pozitiei retelei n timpul
pozarii acesteia (naintea astuparii santurilor). Ea permite
realizarea unei viteze de lucru si precizii mari.
Pozitia planimetrica si altimetrica a punctelor caracteristice
(capace, guri aerisire, vane, conducte etc.) se determina din
punctele drumuirilor planimetrice si din cele ale drumuirilor
de nivelment geometric de ordinul V.
Metoda directa poate folosi si releveele caminelor de vizitare
.
si gurile de aerisire, pentru obtinerea traseelor, acestea fiind
95
_u- ~
,
"
I
':'
i
I
~
,
&1
A'
\
"
,,"- "'..,
{
ampla6a\:.t; UJ(.1a't jJ<:~n.u:c-e, ",J.~m;lwl:a cictClffil11a:ilClU-se CUtiispozi-
tive speciale (ca cel prezentat n figura 2).
Traseele retelelor edilitare determinate prin metoda directa
se vor repera prin profilele transversale, care se executa, de
regula, nainte si dupa intersectie, n punctele de schimbare
de panta n cadrul profilului n lung, precum si la schimbarile
de directie.
Metoda indirecta - se utilizeaza n cazul retelelor subterane,
ale caror trasee si adncimi nu se cunosc. Aceasta metoda
necesita uneori executarea de sapaturi de identificare, si deci
un volum mare de timp si munca. Aplicarea acestei metode n
cazul retelelor metalice, sau sub tensiune, poate fi nlesnita foarte
mult prin utilizarea detectoarelor electromagnetice, care asigura
totodata si o precizie suficienta (+/- 10 cm).
Determinarea adncimilor diferitelor retele edilitare subterane
prin caminele de vizitare se face folosind diferite dispozitive
improvizate: mire cu prelungitoare, echere cu talpa mobila,
bastoane culisabile etc., si se evidentiaza n cadrul profilelor
longitudinale. Aceste profile se executa deobicei la retelele de
canalizare si alimentare cu apa; ,
Traseele retelei de canalizare se ,pot identifica prin' folosirea
unui licmd colorat care se toarna n reteaua de scurgere, pentru
a uni corect cfiminele de vizitare. '
Pentru reperarea cadastrala a unor retele se pot folosi si
indicatoarele speciale de tipul celor din figurile 3.1., 3.2., 3.3
si 3.4, care sunt placute metalice avnd inscriptii negre n relief,
pe un fond galben, ncadrate ntr-un chenar, placute care sunt
amplasate pe constructii, ziduri sau stlpi de beton, la o naltime
de cel mult 2,5 m fata de sol. Fiecare asemenea placute sau
reperi cadastrali au 3 sau 4 cmpuri dispuse pe verticala
continnd inscriptii. ' ,"'"
B
.rJ~
96
--
Fig.3.1. Indicator de reperare cadastrala, cu patru cmpuri: 1. simbolul
literal al retelei pentru: apa, canalizare, gaze naturale, retele electrice;
2. numarul de cod al retelei edili tare , din evidentele administratiei;
3. distanta n m, de la reperul de sectiune la axa conductei sau cablului;
4. adncimea in m, masurata de la nivelul reperului de sectiune pna
!
la fata superioara a conductei sau cablului; 5. a doua litera din simbolul.
retelei; 6. distanta n m, pe orizontala, de la reperul de sectiune pana
la fata cea mai indepartata a pachetului de fabluri; 7. adncimea
n m, masurata de la nivelul reperului de sectiune pana la fata
superioara a pachetului de cabluri; 8. numarul de cablm; din pachet;
9. latimea n m, a pachetului de cabluri; 10. naltimea n m, a
pachetului de cabluri.
;"-".'---"-- .-..-
00
.
$O
~\ .
58
.
"
s.
4.60
1
~ ", ~
Fig. 3.2. Indicator de reperar:e cadastral cu 3 cmpuri:
1: simbolul retelei (apa); 2: numarul de cod al retelei; 3: simbolul
armaturii (caminului); 4: numarul de inventar al caminului; 5: distanta
n m, pe orizontala de la placuta spre stnga sau dreapta; 6: sageti
care indica directia de masurare a distantei (5); 7: distanta n m,
de la indicator la camin
.. ..------
97
Fig. 3.3. Indicatoare de rasul1a-
toare 1: simbo1 pentru rasufla-
toare; 2: distante n metri de 1a
indicator la rasunatoare
. ~;..., ~~i~~
Fig. 3.4. Indicator pentru
rete1e diferite
Executarea lucrarilor de birou
27. Lucrarile de birou cuprind:
calculele necesare determinarii coordonatelor si cotelor
punctelor din reteaua de sprijin locala;
calculele privind legarea retelei de sprijin locala, de reteaua
nationala;
calculele privind determinarea coordonatelor si cotelol'
punctelor din reteaua de ridicare;
calculele privind determinarea coordonatelor si cotelor
punctelor radiate care apartin retelelor edili tare , precum
si elementelor de fond' ale planqlui cadastral;
redactarea pe cale clasica, sau automata, a planului
cadastral cuprinznd traseele retelelor edilitare n totalitate
(planul cadastral complex), sau pe grupe de retele "nrudite"
(planurile tematice), cu respectarea Normativului GlIa/
, "0
'"-'-0""" '".
98 .
II./" ? . .
;g, "
99
Iti I
11 1*
88
+cv CP Z 127
77 178
-
2.40 O.60
4.40 3.60
.. UD
69, si folosind semnele conventionale se face n conformitate
cu "Atlasul de semne conventionale pentru planurile la
sc. 1:500; 1:1000; 1:2000; si 1:5000" elaborat de MAlA n
anul 1978. Practic pentru fiecare tip de retea se procedeaza
dupa cum urmeaza:
a. Pentru reteaua de alimentare cu apa reprezentarea
n plan se face prin linii discontinue de culoare albastra,
cu ~imbolul "A", prin unirea capacelor caminelor.
reprezentate prin semne conventionale. Pe traseul
conductei se trece si diametrul nominal (Dn). al
tronsonului, n mm. Daca lnga valoarea diametrului
se face specificatia "PREMO", cQnducta este executata
din beton precomprimat.
b. Pentru reteaua de canalizare centrele capacelor se
unesc pe schita, direet n teren, pentru obtinerea
traseelor conform masuratorilor, constatarilor si avizelor
regiei de apa canaL Pe plan, reteaua}e canalizare se
reprezinta prin linii discontinue, de culoare maron, cu
simbolul "C", care unesc capacele caminelor reprezentate
prin semne conventionale.
c. Pentru reteaua de alimentare cu gaze naturale pe
plan se reprezinta prin linii discontinue de culoare
galbena, cu simbolul "G", care unesc caminele de vizitare
si capacele de detectare a fisurilor, reprezentate prin
semne conventionale.
d. Reteaua de termoficare se reprezinta n plan prin linii
discontinue de culoare rosie cu simbolul "t", prin unirea
capacelor caminelor de vizitare reprezentate prin semne
conventionale. Pe traseele retelei de temoficare se trec
si caminele de vizitare precum si intrarile si iesirile
din subteran.
e. Pentru reteaua electrica reprezentarea pe plan se face
prin linii discontinue de culoare verde cu inscriptia "e",
urmnd traseui obtinut prin unirea bornelor de
avertizare a traseelor cablurilor de nalta tensiune cu
specificarea numarului de cabluri, felul tensiunii (lT
99
'
,
.~.
,.
~
>'~~
-,-~.,~""
- inalta tensiune, JT - joasa tensiune), precum SI a
valorii tensiunii.
f. Pentrt1 reteaua de telecomunicatii reprezentarea pe plan
se face prin linii discontinue de culoare neagra, cu
inscdptia "T", care unesc caminele de vizitare si
camerele de tragere reprezentate plin semne conven-
tionale. Pe planul cadastral cu retelele de telecomunicatii
se trec pozitia fiecarei camere de tragere, natura si
lungim ea. numarul de cabluri si sectiune a blocului care
contine cablurile vezi fig. 3.5..
~
Fig. 3.5. Traseele liniilor telefonice subterane reprezentate pe plan
calculul elementelor si redactarea profilelor longitudinal
si transversale;
intocmirea inventar ului cu coordonatele punctelor care
apartin retelelor edilitare (centrele capacelor caminelor de
vizitare,sau ale camerelor de tragere, constructiilor si
100
~"J~~~"~""""",;,,.;..,,:.;, -,-"
amenajarilor edilitare auxiliare, gurilor de aerisire, racor-
durilor etc.).
redactarea releveelor caminelor de vizitare;
redactarea schemelor cu tronsoanele de retele edihtare;
redactarea fiselor de artera, standard si unicat.
III. lA. ntocmirea documentatiei finale
28. Planul tehnic-edilitar complex la scarile 1:500 sau 1:1000,
pe sectiuni standardizate, cartografiate pe materiale nedefor-
mabile. Desenarea lui se va face dupa raportarea punctelor
caracteristicefiecarei retele, folosind semnele conventionale speci-
fice fiecarui tip de retea edilitara.
Planul tehnic-edilitar complex cuprinde toate retelele edilitare
desenate pe un fond planimetric minim, extras din planul
topografic de baza, din planul cadastral pus 'la dispoztie de
cadastrul general, sau, cnd acestea nu exista, "ridicat" direct
n teren, odata cu culegerea elementelor pentru determinarea
retelelor edilitare (Anexa 1). ,"
Elementele de fond continute de planul tehnic edilitar complex
sunt:
punctele din reteaua de sprijin si de ridicare;
limitele si axele arterelor de circulatie, precum si ale alenor,
pietelor, proprietatilor, spatiilor verzi, apelor zonelor
interzise, zonelor industriale;
abonatii principali ai- retelelor: constructiile de locuinte,
institutii, constructii social-culturale, magazine, complexe
agro-alimentare etc.;
inscriptii: denumiri de artere; numere postale, denumiri
spatii publice (parcuri, gradini, complexe sporbve, zone
de agrement, stranduri), statii de metrou, lucrali de arta,
servituti, abonatii principaJi, zone industriale, zone inter-
zise, ape etc.
Elementele de continut specific din planul cadastral complex
sunt:
capacele camineldr de vizitare (desenate prin semne
conventionale) avnd scrise alaturi, sub forma de fractie,
101 .
f'
;
~
D
~~
~:
,~'
~,
~
'!'
~
.~
>,
"
<t
~
:1
:l
,r
fi:
cotele la capac (numaratorul fractiei) si la ra,dier (numitorul
ei);
stlpii retelelor electrice sau telefonice, desenati prin semne
conventionale; bornele pentru traseele subterane, tensiuni,
numar de cabluri etc.;
traseele retelelor edilitare cu toate echiparile, racordurile
si bransamentele la abonati: camine, hidranti, vane,
robinete de concesie, apometre, cismele, fntni, desenate
prin semnele conventionale corespunzatoare fiecarui tip
de retea;
constructiile si amenajarile edili tare aux:iliare, reprezentate
la scara, sau prin .semne conventionale, cnd sunt mici;
inscriptii aso<;iate retelelor edilitare: diametre conducte,
numar cabluri pozate la un loc, materiale de constructie,
presiuni. tensiuni, cote etc. toate sub forma de cifre sau
simboluri;
inscriptii asociate constructiilor si am~najarilor edilitare
(simboluri, materiale de constructie etc.).
Planul tehnic-edilitar complex poate fi ntocmit pe ntreaga
zona (mai multe foi de plan), sau numai pentru o artera (mai
multe tronsoane), cuprinznd si zona ei de influenta (zona de
influenta a unei artere se stabileste, de regula, mpreuna cu
beneficiarul) .
29. Planurile tematice - ntocmite la aceleasi scari c,a si
planul cadastral complex, sau mai mari (n functie de dorinta
beneficiarului), prezentate pe sectiuni sau tronsoane de artera,
cuprinznd numai un tip de retea, retele "nrudite", sau retele
care nu se "incomodeaza" reciproc, si care sunt obtinute pe
aceleasi cai si n aceleasi conditii ca si planul tehnic-edilitar
complex (Anexa 2).
Continutul planUlilor tematice este acelasi ca si cel al planului
cadastral complex, cu referire numai la retelele edilitare pe care
le reda.
Planurile tematice mai pot contine si anumite obiecte selectate
de pe ntreaga zona, sau pe anumite artere, precum si selectii
de anumite constructii si dotari tehnico-edilitare din ntreaga
102
zona, sau de pe anumite artere. De asemenea, continutul planului
tematic se mai poate stabili si n functie de solicitarile benefici-
arului.
Planurile tematice se redacteaza pe materiale transparente
pentru a se da posibilitate a suprapunerii continutului acestora
peste cel al planurilor cadastrale de baza sau al planurilor tehnice-
edilitare complexe, n scopul analizarii simultane.
30. Profliullongitudinal-se ntocmeste numai pentru reteaua
de canalizare si pentru cea de alimentare cu apa. Scara distantelor
se alege egala. cu scara planului, sau mai 'mica daca traseul
este lung si dotarile anexe sunt rare, iar scara naltimilor se
va .alege n functie de pantele specifice terenului din localitatea
respectiva scara poate chiar sa difere n functie de zone.
Profilul longitudinal trebuie sa contina:
a) Pentru reteaua de canalizare (Anexa 3):
numerele de- ordine ale caminelor de vizitare (n
concordanta cu cele din fisa t11rterei;
distantele partiale ntre camiri'ele de vizitare;
distantele cumulate la/caminele de vizitare;
cotele la capace, radier, intrari si iesiri conducte n
minele de vizitare;
diametrele conductelor de canalizare la intrare, iesire
si racorduri;
sectiunea caminelor de vizitare;
materialul de constructie al conductei, natura capacului;
detalii suplimentare (nfundat, colmatat partial sau total,
deteriorari etc.).
. b) Pentru reteaua de alimentare cu apa:
numerele de ordine ale punctelor de pe profil si ale
caminelor de vizitare;
distantele partiale ntre punctele sau caminele de
vizitare de pe traseul conductei;
distantele cumulate in dreptul acelorasi puncte;
cotele la capacele caminelor de vizitare si la radier;
cotele pe conducte n caminele de vizitare;
diametrele conductelor si materialele din care sunt [acute;
103
sectiuni prin caminele de vizitare;
detalii suplimentare.
31. Profilele transversale avnd scara distantelor 1:100 si
cea a naltimilor 1:10 sau 1:50 (Anexa 4). Profilele transversale
se vor prezenta grupat pentru fiecare artera .si vor contine:
punctele care definesc capetele profilelor;
simbolurile retelelor edilitare reperate n profil;
distantele partiale ntre retele;
distantele cumulate de la capatul din sti1ga la fiecare retea;
cotele retelelor de canalizare si alimentare cu apa obtinute
prin masuratori pentru capace, radier, pe conducte si la
racorduri;
adncimile de pozare pentru restul retelelor tehnice obti-
nute din detectari cu aparatura adecvata, sau din informatii
de la regiile care le gestioneaza.
32. Releveele caminelor, camerelor de vizitare si ale altor
constructii auxiliare, vezi Anexa 5, care vor fi desenate la scari
convenabile, stabilite de comun acord cu beneficiarul si n functie
de continutul acestora.
33. Schema tronsoanelor pe tipuri de retele, vezi Anexa 6,
care se ntocmeste n cadrul fisei arterei, la scara convenabila,
pentru a prezenta o vedere de ansamblu asupra tronsonului
respectiv de retea.
34. Fisele cu informatii complementare:
a) Fisa de artera
Aceasta fise contine att date referitoare la artera, ct si - ,
date referitoare la fiecare tip de retea.
Datele referitoare la artera:
ideDtificatorii arterei: numar fise, cod si tip artera, denumi-
re artera, sectiuni de acoperire etc;
schema arterei: axa arterei, numarul si pozitiile 'profilelor
transversale, axele si denumirile arterelor cu care se
. intersecteaza;
elemente constructive: lungimea arterei, latimea carosabilu-
lui la artera si trotuare, natura mbracamintii etc.
104
F*"""h';"~""'."".,_~-_,
Date referitoare la retelele edilitare:
ntreprinderea de exploatare: denumirea, adresa, te1.,
fax;
schema retelei: traseele conductelor mpartite pe tron-
soane, abonatii principali si numerele postale, construc-
tiile auxiliare;
constructiile si instalatiile auxiliare: tipul, coordonatele
plane, cotele (la capac, conducte si radier) , 'rlumerele!
,codurile fiselor standard si unicat n care sunt detaliate;
conductele: tronsonul si lungimea lui, tipul conductelor
(transport, serviciu), diametre nominale, modul de pozate;
diverse: datele de punere n functiune, starea lor, infor-
matii despre avarii etc.
b) Fisa unicat - care contine elemente constructive din
alcatuirea retelelor;
c) Fisa standard care contine detalii de pozare etc.
35. Documente diverse care au folosit la ntocmirea proiec-
tului: ",
planurile topografice sau Cpdastrale vechi;
planurile preluate de la detinatorii retelelor, cu adnotarile
rezultate din analiza si recunoasterea terenului;
schite, scheme, sectiuni, ntocmite n teren pentru statii,
perimetrari, reperaje, profile etc.
carnetele de teren cu observatil, calcule, note tehnice, note
explicative si justificative etc.
III.2. Realizarea lucrarilor la actualizarea cadastrului retele-
lor edili tare
36. Actualizarea cadastrala este operatiunea de aducere la
zi a planurilor, registrelor si fiselor cadastrale, n concordanta
cu situatia reala din teren.
n conformitate cu noua lege a cadastrului, "tinere a la zi
se va face n baza cererilor si comunicarilor facute de agentii
economici, precum si periodic, la intervale de cel mult 6 ani,
cnd se va parcurge n mod obligatoriu ntregul teritoriul adminis-
trativ, pentru a nregistra si opera toate elementele modificate".
105
.
.~."
III. 2.1. Documentele fo1osite la actualizarea cadastru1ui retelelor
edilitare
37. Documentele care se preiau de la Cadastrul general si
de la Cadastrul de specialitate n vederea executarii lucrarilor
de actualizare sunt:
copie de pe planul cadastral al zonei, furnizat de Cadastrul
general;
copii ale planurilor executate n zona de catre agenti econo-
mici si care pot folosi la actualizare;
proiectele si datele puse la dispozitie de titularii cadastrelor
de specialitate;
planul tehnic edilitar complex si planurile tematice cuprin-
znd tipurile de retele care fac obiectul actualizarii;
proiectele retelelor edilitare furnizate de regiile care le
gestioneaza;
fisele cu informatii complementare privind diferitele tipuri
de retele, furnizate de asemenea de catre regiile respective.
III. 2. 2. Analiza documentelor si ntocmirea proiectului de actua-
lizare "
38. Dupa consultarea documentelor enumerate la III.2.1. si
parcurgerea terenului se va face evaluarea acestora si cuantumul
modificarilor, dupa criteriile prezentare la III.!.1., stabilindu-se
n care din situatiile prezentate la acelasi paragraf se ncadreaza
activitate a de actualizare. Corespunzator acestei situatii se va
ntocmi proiectul de executare a lucrarilor de actualizare, proce-
dnd ca la III. 1.2.
III. 2.3. Organizarea si desfasurarea lucrarilor la actualizarea
cadastru1ui retelelor edilitare
39. Lucrarile de teren. Aceste lucrari urmaresc culegerea
elementelor si datelor necesare reprezentarii pe plan a
modificarilor intervenite n traseele retelelor edilitare precum
si actualizarii fiselor cadastrale continnd informatiile comple-
mentare legate de retelele edilitare.
Aceste elemente si date se preiau fie din proiectele care cuprind
106
modificarile n retele, existente la regiile care le administreaza.
dar numai dupa verificarea lor n teren. fie prin metodele prezen-
tate la pct. 26. '
40. Lucrarile de birou. Lucrarile de birou constau n aceleasi
operatiuni ca cele prezentate la pct. 27.
III.2.4. Documentatia finala la actualizare
41. Documentatia finala care se ntocmeste dupa terminarea
lucrarilor de' actualizare a cadastrului retelelor edili tare este
constituita din aceleasi piese care sunt prezentate la pct. 28.
si pe care dupa operarea modificarilor, se vor face, n tus, specifica-
tiile: "Actualizat " (data), ntocmit """', (faza d~ teren), Desenat
...". (faza de birou).
Capitolul IV:
VERIFICAREA,RECEPTIASI AVl.ZAREA
, LucRARILOR CADASTRULUI I
RETELELOR EDILITARE
IV.1. Verificarea lucrarilor
IVI.I. Verificarea lucrarilor de teren
42. Verificarea lucrarilor de teren are scopul de a constata
daca prescriptiile referitoare la executarea lor au fost respectate.
Verificarea se executa prin sondaj pentru cel putin 10-15%
din lucrare si se refera la:
desenul si continutul planului tehnic edilitar complex, pre-
cum si planurilor tematice;
desenarea si continutul releveelor caminelor si construc-
tiilor si instalatiilor auxiliare;
executarea de masuratori de diametre si cote. pentru verifi-
care;
felul materialelor de constructie a conductelor;
verificare prin sondaj a 1-2 profile transversale;
107
r
r
'~.~.'
'"
f ..
,;'
~
~
<
~
!
~
r
r
~
"'~. "'./,~\"
verificarea prin sondaj a modului de ntocmire si a continu-
tului pentru 2-3 fise de artera, standard si unicat.
Iv.l.2. Verificarea lucrarilor de birou
43. Verificarea la birou se executa spre a se constata
concordanta ntre elementele si informatiile culese pe teren si
nscrierea lor n documentele finale.
Verificarea se executa prin sondaj pentru 10-20% din lucrare
si consta n:
controlul folosirii lucrarilor executate anterior;
confruntarea elementelor si informatiilor culese n teren
cu cele nscrise pe planuri si n fise;
redactarea planurilor si continutul lor;
nscrierea corecta si clara a datelor n fisele specifice.
Rezultatele verificarii se consemneaza nir-o nota de vmificare
interna, ntocmita de verifica tor, pentru ntreaga lucrare, si va
cuprinde:
procentul caminelor traseelor si fiselor verificate;
elementele majore urmarite;
constatari: pozitive, negative;
corectarea lipsurilor;
calificativ propus.
IV.2. Avizarea si receptia lucrarilor
44. Se executa de catre comisia tehnica de specialitate; SI
va urmari:
respectarea elementelor continute n tema;
procentul de re folosire a lucrarilor existente;
respectarea prevederilor normativelor tehnice n vigoare
si a solicitarilor beneficiarului;
verificarea prin sondaj a principalelor elemente: plan tehnic"
edilitar complex sau tematic, camine de vizitare, trasee,
constructiiauxiliare, fise artera standard sau unicat, corec-
tudinea datelor sintetice etc. "
Prin procesul verbal de avizare si receptie ncheiat, C,omisia
stabileste calificativul general al lucrarii.
108
- - -
I!iIN,';;;";""'_'-"""~'_' ".
Capitolul V:
EDITAREA, CONSERVAREASl EVIDENTA
LucRARILOR CADASTRULUI
RETELELOR EDILITARE
V.1. Editarea documentatiei si predarea la beneficiar
45. Editarea documentelor finale prezentate n Cap.III se va
face, la ~erere, pe suport de plastic transparent nedeformabil
si pe un suport magnetic, n scopul valorificarii lor de catre
beneficiar, n cadru proiectarii asistate de calculator.
Predarea se executa pe baza de proces verbal de constatare
a terminarii lucrarii, cu nominalizarea pe artere si tronsoane
a retelelor pentru care se preda documentatia.
V.2. nregistrarea pe suport magnetic a datelor grafice si
nongrafice din documentatia existenta
46. Datele grafice si nongrafice se v6t..nregistra, preda si
pastra pe suport magnetic, n format compatibil cu sistemele
de gestiune de tip G.LS.
Cerinte si restrictii relative la datele gestionate:
unitate a de gestiune este intravilanul localitatii;
sistemul de referinta pentru coordonatele X,Y, Z este un
sistem de coordonate ntr-un plan stereo local, ncadrat
optim n sistemul national, n proiectia STEREO 1970;
reprezentarea structurii datelor entitatilor cadastrale si
a nomenclatoarelor.
Restrictii privind datele grafice: .
nesuprapuneri ntre suprafetele tronsoanelor arterelor;
partitionarea coerenta si fara goluri a teritoriului localitatii;
calitatea datelor privind conformitatea si precizia.
Editarea rapoartelor de iesire se va face la cererea beneficia-
rului.
109
.
;"
{,
~l;~
~
i
I
I
i
f
L
~

~
I
L
8
JUDETUL
LOCALITATE:'>.
Cod SIRmA
Sectiune plan
Nr. $:lor (;Ijci~strai
Nr, eadastraJ
Nr. canc funciara
Cod 7.ona valorica
Cod zona protejatii
Cod zonAseismica
-~
Wt BUNUlUI IMOBIl
din fu,
1Ir,-
1. Schita bunului imobil: 2. Detinatori:
2.1. Teren:
'-
8
Nr. j Categoria Suprafata!
parcela i folosinta (ro) ,
; I i
-l--~
+--+ i
! I - i
, ; t J
J_- ---_-L ~ J
Nume
TOTAL
2.2. Constructii - cladiri:
:\ume
I Suprafata (mp) 1
i construita I desfasurata:
! I ;
---i- I --i
I I
j ,
i
t
Nr.
corp
i
L--
. ;
---1
: TO~~ i
l ~ ,---------
:AiCt:E:G;Ti
---i
i
'" "--,, '
3. Erhiparea edilitara a bunului imobil:
4. Situatia juridica a terenurilor si constructiilor: --'--
Proprietar
-,-------------
I Nr. parcela i -
'
1
"'~ r
~ : Teren; Jeren
VI'I "-, >12
I
I
T~n C<>milruH :
, ""la i _. - .
! "1 I cxdusi,~- m"J\ll~
[
'
~
' , ,.-- I
' ",
-r-- I i--r
+--- '
1
! : !
I 1"
l--i ' ,
I
Suprafata (mp)
J
, ,
i Cnnslruit:'\ ! i
- 0<'1;\ i i
,ud:""..) ! :
T 1
I '
! Construita
: c<,w
i cxdusi,,~
Adresa
,
I ,
i 'i ,
~ I I ..J
, L J ~~ l =--=~-=--=_.J
;---
TOTAL
5. Date despre cladiri si anexe:
! Nr cadastralj !. -T :
t
'--- --'!
I + r ~ ;--' ~ j
!Oenumire! I : . < :
--T I --1'--- t : 1--,
; i j-- I t , -j
l-==- l~===~-~L=~= t---====-~~~ L j
; I : , , i !
=~r-~==~=~=i - =-====J=~:_==~-==-=+~-===~-=--=~=o ; ou--~-~==-=-r=-======l
-1 , I l [ , -j
. ti,
_--1 1 < i . L -J
~-~ I=~-j--- L I -J
! ! I I I
T
Corp cladire
I Destinatie
Fo!osinta
, .
!Numar nivele
i Numar subsoluri
; Structura
.
I Fundatie
I Pereti'
t .
i Acoperis / nvehto<':e
Incalzire
IDotari edilitare
I . -
I Starea construct1el
I Anul construirii
I Tip proprietate
Mod administrare
Tip capacitate
Numar familii
Numar persoane
ntocmit,
j
-L 1
j
J
Data:
Verificat,