UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS DIN ARAD

AGROMETEOROLOGIE
SUPORT D E C U R S
Sub ingrijirea: lect. univ. dr. ing. TRELLA ADRIAN
I. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1. 1. OBIECT I DEFINIIE
Meteorologia, ramura a geofiicii, !tudiaa fenomenele "i #roce!ele fiice din atmo!fera
tere!tr$, cu !co#ul cunoa"terii legit$%ilor ce le determin$, a#ari%ia "i evolu%ia, interrela%iile "i
intercondi%ionarea lor.
Meteor, &n limba elen$, de!emnea$ un fenomen ce !e #roduce &n atmo!fer$, ceva ce e'i!t$ !au
!e #roduce &n atmo!fer$. (uv)ntul, #$trun$ &n mai toate limbile euro#ene, a !tat la baa denumirii
ace!tei ramuri de !tiinta, meteorologia, denumire #$trun!$ &n limba rom)na, #rin intermediul limbii
francee. (a !tare, de!emnea$ fenomene ce !e #roduc &n atmo!fer$, cauate de #reen%a a#ei, luminii,
electricit$%ii, #articulelor de #e !coar%a tere!tr$ "i altele.
*rinci#alul !co# al meteorologiei e!te #rognoa. De baa &n #roblematica
meteorologiei, ca "i a climatologiei, e!te !tudiul energiei !olare, a #roce!elor !ale de tran!formare,
a dinamicii atmo!ferei. Studiul meteorologiei "i climatologiei !e face #rin analia integrate. Inveli!ul
atmo!feric, com#onent a+ geo!i!temului, e!te !tudiat !ub ra#ortul cone'iunilor, al rela%iilor reci#roce,
rever!ibile, al interconditionarii cu celelalte inveli!uri tere!tre. Integrarea geografica !e realieaa
ra#ortand "i incor#orand fenomenele "i #roce!ele atmo!ferice &n com#le'ul geo!i!temic. *entru
cunoa!terea numeroa!elor #roce!e "i fenomene din atmo!fera, a cauelor ce le genereaa "i a legaturii
de interde#endenta dintre ele, meteorologia folo!e!te un an!amblu de date, reultate, mijloace "i
metode #reluate din intreaga !tiin%$, &n #rinci#al din fiic$, a#oi din matematica, geografie, utiliand
cele mai avan!ate te,nologii.
*rinci#alele fenomene "i #roce!e fiice ce !e de!f$"oar$ &n atmo!fera !unt de natur$ termo-
convectiv$ "i au ca !ur!a #rimera de energie radiatia !olara tran!formata &n caldura la nivelul !u#rafe%ei
tere!tre. Ace!te fenomene "i #roce!e din atmo!fera, de#ind de modific$rile #rinci#alelor in!u!iri
fiice ale aerului, care, ca "i ale oricarui ga !unt: tem#eratura, volumul "i #re!iunea. Ace!ti #arametri,
!tran$ legati intre ei, !e !u#un legilor fiicii gaelor. .meeala aerului, im#urit$%ile "i ioniarea
gaelor mare!c com#le'itatea legit$%ilor carora !e !u#une atmo!fera, ca "i fa#tul ca volumul de gae al
atmo!ferei nu e!te inc,i!, ci &n contact cu !u#rafa%a tere!tre, e'trem de diver!, care il influenteaa
din!#re #artea inferioara, !#re limita !u#erioara e!te difua, contactul cu !#atiul co!mic facandu-!e #rin
!trate de gae diferite, din ce &n ce mai rarefiate, &n !tare moleculara, a#oi atomica. Mi!carile de rotatie
"i revolutie ale *am)ntului confera o dinamica !#ecifica atmo!ferei. *roce!ele "i fenomenele
#rinci#ale ce !e #roduc &n atmo!fera !unt in!otite de fenomene !ecundare, generate de #reenta a#ei,
electricit$tii, de fenomene o#tice !au acu!tice &n !tratul inferior !unt dominante influentele
!u#rafe%ei tere!tre, cu care au loc !c,imburi #ermanente de c$ldur$ "i umeeala. Sc,imburile de
enrgie dintre atmo!fera "i !u#rafa%a tere!tr$ !unt controlate de c$tre factorii geografici, fa#t din care
reida legaturile meteorologiei cu geografia.
Totalitatea fenomenelor "i #roce!elor atmo!ferice ce caracteriea$ !tarea fiic$ a atmo!ferei &ntr-un
anumit moment "i loc, con!tituie vremea. Succe!iunea &n tim# a diferitelor !t$ri fiice ale atmo!ferei, &n
continua !c,imbare, re#reint$ mer!ul !au evolutia vremii.
/remea !e caracteriea$ #rin totalitatea determin$rilar cantitative "i calitative ale diferitelor &n!u"iri
de !tare a atmo!ferei ca "i a!u#ra #roce!elor fiice ce !e #roduc &n atmo!fera, numite elemente
meteorologice. Ace!tea !unt: radiatia !olara 0ace!t element fiind "i #rinci#alul factor climatogenetic1,
tem#eratura, #re!iunea, v)ntul, umeeala, nebuloitatea "i #reci#itatiile. *arametrii elementelor
meteorologice !unt determinati #rin ma!uratori meteorologice.
Se adauga manife!t$ri fiice !ecundare2 in!u"irile fiice !ecundare ale elementelor meteorologice,
generate de #r
-
een%a a#ei &n atmo!fer$, &n !u!#en!ie c$dere !au de#u!e #e !u#rafa%a tere!tr$, fenomene o#tice,
electrice, acu!tice !au alte caracteri!tici !ecundare, care #oarta numele de fenomene meteorologice. M$!urarea
3
"i a#recierile a!u#ra fenomenelor meteorologice !e efectueaa de cele mai multe ori on tar! a#aratu!.
*rinci#ala categorie de fenomene o con!titute ,idrometeorii, #rodu!i de #reenta a#ei &n atmo!fera,
&n !u!#en!ie, cadere !au de#u!a #e !u#rafa%a tere!tra. Se adauga fotometeorii, #rodu!i de #reenta luminii,
electrometeorii, #rodu!i de electricitatea atmo!ferica "i alte fenomene ce nu !e &ncadrea$ &n categoriile
mentionate.
1. 2. RAMURILE METEOROLOGIEI
Studierea a#rofundat$ a unui numar cre!c)nd de #robleme "i !#ecialiarea metodologiei de
cercetare a f$cut #o!ibila delimitarea mai multor di!ci#line ale meteorologiei.
- Meteorologia general$ !tudiaa #arametrii fiici ai atmo!ferei la &naltimea de 3 m dea!u#ra !olului
0#entru #reci#itatii la &naltimea de +,4 m, iar #entru v)nt la +5 m1.
- Radiometria 0actinometria1 !tudiaa radiatia !olara, tere!tra "i a atmo!ferei "i bilantul radiativ al
!u#rafe%ei tere!tre, atmo!ferei "i al Terrei.
- Meteorologia dinamica !e ocu#a de !tudiul teoretic al mi!carilor aerului atmo!feric "i al
tran!formarilor de energie, &n !co#ul #erfectionarii meteorologiei !ino#tice,
- Meteorologia !ino#tica 0!tiinta vremii1, !tudiaa macro#roce!ele atmo!ferice 0genea "i evolutia
ciclonilor "i anticiclonilor1, a ma!elor de aer "i a fronturilor, &n !co#ul #rognoei vremii.
- 6iica atmo!ferei libere, are doua ramuri, aerologia "i eronomia. Aerologia !udiaa atmo!fera &ntre
altitudinile de 3 m "i +55 7m, iar aeronomia, la #e!te +55 7m.
- Micrometeorologia !tudiaa #arametrii fiici ai atmo!ferei intre !u#rafa%a !olului "i nivelul de 3 m.
- Inframeteorologia !tudiaa #arametrii fiici ai aerului din !#atii &nc,i!e, interioare 0cladiri, ,ale
indu!triale, #e!teri etc.1.
- 6iica atmo!ferei gru#eaa di!ci#line !#eciale ale meteorologiei, #recum electricitatea, o#tica "i
acu!tica atmo!ferei.
/remea "i im#licit climatul influenteaa intreaga evolutie a !ocietatii umane. E'em#lele !unt
numeroa!e. De-a lungul i!toriei, migratii, r$boaie, aliante, #erioade de foamete, rata mortalitatii "i
#oliticile demografice, devoltarea "i decaderea unor civiliatii, au fo!t influentate "i de evolutia vremii "i
modificarile climatice. De aceea, meteorologia "i climatologia !unt de cea mai mare im#ortanta #ractica,
modificarile celorlalte inveli!uri geografice fiind mai lente, uneori !trict locale, evolutia lor fiind reultatul
!c,imbarilor de vreme "i climat, fortele interne actionand de regula mai lent "i mai con!tant.
Nece!itatile #ractice au du! la a#aritia unor ramuri ale meteorologiei, !tran$ legate de activitatatile
!ocietatii omene!ti. Se deta!ea$ &n !#ecial biometeorologia, care !tudiaa influenta !c,imbarilor de vreme
a!u#ra &ntregii lumi vii. Intre !ubramurile biometeorologiei mentionam agrometeorologia, care #oate
di!#une "i de o retea meteorologica #ro#rie, &n care !e efectueaa ma!uratori !#ecifice intere!and cultura
#lantelor "i meteorologia !ilvica. 8iometeorologia uman$ !tudiaa rolul factorilor meteorologiei &n
devoltarea !ocietatii, &n determinarea com#ortamentala. .nele a!#ecte ale biometeorologiei umane,
intere!and !trict rolul #oitiv !au negativ al ti#urilor de vreme a!u#ra !tarii de !anatate a #o#ulatiei, a
mortalitatii, !unt !tudiate de meteorologia medicala. S-au devoltat "i alte ramuri !#eciale ale
meteorologiei a#licate, referitoare la influenta elementelor "i fenomenelor meteorologice &n urbani!tica "i
!i!tematiarea teritoriului, &n !tabilirea am#la!amentelor unita%ilor indu!triale cu #otential de #oluare,
influenta factorilor meteorologiei &n emi!ia, tran!#ortul, di!#er!ia !au !tagnarea no'elor atmo!ferice,
a!u#ra activitatii balneoclimaterice, !au a turi!mului.
1. 3. ISTORICUL METEOROLOGIEI
9
:data cu devoltarea civiliatiei, oamenii !-au de#rin$ cu !ucce!iunea anuala a elementelor,
fenomenelor "i #roce!elor meteorologice "i au ince#ut !a-!i ada#tee activitatile &n functie de ele.
6enomenele e'ce#tionale, furtuni, #loi torentiale, grindine de e'ce#tie, !ecete de durata, au rama! #uternic
&n!cri!e &n memoria colectivit$%ilor umane. :data cu devoltarea !ocietatii, au &nce#ut !a a#ara &ntrebari
a!u#ra cauelor !tarii normale a atmo!ferei, !au a fenomenelor deo!ebite. Multe #robleme aveau !$
r$mana f$ra ra!#un!, #ana &n vremurile modeme. De-a lungul tim#ului, e'#licatiile au fo!t de natura
religioa!a, iar mai rar, c)nd !e !tabileau caualitati, ace!tea erau uneori gre!ite. (unoa!terea atmo!ferei a
fo!t un #roce! lung "i anevoio!, la care !i-au adu! contributia mari #er!onalitati ale !tiintei mondiale, dar
abia !altul te,nologic al vremurilor modeme va duce la elucidarea majoritatii #roblemelor.
Meteorologia !-a conturat ca !tiinta &nca din antic,itate. A#roa#e odata cu #rimele documente
!cri!e, a#ar "i referiri la vreme, &ntrucat, mai ale! &n caul unor civiliatii antice, #re#onderent agricole,
vremea, care decidea !oarta recoltelor, decidea "i viitorul re!#ectivelor comunitati. A devenit evident, inca
de atunci, ca omul traie!te #e !u#rafa%a tere!tra, dar &n !tratul inferior al atmo!ferei. Din (,ina dina!tiei
;in 0!ec. <III I.=.1, #rovine o bucata de o! #e care !unt in!cri!e date a!u#ra norilor, a#eii "i v)ntului,
#entru un interval de ob!ervatii continue, de ece ile. Reteaua meteorologic$ a fo!t e'tin!a #e intreg
teritoriul (,inei, &n !ecolele /II - / i.=, efectu)ndu-!e &n !#ecial ob!ervatii #luviometrice, al caror !co#
era e!timarea recoltelor &n India, &n #oemele Rig /eda, !cri!e cu un mileniu i. =r., !unt #reente
numeroa!e &n!emnari cu caracter meteorologic, a!a cum a#ar "i &n e#o#eile lui =omer. La >55 i.=r.,
T,ale! din Milet facea #rognoe meteorologice &n Egi#t, la curtea faraonilor &n !ec / i. =., matematicianul
grec =eron a !u!%inut c$ aerul e!te format din mici #articule inviibile &n !ec. I/ i.=., &n cartea
Meteorologia, Ari!totel a facut #rima tentativa de a e'#lica cauele unor fenomene meteorologice "i
relatiile dintre ele &n !ec. III i.=., *,ilon din 8iant, a con!truit #rimul termometru. Era un tub de !ticla,
inc,i!, gradat, &n care nivelul a#ei cre"tea !au !cadea, &n functie de variatiile tem#eraturii, termometru care
a fo!t #erfectionat de c$tre =eron din Ale'andria &n jurul anului +55 i.=., ar,itectul Andronicu! a con!truit
!tatia meteorologica a Atenei. Era un ,,turn al v)nturilor?, cu #uncte cardinale, girueta, cea! !olar,
cle#!idra.
In !ec. /II, engleul 8ede a !cri! #rimul tratat de meteorologie al Evului mediu &n !ecolul I<,
arabii au e'#licat caua culorii alba!tre a cerului, !tabilind la @5 7m, limita !u#erioara a atmo!ferei. La
+3A5, engleul Roger 8acon a facut !tudii de o#tica "i acu!tica a atmo!ferei "i a #u! baele matematice ale
meteorologiei &n !ecolele <III-<I/, maBa!ii aveau &n #rinci#alele ora!e, turnuri ale v)ntului, #utandu-!e
a#recia directia "i vitea v)ntului cu ajutorul unei mingi de cauciuc, !u!#endate &n !ecolul <I/, &n Anglia,
!-au efectuat ob!ervatii meteorologice continue, &n dou$ localitati, iar &n !ecolul </, &n (,ina, a fo!t
re&nfiin%at$ o re%ea #luviometrica e'tin!a. Leonardo da /inci a efectuat #roiectul unui ,igrometru cu fir de
#ar, a!emanator celui utiliat "i &n ilele noa!tre. .n termometru !uficient de #reci!, baat #e dilatarea "i
contractia aerului la !c,imbarile de tem#eratura, a fo!t inventat de Calileo Calilei. I!aac NeDton a
demon!trat ca aerul e!te com#re!ibil "i are greutate. Torricelli e!te #arintele barometrului cu mercur, iar
*a!cal a demon!trat !caderea #re!iunii cu altitudinea. Ducele de To!cana a ini%iat o retea meteorologica
euro#eana, trimitand &n mari ora!e euro#ene, termometre "i barometre !tandard. Cermanul :tto von
Cueric7e a ince#ut &n anul +>>5, efectuarea de #rognoe meteorologice #e baa variatiilor #re!iunii
atmo!ferice &n anul +A3E, germanul 6a,ren,eit a !tabilit !cara termometrica care ii #oarta numele, !cara
utiliata "i &n ilele noa!tre &n lumea anglo-!a'ona, iar franceul Reaumur, o alta !cara termometrica, &n
anul +A95. Remarcabila avea !a fie !cara termometrica introdu!a de !uedeul (el$ iu!, &n anul +AE3, avand
#uncte fi'e, #unctele de to#ire &ng,et "i fierberii a#ei, !cara &n !i!temul ecimal, dominanta &n #reent &n
anul +AAE, c,imi!tul france Lavoi!ier a !tabilit com#oitia c,imica a aerului &n !ecolul </III, &n 6ranta,
im#ortanta meteorologiei deveni!e atat de mare, incat regele Ludovic al </I-lea a di!#u! ca toti oameni
de !tiinta "i medicii !a efectuee ob!ervatii meteorologice &n anul +AA@, la 8aden, &n Cermania, !-a
infiintat #rimul in!titut meteorologic din lume, iar &n anul +A@5, la Mann,eim, tot &n Cermania, !-a
infiintat #rima cla!a de meteorologie, ce a functionat &n cadrul Societatii Meteorologice *alatine, din
E
cadrul Academiei de Stiinte &n anul +@35, &n Cermania, la Lei#ig, a fo!t efectuata #rima ,arta !ino#tica "i
a ince#ut !a functionee un !erviciu de #rono$ #e baa ,artilor !ino#tice &n anul +@95, franceul (orioli!
a definit "i !tudiat forta de abatere #rodu!a de mi!carea de rotatie a #amantului a!u#ra cor#urilor &n
mi!care, lege care al$turi de legile termodinamicii, mecanicii fluidelor, frecarii, va fundamenta !tudiul
dinamicii atmo!ferei &n anul +@E@, engleul Felvin va !tabili !cara termometrica care ii #oarta numele,
#ornind de la 5 ab!olut, fara valori negative "i cu ecart &n grade (el$ iu!.
Meteorologia are o i!torie #re!tigioa!a, #e ma!ura im#ortantei ei &n cadrul !tiintei, "i &n devoltarea
!ocietatii. A#roa#e toti !avantii vremii, figurile cele mai #roeminente ale !tiintei, uneori "i ale culturii, au
avut #reocu#ari &n domeniul meteorologiei. Intre +AA3 "i +@3>, filooful american T,oma! Geffer!on, care
a fo!t "i #re!edinte al S...A., a efectuat ob!ervatii meteorologice.
Aero!tatul, telegraful, telefonul, radio, utiliarea electricittatii, devoltarea fiicii "i a te,nologiilor
moderne, va marca un !alt cantitativ "i calitativ &n devoltarea meteorologiei. (a "i &n celelalte !tiinte,
#rinci#iile, metodologia, de!co#eririle, inventiile de a#aratura, au fo!t de cele mai multe ori rodul unor
evolutii &ndelungate, a efortului mai multor autori de multe ori &n vremuri diferite, fiind reultatul unei
actiuni #er!everente.
In anul +@49, la 8ru'elle! a avut loc #rima (onferinta internationala de meteorologie, iar &n anul
+@A9, la /iena, #rimul (ongre! meteorologic international. In anul +@@@, &n S...A. a func%ionat #rima
ma!ina de calcul. Meteorologia a fo!t dotata &ntotdeauna cu cele mai #uternice calculatoare e'i!tente la
data re!#ectiva &n anul +H3+, norvegienii 8jer7ne! "i Solberg au de!cifrat originea ciclonilor, &n anul +H3H,
&n 6ranta a fo!t lan!ata #rima radio!onda "i tot &n 6ranta, &n anul +H9E, a ince#ut !$ functionee #rimul
radar &n anul +HEA, &n S...A au fo!t lan!ate #rimele rac,ete meteorologice ti# /
3
. Tot &n anul +HEA a luat
fiin%$ organiatia care coordoneaa eforturile conjugate ale omenirii &n domeniul meteorologiei,
:rganiatia Meteoroiogica Mondiali$ 0:.M.M., &n limba englea, Iorld Meteorological :rganiation,
I.M.:.1. Acea!ta organiatie a inlocuit :rganiatia Meteorologica Internationala &n anul +H4A, ru!ii au
lan!at #rimul !atelit, S#utni7 &n anul +H>5, S...A. a &nce#ut lan!arile !eriei de !ateliti meteorologici
TIR:S "i tot &n anul +H>5 debuteaa #rogramul international /eg,ea Meteorologica Mondiala.
Dezvoltarea eteorolo!"e" #$ Roa$"a.
(ronicele 8ra"ovului, tinute de admini!tratia !a!ea!ca a ora!ului 8ra!ov, &n #erioada +E35-+@E4,
au un caracter enciclo#edic. : #arte im#ortanta a lor !e con!tituie &n adevarate buletine anuale ale vremii,
!ucce!iunea diferiteior !tari de vreme fiind notata cu meticuloitate. *rimele ob!ervatii meteorologice de
#e teritoriul Romaniei, au fo!t efectuate la Ia!i, de c$tre medicul militar ru!, Lerc,, &n anul +AA5 &n anul
+AA9, la 8ucure!ti, medicul (araca! a ince#ut un #rogram de ob!ervatii meteorologice, care, cu
intreru#eri, va fi efectuat #ana &n anul +@3H. :b!ervatiile meteorologice efectuate &n anul +@3H, au a#arut
&n #ublicatiile Icoana /remii "i Albina Romanea!ca. :b!ervatiile meteorologice de la Timi!oara au fo!t
initiate ince#and din anul +A@5, de c$tre Fla#7a. Ince#and din anul +A@H, la Sibiu, farmaci!tul Sigeru! a
efectuat ob!ervatii meteorologice tim# de @ ani. (u intreru#eri, ace!t #rogram de ob!ervatii va fi efectuat
#ana &n anul +@4+, iar datele ob!ervatiilor au fo!t #ublicate &n Caeta de Tran!ilvania. Din anul +@4+,
#rogramul de ob!ervatii meteorologice de la Sibiu avea !a fie continuat #rin !tatia meteorologica Sibiu,
#rima !tatie meteorologica infiintata #e teritoriul Romaniei. Ince#and din anul +@99, la (luj e!te initiat un
#rogram de ob!ervatii meteorologice de c$tre =ornaB. Sub indrumarea (omi!iei Euro#ene a Dunarii, &n
anul +@4A !-a infiintat !tatia meteorologica de la Sulina. Reteaua meteorologica avea !a !e devolte &n
ora!ele dunarene, ca "i &n alte ora!e "i !a fie com#letata cu #o!turi #luviometrice, mai ale! &n (am#ia
Romana.
Ince#and din anul +@E5, la Academia /a!iliana din Ia!i, !e introduce obiectul meteorologiie.
Academia /a!iliana a fo!t a doua m!titutie de invatamant academic din lume, la care !-a #redat
meteorologia, du#a Academia de Stiinte din Mann,eim. In anul +@@E, a fo!t infiintat Serviciul
4
Meteorologic al Romaniei, avand ca #rim director #e inginerul St. =e#ite!, o #er!onalitate a meteorologiei
romane!ti. La acea data e'i!ta deja o !tructura de retea meteorologica, con!titute din 9 !tatii meteorologice
"i +5 #o!turi #luviometrice. Din anul +@@4 a ince#ut #ublicarea Analelor Serviciului Meteorologic din
Romania, iar din anul +@H3, 8uletinul ilnic "i lunar al ob!ervatiilor meteorologice. Ace!t buletin, care
continea #rinci#alele date ale ma!uratorilor meteorologice, metodologii de ma!urare, #reentare de
a#aratura, articole a!u#ra unor fenomene meteorologice deo!ebite, de!crieri de !tatii meteorologice "i
i!toricul lor, note a!u#ra activitatii :rganiatiei Meteorologice Internationale, #reentari ale #rinci#alelor
manife!tari !tiintifice &n domeniu, ale unor #er!onalitati ale meteorologiei mondiale, dar "i a activitatii
one!te de o viata, a unor !lujba!i ai In!titutului Meteorologic, debateri de idei, #reentarea noilor i#otee
&n meteorologie, recenii de carte, #reentare a cartilor intrate &n biblioteca In!titutului Meteorologic,
articole !tiintifice de meteorologie "i climatologie, a avut un rol im#ortant &n devoltarea meteorologiei
romane!ti. Nu !unt multe #ublicatiile !tiintifice romane!ti, care !a fi a#arut lunar, a#roa#e fara intreru#ere,
ince#and inca din !ecolul trecut. Devoltarea retelei meteorologice are loc im#etuo! &n anul +H9@ e'i!tau
deja 95 de !tatii meteorologice cu #rogram de ob!ervatii !ino#tice, +@5 de !tatii cu #rogram climatologic "i
#e!te ++55 de #o!turi #luviometrice, retea #utand rivalia numeric "i ca aco#erire &n teritoriu, cu reteaua
actuala. Sub coordonarea diferiteior mini!tere, mutat din cartierul 6ilaret 0unde a rama! !tatia
meteorologica, re#reentativa #entru !#atiul urban1, #e bulevardul Mag,eru, a#oi la 8anea!a, unit &ntr-o
vreme cu :b!ervatorul a!tronomic, In!titutul Meteorologic &"i continua devoltarea &n fruntea !a au !tat
directori de #re!tigiu, oameni de !tiinta de mare valoare, #recum (ocule!cu, :teteli!anu, !au =erovanu.
In inv$%$m)ntul !u#erior modern din Romania, meteorologia !-a #redat #rima data ince#and din
anul +H+H, la Scoala Su#erioara de Silvicultura din 8ucure!ti, !coala care a fo!t inglobata a#oi &n cadrul
*olite,nicii. La 6acultatea de Stiinte din 8ucure!ti, meteorologia a fo!t #redata ince#and cu anul +H39,
a#oi la Scolile Su#erioare de Agricultura din 8ucure!ti "i (luj, !coli tran!formate &n !curt tim# &n
Academii de Inalte Studii Agricole &n anul +HE+, la 6acultatea de 6iica "i (,imie a .niver!itatii
8ucure!ti, !-a infiintat o catedra de 6iica atmo!ferei "i meteorologie. Ince#and cu anul +HE>, la In!titutul
Meteorologic !e in%iaa un #rogram de #rognoe de lunga durata, coordonat de N. To#or &n anul +HEA,
Romania a facut #arte din cei +E membri fondatori ai noului organi!m international de coordonare a
activitatii meteorologice #e #lan mondial, :rganiatia Meteorologica Mondiala &n anul +HEH !e infiinteaa
:b!ervatorul de 6iica a Atmo!ferei de la Afumati 0langa 8ucure!ti1 &n anul +H4+ !-a infiintat Directia
Cenerala de =idrometeorologoe, iar &n anul +H4>, (omitetul de Stat al A#elor, care va coordona "i
activitatea de meteorologie. Ince#and din anul +H>+ !e trece la #rogramul de ob!ervatii meteorologice
continue, cu ob!ervatii "i #e tim#ui no#tii, iar 8uletinele lunare meteorologice !unt inlocuite de Anuarele
meteorologice, a caror #ublicare !-a efectuat #ana &n anul +HA3. In!titutul Meteorologic devine din anul
+HA5, In!titutul de Meteorologie "i =idrologie, a#oi In!titutuI National de Meteorologie "i =idrologie.
Num$rul de !ta%ii meteorologice a fo!t variabil, intre +@5-335, inglobandu-!e "i !tatiile agrometeorologice,
iar numarul de #o!turi #luviometrice a ajun$ &n #erioada de ma'ima e'tindere, la circa +E55. :rganiarea
&n teritoriu a fo!t !ubordonata Directiilor teritoriale ale A#elor, du#a anul +HH5, Regiei Autonome
Autonome A#ele Romane, #rin Serviciile Meteorologice ale filialelor locale ale regiei, orgariiate #e man
baine ,idrografice. Din anul +HHH, Serviciile teritoriale au fo!t !ubordonate (entrelor meteorologice
onale, iar reteaua meteorologic$ a fo!t re!tr)n!$.
>
2. ATMOSFERA I STRUCTURA SA
Atmo!fera re#reint$ &nveli"ul de aer al *$m)ntului, a c$rui gro!ime e!te de la nivelul *$m)ntului
#)n$ la a#ro'imativ 9555 7m altitudine.
Ma!a atmo!feric$ e!te egal$ cu 43J+5+E tone. 6orma atmo!ferei e!te a!em$n$toare cu cea a
*$m)ntului, dar deformarea la *oli "i la Ecuator e!te mai #uternic$.
Acea!t$ form$ e!te determinat$ de for%a centrifug$, a c$rei valoare e!te ma'im$ la Ecuator "i !cade
!#re *oli, "i mai e!te determinat$ "i de &nc$lirile #uternice de la Ecuator "i de r$cirile de la *oli.
Atmo!fera, func%ie de caracteri!ticile "i den!itatea aerului e!te &m#$r%it$ &n 4 !traturi :
- tro#o!fera K 5 L +@ 7m2
- !trato!fera K +@ L 93 7m2
- meo!fera K 93 L @5 7m2
- termo!fera K @5 L +555 7m2
- e'o!fera K +555 L 9555 7m.
Mai e'i!t$ un !trat intermediar &ntre tro#o!fer$ "i !trato!fer$ numit tro#o#au$.
Tro%o&'era
E!te !tratul de la contactul cu !u#rafa%a *$m)ntului &n care e!te cu#rin!$ M din ma!a atmo!feric$ "i
cu#rinde H4N din va#orii de a#$. Cro!imea ace!tui !trat la Ecuator e!te cu#rin!$ &ntre +>L+@ 7m, la
latitudini medii e!te de a#ro'imativ +E 7m iar la *oli de @ 7m.
On tro#o!fer$ tem#eratura !cade cu altitudinea &n medie cu 5,>4P( la !uta de metri. Acea!t$ !c$dere
#oart$ numele de gradient termic vertical, Qt .
Acea!t$ !c$dere face ca la nivelul !u#erior al ace!tui !trat, la Ecuator tem#eratura !$ fie de -@5P(
iar dea!u#ra *olilor de numai -45P(.
E'i!t$ one &n care tem#eratura !e #oate men%ine con!tant$ cu altitudinea, fenomenul #urt)nd
denumirea de iotermie, iar &n altele tem#eratura cre"te cu altitudinea, fenomenul #urt)nd denumirea de
inver!iune termic$.
Tro#o!fera e!te cel mai turbulent !trat. Aici !e #roduc mi"c$ri de convec%ie #e vertical$, at)t
a!cendente c)t "i de!cendente, care au rolul de a omogenia din #unct de vedere termic aerul, "i mi"c$ri de
advec%ie numai #e oriontal$, care au rolul de a tran!#orta ma!ele de aer dintr-o regiune &n alta.
On tro#o!fer$ !e #roduc toate fenomenele meteo : varia%ii de tem#eratur$ "i #re!iune, v)nt, nori,
#reci#ita%ii, aici !e formea$ centrii barici "i fronturile atmo!ferice.
Tro%o%a(za
Tro#o#aua are o gro!ime de la c)teva !ute de metri #)n$ la 3 7m.
E!te mai groa!$ dea!u#ra #olilor "i mai !ub%ire dea!u#ra Ecuatorului.
Nu e!te un !trat continuu, ea #reent)nd 3 tre#te : una &n ona !ub#olar$ "i alta &n ona !ubtro#ical$
unde #reint$ o ru#tur$.
On ona de ru#tur$ !e #roduc diferen%e mari de tem#eratur$ "i #re!iune, aici lu)nd na"tere curen%i
cu vitee egale cu A55 7mR,. Ace"tia re#reint$ curen%ii jet !au fulger 0jet-!tream!1, cu un circuit foarte
meandrat #e direc%ia E-I.
A
Strato&'era
On !trato!fer$ aerul e!te rarefiat, tem#eratura lui &nce#)nd de la +@L34 7m men%in)ndu-!e aceea"i
ca la nivelul !u#erior al tro#o!ferei, iar &ntre 34L93 7m tem#eratura cre"te #)n$ la a#ro'imativ 5P(.
Mezo&'era )ozo$o&'era*
Meo!fera #reint$ o varia%ie foarte #uternic$ a tem#eraturii. *)n$ la 45 7m tem#eratura !cade
bru!c la valori cu#rin!e &ntre ->5L-A5P(. De la 45L44 7m tem#eratura cre"te bru!c la SA4P(, iar &ntre
44L@5 7m !cade iar #)n$ la -++5P(.
Meo!fera e!te #rinci#alul !trat de oon.
On ace!t !trat !e #roduce un fenomen foarte TciudatU : refle'ia undelor !onore.
Tero&'era )"o$o&'era*
Termo!fera re#reint$ !tratul celor mai ridicate tem#eraturi. La nivelul !u#erior !unt S9555P(.
Acea!t$ tem#eratur$ e!te determinat$ de ioniarea #uternic$ a moleculelor de aer rarefiat de c$tre raele
X, "i corpusculare de la Soare.
Aici !e formea$ aurorele boreale.
Tot aici !e #roduce refle'ia undelor radio. E'i!t$ #atru !traturi de refle'ie a undelor radio:
- D K unde lungi 0la H5 7m12
- E K unde medii2
- 6
+
K unde !curte2
- 6
3
K unde ultra!curte.
E+o&'era
On e'o!fer$ nu mai e'i!t$ aer. Di!tan%a dintre moleculele de aer cre"te la +55 7m. *utem face o
ierar,iare a ace!tui !trat : omosfera, eterosfera, magnetosfera. E'i!t$ "i trei centuri de radia%ii !ub
form$ de #otcoav$ numite centuri van Allen.
@
3. ATMOSFERA TERESTRA
2.1. ORIGINEA SI FORMA ATMOSFEREI
Inveli!ul gao! ce &nconjioara globul tere!tru, alcatuit dintr-un ame!tec mecanic de gae, con%in)nd
va#ori de a#a "i im#uritati, !e nume!te atmo!fer$. Atmo!fera e!te #ro#rie "i celorlalte #lanete, cu e'ce#tia
#lanetei Mercur, unde nu !e #oate mentine datorita tem#eraturilor foarte ridicate. S#atiul co!mic con%ine
&n #ro#or%ii foarte redu!e gae, va#ori de a#a "i #articule electrice. E'i!ta trei i#otee #rinci#ale #rivind
genea atmo!ferei: o concentrare gravitationala "i electromagnetica a gaelor co!mice2 un re!t al
nebuloa!ei #rimare2 gae #rovenite din emanatiile magnelor &n r$cire 0degaeificarea magnelor1. *entru
originea a#ei atmo!ferice e'i!ta de a!emenea mai multe i#otee, legate de i#oteele form$rii atmo!ferei.
(ea mai #lauibila. #re!u#une c$ a#a #rovine din meteoriti, la intrarea &n atmo!fera, datorit$ cre"teii
tem#eraturii generate de frecare, g,ea%a meteori%ilor !-a tran!format &n a#a "i a#oi &n va#ori, care au
coborat a#oi &n !tratele inferioare "i au intrat &n circuitul a#ei. Sondele !#atiale care au !tudiat com#oifia
cometelor, au de#i!tat mari cantit$%i de g,eata, &n care a#a are !tructura identica cu cea de #e Terra. : alta
i#otea a con!iderat ca a#a atmo!ferica #rovine din va#orii de a#a emi!i la degaeificarea magnelor,
e'i!tand "i i#otea originii mi'te a a#ei din atmo!fera, din meteoriti "i din degaeificarea magmelor.
Atmo!fera e!te mai den!a &n !tratele inferioare datorita gravitatiei "i #re!iunii mai man. Den!itatea
ei !cade odata cu de#artarea de !u#rafa%a tere!tra, con!tituindu-!e !trate cu diferite caracteri!tici. Trecerea
de la un !trat la altul !e face lent, odata cu trecerea de la o !tare la alta !c,imbandu-!e caracteri!ticile
fiice, &n !#ecial tem#eratura, den!itatea, #re!iunea, iar &n !tratele inalte "i com#oitia c,imica. Limita
e'terioara a atmoferei e!te difua "i de aceea controver!ata. Limitele !tratelor inferioare !unt diferite &n
functie de latitudine.
Ma!a atmo!ferei e!te de 4,+4A ' +5 t, re#reentand +R+ milion din ma!a #lanetei. Din acea!ta ma!a,
45N !e afla #)n$ la inaltimea de 4 7m, H5N #)n$ la inaltimea de +@ 7m "i HHN #)n$ la inaltiomea de 9>
7m. Cro!imea atmo!ferei e!te diferita &n func%ie de latitudine. Ea e!te influentata &n !#ecial de mi!carea de
rotatie a #amantului, care #roduce dilatarea la ecuator "i turtirea la #oli, datorita fortei centrifuge &n
!tratele !u#erioare !e #roduc deformari datorita mi!carii de revolutie ca "i flu'uri "i reflu'uri generate de
atractia Lunii, Soarelui "i c,iar a #lanetelor. Se #roduc de a!emenea deformari &n functie de dilatarea "i
contractarea #rodu!a de cre"teea "i re!#ectiv !caderea tem#eraturii gaelor con!tituiente, &n functie de
variatia radiatiei !olare, #rodu!$ de !c,imbarile !ucce!ive i-noa#te &n !tratele inferioare, forma atmo!ferei
e!te eli#!oidala, a!em$natoare cu forma *am)ntului, dar forta centrifug$ actioneaa mai evident a!u#ra
gaelor atmo!ferei dec)t a!u#ra !coartei tere!tre, ceea ce face ca dilatarea de la ecuator "i turtirile de la
#oli !a fie mult mai mari dec)t cele ale Terra &n !tratele !u#erioare, atmo!fera are forma de #ara, cu coada
indre#tata &n directie contrar$ Soarelui. Acea!t$ deformatie nu !e datoreaa mi!carii de revolutie a
*am)ntului #rin !#atiul co!mic, ci v)ntului !olar. Stratele !u#erioare nu !e mai !u#un dec)t &n mica
ma!ura fortei de gravitatie "i nu !e mai rote!c odata cu *am)ntul.
2. 2. COMPOZITIA AERULUI ATMOSFERIC
(om#oitia c,imica a aerului atmo!feric din !tratele inferioare, a fo!t determinata de c$tre
Lavoi!ier, care a dat "i denumirea o'igenului. #)n$ la &naltimea de 35 7m, aerul are o com#oitie identica.
El !e com#une din gae #rinci#ale "i gae !ecundare. Caele #rinci#ale !unt: aot, A@N, o'igen 3+N "i
argon 5,HN. Tot din gaele #rinci#ale face #arte gru#area gaelor inerte 0altele dec)t argonul1, care
totaliea$ #rocentul de 5,59N. Acea!t$ gru#are con%ine: neon, ,elm, 7ri#ton, 'enon "i radon 0ga
radioactiv #rovenit din deintegrarea mineralelor radioactive1. Caul cu cea mai redu!a #artici#are la
gru#a gaelor #rinci#ale e!te ludiogenul, #rovenit din di!ocierea a#ei, &n !tratele &nalte ale atmo!ferei.
In com#oitia atmo!ferei !e adaug$ gaele !ecundare, care totalieaa un #rocent de 5,5AN. Intre
ace!tea, #rinci#alul con!tituient e!te bio'idulul de carbon, cu un #rocent de 5,59N. Se adauga o'idul de
H
carbon, metanul oonul "i alte gae. Daca com#oitia atmo!ferei &n gae #rinci#ale e!te relativ con!tanta,
la nivelul gaelor !ecundare au loc u!oare variatii, unele cu caracter natural, altele cu caracter antro#ic.
Ace!te variatii, de!i e'trem de redu!e "i #rodu!e a!u#ra unor com#onenti ce au #ondere infima, !e im#un
in!a #rin modificarea unor caracteri!tici fiice "i c,imice ale atmo!ferei, care actioneaa a!u#ra #enetratiei
"i !tocarii radiatiei !olare, a radiatiei tere!tre "i a contraradiatiei atmo!ferei, ceea ce are un im#act a!u#ra
mediului tere!tru "i im#licit a!u#ra !ocietatii umane. A!tfel, cre"teea concentratiei bio'idului de carbon
din tro#o!fera, de la 5,53@N la 5.595N, &n ultimul !ecol a du! la am#lificarea efectului de !era, ceea ce a
ridicat tem#eratura medie a atmo!ferei inferioare, cu + (, cu urm$ri viibile a!u#ra &ntregului mediu
&nconjurator. bio'idul de carbon #reent &n atmo!fera a #rovenit &n !#ecial din eru#tiile vulcanice. E'i!ta
un ciclu natural al bio'idului de carbon, a!emanator cu circuitul a#ei &n natura. 8io'idul de carbon
#artici#a la foto!intea, e!te #rodu! actualmente de #roce!ele ce !unt #reente &n !tratul de !ol "i e!te
ab!orbit de c$tre !u#rafa%a oceanului. *ioce!ele biologice "i bioc,imice !unt influentate de continutul &n
bio'id de carbon al tro#o!ferei. Devoltarea indu!triala a du! la cre"teea e'#loiva a cantitatilor de bio'id
de carbon emi!e &n atmo!fera, mai ale! #rin #roce!e de combu!tie. Acea!ta cre"tee, ce ec,ivaleaa cu doar
5,553N din com#oitia atmo!ferei, a #utut totu!i #roduce #erturbatii &n lant, ceea ce #robea$ &nc$ o dat$
fragilitatea ec,ilibrelor Terrei "i mai ale! ale atmo!ferei.
:'idul de (arbon e!te un ga e'trem de !tabil, cu tim# de reiden%$ &n atmo!fer$ foarte mare. El
#rovine &n !#ecial din activitatea vulcanilor "i mai ale! din arderi incom#lete &n indu!trie, tran!#orturi "i
alte #roce!e, &n !#ecial combu!tii. Caul metan #rovine din #utrefac%ii "i #roce!e biologice, #rocentul !$u
&n atmo!fer$ cre!cand &n ultimele !ecole #rin activitatea !ociet$%ii omene!ti. El are un rol &n am#lificarea
efectului de !era "i &n di!trugerea !tratului de oon. :onul, forma moleculara, cu trei atomi de o'igen, !e
formeaa mai ale! &n tro#o!fera inalta "i &n !trato!fera joa!a "i medie. *rin de!facerea moleculei de o'igen
&n atomi, de c$tre radiatia ultraviolet$, atomii liberi !e vor ata!a moleculelor de o'igen formand :
9
.
:onul e!te un ga foarte in!tabil la caldura, &n tro#o!fera inferioara fiind #reent mai ale! #e muntii
inalti. El #oate fi #rodu! in!a "i #rin #roce!e indu!triale, cum ar fi !udura electrica "i altele, ca "i #rin
a!#er!iunea a#ei &n concentrate mare, oonul e!te un o'idant foarte #utemic, bactericid "i to'ic.
(oncentratia !a mare &n !tratul inferior al atmo!ferei e!te con!iderata #oluare. Adu! la den!itate normala,
tot oonul #reent &n atmo!fera formeaa un !trat cu gro!ime medie de 9 cm, care inconjoara #laneta. El
e!te di!tru! foarte u!or de c$tre clorofluorocarboni 0freoni, (.6.(.1, com#u!i c,imici utilia%i ca agen%i de
refrigerare, iar &n indu!tria co!meticelor, ca agent de #uveriare #entru !#raBuri. Di!trugerea !tratului de
oon mai e!te #rodu!a de borul avioanelor &n !trato!fera !au &n tro#o!fera &nalta, de borul rac,etelor, de
metan, o'ii de aot "i alti #oluanti. ,,Caurile din !tratul de oon ? !unt de fa#t !ubtieri con!i!tente ale
acelui !trat mediu de 9 cm. *rin ace!te gauri, radiatia ultravioleta trece !uferind un #roce! de ab!orbtie mai
redu! "i ajunge la !u#rafa%a tere!tra, &ntr-o cantitate mai mare. Acea!t$ cre"tere a radiatiei ultraviolete e!te
nociva #entru om, #utand #roduce cancere de #iele, cataracta, etc. Datorita eforturilor intre#rin!e de
comunitatea internationala &n ultimul deceniu, !-a ajun$ la o reducere a#roa#e totala a emi!iilor de freoni,
inregi!trandu-!e o refacere lenta a !tratului de oon..
A#a atmo!ferica e!te #reenta &n #rinci#al !ub forma de va#ori "i &n mai mica ma!ura !ub forma de
#icaturi de a#a !au cri!tale de g,ea%$. Ea e!te reultatul circuitului a#ei &n natura "i ajunge &n atmo!fera
#rin #roce!e de eva#otran!#iratie, &n #rinci#al #rin eva#orarea de #e !u#rafatele acvatice. (antitatea de
a#a #reenta #ermanent &n atmo!fera tere!tra e!te relativ con!tanta, iar acea!ta, ra#ortata la cantitatea de
#reci#itatii care cad anual #e intregul glob re#reinta doar +RE3. Ace!t ra#ort #une &n evidenta fa#tul ca, &n
medie, cantitatea de a#a #reenta &n atmo!fera !e reinoie!te de E3 de ori #e an. La inaltimea de #e!te 3-+5
7m "i &n !eoane reci, dea!u#ra diferitelor one ale globului, a#a #oate fi #reenta &n atmo!fera doar !ub
forma !olida. De regula, continutul &n a#a al atmo!ferei inferioare nu de#a!e!te EN din volum. (antitatea
de a#a aflata &n atmo!fera, !cade cu altitudinea, li#!ind a#roa#e total, la niveiul tro#o#auei.
Alaturi de gaele mentionate &n atmo!fera tere!tra !e mai afla "i im#urificatori !ub forma de
aero!oli lic,ii !au !olii "i gae !traine com#oitiei naturale a atmo!ferei, ca "i gae facand #arte din
+5
gaele ce com#un &n mod natural atmo!fera, dar care au fo!t introdu!e "i antro#ic &n atmo!fera "i au du! la
concentratii mai mari dec)t e'i!tau &n !tarea naturala a atmo!feri. E'i!ta "i o im#urificare naturala a
atmo!ferei.
In atmo!fera !unt #reente !ub forma de aero!oli, #articule lic,ide "i !olide. Ele ating numarul
mediu de +5.555Rcm
9
, c,iar !ute de mii &ntr-un cm
9
&n atmo!fera marilor ora!e, a c$ilor de tran!#ort "i a
#latformelor indu!triale, !caand !ub +555Rcm
9
, la inaltimea de 3 7m "i !ub l55Rcm
9
, la &n$l%imea de 4 7m.
Aero!olii #reenti &n atmo!fera !unt de origine natural$ !au antro#ogeni.
Aero!olii naturali !unt con!titui%i din #articule de a#a, lic,id$ !au !olid$, &n !u!#en!ie, con!tituind
la nivel !u#erior norii, iar I)ng$ !u#rafa%a tere!tr$, ceata, aerul ce%o!, !au &n combina%ie cu #articulele
!olide #rovenite de #e !u#rafa%a tere!tra, #)cla. Se adauga cenu!a "i fumul vulcanic, fumul din incendiile
#adurilor "i turbariilor, #raful de #e !u#rafa%a tere!tra, reactivat de c$tre v)nt, tran!#orturi, lucr$ri agricole,
#articule ce #ot genera alergii, #recum #olenul !au !#orii, incarcarea bacteriana #rodu!a de bacterii &n
!tratele inferioare e'#u!e "i #articule fine de !aruri marine. *articulele de !aruri marine, ,igro!co#ice,
#rovin din eva#orarea #icaturilor de a#a introdu!e &n atmo!fera de c$tre valuri "i ele au un rol im#ortant ca
nuclee de conden!are, &n genea #reci#itatiilor.
POLUAREA ATMOSTERICA
Aero!olii de origine antro#ogen$ #rovin &n majoritate de la combu!tii, a#oi din gaele de
e!a#ament, ca "i din alte activitati indu!triale. Ei !unt con!tituiti din fum, cenu!a, #raf de ciment, o'ii
metalici, metale !ub forma de #ulberi, &n cadrul carora e!te mai frecvent "i nociv #lumbul reidual
#rovenit din gaele de e!a#ament, nocivitate ridicata #reentand de a!emenea ar!enul "i mercurul.
Aero!olii lic,ii, !e incarca c,imic &n onele #oluate, &n !#ecial #rin adi%ionarea gaelor acide,
devenind acii, a caror nocivitate e!te mai ridicata dec)t a gaelor #oluante din aria re!#ectiva. Aero!olii
!olii, de multe ori #articule cu continut ridicat de carbon, !unt incarcati c,imic inc$ de la !ur!a de emi!ie,
carbonul fiind un bun ab!orbant #entru no'ele gaoa!e. 5 forma a#arte de aero!oli lic,ii "i !olii, c)nd
!unt &n cantitati mari, combinati cu ceata, genereaa !mogul, frecvent mai ale! &n diminetile de iarna, &n
marile metro#ole "i dea!u#ra #latformelor indu!triale. Termenul #rovine din Anglia, unde fenomenul era
ti#ic "i #rovine din cuvintele !mo7e, #entru fum "i fog, #entru ceata. E'i!ta "i o varietate de !mog u!cat,
generat de actiunea radia%iei ultraviolete a!u#ra o'iilor de aot "i a gaelor de e!a#ament. (almul
atmo!feric "i inver!iunile termice duc la cre"teea concentratiilor de #oluanti &n ariile cu !ur!e de #oluare
atmo!ferica, iar umeeala cre!cuta a aerului agraveaa to'icitatea atmo!ferei #oluate #rin tran!formarea
unora dintre #oluanti &n acii. Aero!olii lic,ii "i !olii, cu mare incarcare c,imica actioneaa #rin
de#unere #e !ol, #lante, a#ele de !u#rafata, !au modifica #uternic incarcarea c,imica a #reci#itatiilor
atmo!ferice, modificandu-le #=-ul "i generand ,,#loi acide?. Se con!tata o acidifiere lenta "i #rogre!iva a
mediului #lanetar.
*oluarea cu gae a atmo!ferei e!te forma de #oluare a mediului care afecteaa cele mai intin!e
!u#rafete. 6actorii climatici au un rol foarte im#ortant &n emi!ia, tran!#ortul, di!#er!ia !au !tagnarea
no'elor atmo!ferice. *rin continutul &n a#a, atmo!fera actioneaa a!u#ra #oluantilor gao!i, reultand &n
final aero!oli lic,ii, care &n tim#, vor fi de#u!i #e !u#rafa%a tere!tra, lent, !au !ub form$ de #loi acide.
Radiatia !olara #roduce reactionarea ra#ida a no'elor acide, &n !#ecial a!u#ra o'iilor de aot, &n
caul carora, &n onele !enine, #roce!ele de fotoo'idare genereaa un ciclu al o'iilor de aot. Incidentele
grave #etrecute &n ultimul !ecol, ca "i actiunea lenta, dar con!tant$, #rodu!a de acumularea &n atmo!fera
tere!tra a no'elor gaoa!e, &n !#ecial o'ii de !ulf "i de aot, a du! la in!tituirea &n toate tarile, a unor
!i!teme nationale de monitoriare a #oluarii aerului &n ultimele decenii !-a #u! din ce &n ce mai acut
#roblema #oluarilor tran!frontiera "i a globaliarii #roblemelor #oluarii atmo!ferice. *entru emi!fera
nordic$, #rinci#alele one cu #otential de #oluare !unt con!titute de concentrarile indu!triale din regiunea
Marilor Lacuri "i bainul fluviului :,io, din S...A., concentrarile indu!triale din Anglia centrala, onele
!iderurgice din nord-e!tul 6rantei, bainul Rur,-ului, Sileia, ona Mo!covei, a .ralului central "i ona
++
Funet7, ca "i marile concentrari indu!triale din Ga#onia. Avandu-!e &n vedere #redominanta v)nturilor de
ve!t, ce inconjoara ca un inel ona tem#erata nordica "i !laba circulatie dintre acea!ta ona "i onele
climatice vecine, &n ona tem#erata nordica #oluarea de fond e!te mai #uternica dec)t oriunde #e #laneta.
Eforturile conjugate ale comunitatii intemationale au du! &n ultimele doua decenii la o reducere a #oluarii
cu #ulberi indu!triale, la !caderea concentratiei medii a bio'idului de !ulf, la !tagnarea emi!iilor o'iilor
de aot, la !to#area a#roa#e totala a emi!iilor de freoni "i la o !cadere a aciditatii #loilor acide.
AERUL ATMOSFERIC
Legile fun!"en#!le !le g!$el%&
Aerul atmo!feric e!te un ame!tec de gae care !e !u#une legilor fiicii gaelor. (u e'ce#tia
va#orilor de a#a, re!tul com#onentilor gao!i ai atmo!ferei lic,efiaa la tem#eraturi foarte !c$ute. Aerul
u!cat !e !u#une legilor gaului ideal. *entru gae !unt e!entiale modificarile de volum, #re!iune "i
tem#eratura. Din cele trei legi fundamentale ale gaelor ideale, !unt im#ortante #entru meteorologie, legile
8oBle-Mariotte "i CaB-Lu!!ac.
Legea 8oBle-Mariotte #re!u#une tem#eratura aerului con!tanta 0tV W 71. *re!iunea variaa inver!
#ro#ortional cu volumul gaului, iar #rodu!ul #Xv W con!tant. Reulta ca den!itatea e!te #ro#ortional$ cu
#re!iunea.
Legea CaB-Lu!!ac 0a tran!formarii iobare1, #re!u#une #re!iunea con!tanta 0* W 71. Reulta c$
#entru fiecare cre"tee a tem#eraturii cu +V (, toate gaele !e dilata cu +R3A9 din volumul lor. Toate gaele
!e dilata egal. /olumul e!te direct #ro#ortional cu tem#eratura ab!olut$ 0in grade Felvin1, iar den!itatea
e!te inver! #ro#ortionala cu tem#eratura ab!oluta.
DENSITATEA AERULUI
Den!itatea aerului u!cat la #re!iune normala "i tem#eratura de 5V ( e!te de +,3H9 7gRm
9
. /a#orii de
a#a au den!itatea 5,>3 din den!itatea aerului u!cat. Den!itatea aerului umed e!te !uma dintre den!itatea
aerului u!cat "i den!itatea va#orilor de a#a continuti 0#
n
W#S#
v
1. La tem#eraturi joa!e, den!itatea aerului
umed difera foarte #utin de den!itatea aerului u!cat, dar la caldura ace!te diferente !e accentuea$ "i aerul
umed devine foarte u!or &n com#aratie cu aerul u!cat "i intra &n convectie termica, fenomen care ju!tifica
frecventele "i inten!ele #loi convective din onele calde "i umede.
VARIATIA DENSITATII AERULUI 'N RAPORT CU INALTIMEA
La !u#rafa%a tere!tra, den!itatea aerului #reinta o mare variabilitate legata de !c,imbarile de
#re!iune. Tem#eratura "i continutul &n va#ori de a#a &n atmo!fera #roduc actiuni cu efecte contrare.
Scaderile de #re!iune ce !e #roduc odata cu cre"teea altitudinii duc la !caderea den!itatii. Dar odata cu
cre"teea altitudinii, !cade tem#eratura aerului, ceea ce duce la o cre"tee a den!itatii. De aceea !caderea
den!itatii nu e!te atat de accentuata &n altitudine, cum e!te !caderea de #re!iune. On Euro#a, &n medie, aerul
atmo!feric cantare!te +,345 7gRm la altitudinea de 5 m2 5,A45 7gRm
9
la altitudinea de 4 7m2 5,E55 7gRm
9
la
altitudinea de +5 7m2 5,5H5 7gRm
9
la altitudinea de 35 7m "i 5,55E 7gRm
9
la altitudinea de E5 7m. La
altitudinea de 955 7m, den!itatea aerului e!te de 955 miliarde ori mai mica dec)t den!itatea aerului la
!u#rafa%a tere!tra.
2. (. STRUCTURA VERTICALA A ATMOSFEREI
*e verticala, atmo!fera are mai multe !trate a caror tem#eratura, com#oitie c,imica, !tare electrica
"i !tructura a materiei e!te deo!ebita &n functie de #arametrii mentionati. De-a lungul tim#ului !-au
efectuat mai multe delimitari ale !tratelor atmo!ferice. E'i!ta deo!ebiri &n a#recierea intinderii "i
caracteri!ticilor diferitelor !tate, datorita evolutiei &n tim# a nivelului de cunoa!tere a !tarii atmo!ferei la
inaltime ca "i alegerii unor criterii diferite de de#artajare.
+3
(el mai frecvent utiliata e!te de#artajarea efectuata &n anul +H>4 de c$tre engleul L. I. Donn,
care a utiliat &n !#ecial criteriul termic, cla!ificare care a fo!t #reluata "i de c$tre :rganiatia
Meteorologica Mondiala 0fig. +1. Stratele !e caracterieaa #r&ntr-o anumita tendin%$ a tem#eraturii
aerului, dea!u#ra fiecarui !trat aflandu-!e un !trat !ubtire de tranitie, &n care gradien%ii termici verticali
!unt nuli. (onform ace!tei de#artajari, !tratele atmo!ferei !unt: tro#o!fera urmata de tro#o#aua,
!trato!fera urmata de !trato#aua, meo!fera urmata de meo#au$, termo!fera urmata de termo#aua,
a#oi e'o!fera #rin care !e face contactul cu !#atiul co!mic.
Troposfera con%ine ER4 din ma!a atmo!ferei. Tro#o!fera inferioara !e e'tinde de la !u#rafa%a
tere!tra #)n$ la inaltimea de +-9 7m. Acea!ta contine majoritatea va#orilor de a#a, aici !e formeaa norii
inferiori, iar influenta !u#rafe%ei tere!tre e!te #redominant$, deta!andu-!e to#oclimate !#ecifice, &n functie
de natura !u#rafe%ei tere!tre. Tro#o!fera mijlocie e!te !ediul norilor mijiocii.Tro#o!fera !u#erioar$ !e
&ntinde &ntre limitele >-A 7m "i H-+A 7m. Ea e!te !ediul norilor !u#eriori, con!tituiti din cri!tale de g,eata "i
care, datorita continutului redu! &n a#a, nu #roduc #reci#itatii. Tro#o!fera !u#erioar$ &nregi!treaa la limita
cu tro#o#aua, tem#eraturi medii anuale de -@5 ( la ecuator "i de ->5 ( la #oli. Acea!ta anomalie !e
#roduce datorita fa#tului ca la ecuator limita cu tro#o#aua e!te de doua ori mai &nalt$ dec)t la #oli.
Tro#o#aua are gro!ime de +-3 7m "i &n ea, gradientul termic vertical e!te 5.
Sratosfera !e e'tinde intre inaltimile de H-+A 7m "i 94-45 7m. On ona inferioara a !trato!ferei !unt
#reente iotermii. Once#and cu altitudinea de 34 7m, tem#eraturile ince# !a cre!c$ datorita #reentei
oonului. Majoritatea oonului atmo!feric e!te cantonat intre altitudinile de 35-94 7m, atingand
concentratia ma'ima la inaltimea de 95 7m. Tot oonul atmo!feric, adu! la tem#eratura "i #re!iunea
normala, adica cea care !e &nregi!trea$ &n medie la !u#rafa%a &ntregului *am)nt, ar con!titui un !trat cu
gro!imea medie de doar 9 cm, care &nconjoara #laneta. La inaltimea de 45 7m, tem#eratura medie anuala
e!te de 5V( "i umeeala relativa e!te foarte !cauta. *u%inii va#ori de a#a #reenti la limita !u#erioara a
!trato!ferei, #ermit rareori formarea unor nori tran!#arent, norii !idefii, care !unt viibili du#a a#u!ul
!oarelui. .rmeaa !trato#aua, cu gro!imi medii de 3-9 7m, !trat &n care gradientul termic vertical e!te 5.
Meosfera !e e'tinde intre altitudinile de 94-45 7m "i @5 7m. Inca din !tratele inferioare au loc
!c$deri ra#ide ale tem#eraturii aerului "i !e #roduc turbulente inten!e. Tem#eratura !cade de la 5 ( la
-@5V(. .meeala aerului e!te a#roa#e ine'i!tenta, dar &n unele cauri, &n unele !ectoare &n care &n
meo!fera #atrund cantitati redu!e de va#ori de a#a, #e tim#ul no#%ii !e #ot ob!erva nori argintii. .rmeaa
meo#aua, !ituata la altitudinea de @5 7m, !trat &n care gradien%ii termici verticali !unt nuli, de la ace!t
!trat &n !u! tem#eratura gaelor ince#and !a crea!ca.
Termosfera !e e'tinde intre @5-+355 7m. E!te un !trat cu gae e'trem de rarefiate. Tem#eratura
aerului cre"te con!tant, ajungand la 9555 ( &n #artea !u#erioara a termo!ferei, tem#eratura onventionala,
&ntruc)t datorita rarefierii gaelor, nu #oate fi ma!urata cu a#aratura cla!ica. .rmeaa termo#aua, cu
gradient termici verticali nuli, ace!t !trat jfacand leganira cu ultimui !trat al atmo!ferei, e'o!fera.
E!osfera, !trat &n care den!itatea gaelor e!te de !ute de miliarde de ori mai !c$uta dec)t la
!u#rafafa tere!tra, nu !e mai !u#une gravitatiei. Ace!t !trat !e e'tinde de la +355 7m la +5.555 7m, du#a
unele o#inii #)n$ la >4.555 7m, di!tant%$ la care inceteaa orice influenta electromagnetic$ "i
gravitationala a *am)ntului &n !tratele !u#erioare ale e'o!ferei, tem#eraturile !unt "i mai dificil de ma!urat
dec)t &n termo!fera, datorita unei rarefieri "i mai mari a gaelor. Aici tem#eratura de#inde de e'#oitie, &n
fata radiatiei !olare !e &nregi!treaa tem#eraruri foarte mari, iar la umbra !e inregi!trea$ tem#eraturi
a#roa#e la fel de !caute ca "i &n !#atiul co!mic. Ace!t fa#t e!te utiliat &n #rinci#iul de functionare al
bateriilor !olare cu care !unt ec,i#ati !atelitii
: alta definire a !tratelor atmo!ferei !e baeaa #e natura gaelor care !unt #reente la diferite
nivele ale atmo!ferei "i #e #roce!ele fiico-c,imice care au loc &n ace!te !trate. Intre !u#rafa%a tere!tra "i
inaltimea de +55 7m, !e !itueaa omo!fera, care cu#rinde, din cla!ificarea #recedent$, tro#o!fera,
!trato!fera "i meo!fera. On omo!fera com#oitia c,imica a aerului e!te con!tanta, aceea!i cu cea intalnita
la !u#rafa%a tere!tra. Caele !e afla &n !tare moleculara. Etero!fera !e &ntinde &ntre altitudinile de +55 7m "i
+9
+5.555 7m, con%ine !tratele termo!fera "i e'o!fera din cla!ificarea Donn "i #reinta o mare rarefiere a
gaelor, care !unt di!#u!e !tratificat, &n functie de greutatea moleculara "i !unt di!ociate ionic.
(ore!#unator termo!ferei, !tratele inferioare ale etero!ferei !unt: !tratul de aot molecular care !e e'tinde
intre +55 7m "i 355 7m, urmat de !tratul de o'igen atomic, care !e e'tinde intre 355 "i +.+55 7m. .rmeaa
!tratele core!#unatoare e'o!ferei: &ntre +.+55 "i 9.455 7m !e afla !tratul de ,eliu atomic, iar intre 9.455
7m "i +5.555 7m, !tratul de ,idrogen atomic. On com#oitia etero!ferei, #rimele doua !trate !unt alcatuite
din com#onenti majoritari ai aerului atmo!feric, aotul "i a#oi o'igenul. Caele din celelalte doua !trate
!u#erioare ale etero!ferei, !unt generate #rin #roce!e !#ecifice. =eliul e!te reultat al deintegrarii
uraniului "i t,oriului din !coarta tere!tra, iar ,idrogenul #rovine din di!ocierea moleculelor de a#a.
Datorita ioniarii #rodu!a de radiatiile Roentgen "i gamma, &n !tratele inalte ale atmo!ferei !e
con!tituie un !trat a#arte, core!#unand unei a treia cla!ificari, efectuata &n functie de !tarea electric$ &n
termo!fera, intre >5 7m "i E55 7m, !e con!tituie !tratul numit iono!fera., Aici, aotul "i o'igenul molecular
#ierd electroni "i devin ioni #oitivi. Electronii #ierduti formeaa un flu' electric la !cara globala.
Iono!fera contine mai multe !trate. *rimele trei !trate !unt con!titute din aot molecular. (el mai
im#ortant e!te !tratul D 0FennellB-=eavi!ide1, !ituat &ntre >5-@5 7m, !trat care reflect$, #re#onderent
undele radio. .rmeaa !tratul E, !ituat intre @5-+95 7m "i !tratul 6, !ituat intre +95-355 7m. .ltimul !trat
al iono!ferei, C, !ituat intre altitudinile de 355-E55 7m, e!te con!tituit din o'igen atomic.
E'i!ta un flu' continuu de electroni din atmo!fera !#re onele #olare "i un flu' continuu de electroni din
interiorul *am)ntului !#re !u#rafat$. Ace!te flu'uri determina di!tribuirea !arcinilor electrice &ntr-un cam#
electro!tatic. *e langa ace!ta, #laneta are "i un cam# magnetic, cu doi #oli. *am)ntul #oate fi con!iderat un
di#ol, a!emanator unei bare magnetice ce are &nclina%ia de ++V fa%$ de a'a #olilor. (am#ul magnetic e!te
generat de nucleul metalic, magnetic al *am)ntului, iar #unctele &n care a'a magnetica !tra#unge !u#rafa%a
tere!tra, con!tituie #olii magnetici. Atmo!fera e!te men%inuta &n jurul *am)ntului de ace!t cam# mi't,
cam#ul electromagnetic, care &"i e'ercita influenta #)n$ la magneto#au$. On drumul !au #rin co!mo!, &n
mi!carea de revolutie, atmo!fera tere!tra are &n #artea din!#re Soare, frontul de !oc care !to#ea$ "i
deviaa #e lateral$ v)ntul !olar. S#re margini, ace!t front e!te #enetrat de #articulele cor#u!culare ale
v)ntului !olar, care !unt #erturbate de im#actul cu frontul de !oc "i &"i continua mi!carea ondulatoriu,
formand ona de turbulen%$ a v)ntului !olar. Magneto#aua #reinta &n #artea o#u!a Soarelui o ,,coada?
care !e di!i#eaa &n !#atiul co!mic #)n$ la di!tanta de >.E55.555 7m, a!emenea coii unei comete.
Atmo!fera tere!tra #)n$ la magneto#aua con!tituie o ca#cana #entru #articulele materiale emi!e
de Soare "i co!mo!, flu'ul energetic electromagnetic !trab$t)nd atmo!fera !u#erioara a#roa#e ne#erturbat.
(once#tia geofiica #ledea$ #entru e'tinderea atmo!ferei #)n$ a magneto#au$, ultima bariera #)n$ la
care #ot fi decelate influente tere!tre. (ea mai mare #arte a ca#t$rilor #rovine de la Soare, !ub forma de
#la!ma !olar$, la care !e adaug$ #articule #rovenite din !#atiul co!mic, #raf co!mic, care de!i redu!
cantitativ, #oate, #rin de#unere de-a lungul a milioane de ani, con!titui !trate groa!e de !ute de metri, #e
fundul ariiior centrale ale oceanelor, unde #raful continental nu ajunge. Nu &ntam#lator, celebrul cercet$tor
"i om de televiiune american, (arl Sagan, !#unea c$ !untem f$cu%i din #ulbere de !tele. *la!ma !olara
e!te con!tituita din electroni, #rotoni "i atomi cu !arcini #oitive 0,idrogen1. *articulele de #la!ma 0a #atra
!tare de agregare a materiei1 #rovin din cromo!fer$ , !e de#la!eaa cu vitea intre 955 7m "i +.555 7mR! "i
con!tituie v)ntul !olar. Emi!iile de #la!ma ale cromo!ferei, #rimite la !u#rafa%a e'terioar$ a atmo!ferei !ub
forma de v)nt !olar, !unt ma'ime &n anii ma'imei activit$%i !olare &n anii cu activitate !olara ma'ima, #e
Soare !e #roduc mari eru#tii de gae incande!cente, #erce#ute !ub forma de #ete !olare. Numarul ace!tor
#ete 0numarul Iolf1 e!te ma'im, &n medie, odata la ++ ani, conturand o ciclicitate care are a!u#ra
atmo!ferei, mai ale! influen%e de natura electromagnetica. Ace!te eru#tii !olare, a!emenea unor uria!e
furtuni, emit &n !#atiul co!mic, deci "i !#re *am)nt, mari cantitati de #articule materiale, incarcate electric.
On ace!te #erioade !e inten!ifica. aurorele #olare, furturiile magnetice, #erturbatiile radio "i ale
telecomunicatiilor, !e inten!ifica cam#ul magnetic !#re frontul de !oc "i !e lunge!te ,,coada? atmo!ferei &n
+E
!#atiul co!mic. *la!ma !olara circula, odata ca#tata &n atmo!fera, &n !en!ul meridianelor, #e liniile de forta
ale cam#ului electromagnetic al *amanrului, &n !#irale.
*la!ma !olara #reint$ concentratii onale, numite centuri de radia%ie 0br)uri de radia%ie1. Doua
dintre ace!tea, cele mai a#ro#iate de *am)nt, !unt cel mai bine conturate. Ele au fo!t de!co#erite de c$tre
!atelitii americani, &n anul +H4@ "i !e nume!c centurile de radia%ie /an Allen. *rima !e !itueaa la di!tanta
medie de 3>55 7m fata de *am)nt, iar a doua la di!tanta medie de +9.555 7m - +H.555 7m, fa%$ de *am)nt.
Yi #e oriontal$ !unt diferen%ieri intre diferitele !ectoare ale atmo!ferei. Ace!te diferentieri, mai ale! &n
ceea ce #rive!te tem#eratura, umeeala "i o#ale!centa, !unt evidentiate !ub forma ma!elor de aer, care !unt
de!#$r%ite de fronturi atmo!ferice #rinci#ale. Diferen%ierile de #re!iune generea$ ciclonii, anticiclonii "i
alte formatiuni barice. Ace!te configura%ii #e oriontal$, dau !#ecificul vremii "i influentea$ clima
diferitelor regiuni, !tudiul lor fiind obiectul meteorologiei dinamice "i !ino#tice.
+4
3. RADIATIA SOLARA) TERESTRA Si ATMOSFERICA
3. 1. SOARELE SI ACTI,ITATEA SOLARA. RADIATIA SOLARA.
Soarele e!te una dintre cele circa +55 de miliarde de !tele ale gala'iei (alea lactee. Soarele
efectueaa o mi!care de revolutie &n jurul centrului gala'iei, cu vitea de 355 7mR!ec, "i o mi!care de
rotatie &n jurul #ro#riei a'e, care durea$ 34-3A ile la ecuator "i 94-9A ile, la #oli. /ar!ta Soarelui e!te
a#reciat$ la E,4 milarde de ani. Raa !a e!te de >H4.955 7m, ma!a de 3 Z +5
3A
t, den!itatea medie de +,E
gRcm
9
, den!itatea &n nucleu de +45-+>5 gRcm
9
, #re!iunea &n interiorul nucleului, de +55-355 miliarde de
atmo!fere, turtirea la #oli ne!emnificativa, tem#eratura la !u#rafa%a de 4.AA5V F, tem#eratura &n centru de
circa +4 milioane grade Felvin, iar di!tanta medie #)n$ la *am)nt, de +EH,> milioane 7m. Soarele face
#arte dintre !telele de m$rime mijlocie, din categoria #itice galbene. E!te alc$tuit #redominant din
,idrogen "i ,eliu 0*o!ea, Arma!, +HH@1.
On faa initial$, Soarele a fo!t o !tea rece, o #roto!tea. *rin com#rimare gravitational$ "i cre"teea
#re!iunii &n interior "i-a ridicat tem#eratura, declan")ndu-!e mi"c$ri convective &n interiorul !$u. Du#$
circa +55 milioane de ani de e'i!ten%$ &n faa de #roto!tea, acum E,4 milarde de ani, &n interiorul Soarelui
!-au declan!at reac%iile nucleare, moment al a#aritiei Soarelui, ca !tea #itic$ galben$. Din momentul
#reent, reac%iile nucleare vor mai #utea continua &nc$ 4 miliarde de ani. Du#$ aceea, ,idrogenul din
nucleu va fi tot tran!format &n ,eliu, nucleul !e va contracta, iar inveli!urile e'terioare !e vor dilata,
e'tinandu-!e #ana #e aliniamentul #e care !e afla acum orbita #lanetei Marte, incluand "i !#atiul ocu#at
de #laneta noa!tra, Soarele devenind o !tea gigantic$ ro"ie, fa$ care va dura a#ro'imativ + miliard de ani.
On acea!t$ fa$ !e va #ierde !#re co!mo!, jumatate din materia !olara, va urma o r$cire "i o contractare a
materiei rama!e, Soarele devenind o !tea #itic$ alb$. (ontinuarea #roce!ului de racire, contractare "i
cre"teea den!itatii va face ca Soarele !a nu mai luminee, devenind o !tea #itic$ neagr$.
Energia !olara, e!te energia care a #u! &n mi!care materia #e !u#rafa%a *am)ntului de-a lungul
erelor geologice, ajungandu-!e la inf$%i"area actual$. Energia !olara a!igur$ !ub!tratul energetic al
mi!carilor "i tran!formarilor mediului "i energia indi!#en!abila a#aritiei "i devoltarii vie%ii #e Terra. E!te
factorul #rinci#al &n dinamica atmo!ferei, fiind !ur!a energetic$ a tuturor tran!formarilor ce au loc
ne&ncetat &n atmo!fer$. Dac$ *am)ntul nu ar di!#une dec)t de caldura !a interna, &n !tadiul actual al
evolutiei #lanetei, tem#eratura !u#rafe%ei !ale ar fi a#roa#e de 5 ab!olut 0- 3A9V(1.
Soarele emite energie #rin radia%ii de natur$ electromagnetic$. Din radia%ia emi!$ de Soare &n
!#atiul co!mic, *am)ntul #rime"te a doua miliarda #arte, adica +,9A ' +53E calorii. Ontr-o i "i jumatate,
*am)ntul #rime!te de la Soare o cantitate de energie egala cu toat$ energia #rodu!$ de !ocietatea
omenea!ca, &ntr-un an. De la !tele !e #rime"te #e *am)nt o cantitate de energie infima, egal$ cu a !uta
milioana #arte din energia #rimita de la Soare. De la co!mo!, *am)ntul #rime!te o cantitate de energie "i
mai redu!a, ec,ivalenta cu a doua miliarda #arte din energia #rimita de la Soare 0*o#, +H@@1.
Soarele e!te o !fera avand raa ec,ivalenta cu +5H,+ rae tere!tre. On mi"carea !a de revolutie &n
jurul Soarelui, *am)ntul de!crie o eli#!$. Soarele e!te !ituat &ntr-unul din focare. Di!tanta minima #)n$ la
Soare e!te &n 3 ianuarie, la #eri,eliu 0#erigeu1,0+EA milioane 7m1, iar di!tanta ma'ima e!te #e E iulie, la
afeliu 0a#ogeu1, 0+43 milioane 7m1 &n mi!carea !a #e eli#tica, *am)ntul are o inclinatie de >>V99[ fata de
#lanul eli#!ei. Acea!ta inclinare creeaa anotim#urile. Ince#uturile a!tronomice ale anotim#urilor !unt
date de ec,inoctii "i !ol$ titii.
(om#oitia c,imica a Soarelui con!t$ din gae incande!cente, ,idrogenul ocu#and #rocentul de
45N, ,eliul, E5N, iar metalele grele, &n !tare gaoa!a, +5N. Energia !olara e!te #rodu!a de reac%iile
termonucleare, !imilare celor #rodu!e la e'#loia unei bombe nucleare cu ,idrogen 0fuiune1 "i &n
!ecundar de reactii nucleare de fi!iune, a!emanatoare celor ce !e #roduc la e'#loia unei bombe atomice.
+>
Reactiile de fuiune !e #roduc mai ale! &n nucleul !olar, unde #rin unirea a #atru nuclee de ,idrogen
reulta reulta un atom de ,eliu "i energie emi!a ca radia%ie gamma. Materia !olara !e di!ociaa &n atomi ai
elementelor !im#le "i #articule elementare: electroni, #rotoni "i neutroni. Nucleele de ,idrogen 0#rotonii1
!e mi!ca &n interiorul Soarelui, !e ciocne!c cu nucleele altor elemente, #rovocand deintegrarea 0fi!iunea1
"i refacerea 0fuiunea1 nuclear$ a materiei !olare. On final, intreaga cantitate de ,idrogen !e va tran!forma
&n ,eliu.
De"i Soarele e!te alcatuit &n intregime din gae, !ub forma de #la!ma, "i ar fi im#ro#riu !a !e !#una
c$ are atmo!fer$, fiind vorba doar de !trate de gae cu den!itate din ce &n ce mai redu!a, !#re e'terior,
com#arativ cu den!itatea din nucleu, !tratele e'terioare, cu den!itatea redu!a, #oarta numele de atmo!fer$
!olara. Atmo!fera !olara !e com#une dintr-un !trat inferior, numit foto!fera, cromo!fera "i coroana.
6oto!fera e!te #artea viibila a Soarelui, di!cul alb care e!te !ur!a majoritatii radiatiei !olare 0foton
&n!emnand lumina, &n limba greaca1. 6oto!fera e!te #rimul !trat cu den!itati redu!e, la e'terior de ma!a
#ro#riu-i!$ a Soarelui. Cro!imea foto!ferei e!te de +55-455 7m. .nele conce#tii con!ider$ foto!fera ca
ultim !trat al Soarelui, dea!u#ra !a, atmo!fera !olara ince#and cu cromo!fera. Tem#eratura !cade &n
foto!fera odata cu de#artarea de Soare, de la 4AA5V F, la baa, la E955V F, &n #artea !u#erioara. 6oto!fera
are den!itate redu!$, egala cu den!itatea atmo!ferei tere!tre la inaltimea de 45 7m. =idrogenul con!tituie
H3 N din ma!a foto!ferei.
(romo!fera e!te un !trat cu forma unui inel ro!u 0in limba greaca, cromo! in!eamna culoare1 fiind
atmo!fera !olara #ro#riu-i!a. Tem#eratura cromo!ferei cre"te de la E955V F, la baa, #)n$ la circa +
milion de grade Felvin, &n #artea !u#erioara. .nele i#otee #un acea!ta cre"tee de caldura #e !eama
tran!formarii energiei mecanice &n energie calorica, ace!ta fiind #rimul !trat, &n care !e #ot intruni conditii
#enrru acea!ta tran!formare. (romo!fera e!te alcatuita din ,idrogen 0A@N1, ,eiiu 0A,@N1, re!tul fiind
elemente grele.
(oroana !olara e!te cel mai e'tin$ !trat ai atmo!ferei !olare, numit "i atmo!fera e'terioara
e'tinandu-!e #)n$ la di!tanta de 9 milioane de 7m de Soare, fiind viibila la ecli#!ele totale de Soare, !ub
forma unui ,alou alburiu, din care, !#re !#atiul co!mic, !e #ro#aga v)ntui !olar. Tem#eratura coroanei
!olare !cade de la + milion de grade Felvin &n #artea inferioara 0in #artile cele mai active, #)n$ la 9
milioane grade Felvin1, la +55V F, la limita !a difua !#re !#atiul co!mic. *rin coroana !olara !trabat
jetuiri de gae ioniate, la tem#eraturi ridicate, #)n$ la &naltimi egale cu 9-E rae !olare, coada lor
e'tinandu-!e &n co!mo!, #)n$ la di!tanta de +5 rae !olare, fata de !u#rafa%a Soarelui. (oroana e!te
com#u!a majoritar din ,idrogen ioniat.
Atmo!fera !olara are o dinamica accentuata, fiind uneori mai calma, cel mai ade! #uternic
#erturbata de flu'uri de energie "i curenti de #articule, ca "i de mi!carile violente #rodu!e de eru#tiile
!olare. (iclicitatea eru#tiilor !olare, #roce!e !tran$ legate de fenomenul #etelor !olare, are o #erioada de H-
+3,> ani, cu media de ++ ani, numarul de #ete !olare fiind un indicativ !tabilit acum doua !ecole de
fiicianul german Iolf 0numarul Iolf re#reentand numarul anual de #ete !olare viibile in!trumental de
#e *am)nt1. Numarul ma'im de #ete !olare ob!ervat 03>91, !-a #rodu! &n anul +H4A, an de ma'ima
activitate !olara 0ani ai Soarelui cald, !#re deo!ebire de anii cu activitate minima, numiti ani ai Soarelui
calm1. *etele !olare !unt arii a#arent mai #utin active, ce a#ar mai intunecate, datorita tem#eraturii mai
redu!e 0E555V F1, com#arativ cu re!tul !u#rafe%ei Soarelui, fiind inconjurate de vartejuri de gae
incande!cente, cu tem#eraturi mai ridicate. On realitate, numarul mare de #ete !olare indica o activitate
!olara inten!a, marcata de eru#tii !olare, la marginea #etelor, care !e tran!mit &n coroana !olara !ub forma
de jeturi "i #rotuberan%e formate din gae ioniate "i avand tem#eraturi ridicate. Diametrul #etelor !olare
#oate ajunge la +55.555 7m. *etele !olare #ot #er!i!ta #)n$ la cateva luni, !unt mobile, !e de#la!eaa &n
general !#re ve!t "i !#re ecuatorul !olar, formandu-!e majoritar intre latitudinile !olare de 94-E5V, rareori
migrand !#re #olii !olari. Inten!ificarile #rodu!e de eru#tiile !olare &n anii de activitate ma'ima, ca "i
!caderile de activitate din anii calmi, nu #ot modifica mai mult de \ 9-E N energia tran!mi!a de Soare &n
!#atiul co!mic. On anii de ma'ima activitate !olara !e inten!ifiec$ radiatia cor#u!culara "i ultraviolet$.
+A
Energia !olar$ !e #ro#aga din!#re nucleul Soarelui, #rin trei categorii de #roce!e. *rin
conductibilitate termic$ !e tran!mit !#re e'terior cantitati neglijabile de energie. *rin radiatie, #roce!ul
e!te mai inten!, dar cantitatile tran!mi!e raman mici, datorita fa#tului ca #e #arcur!, energia #reenta
initial ca rae gamma, e!te ab!orbita de electronii "i atomii materiei !olare, fiind tran!formata &n radia%ie
<, cu lungimi de unda din ce &n ce mai mare. Du#a re#etate reactii, flu'ul caloric ajunge la !u#rafa%a
Soarelui, abia du#a un milion de ani de la #omirea !a din nucleu. A#roa#e &ntreaga cantitate de energie
#rodu!a &n interiorul Soarelui, !e tran!mite !#re e'terior #rin convectie termica.
Energia !olara !e tran!mite &n !#atiul co!mic #rin radiatii electromagnetice, avand lungimi de unda
cu#rinand intreg !#ectrul electromagnetic, de la raele <, la undele radio. Radiatia electromagnetica nu
are nevoie de mediu material #entru a !e #utea tran!mite "i !e de#la!eaa cu vitea de 955.555 7mR!
0vitea luminii1. *entru raele < "i raele ultraviolete de unda !curta, !ur!a de emi!ie e!te coroana !olara2
#entru !#ectrul viibil "i domeniul lungimilor de unda ale radiatiei infraro!ii, foto!fera2 #entru undele
radio, cromo!fera "i coroana.
Soarele emite "i radia%ie cor#u!culara, cu &ncarcare electric$, com#u!a din electroni "i ioni, care #oarta
abia a milioana #arte din energia !oiara, !e de#la!eaa lent, &n com#aratie cu radiatia electromagnetica
0955-+555 7mR!1, con!tituind v)ntul !olar. /)ntul !olar !e #ro#aga #)n$ la di!tanta la care #re!iunea !a
devine nula, #re!iunea &n !#atiul re!#ectiv fiind doar cea a radiatiei co!mice. Ace!t !#atiu #e care Soarele
&"i e'ercita influenta #rin intermediul v)ntului !olar, !e nume!te ,elio!fera.
3. 2. -RINCI-ALELE LEGI ALE RADIATIEI
(or#urile care au tem#eratura de #e!te -3A9
5
( 05 F1 emit radiatii cu diferite lungimi de unda, &n
functie de tem#eratura, culoarea "i natura lor. *uterea de emi!ie 0e1 e!te cantitatea de energie emi!a &ntr-un
minut de #e o !u#rafa%a de + cm. Similar, #uterea de ab!orbtie 071 e!te cantitatea de energie ce #oate fi
ab!orbira &ntr-un minut de o !u#rafa%a de + cm
3
, iar #uterea de refle'ie 0a1 e!te cantitatea de energie
reflectat$ &ntr-un minut de #e o !u#rafa%a de + cm
3
. *entru cor#ul ab!olut negru 0ine'i!tent &n natur$1
teoretic, 7 W 5, a W +. On caul refle'iei +, refle'ia e!te totala "i ar fi #rodu!a de oglinda #erfecta,
ine'i!tent&$ &n realitate. :glinile eficiente, de argint !au #latina, !e a#ro#ie doar de acea!t$ valoare.
E'i!t$ trei legi #rinci#ale ale radia%iei, cu mare a#licabilitate &n meteorologie.
"egea #irc$off. La o anumita tem#eratura, #entru o anumita lungime de unda, ra#ortul dintre
#uterea de emi!ie "i #uterea de ab!orbtie e!te o marime con!tanta, aceea!i #entru toate cor#urile "i egala
cu #uterea de emi!ie a ,,cor#ului negru?, &n acelea!i conditii. (onform ace!tei legi, reulta urm$toarele:
- cor#urile emit radiatiile cu lungimi de unda #e care le "i #ot ab!orbi la aceea!i tem#eratura2
- cor#urile care ab!orb bine, radiaa de a!emenea bine, iar cor#urile care ab!orb !lab, radiaa !lab2
- cor#urile din natura, nefiind niciodata ab!olut negre, emit numai o anumita #arte din radiatia #e care o
emite cor#ul ab!olut negru, la aceea!i tem#eratura.
"egea Stefan-%oltman. *uterea radianta totala a ,,cor#ului ab!olut negru? e!te #ro#ortionala cu
tem#eratura ab!oluta 0VF1 a ace!tuia la #uterea a #atra.
"egea &e &eplasare 'ien-P(anc). *rodu!ul dintre lungimea de unda care core!#unde #uterii de
emi!ie ma'ime a unui cor# "i tem#eratura ab!oluta 0VF1 a ace!tuia e!te o marime con!tanta.
Reult$ c$ la tem#eraturi ridicate, #uterea de emi!ie ma'im$ e!te cu lungime de unda tot mai mica.
3.3. COM-O.ITlA S-ECTRALA A RADIATIEI SOLARE
Soarele emite doua feluri de radiatii, radiatia termica, de natura electromagnetica "i radiatia
cor#u!culara. Energia radianta emi!a !ub influenta caldurii !e nume!te radia%ie termica. /itea ei e!te
vitea luminii 0955.555 7mR!1. Acea!ta radia%ie nu nece!ita mediu material #entru #ro#agare. Radiatia
cor#u!culara e!te alcatuita din #articule cu incarcare electrica 0ioni1, #rotoni, electroni "i neutroni,
#articule care au energii inalte, generate de #la!ma !olara. Radiatia cor#u!culara tran!#ort$ !#re *am)nt, o
+@
cantitate de energie de +5 miliarde de ori mai mica dec)t radiatia termica, din acea!ta caua urmand a
analia doar radiatia termica.
In domeniul ma!urarii lungimii de unda a radiatiei electromagnetice !e utilieaa unitati de ma!ura
!#ecifice: 5,55+ mm W + micrometru 0micron1, lum W + nm 0nanometru12 5,+ nm W + A. 0ang!trom1.
S#ectrul radiatiei !olare ince#e cu radiatiile < care au lungimea de und$ de ca%iva A, la undele ,eriene
0radio, radar1, care au lungimea de und$ #)na la c)%iva cm. Totalitatea radiatiilor electromagnetice emi!e
de Soare, ordonate &n functie de lungimea de unda, inregi!trate fotografic !au fotoelectric, #oarta numele
de !#ectru !olar. On ordinea lungimii de und$, !#ectrul !olar !e im#arte &n mai multe one.
- ona radiatiilor < 0Rontgen1 e!te #reenta la lungimi de unda !ub 3H55 A. Ace!t ti# de radiatii,
folo!it la radiografii, e!te deo!ebit de nociv. Ace!te lungimi de unda !unt de regula retinute &n atmo!fera,
la !u#rafa%a tere!tra ajungand o cantitate infima2
- ona ultravioleta 0./1 !e e'tinde intre lungimile de unda de 3H55 - 9>55 A. Radiatiile
ultraviolete au #uternice efecte c,imice, numindu-!e "i radiatii c,imice2
- ona radiatiilor viibile 0/I]1 !e e'tinde intre lungimile de unda de 9>55 - A355 A. Ele #ot fi
de!facute #rin refractie &n culorile com#onente: violet, indigo, alba!tru, verde, galben, oranj "i ro!u.
Refractia raelor !olare viibile &n #icaturile de a#a, formeaa curcubeul. *rin com#unerea ace!tor ti#uri
de radiatie, cu lungimi diferite de unda, !e obtine lumina alba2
-ona radiatiilor infraro!ii !e e'tinde intre A355 - 9.555.555 A. Ace!t ti# de radiatii are un efect
caloric #ronuntat. :biecte care nu !unt incande!cente emit radia%ie infraro!ie, c,iar "i acelea care au
tem#eratun negative, cu #utin dea!u#ra tem#eraturii 5V F. *e ma!ura cre"teii tem#eraturii obiectului ce
iradiaa, !e !curteaa "i lungimea de unda a radia%iei emi!e2
- undele ,eriene 0radiofonice1 au lungimi de unda de #e!te 9.555.555 A 05,9 mm1. Intre +.>55 -
E5.555 A !e !itueaa HHN din energia radianta infraro"ie. Lungimile de unda care detin energie decelabila,
&nce# cu radiatiile <, care detin energie &n #artea lor cu lungime de unda mai mare "i !e continua #ana &n
#artea cu lungimi mici de unda a radiatiei infraro!ii. Radiatiile infraro!ii cu lungimi mari de unda "i
radiatiile ,eriene tran!#orta cantitati infime de energie.
S#ectrul !olar nu e!te continuu, ci are beni negre &n com#oitia !a, beni numite linii de ab!orbtie.
Ace!tea indica li#!a unor radiatii &n domeniul lungimilor re!#ective de unda. Ace!te lungimi de unda au
fo!t ca#tate de c$tre atmo!fera !olara "i de cea tere!tra, #ierderile de energie &n !#atiul co!mic fiind e'trem
de mici. La limita !u#erioara a atmo!ferei, ace!te intreru#eri !unt mai #utine, indicand ecarrurile &n care
radiatia a fo!t retinuta de c$tre atmo!fera !olara. Ab!orbtia atmo!ferei e!te foarte #uternica, c,iar totala,
#entru anumite lungimi de unda. Radiatiile im#ortante caloric "i viual !unt doar cele de unda !curta. Daca
#entru *am)nt !e con!idera o tem#eratura medie de +4V(, lungimea de unda a emi!iei ma'ime e!te de +59
555 A. Inten!itatea radiatiei !cade !#re lungimi de unda mai redu!a, ajungand !a fie 5, la lungimea de unda
de E5.555 A, &ntruc)t #laneta are tem#eratura medie, cat "i tem#eraturile ma'ime, de!tul de redu!e.
/aloarea de E5.555 A, #oate fi con!iderata ca limita intre radiatia tere!tra "i radiatia !olara.
Moleculele con!tituiente ale gaelor atmo!ferice, dar mai ale! va#orii de a#a "i bio'idul de carbon
retin rae din !#ectrul lungimilor mari de unda, emi!e de !u#rafa%a tere!tra "i de contraradiatia atmo!ferei
0acea #arte &ndre#tata !#re !#atiul co!mic1, #articulele re!#ective !e incale!c "i emit radiatia ca#tata, &n
toate !en!urile, deci "i ina#oi !#re !u#rafa%a tere!tr$. Intre *am)nt "i atmo!fer$ !e formeaa un flu'
continuu "i den$ de radia%ie, care, ca#tata &n !tratul inferior al atmo!ferei, duce la &ncalirea ace!tui !trat.
Atmo!fera inferioara e!te #enetrabila #entru radiatia !olara cu lungimea mica de unda, din!#re Soare !#re
*am)nt, dar e!te o ca#cana #entru flu'ul radiativ care !e de#la!eaa din!#re *am)nt "i !tratele inferioare
ale atmo!ferei, !#re co!mo!. Ace!t fenomen con!tituie efectul de !era. Datorita cre"teii cantitatii de bio'id
de carbon "i a altor #oluanti ce #roduc efect de !era, &n !tratul inferior al atmo!ferei, efectul de !era !-a
am#lificat continuu odata cu devoltarea indu!triala. S-a #rodu! o cre"tee a tem#eraturii tro#o!ferei
inferioare, cu +V (, numai &n ultima !uta de ani.
+H
3. /. RADIATIA SOLARA DIRECTA. CONSTANTA SOLARA.INSOLATIA.
6lu'ul de radia%ie ce #rovine direct de la di!cul !olar "i care ajunge nemodificat 0nedifuat, nereflectat,
nerefractat1, la !u#rafa%a tere!tra, con!tituie radiatia !olar$ directa 0S[1. : #arte din radiatia !olara directa
!e introarce &n co!mo! #rin #roce!e de reflectie, !au !e tran!form$ &n atmo!fera, &n alte ti#uri de radia%ie.
La limita !u#erioara a atmo!ferei, radiatia !olara directa e!te #uternica "i con!tanta. Mici modificari !unt
datorate cre"teii activitatii !olare #e tim#ul #etelor !olare "i la a#ro#ierea *am)ntului de Soare 0&n iama
emi!ferei boreale1. (onventional, valoarea !tandard, acce#tata international, e!te de +,H@ calRcm
3
Rmin,
valoare denumita con!tanta !olara. /ariatia ei anuala e!te de \ 9N. Radiatia direct$ ma!urata #e !u#rafa%a
#er#endiculair$ #e raele !oarelui e!te notata I.
6lu'ul radiatiei !olare directe, ce cade #e o !u#rafa%a oriontala, re#reinta in!olatia. 0I[1 Acea!ta !e
ma!oara &n calRcm
3
Rmin.
I[ W I !in ,o &n care
I W radiatia directa ma!urata #e !u#rafa%a #er#endiculara2
,o W ung,iul de inaltime al Soarelui dea!u#ra oriontulu I W 6 doar c)nd Soarele !e afla e'act &n
mijlocul bol%ii cere"ti.
*e !u#rafa%a oriontala, com#arativ cu aceea!i !u#rafa%a #er#endiculara #e raele !oarelui, den!itatea
flu'ului radiativ e!te mai mica, iar cantitatea de energie #rimita e!te de a!emenea mai mica. On ona
intertro#icala, radiatia directa cade #er#endicular #e !u#rafa%a tere!tra oriontala, doar la amiaa, &n doua
ile #e an, iar #e tro#ice, la amiaa, &n !ol$ titiul de vara al fiecarei emi!fere. La ecuator, acea!ta !ituatie !e
inregi!trea$ doar la amiaa, la cele doua ec,inoctii. *e !u#rafa%a tere!tra inclinata, ung,iul de incident$
e!te diferit, ceea ce va duce la diferentieri ale in!olatiei reultand diferentieri termice locale
0to#oclimatice1.
E'#oitia "i inclinarea ver!antilor con!tiruie #rinci#alii factori de diferentiere to#oclimatic$.
SLABIREA INTENSITATII RADIATIEI SOLARE LA TRECEREA -RIN
ATMOSFER0.
La trecerea #rin atmo!fer$ !e modifiec$ com#oitia !#ectral$ "i inten!itatea radiatiei. Raele < !unt
!unt ab!orbite a#roa#e total, iar radiatia ultraviolet$ &ntr-o #ro#ortie mare. *roce!ele de ab!orbtie, refle'ie,
difuie "i refractie duc la !caderea con!tantei !olare, de la limita !u#erioara a atmo!ferei, #)n$ la !u#rafa%a
tere!tra.
Ab!orbtia e!te un #roce! !electiv. Eficienta mare a ei &n atmo!fera tere!tra e!te ilu!trata de
inten!itatea, frecventa "i e'tinderea liniilor telurice. Radiatiile cu lungimi de unda mai mici de 3.355 A,
0radiatiile <1, !unt ab!orbite de c$tre o'igen "i aot, a#roa#e &n totalitate. 8io'idul de carbon ab!oarbe
bine radiatiile infraro!ii cu lungimea de unda &ntre E5.555 - 45.555 A "i a#roa#e total #e cele cu lungimea
de und$ &ntre +95.555 - +A5.555 A. A#a ab!oarbe foarte #uternic, ab!orbind a#roa#e total radiatiile
infraro!ii cu lungimi de und$ cu#rin!e &ntre E5.555 - @5.555 A "i radiatiile infraro!ii cu lungimi de unda
mai mari de +95.555 A. 8io'idul de carbon ab!oarbe radiatii infraro!ii dintr-un ecart mare, &n !#ecial
#entru lungimi de unda !ub E5.555 A, ceea ce face ca cre"teea concentratiei !ale &n atmo!fera !a duca la
am#lificarea efectului de !era.
Difuia e!te #roce!ul de &m#ra!tiere a radiatiei de c$tre moleculele gaelor "i va#orilor din
atmo!fera, ca "i de c$tre aero!oli atmo!ferici de mici dimen!iuni. Sunt difuate &n !#ecial radiatiile
viibile.
Refle'ia !e #roduce &n atmo!fera, concomitent cu celelalte #roce!e de tran!formare ale radiatiei
!olare. Refle'ia e!te #rodu!a &n !#ecial de c$tre aero!oli. Difuia "i refle'ia de#ind de gro!imea !tratului
atmo!feric !trabatut. Cro!imea atmo!ferei, ma!urat$ de la !u#rafa%a tere!tra, #ana &n co!mo!, #e
#er#endiculara locului, !e nume!te ma!a o#tica normala "i valoarea ei e!te egala cu +. La diferite inaltimi
35
ale Soarelui dea!u#ra oriontului, ma!a o#tica e!te foarte diferita "i ea cre"te &ntr-un ritm mult mai mare,
com#arativ cu !caderea ung,iului de incidenta a radiatiei !olare directe.
E!te evidenta cre"teea foarte #utemica a radiatiei directe, la mijlocul diminetii "i !caderea bru!ca la
cateva ore du#a amiaa. :rele de ra!arit "i de a#u! &nregi!trea$ cantitati de radia%ie directa infima.
Sc,imbarile termice bru!te !e #etrec la orele @ - H "i +> - +A. Daca &n domeniul radiativ modificarile #e
#arcur!ul ilei, mai ale! la mijlocul diminetii "i la mijlocul du#a amieii !unt tran!ante, #entru tem#eratura
nu !e intam#la acela!i lucru, &ntruc)t atmo!fera, ca "i !u#rafa%a tere!tra, au inertii termice #ro#rii mari,
accentuate de #reenta a#ei care acumuleaa caldura &n momentul &ncalirii "i o cedeaa &n momentul
racirii. Sc,imbarile de faa ale a#ei mare!c "i mai mult inertia termic$ a atmo!ferei, a!tfel incalirea "i
racirea !a !e #roduce cu o &ntariere "i mai lent$ dec)t variatia radiatiei !olare directe.
(oeficientul de tran!#arenta e!te ra#ortul: # W +R Io &n care I e!te radia%ia directa ajun!$ la !u#rafa%a
tere!tra, iar Io e!te con!tanta !olara. (oeficientul de tran!#arenta e!te !electiv. A!tfel #entru lungimea de
unda de E.555 A, # are o valoare medie de 5,A32 #entru >.555 A, 5,HE iar #entru +5.555 A, 5,HH. Reulta ca
&n #artea !tanga a !#ectrului viibil, atmo!fera !to#eaa mare #arte din radiatie, iar la drea#ta !a, !#re
radiatia infraro!ie, atmo!fera e!te foarte tran!#arenta, radiatiile infraro!ii !trabatand cu u!urinta atmo!fera.
c)nd gro!imea atmo!ferei cre"te aritmetic, radiatia !olara !cade &n #rogre!ie geometrica. Regula e!te
valabila #entru totalul radiatiei !olare, dar !e a#lica diferit #entru fiecare lungime de unda.
6ractiunea din radiatia directa, retinuta #rin ab!orbtie "i difuie !e e'#rima #rin coeficientul de
e'tinctie. (oeficientul de e'tinctie e!te !uma e'tinc%iilor e'ercitate de c$tre gaele atmo!ferei 0atmo!fera
ideala1. La ace!te e'tinctii !e adauga e'tinctii e'ercitate de c$tre va#orii de a#a "i aero!oli. Ra#ortul dintre
coeficientul de e'tinctie al atmo!ferei reale 0atmo!fera ce contine va#ori de a#a "i aero!oli1 "i coeficientul
de e'tinctie al atmo!ferei ideale 0fara va#ori de a#a "i aero!oli1, re#reinta factorul de o#acitate al
atmo!ferei. /aloarea ace!tuia e!te de 3 - 9 &n muntii &nalti "i ajunge la E, &n onele urbane. 6actorul de
o#acitate e!te mai mare vara, c)nd atmo!fera e!te incarcata cu va#ori de a#a "i #raf.
Mer!ul ilnic "i anual al inten!itatii radiatiei !olare directe "i al in!olatiei
(um !-a mai aratat, mer!ul ilnic "i anual al inten!itatii radiatiei !olare directe "i al in!olatiei e!te
&n functie de gro!imea atmo!ferei !rrabatute "i de o#acitatea !a. /alorile cre!c, odata cu cre"teea ung,iului
de incidenta al radiatiei !olare directe, !#re #ran &n mer!ul diurn "i !#re !ol$ titiul de vara, &n mer!ul
anual. La ecuator, cre"teea de la amiaa nu e!te atat de evidenta datorita cre"teii continutului de va#ori din
aer. Radiatia !olara directa cre"te odata cu altitudinea, datorita !caderii ma!ei armo!ferice !trabatute "i
!caderii o#acitatii.
Mer!ul anual al radiatiei !olare directe #reinta curbe care cre!c din!#re !eonul rece !#re !eonul
cald, de la ince#utul anului !#re mijlocul !au, !caand a#oi #)n$ la !far!itul anului. E'ce#tie face doar
ona ecuatoriala, unde !e &nregi!trea$ doua #lu!uri, de #rimavara "i toamna "i doua minime, de vara "i
iarna. Marimea ilei #olare face ca radiatia !olara direct$ !a &nregi!tree &n ona #olari, &n tim#ul lunilor
iunie "i iulie, valori mai mari dec)t cele &nregi!trate &n aceea!i #erioada, &n ona ecuatoriala.
3.1. RADIATIA DIFU.A
Difuia !e #roduce &n atmo!fera #rin di!#er!ia flu'urilor radiative de c$tre moleculele gaelor
con!tituiente ale atmo!ferei, va#orii de a#$ "i mai ale! de c$tre aero!oli 0nori, cea%$, #acl$1. *rin ace!te
#roce!e, 34N din radiatia direct$ !e tran!form$ &n radia%ie difu$. Din radiatia difu$ reultata, +R9 !e
#ierde &n co!mo!. Suma radiatiei directe "i a celei difue con!tituie radiatia total$. Inten!itatea radiatiei
difue e!te &n functie de raa #articulelor ce difueaa, de natura lor, de den!itatea lor #e unitatea de
volum "i de lungimea de unda a radiatiilor care vor fi difuate.
*articulele mici, c,iar "i moleculele, difueaa bine lungimile !curte de unda. Ace!tea difueaa
inten! radiatiile ultraviolete, violete, indigo "i alba!tre, din ace!te #roce!e reultand culoarea alba!tr$ a
cerului. Atomii difueaa doar radiatii cu lungime mai !curta de unda, cum !unt radiatiile ultraviolete "i
3+
cele violete, de aceea la altitudini mari "i c,iar de #e muntii foarte inalti cerul !e vede violet. A#a
difueaa bine lungimnile de unda ale intregului !#ectru, dar mai ale! #e cele ale !#ectrului viibil,
reultand culoarea alba. *rin combinatie cu alba!tru #rovenit din #roce!ele mentionate, atmo!fera umeda
#roduce o culoare alba!tru de!c,i! a cerului. Alba!trul "i violetul !e ab!orb !au !e difueaa &n atmo!fera,
!#ectrul viibil ajungand la !u#rafa%a tere!tra !aracit &n ace!te dou$ culori. De aceea culoarea com#unerii
re!tului culorilor !#ectrului, ajun!e ma!iv la !u#rafa%a tere!tra, are o reultanta galbuie. E!te nuanta
luminii !olare.
La !u#rafa%a tere!tra, energia ma'ima revine radiatiilor galbene "i veri, &n atmo!fera mijlocie
celor veri "i alba!tre, iar &n !trato!fera, celor alba!tre.
*entru #articule mai mici dec)t lungimea de unda, difuia e!te inver! #ro#ortional$ cu lungimea de
unda la #uterea a E-a. *entru #articule mai mari dec)t lungimea de unda, difuia e!te identic$ #entru toate
lungimile de unda. Difuia #rodu!a de #articule mari are o reultanta cu com#oitie !#ectrala
a!emanatoare cu a radiatiei directe, ce con%ine la #ro#ortii normale "i culorile cu lungimi mici de unda din
!#ectrul viibil, violet, indigo "i alba!tru. Radiatia difu$ are deci culoarea alba. *articulele ce au diametre
mai mari de +,3 microni, nu mai #ot difua, ele #roducand refle'ia radiatiei incidente. Radiatia difu$ 0D1
!e m$!oara #e !u#rafa%a oriontal$ "i !e e'#rim$d &n calRcm
3
Rmin.
Difuia e!te ma'ima c)nd raele !olare cad #e !u#rafa%a tere!tra &n ung,iuri mari, deci valorile ei
!unt mari la amiaa "i vara. Norii #ot cre"te radiatia difua #)n$ la valori de @ ori mai mari dec)t radiatia
difua ce ar #utea fi inregi!trata &n acel moment, #e tim# !enin. Stratul de a#ada, #rin refle'ie, trimite
&na#oi &n atmo!fera, mare #arte din radiatia incidenta #e !u#rafa%a !a. Acea!ta radia%ie reflectata, ajun!a &n
atmo!fera, difueaa "i ea, ca "i radiatia directa, marind cantitatea de radia%ie difua #reenta &n atmo!fera
"i cre!cand luminoitatea. Refle'ia de #e !tratul de a#ada e!te foarte #uternica &n onele #olare, unde
radiatia directa incidenta cade foarte oblic, cantitatea de radia%ie difua #reenta &n atmo!fera e!te foarte
mare, iar cerul ca#$ta, din acea!ta caua, culoarea alba.
RADIATIA TOTALA
Radiatia totala 0globala1 e!te egala cu !uma radiatiei directe "i a celei difue, ambele inregi!trate #e
!u#rafa%a oriontala : ^ W S[ S D
Inten!itatea radiatiei totale e!te :
I_ W I !in ,o S D
Ra#ortuI dintre radiatia directa "i radiatia difua e!te mobil. /alorile ace!tui ra#ort !unt &n functie de
inaltimea Soarelui dea!u#ra oriontului 0care de#inde de momentul din i "i din an "i de latitudine1, de
tran!#arenta atmo!ferei, de o#acitatea ei "i &n !#ecial de nebuloitate. Difuia e!te totala inainte de
ra!aritul "i du#a a#u!ul Soarelui, "i e!te de doar +5-35N, la amiaa ilelor !enine. Nebuloitatea
!u#erioara cre!cuta mare!te difuia "i !cade valorile radiatiei directe, &n final reultand o valoare mai
!cauta a radiatiei totale. Nebuloitatea #ar%ial$, dar care nu umbre!te Soarele #entru locul de ob!ervatie,
va cre"te radiatia totala. Ace!t fenomen !e #roduce #rin #a!trarea con!tant$, a radiatiei directe, #rin
cre"teea radiatiei difue, atat &n norii re!#ectivi cat "i #rin difuarea radiatiei reflectate de ace!ti nori.
Nebuloitatea inferioara ridicata duce la o cre"tee a radiatiei difue, dar la o !cadere "i mai mare, c,iar
totala, a radiatiei directe, ceea ce va face ca !uma lor, inglobata &n radiatia totala, !a !cada. Radiatia difua
cre"te &n ona ecuatoriala, datorita tran!#arentei redu!e generata de cantitatea mare de va#ori de a#a. On
Antarctica, cantitatea de radia%ie totala e!te mai mare dec)t &n Arctica deoarece aerul u!cat, continental, de
#e #latourile Antarcticii, e!te foarte tran!#arent, nebuloitatea e!te !cauta, iar radiatia directa e!te
#uternica.
33
RADIATIA REFLECTATA. ALBEDO
Radiatia directa "i radiatia difua cad #e !u#rafa%a tere!tra, o #arte a ace!tor radiatii e!te ab!orbita,
iar alta #arte e!te reflectata. Radiatia reflectata e!te acea #arte a radiatiei !olare care e!te reflectata de
cor#urile #e care cade "i e!te returnata &n atmo!fera, cu acelea!i caracteri!tici. Su#rafetele #lane, lucioa!e
"i de culori de!c,i!e, reflecta &n majoritate flu'ul radiativ #rimit, alte !u#rafete retran!mit &n atmo!fera
doar o mica #arte din radiatia #rimita, ca rediatie directa !au difua. Radiatia reflectata !e ma!oara &n
calRcm
3
Rmin. (a#acitatea de refle'ie a !u#rafetelor !e nume!te albedo 0A1.
A W RR^-+55N unde R e!te radiatia reflectata, iar ^ e!te cantitatea de radia%ie totala #rimita de
re!#ectiva !u#rafata.
/aloarea albedoului nu ajunge #ractic, niciodata la +55N. Re!tul radiatiei, ca diferenta dintre ^ "i
A, e!te radiatia ce a fo!t ab!orbita de !u#rafa%a re!#ectiva. /alorile albedoului !unt &n functie de ung,iul
de incidenta al radiatiei !olare #e !u#rafafa re!#ectiva, #lanitatea, luciul, culoarea, ca "i de !tarea umeda
!au u!cata a acelei !u#rafete. Su#rafetele umede ab!orb mai bine dec)t !u#rafetele u!cate. /alorile
albedoului !u#rafe%ei !ubiacente active !unt foarte diver!e. Ele variaa "i &n tim#ul anului, &n functie de
!tarea umeda !au u!cat$, aco#erita !au nu, de !trat de a#ada, de !tadiul de devoltare al vegetatiei. ]a#ada
#roa!#ata "i u!cata are albedoul de @5-H@N2 a#ada umeda, >5-A5N2 a#ada muradara, E5-45N, g,eata
marina, 95-E5N2 norii 45-@5N2 ni!i#ul 95-E5N2 !te#a 35-95N2 culturile, &n func%ie de !tadiul de vegeta%ie,
4- 34N2 #adurile dc fcioa!e +4-35N2 #adurile de conifere +5-+@N. Su#rafetele umede au albedoul mic,
deci ab!orb bine radiatia !olara. Reulta o &ncalire #uternica, deci !u#rafetele irigate !e incaie!c mai
#uternic dec)t regiunile inconjuratoare, de!i o #arte din energia calorica !e con!uma &n #roce!ele de
eva#orare. *lantele reflecta radiatiile infraro!ii "i #e cele veri, care contin energie mare, #rin culoarea
verde ele fiind #rotejate de radiatia inten!a, ferindu-!e a!tfel de ofilire &n onele !ub#olare, &n tundra,
multe #lante au culoarea gri, fiind &n ace!t fel ada#tate #entru ab!orbtia radiatiei veri, #urtatoare de mari
energii.
/alorile refle'iei !unt ma'ime dimineata "i !eara. A#a are la amiaa albedoul de 3-4N, deci
ab!orbtia e!te e'trem de mare. Dimineata "i !eara, albedoul !u#rafetelor acvatice e!te de @5-H5N, &n ace!te
intervale de tim#, radiatia incidenta fiind a#roa#e &n totalitate reflectata. Ace!t fa#t !e ob!erva bine &n
caul a#elor continentale !tatatoare, #utin adanci, a caror incalire &n tim#ul diminetii e!te !laba, !altul
termic #roducandu-!e bru!c, la amiaa. Atmo!fera de #e malul o#u! Soarelui, al ace!tor lacuri, #rime!te
dimineata "i !eara, #e lang$ radiatia direct$ !olara "i mari cantitati din acea!ta radiate directa, ce a fo!t
reflectat$ de oglinda de a#a. Radiatia alba!tra "i verde #atrund adanc &n a#ele lim#ei, difuand &n !tratele
inferioare "i generand culoarea alba!tra-veruie a ace!tora. A#ele tulburi "i cele cu turbulen%a mare ab!orb
bine, incalindu-!e #uternic.
Ma!uratorile efectuate de c$tre !atelitii meteorologici. au !tabilit #entru Terra, un albedou mediu de
94-E5N. Acea!ta valoare, relativ ridicata, !e datorea$ !u#rafetelor mari aco#erite cu nori.
3. 2. ILUMINAREA SI LUMINO.ITATEA
Iluminarea e!te cantitatea de flu' de lumina #e unitatea de !u#rafata. Ea e!te #rodu!a de c$tre
radiatia !olara din !#ectrul viibil 0cu lungimi de unda intre 9>55-A455A1. .nitatea de ma!ura #entru
iluminare e!te lu'ul 0lu'ul re#reinta flu'ul lumino! de un lumen, uniform re#artiat #e o !u#rafa%a de +
m
3
. Iluminarea determin$ o luminoitate a !u#rafe%ei cor#urilor, &n functie de caracteri!ticile lor 0culoare,
rugoitate1.
Luminoitatea e!te foarte #uternica dea!u#ra regiunilor ?aco#erite cu !trat de a#ada !au g,eata,
!eara "i dimineata, datorita reflectiei #uternice, ca "i #e malul a#elor. Luminoitatea e!te #uternica "i &n
caul &n care Soarele lumineaa #r&ntr-o !#artura &n !trarul de nori. On ace!t ca, la radiatia directa !e
aduaga cantitati de radia%ie difua #rodu!e la trecerea raelor !olare #rin nori, ca "i radia%ie directa
reflectata de nori, ajun!a &n locul de ob!erva%ie, ca atare, !au difuata de atmo!fera. On tim#ul verii #olare
39
"i !ub#olare, &n verile !curte, vegetatia !e devolta ra#id datorita fa#tului ca, la cantitatea mare de radia%ie
!olara #rimita &n lunga i #olara, !e adauga o luminoitate #uternica.
3. 3. RADIATIA TERESTRA SI A ATMOSFEREI
Su#rafata tere!tra !e incale!te "i emite radiatia !u#rafe%ei tere!tre 0Et1. Daca !e con!ider$
tem#eratura medie a #lanetei de +4V (, conform legii Stefan-8oltman, radiatia ei medie va fi de
5,4ERcalRcm
3
Rmin. (onform legii Iien-*lanc7, tem#eraturii medii a Terrei ii core!#unde o energie ma'ima
cu lungimea de unda < W +55.555 A, deci radia%ie infraro!ie.
Su#rafata tere!tra ca!tiga energie &n intervalele de i ale !eonului cald "i #ierde &n !eonul rece "i
#e tim#ul no#tii. : #arte din radiatia emi!a de c$tre *am)nt e!te ab!orbita de va#orii de a#a, de bio'idul
de carbon, de aero!olii de diferite origini, ca "i de moleculele gaelor com#onente ale aerului atmo!feric.
Atmo!fera incaiita a!tfel, va iradia &n toate directiile, contraradiatia atmo!ferei 0Ea1 &n 3E de ore, valoarea
ace!teia e!te a#ro'imativ egala cu valoarea radiatiei totale. Diferen%a dintre inten!itatea radia%iei tere!tre "i
inten!itatea contraradiatiei atmo!ferei #oarta numele de radiatia efectiva 0Re1: Re W Et K Ea.
Radia%ia efectiva are valori #oitive #e tim#ul no#tii "i &n !eonul rece, iar valoarea ei de#inde de
factorii fiico-geografici "i climatici. cre"teea umeelii aerului duce la !c$derea radiatiei efective, &n
de!erturi valorile #e tim#ul no#tii fiind foarte mari, datorita atmo!ferei u!cate. *reenta norilor duce la
!caderea radiatiei efective "i la cre"teea tem#eraturii &n no#tile cu cer noro! "i aco#erit &n no#tile !enine de
toamn$ !au #rim$var$, c)nd !e &nregi!trea$ tem#eraturi !c$ute, #ierderile de caldura #rin radia%ie
efectiva #ot fi redu!e #rin a!#er!are de a#a !au creearea de #erdele de fum. Inver!iunile termice !cad
radiatia efectiva, #rin !tratul de nori #reent de regula la limita !tratului de inver!iune. Radiatia efectiva
cre"te odata cu altitudinea, fiind una din cauele !caderii tern#eraturii aerului &n altitudine. !u#rafa%a
tere!tra umeda, de!i emite mai #utemic, inmagaineaa iua mai multa c$ldur$, ceea ce duce la
tem#eraturi medii mai ridicate dec)t ale !u#rafetelor u!cate. /egetatia #rotejeaa !olul de racire, dar !e
race!te ea, iar &n conditile conductibilitatii !ale termice redu!e, #roducand frecvent conden!ari !au
!ublimari #e !u#rafa%a !a 0roua, bruma1. Relatia generala a radiatiei efective e!te : Et 05,4E calRcm3Ran1.
3. 14. BILANTUL RADIATI,5CALORIC LA &(%ra'a6a TERESTRA SI 7N
ATMOSFERA
Atmo!fera e!te #ermanent !trabatuia de fiu'uri radialiv-caionce, unele indre#tate !#re !u#rafa%a
tere!tra, altele !#re co!mo!. 8ilantul radiativ !e con!tituie din diferenta dintre radiatia #rimita "i radiatia
cedata. !u#rafa%a tere!tra #rime!te radiatia totala, ^ W S[ S D, unde S[ e!te in!olatia &n afara radiatiei totale,
!u#rafa%a tere!tra #rime!te "i contraradiatia atmo!ferei, Ea, #rimindu-!e !uma S[ S D S Ea. *ierderile !unt
re#reentate de radiatia reflectata de #e !u#rafa%a tere!tra 0A, albedoul1 "i de radiatia de unda lunga a
!u#rafe%ei tere!tre, Et, deci !uma A S Et. 8ilantul radiativ-caloric la !u#rafa%a tere!tra e!te dat de !uma
ca!tigurilor "i #ierderilor:
8 W S[SD S Ea-A-Et [ mtrucat S[ S D W ^, iar Ea - Et W Ee, #rin &nlocuirea ace!tor termeni reulta:
8 W ^ 0+ - A1 - Ee
8ilantul !u#rafe%ei tere!tre e!te #oitiv iua "i #e total !eon cald. 8ilantul radiativ-caloric regleaa
toate #roce!ele fiice de #e !u#rafa%a tere!tra "i din atmo!fera, ca "i celelalte #roce!e c,imice, biologice
etc.
BILANTUL RADIATI, AL SISTEMULUI -AM8NT5ATMOSFERA
8#.a W ^ 0+- A1 S ^[ - Eoo, unde ^[ e!te radiatia ab!orbita de c$tre atmo!fera, iar EM e!te radiatia
neta emi!a de *am)nt "i atmo!fera !#re !#atiul co!mic.
8ilantul radiativ al !i!temului *am)nt-atmo!fera e!te #oitiv &ntre latitudinile de 5-94V "i negativ la
latitudini mai mari &n bilantul radiativ *am)nt-atmo!fera intervin va#orii de a#a, #rin eva#orari "i
conden!ari. (aldura latenta de va#oriatie-conden!are, LE, e!te determinata #e baa ma!ei de a#a
3E
eva#orata !au reultata #rin conden!are, cuno!candu-!e con!umul, re!#ectiv eliberarea de caldura
core!#ondent$, unui volum de un centimetru cub de a#a. * e!te flu'ul caloric tran!mi! de la !u#rafa%a
tere!tra !#re atmo!fera, #rin turbulen%a. / e!te flu'ul caloric tran!mi! !#re "i din!#re !tranirile adanci ale
*am)ntului. 8ilantul radiativ caloric *am)nt -!u#rafata tere!tra-atmo!fera e!te: 8 W LE S * S /. /aloarea
energiei !olare #rimita de *am)nt, #e o !u#rafa%a de un cm
3
, &ntr-un an e!te de 3>9 7cal.
BILANTUL RADIATI,5CALORIC GENERAL AL SISTEMULUI -AM8NT5
ARMOSFERA
Si!temul *am)nt-atmo!fera #rime!te #rin radia%ie !olara 0^1 o cantitate de 3>9 7calRcm
3
Ran.
Acea!ta cantitate e!te &n final #ierduta &n co!mo!. *rin refle'ie "i difuie !#re co!mo!, !e #ierde o cantitate
care de#inde de albedoul !i!temului *am)nt-atmo!fera 0A1, care e!te de HE 7calRcm
3
Ran. Re!tul de +>H
7calRcm
3
Ran, e!te radiatia neta de unda lunga, care !e #ierde !#re !#atiul co!mic 0E:T 1. Din cei +>H
7calRcm
3
Ran, doar 35 7calRcm
3
Ran !trabat !#re co!mo!, atmo!fera, direct, liber, ca radia%i cu lungimi de
unda &ntre @4.555 - ++5.555 A. Re!tul, de +EH 7calRcm
3
Ran, !e #ierd !#re !#atiul co!mic #rin ab!orbtii "i
radiatii lente, de la !trat la !trat.
*entru *am)nt, @3N din c$ldura #rimita !e con!uma &n #roce!e de eva#oratie. De #e oceane,
#ierderile #rin eva#oratie, ale caldurii #rimite, ating H5N, iar de #e !u#rafa%a continentelor, 45N. !u#rafa%a
*am)ntului #rime!te &ntre latitudinile de 5-E5V, cantitati de energie mai mari dec)t cele #e care le cedeaa,
cu #an$ la 34N, iar intre latitudinile de E5-H5V, cantitati de caldura mai mici dec)t cele #e care le cedeaa,
care ajung la #oli, 0=oug,ton, +H49, citat de Stra,ler, +HA91. Ec,ilibrarea calorica intre latitudinile mici "i
cele mari, !e face #rin curenti atmo!ferici "i #rin curenti oceanici.
34
(. TEMPERATURA SOLULUI SI A *AZINELOR ACVATICE
Tem#eratura &nmagainat$ de c$tre !ol are o mare im#ortanta &n #roce!ele care !e #roduc &n !ol "i
acea!t$ caldura va fi cedata atmo!ferei inferioare. *roce!ele bioc,imice care !e #roduc &n !ol, diolvarile,
#reci#it$rile, toate #roce!ele fiico-c,imice, activitatea biologica a microorgani!melor, !unt influentate
direct de c$tre tem#eratura !olului. Incoltirea "i devoltarea #lantelor e!te a!igurata de c$tre caldura
#reenta &n !ol, #roce!ele biologice #roducandu-!e &n general la tem#eraturi de #e!te EV (. Tem#eratura
!olului &n adancime, dar mai ale! a !u#rafe%ei !olului, au o im#ortan%$ deo!ebit$ "i &n meteorologie, ea
influen%)nd tem#eratura aerului din !tratele inferioare ale atmo!ferei.
/. 1. -RO-RIETAT1LE CALORICE ALE SOLULUI
Solul reflecta !au ab!oarbe radiatia !olar$ #rimit$. Ace!te #roce!e de#ind de com#oitia, !tructura
"i albedoul !olului. Albedoul !u#rafe%ei tere!tre e!te &n functie de culoarea, rugoitatea "i umeirea !a.
*rinci#alele in!u!iri fiico-calorice ale !olului !unt: ca#acitatea calorica, conductivitatea termic$ "i
conductivitatea calorica.
Capacitatea calorica re#reinta cantitatea de caldura nece!ara ridicarii tem#eraturii unui cor# cu
+V (. (a#acitatea calorica !e #oate e'#rima #rin caldura !#ecifica, care #oate fi ma!ica !au volumica.
(aldura !#ecific$ ma!ic$ 0c1 e!te cantitatea de caldura nece!ara #entru a ridica cu +V (,
tem#eratura unei ma!e de + 7g !ub!tanta "i !e e'#rima &n 7calR7g.
(aldura !#ecific$ volumic$ 0(1 e!te cantitatea de caldura nece!ara #entru ridicarea cu +V ( a
tem#eraturii unui metru cub de !ub!tanta "i !e e'#rima &n 7calRm9. *entru !oluri, valoarea caldurii
!#ecifice volumice e!te &n jur de 355-955 7calRm . /alorile !ale de#ind de #ro#or%iile com#oi%iei trifaice
a !olului 0!olid, lic,id, ga1, fiind foarte variabile, &n func%ie de ti#ul de !ol "i !tarea !a. *entru a#a, caldura
!#ecific$ volumica e!te de +555 7calRcm
9
Ran, iar #entru aer de doar 5,9 7calRm
9
. Reulta de aici,
diferentierea e'trem de mare dintre modul de incalire "i racire al !olului, a#ei "i aerului.
(onductivitatea termic$ e!te #ro#rietatea ce e'#rima vitea de #ro#agare a caldurii. Ea e!te
de!emnata de coeficientul k, care re#reinta ra#ortul dintre conductivitatea calorica "i caldura !#ecifica
volumica.
(oeficientul de conductivitate calorica 0<1 e!te o m$rime egala cu cantitatea de c$ldura tran!mi!a
&n tim# de o !ecunda, #r&ntr-o !ec%iune de + m, a unui !trat cu gro!imea de + m, c)nd diferen%a de
tem#eratura dintre cele dou$ fe%e ale !tratului e!te de +V (. (oeficientul de conductivitate calorica !e
m$!oar$ &n calRmR!. (oeficientul de conductivitate calorica al !olului are valori mijlocii, #e c)nd al aerului,
are valori foarte mici. Solurile afanate "i u!cate !e incale!c foarte #utemic iua, dar numai &n !tratul
!u#erficial "i !e r$ce!c la fel de ra#id noa#tea. Solurile umede "i ta!ate !e incale!c mai greu iua, dar !e
race!c la fel de greu, noa#tea.
*roce!ele termice &n !ol "i la !u#rafa%a !a, de#ind "i de albedo. Solurile inc,i!e la culoare, !e
incale!c #uternic. Oncalirea de#inde "i de e'#oitia "i #anta !u#rafe%ei tere!tre. Tem#eratura medie a
!u#rafe%ei tere!tre difer$ &n medie, cu 4 - >V ( intre ver!an%i nordici "i !udici, cu inclinare de 95-94V.
/egeta%ia are un rol &n di!tribu%ia tem#eraturilor medii "i e'treme la !u#rafa%a !olului, cat "i a
tem#eraturilor &n adancime. Ea r$ce"te !u#rafa%a tere!tr$, #e tim#ul ilei, #rin umbrire "i #rin #roce!e de
tran!#iratie. Noa#tea vegeta%ia re%ine din radiatia #lecat$ de #e !u#rafa%a tere!tra. .n rol iolator il e'ercita
"i !tratul de $#ad$, care im#iedica r$cirea radiativa foarte #uternica a !olului. La !u#rafa%a !olului !e
#rime!c ti#uri diferite de radia%ie, au loc reflec%ii, !au rece#%ii, tran!formari de lungime de unda, !c,imburi
termice #e laterala, dar mai ale! !#re "i din!#re interiorul *am)ntuGui "i !c,imburi termice cu atmo!fera.
3>
/.2. -RO-AGAREA CALDURII 7N SOL
*ro#agarea c$ldurii &n !ol
(aldura !e tran!mite &n ad)ncul !olului "i de acolo !#re !u#rafa%$ #rin conductivitate. (antit$%ile de
c$lduri ve,iculate &n ambele !en!uri &n !tratele inferioare ale !olului, !cad odat$ cu ad)ncimea.
Legile #ro#agarii c$ldurii &n !ol au fo!t de!co#erite de c$tre G. 6ourier "i !unt redate mai jo!:
+. *erioadele o!cila%iilor termice !unt acelea!i la toate adancimile.
3. ()nd adancimea cre"te &n #rogre!ie aritmetic$, am#litudinile o!cilatiilor termice !cad &n
#rogre!ie geometrica. Reulta ca vor e'i!ta nivele la care tem#eratura va fi ne!c,imbata &n 3E ore "i nivele
la care tem#eratura nu mai variaa &n tim#ul anului.
9. Momentele #roducerii tem#eraturilor ma'ime "i minime intarie #ro#ortional cu adancimea.
E. Adancimile la care !e amortiea$ o!cilatiile termice #e #erioade diferite, !unt #ro#ortionate cu
radacinile #atrate ale #erioadelor o!cilatiilor re!#ective.
Reult$ c$ am#litudinile termice anuale !e !ting la o adancime de +H ori mai mare dec)t adancimea
la care nu !e mai &nregi!trea$ am#litudinile ilnice.
Cradientul termic vertical e!te ra#ortul dintre diferenta de tem#eratura "i diferenta de adancime: B
!
W `T R` "i !e e'#rima &n mRgrad.
Trea#ta geotermica e!te adancimea &n metri, de la care, !ub nivelul tem#eraturii anuale con!tante,
!e &nregi!trea$ cre"teea de tem#eratura "i !e e'#rima &n mRlV(. /aloarea ei e!te de cca 95 mRlV(. Reulta
!ub nivelul tem#eraturilor medii anuale con!tante, o incalire medie, odata cu cre"teea adancimii, de 9,9
o
(R+55 m.
Re+!&#i,i! #e"+e&!#u&il%& +e -e&#i.!l/ 0n 1%l
Re#arti%ia tem#eraturilor #e vertical$ &n !ol e!te re#reent$ #rin tautocrone "i termoio#lete.
Tautocronele !unt linii ce re#reinta re#artitia tem#eraturii globului &n ra#ort cu adancimea la intervale
egale de tim# 0de regula orele de ob!ervatii climatice1.
Re#artitia tem#eraturii &n !ol #reint$ doua ti#uri, de in!olatie "i de radiatie. Ti#ul de in!olatie
#reinta !c$deri, odata cu cre"teea adancimii, #e tim#ul ilei "i al !eonului cald. On ti#ul de radia%ie,
tem#eratura !olului cre"te odata cu cre"teea adancimii. Ace!t ti# e!te #reent noa#tea "i &n !eonul rece.
Ceotermoio#letele #reinta variatia &n tim# a tem#eraturii !olului &n adancime, a tem#eraturilor
medii anuale, !au la una din orele de ob!ervatii. E!te viibila, c,iar "i #entru adancimi mici, &ntarierea
&ncalirilor "i a racirilor, odata cu cre"teea adancimii.
/. 3. REGIMUL .ILNIC SI ANUAL AL TEM-ERATURII SOLULUI
Regimul ilnic al temperaturii solului
Mer!ul ilnic al tem#eraturii !olului !e e'#rima bine &n ilele !enine. /alorile ma'ime #entru
!u#rafa%a !olului !e #roduc de regula &n jurul orei +9. Am#litudmile termice !unt mari arunci c)nd
ca#acitatea calorica e!te mare, iar conductivitatea calorica e!te mica. (a#acitatea calorica "i
conductivitatea calorica ale !olului !unt mari com#arativ cu cele ale aerului. Am#litudinile termice !unt
rnici &n interiorul !olului "i mari la !u#rafa%a !a.
Am#litudinile ilnice la !u#rafa%a !olului cre!c de la #oli !#re ecuator, dar nu !unt foarte mari &n
ona ecuatorial$ datorita nebuloitatii ridicate "i umeelii cre!cute a !olului. Am#litudinile ilnice la
!u#rafa%a !olului "i &n adancime de#ind de umeeala aerului, cea%$ , nebuloitate, #reci#itatii, e'#oitia "i
inclinarea #antelor, altitudinea, relieful, etc. /ariatia diurna a tem#eraturilor !olului la !u#rafa%a "i &n
diferite adancimi, &ntr-o i !enina, &n climatul tem#erat continental: e'i!ta o intariere &n #roducerea celor
mai mari tem#eraturi, &n ilele !enine, odata cu cre"teea adancimii.
3A
Re!"(l a$(al al te%erat(r"" &ol(l("
La tro#ice "i la ecuator, regimul anual #reint$ am#litudini medii anuale !caute, diferentierile de
tem#eratur$ de#inand mai ale! de !ucce!iunea !eoanelor #loioa!e "i !ecetoa!e. Am#litudinea medie
anuala la !u#rafa%a !olului cre"te odata cu latitudinea. *e !u#rafa%a !olului inierbata ca "i &n #adure,
am#litudinile anuale ale tem#eraturii !u#rafe%elor !olului !unt mai redu!e. Tem#eratura con!tant$ &n
adancime, #e #arcur!ul &ntregului an !e &nregi!trea$ la adancimea de + m, &n ona ecuatoriala, la
adancimea de 4-+5 m, &n ona tro#icala, la adancimea de +4 - 35 m, &n ona tem#erata "i la adancimea de
34 m, &n ona !ub#olara. /ariatiile diurne de tem#eratura !e #roduc, &n medie, #)n$ la adancimi de +H,+
ori mai !caute.
/. /. 7NG9EUL SOLULUI
6enomenul de &ng,e% al !olului, ca "i adancimea la care #atrunde &ng,e%ul &n !ol, !unt reultatul
actiunii unui mare numar de factori: inten!itatea "i durata gerului, umiditatea "i #ro#rietatile calorice ale
!olului, #reenta "i gro!imea !tratului de a#ad$, caracteri!ticiie vegetatiei etc.
Solurile umede ing,eata greu, deoarece la &ng,e%ul a#ei !e degaja caldura latenta de &ng,e% &n
regiunile cu vegetatie abundenta, &n mla!tini, &n regiunile &n care #ana freatica e!te mai a#roa#e de
!u#rafa%$ &ng,etul !e #roduce mai tariu "i di!#are mai tariu.
6enomenul de &ng,e% !e #roduce datorita cre"teii cantitatii de radia%ie tran!formata &n c$ldura, la
!u#rafa%a !olului "i &n mai mica ma!ur$, ca efect al a#ortului de caldura din!#re !tratele ad)nci. *rimavara
la incalire, c)nd !tratul de a#ada e!te !ubtire, !e to#e!te &ntai !tratul de a#ada, a#oi !e deg,eata !olul,
c)nd !tratul de a#ada are o gro!ime mijlocie, to#irea &nce#e concomitent, de la !u#rafa%a "i din!#re
!u#rafa%a !olului, iar c)nd !tratul de a#ada e!te gro!, deg,e%ul &nce#e de la !u#rafa%a !olului. Ace!te
!ituatii favorieaa acumularea a#ei &n !ol &n anii cu $#ei bogate "i #ruduc !curgerea #u%inei a#e
reultate dintr-un !trat !ubtire de a#ada.
Efectele #oitive ale &ng,e%ului !unt #roce!ele de frecvente &ng,e%uri "i deg,eturi, beneficiaa din
#lin de ace!te #roce!e, af)nara "i granularea, #e langa continutul &n ,umu!, d)nd calitatea deo!ebita a
!olurilor din onele tem#erate. Sub !tratul &ng,e%at, !olul !e umee!te, &ntruc)t la ace!t nivel !e o#re!c
va#orii de a#a ce urc$ ne&ntreru#t din!#re !tratele ad)nci, !#re !u#rafa%$. De aceea, c,iar "i du#a o iarna
!ecetoa!a, la mica adancime, !ub nivelul la care #atrun!e!e ing,e%ul, la ince#utul #rimaverii e'i!ta o mica
reerva de a#a nece!ar$ &ncol%itului "i declan%$rii activitatii biologice. On onele de altitudine, ca "i &n
onele !ub#olare, caracteriate #rin v)nturi #uternice &n !eonul rece fi'ea$ r$d$cina arborilor, mic"or)nd
#rocentul doboraturilor de v)nt, favoriand o relativ$ &naintare &n altitudine "i re!#ectiv !#re #oli, a
vegeta%iei arbore!cente.
Ontre efectele negative men%ion$m !ituatia #reentata, caul !tratului !ubtire de a#ada din
regiunile aride, care la incalire !e to#e!te &n !curt tim#, #ana ca !olul !a !e deg,ete, iar &ntreaga cantitate
de a#a #rovenita din to#irea a#eii, !e va !curge. A!tfel regiunile aride devin "i mai aride &n tundra,
deg,etul de vara nu #atrunde la adancimi mai mari de + m, ceea ce face ca !tratul inferior !a nu fie
acce!ibil radacinilor arborilor, ace!ta fiind unul dintre factorii ce limiteaa inaintarea vegetatiei
arbore!cente &n onele !ub#olare. Tem#eratura medie anuala a ace!tor one e!te !ub 5, ma!a de !ol
&ng,e%at #roduce inertii termice "i deg,e% t)riu, !u#erficial !au ine'i!tent. De aceea, taigaua inainteaa
!#re nord mai degraba &n one u!cate, de!i ace!tea au tem#eraturi medii mai !caute dec)t ale onelor
umede de la acelea!i latitudini. Ong,e%ul &ndelungat !au #ermanent, diminueaa !au !to#eaa activitatile
biologice, viata microorgani!melor "i #roce!ele bioc,imice.
Su#rafata tere!tra ocu#at$ de &ng,et ve!nic ocu#a #rocentul de 35 %, iar &n caul unei %$ri ca
6ederatia Ru!a, un #rocent de EAN &n ariile continentale ale E'tremului Nord, adancimea &ng,e%ului
#atrunde la adancimea de +455 m. On !coar%a tere!tr$, &n onele tem#erate, la limita cu ona !ub#olara,
gro!imea !tratului deg,e%at vara, e!te !uficient$. *entru in!talarea taigalei &n !c,imb, #reenta !tratului cu
&ng,e% ve!nic a#roa#e de !u#rafa%$ nu #ermite infiltrarea a!a &nc)t !u#rafa%a ocu#at$ de mla"tini e!te mare.
3@
/. 1. REGIMUL TERMIC AL MARILOR BA.INE AC,ATICE
Din cei 4+5 milioane 7m
3
ai !u#rafe%ei Terrei, 9>3 milioane 7m
3
, adica A+N, !unt ocu#a%i de mari
"i oceane, la ace!tea #ut)ndu-!e ad$uga "i a#ele continentale, al caror regim termic e!te in!a &n mai mare
m$!ur$ influen%at de regimul termic al !u#rafetelor de u!cat. Marile baine acvatice ac%ionea$ ,ot$r)tor
a!u#ra ma!elor de aer de dea!u#ra lor, cat "i a!u#ra celor din teritoriile invecinate "i a!u#ra tuturor
#arametrilor meteorologici.
Regimul termic al marilor !u#rafefe acvatice de#inde de adancimea "i !alinitatea lor. :ceanul
#lanetar e!te un !i!tem &n ec,ilibru, cantitatea de energie ab!orbita fiind egala cu cantitatea de enrgie
cedata, #e an!amblu tem#eratura oceanului #lanetar fiind con!tant$. Regimul termic al marilor !u#rafe%e
acvatice e!te net deo!ebit de cel al !u#rafe%elor de u!cat, datorit$ #ro#riet$%ilor calorice diferite ale a#ei,
fa%$ de cele ale u!catului. E!te vorba de caldura !#ecific$ 0de 9-E ori mai mare dec)t a !olului1,
conductibilitatea termic$ "i albedo &n #lu!, com#arativ cu !olul, ma!ele de a#a !unt tran!#arente "i mobile.
*entru incalirea ma!elor de a#a !e con!uma cantitati enorme de c$ldura, care vor fi eliberate la racire,
efectul moderator fiind #rinci#ala caracteri!tic$ termic$ a bainelor acvatice.
(aldura a#ei #rovine din ab!orb%ia !electiv$ a radiatiei !olare. Radiatii viibile, ro!ii, oranj "i
galbene, #atrund doar &n #rimii 45 cm ai ma!ei de a#a, #e c)nd radiatiile veri, alba!tre, indigo "i violet
#atrund &n adanc, difueaa "i ofera ma!ei de a#a, culoarea alba!tru-verui. Radia%iile ultraviolete
#enetrea$ ad)nc ma!ele tran!#arente de a#a, ajung)nd #)n$ la adancimea de +55 m. *)n$ la adancimea
de +5 cm !unt ab!orbite 45N din radiatiile intrate &n ma!a de a#$, ab!orbtia fiind #ractic totala #)n$ la
adancimea de +5 m. Im#urificarea cu !u!#en!ii a ma!elor de a#a, duce la cre"teea ca#acitatii de ab!orbtie,
radiatia intrat$ &n ma!a ace!tor a#e fiind #ractic ab!orbita &n #rimii centimetri &n caul a#elor tulburi,
ab!orbtiile !unt moderate datorita unei refle'ii mult mai mari de #e !u#rafa%a ace!tor a#e, com#arativ cu
cea #rodu!a de c$tre !u#rafetele a#elor lim#ei. Tran!mi!ia c$ldurii rece#tate &n !tratele !u#erioare, !#re
adancuri, !e face mai ale! #rin ame!tec, care tran!#ort$ !#re ad)nc cantit$%i de caldura de +5.555 de ori
mai mari, dec)t #roce!ele de tran!mitere #rin conducribilitate calorica.
Ame!tecul #e vertical$ al ma!elor de a#a, e!te reultatul convec%iei. Acea!ta e!te de trei ti#uri:
termica, termo,alina "i dinamica.
(onvec%ia termic$ e!te !#ecific$ ma!elor de a#a dulce !au cu !alinitate redu!a 0!ub 34a, a#e
!alma!tre1. Ace!te categorii de a#e #ot fi con!iderate c$ au den!itatea ma'ima, la tem#eratura de EV (.
*roce!ul !e devolta a!tfel: la racirea atmo!ferei "i odata cu !caderea cantitatii de radia%ie !olara #rimita,
!#re !eonul rece, !tratele de a#a !u#erioar$ !e r$ce!c, le cre"te den!itatea "i coboar$ &n adanc, #roce!ul
#ut)nd continua #an) &ntreaga ma!$ de a#$ ca#$t$ tem#eratura den!it$%ii ma'ime, EV (, du#$ care, ma!ele
de a#a din !tratul de !u#rafa%$ !e #ot r$ci, r$m)n)nd la !u#rafa%$, unde vor #utea &ng,e%a. La &nc$lire, &n
acea!ta categorie de a#e, nu !e #roduc #roce!e convective. La !alinitatea de 34a, a#a &ng,ea%$ la
tem#eratura de -+,9V (, care e!te "i tem#eratura ma'imei den!itati #entru acea!t$ !alinitate. La !alinit$%i
mai mici de 34a tem#eratura ma'imei den!it$%i e!te mai mare dec)t tem#eratura de ing,e%, deci la
!alintati mai mici de 34a, a#a !$rat$ !e va com#orta din #unct de vedere termic, la fel cu a#a dulce.
(onvec%ia termo,alina !e #roduce &n a#ele care au !alinitatea mai mare de 34a, la care,
tem#eratura ma'imei den!it$%i e!te mai coborata dec)t tem#eratura de &ng,e%. *entru a#ele !arate,
tem#eratura ma'imei den!itati e!te de -9V (, iar tem#eratu'a de &ng,e% e!te de -3V (. (onvec%ia &n a#ele
!arate e!te mai indelungata dec)t la a#ele dulci. *e !u#rafetele marine din onele reci, c)nd tem#eratura
!cade la !u#rafa%a #)n$ la valori la care ace!te a#e !unt mai den!e dec)t !tratele din adanc, ma!ele de a#a
de la !u#rafta !e !cufunda, #roce!ul continue #)n$ la atingerea tem#eraturii de -3V (, c)nd o #arte din a#a
&ng,ea%$, alta coboar$ !#re adanc, iar #roce!ul continu$ #)na la &nce#erea &nc$lirii &n onele calde,
!c,imbul de caldur$ cu interiorul e!te foarte inten!$ &ntruc)t den!itatea !traturilor !u#erioare cre"te #rin
cre"terea !alinitatii #rodu!a de c$tre eva#ora%ia foarte inten!$. Ace!te ma!e de a#$ calde "i o'igenate
intre%in &n ace!te one, o activitate biologic$ inten!$, o vegetatie "i fauna abundenta #)n$ la adancimi mari.
3H
(onvec%ia dinamica e!te #rodu!a de ridicarea din adancuri a unor ma!e de a#a mai rece, acolo
unde domina v)nturi din!#re continent, generandu-!e curenti oceanici reci, de com#en!a%ie
Regi"ul $ilni. 2i !nu!l !l #e"+e&!#u&ii "!&il%& 1u+&!fe,e !.-!#i.e
Datorita #ro#riet$%ilor calorice diferite de ale !olului "i a fa#tului c$ !c,imburile calorice !e
devolt$ #)n$ la ad)ncimi mari, #e !u#rafe%ele acvatice, inertia termic$ e!te mult mai mare dec)t #e
!u#rafetele de u!cat.
Diurn, ma'imele ilnice !e inregi!trea$ #e marile !u#rafe%e acvatice la ora +>, iar minimele
ilnice, cu 3-9 ore du#$ r$!$ritul !oarelui.
Am#litudinile medii diurne !unt de 3-4V ( #e !u#rafa%a lacurilor, +-3V ( #e !u#rafa%a m$rilor
continentale "i de doar 5,+-5,3V (, &n ariile centrale ale oceanelor 0urcand la 5,4V ( #e !u#rafa%a oceanelor
din onele tro#icale1. :!cilatiile termice diurne di!#ar la adancimea de +4-35 m fa%$ de valoarea medie de
+ m, #entru !u#rafe%ele continentale.
Anual, !e con!tata mari intarieri &n #roducerea tem#eraturilor ma'ime "i minime, fa%$ de !u#rafa%a
!olului &n emi!fera nordica. On medie, temeraturile medii lunare cele mai ridicate !e &nregi!treaa #e
!u#rafe%ele oceanice, &n augu!t-!e#tembrie, iar &n emi!fera !udica, &n luna !e#tembrie. (ele mai !caute
valori medii lunare !e &nregi!trea$ #e !u#rafa%a oceanelor din emi!fera nordica, &n lunile februarie-martie,
iar &n emi!fera !udica, &n luna martie.
Am#litudinea medie anual$ e!te #e !u#rafa%a lacurilor mari "i a m$rilor continentale de +4-95V (.
Marea Neagr$ #reint$ la !u#rafa%$, o am#litudine medie anuala de 34V (. *e !u#rafa%a oceanelor,
am#litudinea medie anuala e!te de 3-9V ( &n onele calde, de +5V ( &n ona tem#erata nordica "i de 4V &n
ona tem#erata !udica.
:!cila%iile anuale ale tem#eraturii aerului !e re!imt #)n$ la adancimi de +45-E55 m. (a "i &n caul
!olului, #ro#agarea !#re adanc !e #roduce cu &ntariere #ro#or%ional$ cu adancimea, &n caul ma!elor de
a#$, ace!t decalaj ajung)nd la o luna, #entru adancimea de >5 m.
Tem#eratura medie anual$ a marilor !u#rafe%e acvatice !cade din ona calda, de la circa 3>V (,
!#re ona #olara, unde coboar$ la tem#eratura de &ng,e% a a#elor !arate, -3V (. (ea mai ridicata
tem#eratur$ medie anual$ de #e !u#rafe%ele m$rilor "i oceanelor !e &nregi!trea$ &n Colful *er!ic 094,>V(1.
On :ceanul *lanetar, tem#eraturile !cad ra#id #)n$ la adancimea de >55 m, du#a care !c$derea
continu$ lent, #)n$ la ad)ncimea de 3-9 7m, !ub care, &n &ntregul ocean #lanetar, tem#eraturile !unt &n jur
de 3V (. On a#ele #olare tem#eratura cre"te u!or #)n$ la adancimea de 955 m, du#a care !cade u!or #)n$ la
adancimea de 3-9 7m, adancime !ub care, tem#eratura e!te la fel ca &n &ntregul :cean *lanetar.
Ci&.ui#ul .!l%&i. 0n 1%l 2i 0n !+!
At)t !tratul de !ol, cat "i &n bainele acvatice nu !e #roduc cre"tei nici !c$deri ale tem#eraturilor
medii, &ntruc)t intrarile de caldur$ !unt egale cu ie!irile. ]ilnic "i anual !e #etrec !c,imburi de caldura cu
!tratele interne, c)t "i cu atmo!fera.
In circuitul caloric ilnic, atat &n !ol cat "i &n a#a, #e tim#ul ilei au loc intr$ri iar noa#tea, ie"iri.
(ircuitul caloric diurn e!te legat de circuitul caloric anual. A!tfel, &n climatul tem#erat din !ol "i mai ale!
din a#$, #roduc)ndu-!e ie!iri "i #e tim#ul ilei, &n #rima #arte a !eonului rece, c)nd c,iar #e tim#ul ilei,
ace!tea !unt mai calde dec)t atmo!fera. *entru !ol circuitul caloric anual e!te negativ &n onele tem#erate
&n #erioada !e#tembrie-a#rilie. : roc$ com#act$ tran!mite &n adancime 4AN din cantitatea de caldur$, #e
c)nd a#a HH,>N, E9N fiind tran!mi! atmo!ferei de c$tre rocile com#acte "i numai 5,EN de c$tre
!u#rafetele acvatice.
95
(ircuitul caloric cu !tratele inferioare e!te deci mult mai inten! la a#e. On Marea Neagra, circuitul
caloric anual are valori de \ E@ 7calRcm. Stratul de $#ad$ cedeaa atmo!ferei, &n !#ecial #rin reflec%ie,
@EN din energia #rimita "i tran!mite !#re adanc, +>N.
Din cele men%ionate reult$ deo!ebiri tran"ante &ntre regimul termic al !u#rafe%elor continentale "i
oceanice, fiind generate "i ti#uri diferite de climat.
9+
3. TEMPERATURA AERULUI
1.1. TRANS-ORTUL DE CALDURA 7N ATMOSFERA
Inc$lirea atmo!ferei !e #roduce &ndeo!ebi #rin ab!orb%ia energiei radia%iei infraro!ii, cu lungime
mare de und$. Atmo!fera !e &ncale"te #rin mai multe #roce!e: !c,imb$rile de fa$ ale a#ei, radia%ie
tere!tra, radia%ie !olara direct$, turbulen%a, convectie, advectie "i conductibilitate calorica moleculara.
Trebuie !ubliniat ca cel mai inten! #roce! de &ncalire a atmo!ferei tere!tre !e #roduce #rin conden!$ri "i
!ublim$ri ale va#orilor de a#$. *entru va#oriare !e con!uma >55 calorii #entru un gram de a#a, o energie
mare, daca !e are &n vedere ca #entru ridicarea tem#eraturii unui gram de a#a de la 5V ( la +55V (, !unt
nece!are doar +55 calorii. *entru deg,et !unt nece!are @5 calorii #entru fiecare gram de g,eata, iar la
&ng,etul unui gram de a#a !e degaj$ aceea"i cantitate de c$ldur$.
Radia%ia infraro"ie, de origine tere!tr$, e!te #reluat$ de c$tre atmo!fer$, tre#tat, de la !trat la !trat,
de jo! &n !u!, racirea f$c)ndu-!e #ermanent de !u! &n jo!, iar uneori "i de jo! &n !u!.
In mod direct, atmo!fera nu #reia dec)t +EN din energia radiatiei !olare.
Inc$lirea #rin turbulen%$ !e #roduce #rin mi"c$iri a!cen!ionale, &n forma de turbionae elicoidale
cu diametrul de la c)%iva centimetri, #)n$ la !ute de metri. Turbulen%a are caue termice, reult)nd din
&ncalirea diferentiat$ a diferitelor com#artimente ale !u#rafe%ei tere!tre, &n ariile cu in!ola%ie #uternica
#roduc)ndu-!e &ncaliri "i !c$deri ale den!it$%ii aerului. Turbulen%a mai #oate avea "i caue dinamice
0mecanice1, datorate gradien%ilor barici diferi%i, care #roduc v)ntul.
(onvec%ia termnic$ con!t$ &n am#lificarea turbulen%ei "i de#la!area #e vertical$, &n mod com#act, a
unor mari ma!e de aer. Ontr-o mi!care convectiv$ e'i!ta doua regiuni, una &n care aerul !e mi"c$ a!cendent
"i una &n care aerul !e mi!ca de!cendent. (a "i turbulen%a, convec%ia #oate avea origine termic$ !au
dinamic$. (onvec%ia de origine termic$ #rovine din am#lificarea fenomenului de turbulen%$ termic$, unui
&ntreg areal core!#un)ndu-i doar mi"c$ri a!cen!ionale !au mi"c$ri de!cendente, turbioanele a!cendente
nemaifiind ame!tecate cu curen%i de!cenden%i. (onvec%ia a!cen!ional$ are de multe ori a!#ectul unui jet, a
unui v)nt a!cendent cu vitee ce #ot ajunge la 35 mR!. De!cenden%a creea$ ec,ilibrarea ma!elor de aer. Ea
!e #roduce cu vitee mai !c$ute dec)t a!cenden%a, de aici reult)nd c$ mi"c$rile de!cendente !e #roduc
dea!u#ra unor !u#rafe%e mai &ntin!e dec)t !u#rafe%ele dea!u#ra c$rora !e #roduc mi"c$ri a!cen!ionale. On
diferite regiuni !e formeaa celule convective, formate din areale cu mi!care a!cen!ionala in!o%ite de
areale cu mi"c$ri de!cendente. (ondi%iile cele mai bune #entru convec%ia termic$ !unt &ntrunite dea!u#ra
u!catului.
*rin advec%ie, o !u#rafa%$ #oate fi &ncalit$ !au r$cit$ de c$tre ma!ele de aer cal "i re!#ectiv rece,
care traver!ea$ regiunea.
*rin conductibilitate termic$ molecular$ !e #roduc tran!mi!ii termice ne!emnificative, av)ndu-!e
&n vedere conductibilitatea termic$ redu!$ a aerului, efecte decelabile ale ace!teia #roduc)ndu-!e doar &n
#rimii centimetri de l)ng$ !u#rafa%a tere!tra.
Tem#eratura tro#o!ferei e!te &n !tran!$ legarur$ cu factorii ce o genereaa, &n #rinci#al cu
tem#eratura !u#rafe%ei active, cu volumul de va#ori ce conden!eaa &n atmo!fer$, regimul tem#eraturii
aerului #reinta variatii ilnice "i variatii anuale.
Tem#eratura minim$ ilnic$ !e &nregi!trea$ &nainte de r$!$ritul !oarelui, iar ma'ima ilnic$, &n jur
de ora +E. Se &nregi!trea$ o u"oara iner%ie dac$ ma'ima radiativa !e #roduce la ora +3, ma'ima la
!u#rafa%a !olului la ora +9, ma'ima &n aer !e #roduce la ora +E. Acela"i fenomen !e #roduce "i &n caul
tem#eraturii minime.
Diferen%a dintre tem#eratura ma'ima "i cea minima. a unei ile e!te am#litudinea termic$ a ilei
re!#ective, am#litudinea ilnica #utandu-!e referi la o !ingura i, la medii #entru o luna, an, !au la medii
multianuale. Marimea am#litudinilor ilnice "i anuale de#inde de latitudine, tim#ul din an, relief
93
0altitudine, e'#oitie, #anta, morfologie1, nebuloitate, v)nt, umeeala, natura !u#rafe%ei active etc.
Am#litudinile termice !cad cu &naltimea2 #erioadele &ncalirilor "i r$cirilor r$m)n acelea"i #e &ntreaga
gro!ime a atmo!ferei #e care ele !e manife!ta, iar momentele de #roducere a ma'imelor "i minimelor
ilnice "i anuale intarie odata cu cre"teea altitudinii.
Am#litudinea ilnic$ e!te &n medie de +5V ( la ecuator, cre!cand &n onele tro#icale la +3V ( 0in
regiuni de!ertice c,iar 35V (1, &n onele tem#erate, @V( 0+3V ( #e tim#ul verii "i EV (, iarna1, &n onele
!ub#olare, EV (, iar &n cele #olare, 3V (. On onele #olare, am#litudinea medie e!te 5V ( &n 3E ore, #e
tim#ul no#tii #olare "i de +V ( &n 3E ore, #e tim#ul ilei #olare, valorile fiind mai mari #e tim#ul
anotim#urilor de tranitie. On conditii de relief fragmentat, am#litudinile !unt mici &n #artea !u#erioara a
ver!antilor "i #e culmi unde contactul cu atmo!fera liber$ e!te #utemic "i mari &n formele negative de
relief 0vai "i de#re!iuni1, unde e!te mai #uternic contactul cu !u#rafa%a tere!tra, care #reinta am#litudini
rnari.
On atmo!fera libera, la altitudinea de 355 m, ma'imele "i minimele termice !e #roduc cu int)riere
de 3 ore, la +555 m, cu intariere de E ore, iar la 3555 m, cu intariere de > ore
Regi"ul !nu!l !l #e"+e&!#u&ii !e&ului
On onele tem#erate "i la latitudini mai mari !e &nregi!trea$ o mare variabilitate a valorilor medii
anuale ca "i a am#litudinilor anuale, datorit$ varia%iei mari a dinamicii atmo!ferei, aici #roduc)ndu-!e
frecvente advec%ii de aer tro#ical !au arctic 0antarcticbmaritim !au continental1.
Mer!ul anual al tem#eraturii #e !u#rafe%ele oceanelor "i &n centrul marilor continentelor e!te net
deo!ebit &n regimul continental, am#litudinile termice !unt mari, iar lunile cu cele mai mari "i cele mai
mici valori medii, !unt lunile urm$toare celor &n care !e #roduc !ol!ti%iile, #e c)nd &n regimul oceanic,
am#litudinile medii anuale !unt mici, iar valorile medii lunare cele mai ridicate "i cele mai !caute !e
#roduc cu cel #u%in o lun$ &nt)riere fa%$ de regimul continental. *entru !u#rafe%ele de u!cat, cele mai mici
o!cilatii anuale !e #roduc #e %$rmurilor in!ulelor "i #enin!ulelor.
Su#rafe%ele acvatice reduc am#litudinile medii anuale, &n functie de marimea !u#rafe%ei lor "i de
de#$rtarea de continente. De e'em#lu, &n :ceanul *acific, &n ona calda, am#litudinile medii anuale !unt
de 9V (, atat &n emi!fera nordica, cat "i &n cea !udica. La latitudinea de >5V &n!$, &n emi!fera nordica, unde
!u#rafa%a !a la acea!t$ latitudine e!te mai redu!$, e!te de +5V (, iar &n emi!fera !udica, unde la acea!ta
latitudine :ceanul *acific are e'ten!iune mare, am#litudinea medie anuala e!te de doar 4V(.
Am#litudinea medie anual$ cre"te de la ecuator !#re #oli. La ecuator, datorita #endularii ung,iului
de incident$ al radia%iei !olare, &ntre cele doua ec,inoctii 0c)nd, la amia$ ung,iul raelor !olare e!te de
H5V 1, e'i!ta totu!i deo!ebiri &ntre mediile lunare de tem#eratur$, materialiate #r&ntr-o am#litudine medie
anual$ de 4V (. On onele tro#icale, am#litudinea medie anuala e!te de +5V (, &n onele tem#erate, de 35V
( "i atinge valorile cele mai ridicate, de circa E5V (, &n onele !ub#olare &n onele #olare, unde
am#litudinile medii anuale !unt de circa 94V (.
(a "i &n caul am#litudinilor ilnice, relieful &"i e'ercit$ influen%a "i a!u#ra am#litudinilor medii
anuale. Ace!tea, !ub influenta am#litudinilor din atmo!fera liber$, !cad cu c)te 3V (, la fieeare cre"tere a
altitudinii cu +555 m. 6ormele conve'e #roduc !c$deri ale am#litudinilor medii anuale, !ub influenta
atmo!ferei libere, a inten!itatii #roce!elor radiative #e tim#ul ilei "i a #ierderilor radiative de #e tim#ul
no#tii, a li#!ei inver!iunilor termice, #e cand, &n formele concave de relief, am#litudinile medii anuale !unt
mari. .meeala mare, nebuloitatea ridicata "i #reci#ita%iile de durat$ !cad am#litudinile termice medii
anuale, datorita !caderii tem#eraturii &n lunile cele mai calde, &n care, de regula, ace!te elemente
&nregi!trea$ valori mari. *roducerea lor &n !eonul rece !cade am#litudinea medie anual$, #rin
de!cre"teea tem#eraturilor medii ale lunilor &n care !e #roduc #rin caldura latenta de conden!are.
E'i!ta #atru ti#uri fundamental$ de regim anual al tem#eraturii aerului, core!#unatoare ti#unlor de ma!e
de aer "i onelor climatice #rinci#ale.
99
+. Ti#ul ecuatorial Raele !olare cad #er#endicular de doua ori #e an, la amieile celor doua ec,inoctii, la
amieile celor doua !ol!ti%ii ung,iul de incident$ al raelor !olare fiind de >A V. On a#rilie "i octombrie,
tem#eratura medie e!te mai ridicata cu 4V( dec)t &n lunile ianuarie "i iulie.
3. Ti#ul tro#ical. *reint$ am#litudini termice medii anuale de circa +5V (. *e litorale ace!tea !unt de doar
4V (, &n ariile centrale ale continentelor !unt &n jur de 3V ( iar &n de"erturi "i mai mari.
9. Ti#ul tem#erat. *reinta am#litudini de circa +5V ( #e litorale "i de circa 35V (, &n interiorul
continentelor. Subti#ul e'ce!iv continental #reinta am#litudini mult mai mari. La Ia7ut!7, am#litudinea
medie anuala e!te de >3,4V (, ca diferen%$ &ntre mediile lunii iulie, +H,5V ( "i ianuarie, -E3,4V (.
E. Ti#ul #olar #reint$ am#litudini medii anuale de circa 34V ( &n onele litorale "i de circa 94V ( &n
interiorul continentelor &n ona !ub#olara e'ce!iv continental$. La /er,oian!7, am#litudinea medie anual$
#reint$ valoarea ma'im$ de #e glob, de >4,3V (, ca diferen%$ &ntre mediile lunii iulie +4,+V ( "i ianuarie
-45,+V (.
1. 3. -ROCESELE ADIABATICE DIN ATMOSFERA
On atmo!fer$ !e #roduc frecvente mi"c$ri convective. Dac$ ace!te mi"c$ri !unt ra#ide, ma!ele de
aer &n a!cen!iune nu au tim# !$ realiee !c,imburi termice !emnificative cu ma!ele de aer &nconjuratoare,
#rin #roce!e de radiatie, conductivitate, mi"c$ri turbulente !au broDniene. De#la!area #e vertical$ a
aerului fara !c,imburi calorice cu mediul inconjurator con!tituie un #roce! adiabatic 0in limba elina,
adiabat,o! in!eamna iolat1.
On a!emenea mi!care au loc tran!formari termodinamice de den!itate, #re!iune "i tem#eratura,
numite #roce!e adiabatice. La a!cendent$ #re!iunea !cade, aerul !e de!tinde, #roce! &n care con!uma
energie, deci !e va raci. La de!cendenta., aerul !e com#rima, #re!iunea cre"te, energia cinetic$ !e
tran!form$ &n energie calorica, iar tem#eratura cre"te.
On natur$, &n !tratele inferioare ale atmo!ferei nu e'i!t$, aer #erfect u!cat. Ma!ele de aer &n care nu
!e #roduc conden!ari #oarta numele de ,,aer u!cat? !au ,,umed ne!aturat?, &ntruc)t aerul umed ne!aturat, &n
care nu !e #roduc conden!ari, !e com#ort$, a!emanator aerului u!cat. Aerul umed &n care !e #roduc
conden!$ri #oarta numele de ,,aer umed !aturat?.
/aria%iile termice adiabatice !e caracteriea$ #rin gradien%i termici adiabatici.
In aerul u!cat 0umed ne!aturat1, la urcarea ma!ei de aer, tem#eratura !cade, iar la coborarea !a,
tem#eratura cre"te cu valoarea gradientului adiabatic u!cat Ba W +V ( R +55 m. On a!cen!iune, tem#eratura
!cade, !e #roduc conden!ari, care elibereaa caldura, aerul !e incale!te, iar racirea !a odata cu
a!cen!iunea, nu !e mai #roduce du#a valoarea gradientului adiabatic u!cat, ci du#a valoarea gradientului
adiabatic umed Bb c +V ( R +55 m. ()nd aerul vrea, cantitatea de va#ori ce o contine !cade datorita
conden!arilor, deci va !cade din ce &n ce mai mult "i caldura latenta de va#oriare, eliberata de conden!ari,
iar gradientul adiabatic umed cre"te, a#ro#iindu-!e de gradientul adiabatic u!cat. Sc$derile de #re!iune "i
de den!itate, odata cu a!cen!iunea, !unt &n!o%ite "i de !c$derea ca#acitatii calorice, ceea ce duce la
!caderea gradientului adiabatic umed. Influenta tem#eraturii e!te in!a mult mai mare dec)t cea a #re!iunii,
deci gradientul adiabatic umed va cre"te #e tim#ul a!cen!iunii, a#ro#indu-!e de valoarea gradientului
adiabatic u!cat.
In mi!carea adiabatica de!cendenta, atat aerul u!cat, cat "i cel umed ne!aturat, !e incale!c du#a
gradientul adiabatic u!cat. Daca aerul contine a#a !ub forma de #icaturi !au ace de g,eata, o #arte din
caldura va fi con!umata #entru eva#orarea lor, iar aerul !e va incali du#a gradientul adiabatic umed, #)n$
la com#leta eva#orare a a#ei licide !au !olide. Daca #e ver!antul de a!cen!iune !e #roduc #reci#itatii, #e
ver!antul o#u!, la acela!i nivel, !e &nregi!trea$ tem#eraruri mai ridicate. E!te un #roce! #!eudoadiabatic,
a!a cum !e #roduce &n caul foe,nului.
9E
Te"+e&!#u&! +%#en,i!l/) e.4i-!len#! 2i e.4i-!len#5+%#en,i!l/
Tem#eratura unei ma!e de aer variaa &n functie de #re!iune. *entru a com#ara tem#eratura
ma!elor de aer, ele trebuie adu!e la acela!i nivel, !au #re!iune !tandard. E!te #re!iunea de +555 milibari
0a#ro#iata de #re!iunea nivelului m$rii1. Acea!ta aducere !e face du#a valoarea adiabatei u!cate. Reulta
tem#eratura #oten%iala, care con!tituie o #ro#rietate con!ervativa.
Tem#eratura la care ajunge aerul #rin conden!area intregii cantit$%i de va#ori #e care o contine, &n
conditii de #re!iune con!tanta, !e nume!te tem#eratura ec,ivalenta. *entru caracteriarea termic$ com#leta
a unei ma!e de aer, !e ridica tem#eratura #rin conden!area teoretic$ a &ntregii cantit$%i de va#ori, a#oi !e
coboar$ teoretic ma!a de aer la #re!iunea de +555 mb, reult)nd tem#eratura ec,ivalenta #otentiala
0ec,i#oten%ial$1.
1. /. CONDIIILE DE STABILITATE ,ERTICALA 7N ATMOSFERA
Mi"carea convectiv$ de#inde de !tratificarea termic$ a atmo!ferei. E'i!ta trei !t$ri de !tratificare
vertical$ a atmo!ferei, &n functie de tem#eratur$: in!tabil$, !tabil$ "i indiferent$ 0neutra1. Stabilitatea
vertical$ &n atmo!fer$ !e va analia &n functie de valorile gradientului termic vertical 0B1, gradientul
adiabatic u!cat 0Ba1 "i gradientul adiabatic umed 0Bb1.
On aerul u!cat !au umed ne!aturat, e'i!ta cele trei !tari de !tratificare vertical$ &n functie de
valoarea gradientului termic vertical fat$ de cea a gradien%ilor adiabatici.
Stratificarea in!tabil$, cea mai frecvent intalnit$, !e formeaa atunci c)nd B c Ba. On ace!t ca,
r$cirea &n ma!a de aer &n convec%ie !e #roduce mai &ncet dec)t &n ma!ele de aer inconjur$toare "i ma!a de
aer convectiv$ &"i #oate continua a!cen!iunea. 6enomenul !e #roduce dea!u#ra u!catului, #e tot #arcur!ul
ilelor !enine din !eonul cald.
Stratificarea indiferent$ e!te #reent$ c)nd B W Ba. Egalitatea celor doi gradien%i !e &ntalne"te mai
rar, de regul$ dimineata "i !eara, !au &n ilele cu cer noro!. On ace!te condi%ii !e #ot #roduce !labe mi"c$ri
verticale, a!cendente !au de!cendente.
Stratificarea !tabil$ !e #roduce c)nd B d Ba. On ace!te condi%ii r$cirea &n ma!a de aer re!#ectiv$ !e
#roduce #e altitudine mai #uternic dec)t &n ma!ele de aer inconjuratoare. On ace!t ca, ma!ele de aer cu
aceea!i tem#eratura cu a ma!elor de aer inconjuratoare, nu vor #utea ca#ata tendinte a!cen!ionale, iar
ma!ele de aer mai calde &"i vor incetini, a#oi !to#a a!cen!iunea, deci &n !ituatii de ace!t ti# nu !e #roduc
mi"c$ri convective. Stratificarea !tabil$ e!te #reenta mai ale! noa#tea, &n !eonul rece "i &n !ituatii
anticiclonice.
(ele trei !ituatii !unt #reente "i &n caul aerului umed !aturat.
Stratificarea umed in!tabil$, cea mai frecvent intalnita, !e formea$ atunci c)nd Ba c B c Bb. On
ace!t ca, ma!a de aer umed, mai u!oara dec)t ma!a de aer inconjur$toare, mai u!cata, &nce#e a!cen!iunea.
A!cen!iunea #oate continua, &ntruc)t &n ma!a de aer umed !aturat !e #roduc conden!ari, care elibereaa
caldur$ , iar gradientul adiabatic umed !e #a!treaa &n continuare mai mic dec)t gradientul termic vertical.
: ma!a de aer umed, aflata la o anumita inaltime "i avand aceea!i den!itate cu a mediului inconjurator,
#oate cobora. On acea!ta faa !e va incali, o #arte din caldura va fi con!umata #entru eva#orarea
#articulelor de a#a !au g,eata, iar du#a eva#orarea totala, cre"teea tem#eraturilor la de!cendenta !e va face
du#a adiabata u!cata, tem#eratura ma!ei de aer re!#ective va deveni mai mare dec)t a ma!elor de aer
inconjuratoare, iar de!cendenta va inceta.
Stratificarea umeda indiferent$, e!te #reenta c)nd B W Bb. On ace!te conditii !e #ot #roduce !labe
mi!c$ri verticale, a!cendente !au de!cendente.
Stratificarea umed$ !tabil$, !e #roduce c)nd B d Bt.
On tro#o!fer$, gradientul termic vertical, care e!te media diferitilor gradien%i adiabatici u!cati "i
umei, are o valoare medie, dea!u#ra u!catului onelor tem#erate, de 5,>V (R+55 m. On cadrul ace!tei
!ituatii medii, &ncalirea #uternica #e tim#ul ilelor !enine din !eonul cald, a !u#rafe%ei tere!tre "i a
atmo!ferei inferioare, ca "i incarcarea #uternica cu va#ori de a#a &n urma inten!elor #roce!e de
94
eva#otran!#iratie, duce la formarea &n !tratul inferior al atmo!ferei a unor ma!e de aer incarcate cu va#ori
de a#a, mai u!oare dec)t aerului din !tratele !u#erioare 0mai u!cat1. On ace!te conditii !unt generate
convectii de am#loare, &n urma carora !e #roduc #reci#ita%ii.
Energia #oten%ial$ reultata din di!tributia #e verticala a tem#eraturii, !e nume!te energie de
in!tabilitate. In cauri de e'ce#tie, c)nd intervin "i alti factori, aerul #oate !tationa "i &n caul unei
atmo!fere in!tabile "i #oate !a ca#ete mi!care a!cen!ionala, c,iar &n caul unei atmo!fere !tabile. On
#roce!ele de convectie, un rol im#ortant il au factori declan!atori #recum tem#eratura !u#rafe%ei !olului,
dinamica frontala, #oitia formelor de relief &n fata v)ntului etc. Mi!carile convective !e #ot devolta #e
verticala #)n$ la un anumit nivel, numit nivelul de convectie.
In-e&1iunile #e&"i.e
De regula, &n tro#o!fer$, tem#eratura !cade conform gradientului termic vertical. Cradientul termic
vertical, e'#rimand !caderea tern#eraturii odata cu cre"terea altitudinii, are &n cele mai frecvente cauri "i
ca valoare medie anuala "i a majoritatii lunilor, &n orice regiune a globului "i orice ona climatica, valori
negative care e'#rima acea!ta !cadere.
On cauri #articulare, tem#eratura aerului cre"te odata cu cre"terea altitudinii, !e #a!treaa
con!tanta, !au !cade mai lent dec)t &n ma!ele de aer &nvecinate.
Se individualieaa inver!iuni termice atunci c)nd gradientul termic vertical e!te #oitiv "i
iotermii atunci c)nd ace!ta e!te nul. Sunt !ituatii #articulare, toate !itua%iile &n care &ntr-un !trat de aer,
gradientul termic vertical e!te mai mic dec)t gradientul termic vertical normal al regiunii re!#ective.
Inver!iunea termic$ !e #roduce &n orice !itua%ie &n care, &ntr-o ma!a de aer, la o anumita &n$l%ime,
tem#eraturile !unt mai ridicate dec)t &ntr-un !trat de aer inferior. On caul &n care &ntr-o ma!a de aer,
datorita unui gradient termic vertical mai !caut, tem#eratura e!te mai ridicat$ dec)t &n ma!ele de aer
&nvecinate, #e oriontala, la acea"i altitudine, nu !untem &n #reenta unei inver!iuni termice. On !ituatiile de
inver!iune termica, !tratificarea termic$ verticala a atmo!ferei e!te !tabila, iar &n cele de iotermie, nu.
De!i ace!te !ituatii !unt de!tul de frecvente &n tro#o!fera, ele !unt totu!i !tari anormale. Ace!te !ituatii !e
#ot #roduce la !u#rafa%a tere!tra, !au la altitudine. 6enomenul re!#ectiv #oarta numele de inver!iune
termic$ la !ol, re!#ectiv inver!iune termic$ &n altitudine.
Inver!iunile termice !e caracterieaa #rin inaltimea la care !e #roduc &n func%ie de !u#rafa%a
tere!tra, gro!imea !tratului de inver!iune, inten!itate 0diferenta dintre gradientul termic vertical normal al
regiunii "i gradientul termic vertical #reent &n !tratul de inver!iune1 "i am#litudinea, ca diferenta intre
tem#eratura !traturilor la care !-a ajun! la diferenta #oitiva ma'ima de tem#eratura &n com#ara%ie cu
ma!ele de aer invecinate !au cu !u#rafa%a tere!tra. Stratul de #!eudoinver!iune e!te !tratul &n care !caderea
tem#eraturii cu altitudinea !e face mai lent dec)t &n atmo!fera inconjuratoare. Sub !tratul de inver!iune
termic$ din armo!fera libera, e'i!ta !ucce!iv, !trate mai groa!e !au mai !ubtiri, ince#and cu
#!eudoinver!iune, urmand iotermia.
Toate !ituatiile mentionate au un nivel de inten!itate ma'ima, la care gradientul termic vertical are
valoarea cea mai !cauta, un nivel &n care am#litudinea termic$ dintre nivelui cel mai cald "i baa, e!te cea
mai mare "i un !trat de revenire &n care tem#eraturile revin la valori identice gradientului termic vertical
normal #entru regiunea re!#ectiva, #entru acel moment, #entru acea altitudine. Regula nu !e a#lica #entru
caurile &n care una din !ituatiile #articulare de valoare mai mic$ dec)t normalul a gradientului termic
vertical ince#e de la !u#rafa%a tere!tra, !ituata re!#ectiva #utand !a incea#a cu oricare dintre !tratele
mentionate, inclu!iv cu ultimul, !tratul de revenire, #a!trandu-!e in!a ordinea firea!ca mentionata.
Stratul de revenire !e #oate !itua du#a #!eudoinver!iune, iotermie, !au inver!iune termica.
Cradientul termic vertical dintr-un anumit !ector vertical al tro#o!ferei, mai mic dec)t gradientul normal al
momentului &n regiune, numit gradient de inver!iune 0Bb1, delimiteaa !trate cu diferite caracteri!tici.
In func%ie de diferen%a dintre gradientul termic vertical normal #entru o anumita ona &ntr-un
anumit moment "i gradientul ,,anormal? al ma!ei de aer &n di!cutie, #ot fi evidentiate mai multe !itua%ii. On
9>
func%ie de evolutia ace!tei diferente &n #rimul rand, o !tabilitae foarte redu!a #oate fi creeata #rintr-un
gradient termic vertical normal, #oitiv, dar mai mic dec)t gradientul termic vertical al regiunii.
E'tinderea mare #e vertical$ a unui a!emenea !trat #oate duce, la un anumit nivel, la e'i!tenta unui !trat
cu tem#eraturi cu mult mai mari dec)t cele #reente &n mod normal la acea altitudine. .rmeaa !ituatia &n
care gradientul termic vertical &n ma!a de aer e!te 5V (R+55 m, iotermia. La fel ca "i &n caul #recedent,
un !trat gro! de iotermie #oate avea la #artea !u#erioara tem#eraturi mult mai ridicate dec)t a ma!elor de
aer de la aceea!i altitudine. .rmeaa !tratul de inver!iune termic$ #ro#riu-i!a, &n care gradientul termic
vertical devine negativ, generand o !tabilitate termic$ vertical$ #uternica a atmo!ferei. Revenirea la
identitatea normala, la gradien%ii termici verticali #oitivi, egali cu cei ai re!#ectivei one &n momentul
re!#ectiv, !e face #rintr-un !trat ,,de revenire?, &n care gradien%ii termici verticali !unt #oitivi "i mai mari
dec)t cei normali.
In atmo!fera, #ot fi la un moment dat, mai multe !trate de inver!iune !au de !itua%ii a!imilate
inver!iunilor, la anumite nivele. De regula, inver!iunile termice !au !ituatiile a!imilate !unt determinate #e
baa ma!uratorilor de tem#erarura efectuate la !tatii meteorologice !ituate la altitudini diferite, din regiuni
relativ a#ro#iate "i relativ a!em$n$toare din #unct de vedere al conditiilor fiico-geografice. E!te un mod
o#erativ "i de! utiliat de inter#retare. Tran!latia de la un teritoriu la altul e!te in!a ,aardanta. De
e'em#lu, dea!u#ra unei arii joa!e, &n !itua%ie de ecranare a !oarelui de c$tre nori, di!tributia tem#eraturii
aerului #e vertical$ #oate !a fie normala, #reentand !cadere continua, deci !ituatie de in!tabilitate. *rin
com#arare cu o !tatie a#ro#iata, !ituata la altitudine mai ridicata, la care e!te !enin, ar #area ca aria joa!a
!e afla &n !ituate de inver!iune termica, c)nd de fa#t ambele !tatii !unt &n !ituatie de !tratificatie termic$
vertical$ in!tabila a atmo!ferei. Situatii de ace!t gen !e #ot #roduce frecvent, din caua mentionata, ca "i
din alte caue. De aceea, o analia #reci!a a!u#ra !tratificarii termice verticale a atmo!ferei, im#licit
a!u#ra !ituatiilor de !cadere a gradientului termic vertical fata de valorile normale 0inver!iunile termice1,
#oate fi facuta doar #e baa aero!ondajelor.
In functie de modul de analia, aceea!i inver!iune termic$ #oate fi &n unele cauri con!iderat$ ca
inver!iune termic$ la !ol, !au &n atmo!fera libera. On conditiile &n care un !trat de inver!iune !ituat la
altitudine, cu#rinde un ver!ant montan, determinarea acelui !trat #rin ma!uratorile de la o !tatie
meteorologica !ituata #e ver!ant, com#arativ cu datele inregi!trate la !ta%ia de #e culme, inver!iunea #oate
fi con!iderate o inver!iune termic$ la !ol. Acela"i !trat de inver!iune de#i!tat #rin aero!ondaje, dintr-o arie
mai joa!a, #oate fi con!iderat ca a#artinand unei inver!iuni termice din atmo!fera libera.
Ti#urile de !ituatii cu gradien%i termici verticali mai mici dec)t gradien%ii termici verticali normali
ai regiunii re!#ective, numite generic inver!iuni termice, actioneaa a!emanator, dar la inten!it$%i diferite
a!u#ra celorlalte elemente "i fenomene meteorologice, dar la inten!itati diferite, &n functie de diferenta fata
de gradien%ii normali.
Stratele de inver!iune bloc,eaa convec%ia "i mai !unt numite !trate de retinere, !au baraj. La
nivelul !u#erior al ace!tor !trate, &n !#ecial al !tratelor de inver!iune, !c,imbarea caracteri!ticilor termice
#roduce "i !c,imbari ale #arametrilor altor elemente "i fenomene meteorologice, fiind marcate #rin nori
!tratiformi, ce%uri la &n$l%ime, !c,imbari ale caracteri!ticilor v)ntului, genereaa mi"c$ri ondulatorii etc.
Ace!te !trate bloc,eaa la nivele inferioare umeeala aerului, care cre"te la baa ace!tui !trat "i !cade &n
!trat, favorieaa acumularea langa !u#rafa%a tere!tra a #oluantilor atmo!ferei etc.
*ot fi evidentiate dou$ ti#uri de inver!iuni termice.
Inversiunile termice absolute cu#rind !trate groa!e ale tro#o!ferei, !unt generate de multe ori de
cam# baric anticiclonic, !unt e'tin!e #e mari !u#rafe%e, au inten!itati, durate "i am#litudini mari. Sunt
ti#ice &n #artea de e!t a Rom)niei, inver!iunile termice generate de anticiclonul Siberian, #e tim#ul iernii.
Stratul inferior e!te foarte rece, are gro!imea de circa >55 m, !tratul de revenire e!te ocu#at de nori
!tratiformi dea!u#ra carora !e de#la!eaa ciclonii cali meditreraneeni.
9A
Inversiunile termice relative !unt generate de caue locale, de in!ola%ie, morfologie a reliefului,
diferentieri &n natura !u#rafe%ei active. Ele !unt #utin inten!e, cu am#litudini mici, durat$ !curt$, de regula
!#ecifice doar anumitor momente ale ilei.
Du#a inaltimea la care !e in!taleaa, inver!iunile termice #ot fi la !ol !au &n atmo!fera libera. Du#$
gene$ !e eviden%ia$ cele mai numeroa!e ti#uri de inver!iuni. Din ace!t #unct de vedere !e deo!ebe!c
inver!iuni termice de radiatie, care !unt de regula inver!iuni la !ol "i inver!iuni dinamice, care a#ar de
regula &n atmo!fera libera.
Inver!iunile termice de radia%ie !unt de radia%ie nocturn$, radiative de iarna "i de a#ada 0de
#rimavara1. Inver!iunile termice dinamice !unt de com#rimare 0!edimentare1 &n anticicloni, de turbulen%$,
ale v)ntului de altitudine, de advectie, orografice "i frontale.
In-e&1iunile #e&"i.e e &!i!#ie
Inver!iunile nocturne !e #roduc a#roa#e &n fiecare noa#te, dar mai ale! &n no#%ile !enine, c)nd
!u#rafa%a tere!tra !e race!te datorita radiatiei efective. 6enomenul e!te foarte inten! &n onele &n care a avut
loc o &nc$lire #uternica #e tim#ul ilei, umeeala aerului e!te redu!a, iar no#tile !enine, avand
manife!tarea ma'ima &n de!erturile tro#icale. On Romania ace!t ti# de inver!iuni e!te frecvent #rimavara,
c)nd incalirea de i e!te !u#erficiala, !olul !e incale!te doar la !u#rafata, !tratele !ale inferioare
ramanand reci. ()!tigul de teme#ratura din !tratul !u#erior al !olului !e #ierde &n #rimele ore ale no#tii,
!olul !e race!te radiativ, iar de la el, !tratele inferioare ale atmo!ferei. A!tfel de inver!iuni termice !e
#roduc "i toamna, c)nd &n conditiile unei radiatii !olare ce !cade con!tant, !olul devine din ce &n ce mai
rece, c,iar #e tim#ul ilei, noa#tea, racirea accenuandu-!e, iar de la !u#rafa%a tere!tra, racindu-!e "i !tratele
inferioare ale atmo!ferei. Ace!t ti# de inver!iune e!te mai inten! &n regim anticiclonic, &n !ituatie de calm
atmo!feric. Iarna, !tratul de inver!iune generat de acet ti# !e e'tinde #)n$ la +455 m, iar vara doar #)n$ la
&naltimea de +55 m.
Inver!iunile de iarna !e #roduc frecvent &n regim anticiclonic, mai ale! datorita racirilor radiative
#e tim# !enin, atingand mari gro!imi. Inver!iunile de $#ad$ 0de #rim$vara1 !e #roduc #rimavara, &n
conditiiie &n care ma!e de aer cald !e de#la!ea$ dea!u#ra !u#rafe%elor aco#erite cu a#ada, a carei to#ire,
cu con!um de caldur$, r$ce"te "i mai mult !u#rafa%a tere!tra. De la acea!t$ !u#rafa%$ r$cit$, !e r$ce!te
!tratul inferior #e gro!imi redu!e, generandu-!e ace!t ti# de inver!iuni.
In-e&1iunile in!"i.e
Inver!iunile de com#rimare 0!edimentare1 &n anticicloni !e #roduc #rin de!cenden%$, com#rimarea
"i &ncalirea aerului &n ariile centrale ale ace!tor formatiuni barice. 6enomenul !e #roduce la cateva mii de
metri dea!u#ra !u#rafe%ei tere!tre, unde !tationeaa o ma!a de aer mai rece. Ace!t fenomen e!te #ermanent
"i de mare &ntindere &n anticiclonii !ubtro#icali. : !ituatie !#eciala !e #roduce &n ona alieelor, unde
nivelul de inver!iune e!te foarte jo!, iar convec%ia termic$ &n ma!ele de aer oceanic umed nu !e #oate
devolta #)n$ la nivelul conden!arii, ne#utandu-!e #roduce #reci#itatii. *e tim#ul iernii, inver!iunile de
com#rimare din anticiclonii continentali !e conto#e!c cu inver!iunile de radia%ie de la !ol, !tratul de
inver!iune ince#and &n ace!t ca de la !ol. Ace!te inver!iuni au o gro!ime mare, inten!itate mare,
am#litudine "i #er!i!ten%$ mare.
Inver!iunile de turbulen%$ 0de frecare1 !e #roduc atunci c)nd &n !tratul de aer din a#ro#ierea !olului
gradien%ii termici verticali !unt a#roa#e de gradientul adiabatic u!cat 0+V (R+55 m1, iar #e!te !tratul de
frecare 0>55-+555 m1, !cad la 5,>V ( R +55 m.
Inver!iunile v)ntului de altitudine !e #roduc &n atmo!fera libera, dea!u#ra unui v)nt cu vitee mari.
Ace!ta antreneaa &n curentul #rinci#al, #rin ab!orbtie, ma!e de aer din ariile inconjur$toare. Ma!ele de
aer de dea!u#ra, antrenate, &n coborare !e com#rima "i !e &ncale!c.
Inver!iunile de advectie !e #roduc frecvent iarna, c)nd ma!e de aer cald !e de#la!eaa dea!u#ra
!olului rece "i !e race!c #e gro!ime mica, la contactul cu !olul. Ace!t ti# de inver!iune e!te frecvent
9@
#rimavara dea!u#ra oceanelor, c)nd ma!e de aer cald de #e continent !e de#la!eaa #e!te !u#rafa%a
oceanului.
Inver!iunile orografice !e #roduc &n a doua #arte a no#%ii "i &n #rima #arte a diminetii, &n v$ile
montane. Aerul racit radiativ #e culmi, devine den! "i coboar$ !ub forma v)ntului de munte &n vai,
ridicand dea!u#ra aerul cald e'i!tent aici.
Inver!iunile frontale !e e'tind #e latimi mari, de !ute de 7ilometri, iar lungimea lor de#a!ind uneori
+555 7m. Ace!t ti# de inver!iune !e #roduce atat &n caul frontului cald, c)nd aerul cald inainteaa #e
dea!u#ra aerului rece, cat "i &n caul frontului rece, c)nd aerul rece di!locuie!te aerul cald, #atrunand #e
!ub ace!ta. Majoritatea inver!iunilor termice au caracter mi't.
9H
6. PRESIUNEA ATMOSFERICA SI V7NTUL
:. 1. -RESIUNEA ATMOSFERICA
N%#iuni gene&!le
Atmo!fera tere!tra !e mentine &n jurul *am)ntului datorita fortei de gravitatie. Tot forta de
gravitatie da atmo!ferei o greutate #ro#rie. A#a!area e'ercitata de c$tre atmo!fera !e nume!te #re!iune
atmo!ferica. Daca atmo!fera ar fi !tatica, valoarea #re!iunii atmo!ferice ar fi egala cu greutatea coloanei
de aer de dea!u#ra !u#rafe%ei re!#ective.
Torricelli a ma!urat &n anul +>E9, #re!iunea atmo!ferei cu un tub barometric cu mercur, avand o
!ectiune de + cm . (onventional, la nivelul marii, la latitudinea de E4V, #e o !u#rafa%a de + cm
3
, #re!iunea
atmo!ferica e!te egala &n medie, cu #re!iunea realiata de coloana barometrica de mercur inalta de A>5
mm, la tem#eratura de 5V ( &n milibari valoarea e!te de +5+5,@ mb. Acea!ta !e nume!te #re!iune
atmo!ferica normala.
+ mm coloan$ de mercur 0mm =g1 W + torr W +,99 milibari 0mb1
+555 mbW + bar
+ mb W 5,A4 mm =g
V!&i!#i! +&e1iunii !#"%1fe&i.e .u in!l#i"e!
*re!iunea !cade cu &naltimea datorita !caderii coloanei atmo!ferice "i !caderii den!itatii aerului
odata cu inaltimea. La un nivel !u#erior, #re!iunea e!te mai !cauta dec)t la nivelul de referinta A#.
/aloarea ace!tei diferen%e e!te determinata conform ecuatiei #rinci#ale a !taticii:
A# W -#gAn unde # e!te den!itatea aerului2 g acceleratia gravitational$2 An, diferenta de altitudine
dintre cele doua nivele.
Atmo!fera e!te in!a diver!a ca tem#eratura "i den!itate, a#licarea formulei fiind a#ro'imativa. La
inaltimea de 4,4 7m #re!iunea e!te jumatate din cea de la nivelul marii, iar la inaltimea de +@,E 7m, +R+5
din #re!iunea de la nivelul marii.
(artografierea #re!iunii atmo!ferice !e face du#a reducerea valorilor la nivelul marii, alcatuindu-!e
,arti cu iobare ale !ituatiei de la un anumit moment. On climatologie !e utilieaa "i ,arti ale !ituatiei
medii
.
G&!ien#uI 8!&i. -e&#i.!l 2i #&e!+#! 8!&i.!.
Cradientul baric vertical re#reinta !caderea #re!iunii #e unitatea de di!tan%$ verticala:
C, W - A # R A n 0mbR+55 m1
Relatia inver!a e!te trea#ta barica 0di!tanta #e verticala #enrru care !e inregi!trea$ o de!cre!tere a
#re!iunii cu + mb:
,e W - A n R A # 0num$r de metri #entru care #re!iunea !cade cu + mb1
On condi%ii de #re!iune atmo!ferica normala, #)na la altitudinea de 455 m, trea#ta barica e!te egala
cu A,@ m R mb. Ridicarea tem#eraturii cu +V (, are ca reultat cre"teea tre#tei barice cu E N. Reulta ca &n
ma!a de aer cald, #re!iunea !cade mai incet cu altitudinea dec)t &n ma!a de aer rece.
/aria%iile #eriodice "i ne#eriodice ale #re!iunii atmo!ferice. /ariatiile ilnice "i anuale.
:b!ervatiile a!u#ra #re!iunii atmo!ferice !unt !trict nece!are meteorologiei !ino#tice.
Tendinta barica e!te variatia locala a #re!iunii atmo!ferice &ntr-un interval de 9 ore.
/aloarea ma'ima ab!oluta a #re!iunii atmo!ferice #e glob, valoare adu!$ la nivelul marii, a fo!t
inregi!trata la 8arnaul, &n Siberia, &n luna ianuarie a anului +H55 "i a avut valoarea de +5A@ mb. /aloarea
E5
minima ab!oluta !-a inregi!trat la Murato, &n Ga#onia, &n luna !e#tembrie a anului +H9E "i a avut valoarea
de @@E mb.
:!cilatiile #eriodice "i ne#eriodice ale #re!iunii atmo!ferice difer$ &n functie de latitudine "i
altitudine.
/ariatiile #eriodice ale #re!iunii atmo!ferice #reinta un mer! ilnic "i unul anual.
Regimul ilnic at #re!iunii atmo!ferice e!te a!eman$tor #e glob, indiferent de latitudine. Mer!ul
mediu ilnic are caue termice, dar "i alte caue. Ma'ima ilnica #rinci#ala !e &nregi!treaa la ora +5, iar
ma'ima !ecundara la ora 33. Minima ilnica #rinci#ala !e #roduce la ora +>, iar minima ilnic$ !ecundara,
la ora E.
Am#litudinea medie ilnica a #re!iunii atmo!ferice !cade de la ecuator !#re #oli, de la 9-E mb &n
ona intertro#icala, la 5,9-5,> mb &n ona tem#erata "i a#roa#e de 5 mb, la #oli &n onele tem#erate "i
!ub#olare2 am#litudinile ilnice !unt #erturbate mult de variatiile #rodu!e de circulate.
Regimul anual al #re!iunii atmo!ferice de#inde de natura !u#rafe%ei tere!tre 0continent !au ocean1,
latitudine "i altitudine. On ceea ce #rive!te am#litudinile medii anuale, latitudinea actioneaa inver! dec)t
&n caul am#litudinii medii ilnice. La ecuator, am#litudinile anuale !unt !caute, iar &n onele tem#erate
"i !ub#olare !e #roduc cre"tei !emnificative !ub efectul incalirii inegale a !u#rafe%ei tere!tre de-a lungul
anului &n onele tem#erate "i reci, un rol im#ortant &l are "i circulatia atmo!ferei.
*e glob !e di!ting E ti#uri fundamentale de regim anual al #re!iunii atmo!ferice.
Ti#ul continental #reinta ma'imele iarna "i minimele vara. Ace!t ti# !e #roduce #e continentele
cu mare e'ten!iune "i &n climatele mu!onice. Am#litudinile medii anuale &n Euro#a centrala "i ra!ariteana
!unt de A-+5 mb, iar &n (am#ia Siberiei de /e!t ajung la 35-95 mb.
Ti#ul oceanic #reinta caracteri!tici inver!e ti#ului continental. *reinta doua variante. /arianta
#olara are ma'imele la ince#utul verii "i minimele iarna "i are am#litudini medii anuale mari. /arianta
tem#erata are un ma'im #rinci#al vara "i unul !ecundar iarna, minimul #rinci#al toamna, iar cel !ecundar,
#rimavara. Am#litudinea medie anuala e!te moderata 04-> mb1 &n ona intertro#icala, am#litudinile medii
anuale ale ace!tei variante, !cad,
Ti#ul #olar #reinta ma'imul #rimavara, c)nd !u#rafa%a tere!tra e!te inca rece, iar minimul !e
#roduce iarna, &n conditiile am#lific$rii activit$%ii ciclonice.
Ti#ul montan #reinta caracteri!tici a!eamanatoare ti#ului oceanic "i inver!e cu ale ti#ului
continental. Ma'imele !e #roduc vara, iar minimele iarna.
/ariatiile ne#eriodice ale #re!iunii atmo!ferice #rovin din incalirea inegala a !u#rafe%ei tere!tre,
care duce la !c,imbari de den!itate "i de #re!iune. 6ormatiile barice !tabile con!erva ace!te in!u!iri, iar
formatiile barice mobile le tran!mit la di!tranta, &n alte regiuni.
C!"+ul 8!&i.. T%+%g&!fi! 8!&i.!. I$%8!&e.
Re#artitia #re!iunii #e vertical$ "i oriontala #oate fi re#reentata #rin !u#rafete de egala #re!iune,
numite !u#rafete iobarice. Di!tributia !#atiala a #re!iunii atmo!ferice la un moment dat, caracteriata #rin
!i!temul !u#rafetelor iobarice define!te cam#ul baric. Liniile de-a lungul carora !u#rafetele iobarice
inter!ecteaa !u#rafetele oriontale la nivelul m$rii, la alte nivele de altitudine, !au !u#rafa%a tere!tra, !unt
denumite iobare.
=arta barica !e intocme!te cu valorile #re!iunii atmo!ferice adu!e la nivelul marii, la latitudinea de
E4V, la tem#eratura de 5V ( "i are iobarele din 4 &n 4 mb. *entru altitudini de #e!te 455 m, aducerea la
nivelul m$rii nu !e #oate face #e baa de formula, a!a incat ace!te regiuni r$man necartate. Iobarele
delimiteaa #e ace!te ,arti !u#rafete inc,i!e "i !u#rafete de!c,i!e, !ituatia #reentatta fiind valabila doar
#entru un anumit moment.
Metoda to#ografiei barice con!ta &n io,i#!e ale nivelului la care !e !itueaa o anumita !u#rafa%a
iobara fata de nivelul marii 0to#ografia barica ab!oluta1, !au dea!u#ra unei alte !u#rafete barice
0to#ografia barica relativ$1.
E+
Regiunile cu #re!iune atmo!ferica cre!cuta !au !cauta, !e nume!c !i!teme barice. E'i!ta !i!teme
barice cu iobare inc,i!e "i !i!teme barice cu iobare de!c,i!e. Si!temele barice cu iobare inc,i!e !unt
ciclonul 0#re!iune minima1, notat cu D "i anticiclonul 0ma'ima1, notata cu M. (iclonul e!te o regiune cu
#re!iunea !cauta, circular$ !au eli#tica, cu iobare inc,i!e. *re!iunea !cade &n ciclon de la #eriferie !#re
centru. On !ectiune verticala, iobarele a#ar &n forma de #alnie.
Anticiclonul e!te o regiune cu #re!iunea cre!cuta, circular$ !au eli#tica, cu iobare inc,i!e.
*re!iunea cre"te &n anticiclon de la #eriferie !#re centru. On !ectiune vertical$, iobarele !e bombeaa !ub
forma unei cu#ole.
Si!iemele barice cu iobare de!c,i!e !unt: talvegul de#re!ionar, dor!ala anticiclonic$ "i "aua
barometrica.
Talvegul de#re!ionar e!te o formatiune barica cu #re!iunea !cauta, ca #relungire a unui ciclon,
intre doi anticicloni. Are o forma alungita, e!te delimitata de iobare de!c,i!e &n forma de /, forma #e
care o are "i !ec%iunea verticala.
Dor!ala anticiclonica e!te o forma%iune baric$ cu #re!iunea ridicata, ca #relungire a unui anticiclon
&ntre doi cicloni. Are o forma alungita, e!te delimitate de iobare de!c,i!e &n forma de ., iar &n !ectiune
verticala are forma de cu#ola.
Yaua barometric$ e!te o regiune a cam#ului baric cu#rin!a &ntre doi anticicloni "i doi cicloni.
*e verticala, !tructura ciclonilor "i anticiclonilor e!te &n functie de tem#eratura lor.
Daca ciclonul e!te rece, cu tem#eraturile cele mai coborate &n centru, ciclonul urca mult &n altitudine, iar
ciclonul cald, avand &n centru cele mai ridicate tem#eraturi are inaltime redu!a. In anticicloni !ituatia e!te
inver!a fata de cicloni. A!tfel, anticiclonii reci au inaltime redu!a, iar cei cali, inaltime mare.
E3
9.( V7NTUL I CIRCULA:IA GENERAL; A ATMOSFEREI
La !u#rafa%a *$m)ntului tem#eratura "i #re!iunea atmo!feric$ #reint$ varia%ii cre)ndu-!e a!tfel one
de #re!iune ridicat$ "i de #re!iune cobor)t$. Acea!t$ re#arti%ie a centrilor de #re!iune !e face "i #e
oriontal$ "i #e vertical$, cre)ndu-!e un circuit care are rolul de a omogenia din #unct de vedere baric
atmo!fera.
De#la!area aerului dintr-o on$ cu #re!iune ridicat$ !#re o on$ cu #re!iune cobor)t$ !e nume"te v*nt.
Atunci c)nd aerul !e de#la!ea$ &n !i!teme unitare, #oart$ denumirea de curen+i atmosferici.
D
M
D
M
,-. ,/.
*rinci#ala cau$ a form$rii v)nturilor e!te diferen%a de tem#eratur$ "i #re!iune dintre dou$ one, mai
e'act direc%ia "i m$rimea gradientului baric oriontal 0!c$derea #re!iunii #e unitatea de !u#rafa%$ fiind
orientat$ #er#endicular #e iobare de la #re!iunea mare la #re!iunea mic$1.
+555
+554
D
/
D
W 9JQ
4 , 5
+5
4
= =
b

/aloarea gradientului baric indic$ vitea v)ntului #entru c$ la iobarele de!e diferen%a de #re!iune #e
aceea"i unitate de !u#rafa%$ e!te foarte mare
/)ntul !e caracteriea$ #rin dou$ elemente : &irec+ia "i vitea.
E9
Direc+ia
Direc%ia v)ntului re#reint$ ung,iul format &ntre direc%ia nordului geografic "i vectorul v)nt. Se
e'#rim$ &n grade 0P1 !au &n #uncte cardinale "i intercardinale.
Direc%ia e!te modificat$ de for%a de abatere 0for%a (oriolli!1 generat$ de mi"carea de rota%ie a
*$m)ntului care determin$ abaterea !#re drea#ta a cor#urilor &n mi"care &n emi!fera nordic$ "i !#re !t)nga
&n emi!fera !udic$.
!in 3 = v A
f K vitea ung,iular$ a mi"c$rii de rota%ie2
v K vitea v)ntului 2
g K latitudinea.
Se con!ider$ c$ abaterea #e ocean e!te &ntre E5PLE4P fa%$ de direc%ia gradientului, iar #e u!cat de
35PL34P.
0itea
/itea v)ntului e!te vitea de de#la!are a ma!ei de aer. Se #oate e'#rima &n mR!, 7mR, !au &n noduri.
/itea e!te modificat$ de for%a de frecare K +94P fa%$ de vitea v)ntului.
/)ntul de la altitudine are vitee mai mari datorit$ li#!ei for%ei de frecare 0la E55L455 m altitudine
di!#are for%a de frecare1.
/)ntul de la altitudine care e!te #aralel cu iobarele numai &n onele unde iobarele !unt rectilinii !e
nume"te v*nt geostrofic. /)ntul are o vite$ uniform$ fiind cva!i!ta%ionar.
D
C
/)ntul caracteri!tic iobarelor curbilinii !e nume"te v*nt geociclostrofic.
/)ntul de la !u#rafa%a *$m)ntului !e nume"te v*nt &e gra&ient.
/)ntul !e cla!ific$ &n func%ie de !tructura !a "i de durata de ac%iune.
Din #unct de vedere al !tructurii avem :
- v)nt laminar K v)nt care !e de#la!ea$ cu vite$ uniform$ relativ mic$2 ca #o!ibil, e'i!tent #e di!tan%e
mici "i #e !u#rafe%e netede2
- v)nt turbulent K caracteri!tic onelor accidentate2 cu !c,imb$ri frecvente de direc%ie "i vite$2
- v)nt &n rafale K !e #roduc o!cila%ii bru"te ale direc%iei "i viteei.
Din #unct de vedere al !tructurii avem :
- v)nturi regulate K care bat tot tim#ul anului din aceea"i direc%ie "i cu a#ro'imativ aceea"i vite$2
- v)nturi #eriodice K &"i !c,imb$ direc%ia la un anumit interval de tim#2
- v)nturi locale K caracteri!tic anumitor one. A#ar in!tantaneu f$r$ a avea o anumit$ #erioad$ c)nd
ac%ionea$.
EE
1
M ona v)nturilor #olare
D D >>P95h
. v)nturilor
de ve!t
M M M M 39P95h
de#la!. real$
]ona alieelor de NE a aerului
]ona 4P
calmelor D D D D D 5P
ecuat. 4P
]ona alieelor de SE
M M M 39P95h
. v)nturilor
de ve!t D D >>P95h
M
ona v)nturilor #olare
S
,;$t(r"le re!(late
Sunt v)nturile care-"i #$!trea$ tot tim#ul anului direc%ia. *rinci#alele ti#uri de v)nturi regulate !unt :
alieele - 95PL4P latitudine. Su#rafa%a afectat$ e!te de +355 Mm. Se de#la!ea$ !#re nord &n iulie-
augu!t "i !#re !ud &n ianuarie-februarie 0la !ol!ti%iul emi!ferei re!#ective1. /remea &n onele afectate
e!te una bun$, cu cer !enin, acea!t$ vreme fiind &ntreru#t$ doar de furtunile tro#icale2
v)nturile de ve!t K &n Atlantic bat trei !ferturi de an. (ea mai mare frecven%$ "i vite$ o ating iarna
c)nd #ot ajunge #)n$ la 34 Nd. In emi!fera !udic$ bat &ntre 44PL>5P latitudine. /)nturile au direc%ie
con!tant$ dar vite$ foarte mare. La E5P v)ntul #roduce un vuiet caracteri!tic 0vuietul de la E5P1 care !e
aude de la de#$rtare #e mare &n :c.Atlantic2
v)nturile #olare K au cele mai mari vitee, &n emi!fera !udic$ ajung)nd #)n$ la 355 Nd iar &n emi!fera
nordic$ #)n$ la A5L@5 Nd.
E4
,;$t(r"le %er"o<"=e
mu!onii K !unt v)nturi care-"i !c,imb$ direc%ia la un interval de tim#. Iau na"tere mai ale! &n :c.Indian
datorit$ diferen%ei de tem#eratur$ "i #re!iune dintre u!cat "i ocean.
Din a#rilie #)n$ &n octombrie bate mu!onul de var$ !au de SI.
Din noiembrie #)n$ &n martie bate mu!onul de iarn$ !au de NE K !eceto!.
La !c,imbarea direc%iei mu!onilor !e #roduc cicloni tro#icali.
briele K &"i !c,imb$ direc%ia de la i la noa#te "i iau na"tere datorit$ diferen%elor de tem#eratur$ "i
#re!iune dintre u!cat "i mare. Influen%a !e re!imte #e o di!tan%$ de E4 7m.
Briza de mare !e manife!t$ de la mare !#re u!cat &nce#)nd cu ora H
55
"i &"i men%ine influen%a
a#ro'imativ 9 ore du#$ a#u!ul !oarelui.
Briza de uscat (de noapte) &nce#e !$ bat$ a#ro'imativ la ora 39
55
"i tran!#ort$ un aer cald "i u!cat.
8riele #ot !$ deviee v)nturile dominante. On Indoneia v)ntul Farif inten!ific$ mu!onul de SI.
,;$t(r"le lo=ale
green-urile K lovituri de v)nt de !curt$ durat$2 !emnul !e &nce#ere e!te &ntunecarea deo!ebit$ a cerului.
Au vitee foarte mari. *re!iunea cre"te bru!c cu EL4 mb "i tem#eratura !cade cu +5P(. Se &ntreru#e la
fel de bru!c cum !-a format "i rea#are v)ntul care a b$tut &naintea lui2
tornada K #e coa!tele Africii de I 0for%a e!te de >L@ grade 8eaufort1. (erul !e &ntunec$ "i cad aver!e.
Au o durat$ de a#ro'imativ o or$2
guba K &n nordul Au!traliei de a#ro'imativ > ori #e an2
tormenta K &n !udul Italiei2
#am#era! K #e coa!tele Argentinei 0+A5 7mR,1.
Alte v)nturi locale !unt vnturile catabatice a!cendente !au de!cendente, calde !au reci.
,;$t(r" =ata>at"=e =al<e ?
fi,n K din nordul Italiei !#re Elve%ia. 8ate la &nce#utul #rim$verii "i are dre#t con!ecin%$ venirea
#rim$verii cu 95LE5 de ile mai devreme dec)t &n onele &nvecinate
4P
5P
K+4P 35PL34P
!,imi7 K #e coa!tele *acificului K *odi"ul *reriilor2
onda K &n Argentina.
Ace!te v)nturi nu ac%ionea$ &n fiecare an.
E>
M
D
,;$t(r" =ata>at"=e re="
bora K v)nt de!cendent, orientat de la u!cat !#re mare. Se formea$ #e coa!tele iugo!lavice ale M$rii
Adriatice. E!te foarte rece, cu vitee foarte mari 0+35L+95 7mR,1. 8ate la &nce#utul #rim$verii.
On NE M$rii Negre !e formea$ un v)nt de ti# bora.
mi!tralul K e!te de a!emenea un v)nt de!cendent, orientat de la u!cat !#re mare. Mi!tralul !e formea$
&ntre *od. (entral 6rance "i M. Mediteran$, fiind canaliat #e culoarul fluviului R,on. 8ate la
&nce#utul #rim$verii cu vitee de #)n$ la 395 7mR,, fiind un v)nt rece. *roduce un !unet deo!ebit,
foarte !trident.
St.Anna K a!em$n$tor mi!tralului. 8ate &n (alifornia, l)ng$ Lo! Angele!.
Alte v)nturi locale, cu ac%iune &n Marea Mediteran$ :
!cirocco K &n nordul Africii2 e!te un v)nt cald2
armatan K v)nt fierbinte "i u!cat care !ufl$ din!#re Sa,ara !#re :ceanul Atlantic2
!imun K v)nt #uternic, fierbinte "i u!cat care bate &n Sa,ara "i &n Arabia de la !ud la nord2
gregale K bate &n Crecia de !ud, &n Marea Ionic$. /)nt foarte rece cu vitee foarte mari2
levante K bate &n Str)mtoarea Cibraltar din martie #)n$ &n iunie "i &n octombrie. Ajunge #)n$ la for%a A.
<. V7NTUL
Not"($" !e$erale
Ma!ele de aer din tro#o!fera !e mi!ca continuu #e oriontal$ "i vertical$. Mi"carea aerului #e
directie oriontaia !e nume!te v)nt. v)ntul are un im#ortant rol climatologic, mediind diferentierile de
tem#eratura "i umeeala care !e creeaa #ermanent &n tro#o!fera #lanetei. v)ntul are caua &n re#artitia
neuniforma a #re!iunii atmo!ferice, are vitea mare daca diferentele barice !unt mari "i vitea mica, daca
ace!te diferente !unt mici "i &nceteaa la egaliarea #re!iunilor.
Gra<"e$t(l >ar"= or"zo$tal
/ariatia #re!iunii &n !#atiul atmo!feric !e caracterieaa #rin gradientul baric. On general un
gradient baric #oate fi determinat #e vertical$, !au #e oriontal$, dar "i #e directia #e care #arametrul
re!#ectiv are !caderea cea mai ra#ida. On #lan oriontal #arametrii cre!c, re!#ectiv !cad cel mai ra#id #e o
directie #er#endicular$ #e ioliniile re#reentand di!tributia oriontala a #arametrilor elementului
meteorologic re!#ectiv, &n caul cam#ului baric, #e iobare. In !ituatia unor !u#rafete iobare #aralele, o
molecula din com#onen%a aerului &"i #a!treaa &n general #oi%ia &n ec,ilibru la acea altitudine, gradientul
baric vertical fiind &n mod normal, la o anumita altitudine 0Cv1, egal cu forta de gravitatie de la acea
altitudine 0g1. (el mai frecvent, iobarele nu !unt #aralele, gravitatia ac%ioneaa #er#endicular #e !u#rafa%a
tere!tra, iar gradientul baric vertical, #er#endicular #e !u#rafetele iobare. Intre cei doi vectori de forta !e
formeaa un ung,i, fortele !e com#un du#a #aralelogramul fortelor, reultand gradientul baric oriontal
0C1, care #roduce v)ntul. (u cat gradul de incident$ a !u#rafetelor iobare fata de !u#rafa%a tere!tra e!te
mai mare, cu atat gradientul baric oriontal, deci "i vitea v)ntului vor fi mai mari. /aloarea gradientului
baric oriontal e!te:
EA
CW-A#RAn unde - A# e!te diferenta de #re!iune dintre !u#rafetele iobare, iar An e!te di!tanta
dintre !u#rafetele iobare. Reulta ca cu cat di!tanta dintre doua !u#rafete iobare oblice e!te mai mica, cu
atat v)ntul are vitea mai mare.
Cradientul baric oriontal !e e'#rima &n mbR grad meridian 0+++ 7m1. (,iar gradien%i barici oriontali
mici, dar care !e mentin tim# &ndelungat, #ot #roduce #rin acceleratie, v)nturi #uternice.
A!u#ra cor#urilor &n mi!care #e !u#rafa%a *am)ntului !au &n atmo!fera, !e e'ercita diferite forte.
:data ince#uta de#la!area ma!elor de aer !ub forma de v)nt, a!u#ra lor &"i ince# actiunea trei forte: forta
de abatere a mi!carii de rotatie a *am)ntului 0forta (orioli!12 forta de frecare2 forta centrifuga.
Fortele =are a=t"o$eaza a&(%ra v;$t(l("
F%&#! e !8!#e&e ! "i1.!&ii e &%#!#ie ! P!"=n#ului >f%&#! C%&i%li1?
:rice cor# aflat &n de#la!are #e !u#rafa%a *am)ntului !au &n atmo!fera, !ufera o abatere !#re
drea#ta &n !en!ul de#la!arii &n emi!fera nordica "i !#re !tanga, &n !en!ul de#la!arii, &n emi!fera !udica.
Marimea fortei (orioli! e!te direct #ro#ortional$ cu vitea v)ntului "i cu valoarea latitudinii. La latitudinea
de 5V 0la ecuator, valoarea ei e!te 5, iar valoarea ma'ima !e &nregi!trea$ la #oli. Acceleratia fortei
(orioli!:
A W 3 cd unde cb e!te vitea ung,iular$ de rotatie a *amantului.
6orta (orioli! !e manife!ta "i #e verticala. La de#la!area aerului de la ve!t la e!t, devierea !e
manife!t$ &n !u!, iar la de#la!area e!t-ve!t, &n jo!. On caul mi!carilor #e verticala, aerul &n urcare e!te
abatut !#re ve!t, iar cel &n coborare, !#re e!t.
F%&,! e f&e.!&e
In caul mi!carii aerului la !u#rafa%a tere!tra !e #roduc dou$ feluri de frecare, frecarea e'terna, cu
!u#rafa%a tere!tra "i o frecare intern$, intre moleculele gaelor com#onente ale aerului, datorata
va!coit$tii gaelor. 6orta de frecare reduce vitea v)ntului, dar &i modific$ "i directia. Marimea fortei de
frecare e!te direct #ro#ortional$ cu vitea v)ntului "i e!te indre#tata &n !en$ contrar directiei v)ntului,
fac)nd un ung,i de 94V &n !tanga ace!teia. Marimea fortei de frecare de#inde "i de rugoitatea
0fragmentarea reliefului, ob!tacole de diferite marimi etc1 !u#rafe%ei tere!tre. *e continente, marimea fortei
de frecare e!te &n medie de E ori mai mare dec)t #e oceane. Datorit$ mi!carilor convective, ma!ele de aer
de lang$ !ol, care !i-au redu! vitea datorita frecarii, !unt ridicate &n altitudine, locul lor fiind luat de ma!e
de aer din altitudine, care au vitee ale v)ntului mai mari. Intre ma!ele de aer cu diferite vitee, a!tfel
ame!tecate, !e #roduce o frecare interna ce !u#limenteaa frecarea interna #rodu!$ de v)!coitate.
6recarea intern$ !cade &n altitudine odata cu !caderea den!itatii aerului, iar frecarea e'terna !cade datorita
de#artarii de !u#rafa%a tere!tra. 6recarea e'terna nu !e tran!mite la in$ltime mai mare de >55-+555 m, fata
de !u#rafa%a tere!tra. In$ltimea #an$ la care e!te #reenta frecarea e'terna !e nume!te nivel de frecare, !au
!trat limit$ #lanetar. On caul #reen%ei convectiei termice, ace!t !trat !e #oate ridica #)n$ la +455 m.
F%&#! .en#&ifug/
La mi!carea unui cor# #e o traiectorie curbilinie, intervine "i forfa centrifug$. Ea e!te orientat$ !#re
e'terior, #e directia raei de curbur$. Marimea fortei centrifuge e!te direct #ro#ortional$, cu #$tratul
viteei "i inver! #ro#ortionala cu raa de curbura.
,;$t(l !eo&tro'"=@ v;$t(l <e !ra<"e$t A" v;$t(l !eo="=lo&tro'"=
La &naltime, &n atmo!fer$, nu e'i!t$ #ractic forta de frecare. 6orta (orioli! "i forta gradientului
baric oriontal ajung !$ !e ec,ilibree, iar v)ntul va avea directia #aralel$ cu iobarele. Directia "i vitea
!a !unt foarte con!tante. Ace!t ti# de v)nt !e nume!te v)nt geo!trofic. De regula, iobarele !unt curbe, ca
&n care !e manife!t$ "i forta centrifuga. Sub actiunea comun$ a celor trei forte !e formeaa v)ntul de
E@
gradient. In caul iobarelor circulare, v)ntul de gradient devine v)nt geociclo!trofic &n jurul ariilor barice,
ace!t v)nt bate circular, &n !en!ul acelor de cea!, &n caul ma'imelor "i &n !en! inver!, &n caul minimelor.
,;$t(l #$ %reze$6a 'or6e" <e 're=are
In !tratele inferoare ale tro#o!ferei, forta de frecare are o actiune #uternica a!u#ra viteei "i
directiei v)ntului. 6orta gradientului baric 0C1 e!te #er#endiculara #e iobare, orientat$ !#re #re!iunea mai
!caut$, forta (orioli! 0A1, e!te #er#endicular$ #e directia de mi!care, orientata !#re drea#ta. On emi!fera
nordica, forta de frecare 061, &n !en! contrar mi!c$rii, &ntr-un ung,i de 94V. On ace!te conditii, #rin
com#unerea fortelor, directia v)ntului devia$ la drea#ta fata de forta de gradient, #an$ reultanta dintre
forta (orioli! "i frecare. On acel moment, v)ntul devine !tationar, cu mi!care uniform$ "i rectilinie,
vectorul re#reentand directia "i vitea !a fiind /.
Marimea ung,iului de deviere de la directia fortei de gradient e!te direct #ro#ortionala cu vitea
ung,iulara a *am)ntului "i latitudinea, ambii #arametri concretiandu-!e &n latitudine "i inver!
#ro#ortional, cu coeficientul de frecare. La ecuator valoarea ung,iului e!te egala cu 5, iar v)ntul bate &n
directia gradientului. cre"teea latitudinii duce la cre"teea devierii fata de directia fortei de gradient iar
cre"teea coeficientului de frecare, la mic!orarea ung,iului de deviere. *e continente valoarea medie a
ace!tui ung,i e!te de E5-45V, iar #e oceane de A5-@5V.
Sl$birea frecarii duce la cre"teea viteei v)ntului odata cu cre"teea altitudinii, iar devierea fata de
directia fortei de gradient e!te 5, realiandu-!e v)ntul geo!trofie care are directia #aralela cu iobarele.
D"re=t"a A" v"teza v;$t(l("
Directia v)ntului e!te a#reciata &n func%ie de #unctele cardinale marcate de roa v)nturilor #rin +>
direc%ii. Direc%iile mai #ot fi e'#rimate "i &n grade de cerc. On telegramele meteorologice tran!mi!ia !e face
codificat, #rin cifre #are de la 5 la 95, 5 re#reent)nd calmul atmo!feric, 3, directia nord-nord-e!t, E, nord-
e!t, #)n$ la nord, 95. On climatologie !e utilieaa doar @ directii.
/itea v)ntului e!te #ur aleatorie, de aceea reultatul ma!uratorii e!te de fa#t o medie #entru +35
!ecunde &n caul ma!uratorii cu girueta "i +55 !ecunde &n caul ma!uratorii cu anemometrul. Reultatul !e
e'#rima &n mR! !au &n 7mRora. Se mai utilieaa "i !cara de a#reciere 8eaufort, avand grade de la + la +A,
&n func%ie de efectele viibile ale v)ntului, + re#reentand calmul atmo!feric, iar +A uragan, cu vitea de
+@5 7mRora. /iteele ma'ime inregi!trate #e glob #ot de#a!i valorile ace!tei !c$ri.
/itea v)ntului cre"te cu altitudinea, ajungand dubla la inaltimea de +555 m dea!u#ra !olului.
/itea ma'ima a v)ntului inregi!trata #e glob, !-a #rodu! &n in!ula Gan MaBen 0Marea Norvegiei1, &n data
de H III +H94, c)nd !-a inregi!trat tim# de un minut, vitea de @E mR! 0955 7mRora1. On Romania, viteele
ma'ime ale v)ntului au fo!t inregi!trate la Ia!i "i 8oto!ani, &n 4-> I +H>>, c)nd !-au inregi!trat 44 mR! 0+@5
7mRora1.
(ea mai ridicata vitea medie anuala de #e glob !e &nregi!trea$ #e tarmurile Antarctidei 0@ mR!1.
On Romania, cea mai mare vitea medie a v)ntului !e #roduce la !tatia meteorologica (ea,lau-Toaca. On
altitudine, viteele medii ale curentilor jet, din tro#o!fera !u#erioara "i !trato!fera inferioara !e !itueaa la
355-955 7mRora.
/antul e'ercita influen%e com#le'e a!u#ra intregului mediu geografic. *e langa rolul !au
climatologic, v)ntul #roduce deagregarea rocilor "i tran!#ortul #rafului reultat, erodeaa !olurile cu
vegetatie !$rac$ !au f$r$ vegetatie, #une &n mi!care curentii oceanici, tran!#ort$ #olen, !#ori, !eminte,
in!ecte "i microorgani!me. Studiul #arametrilor v)ntului fundamenteaa #roiectele de utiliare a
#otentialului eolian.
Str(=t(ra v;$t(l("
Turbulen%a genereaa fluctuatii #ermanente ale directiei "i viteei v)ntului, motiv #entru care
ob!ervatiile a!u#ra v)ntului nu !unt in!tantanee, ci dureaa +55-+35 !ecunde. Din #unct de vedere al
EH
#oitiei liniilor de curent, v)ntul #oate fi turbulent !au laminar, iar din #unct de vedere al variatiilor &n
tim# ale viteei, &n rafale !au con!tant. In mod obi!nuit, v)ntul e!te turbulent. Turbulen%a are natura
dinamica, #rovenita din neregularitatile !u#rafe%ei tere!tre, !au termica, c)nd !curgerea oriontala a
ma!elor de aer e!te deranjata de curenti a!cenden%i !au de!cendenti 0#roce!ele de convectie termica1.
Turbulen%a dinamica a v)ntului cre"te odata cu cre"teea viteelor. Turbulen%a termic$ e!te ma'ima &n
#erioadele calde "i minima &n cele reci. Turbulen%a totala, #rovenita din in!umarea celor doua ti#uri de
turbulen%a, e!te ma'ima &n du#a amieile de vara "i minima &n no#tile de iama. Turbulen%a e!te mare
dea!u#ra u!catului, &n !#ecial &n regiunile montane "i minim$ dea!u#ra oceanelor.
/antul laminar, &n care liniile de curent !unt #aralele, e!te #reent doar la vitee mici ale v)ntului
dea!u#ra !u#rafetelor m$rilor "i oceanelor. In ceea ce #rive!te vitea, v)ntul e!te de regula #ul$ atoriu, &n
rafale, datorita turbulentei. v)ntul con!tant ca vitea e!te v)ntul laminar.
In unele cauri, v)nturi cu vitee mari, care traver!eaa lanturi montane #aralele, ca#ata o mi!care
ondulatorie &n #lan vertical, v)ntul &n unde. Ace!te caracteri!tici !e #a!treaa, e!tom#andu-!e &ncet du#a
traver!area ob!tacolului, generand uneori nori de unda, ondulatorii.
,ar"at"a z"l$"=a A" a$(ala a <"re=t"e" A" v"teze" v;$t(l("
/ariatia ilnica a directiei v)ntului are fluctuatii #eriodice "i ne#eriodice. 6luctuatiile #eriodice
!unt generate de circulatia termica, datorata incalirii "i racirii inegale a diferitelor !ectoare din !u#rafa%a
tere!tra.
Ace!tea au loc doar &n regiuni cu contra!te mari &ntre caracteri!ticile diferitelor !ectoare ale
!u#rafe%ei tere!tre, litoralele "i muntii. On ace!te regiuni !unt #reente v)nturile #eriodice locale, cu
inver!area directiei v)ntului, &ntre i "i noa#te 0briele marine "i montane1. 6luctuatiile ne#eriodice !unt
mai frecvente "i e'tin!e #e intreaga !u#rafa%a a #lanetei. Ele !unt datorate factorilor de circulatie general$
a atmo!ferei "i !unt mai #uternice &n ariile cu inten!a activitate ciclonica, onele tem#erate.
/ariatia anuala ale directiei v)ntului e!te generat$ de caracteri!ticile circulatiei generale ale
atmo!frei. .nele one climatice !e in!criu cu #redominate ale unor circulatii: v)nturile de e!t #olare,
v)nturile de ve!t ale onelor tem#erate, alieele din nord-e!t #entru ona tro#icala a emi!ferei nordice "i
alieele de !ud-e!t ale onei tro#icale a emi!ferei !udice. (irculatia mu!onica #reinta in!a directii inver!e
de la un !eon la altul, vara din!#re oceane !#re continente "i iarna din!#re continente !#re oceane.
/ariatia diurn$ a viteei v)ntului e!te &n func%ie de in!olatie, incalirea "i r$cirea !u#rafe%ei
tere!tre, a !tratului inferior de aer "i a mi!carilor convective. Ma'imul diurn !e &nregi!trea$ la ora +E, iar
minimul noa#tea "i !#re dimineata. Ace!te caracteri!tici !unt #reente &n !tratul inferior al tro#o!ferei,
#an$ la &naltimea de +55 m, vara "i de 45 m, iarna. Dea!u#ra ace!tui nivel !ituatia !e #reinta inver!. Ace!t
fenomen !e #roduce datorita fa#tului ca #e tim#ul ilei, ma!ele de aer de langa !u#rafa%a tere!tra, care au
vitee !caute datorita frecarii "i turbulentei, !unt ridicate la inaltime de c$tre convec%ia termic$, unde &!i
#a!treaa o vreme ace!te vitee !caute &n locul lor, la !u#rafa%a tere!tra coboara ma!e de aer de la
inaltime, care &"i #a!trea$ o vreme viteele mari. *e tim# de noa#te, in!a, deoarece convec%ia termic$
li#!e!te, !tratele de aer &"i #a!treaa #oitia, la inaltime cele cu vitee mari, iar la !u#rafa%a tere!tra, cele cu
vitee !caute. Deoarece vara au loc cele mai inten!e !c,imburile de aer #e vericala, variatiile ilnice ale
viteelor !unt mai bine e'#rimate. Dea!u#ra oceanelor, variatiile ilnice ale viteei v)ntului !unt mai #utin
evidente "i au un mer! inver! fata de u!cat. *e tim#ul no#tii, de la !u#rafa%a calda a oceanelor, ma!ele de
aer cu vitee mai redu!e !e ridica &n altitudine, unde tran!mit ace!te vitee !caute, iar ma!ele de aer de la
altitudine, cu vitee mari, coboara langa !u#rafetele oceanelor. Diferentierile mai !caute fata de u!cat !e
datoreaa fa#tului ca dea!u#ra oceanelor vitea v)ntului e!te mare, com#arativ cu cea de dea!u#ra
u!catului, iar diferentele fata de vitea v)ntului &n altitudine !unt mai mici &n #lu!, dea!u#ra oceanului,
mi!carile convective nu !unt atat de #uternice ca cele de dea!u#ra u!catului, &ntruc)t !u#rafa%a u!catului "i
!tratul de aer de langa acea!ta !e &ncale!te mai #uternic &n ilele !enine, dec)t !u#rafa%a acvatica.
45
Regimul anual al viteei v)ntului e!te &n functie de #articularit$%ile climatului "i caracteri!ticile
!u#rafe%ei active &n ona tem#erata nordica, la #eriferia ve!tic$ a continentelor, viteele ma'ime !e
inregi!trea$ iarna, c)nd !e &nregi!trea$ cele mai mari contra!te termice intre tem#eratura !u#rafetelor
acvatice "i a celor continentale, iar cele minime, vara &n interiorul continentelor, viteele minime !e
&nregi!trea$ iarna, &n conditiile #redominarii regimului anticiclonic, iar ma'imele #rim$vara, c)nd !e
&nre-gi!treaa contra!te termice dintre diferitele !ectoare ale u!catului, iar ma!ele de aer #reinta o mare
in!tabilitate. Acea!ta !ituatie e!te caracteri!tica "i Romaniei.
C"r=(lat"a ter"=B a aer(l("
Starea medie, normala a di!tributiei #re!iunii &n altitudine, #re!u#une !u#rafete iobare #aralele.
Dar acea!ta !ituatie e!te medie, #rovenita din !ituatii foarte diver!e, #araleli!mul ace!tor !u#rafete fiind o
!ituatie rar intalnita. Deformarile !u#rafefelor barice, la toate nivelele de inaltime, e!te urmarea &ncalirii
diferentiate a !u#rafe%ei tere!tre "i a !tratului inferior de aer, diferentieri care !e tran!mit &n inaltime.
Ontr-o regiune &n care !u#rafa%a tere!tra !e &ncale!te, c$dura !e tran!mite "i !tratelor de aer de
dea!u#ra &n ace!tea, trea#ta baric$ cre"te, iar #re!iunea !cade #e vertical$ mai incet dec)t &n aerul rece
&nconjurator. Su#rafetele iobarice !e vor di!tanta, &nc$lindu-!e dea!u#ra regiunii inc$lite, mai ale! cele
de la nivelele !u#erioare, !ituatie &n care, la nivelul !u#erior, #re!iunea va deveni mai ridicata dec)t &n
regiunile inconjuratoare, la acela!i nivel. 6orta gradien%ilor barici oriontali va fi orientat$ !#re regiunile
#eriferice, declan!and la altitudine, curenti divergenti de ti# anticiclonic, din!#re centru, alunecand #e
!u#rafetele iobarice !#re #eriferie. *roce!ul va #roduce de!carcare, cu !caderea #re!iunii in aria centrala
"i incarcare, cu cre"teea #re!iunii &n ariile #eriferice de altitudine. Su#rafetele iobarice din !tratele
inferioare !e curbeaa &n jo! !#re aria centrala. 6orta gradien%ilor barici oriontali va fi orientata &n !tratele
inferioare !#re centru &n !i!tem ciclonal. Aerul va aluneca #e !u#rafetele iobarice, de la #eriferie !#re
centru. Se #roduce la nivel inferior o !cadere a #re!iunii &n ariile #eriferice "i o cre"tee a ei &n aria centrala.
Se vor declan!a curenti de com#en!atie #e verticala. La #eriferie, aerul den! din altitudine va cobor& &n aria
#eriferica de joa!a #re!iune de la !ol, iar &n aria centrala aerul cu #re!iune mare va fi antrenat &n mi!care
a!cen!ionala !#re aria centrala de joa!a #re!iune din altitudine, a!tfel inc,iandu-!e cele doua circuite.
Mi!carile !e mentin atat tim# cat !u#rafa%a tere!tra din aria centrala !e mentine mai calda dec)t ariile
#eriferice. Si!temul de circulatie format e!te caracteri!tic circulatiei &n ciclon. La !u#rafafa tere!tra, aerul
!e de#la!eaa la !u#rafa%a tere!tra, din regiunile mai reci !#re cele mai calde, curentii de altitudine fiind &n
ace!te arii, din!#re centru 0ona mai calda1, !#re #eriferie 0ona mai rece1.
Dea!u#ra regiunilor &n care aerul !e race!te, trea#ta barica !cade iar iobarele !e a#ro#ie,
curbandu-!e &n jo! la nivele !u#erioare "i &n !u!, la cele inferioare. *re!iunea cre"te &n aria centrala, &n
!tratele inferioare, for%a gradien%ilor barici verticali !e &ndrea#ta !#re e'terior, iar aerul !e de#la!eaa
divergent, du#a !i!temul circulatiei &n anticiclon, !#re #eriferiile mai calde "i cu #re!iunea mai !cauta. Se
va #roduce o de!carcare de #re!iune &n centru "i o cre"tee la #eriferie. La nivel !u#erior, &n aria centrala
#re!iunea e!te mai !cauta, iar aerul din regiunile inconjuratoare !e va de#la!a convergent, alunecand #e
!u#rafetele iobarice, !#re aria centrala, du#a !i!temul circulatiei &n ciclon, unde !e va #roduce incarcare "i
cre"teea #re!iunii, la #eriferie #roducandu-!e de!carcare "i !caderea #re!iunii. On continuare !e declan!eaa
curenti verticali de com#en!atie. On aria centrala !e declan!eaa curenti de!cendenti, de la nivelul !u#erior,
unde #re!iunea a cre!cut, la nivelul inferior, unde a !caut. La #eriferii, aerul !e va de#la!a a!cendent, din
aria incarcata de la nivelul inferior, !#re nivelul !u#erior, unde #re!iunea e!te &n !cadere. Si!temul
circulatiei &n regiunile &n racire e!te cel care !e #roduce &ntr-un anticiclon. (ele doua circuite vor functiona
atata vreme cat aria centrala !e mentine mai rece. La !u#rafa%a tere!tra, aerul !e de#la!eaa la !u#rafa%a
tere!tra din regiunile mai reci !#re cele mai calde, iar &n !tratele !u#erioare, inver!. Si!temele de circula%ie
termic$ a aerului !unt #reente "i &n mecani!mul de formare al v)nturilor #eriodice locale, briele.
4+
,a$t(r"le lo=ale
/anturile care !e formeaa !ub influenta factorilor fiico-geografici locali "i care actioneaa &n
regiuni geografice re!tran!e, !e nume!c v)nturi locale. Sunt doua categorii de v)nturi locale: cele care iau
na!tere datorita circulatiei termice a aerului 0briele1 "i cele care !e formeaa #rin !c,imbarea tem#eraturii
"i umeelii curentilor circulatiei generale a atmo!ferei, de c$tre orografie 0foe,nul "i bora1. : categorie
a#arte a v)nturilor locale o con!tituie cea con!tituita de curenti ai circulatiei generale a atmo!ferei,
determinati de anumite conditii de re#artitie a micro#roce!elor !ino#tice. *rin inten!itate, mod de
manife!tare "i efecte, v)nturi locale care au frecventa "i inten!itate ridicate, confera tra!aturi climatice
!#ecifice, regiunilor &n care !e #roduc. A!a !unt Simunul din nordul Africii "i Sirocco din Mediterana
(entrala iar &n Romania, (rivatul, Au!trul 08altaretul1 "i Su,oveiul.
8riele de mare "i u!cat !e #roduc &n regiunile %$rmurilor m$rilor "i oceanelor dar "i ale lacurilor
mari, ale fluviilor mari, deltelor, etc.
8ria de mare 0de i1 !e #roduce datorita incalirii #uternice #e tim#ui ilei, #rin in!olatie, a
u!catului. Se formeaa unul din cele doua circuite ale !ituatiei de circulatie termic$ a aerului &n regiunile
care !e &nc$le!c. La in$l%time ia na!tere antibria #rin alunecare #e !u#rafe%ele iobarice &nclinate c$tre
mare, iar la nivel inferior, aerul rece "i umed alunec$ #e !u#rafe%ele iobarice !#re u!cat. (ircuitul !e
inc,ide #rin de!cenden%a aerului din ariile de altitudine, de dea!u#ra marii, incaiirea #rin com#rimare
#roducand &ncalire "i cer !enin. Dea!u#ra m$rii &n interiorul u!catului, aerul umed marin !e &nc$le"te, !e
#roduce o incarcare &n ariile #eriferice "i a!cen!iune !#re ariile #eriferice de altitudine, unde #re!iunea e!te
&n !cadere. R$cirea adiabatic$ #roduce conden!$ri "i nebuloitate &n interiorul u!catului, dar #reci#ita%iile
li#!e!c. 8ria de i e!te mai #uternic$ dec)t bria de noa#te, #entru c$ contra!tele termice dintre u!cat "i
mare !unt rnai #uternice #e tim#ui ilei, curentii de altitudine fiind &n ace!te arii, din!#re centru 0ona mai
calda1, !#re #eriferie 0ona mai rece1.
8ria de i &naintea$ &n interiorul continentelor 95-E5 7m 0&n onele tro#icale aride #)n$ la +55
7m1. cu o vite$ medie de E - A mR!. Intre delte, briele !unt !tabe &ntruc)t diferen%ele termice !unt mici,
deltele fiind !u#rafete &n care #redomin$ !u#rafe%ele acvatice, iar !u#rafetele tere!tre !unt umede. (ircuitul
briei de mare "i antibriei !e devolta #e o gro!ime de +455-9555 m. 8ria de u!cat 0de noa#te1 !e
#roduce du#$ mecani!mul circula%iei termice din regiunile ce !-au r$cit,
Mecani!mul de ac%iune re#reint$ unul din cele dou$ circuite #reentate #entru circula%ia termic$
&n regiunile care !-au r$cit.
La racirea radiativ$ a !u#rafe%ei tere!tre "i a !tratului de aer de dea!u#ra ei, !u#rafetele iobarice !e
a#ro#ie &n nivelul inferior !e &nclin$ !#re mare, iar aerul de dea!u#ra u!catului, rece "i u!cat, cu #re!iune
mai mare, va aluneca !#re mare #e ace!fe !u#rafete, #roducand de!arcari de #re!iune. Aerul de dea!u#ra
m$rii are #re!iunea mai mare #entru acela!i nivel de altitudine "i !e de#la!ea$ !#re u!cat, !ub forma de
antibri$, #roduc)ndu-!e de!c$rc$ri de #re!iune dea!u#ra m$rii "i &ncarc$ri dea!u#ra u!carului. (urentii
verticali vor inc,ide circuitul, #rin de!cenden%$ #e u!cat "i a!cenden%$, #e mare, unde aerul a devenit mai
u"or "i #rin umeire. A!cenden%a de dea!u#ra m$rii va #roduce r$cire #rin detenta, conden!$ri "i
nebuloitate. Dac$ iua e!te mai !enin #e mare, noa#tea e!te mai !enin #e u!cat.
8ria de u!cat, mai !labil$ dec)t cea de mare, &naintea$ #e mare circa +5 7m, cu o vite$ medie de
doar 3-9 mR!. (ircuitui briei de u!cat "i cel al antibriei !e devolta #e o gro!ime mai redu!a dec)t &n
caul briei de mare.
8riele marine, #rin com#onenta de i, influen%ea$ to#oclimatul, gener)nd un to#oclimat !#ecific
de literal. 8riele de i #roduc o nebuloitate care #rotejea$ vegeta%ia &n tim#ul ilelor toride, aduc
r$coare #e litoral, gener)nd condi%ii o#time curei ,eliomarine.
8riele de munte "i de vale !e #roduc &n regiuni montane dar "i &n cele de dealuri inalte.
(om#onenta lor de!cendenta, v%nturile de munte, coboar$ la mare di!tan%$ de munte, #e vail.
43
8ria de vale actioneaa #e tim#ui ilei &n ilele !enine &n caul inc$lirii ver!an%ilor. Su#rafetele
iobarice !e &nde#anea$ una de alta, gener)nd #ante din!#re ariile joa!e !#re munte &n !tratele inferioare
"i din!#re munte !#re ariiie joa!e, &n !tratele !u#erioare.
Dea!u#ra regiunilor &n care aerul !e race!te, trea#ta barica !cade iar iobarele !e a#ro#ie,
curbandu-!e &n jo! la nivele !u#erioare "i &n !u!, la cele inferioare. *re!iunea cre"te &n aria central$, &n
!tratele inferioare, for%a gradien%ilor barici verticali !e &ndrea#ta !#re e'terior, iar aerul !e de#la!ea$
divergent, du#a !i!temul circula%iei &n anticiclon, !#re #eriferiile mai calde "i cu #re!iunea mai !caut$. Se
va #roduce o de!c$rcare de #re!iune &n centru "i o cre"tere la #eriferie. La nivel !u#erior, &n aria central$
#re!iunea e!te mai !cauta, iar aerul din regiunile &nconjur$toare !e va de#la!a convergent, alunecand #e
!u#rafetele iobarice, !#re aria centrala, du#a !i!temul circulatiei &n ciclon, unde !e va #roduce &ncarcare "i
cre"terea #re!iunii, la #eriferie #roducandu-!e de!c$rcare "i !caderea #re!iunii. On continuare !e
declan"eaa curen%i verticali de com#en!a%ie, &n aria centrala !e declan"ea$ curen%i de!cenden%i, de la
nivelul !u#erior, unde #re!iunea a cre!cut, la nivelul inferior, unde a !caut. La #eriferii, aerul !e va
de#la!a a!cendent, din aria incarcat$ de la nivelul inferior, !#re nivelul !u#erior, unde #re!iunea e!te &n
!cadere. Si!temul circulatiei &n regiunile &n racire e!te cel care !e #roduce &ntr-un anticiclon. (ele doua
circuite vor functiona atata vreme cat aria centrala !e mentine mai rece. La !u#rafa%a tere!tra, aerul !e
de#la!eaa la !u#rafa%a tere!tra din regiunile mai reci !#re cele mai calde, iar &n !tratele !u#erioare, inver!.
Si!temele de circulate termic$ a aerului !unt #reente "i &n mecani!mul de formare al v)nturilor #eriodice
locale, briele.
8ria de munte #une &n mi"care !trate de aer rece, den!, fiind limitata la un !trat cu gro!imea de
doar 355-955 m, cu vitee mari. /itea ma'ima &n cadrul briei de munte !e #roduce &n o inaltime egala
cu +RE din gro!imea curentului de!cendent. Aerul de!cendent &"i inten!ific$ vitea &n cobor)re #e ver!an%i
"i v$i. 8ria de munte !e #oate #roduce "i #e tim# cu cer noro! !au aco#erit, aerul rece "i den! coborand "i
gravita%ional &n tim#. (a valoare medie, bria de munte are durat$ a#roa#e dubla fa%$ de bria de i.
8riele de munte "i de vale au rol &n #roducerea #reci#itatiilor de convectie dinamica de du#a
amiaa din ariile montane inalte, &nc$le!c regiunile montane #e tim#ul ilei, r$ce!c v$ile #e tim#ul no#tii
"i al diminetii, genereaa inver!iunile termice &n vai "i de#re!iuiii &n a doua #arte a no#tii "i dimineata,
c)nd aerul rece al briei de munte #atrunde !ub aerul cald din v$i !i-l ridica &n altitudine.
/)inturile de!cendente locale 0catabatice1 !e #roduc #rin de!cendenta aerului du#a traver!area unui
lant montan !au !tationarea &ntr-o ona &nalt$.
2oe$nul e!te un v)nt catabatic cald "i u!cat. E!te ti#ic Muntilor Al#i, regiune de unde #rovine "i
denumirea !a. Se #roduce atunci c)nd o ma!a de aer umed traver!eaa un lant montan iar &n tim#ul
a!cen!iunii !e #roduc #reci#iiatii.
(a e'em#lu, o ma!a de aer avand tem#eratura de +4V (, ten!iunea va#orilor de a#a de @,A mb "i
umeeala relativ$ de 45 N, #ornind de la nivelul m$rii, e!caladeaa un lant montan &nalt de 9555 m. *)n$
la inal%imea de +555 m nu !e #roduce conden!are, iar aerul !e race!te &n urcare #rin detent$. du#$ adiabata
u!cata, cu +V(R+55 m, tem#eratura coborand la 4V (, ten!iunea va#orilor de a#a #a!trandu-!e con!tant$,
iar umeeala relativa urcand la +55 N. La acea!ta tem#eratura !e atinge tem#eratura #unctului de roua
#entru ten!iunea care o au va#orii de a#$ "i ince# conden!$rile "i #reci#ita%iile &n ma!a de aer care &"i
continua urcarea, #reci#itatii care !e vor #roduce #an$ la atingerea culmii. Datorit$ caldurii latente
eliberate de va#orii de a#a la conden!ate, de la +555 m. #ana dea!u#ra culmii, la nivelul cel mai malt la
care urc$ ma!a de aer, la 9555 m, r$cirea nu !e mai face du#a adiabata u!cat$, ci mai !lab, du#a adiabata
umeda. A!tfel, tem#eratura va ajunge dea!u#ra culmii, la altitudinea de 9555 in, -4V(. .meeala relativa,
&n conditiile conden!arilor continue !e #$!treaa #)n$ dea!u#ra culmii, +55 N. Datorita va#orilor #ierdu%i
#rin conden!ate "i #reci#itatii, ten!iunea va#orilor coboara la E,3 mb. *e vr!antul o#u! &n de!cendan%$,
ma!a de aer !e va incali du#$ gradientul adiabatic u!cat, cu lV(R+55 m, ajungand la nivelul inferior, &n
34V(, cu +5V( mai mult dec)t la #lecare. Inc$lirea e!te datorata caldurii latente de conden!are &n
conditiile cre"terii tem#eraturii. Intr-un aer relativ u!cat, umeeala relativa coboar$ la +9N.
49
Incalirea unei ma!e de aer !e #roduce "i atunci c)nd conden!area "i #reci#ita%iile au loc intr-o ma!a de aer
care !e de#la!eaa la altitudine, #e vertical$, in!a efectul de &ncalire nu e!te #erce#ut #utemic la nivelul
!olului 0totu!i !e !#une ca du#a #reci#itatii, #loaie, !au nin!oare, !e &ncale!te. In Romania fenomenele
cele mai inten!e de foe,niare !e #roduc &n Subcar#atii (urburii. .rmeaa ca am#loare, foe,nul Muntilor
A#u!eni, #reent &n (uloarul Mure!ului "i c,iar &n bainuG inferior al Tarnavelor.
%ora e!te un v)nt rece, cu vitee foarte mari. *roduce conden!$ri &n ma!ele de aer cald marin de
#e litoralele unde !e #rroduce. Se formeaa c,iciura, #olei, de#uneri lic,ide "i !olide.
Denumirea de ,,boraU #rovine de la v)ntul rece ce bate din!#re #latounle montane din Muntii
Dinarici, !#re Marea Adriatic$. E!te bine cuno!cut Mi!tralul care bate din!#re Ma!ivul (entral 6rance
!#re coa!tele M$rii Mediterane. La e'tremitatea nord-ve!ticd. a Munt!lor (auca, la Novoro!ii!7, #e
litoraluj Marii N[eagie, !e &nregi!trea$ m medie E> de ile cu bora #e an. 6recventa mare a ace!tui v)nt &n
arii ac7i#o!tite de litoral, unde de regula iernile !un foarte biande, climatul !ubmediteraneean !au
mediteraneean. cu vegetafie ti#ic$ "i culturi de #lante mediteraneene, #roduce #rin &ng,e%, mari #agube.
.n v)nt de ti# bora a !cutundat flota aliatilor euro#eni, &n tim#ull raboiului (rimeei, &n golful 8alaclava.
Evenimentul a du! la intelegerea de c$tre guvernele euro#ene, a nece!it$%ii unei retele rneteorologice care
!a cu#rinda intreaga Euro#a, avand ca !co# #rinci#al #rognoa. A fo!t factorul care a du! la crearea unei
retele meteoroiogice internationale.
In Romania, un v)nt de ti# bora e!te Nemira. Aerut rece al anticiclonului euro!iberian acumulat &n
!udul Moldovei, traver!eaa !udul gru#ei centrale a (ar#atilor :rientali, #e!te Muntii Nemira "i #rin #a!ul
:itu "i ca#ata caracter de v)nt catabatic rece, &n De#re!iunea 8ra!ovului.
4E
<. VAPORII DE APA DIN ATMOSFERA) CONDENSAREA LOR SI
PRECIPITA:IILE ATMOSFERICE
C./ UMIDITATEA ATMOSFERIC0
.miditatea atmo!feric$ #rovine din eva#orarea a#elor m$rilor, oceanelor, a#elor de la u!cat "i din
#roce!ele de re!#ira%ie ale oamenilor, animalelor "i #lantelor. Anual !e eva#or$ o cantitate de 4+H 555 7m
9
de a#$, din care EE@ 555 7m
9
din m$ri "i oceane iar A+555 7m
9
de la !u#rafa%a u!catului. On medie, #e un
an de ile &n onele tem#erate "i #olare !e eva#or$ un !trat de a#$ &ntre A55 mm iar la latitudini mici un
!trat de a#$ de a#ro'imativ +555 mm. On atmo!fer$, umiditatea e!te #reent$ #rin toate !t$rile de agregare
ale a#ei
34 5
4 5
La un moment dat, &n atmo!fer$ #ot coe'i!ta toate cele trei !t$ri de agregare ale a#ei 0la tem#eratura de
5,555A4P( "i #re!iunea de >,+ mb1.
# kmbl
ap
ghea
@
>,+
E
3 vapori de ap
t kP(l
-E -3 5 3 E
44
V!+%&i e
C&i1#!le e
g,ea%$
*ic$turi de
a#$
*unctul tri#lu al a#ei
(antitatea de umeeal$ din atmo!fer$ are valoarea minim$ "i c,iar 5 &n aerul rece "i u!cat de la *oli "i
valoarea ma'im$ &n aerul cald de la Ecuator. *entru fiecare valoare de tem#eratur$ e'i!t$ o limit$ a
cantit$%ii de va#ori de a#$, care !e nume"te satura+ie.
Se lucrea$ cu umi&itatea relativ6 "i temperatura punctului &e rou6.
Umi&itatea relativ6 re#reint$ ra#ortul dintre cantitatea de va#ori de a#$ aflat$ &n aer la un moment
dat "i cantitatea ma'im$ #o!ibil$. Ea !cade la cre"terea tem#eraturii "i cre"te la !c$derea tem#eraturii.
Punctul &e rou6 re#reint$ tem#eratura la care &ntr-un aer !aturat !e #roduce conden!area
.miditatea e!te re#reentat$ de dou$ #roce!e : eva#orarea "i conden!area.
+. Evaporarea !e #roduce &n urm$toarele !itua%ii :
- e'i!ten%a ma!elor de a#$2
- e'i!ten%a aflu'ului de c$ldur$ K determin$ energia nece!ar$ eva#or$rii #entru c$ &n ace!t
#roce! c$ldura !e con!um$ iar !u#rafa%a eva#orat$ !e r$ce"te. ($ldura folo!it$ la eva#orare intr$ &n
!tare latent$ &n va#orii de a#$, fiind eliberat$ &n tim#ul #roce!elor de conden!are2
- e'i!ten%a mi"c$rilor turbulente K v)nt.
Ontr-un an, la !u#rafa%a u!catului !e eva#or$ un !trat de E+ cm de a#$, iar la !u#rafa%a oceanului +5+ cm
de a#$ 0&n emi!fera nordic$12 &n emi!fera !udic$ !e eva#or$ un !trat de a#roa#e 355 cm de a#$.
3. Con&ensarea e!te #roce!ul de tran!formare a a#ei &n #ic$turi. Se #oate realia la 9 nivele:
- la nivelul !olului roua "i bruma2
- la mic$ &n$l%ime dea!u#ra *$m)ntului cea%a "i #)cla2
- la &n$l%ime norii.
(ondi%iile &n care !e #oate #roduce conden!area !unt :
- !atura%ia aerului2
- e'i!ten%a nucleelor de conden!are.
Satura%ia !e #oate realia #rin eva#orarea !au #rin r$cirea aerului care !e #oate #roduce #rin radia%ie
nocturn$ !au #rin de!tindere adiabatic$ 0r$cirea aerului #rin mi"carea a!cendent$ a ace!tuia f$r$ a#ort de
energie din afar$, folo!indu-!e energia intern$ a aerului1.
Nucleele de conden!are #ot fi cri!tale de !are ma!iv$, #ulberi minerale !au organice, #ic$turi de a#$
e'i!tente.
*rinci#alul #rodu! al conden!$rii &l re#reint$ norii.
D. 1. SISTEMUL DE FA.E AL A-EI SI MARIMILE CE DEFINESC UME.EALA
AERULLI
Si!temul de fae al a#ei
4>
Sc,imbul de fae al a#ei are loc #rin trecerea tre#tata, dintr-o faa &n alta, rareori !arindu-!e #e!te o
fa$ 0!ublimarea1, a unui numar de molecule. On natur$ au loc #roce!e rever!ibile: eva#orare-conden!are,
to#ire-&ng,e%. eva#orare-!ublimare.
Sc,imbarea de fae are loc invariabil la aceea!i #arametri e'#rimati #rin graficul de ec,iliru al !i!temului
de fae a a#ei. Du#a cum !e ob!erva, tem#eratura de 5P ( "i ten!iunea va#orilor de a#$ de >,+ mb !unt
#arametrii im#ortan%i. La intalnirea ace!tor dou$ valori !e afl$ #unctul tri#lu al a#ei, #unct la care a#a !ub
forma de va#ori, lic,id$ !au g,ea%$, !e afla &n ec,ilibru, #ut)nd coe'i!ta. Din #unctul tri#lu #leaca curbele
de ec,ilibru &ntre faele a#ei, ce coincid cu curbele ten!iunii lor de !aturatie. Se ob!erva c$ &ntr-o marj$
ingu!ta, a#a #oate e'i!ta lic,ida, !u#rar$cit$ "i la tem#eraturi mult !ub 5V (. De regul$ #an$ la -4V(, dar
rareori c,iar #)n$ la ->5V(.
Ten!iunea de !aturatie #entru g,ea%$ e!te diferit$ dec)t #entru a#$, ceea ce va face ca &ntr-un
!i!tem coloidal, norul, !a #revalee !ublimarile &n fata conden!arilor iar eva#or$rile #articulelor de a#$ !a
!e #roduca mai ra#id dec)t !-ar #utea tran!foma &n va#ori #articulele de g,eata. Norii care contin a#a "i
g,eata !unt cei care #roduc cele mai inten!e #reci#ita%ii.
Sc,imbarile de faa ale a#ei !e #roduc cu con!um !au eliberare de caldura. *entru to#irea unui
gram de g,eata !unt nece!are @5 cal, caldura latenta de to#ire, care e!te eliberat$ la &ng,e%ul unui gram de
a#a, !ub forma de c$ldur$ latenta de !olidificare. *entru eva#orare la tem#eratura de 5P ( !unt nece!are
4HA cal, caldura latenta de eva#orare, care la +55V (, e!te de 49H cal. cantitati de caldura ce !unt eliberate
la conden!are. *roce!ul de !ublimare #rodu! &n ambele !en!uri: eva#orare de #e !u#rafata g,etii !au
tran!formare a va#orilor direct &n g,eata, con!uma "i re!#ectiv eliberea$ cantitati de caldura egale cu
!umele #roce!elor to#ire !i eva#orare, re!#ectiv conden!are "i &ng,e%.
Mar"" =e <e'"$e&= (ezeala aer(l("
*reenta va#orilor de a#a &n atmo!fera determin$ o &n!u"ire fiica a !a, umeeala, care e!te
determinata #rin mai multi #arametri:
- Ten!iunea va#orilor 0e1, e!te acea #arte din #re!iunea atmo!ferica care !e datoreaa a#$!$rii e'ercitate
de va#orii de a#a. Se ma!oara &n milibari 0mb1.
- Ten!iunea de !aturatie 0E1, 0ten!iunea ma'im$1, e!te ten!iunea ma'ima #e care o #ot avea va#orii de
a#$ la o anumita tem#eratura, ten!iune #e!te care ince#e conden!area. Se m$!oar$ &n milibari.
(re"terea tem#eraturii aerului #roduce cre"teea valorii ten!iunii de !aturate. Sunt #o!ibile trei !ituatii:
+. e d E ca &n care aerul e!te ne!aturat
3. e W E, c)nd aerul e!te !aturat2
9. e c E, c)nd aerul e!te !u#ra!aturat.
- .meeala ab!olut$ 0a1, e!te cantitatea de va#ori de a#a e'#rimata &n gRmG. (antitatea de va#ori &n gRmG
nece!ara #entru a !atura aerul la o tem#eratura data !e nume!te umeeala ab!olute de !atura%ie, !au
umeeala ab!olut$ ma'im$ 0de !aturatie10A1.
- .meeala !#ecific$ 0_1 e!te cantitatea de va#ori de a#a e'#rimata &n gR7g aer. .meeala !#ecific$
ma'im$ 0de !aturatie1 e!te cantitatea de va#ori &n grame, nece!ara #entru a !atura + 7g de aer la o
tem#eratura data.
- .meeala relativa 0R1 e!te ra#ortul dintre ten!iunea va#orilor de a#a 0e1 la o anumita tem#eratura "i
ten!iunea de !aturatie 0ma'ima1 #entru acea tem#eratura 0E1. Se e'#rim$ &n #rocente dintr-o !uta 0N1.
/aloarea ei arata c)t la !uta din cantitatea de va#ori nece!ari !aturatiei 0conden!arii1 !e afla la un
moment dat &n atmo!fera.
R W eRE-+55N
- Deficitul de !aturatie e!te diferenta dintre ten!iunea de !aturatie "i ten!iunea aerului la un anumit
moment. D W E - e
- *unctul de rou$ 0t, tau1 e!te tem#eratura la care trebuie !a coboare un volum de aer #entru a deveni
!aturat 0in volumul de aer re!#ectiv #ot ince#e conden!arile fara vreun a#ort !u#limentar de va#ori1.
4A
D.2. E,A-ORAREA
/a#orii de a#$ din atmo!fera
/a#orii de a#a !unt #reen%i &n atmo!fera inferioara a &ntregii #lanete, fiind &n !tratul inferior al
tro#o!ferei &ntr-o #ro#ortie ce varia$ de la a#roa#e 5N, la ma'im EN din volumul de aer analiat, &n
functie de caracteri!ticile climatice, caracteri!ticile !u#rafe%ei active, anotim#, moment al ilei etc. De #e
!u#rafata Terrei !e eva#ora anual, &n medie, o cantitate de 434.+55 7m
9
de a#a, din care @>N 0E43.>55
7m
9
1, de #e !u#rafa%a marilor "i oceanelor.
A#a !ub forma de va#ori !e im#r$"tie de la locul eva#orarii, &n tro#o!fera, #rin turbulen%e,
convectie, advectie 0vant1 "i &n mai mic$ m$!ur$ #rin difuie moleculara. Difuarea &n altitudine e!te
favoriat$ de fa#tul c$ la tem#eraturile obi!nuite, va#orii de a#a au den!ilatea de 4R@ din den!italea aerului
u!cat, aerul umed fiind mai u!or dec)t aerul u!cat.
Eva%orarea
E'i!t$ trei moduri &n care !e #oate #roduce eva#orarea de #e o !u#rafata umeda. On caul aerului
ne!aturat de #e !u#rafata re!#ectiv$ !e ridic$ &n atmo!fera un num$r mai mare de molecule de a#$ dec)t !e
a"ea$ din atmo!fer$ #e acea !u#rafa%a. On caul aerului !aturat, num$rul moleculelor care #$r$!e!c
!u#rata%a umeda e!te egal cu numarul moleculelor ce !e intorc #e acea !u#rafa%$. On caul aerului
!u#ra!aturat, num$rul moleculelor de a#a care !e de#un #e acea !u#rafa%a e!te mai mare ca num$rul de
molecule care !e eva#or$. (om#arativ cu !u#rafetele oriontale, #e !u#rafetele conve'e, #roce!ul de
eva#orare e!te mai inten!, iar #e !u#rafetele concave, mai redu!. *icaturile mici, cu grad de conve'itate
mare, !e vor eva#ora foarte u!or iar #icaturile mari mai greu, avand raa de curbura mai mare. *roce!ul de
eva#orare al #icaturilor mici e!te e'trem de #uternic doar !alinitatea cre!cuta a ace!tora incetinindu-l. A#a
care urc$ #rin ca#ilarele !olului, avand o #elicula concava, !e eva#ora greu. *e !#atii largi actioneaa in!a
alte criterii. Su#rafetele conve'e 0culmile1 au o in!olatie mai buna iar v)ntul inlatur$ !tratul inferior de aer
care !-a umeit, inlocuindu-l cu aer mai u!cat din atmo!fera libera eva#orarea #utand continua la fel de
inten!, #e c)nd !u#rafetele concave, vai "i de#re!iuni, au in!olatie mai !lab$ iar gradul mare de ad$#o!t
genereaa calm atmo!feric frecvent, !au vitee !labe ale v)ntului.
/itea de eva#orare !e e'#rim$ #rin cantitatea de a#a eva#orata &ntr-o !ecunda de #e o !u#rafa%$ de
un metru #$trat, e!te direct #ro#ortional$ cu tem#eraiura, cu vitea v)ntului "i turbulen%a !a "i e!te inver!
#ro#ortionala cu #re!iunea atmo!feric$.
In conditiile variat$%ii !u#rafe%ei active, vitea de eva#oratie mai de#inde &n !ecundar "i de alti
factori. In caul !olurilor, ca#ilarele cu diametre mici a!igura a!cen!iunea ra#ida !#re !u#rafa%a a#ei din
!tratele mai adanci ale !olului. Eva#orarea dea!u#ra unor a!tfel de !oluri, cum ar fi !olurile argiloa!e, e!te
mai #uternic$ dec)t de #e !oluri ni!i#oa!e, care au ca#ilare cu diametre mai mari. 6enomenul de ab!orb%ia
din interiorul !olului de c$tre vegeta%ie a a#ei, #rin r$d$cini, a#$ #e care o va elimina #rin #roce!e de
tran!#iratie "i a#oi eva#orare, #oart$ denmirea de eva#otran!##ira%ie. Denumirea e!te utiliata #entru a
de!emna #roce!ele dc eva#oratie &n regiunile &n care e!te #reent$ vegetatia. De #e o !u#rafa%a aco#erita
cu vegetatie abundenta !e eva#or$ cantitati de a#a mai mari dec)t de #e aceea"i !u#rafa%$ acvatica, &ntruc)t
vegetatia !e incale!te mai tare dec)t ma!a de a#a, iar !u#rafa%a frunelor 0#e ambele fete1, m$re!te mult
!u#rafa%a de eva#orare. Eva#otran!#iratia real$ e!te cantitatea de a#$ eva#orata de #e o !u#rafa%$ &ntr-o
unitate de tim#, iar eva#otran!#iratia #otential$ e'#rima valoarea care, &n conditiile meteorologice
re!#ective, !au medii, &n conditii de a#roviionare o#tima cu a#a, ar #utea fi eva#orata.
Regimul ilnic "i anual al eva#or$rii &ntr-o regiune anumit$ e!te e!te &n func%ie de tem#eratura
!u#rafe%ei active "i a aerului "i de !tarea de umeire a !u#rafe%elor. La cre"terea tem#eraturii cre"te
cantitatea de energie calorica di!#onibil$ #entru ridicarea tem#eraturii a#ei, a #roce!ului de eva#orare,
4@
cre"te ten!iunea de !aturatie din aer "i cre"te deficitul de !aturatie. Eva#orarea cea mai #uternica !e va
#roduce de #e u!cat la ora. +9, de #e a#e continentale la +E-+4 iar de #e mari "i oceane, mai tariu. Inc$ un
motiv #entru care eva#oratia ma'ima !e #roduce iua e!te cre"terea viteelor "i a turbulen%ei v)ntului #e
tim#ul ilei.
D.3. CONDENSAREA ,A-ORILOR DE A-A
*entru a !e #utea #roduce conden!area, e!te nece!ar un a#ort de va#ori de a#$ care !$ determine
ajungerea va#orilor din atmo!fera la ten!iunea de !aturatie !au !u#ra!aturare 0 e c E1, !au la ajungerea la
acea!ta ten!iune, #rin atingerea #unctului de rou$, &n urma racirii aerului condi%ii &n care umeeala relativa
a aerului #oate ajunge la conditia nece!ara conden!arii 0R c +55 N1. *roce!ul conden!arii e!te favoriat de
#reenta nucleelor de conden!are. In continuare !e vor analia #roce!ele de racire ce #ot #roduce
conden!area, nucleele de conden!are, #roce!ele de conden!are-!ublimare "i #rodu!ele lor.
Rolul racirii aerului &n #roce!ele de conden!are
Racirea aerului !ub tem#eratura #unctului de roua !e #oate #roduce #rin: radiatie, advectie,
ame!tec, !au #rin #roce!e adiabatice.
(onditiile de racire #rin radiate !e #roduc &n tro#o!fera !au doar #e !u#rafa%a tere!tra, ca &n care
conden!arile !e #roduc doar #e !u#rafa%a tere!tra. ()nd racirea are loc din !trat &n !trat, &n #artea inferioara
a atmo!ferei !e #roduce cea%$ iar c)nd are loc &n !tratele mai &nalte, !e #roduc norii.
Racirea #rin advectie !e #roduce &ntr-o ma!a de aer cald ce !e de#la!ea$ #e!te o !u#rafa%a rece. Se
#oate #roduce frecvent, noa#tea "i dirnineata, #e tot #arcur!ul anului, iar toamna "i iarna, &n orice moment
al ilei, c)nd aerul mai cald de dea!u#ra !u#rafefelor acvatice, !e de#la!eaa #e!te !u#rafa%a tere!tra, mai
rece. 6enomeneie !e #ot #roduce #e !u#rafete maritime "i litorale, dar "i la #reenta unor !u#rafete
acvatice mai mici 0lacuri, fluvii, mla!tini1. .neori conditiile !e intrune!c "i la #reenta unor !u#rafete
continentale invecinate, diferit incalite. 6enomenul !e #roduce a#roa#e #ermanent #e !u#rafa%a marilor,
la contactul curentilor oceanici cu tem#eraturi diferite, &n caul advectiiior de ma!e de aer.
Racirea #rin ame!tec !e #roduce la ame!tecul a doua ma!e de aer a#roa#e de !aturate "i cu
tem#eraturi diferite. 6iindca valoarea ten!iunii de !aturatie !e reduce la jumatate la fiecare reducere a
tem#eraturii cu +5V (. Ame!tecul nou format #oate intruni conditii de #roducere a ten!iunii de !aturatie.
Nucleele de conden!are
Atmo!fera con%ine !ub forma de aero!oli, #articule lic,ide "i !olide. Num$rul lor e!te deo!ebit de
mare "i !cade cu altitudinea. Sunt !ute de mii &ntr-un centimetni cub de aer &n atmo!fera marilor ora!e "i #e
#latformele indu!triale, eci de mii &n !tratul de aer de la contactul cu !u#rafa%a tere!tra "i doar cateva mii
&n aerul din ariile montane. Sunt &n #rinci#al mici #articule ,igro!co#ice de !aruri marine cu diametre de
5,+ - + microni, #rovenite din eva#orarea #icaturilor fine de a#a marina ce ajung &n aer, de #e crea!ta
valurilor. =igro!co#icitatea "i natura c,imica a ace!tora au un rol deo!ebit de im#ortant &n declan!area
conden!arii "i mentinerea &n atmo!fera a #ic$turilor minu!cule de a#a reultata din conden!are, &n final &n
#roducerea #reci#itatiiior.
*roce!ele de conden!are "i #reci#itare au o ordine general valabila. Ontr-o #rima fa$, &n !tarea de
!aturare !au !u#ra!aturare a aerului, #e ace!te nuclee de conden!are micro!co#ice !e de#un #rimele
molecule de a#a reultat$ &n urma conden!arilor. Se formeaa #icaturi micro!co#ice care au raa de
curbura mica care continu$ cre"terea, #rin de#unere #e ele a unor noi molecule de a#a conden!ata !au #rin
aditionarea altor #ic$turi. Salinitatea #icaturilor !cade, in!$ ele !unt #rotejate im#otriva eva#or$rii #rin
cre"terea raei de curbura, dea!u#ra c$rora !unt nece!are, #entru a !e #utea declan!a eva#orarea. Ten!iuni
de eva#orare mai mari &n conditiile #reentei unor #icaturi mai mari, aerul care a #ierdut din umeeala
#rin re#eta conden!ari &"i #oate mari ten!iunea #rin eva#orarea #icarurilor mici. Ace!te #ic$turi care !unt
#reente #rintre #icaturile mai mari, !e vor eva#ora, a!igurand cre"terea va#orilor &n ma!a re!#ectiv$, de
4H
aer. (ontinuarea conden!arii #icaturilor mari care &"i continua cre"terea #e !eama di!#aritiei #icaturilor
mici &n functie de tem#eratura norului, ace!te #icaturi #ot &ng,e%a. La tem#eraturi !c$ute, #roce!ele de
conden!are !unt inlocuite de #roce!e de !ublimare &n conditiile &n care, la tem#eraturi negative, ten!iunea
va#orilor nu e!te !uficient de mare, va#orii nu !ublimea$ ci !e conden!ea$.
Co$<e$&area va%or"lor <e a%a %e &(%ra'a6a tere&tra
(onden!area va#orilor de a#a #e !u#rafata tere!tr$ !e #roduce &n conditiile unei raciri ra#ide de
!curt$ durat$, doar a !u#rafe%ei tere!tre "i a unui !trat de aer de cativa centimetri de la contactul cu acea!ta
!u#rafa%$ ca &n care conden!area !au !ublimarea !e va #roduce doar #e !u#rafa%a tere!tr$ "i #e diferite
obiecte. Reult$ a#$ &n !tare lic,ida !au !olid$, de#u!a #e !u#rafa%a tere!tra, de diferite ti#uri: roua, bruma,
c,iciura, #olei, de#uneri lic,ide !au !olide, toate ace!tea numindu-!e #rodu!e de conden!are la !ol !au
#reci#itatii oriontale.
Roua !e #roduce mai ale! &n no#tile !enine de vara !au &n #rima #arte a toamnei. *entru #roducerea
ei !unt nece!are ten!iuni mari ale va#orilor de a#a &n !tratul de contact cu !u#rafa%a tere!tra, raciri
#uternice ale ace!tei !u#rafete "i a obiectelor de #e ea, #e tim#ul no#tii "i v)nt !lab, care !a #ermit$ un
contact !uficient al aceluia!i !trat inferior de aer, cu !olul, #an$ la coborarea tem#eraturii !ub #unctul de
roua &n ace!t !trat de aer "i inlocuirea !a cu alt aer umed, du#a relativa !a u!care &n urma conden!arilor.
(a#acitatea calorica mica "i conductivitatea caloric$ redu!a a diferitelor obiecte de #e !ol, "i din !tratul de
aer !ubtire de langa !ol, cum ar fi vegetatia ierboa!a, favorieaa de#unerea de roua #e ace!te obiecte.
.meeala din !tratul de aer de la contactul cu !u#rafa%a tere!tra, !e mentine con!tant mare, #rin
tran!#iratia #lantelor "i #rin va#orii de a#$ ce #rovin din !ol &n unele ,,de!erturi umede?, cum ar fi de!ertul
Namibiei. .meeala relativ$ e!te mare, dar nu !e intrune!c conditiile conden!arii &n !tratele de aer
!u#erioare ale atmo!ferei, deci #roducerea #reci#itatiilor, ca &n care unele #lante !unt bine ada#tate
#entru a!i a!igura mare #arte din nece!arul de a#a #rin ada#tari #entru colectarea "i ab!orbtia de roua, care
!e #roduce &n cantitati mari &n conditiile racirii radiative #uternice la !ol. On no#tile !enine &n intreaga ona
calda, cantitatea de roua de#u!a anual e!te !emnificativa, &n conditiile climatelor u!cate avand un rol
benefic #entru vegetatie "i c,iar fauna. Si valorile inregi!trate &n ti#urile de climate oceanice, !unt ridicate.
On #$dure roua !e #roduce &n cantitati redu!e, &n !#ecial #e coroanele arborilor.
8ruma e!te un #rodu! de !ublimare, care !e formeaa &n conditii a!eman$toare cu roua dar la
tem#eraturi negative. (antitatile de roua "i bruma caute &n medie &n Romania nu totaliea$ dec)t o
medie anuala de +-9 mm de a#a in!a &n climatul tem#erat oceanic ajung la +5-95 mm.
(,iciura !e #roduce &n conditii de v)nt !lab, c)nd aerul e!te r$cit la contact cu !olul #e un !trat mai
gro!. E!te nece!ara #reenta unui aer foarte umed, cu a#a !u#raracita "i cri!tale de g,ea%$. (,iciura moale,
normal$, cea mai frecvent &ntalnita, !e #roduce #rin !ublimare #e obiecte "i #rin aditionare de ace de
g,eata, &n !#ecial #e crengiie arborilor, care au ca#acitate calorica mica "i conductivitate calorica redu!a.
(,iciura tare, grauntoa!a, !e #roduce &n caul #reentei #icaturilor de a#a !u#rar$cit$ &n !tratul de aer de
langa !ol "i !e #oate #roduce !i &n conditii de v)nt #uternic.
De#unerile lic,ide "i !olide #e !u#rafa%a tere!tra !e #roduc &n caul invaiilor de aer cald "i umed
&n regiuni &n care !u#rafa%a tere!tra e!te rece. Sunt mai frecvente #e tim# aco#erit !au c)nd !e #roduce
cea%a. De#unerile lic,ide !e #ot #roduce "i #e !u#rafe%e acvatice reci. La advectia #e!te ele a ma!elor de
aer cald "i umed &n Romania !unt frecvente &n caul invaiilor de aer maritim tro#ical, &n !eonul rece.
*oleiul #rovine din #loile !u#raracite care cad #e !u#rafete tere!tre cu tem#eraturi negative, de
regula intre 5V ( "i - +V(. E!te un fenomen meteorologic rar, #reent mai ale! &n regiuni montane. Mai rar
!e #oate #roduce #oleiul !ecundar, care are loc &n conditiile &n care o #loaie cu tem#eraturi #oitive cade
#e o !u#rafa%a tere!tra foarte #uternic racita.
(onden!area va#orilor de a#a &n !tratul inferior al atmo!ferei. *rin conden!area !au !ublimarea
va#orilor de a#a &n !tratul inferior de aer al atmo!ferei !e formeaa ceata, aerul ceto! "i #)cla &n caul &n
care viibilitatea e!te !ub + 7m, fenomenul #rodu! #oarta numele de ceata. .n ca #articular !e #roduce &n
>5
ariile #uternic #oluate, unde cea%a devine acid$ datorita diolv$rii gaelor acide #ut)ndu-!e ad$uga "i
#oluanti !olii 0#ulberi &n !u!#e!i!ie1 fenomen ce !e nume!te !mog. Atunci c)nd #ic$turile de a#a !au
cri!talele de g,eata !unt mai rare "i de dimen!iuni mai mici, viibilitatea fiind intre + 7m "i +5 7m.
fenomenul #rodu! !e nume!te aer ceto!. ()nd viibilitatea e!te tot intre + 7m "i +5 7m dar &n aer !unt
#reente im#urit$%i !olide de #e !u#rafa%a tere!tra, !e formeaa #acla. La umeeli relative mai mari de
A5N, c)nd #acla e!te ame!tecat$ cu aer ce%o!, fenomenul #oarta numele de #acla umed$ !#re deo!ebire de
#acla obi"nuit$, numita #)cl$ u!cat$.
Cea6a
(eata !e #roduce &n !tratul inferior de aer al atmo!ferei uneori "i la &naltimi de#$"ind + 7m, c)nd
umeeala relativa e!te +55N !au #utin !ub acea!ta valoare. Ontruc)t ten!iunea de !aturatie dea!u#ra g,etii
e!te mai mica &n caul tem#eraturilor negative, ceata cu ace de g,eata !e #oate #roduce "i la umeeli
relative mai !caute 0&nce#and cu @5N1 &n caul #articular &n care cea%a, la tem#eraturi negative e!te
com#u!a din #icaturi de a#a !u#rar$cita. Ace!te #icaturi au diametre foarte mici 03-4 microni1. *icaturile
de a#$ ce com#un ceturile #rodu!e la tem#eraturi #oitive au dimen!iuni mai mari, diametrele lor
ajungand #)n$ la 45->5 microni. (eturile contin o cantitate de a#a redu!a, care le deo!ebe!te de nori, care
!unf foarte a!emanaiori, dar contin o cantitate de a#a mai mare la metru cub. (e%urile au origini de!tul de
diver!e, #reentate mai jo!.
(eturile &n aceea"i ma!a de aer !unt cele mai frecvente.
(eturile din r$cire !e #roduc la racirea ma!elor de aer din !tratul inferior de aer al atmo!ferei.
(ea%a &nalt$ de radiatie !e #roduc &n regim anticiclonic. Se formeaa la in$ltime, #)n$ la nivelul de
inver!iune termic$ din anticicloni, ade!ea coborand !#re !u#rafata #amantului. *er!i!ta #erioade
indelungate.
(ea%a joa!$ de radiatie !e #roduce #rin r$cirea radiativa #uternica a !u#rafe%ei tere!tre "i a !tratului
inferior de aer, #)n$ la !tratul de inver!iune, de regula #e o gro!ime #)n$ la +5 m, rareori #)n$ ma +55 m.
Se formeaa &n no#tile !enine, de regula &n formele negative de relief &n care !e cantoneaa inver!iuni
termice. ]onele cu vegetatie abundenta favorieaa in!talarea ace!tui ti# dc ceata, datorita racirii #uternice
#e care o !ufera vegetatia #e tim#ul no#tii, datorita ca#acitatii !ale calorice mici "i conductivitatii termice
redu!e. De la vegetatie !e race!te !u#erficial !tratul inferior de aer.
(e%urile urbane a#ar mai ale! &n ora!ele cu mare den!itate "i ma!ivitate a con!tructiilor &n #artea a
doua a no#tii "i dimineata. Sunt #rodu!e #rin racirea inten!a #e tim#ul no#tii a !u#rafetelor betonate !au
a!faltate.
.n ca !#ecial al cetii urbane e!te !mogul. care !e #roduce &n ariile #uternic #oluate. Aero!olii
aditioneaa no'e acide, gaoa!e, lic,ide !au !olide "i devin acii. (oncentra%ia de #ulberi &n !u!#en!ie, cu
incarcare c,imica mare, e!te ridicata. Smogul core!#unde de multe ori unor !ituatii de inver!iuni termice,
cu cerul aco#erit "i !e #roduce cel mai frecvent &n !ituatii anticiclonice, de #referinta iarna. Sunt cuno!cute
cata!trofe #rodu!e de !mog, frecvent &n Londra #erioadei antebelice, etc. .neori !mogul !e #oate #roduce
"i #e cer !enin, &n regiuni cu radia%ie !olar$ #uternica &n orele dinaintea amieii, &n atmo!fera #oluata cu
o'ii de aot "i gae de e!a#ament. E!te !mogul fotoo'idant care !e #roduce &n onele !ubtro#icale "i
tro#icale, dea!u#ra marilor ora!e, a #latformelor indu!triale "i a onelor cu trafic auto inten!. Sunt cla!ice
!ituatiile #rodu!e &n marile aglomeratii urbane ja#onee, &n (alifornia etc.
(eturile de advectie !unt ceturi #rodu!e de !itua%ii &n care racirea !e #roduce &ntr-o ma!a de aer
cald cei !e de#la!eaa dea!u#ra unei !u#rafete reci. Sunt frecvente &n !eonul rece, !unt ceturi groa!e ce !e
e'tind mult &n altitudine "i aco#era regiuni foarte intin!e.
(eata aerului tro#ical e!te o ceat$ de advectie #rodu!a de de#la!area &n ona tem#erata, &n !eonul
rece, a unor de ma!e de aer tro#ical maritim. La de#la!area #e!te !u#rafete%e reci, &n !tratul inferior de aer
!e #roduce r$cire inten!a "i conden!$ri inten!e. Inten!itatea ace!tor ceturi #ermite #er!i!tenta lor c,iar "i
#e tim# cu v)nt. Din cea%a aerului tro#ical #ot c$dea burni%e iar #e tim# de iarn$ !e #roduce c,iciura.
>+
(eata de litoral e!te o ceata de advectie care !e #roduce #e u!cat "i #e mare &n regiunile litorale.
Iarna !e #roduce &n !ituatiile &n care #e!te !u#rafetele continentale din a#ro#ierea litoralelor, mai frecvent
ince#and din ona tro#icala #ana &n cea !ub#olar$ !e de#la!eaa aer mai umed "i mai cald. Ace!t aer !e
race!te &n !trarul inferior, &n care !e vor #roduce conden!ari. /ara "i #rim$vara, ceata de litoral !e #roduce
dea!u#ra marilor, &n a#ro#ierea %$rmurilor, &n caurile &n care aerul cald de dea!u#ra continentelor !e
de#la!eaa dea!u#ra m$rilor. Ace!t aer !e race!te &n !tratul inferior, &n care !e vor #roduce conden!ari, dar
mai #u%in inten!e dec)t &n caul ceturilor litorale care !e #roduc iarna dea!u#ra u!catului, &ntruc)t
umeeala ma!elor de aer ce #rovin de #e continente, e!te mai redu!a.
(ea%a maritim$ e!te o ceata de advectie care !e #roduce dea!u#ra marilor "i oceanelor &n regiunile
de intalnire ale curentilor oceanici reci "i cali. Se formeaa #ermanent "i !unt inten!e, indiferent de
directia de de#la!are a ma!elor de aer, fie din!#re curentul rece !#re cel cald, fie din!#re curentul cald !#re
cel rece. Se #roduc &n !tratele inferioare de aer, atunci c)nd directia de de#la!are a ma!ei de aer e!te
din!#re curentul cald !#re cel rece. Ma!a de aer cald "i umed !e race!te &n !tratul inferior, unde au loc
conden!ari &n caul &n care !en!ul de de#la!are al ma!ei de aer e!te din!#re curentul rece !#re cel cald,
va#orii ridicati de #e !u#rafafa acvatica calda, conden!eaa &n aerul rece, form)ndu-!e ceturi joa!e. Aerul
rece !e inc$le!te &n !tratul inferior de la !u#rafa%a curentului cald, !e in!tabiliea$ "i devine convectiv,
#reent)nd cea%$ la &naltime "i nori. (eturile maritime !unt mai frecvente #rimavara "i vara, c)nd
contra!tele termice !unt mai mari, ele #utandu-!e forma la #eriferia curentilor cali, c)nd ma!ele de aer !e
de#la!eaa din!#re !u#rafata curentului !#re ariile &nvecinate &n care #ot !a nu !e afle curenti reci, ci doar
!u#rafete acvatice normale, mai reci dec)t aerul &n tim#ul #rimaverii "i la ince#utul verii. Sunt cuno!cute
#e glob, cateva regiuni &n care ceturile marine !unt groa!e "i foarte frecvente, cum ar fi regiunea Terra
Nova, unde a#ele reci ale curentului Labradoruiui !e &ntalne!c cu a#ele calde ale ramificatiilor curentului
Colfului !au &n regiunea Marii :,ot!7, a *enin!ulei Famceat7a "i a In!ulelor Furile, unde a#ele reci ale
curentului :Ba-S,ivo !e &ntalne!c cu a#ele calde ale curentului Furo-S,ivo. Se formeaa a#roa#e
#ermanent #rimavara "i vara, dea!u#ra :ceanului Ong,e%at, unde &n acea!ta #erioada, ma!ele de aer cald
din!#re !ud, !e de#la!eaa #e dea!u#ra banc,iei #olare.
(ea%a de ver!ant e!te #rodu!$ de factori locali de relief. E!te o ceata datorata tot #roce!elor de
racire &n !tratul inferior de aer, ca "i ti#urile de ceturi #recedente. *rin !i!temul brielor montane, aerul din
onele joa!e, care e!te mai umed dec)t cel de la &naltime, !e &ncale!te &n #rima #arte a ilei datorita
in!olatiei #uternice, c)!tiga un #lu! de umeeala datorita inten!ificarii eva#otran!#iratiei "i &nce#e
a!cen!iunea direct #e verticala, !au de-a lungul ver!antilor, !ub form$ de v)nturi de vale, &n ace!te ma!e de
aer, racirea #rodu!a de a!cen!iune, #roduce ceturi de ver!ant. Daca a!cen!iunea e!te lenta !e formeaa
cea%a de ver!ant, iar daca !e #roduce ra#id, !e formeaa nori.
(eturile de eva#orare !e #roduc #rin cre"terea ten!iuni va#orilor #)n$ la ten!iunea de !aturatie,
#rin #roce!e de eva#orare. (eturile de !u#rafe%e acvatice !e #roduc c)nd dea!u#ra unor !u#rafete acvatice
!au a unor !u#rafete umede "i calde, !e de#la!ea$ o ma!a de aer rece, !au ma!a de aer de dea!u#ra lor !e
race!te radiativ. De #e !u#rafata acvatica calda !e ridica va#ori de a#a care vor conden!a &n aerul rece.
(eturile de eva#orare din #reci#itatii !e #roduc atunci c)nd o #loaie calda intra &ntr-o inver!iune
termica &n care e'i!ta aer rece a#roa#e !aturat. On #rima fa$ !e #roduce eva#orarea #loii. Aerul devine
!aturat, conden!eaa &n #icaturi fine "i !e #roduce ceata. 6enomenul de eva#orare al #loii #oarta numele de
virga.
(eata #refrontala !e #roduce &n fata frontului cald, &n ma!a de aer rece #e!te care !e de#la!eaa
aerul cald. *reci#itatiile calde !e vor eva#ora &n ma!a de aer rece, aerul !e va !atura, !e vor #roduce
conden!ari care vor genera ceata. E!te o ceata de eva#orare. 6enomenul e!te identic cu cel al cetii de
eva#orare din #reci#itatii, cu !#ecificarea ca acel ti#, #reentat mai &nainte, !e #oate #roduce "i &n alte
ti#uri de inver!iuni termice, dec)t cele frontale.
(eata #o!tfrontala inalta !e #roduce &n !#atele frontului rece, c)nd #reci#itatii calde intra &n ma!a
de aer rece in!talata. *roce!ul e!te identic cu cel #etrecut &n caul ceturilor #refrontale.
>3
(eturile de la contactul a doua ma!e de aer 0frontale1 !e #ot #roduce &n cadrul fiecarui ti# de front,
cald, rece !au o#u! &n ona !u#rafe%ei frontale. Ele !unt ceturi de ame!tec, ca &n care doua ma!e de aer cu
tem#eraturi diferite "i ajun!e a#roa#e de ten!iunea de !aturatie, &n urma ame!tecului la noua tem#eratura
ca#atata, ten!iunea ame!tecului reultat va atinge ten!iunea de !aturatie.
Multe ceturi au origine mi'ta.
Co$<e$&area va%or"lor <e a%a #$ ato&'era l">era. Nor"".
*roce!ele de conden!are din atmo!fera libera !e #roduc &n mare #arte a!emanator celor din !tratul
inferior de aer al atmo!ferei. care creeaa ceata. De multe ori, ceata la inaltime, mai ale! &n arii montane,
#oate fi confundata cu norii.
Norul delimiteaa un !#atiu &n care e'i!ta conditiile de tem#eratura "i umeeala relativa nece!are
conden!arii. (ontinua !c,imbare a condi%iilor duce la !c,imbari continue ale formei, marimii "i
tran!#aren%ei norilor.
Ge$eza $or"lor
*entru formarea norilor e!te nece!ar un aflu' continuu de va#ori de a#a "i o racire a aerului !ub
tem#eratura #unctului de roua. Racirea !e #oate #roduce #rin trei #roce!e: detenta adiabatica, mi!care
turbulent$ "i racire #rin radiatie. Racirea #rin detenta adiabatica e!te #rinci#alul #roce! de formare a
norilor, #rin care reulta nori convectivi. Detenta adiabatica !e #roduce &n urma convectiei, alunecarii #e
!u#rafete frontale, !au a!cen!iunii aerului din caue orografice. Racirea #rin mi!care turbulent$ e!te un
#roce! cu inten!itate redu!a, care #roduce nori de turbulen%a, ondulati. Racirea radiativa e!te de a!emenea
un #roce! #utin inten!, care #roduce nori de radiatie.
/itea convectiei &n nori e!te de 9-> mR!, ajungand uneori c,iar la 35 mR!. Ontr-un nor e'i!ta mai
multe nivele caracteri!tice. De la !ol !#re inaltime, ace!tea !unt: nivelul conden!arii2 nivelul de &ng,e%
05V(12 nivelul de -+5V( 0#e!te care, #articulele de a#$ !unt a#roa#e e'clu!iv &n !tare !olida12 nivelul
convectiei.
Nivelul conden!arii e!te nivelul la care tem#eratura ajunge egala cu tem#eratura #unctului de roua
0' W t1. Nivelul de &ng,e% !e afla uneori !ub nivelul conden!arii 0iarna, dar "i vara &n caul aerului u!cat1. On
caul norilor jo"i "i cu !laba devoltare vertical$ , ace!t nivel #oate li#!i. Nivelul dea!u#ra caruia norul
e!te format #redominant din g,eat$ 0-+5 V(1 e!te #reent &n !eonul cald, doar la norii cu mare devoltare
vertical$, iar iarna ace!t nivel !e #oate afla !ub nivelul norului. Nivelul convectiei e!te nivelul !u#erior al
norului, marcat de regul$ de un !trat de inver!iune.
Str(=t(ra "=ro'"z"=a a $or"lor
Structura microfiica a norilor de#inde de: !tarea de agregare a elementelor com#onente2 marimea
lor, den!itatea #articulelor 0nr. de #articule #e unitatea de volum12 continutul &n a#a #e unitatea de volum,
tem#eratura aerului.
La tem#eraturi de !ub -E5V(, norii !unt formati e'clu!iv din g,eata. Dimen!iunile #articulelor de
a#a !au g,eata !unt de la fractiuni de microni, #)n$ la !ute de microni &n faa de conden!are, #icaturile
ajung #)n$ la dimen!iuni de 45 microni. On faa urmatoare, de fuiune, #icaturile cre!c #)n$ la dimen!iuni
de 355 de microni, dimen!iuni la care ince#e c$derea. On cadere, #rin aditionare, #icaturile #ot cre"te #)n$
la diametre de 4 mm, dimen!iune #e!te care !e fragmenteaa. On faa initiala de &ng,e% a#a cri!talieaa
,e'agonal. Se formeaa cri!tate #line, atunci c)nd racirea !e #roduce lent. La col%urile cri!talelor
,e'agonale, ten!iunea de !aturatie !e atinge mai u!or de aceea cri!talele cre!c la colturi. On caul racirii
ra#ide, cri!talele ,e'agonale !e #ot devolta #e vertical$ reultand #ri!me ,e'agonale 0ace de g,eata1. (el
mai ade!ea, &n urma #roce!elor de &ng,e% reulta cri!tale ramificate 0fulgii de a#ada1. On caul unor
tem#eraturi a#ro#iate de 5 grade, !e #roduc aditionari, iar dimen!iunile fulgilor cre!c.
>9
CLASIFICAREA NORILOR?
1orii !unt un ame!tec coloidal de #ic$turi de a#$, ame!tec de #ic$turi "i cri!tale de g,ea%$ !au cri!tale
de g,ea%$ &n !tare de !u!#en!ie.
La un nor g$!im trei nivele :
nivel de convec%ie
nivel de iotermie 0-+5P(1
nivel de conden!are
Norii !e #ot cla!ifica du#$ mai multe criterii :
a. Dup6 form6 7
nori filamentari 2
nori !tratiformi 2
nori cumuliformi 0!ub forma de gr$mei1.
8. Dup6 gene6 7
nori de convec%ie termic$ 0majoritatea norilor1 2
nori frontali 0&n!o%e!c fronturile atmo!ferice1 2
nori de radia%ie 0iau na"tere noa#tea, di!#ar re#ede1.
c. Dup6 altitu&inea la care se formea6 7
nori inferiori 045L3455 m1 2
nori mijlocii 03455L>555 m1 2
nori !u#eriori 0>555L@555 m1 2
nori cu devoltare vertical$ 045, +55L@555 m1.
T"%(r" <e $or"@ <(%a "$alt"e?
n%&i 1u+e&i%&i >6513@"?) !+!&i,i! l%& +&e.ee 1.4i"8!&e! #i"+ului.
Cirrus ,Ci.9
nori !ub%iri cu a!#ect de filamente !au fibre albe "i !ub%iri !au de beni tran!#arente, forma%i din cri!tale
mici de g,ea%$. Nu reduc !tr$lucirea Soarelui !au Lunii. Apariia lor prevestete !rontul cald al unei
perturbaii atmos!erice.
>E
1OR
Cirrocumulus ,Cc.9
nori cu form$ de #$turi !au bancuri !ub%iri, d)nd cerului a!#ect v$lurit, &ncre%it, a!em$n$tor unei #laje cu
ni!i#. A#ar "i di!#ar ra#id. Tran!#aren%i. On!o%i%i, cel mai ade!ea, de nori (irru!.
Cirrostratus ,Cs.9
cu a!#ect v$luro!, albicio!, #ot ocu#a total !au #ar%ial cerul. 6orma%i din cri!tale de g,ea%$, uneori #ot fi
at)t de !ub%iri, a#roa#e neob!erva%i, d)nd cerului a!#ect l$#to!.
>4
1ori mi:locii ,;-<)m.
Altocumulus ,Ac.9
cu forme variate: rulouri, beni de culoare alb$ !au cenu"ie, #$turi, !u#ra#u!e uneori, de culoare cenu"iu-
de!c,i!. Au a!#ect continuu !au !unt !e#arate #rin mici !#a%ii &ntre ele. *ot fi tran!#aren%i dar uneori
Soarele nu e!te viibil din ei. La a#u! "i r$!$rit !e colorea$ &n ro"u-a#rin!.
"ot genera ploaie cu picturi mari i rare sau ninsoare cu !ulgi mari, pe o band de #$%&$km'
Altostratus ,As.9
formea$ #)ne noroa!e alb$!trui !au cenu"ii. *ot aco#eri cerul total !au #ar%ial. Soarele "i Luna !e #ot
>>
ob!erva ca #ete luminoa!e. *ot fi forma%i din dou$ !au mai multe !traturi !u#ra#u!e. (in ei pot cdea
precipitaii continue sub !orm de granule de ghea, ninsoare sau ploaie pe o band de #$%&$km'
Nimbo!tratu! 0N!1,
#ine &ntunecate de culoare cenu"ie, cu a!#ect va#oro!. (au natere la precipitaii continue sub !orm de
ploaie sau de ninsoare, pe o band de #$%&$km' Aco#er$ &n &ntregime Soarele, d)nd de multe ori im#re!ia
c$ !unt ilumina%i din interior. Se formea$ din norii Alto!tratu!, Altocumulu!, Stratocumulu!.
1ori &e =n6l+ime mic6
Cumulonim8us9
ma!e noroa!e den!e cu #uternic$ devoltare #e vertical$, &n !en!ul c$ baa norului #oate fi la c)teva !ute
de metrii &n$l%ime &n tim# ce v)rful lui #oate ajunge &n etajul norilor !u#eriori.
8aa e!te de obicei neted$ iar v)rfurile au form$ de turnuri, creneluri de culoare alb$ !au de nicoval$.
6ragmente din ma!a norului !e de!#rind "i !e de#la!ea$ foarte re#ede la !u#rafa%a *$m)ntului, form)nd
trombe "i vijelii.
(in acesti nori cad precipitaii sub !orm de avers (vara), )nsoit de multe ori de tunete i !ulgere
puternice sau de grindin'
>A
Nori (umulu!
nori cu contur bine definit, a!em$n$tori unor gr$m$joare de vat$ au culoarea alb$ "i !e de#la!ea$ re#ede
#e cer. /)rfurile !unt albicioa!e "i &n form$ de cono#id$, #reent)nd numeroa!e inmuguriri
>@
*neori, norii Cumulus pot da natere la precipitaii sub !orm de ploaie de scurt durat'
1ori Stratocumulus
nori !ub form$ de #$turi !au de bancuri albicoa!e !au cenu"ii, de rulouri !au de bolovani de r)u. .neori
#rin ei !e #oate ob!erva #oi%ia Soarelui alteori !unt o#aci. Se formea$ numai diminea%a "i !eara. Nu !e
g$!e!c #e cer &n tim#ul ilei.
(in aceti nori pot cdea ploi slabe i ninsori cu !ulgi mici i rari'
>H
Nori Stratu!,
re#reenta%i de norii cenu"ii care a#ar &n ilele &ntunecate "i au a!#ectul de #)n$ continu$2 uneori baa
norilor e!te at)t de joa!$ &nc)t #oate ajunge la nivelul dealurilor.
On mod obi"nuit !unt o#aci "i rareori !e #oate $ri Soarele !au Luna. Norii Stratu! au o &n$l%ime "i gro!ime
mic$, d)nd na"tere a!tfel la precipitaii slabe cum este burnia, iar iarna !orm+nd !ulgi de zpad mari
sau ace de ghea'
6ronturi atmo!ferice.
Antici#area a#ro#ierii lor.
Apropierea frontului cal&, in cazul unei zone depresionare tipice, e!te marcata de a#aritia #e cer a
!i!temelor noroa!e, di!#u!e in urmatoarea !ucce!iune: Cirrus, Cirostratus, Altostratus "i ,imbostratus.
Daca zona depresionar e!te &nde!tr$mare, #e cer a#ar &ndeo!ebi norii Altocumulus.
Alte elemente care define!c #reen%a frontului cal&: v)ntul &"i va !c,imba direc%ia !ufl)nd &n fa%a
frontului din SS/ iar du#$ trecerea frontului din /. Onaintea frontului cal& !e va #roduce o !c$dere mai
mult !au mai #u%in accentuat$ a #re!iunii atmo!ferice "i o !ta%ionare !au !c$dere mic$ a #re!iunii &n !#atele
frontului. Iarna, &ndeo!ebi, &n fa%a frontului cal& #e o l$%ime de +45-3557m,va a#$rea cea%a.
2rontul rece e!te &n!o%it, cel mai frecvent, mai ale! vara, de !i!teme noroa!e in!tabile:Cirrocumulus,
Altocumulus reticularis, Cumulus congestus, Cumulonimbus.
*reci#ita%iile frontului rece !unt foarte inten!e, de cele mai multe ori !ub form$ de aver!e, &n!o%ite uneori
de de!c$rc$ri electrice, cu o durat$ mai redu!$ dec)t &n caul frontului cald. L$%imea onei de #reci#ita%ii
e!te de 45->57m.
/)ntul !einten!ific$ la trecerea frontului, !ufl)nd &n rafale2 la &nce#ut va avea direc%ia / a#oi va bate din
A5
N/.
Onaintea frontului #re!iunea atmo!feric$ !cade foarte lent !au r$m)ne con!tant$, odat$cutrecerea frontului
ea &nregi!trea$ o cre"tere foarte accentuat$.
-reve<erea vre"". Se$e <e #$rB(tB6"re.
Norii de!cri"i mai jo! aduc #loaie deoarece !e formea$ atunci c)nd aerul e!te rece, umeeala ridicat$, &n
general c)nd !unt influen%e ale aerului maritim !au oceanic.
norii de ti# (irru!, forma%i din cri!tale fine de g,ea%$ la o altitudine de >-@7m, ne arat$ c$ tim#ul !e
va &nr$ut$%i. Du#$ un num$r de ile frumoa!e, a#ari%ia lor vara ne face !$ ne g)ndim la #loaie, iar
iarna la nin!oare. Dac$ cerul !e aco#er$ &ncet cu ace"ti nori, #reci#ita%iile vor c$dea &n #rima !au a
doua i de la a#ari%ia lor, iar dac$ cerul !e aco#er$ re#ede, atunci #reci#ita%iile &"i vor face a#ari%ia
&n mai #u%in de o i2
dac$ #e cer a#ar "i al%i nori la o &n$l%ime mijlocie "i au o culoarea albicioa!$ cu a!#ect de turnule%e
!au gr$m$joare 0Altocumulus cumulogenitus, atunci e!te !emn c$ &n c)teva ore !e #oate del$n%ui o
furtun$ cu fulgere !au o #loaie #uternic$2
#reen%a mai multor ti#uri de nori la &n$l%imi diferite, de#la!)ndu-!e ,aotic2
c)nd &n dimine%ile de var$ a#a nori albicio"i &n form$ de beni, #loaia nu va fi de#arte. Dac$ a#ar
du#$-amiaa, #loaia va fi de lung$ durat$.
c)nd !e &n!eninea$ !eara du#$ o i &n care cerul a fo!t aco#erit, a doua i va #loua2
dac$ #e cre!tele mun%ilor ob!erv$m !eara cea%$ !au nori, atunci tim#ul &n ona montan$ va fi
#loio!2
c)nd a#u!ul de !oare ne arat$ norii &ntr-o colora%ie ro"cat$, diminea%a urm$toare va #loua2
c)nd ob!erv$m iua, &n jurul Soarelui !au noa#tea, &n jurul Lunii, fenomene de coroan$ !au ,alo
!ub forma unor cercuri, &n cel mult dou$ ile va #loua !au va ninge2
c)nd v)ntul bate lini"tit iar deodat$ &i !#ore"te #uterea "i &"i !c,imb$ direc%ia, #loaia va veni &n
cur)nd deoarece !e a#ro#ie o de#re!iune2
du#$ o #erioad$ de !ecet$, dac$ diminea%a !au !eara !e a"ea$ rou$, va #loua deoarece umeeala
aerului a cre!cut2
dac$ #raful !au ni!i#ul de #e drum !au !area din !olni%$ !e umee"te, dac$ a#ar radio#arai%i, va
#loua &n cur)nd, #oate cu aver!e2
-reve<erea vre"". Se$e <e ael"orare.
o c)nd cerul e!te !enin !au foarte #u%ini nori !unt #reen%i, vremea !e #$!trea$ frumoa!$ un tim#
mai &ndelungat2
o c)nd cerul e!te !enin &n tim#ul du#$-amieii, #)n$ a doua i nu va #loua2
o dac$ r$!$ritul de Soare !e #roduce #e un cer ro"cat-#ortocaliu, iua va fi frumoa!$ iar dac$ &n
tim#ul ilei va adia v)ntul din !ud, vremea !e men%ine frumoa!$2
o c)nd v)ntul &m#r$"tie norii care au #rodu! o #loaie #uternic$, vor urma ile frumoa!e2
o dac$ diminea%a a#ar #e cer nori Cumulus, atunci tim#ul !e va men%ine frumo!2
a#ari%ia curcubeului arat$ o &ndre#tare a vremii.
G&u+! n%&il%& 1u+e&i%&i
Se formea$ de la >555 la @555 de metri altitudine. Sunt de culoare alb$ din caua cri!talelor de
g,ea%$. Nu dau #reci#ita%ii.
Cirrus ,Ci. K nori cu form$ de fibre 0filamente1. *reve!te!c a#ari%ia frontului atmo!feric cald "i a#ar
cam cu +555 7m &naintea frontului. Nu reduc !tr$lucirea Soarelui !au a Lunii. /remea !e T!tric$U la
a#ari%ia lor. Semnele conven%ionale !unt :
A+
Cirrostratus ,Cs. K nori !ub form$ !tratificat$, !ub form$ de #$turi, de beni. Nu dau #reci#ita%ii.
*reve!te!c a#ari%ia frontului atmo!feric cald. Su#ra#u"i #e!te Soare !au Lun$ dau fenomenul numit $alou
0un curcubeu circular1. Semnele conven%ionale :
Cirrocumulus ,Cc. K nori !ub form$ de gr$mad$, cu a!#ect de gr$mei mici de culoare alb$. A#ar
odat$ cu norii (irru! dar di!#ar ra#id. Nu dau #reci#ita%ii. Semnul conven%ional :
G&u+! n%&il%& "iAl%.ii
Se formea$ de la 3455 la >555 de metri altitudine. Au o culoare cenu"ie de!c,i!$. Sunt forma%i din
ame!tec de #ic$turi de a#$ "i cri!tale de g,ea%$.
Altostratus ,As. : !emnul conven%ional e!te
- !unt !ub form$ de #$turi !au de #)ne !u#ra#u!e de culoare gri 2
- !u#ra#u"i #e!te Soare !au Lun$, a"trii !e v$d ca o #at$ luminoa!$ 2
- dau #reci#ita%ii cu caracter general 0#loi obi"nuite1 2
- !unt nori frontali 0&n cadrul fronturilor atmo!ferice1.
Altocumulus ,Ac. : !emne conven%ionale
- !unt nori de culoare gri !ub form$ de gr$mei2
- !e &nro"e!c la a#u!ul "i la r$!$ritul Soarelui2
- nu dau #reci#ita%ii2
- #reve!te!c vremea bun$ !au &n cur! de &mbun$t$%ire2
- caracteri!tici onei litorale !unt norii >altocumulus mig&alatus? de un cenu"iu &nc,i!, ce dau
#reci#ita%ii cu !tro#i mari.
G&u+! n%&il%& infe&i%&i
Se formea$ de la 45 la 3555 de metri altitudine.
1im8ostratus ,1s. : !emnul conven%ional e!te
- !unt nori de #loaie, de culoare &nc,i!$, forma%i numai din #ic$turi de a#$2
- au form$ de voaluri !u#ra#u!e2
- dau #reci#ita%ii cu caracter general "i !unt nori frontali.
Stratocumulus ,Sc. : !emne conven%ionale ,
- !unt nori !ub form$ de gr$mei !tratificate2
- nu dau #reci#ita%ii, !unt nori de vreme bun$2
- a#ar mai ale! !eara "i diminea%a.
Stratus ,St. : !emne conven%ionale ,
- !unt norii cu cel mai jo! #lafon2
- au o culoare cenu"ie de!c,i!$2
- dau #reci#ita%ii !ub form$ de burni%$.
N%&ii .u e$-%l#!&e -e&#i.!l/
Se formea$ de la 45 la @555 de metri altitudine. Au baa de culoare &nc,i!$ iar v)rful de culoare alb$.
Cumulus ,Cu. : !emne conven%ionale
- !unt nori de vreme bun$ cu contururile bine #reciate2
- !unt de culoare alb$.
Cumulonim8us ,C8. : !emne conven%ionale
A3
- !unt nori de furtun$, cu e'tindere mare #e vertical$ : au baa cam la 45L+55 m "i v)rful la @555 de
metri2
- baa lor e!te &ntunecat$ 0neagr$1, mijlocul cenu"iu iar !u! !unt albi2
- generea$ aver!e de #loaie ce vara !unt &n!o%ite de de!c$rc$ri electrice2
- !unt &n!o%i%i "i de v)nt #uternic "i &n rafale.
Ne>(loz"tatea
Totalitatea norilor ob!ervafi #e bolta cerea!ca, re!#ectiv gradul de aco#erire al cerului cu nori !e
nume!te nebuloitate. Nebuloitatea !e a#reciaa &n ecimi de cer aco#erit, din totalul boltii cere!ti. Du#a
#rocentul de cer aco#erit cu nori, cerul e!te con!iderat !enin atunci c)nd nebuloitatea are valori de la 5 -
32 noro! #entru 9 - A "i aco#erit, la valori ale nebuloitatii cu#rin!e intre @ "i +5. On meteorologia !ino#tic$
!e utiliea$ o#timile de cer aco#erit cu noriNebuloitatea re#reint$ gradul de aco#erire al cerului cu
nori. Nebuloitatea #oate fi e'#rimat$ &n ecimi din bolta cerea!c$ !au &n o#timi din ea.
5 +R@ 3R@ 9R@ ER@ 4R@ >R@ AR@ @R@ H
4R@ K re#reint$ nebuloitatea medie #e glob2
+R@ K cea mai mic$ nebuloitate, &nregi!trat$ &n Egi#t2
AR@ K cea mai ridicat$ nebuloitate anual$, &n M. Alb$ 0:c. Ong,e%at12
H K !emnific$ cer inviibil : noa#te, cea%$ etc.
Nebuloitatea e!te total$, atunci c)nd e!te a#reciata du#$ to%i norii. Indiferent de nivelul lor de
in$ltime "i #artiala 0inferioara1, c)nd !e refer$ la norii ce au baa &n !tratele inferioare ale tro#o!ferei.
Mer!ul ilnic al nebuloitatii. Norii Stratu! "i Stratocumulu! a#ar frecvent noa#tea "i dimineata.
Norii de convectie ating ma'imul de devoltare la amia$ "i du#a amiaa, dea!u#ra !u#rafetelor
continentale. *e continente !e &nregi!trea$ un ma'im #rinci#al la amia$ "i du#$ amiaa "i un ma'im
!ecundar &n a doua #arte a no#tii "i dimineata. Minimele !e inregi!treaa, cel #rinci#al &n #rima #arte a
no#tii, iar cel !ecundar &n #artea a doua a diminetii. *e oceane, a#a calda in!tabiliea$ aerul racit radiativ,
iar nebuloitatea ma'ima !e &nregi!trea$ noa#tea. La munte, bria de vale tran!#ort$ #e tim#ul ilei, !#re
inaltimi, aer mai umed din ariile joa!e f$c)nd ca ma'ima !$ !e inregi!tree la amiaa "i du#a amiaa, iar
#e fondul unor mi"c$ri de!cendente a ma!elor de aer no#%ile !unt !enine.
Mer!ul anual al nebuloitatii &n onele tem#erate "i reci, nebuloitatea cea mai ridicata !e #roduce
&n !eonul rece, iar valorile !caute, &n !eonul cald, &n !#ecial la !far!itul verii "i ince#utul toamnei. On
Euro#a, ma'ima din !eonul rece !e datoreaa activitatii frontale #rodu!a &n cadrul inten!ific$rii activit$%ii
ciclonice. On centrul continentelor, &n onele tem#erate "i !ub#olare nebuloitatea e!te minima iarna,
datorita #redominarii regimului anticiclonic. Dea!u#ra oceanelor !e inregi!treaa valorile ma'ime vara "i
toamna. Datorit$ inten!ific$rii convectiei termice dea!u#ra !u#rafetelor acvatice calde, minima !e
inregi!trea$ #rimavara, c)nd aerul !e men%ine rece, dea!u#ra !u#rafetelor acvatice care au o energie
termic$ mare. On ona !ubtro#icala, minimul !e #roduce vara, &n conditiile in!talarii anticiclonilor
!ubtro#icali, iar ma'imul !e #roduce iarna, &n conditiile inten!ificarii activit$%iii ciclonice. On ona
tro#ical$, ona de #redominare a alieelor, nebuloitatea cea mai ridicata !e #roduce vara, iar cea mai
!c$ut$ iarna. On onele mu!onice, nebuloitatea are un regim anual a!em$n$tor cu al onelor tro#icale,
dar mai accentuat. Tem#eraturile ma'ime !e inregi!trea$ &n onele mu!onice, &n luna mai, lun$ &n care
radiatia !olar$ e!te de!tul de #uternic$, iar mu!onul de vara nu !-a in!talat inca. On onele !ubecuatoriale,
nebuloitatea e!te cre!cut$ &n tim#ul verii 0anotim#ul #loio!1 "i !caut$ &n tim#ul iernii 0anotim#ul
!eceto!1. On ona ecualorial$, nebuloitatea ma'ima !e inregi!treaa, ca "i media lunar$ de tem#eratura cea
A9
mai ridicata, &n lunile urm$toare datei ec,inoctiilor, adica &n lunile a#rilie "i octombrie. (ea mai !cauta
nebuloitate medie lunara &n ona ecuatoriala !e &nregi!trea$ &n lunile urmatoare datei !ol!titiilor, &n lunile
iulie "i ianuarie.
AE
-RECI-ITATIILE ATMOSFERICE
*reci#ita%iile iau na"tere atunci c)nd #ic$turile ce formea$ norii ating diametrul de 5,+mm, ca#abile
a!tfel !$ !ca#e de !ub influen%a curen%ilor a!cenden%i. (re"terea dimen!iunii #articulelor !e face fie #rin
tran!formarea #ic$turilor e'i!tente &n nuclee de conden!are, fie #e baa !arcinilor electrice ale #ic$turilor
de a#$.
Clasificare
@A Bn func+ie &e m6rimea pic6turilor Ci vitea ,intensitatea. &e c6&ere 7
#reci#ita%ii cu caracter general 0#loi "i nin!ori obi"nuite, cu c$deri uniforme "i continue12
aver!e 0de #loaie, $#ad$, la#ovi%$1 K cu #ic$turi mari "i cu varia%ii de inten!itate "i de
vite$2
burni%e K numai #reci#ita%ii lic,ide cu #ic$turi foarte mici.
;A Dup6 compoi+ie 7
lic,ide K #loaia 0 1, aver!a de #loaie 0 1 "i burni%a 0 12
!olide K nin!oarea 0 1, aver!a de $#ad$ 0 1, la#ovi%a 0 1, aver!a de la#ovi%$
0 1, acele de g,ea%$ 0 1, grindina 0 1
Crindina !e formea$ &n condi%ii de calm ab!olut. Ia na"tere &n cumulonimbu!.
DA Dup6 gene6 7
#loi convective K !ub form$ de aver!e. Se formea$ la Ecuator &n fiecare i "i la latitudini
medii numai vara2
#loi frontale K cele care &n!o%e!c fronturile atmo!ferice. Sunt caracteri!tice de#re!iunilor
e'tratro#icale2
#loi mu!onice K caracteri!tice mu!onului de var$ 0SI1. (ad tim# de > luni "i &n cantit$%i
foarte mari2
#loi ciclonice K cele care &n!o%e!c ciclonii tro#icali.
Anual, la !u#rafa%a globului cade o cantitate de #reci#ita%ii de +555 de litriRm
3
.
On ona Ecuatorului cad +555L3555 mmRan, dar &n in!ulele *acificului #)n$ la >55 mmRan
On ona tro#ical$ cad !ub +55 mmRan, &n ona tem#erat$ cade o cantitate mai mare #e coa!tele de ve!t
ale continentelor 0+355 mmRan1 #e c)nd &n interiorul continentelor cad cam 345 mmRan.
On ona #olar$ cad #reci#ita%ii numai !ub form$ de $#ad$ K 345 mmRan.
*olul #loilor !-a &nregi!trat la (,erra#undjii 0India1 K +3555 mmRan. La noi &n %ar$ #olul #loilor !-a
&nregi!trat #e /f. :mu K 3455 mmRan.
*olul !ecetei a fo!t &nregi!trat la !ud de Tri#oli 0Libia1 "i &n *u!tiul Mor%ii 0(alifornia1.
De la 94P latitudine !unt cuno!cute "i #reci#ita%iile !ub form$ de $#ad$, e'ce#%ie f$c)nd v)rfurile
&n$#eite ale mun%ilor Fenia "i Filimanjaro.
A4
P&e.i+i#!,ii %&i$%n#!le
roua K !e formea$ &n no#%ile de var$ c)nd #e!te !u#rafa%a r$cit$ a *$m)ntului !e de#la!ea$ o ma!$
umed$ de aer. (ondi%ia ca !$ !e formee rou$ e!te !$ fie cald "i !$ nu bat$ deloc v)ntul. Are loc o
de!ublimare2
bruma K !e realiea$ &n acelea"i condi%ii ca "i roua. Tem#eratura aerului "i a !u#rafe%ei trebuie !$ fie
negativ$, !#re deo!ebire de rou$2
c,iciura 0#romoroaca1 K re#reint$ reultatul &ng,e%$rii #ic$turilor de a#$ ce formea$ cea%a.
Ce!,!
(ea%a e!te tot o #reci#ita%ie oriontal$ K un com#le' de #ic$turi fine de a#$, reultat al conden!$rii
va#orilor &n a#ro#ierea !u#rafe%ei tere!tre.
*reen%a ce%ii reduce viibilitatea !ub + 7m.
(ondi%iile de formare a ce%ii !unt :
- !atura%ia aerului cu va#ori de a#$2
- !c$derea tem#eraturii #)n$ la atingerea #unctului de rou$.
Satura%ia !e #oate #roduce #rin eva#orare !au #rin r$cirea aerului. : influen%$ deo!ebit$ o are "i v)ntul
cu vitee de #)n$ la 3L9 mR!, care determin$ cre"terea viteei de eva#orare.
Dimen!iunea #ic$turilor de a#$ e!te de la c)%iva microni la >5 microni. La tem#eraturi #oitive,
diametrul e!te &ntre +5L95 microni, iar la tem#eraturi negative !ub +5 microni.
On func%ie de dimen!iunea #ic$turilor "i de di!tan%a de viibilitate, cea%a e!te de E feluri :
cea%$ !lab$ K cu viibilitate cu#rin!$ &ntre 455 "i +555 de metri2
cea%$ moderat$ K cu viibilitate cu#rin!$ &ntre 355 "i 455 de metri2
cea%$ den!$ K cu viibilitate cu#rin!$ &ntre 45 "i 355 de metri2
cea%$ foarte den!$ K cu viibilitate mai mic$ de 45 de metri.
La cea%a !lab$, &ntr-un cm
9
de aer !unt +5 #ic$turi de a#$, #e c)nd la cea%a foarte den!$ !unt #)n$ la 45
de #ic$turi de a#$.
Din #unct de vedere al geneei e'i!t$ urm$toarele ti#uri de cea%$ :
cea+a &e ra&ia+ie K a#are datorit$ r$cirii nocturne a !u#rafe%ei tere!tre "i a aerului adiacent. Se
formea$ &n condi%ii de calm "i de cer !enin. Se #roduce noa#tea "i di!#are odat$ cu r$!$ritul Soarelui.
Nu e!te #er!i!tent$ "i e!te caracteri!tic$ regimului anticiclonic2
cea+a &e evaporare K ia na"tere atunci c)nd o ma!$ de aer rece !e de#la!ea$ #e!te o !u#rafa%$ de a#$
cu tem#eratur$ mai ridicat$. E!te caracteri!tic$ m$rilor arctice. La latitudini medii, toamna "i noa#tea
!e formea$ dea!u#ra lacurilor "i r)urilor2
cea+a &e a&vec+ie K ia na"tere la de#la!area unei ma!e de aer umed #e!te !u#rafe%e mai reci !au mai
calde. Se formea$ de-a lungul litoralelor. E!te cea%a cea mai #er!i!tent$ cu e'tindere mare #e vertical$
0#)n$ la >55 m1. #oate !$ a#ar$ la orice or$ din i !au din noa#te. :cu#$ !u#rafe%e mari "i di!#are greu2
cea+a &e pant6 ,ascen&ent6. K ia na"tere atunci c)nd aerul umed !e de#la!ea$ de-a lungul unei #ante
"i !e r$ce"te. (aracteri!tica ace!tui ti# de cea%$ e!te c$ !e men%ine "i la v)nturi foarte #uternice2
ce+urile frontale K &n!o%e!c fronturile atmo!ferice, a#ar #e nea"te#tate, !e de#la!ea$ re#ede, dar nu
!unt #er!i!tente. *ot fi #refrontale, de-a lungul liniei frontale !au #o!tfrontale2
p*cla in&ustrial6 ,smog. K !e formea$ din va#ori reulta%i din #roce!ele indu!triale, ce !e
conden!ea$ #e #ulberile ie"ite odat$ cu ei din furnale.
A>
6recven%a ce%urilor e!te mare la latitudini mari 0:c. Ong,e%at K +55 ileRan1 "i li#!e!c &n onele
tro#icale 0e'ce#t)nd onele de litoral1.
*reint$ dou$ ma'ime : #rim$vara "i toamna.
F%&"e 2i #i+u&i e +&e.i+i#!#ii
Totalitatea #articulelor de a#a lic,ida !au !olid$ care cad din nori "i ating !u#ra fata tere!tra, !e
nume!c #reci#itatii. Du#a !tarea lor de agregare, #reci#ita%iile #ot fi !ub forma lic,ida, !olid$ !au mi'te.
Ti#urile de #reci#itatii lic,ide !unt #loaia "i burni%a, ti#urile de #reci#ita%ii !olide !unt $#ada. m$aric,ea,
#loaia &ng,e%ata, grindina "i acele de g,eata. E'i!ta un !ingur ti# de #reci#ilatii cu !tare de agregare mi't$,
la#ovi%a. Sunt con!iderate #reci#ita%ii "i #rodu!ele de conden!are la !u#rafa%a tere!tra, de!#re care !-a mai
amintit "i care !e nume!c #reci#itatii oriontale.
"recipitatiile lichide.
*loaia e!te con!tituita din #icaturi de a#a lic,ida cu dimen!iuni &ntre 5.4 mm "i 4 mm.
8urnita e!te con!tifuita din #ic$turi de a#a lic,id$ av)nd diametrele intre 5,3 mm "i 5,4 mm.
8urnita cade din norii Stratu!. Stratucumnlu! "i din ce%uri. /itea ei de cadere e!te cu#rin!a intre
5,9-+ mR!. Acea!t$ vite$ redu!$ d$ im#re!ia ca #ic$turile fine #lute!c.
*reci#itatiile !olide.
]$#ada e!te con!tituita din aglomerate !olide &n forma de fulgi. La tem#eraturi joa!e, fulgii au
diametre mici, diametre care cre!c odat$ cu cre"terea tem#eraturii.
M$$ric,ea !e #oate #roduce ca varietate moale !au tare. M$aric,ea moale e!te con!tituit$ din
granule mate, !ferice, conice, afanate, !far)micioa!e, cu diametre intre + "i 4 mm. ()nd diametrele
m$$ric,ii moi !unt !ub + mm, !e evidentiaa alt ti# de #reci#itatii !olide, $#ada grauntoa!a. Acea!ta
cade mai ale! din nori Stratu!, dar "i din ceturi "i e!te ec,ivalentul !olid al burnitei. Aglomeratele au
dimen!iunea "i a!#ectul #articulelor de gri!. Maaric,ea tare e!te format$ din gr$un%e !ferice !au
neuniforme, uneori conice, #artial tran!#arente, cu mieul albicio! "i o#ac. *articulele !ar &n !u! c)nd !e
love!c de !olul &ng,e%at !au de obiecte.
*loaia &ng,e%ata e!te o #loaie care !trabate o inver!iune termic$ #uternica, &n a#ro#ierea !olului.
Sferele de g,ea%$ tran!#arenta, #rovenite din &ng,etarea #ic$turilor #loii &n a#ro#ierea !olului, au diametre
de + - 9 mm. ()nd #loaia devine !u#rar$cit$, dar nu !e #roduce &ng,e%ul ei &n ace!t !trat de aer "i ea cade
!ub form$ lic,ida #e !ol, unde ing,ea%$, !e #roduce #oleiul !ecundar.
Crindina e!te con!tituita din !fere de g,eata, mai rar fragmente de g,eata cu a!#ect neregulat,
cri!taliate !au amorfe, cu diametre cu#rin!e cel mai frecvent intre 4 "i +5 mm, uneori #)n$ la 45 mm "i &n
mod e'ce#tional, c,iar mai mari. On cauri e'ce#tionale, !ferele de grindina #ot ajunge la o greutate de
955 g. Crindina cade &n !eonul cald, din norii (umulonimbu!, &n!otind aver!ele de #loaie.
Acete de g,ea%$ !unt ba!tona!e neramificate !au !oli. Se formeaa la tem#eraturi !c$ute "i au o
c$dere lenta, #lutind &n aer. Scli#e!c &n lumina !oareiui. 6orma "i modul lor de #roducere !unt
a!emanatoare cu cele &nt)lnite &n norii (irru!.
Regimui #reci#itatiiior #oate fi continuu !au &n aver!a.
*reci#itatiile continue cad frecvent din !i!temele frontale, cel mai ade! din !i!temele noroa!e ale
frontului cald. On ace!t ca, ona de #reci#itare !e e'tinde #e !u#rafete foarte e'tin!e, care #ot atinge c,iar
!ute de mii de 7m
3
. Inten!itatea ace!tor #reci#itatii e!te moderat$, ele !unt uniforme, de lung$ durata.
*icaturile !au fulgii #e care le con%in, au dimen!iuni mijlocii. Ace!t fel de #reci#itatii e!te majoritar &n
onele tem#erate.
Aver!ele con!tituie #reci#itatii de !curta durata "i de mare inten!itate, care cad din nori convectivi.
Se declan!eaa "i !e o#re!c bru!c, &n cadrul unei #loi, nin!ori !au la#ovi%e, #ut)ndu-!e inregi!tra
numeroa!e e#i!oade de aver!e. Inten!itatea aver!elor e!te foarte variabila. /ara #roduc #ic$turi mari "i
AA
uneori caderi de grindina, iar iarna fulgi mari "i de!i. On ona calda, majoritatea #reci#itatiilor !e #roduc &n
aver!e.
Du#$ conditiile de formare a #reci#itatiiior, majoritatea !unt #rodu!e ca urmare a convectiei.
(onvec%ia #oate fi termica !au dinamica. (onvec%ia dinamic$ e!te #rodu!a &n !i!teme frontale !au &n one
montane 0orografice1. On urma convectiei termice !e #roduc nori convectivi din care cad aver!e. Dinamica
frontala #roduce !i!teme noroa!e care !e formeaa #rin alunecarea a!cen!ional$ a aerului cald #e
!u#rafetele frontale. On caul frontului cald !e #roduc #redominant #reci#itatii continue, iar &n caul
frontului rece, #redomin$ aver!ele. On caul convectiei dinamice de relief 0orografice1, !e #roduce
a!cen!iunea aerului umed "i a norilor #e #ante, #roducandu-!e conden!area "i #reci#itatiile. .neori
convec%ia orografica accentuea$ convec%ia frontala.
Gene$! +&e.i+i#!#iil%&
6ormarea #reci#itatiiior #re!u#une cre"terea diametrelor #ic$turilor de a#a !au a #articulelor de
g,ea%$ #)n$ la dimen!iuni care !a invinga rei!tenta aerului "i curentii a!cen!ionali "i !ub actiunea
gravita%iei !$ cad$.
*roce!ele de conden!are con!tituie baa form$arii #reci#itatiiior atmo!ferice, dar !ingur$
conden!area nu #oate a!igura #reci#itatii con!i!tente, &ntruc)t cre"terea #ic$turilor doar &n urma #roce!elor
de conden!are durea$ foarte mult.
Norii de a#$ "i g,ea%$ con!tituie un !i!tem coloidal in!tabil, &n care !unt realiate cele mai o#time conditii
#entru conden!are "i formare a #reci#itatiiior. : anumit$ cantitate de va#ori, care nu au o ten!iune
!uficient$ #entru conden!are, #oate con!titui o ten!iune a va#orilor de a#a !uficienta #entru !ublimare.
/a#orii re!#ectivi !ublimeaa #e firi!oarele de g,ea%$, ten!iunea va#orilor de a#a din acea #arte a norului
!cade, iar ca urmare, !e eva#or$ #ic$turile formate. Deci e'i!t$ o tendinta de cre!tere a #articulelor de
g,ea%$ #e !eama eva#or$rii #ic$turilor de a#a. .rmea$ o cre"tere #rin coagulare, care con!tituie faa a-IIK
a. ($derea gravitational$ a #ic$turilor !au #articulelor !olide !e #roduce cu vitee diferite. On functie de
dimen!iunile "i greutatea lor &n c$dere, #ic$turile continue !$ crea!c$, datorit$ atingerii lor favoriata de
mi!c$ri broDniene, atractii electrice "i mi!c$ri turbulente ale aerului.
Regi"ul $ilni. !l +&e.i+i#!#iil%& !#"%1fe&i.e
Mer!ul ilnic al #reci#itatiilor atmo!ferice de#inde de mer!ul ilnic al nebuloit$%ii "i de condi%iile
locale. E'i!ta un regim ilnic continental al #reci#itatiiior atmo!ferice "i un regim maritim !au de litoral.
Regimul continental #reint$ un ma'im convectiv #rinci#al de du#$ amiaa "i un ma'im !ecundar care !e
#roduce din norii Stratu!, dimineata devreme. Regimul maritim #reinta ma'imul #rinci#al noa#tea !au
dimineata. Datorita eva#or$rilor #uternice de #e !u#rafe%ele acvatice calde, #e tim#ul !erii "i al no#tii "i
r$cirii ma!elor de aer, !#re dimineata. Minima !e #roduce du#$ amiaa.
Regi"ul !nu!l !l +&e.i+i#!#iil%& !#"%1fe&i.e
Regimul anual al #reci#itatiilor atmo!ferice !e e'#rima mai clar dec)t regimul ilnic, &ntruc)t
regimul ilnic #oate fi #uternic #erturbat de conditiile !ino#tice. *e lang$ cantitatea de #reci#itatii, regimul
lor anual, con!tituie alaturi de tem#eratura aerului, #rinci#alul criteriu de cla!iflcare a climatelor. Regimul
anual al #reci#itatiiior atmo!ferice de#inde de factorii de circula%ie ai atmo!ferei "i de conditiiie fiico-
geografice. E'i!t$ A ti#uri #rinci#ale de regim anual al #reci#itatiiior atmo!ferice.
-' .ipul ecuatorial, e!te #loio! #e tot #arcur!ul anului, cantit$%ile !unt mari "i !unt #rodu!e &n
!#ecial de #roce!e convective. Ma'imele diurne !e &nregi!trea$ du#$ amiaa. E'i!ta !labe o!cilatii anuale
ale cantit$%ilor medii lunare de #reci#itatii, o!cilatii determinate de o!cila%ile lunare ale tem#eraturii
aerului. (a "i &n caul tem#eraturii aerului !e #roduce un decalaj fata de momentele radiatiei !olare
ma'ime. (ele mai mari cantitati medii lunare de #reci#itatii !e #roduc &n iunile ce urmeaa ec,inoctiilor,
a#rilie "i octombrie, iar cele mai !c$ute cantitati medii lunare, &n lunile urmatoare !ol!ti%iilor, ianuarie "i
iulie.
A@
/' .ipul subecuatorial #reint$ cantitati mai !c$ute fa%$ de ti#ul ecuatorial. Scurtele "i #utin
inten!ele #erioade !ecetoa!e din regimul ecuatorial !e accentueaa. (ele doua #erioade #loioa!e !e
a#ro#ie, #erioada !ecetoa!e dintre ele !e !curtea$ "i !e e!tom#ea$, generand un !eon #loio!, de var$.
(ele dou$ #erioade !ecetoa!e !e a#ro#ie, #erioada #loioa!$ dintre ele !e !curtea$ "i !e e!tom#eaa,
gener)nd un !eon !eceto! de iarn$.
0' .ipul tropical !e caracteriea$ #rintr-o !c$dere "i mai #uternica a cantit$%ilor de #reci#ita%ii.
(ele doua ma'ime a#ro#iate, #reente &n ti#ul !ubecuatorial !e une!c, generand un !eon #loio!, de var$,
iar cele dou$ minime !e une!c &ntr-un !eon !eceto!, de iarn$. Seonul #loio! de var$ e!te dominat de
mu!onul ecuatorial, iar !eonul !eceto! de iarn$, de c$tre aliee &n cadrul ti#ului tro#ical, c)nd
#reci#ita%iile medi anuale !cad !ub 345 mm, &n conditiiie unei tem#eraturi ridicate a aerului, !e in!talea$
!ubti#ul de"ertic.
1' .ipul subtropical !e #roduce &n condi%iile #redomin$rii regimului barometric anticiclonic. Doar
iarna !e &nregi!trea$ cantit$%i moderate de #reci#ita%ii #rodu!e de o inten!ificare a activit$%ii ciclonice
generat$ de in!talarea frontului #olar. Datorit$ inver!iunilor termice din aliee, cantitatile de #reci#itatii
!unt !c$ute. *e fa%adele ve!tice ale continentelor 0aria M$rii Mediterane, (alifornia, (,ile, Africa de Sud,
!ud-ve!tul Au!traliei1 a#are !ubti#ul mediteraneean, mai bine e'#rimat &n bainul M$rii Mediterane. Se
caracterieaa #rin veri !ecetoa!e &n condi%iile #redomin$rii anticiclonilor !ubtro#icali "i ierni #loia!e.
2' .ipul temperat #reinta dou$ !ubti#uri, continental "i oceanic.
Subti#ul tem#erat continental #reinta cantitati moderate de #reci#itatii care !cad odata cu
cre"terea di!tan%ei fa%$ de ocean "i &n !#atele barierelor montane. *reci#ita%iile au &n #rinci#al natur$
frontal$, &n !eonul cald adaugandu-!e #reci#ita%ii convective. .ltima lun$ de #rim$var$ "i #rimele luni de
var$ conturea$ un !eon #loio! &n #erioada cea mai nece!ar$ #entru vegetatie. Minimele !e &nregi!trea$
iarna.
Subti#ul tem#erat oceanic e!te #reent #e oceane, #e "i &n regimurile a#u!ene ale continentelor &n
condi%iile &n care #$r%ile ve!tice ale continentelor !unt ocu#ate de c)m#ii. Regimul oceanic al
#reci#ita%iiilor atmo!ferice !e im#rim$ #)n$ &n mari di!tan%e de ocean. (antit$%ile !unt ridicate,
#roduc)ndu-!e con!tant #e tot #arcur!ul anului. Influen%a oceanic$ !#re e!t e!te favoriat$ fie de
#redominarea circula%iei atmo!ferice ve!tice &n onele tem#erate, ca "i inten!ei activit$%i ciclonice, cu
direc%ie #redominant ve!t-e!t. (antit$%ile iarna !unt #u%in mai mari dec)t &n celelalte anotim#uri, datorita
inten!ificarii activit$%ii ciclonice. Minimele !e #roduc vara.
3' .ipul musonic e!te caracteri!tic regiunilor #eriferice ale marilor continente, mai ale! &n ona
tro#ical$. Ace!t ti# e!te #redominant de regula #e %$rmurile !ud-e!tice &n ona tro#icale "i e!tice, &n onele
!ubtro#ical$ "i tem#erat$. Se devolt$ datorita circulatie atmo!ferice #eriodice dintre continent "i ocean.
Seonul de var$ al mu!onului de vara, oceanic, e!te #loio!, iar cel de iarna, al mu!onului de iarna din!#re
continent, !eceto!.
#' .ipul polar #reintd dou$ !ubti#uri, continental "i oceanic.
Subti#ul #olar continental #reint$ cantit$%i !caute, cu ma'ime vara, datorate cre"terii umeelii &n
condi%iile inten!ificarii eva#oratiei "i a frecven%ei mai mari a circula%iei !udice. Subti#ul #olar oceanic
#reinta cantit$%i moderate ma'imul #roduc)ndu-!e iarna, #e fondul inten!ificarii activit$%ii ciclonice iar
minimul vara.
<. 6. *ILANTUL APEI LA SUPRAFA:A PAMANTULUI
(antitatea de a#a de #e Terra r$m)ne con!tant$ de la an la an, a"a cum r$m)ne con!tant$ "i
cantitatea de a#a aflat$ #e continente !au &n afmo!fer$ &n cadrul circuitului a#ei &n natura, !e realiea$
#ermanent un ec,ilibru intre cantit$%ile de a#$ aflate &n oceane, cele de #e continente "i cele aflate &n
atmo!fera #lanetei. Se realieaa doua ti#uri de circuite, circuitul mare, intre ocean "i continent "i circuitul
mic, #rodu! #e continent
AH
*reci#ita%iile, !curgerea "i eva#orarea !unt com#onentele bilan%ului a#ei la !u#rafata *am)ntului
&ntruc)t cantitatea medie anuala de #reci#itatii de #e !u#rafa%a *am)ntului e!te de E3 de ori mai mare dec)t
cantitatea de a#a aflata &n atmo!fer$. Reulta c$ anual trebuie "i !e #roduca E3 de cicluri com#lete de
circula%ie a a#ei. Acea!ta #re!u#une durata medie de reiden%$ &n afmo!fer$ a a#ei e!te de H ile.
9.6 FENOMENELE OPTICE I ACUSTICE DIN ATMOSFER;
Ace!te fenomene !e nume!c meteori.
Din gru#a fotometeorilor fac #arte : mirajul, curcubeul, ,aloul, coroanele "i fenomenul Cloria.
Din gru#a electrometeorilor fac #arte : fulgerele, tunetele, aurorele "i focul Sf. Elm.
Mira:ul K e!te un fenomen o#tic #rin care datorit$ refrac%iei luminii #rin !traturi cu den!it$%i diferite,
imaginile unor obiecte &nde#$rtate a#ar mai a#ro#iate, &n #artea inferioar$ !au !u#erioar$, multi#le !au
r$!turnate. E!te caracteri!tic onelor de de"erturi !au onelor #olare.
Curcu8eul K !e #roduce atunci c)nd #ic$turile de #loaie !unt a#ro'imativ egale ca dimen!iune "i !unt
foarte den!e. Se ob!erv$ numai dac$ !e !t$ cu !#atele la Soare.
Ealoul K !e #roduce atunci c)nd raele Soarelui !au ale Lunii !e refract$ "i !e reflect$ &n cri!talele de
g,ea%$ ce formea$ norii cirro!tratu!. Are acelea"i culori ca "i curcubeul, dar di!#u!e inver! 0ro"u la
interior "i violet la e'terior1.
Coroanele K #ot fi !olare !au lunare. Sunt curcubee cu ra$ mic$ &n jurul Soarelui !au a Lunii2 iau
na"tere datorit$ refle'iei, refrac%iei "i di!#er!iei luminii, c)nd &ntre ob!ervator "i a!tru e!te un nor de a#$
!au g,ea%$, cu #ic$turi mici "i egale.
2enomenul Floria ,spectrul %roc)en. K &n ace!t fenomen, umbra unor obiecte !au #er!oane e!te
#roiectat$ #e un nor !au o on$ cu cea%$, a!tfel c$ umbra a#are m$rit$ "i !e #oate ob!erva c)nd obiectul
0fiin%a re!#ectiv$1 !e g$!e"te &ntre a!tru 0Soare1 la a#u! !au la r$!$rit "i un nor !au o on$ cu cea%$. A#are
foarte rar.
2ulgerul K re#reint$ o de!c$rcare electric$ &ntre un nor "i *$m)nt, &ntre doi nori !au &ntre dou$ #$r%i
ale aceluia"i nor. El #oate fi :
- liniar K o de!c$rcare de-a lungul unui canal ce #oate avea diametrul de 455L>55 cm "i lungimea de la 9
la 35 7m. Durata de!c$rc$rii e!te de 5,3 !. tem#eratura din canalul de de!c$rcare e!te de +@555P(, iar
ten!iunea devoltat$ atinge +5
H
/2
- !ub form$ de boabe K de!c$rcarea are form$ de m$rgele2
- globular K a#are du#$ un fulger liniar, are un diametru &n jur de +4 cm, o durat$ de c)teva minute "i !e
de#la!ea$ cam cu 3 mR!. *oate #$trunde #rin orice orificii.
Tunetul K e!te gomotul #rodu! de dilatarea "i contractarea bru!c$ a aerului din canalul de de!c$rcare
al fulgerului.
Aurorele K !unt fenomene luminoa!e determinate de #articulele #rovenite de la Soare, care love!c
moleculele de aer rarefiat.
2ocul Sf*ntului Elm K a#are &n orele #remerg$toare orajelor 0de!c$rc$rilor electrice1 #e v)rfurile
a!cu%ite. On condi%iile &n care c)m#ul electric al atmo!ferei are valori mari, !e #roduce un flu' de electroni
ce dau o numita luminoitate.
@5
B. PROCESELE SINOPTICE SI PREVEDEREA TIMPULUI
2.1. MASELE DE AER
Ma!ele de aer !unt volume &n care #arametrii meteorologici au un caracter relativ con!tant 0volume de
aer care &"i con!erv$ anumite elemente meteo: gradul de tran!#aren%$ al aerului, tem#eratura, umiditatea "i
nebuloitatea1.
(a dimen!iuni, ma!ele de aer !e #ot &ntinde :
- #e oriontal$ K de la mii de 7ilometri #)n$ la !ute de mii de 7ilometri2
- #e vertical$ K de la c)%iva 7ilometri #)n$ la limita !u#erioar$ a tro#o!ferei.
Ma!ele de aer #ot !tagna o #erioad$ &ntr-o on$, dar !e "i #ot de#la!a. Ele !e formea$ dea!u#ra
onelor &n care elementele meteo varia$ #u%in 0marile de"erturi, g,e%urile artice !au antarctice, dea!u#ra
anticiclonilor !tabili !au !ta%ionari1.
(la!ificarea ma!elor de aer !e face du#$ mai multe criterii :
a. criteriul termic7
- ma!e de aer cald K #rovin de la latitudini mici "i determin$ &nc$lirea vremii2
- ma!e de aer rece K #rovin de la latitudini mari "i determin$ r$cirea vremii.
8. criteriul termo-&inamic ,&e stratificare. 7
- ma!e de aer !tabile K !unt ma!ele de aer &n care gradientul termic vertical &n !tratul inferior
e!te mai mic dec)t cel normal 05,>4P( la fiecare +55 m1. La ace!te ma!e de aer nu !e #roduce
convec%ia, nu !e formea$ nori "i e!te caracteri!tic$ vremea !enin$, frumoa!$. Sunt con!iderate
ma!e de aer !tabile ma!ele de aer reci.
- ma!e de aer in!tabile K aici gradientul termic vertical e!te mai mare dec)t cel normal.
Ace!te ma!e de aer favoriea$ convec%ia, cu formarea norilor "i c$derea #reci#ita%iilor, reult)nd
deci o vreme &nc,i!$. E!te con!iderat$ ma!$ de aer ti#ic in!tabil$, ma!a de aer cald.
Ma!ele de aer &"i #ot !c,imba caracterul de !tabilitate !au de in!tabilitate #rin traver!area unor
!u#rafe%e acvatice.
A!tfel, o ma!$ de aer !tabil$, trec)nd iarna #e!te ocean, devine in!tabil$.
On tim#ul verii, o ma!a de aer in!tabil$ trec)nd #e!te ocean, devine !tabil$.
Din +un.# e -ee&e !l gene$ei
@. Mase &e aer arctice sau antarctice
Ace!te ma!e de aer #ot fi de dou$ feluri : maritim arctice ,antarctice. "i continental arctice
,antarctice..
(ele maritim arctice !unt cele mai reci ma!e de aer. Sunt grele "i nu reu"e!c !$ treac$ #e!te onele
muntoa!e. Ma!ele de aer maritim arctice !e formea$ dea!u#ra :c.Ong,e%at. !unt ma!e de aer in!tabile care
generea$ #reci#ita%ii !ub form$ de $#ad$ iar #$trunderea lor &n Euro#a determin$ nin!ori tim#urii !au
t)rii.
Ma!ele de aer continental arctice !e formea$ &n nordul Siberiei, !unt reci u!cate, viibilitate #e!te
45 7m. Determin$ o vreme foarte !enin$ dar foarte rece. Nu reu"e!c !$ treac$ #e!te Mun%ii .ral.
@+
;. Mase &e aer polare
De a!emenea "i ace!te ma!e de aer #ot fi de dou$ feluri : maritim polare "i continental polare.
Ele !e formea$ dea!u#ra anticiclonilor de la latitudini medii.
Ma!ele de aer maritim #olare !e formea$ dea!u#ra anticiclonului canadian. Sunt ma!e de aer
!tabile reci dar traver!)nd :c.Atlantic devin in!tabile #rin &nc$lirea !tratului inferior a!tfel c$ ajung #e
teritoriul Euro#ei ca ma!e in!tabile determin)nd o vreme &nc,i!$ cu #reci#ita%ii.
Ma!ele de aer continental #olare !e formea$ dea!u#ra anticiclonului !iberian. Sunt ma!e de aer
reci !tabile care generea$ o vreme !enin$ dar foarte rece. *$trunderea #e teritoriul %$rii noa!tre !e
manife!t$ !ub form$ de aver!e de $#ad$ "i vi!col.
D. Mase &e aer tropicale
Yi ace!tea !unt de dou$ feluri : maritim tropicale "i continental tropicale.
Ma!ele de aer maritim tro#icale !e formea$ dea!u#ra anticiclonului aoric. Sunt ma!e de aer
foarte umede care #$trund #)n$ #e teritoriul %$rii noa!tre. Determin$ aver!e de #loaie cu de!c$rc$ri
electrice, iar du#$ ce umiditatea !-a con!umat generea$ o vreme cald$ "i !enin$.
Ma!ele de aer continental tro#icale !e formea$ &n nordul Africii, Arabia, *a7i!tan. Sunt ma!e de
aer calde, u!cate, cu viibilitate redu!$ datorit$ #ulberilor de ni!i# "i #raf.
G. Mase &e aer ecuatoriale
Se formea$ de o #arte "i de alta a Ecuatorului. Sunt ma!e de aer foarte calde "i foarte umede. Ele
!e de#la!ea$ latitudinal de la E la /, e'ce#%ie f$c)nd ma!ele #olare !au meridional de la S la N 0!au de la
N la S1.
De#la!area meridional$ determin$ #$trunderea aerului tro#ical la latitudini mari !au a aerului #olar
la latitudini mici.
De#la!area ma!elor de aer dintr-o on$ &n alta facilitea$ contactul dintre ma!e de aer cu
caracteri!tici diferite. ]ona de contact !e nume"te on$ frontal$ iar fenomenul #oart$ denumirea de front
atmo!feric.
2. 2. FRONTURILE ATMOSFERICE
Pro8leme generale
6enomenele din aceea!i ma!a de aer !unt redu!e ca inten!itate "i #un &n frecvente fenomene inten!e
#roducandu-!e doar la conlictul a dou$ ma!e de aer diferite. ]ona de tranitie dintre dou$ ma!e de aer !e
realieaa de-a lungul !u#rafe%elor frontale 0numite fronturi atmo!ferice1. 6enomenele ce au loc &n cadrul
fronturilor !e nume!c fenomene frontale. Stratul de tranitie e!te gro! de cateva !ute de metri, el fiind
redu! conventional la o !u#rafata. Inclinarea ace!tei !u#rafete fata de !u#rafa%a tere!tr$ e!te de !ub +V, dar
uneori ajunge la 3-9V. Inter!ectia !u#rafe%ei frontale cu !u#rafa%a tere!tr$ genereaa o linie numit$ linia
frontului.
*roce!ul de formare a fronturilor atmo!ferice !e nume!te frontogenea, iar cel de de!tramare a
fronturilor !e nume!te frontolia. *entru frontogene$ !unt nece!ari curenti contrari, iar #entru frontoli$
curen%i divergen%i.
@3
6ronturile atmo!ferice !unt caracteri!tice de#re!iunilor e'tratro#icale, &n talveguri de#re!ionare "i
foarte rar la #eriferia anticiclonilor.
(ondi%iile ca !$ !e formee un front atmo!feric !unt :
- diferen%a de tem#eratur$ dintre ma!ele de aer !$ fie de cel #u%in 4P( 2
- !$ e'i!te diferen%$ de umiditate 2
- curen%ii de aer !$ fie convergen%i.
6enomenul de formare a fronturilor !e nume"te frontogene$ "i !e #roduce la curen%i convergen%i, iar
fenomenul de di!trugere a fronturilor !e nume"te frontoli$ "i !e #roduce la curen%i divergen%i.
6ronturile atmo!ferice nu !e &nt)lne!c &n #oi%ie vertical$ ci u"or &nclinate datorit$ aerului rece ce are
#oi%ia unei #ene !ub aerul cald.
]ona de formare a fronturilor e!te #e coa!tele de e!t ale Americii de Nord, &n nordul :c.*acific, ve!tul
Euro#ei "i :c.Arctic.
6ronturile, du#$ modul cum !e formea$, #ot fi :
- fronturi principale K care iau na"tere datorit$ mi"c$rilor meridionale a ma!elor de aer. 6ront arctic
format &ntre ma!e de aer arctice "i #olare2 front #olar format &ntre ma!e de aer #olare "i tro#icale2 front
tro#ical format &ntre ma!e de aer tro#icale "i ecuatoriale.
]ona frontal$ are l$%imea de ordinul ecilor de 7m "i &n$l%imea func%ie de ma!a de aer mai activ$.
- fronturile secun&are K iau na"tere &n interiorul de#re!iunilor e'tratro#icale. Ele #ot fi de mai multe
feluri : front cald, front rece, front oclu, front cva!i!ta%ionar.
F&%n#ul .!l
Ia na"tere c)nd ma!a de aer cald e!te cea mai activ$. Ma!a de aer cald fiind mai u"oar$ alunec$
#e!te aerul rece, iar #e m$!ura &n$l%$rii #e #anta format$ iau na"tere norii frontali "i cad #reci#ita%ii cu
caracter general ce durea$ a#ro'imativ +E-+> ,.
dir. v)nt
(i (i K nori cirru!
(! (! K nori ciro!tratu!
A! K nori alto!tratu!
aer cald N! K nori nimbo!tratu!
aer rece
#reci#ita%ii cu caracter general +E-+> ,
#e o !u#rafa%$ de 955-E55 7m
3
Du#$ trecerea frontului vremea !e ameliorea$, !e &nc$le"te, v)ntul e calm la moderat "i !e rote"te, #ot
a#$rea nori !tratu! !au !tratocumulu!.
@9
A!
N!
F&%n#ul &e.e
Ma!a de aer mai activ$ e!te ma!a de aer rece "i func%ie de diferen%a de tem#eratur$ dintre aerul
cald "i cel rece #oate e'i!ta front rece de ordin I "i front rece de ordin II.
6ront rece de ordin I K atunci c)nd diferen%a de tem#eratur$ nu e!te mai mare de 4P(.
(b K nori cumulonimbu!
(i

(!
aer rece aer cald
#reci#ita%ii cu caracter general 4-A , aver!e E-> ,
#e o !u#rafa%$ de +45-355 7m
3
#e o !u#rafa%$ de +55- +45 7m
3
6ront rece de ordin II K c)nd diferen%a de tem#eratur$ dintre aerul rece "i cel cald e!te foarte mare.
*e tim# de var$ v)ntul bate &n rafale "i !e !emnalea$ de!c$rc$ri electrice.
aer f. rece aer cald
aver!e 9-E , aver!e 3-9 ,
+55-+45 7m
3
45-+55 7m
3
2rontul oclus
E!te ona de &nt)lnire dintre dou$ fronturi. *reci#ita%iile !unt ti#ice frontului cald, frontului rece "i
frontului oclu! ce !-a format. Ace!t front #oate fi cu caracter neutru, cald !au rece.
@E
A!

1s
(b
(b
(b
front cald
front rece
+. 6rontul oclu! neutru !e formea$ c)nd aerul rece din !#atele frontului rece are aceea"i
tem#eratur$ cu aerul rece din fa%a frontului cald.
3. 6rontul oclu! rece !e formea$ c)nd aerul rece din !#atele frontului rece e!te mai rece dec)t
aerul rece din fa%a frontului cald.
9. 6rontul oclu! cald !e formea$ c)nd aerul rece din !#atele frontului rece e!te mai cald dec)t
aerul rece din fa%a frontului cald.

aer cald aer cald

aer cald
aer aer aer aer aer aer
rece rece f.rece rece rece f.rece
2rontul cvasista+ionar
Simbolurile !unt :
*entru de#re!iuni #oi%ia fronturilor e!te urm$toarea :
D

front rece HH5
HH4
front cald
+555
!ector cald
#reci#ita%ii
@4
S
t
S
c
A!#ectul vremii la trecerea unei de#re!iuni, a#ro#ierea de#re!iunii #oate fi identificat$ cu ajutorul
norilor cirrus ce a#ar &naintea frontului cald la o di!tan%$ de @55L+555 7m. *re!iunea atmo!feric$ !cade,
v)ntul !ufl$ din NE "i E, cu a#ro#ierea de#re!iunii !e inten!ific$ "i &nce# #reci#ita%iile.
Trecerea frontului cald e!te marcat$ de !c,imbarea v)ntului din SI "i &n!eninarea cerului. On
!ectorul cald, tem#eratura cre"te, #re!iunea !cade, v)ntul &ncetea$ uneori la a#ari%ia norilor stratus2 #oate
!$ cad$ burni%$.
Du#$ 3ELE@ ,, a#are frontul rece cu aver!e, inten!ificare de v)nt, !c$derea tem#eraturii "i cre"terea
#re!iunii. Du#$ trecerea frontului tem#eratura r$m)ne !c$ut$, cerul !e &n!eninea$, vremea devine
frumoa!$ "i rece. Durata vremii &nc,i!e 4LA ile.
Ci.l%nii #&%+i.!li
(iclonii !unt fenomene care !e #roduc numai #e oceane la latitudini cu#rin!e &ntre 4PL+4P N0S1, &n
condi%iile &n care tem#eratura a#ei "i a aerului are valori #e!te 3AP(.
(iclonii !e de!tram$ c)nd !u#rafa%a lor !e m$re"te "i c)nd &nt)lne!c u!catul deoarece nu mai !unt
alimenta%i cu umiditate.
(iclonul tro#ical are un diametru de 955 Mm la formare. Are dou$ #$r%i : #artea central$ cu un
diametru de 95 Mm care !e nume"te oc,i TcalmU !au vorte'2 aici aerul are numai mi"c$ri a!cendente,
vitea de a!cen!iune !#$rg)nd #lafonul norilor2 nu e!te v)nt2 "i #artea e'terioar$.
2. 3. CICLONII SI ANTICICLONII
C"=lo$""
(iclonii tro#icali !e manife!t$ &n *acificul de N "i de S, &n :c.Indian de N "i de S "i &n Atlanticul de N.
indiferent de bain "i #erioad$, fiecare ciclon tro#ical !e manife!t$ diferit, are dimen!iuni, traiectorii "i
am#la!$ri diferite.
(iclonii #oart$ nume diferite "i anume :
- uragane K &n Atlanticul de N2
- $uricane K #e coa!tele de I ale Statelor .nite "i ale Me'icului2
- cicloni tropicali K &n :ceanul Indian2
- taifun K &n ona Ga#oniei 0*acific12
- 8aguias K &n ona In!ulelor 6ili#ine2
- 'illie-'illie K &n nord-e!tul Au!traliei.
6iecare ciclon are un nume #ro#riu. Ace!tea !e iau &n ordine alfabetic$ &n func%ie de ordinea a#ari%iei
lor. Litera indic$ al c)telea ciclon e!te #entru acea on$.
On formarea #erturba%iilor tro#icale #ot e'i!ta diferite fae, &nainte de formarea unui ciclon #ro#riu-i!.
*rima #erturba%ie !e nume"te &epresiune tropical6 >TADA? H , &n care v)ntul ajunge #)n$ la 99 Nd.
A#oi furtun6 tropical6 >TASA? , v)ntul are &ntre 99LEA Nd.
A treia fa$ e!te cea de furtun6 tropical6 puternic6 >SATASA? , vitea v)ntului EAL>E Nd.
Ciclon tropical >CAIA? , v)nt cu #e!te >E Nd.
@>
Semnele apari+iei ciclonilor
+. Sc$derea #re!iunii !ub valoarea am#litudinii 09LE mb1 "i di!#ari%ia mareei barometrice.
3. A#ari%ia norilor cirrus !ub form$ de g,ear$ de #i!ic$, urma%i "i de alte ti#uri de nori care !e de#la!ea$
!#re centru.
*oi%ia centrului ciclonului !e #oate determina cu ajutorul legii 8uB!-8allot, care !#une c$ &n emi!fera
nordic$, av)nd v)ntul &n fa%$ centrul furtunii va fi &n drea#ta, #u%in &na#oi "i anume, la v)nt de for%a >, va fi
+34PL+94P R#2 la o !c$dere a #re!iunii de +5 mb, va fi la drea#ta R#W++5P2 la o !c$dere de 35 mb va fi la
R#WH5P.
*entru emi!fera !udic$, acelea"i valori, dar centrul va fi &n !t)nga, #u%in &na#oi.
A#ar valuri de ,ul$ care !e de#la!ea$ mai re#ede dec)t ciclonul "i &nce# de!c$rc$rile electrice ce
#roduc #arai%i &n a#aratura radio, &n!o%ite de aver!e de #loaie ce reduc viibilitatea la c)teva cabluri.
Articolul 94 din (onven%ia Interna%ional$ #entru :crotirea /ie%ii #e Mare 0S:LAS1, !tabile"te
con%inutul me!ajului de #ericol #e care trebuie !$-l tran!mit$ orice nav$ ce a ob!ervat !emnele
caracteri!tice ciclonului. Me!ajul trebuie !$ con%in$ :
- data, ora "i #oi%ia navei care a ob!ervat fenomenul2
- #re!iunea atmo!feric$ corectat$2
- tendin%a #re!iunii din ultimele 9,2
- direc%ia real$ a v)ntului "i for%a v)ntului #e !cara 8eaufort2
- ,ula "i direc%ia din care vine2
- drumul "i vitea din ultimele 9 ,.
Manevra navei trebuie !$ %in$ cont de cele dou$ !ectoare ale fiec$rui ciclon, !emicercul #ericulo! S.*.
"i !emicercul manevrabil S.M.
de#la!area ciclonului
Traiectoria #e care
trebuie !$ o ia nava S
M
#entru evitarea ciclonului

S
M
Jonele afectate &e cicloni9 &enumirea local69 num6rul pe an Ci &urata
Jone Denumirea local6 1um6r K an Durata ,ile.
Antile - (araibe uragan H K +5 H
@A
S#
Sp
I (aliforniei "i al
Me'icului
,urican H K +5 A
6ili#ine, Marea
(,inei de S, Ga#onia
taifun !au baguia! 3@ +5
*acificul central uragan > K A A
N "i NI Au!traliei Iillie - Iillie! 3 K 9 H
I :c.Indian orcane H #)n$ la +5
Colful 8engal "i
Marea Arabiei
ciclon 9 K E E K 4
Cenea "i evolutie
La latitudinii mijiocii "i !u#erioare, de#la!area ma!elor de aer !e face #rin formatiuni barice
mobile, cicloni "i anticicloni, care !e deo!ebe!c din unele #uncte de vedere de ciclonii "i anticiclonii
!tabili, din centrele de actiune.
(iclonii mobili a#ar de regula &n familii "i !e de#la!eaa de la ve!t la e!t. Intre indiviii unei familii !unt
de regula anticicloni, iar familiile de cicloni !unt de!#artite &ntre ele #rint-un anticiclon mai #uternic,
anticiclonul de invaie. Indiviii unei familii de cicloni ca "i anticiclonii interecalati nu urmeaa tra!ee
identice.
(iclonul e!te o on$ cu #re!iune atmo!feric$ !c$ut$ "i
cu o circula%ie circular$ a aerului. (iclonii !unt e'#rima%i grafic
#rin iobare concentrice de form$ oval$, de regul$ alungite #e
o a'$ NE-S/. (iclonii !e de#la!ea$ &n medie cu E5 K 45 7mR,.
Onnour$rile "i #reci#ita%iile !unt &n general !ituate &n jum$tatea
e!tic$ !au !ud-e!tic$, #or%iunea nord-ve!tic$ fiind de obicei o
on$ cu vreme &n cur! de &mbun$t$%ire. On emi!fera nordic$
aerul din interiorul ciclonului circul$ &n !en! inver! acelor de
cea!ornic, #e c)nd &n emi!fera !udic$ direc%ia e!te o#u!$.
: regiune core!#un$toare, de #re!iune ridicat$, e!te
cuno!cut$ ca anticiclon2 ea a#are &ntre ciclonii !ucce!ivi. 6oarte ade!ea vremea !c,imb$toare de la
latitudinile medii "i &nalte e!te a!ociat$ cu de#la!area ciclonilor. (onvergen%a ma!elor de aer c$tre ace!te
centre e!te &n!o%it$ de ridicarea aerului "i de r$cirea adiabatic$ a ace!tuia care, la r)ndul lor, #roduc
&nnor$ri "i #reci#ita%ii. *rin contra!t, vremea frumoa!$ "i &n!orit$ e!te ade!ea a!ociat$ cu de#la!area
anticiclonilor. On ace!t ca aerul tinde !$ coboare "i !$ !e r$!#)ndea!c$, #roduc)nd o &nc$lire adiabatic$,
care nu #ermite devoltarea norilor "i a #reci#ita%iilor.
(iclonii #ot fi de inten!itate foarte mic$, &n!o%i%i de o !im#l$ #erioad$ de &nnorare, !au de #loaie "i
$#ad$ !lab$. *e de alt$ #arte, dac$ gradientul baric e!te #uternic, ciclonul #oate fi &ntov$r$"it de v)nturi
de t$rie moderat$ #)n$ la #uternic$. A!tfel de fenomene #oart$ numele de furtuni ciclonice.
(iclonii migratori !e &m#art &n trei categorii generale:
- ciclonul e'tratro#ical, caracteri!tic latitudinilor medii "i &nalte, care #oate varia de la o u"oar$ #erturba%ie
atmo!feric$ #)n$ la o furtun$ #uternic$2
- ciclonul tro#ical, care !e &nt)lne"te la altitudini joa!e, dea!u#ra &ntinderilor de ocean "i #oate varia de la o
vreme u"or agitat$ #)n$ la di!trug$torul uragan !au taifun2
- tornada, de"i e!te o furtun$ de #ro#or%ii foarte redu!e, re#reint$ un v)rtej ciclonic cu v)nturi e'trem de
#uternice.
@@
6urtuna tro#ical$ re#reint$ un !i!tem meteorologic com#u! dintr-un gru# de vijelii cu de!c$rc$ri
electrice "i v)nturi ale c$ror vitee !e &ncadrea$ &ntre >9 "i ++H 7mR,.
6urtunile tro#icale iau na"tere din a"a numitele de#re!iuni tro#icale, &n care vitea v)ntului e!te !ub
>9 7mR,.
Majoritatea !e formea$ dea!u#ra a#elor calde ale oceanelor din onele tro#icale. On ace!te regiuni
aerul umed "i cald !e ridic$ form)nd o on$ de #re!iune !c$ut$ "i d)nd na"tere unor furtuni cu tunete "i
fulgere. Aerul care !e de#la!ea$ !#re centrul de #re!iune !c$ut$ trece #e dea!u#ra a#elor calde ale
oceanului "i e!te umeit la r)ndul !$u, &ntre%in)nd a!tfel furtuna.
*e m$!ur$ ce aerul cald "i umed !e ridic$ va#orii de a#$ conden!ea$ "i formea$ nori "i #loaie.
()nd va#orii conden!ea$ !e eliberea$ energie. Acea!t$ energie !e nume"te c$ldur$ latent$, !au c$ldur$
de conden!are, "i re#reint$ cantitatea de c$ldur$ care e!te ab!orbit$ !au eliberat$ de o !ub!tan%$ c)nd
acea!ta trece #rintr-o !c,imbare de fa$ K &n ace!t ca tran!formarea va#orilor &n lic,id. : furtun$ e!te ca
un motor caloric. ($ldura latent$ alimentea$ o furtun$ "i o inten!ific$. Acea!ta !e va inten!ifica at)t tim#
c)t aerul cald "i umed va circula c$tre centrul ei, care, &n !c,imb va continua !$-l atrag$. On #lu!,
!c,imbarea direc%iei "i viteei v)ntului cu altitudinea trebuie !$ fie mic$ 0 mai #u%in de 3A 7mR, 1 a!tfel
&nc)t c$ldura din interiorul furtunii !$ r$m)n$ &n centru.
Rota%ia *$m)ntului afectea$ de a!emenea mi"carea aerului. On emi!fera nordic$ acea!ta devia$ aerul de
la !t)nga c$tre drea#ta, &n tim# ce &n emi!fera !udic$ &l devia$ de la drea#ta la !t)nga. Acea!t$ deviere !e
nume"te Efectul (orioli!. *e m$!ur$ ce aerul &naintea$ !#re un centru de #re!iune !c$ut$, devierea
#rovoac$ rotirea lui &n jurul centrului &n locul #$trunderii &n ace!ta. Acea!t$ !#iralare a aerului determin$
formarea unor inele de furtuni cu de!c$rc$ri electrice, #recum "i v)nturi circulare. Ace!te v)nturi !e rote!c
din ce &n ce mai re#ede c$tre centru. 6or%a centrifug$ arunc$ aerul !#re e'terior.
*e m$!ur$ ce furtuna !e inten!ific$ aerul atinge o vite$ care nu-i mai #ermite !$ ajung$ &n centru.
Regiunea core!#un$toare #uterii ma'ime de #$trundere a aerului !e nume"te #erete al oc,iului. Aici !e
&nregi!trea$ cele mai ridicate vitee. On$untrul ace!tui inel de-abia format ia na"tere o on$ calm$
cuno!cut$ ca oc,i. Aerul din centru circul$ cu #e!te ++H 7mR,. Acum furtuna !-a tran!format &ntr-un
uragan. : diferen%$ major$ &ntre o furtun$ tro#ical$ "i un uragan e!te tocmai #reen%a oc,iului din interior.
.raganele "i furtunile tro#icale !e !ting re#ede c)nd ajung dea!u#ra unor a#e mai reci !au dea!u#ra
u!catului. On ace!te medii ele &"i #ierd !ur!a de aer cald "i umed. Se !ting mult mai re#ede #e u!cat &n
#rinci#al #entru c$ !e #ierde eva#orarea a#ei calde a oceanului.
.nul dintre cele mai #uternice "i di!trug$toare ti#uri de furtuni ciclonice e!te ciclonul tro#ical,
cuno!cut "i !ub numele de uragan !au taifun 0 &n *acificul de ve!t1. El !e formea$ dea!u#ra oceanelor,
&ntre @ "i +4 latitudine nordic$, dar nu &n a#ro#iere de Ecuator, unde for%a (orioli! e!te e'trem de !lab$.
Majoritatea uraganelor iau na"tere &n interiorul calmelor ecuatoriale, o on$ &ngu!t$ caracteriat$ de
#erioade de calm intermitente, brie u"oare "i vijelii frecvente, aflat$ &ntre alieele ce bat de la N-E &n
emi!fera nordic$ "i din!#re S-E &n cea !udic$. Deoarece calmele ecuatoriale ale Atlanticului !unt !ituate &n
mare #arte la nord de Ecuator, uraganele nu a#ar &n Atlanticul de !ud. On oceanul *acific calmele
ecuatoriale !e e'tind at)t la nord c)t "i la !ud de Ecuator2 a!tfel uraganele !e #ot #roduce at)t &n *acificul
de nord c)t "i &n cel de !ud.
(iclonii tro#icali !unt forma%i din v)nturi de mare vite$ care !ufl$ circular &n jurul unui centru de
#re!iune joa!$, cuno!cut ca oc,i al furtunii. (entrul de #re!iune !c$ut$ ia na"tere c)nd aerul cald
#redominant e!te &m#in! "i for%at !$ urce de aerul mai rece "i mai den!. De la marginea furtunii c$tre
centrul ace!teia, #re!iunea atmo!feric$ !cade bru!c iar vitea v)ntului cre"te. /)ntul atinge inten!itatea
ma'im$ &n a#ro#ierea #unctului de #re!iune minim$ 0 a#ro'imativ A3E mm coloan$ de mercur 1.
Diametrul onei afectate de for%a di!tructiv$ a v)nturilor #oate de#$"i 3E5 7m. /)nturile #uternice
#redomin$ a!u#ra unei regiuni mult mai e'tin!e, cu un diametru de E@5 7m, &n medie. *uterea unui uragan
!e m$!oar$ de la + la 4. (el mai !lab, de categoria +, are v)nturi de cel #u%in +35 7mR,. (el mai #uternic
@H
0 "i cel mai rar 1, de categoria 4, !ufl$ cu #e!te 345 7mR,. On interiorul oc,iului furtunii, care are &n medie
un diametru de 3E 7m, v)ntul !e o#re"te "i norii !e ridic$, dar marea r$m)ne foarte violent$.
.raganele au &n general o traiectorie ce !eam$n$ cu o curb$ a unei #arabole. On emi!fera nordic$
furtunile merg de obicei la &nce#ut #e direc%ia N-/ iar la latitudini mai mari !e &ntorc !#re N-E. On
emi!fera !udic$ drumul uraganului e!te de obicei la &nce#ut !#re S-/ "i ulterior !#re S-E.
.raganele !e de#la!ea$ cu vitee diferite. La
latitudinile mai joa!e vitea varia$ &ntre @ "i 93 7mR,, iar la
cele mai &nalte #oate cre"te #)n$ la @5 7mR,. ]onele &n care
uraganul !ufl$ &n aceea"i direc%ie cu mi"carea general$ a
furtunii !unt e'#u!e violen%ei ma'ime.
Num$rul, dar mai ale! inten!itatea de neb$nuit a uraganelor din
anul 3554 !unt #u!e #e !eama &nc$lirii a#elor din Colful
Me'ico, Marea (araibelor "i re!tul #$r%ii tro#icale a
Atlanticului. Tem#eraturile-record ale a#ei #ar !$ fie cele care
declan"ea$ furtunile ce !e ,r$ne!c cu a#a cald$ de la !u#rafa%a
oceanelor, acea!ta devenind Tcombu!tibilulU uria"ei ma!e de
aer #u!e &n mi"care. ()nd a#a de !u#rafa%$ de#$"e"te 3@ de grade (el!iu!, v)ntul o ridic$ vreme de c)teva
ile, a#oi tonele de a#$ Tcentrifugat$U &nce# !$ !e de#la!ee, ade!ea &n!#re coa!te. Din +HA5 &ncoace,
cre"terea dio'idului de carbon "i a altor #articule degajate de indu!triile #oluatoare din atmo!fer$ a
contribuit la &nc$lirea aerului "i ar fi !#orit cu 45 la !ut$ #uterea furtunilor, crede un e'#ert de la celebrul
In!titut de Te,nologie din Ma!!ac,u!ett!. Acea!ta ar fi, foarte #e !curt, o#inia ade#%ilor teoriei &nc$lirii
globale, &nc$ #rea #u%in acce#tat$ de cei care conduc in!titutele de meteorologie din S.A. De #ild$,
directorul (entrului american #entru uragane, autoritatea federal$ &n domeniu, Ma' MaBfield, e!te convin!
c$ furtunile deva!tatoare !e #roduc cu o ciclicitate cuno!cut$ deja de !#eciali"ti. A!tfel, du#$ 95-E5 de ani
de relativ$ lini"te &n Atlantic, acum ne afl$m &n #erioada de circa 35 de ani de furtuni violente. On !#rijinul
ace!tei teorii ar veni fa#tul c$ ultimul uragan com#arabil cu Fatrina !-a #rodu!, &n S.A, la !f)r"itul anilor
h>5. Ontre tim#, de"i (,ina continental$, TaiDanul "i Ga#onia au fo!t "i ele lovite de uragane &n ultimele
ile, MaBfield crede c$, &n an!amblu, activitatea ciclonic$ &n *acific trece #rintr-o #erioad$ de acalmie. On
fine, al%i cercet$tori !e !ituea$ #e o #oi%ie de mijloc &ntre cele dou$ teorii. Ace!ta e!te caul lui Roger
*iel7e, de la .niver!itatea din (olorado, care crede c$, de"i &nc$lirea global$ #oate !#ori for%a di!tructiv$
a uraganelor, efectele unei atmo!fere mai calde nu contribuie dec)t cu 4 la !ut$, #e o #erioad$ de +55 de
ani, la ace!t lucru.
Iat$ o !curt$ de!criere a trecerii unui ciclon tro#ical #e mare. On tim#ul ilei ce #recede furtuna
aerul e!te &n general calm, #re!iunea u"or #e!te normal$, iar cerul #reint$ nori cirru! &n f)"ii lungi ce #ar
!$ #rovin$ dintr-un #unct &nde#$rtat de #e oriont. Norii #ot avea a!#ectul unui voal, form)nd ,alo !olar "i
lunar "i #roduc)nd un a#u! de !oare ro"u. *e mare !e !imte o ,ul$ #relung$, con!tituit$ din valurile de
furtun$ care au deva!tat centrul furtunii &n de#la!area !a lent$. *e m$!ur$ ce acea!ta !e a#ro#ie #re!iunea
&nce#e !$ !cad$. Se #orne"te v&ntul. .n mare #erete &ntunecat de nori !e a#ro#ie. ()nd ace!ta &nv$luie
nava, !e del$n%uie #loaia toren%ial$. /)ntul atinge cur&nd rafale de #e!te +357mR,, uneori c,iar mai mult.
Mari valuri !e !#arg de nav$. S#uma formea$ #)ne continue care reduc viibilitatea #ractic la ero.
Acea!t$ furtun$ &ngroitoare continu$ tim# de c)teva ore "i e urmat$ bru!c de un calm total "i de
&n!eninarea cerului, c)teodat$ "i de cre"terea !en!ibil$ a tem#eraturii. 8arometrul a atin! acum #unctul
minim "i nava !e afl$ &n oc,iul central calm al furtunii. Ace!ta e!te de fa#t un v)rtej #rodu! #rin ab!orb%ia
ra#id$ !ub form$ de !#iral$ a aerului, care #oate fi com#arat$ cu golul de aer &n form$ de #)lnie ce !e
formea$ &n centrul unui v)rtej de a#$ care !e !curge &n canal. De"i aerul e!te clar "i calm, marea e!te
aco#erit$ de valuri enorme care con!tituie un grav #ericol #entru nav$. *erioada de lini"te #oate dura o
jum$tate de or$, du#$ care un mare #erete &ntunecat de nori cu#rinde nava "i !e #orne!c din nou v)nturi
H5
#uternice, acum &n!$ &n !en! inver! fa%$ de cele din #rima jum$tate a furtunii. Acea!ta mai b)ntuie cu furie
c)teva ore, a#oi v)ntul !cade tre#tat, norii !e &m#r$"tie "i vremea frumoa!$ revine.
Im#ortan%a geografic$ a ciclonilor tro#icali reid$ &n efectul lor e'trem de de!truciv a!u#ra
in!ulelor "i regiunilor de coa!t$. Au e'i!tat cauri c)nd ora"e au fo!t nimicite &n &ntregime. ()nd nivelul
a#ei !e ridic$ !ub #re!iunea #uternic$ a v)ntului, mari valuri de furtun$ #$trund ad)nc #e terenurile joa!e
ale coa!tei. Navele !unt ridicate "i #urtate &n interiorul u!catului. Dac$ furtuna !e a!ocia$ cu #erioada de
flu', inunda%ia ia #ro#or%ii "i mai mari. Atolii jo"i de corali din *acificul de ve!t #ot fi m$tura%i &n
&ntregime de a#a de mare &m#in!$ de v)nt, care ia cu !ine #almierii "i ca!ele, &neac$ #o#ula%ia.
On +HA5 un uragan a b)ntuit #rin 8anglade!,, &n in!ulele aflate &n delta r)ului Cange,omor)nd circa un
milion de oameni.
On !e#tembrie +H@4 uraganul Cloria a b)ntuit #e coa!tele de e!t ale S.A, din (arolina de Nord, #rin !tatul
NeD ;or7, #)n$ &n (onnecticut, #roduc)nd #agube de @ miliarde de dolari.
(el mai #uternic uragan care a lovit emi!fera ve!tic$ &n !ecolul 35, Cilbert, a deva!tat Gamaica "i #$r%i din
Me'ic &n +H@@, aduc)nd v)nturi care b$teau cu #e!te 945 7mR,. (ele mai recente uragane di!trug$toare din
i!toria Statelor .nite au fo!t =ugo 0 +H@H 1 K care a l$!at #agube de #e!te E,3 miliarde de dolari "i 45 de
mor%i K "i AndreD 0 +HH3 1 K cu #agube de +4,4 miliarde de dolari, #e!te 45 de mor%i "i mii de oameni
r$ma"i f$r$ ad$#o!t.
On 3559, dea!u#ra Atlanticului !-au format +> furtuni care au fo!t denumite, cu mult #e!te media de H,@ a
#erioadei +HEE-+HH>, ceea ce re#reint$ o confirmare a tendin%ei ultimilor ani de cre"tere accentuat$ a
num$rului de #erturba%ii atmo!ferice tro#icale. Ab!en%a condi%iilor El Nino in *acific au contribuit la o
derulare a unui !eon al furtunilor activ. : furtuna care a fo!t denumita !-a devoltat in a#rilie, cu mult
inainte de ince#erea !eonului uraganelor, iar alte doua furtuni !-au format !i au fo!t denumite du#a
momentul obi!nuit la inc,eierii !eonului uraganelor K in decembrie. A dintre furtunile denumite au fo!t
cla!ificate ca uragane, iar 9 dintre ele au fo!t TmajoreU 0de categoria 9 !au mai mare #e !cara Saffir-
Sim#!on1. .raganul I!abel a fo!t de de#arte cel cu im#actul cel mai #uternic a!u#ra S.A, dintre toate
furtunile formate in Atlantic in vara anului 3559. .raganul Guan a de#a!it toate recordurile de inten!itate
din tim#urile moderne, afectand grav onele =alifa' !i Nova Scotia. Me'icul a fo!t lovit de o !erie de
uragane !i furtuni tro#icale in augu!t, !e#tembrie !i octombrie, cand !-au #rodu! #reci#itatii abundente,
inundatii !i alunecari de teren in intreaga tara.
In e!tul *acificului, !eonul uraganelor a ince#ut ne!#ectaculo!, de!i +> furtuni au fo!t denumite. Acea!ta
valoare e!te #utin mai mare decat cele din ani anteriori, dar a#ro#iata de media de +>,E a #erioadei +H>>-
+HH>. Niciuna dintre furtuni nu a atin! forta unui uragan #ana catre !far!itul lunii augu!t, dar, ulterior, A
furtuni au ajun! la forta unui uragan #ana la 9+ octombrie. 3559 a fo!t #rimul an de du#a +HAA in care nici
un uragan nu a atin! gradul 9 de inten!itate.
In *acificul de nord-ve!t, activitatea a fo!t oarecum mai !laba, cu doar 3+ de furtuni ob!ervate !i
denumite, !ub media de 3>,A a #erioadei +HA+-3555, !ituand, a!tfel, anul 3559 #e locul trei in ceea ce
#rive!te numarul mic de furtuni. +E furtuni au atin! inten!itatea unui taifun !i cateva dintre ele au afectat
tarile a!iatice. Taifunul Maemi a traver!at !udul Ga#oniei !i a ajun! dea!u#ra *enin!ulei (oreene #e +3
!e#tembrie, facand +95 de victime !i mari #agube materiale.
In bainul !ud-ve!tic al :ceanului Indian, !eonul ciclonilor a fo!t unul activ, cu un numar #e!te medie de
furtuni denumite. In Sri Lan7a, #reci#itatiile abundente adu!e de catre ciclonul tro#ical 5+8 au deteriorat
!iuatia !i a!a #recara, #rovocand inundatii !i alunecari de teren !i ucigand cel #utin 355 de oameni. Ace!te
inundatii au fo!t con!iderate cele mai grave din ultimii 45 de ani.
.raganul Ivan a atin! Statele .nite in dimineata ilei de joi, +> !e#tembrie 355E #e coa!ta !tatului
Alabama, du#a o trecere violenta #rin regiunea (araibelor !i a Colfului Me'ic. 6urtuna a !labit u!or, #ana
la un uragan din (ategoria 9, cu vint #uternic de 3+5 7mR, la atingerea coa!tei !i cu valuri de +4 m. Ivan a
!trabatut de a!emenea trei alte !tate din !ud-e!t K Loui!iana, Mi!!i!!i##i !i 6lorida K cu vint feroce, valuri
gigantice !i brianti #uternici, fortand evacuarea a #e!te 3 milioane de oameni !#re one mai !igure. *e
H+
ma!ura ce Ivan avan!a !#re interiorul tarii, ca!e intregi erau !mul!e din temelii. +9 oameni au murit #ana
vineri dimineata 0+A !e#tembrie 355E1. S-au e!timat #ierderi intre E !i +5 miliarde de dolari .S. In tim# ce
Ivan atingea coa!ta americana, !e formau inca trei furtuni tro#icale !au uragane: Geanne in ona
(araibelor, Gavier in lungul coa!tei ve!tice a Me'icului !i Statelor .nite, Farl in Atlantic. Se crede ca faa
activa a !emnalului Atlantic multidecenal con!tituie factorul #rinci#al al ace!tei activitati cre!cute a
uraganelor.Ivan e!te con!iderat unul dintre cele mai violente din ultimii eci de ani. La un moment dat,
vitea vintului a atin! (ategoria 4 0#e!te 3E@ 7mR,1. In !tatele din regiunea Marii (araibelor a #rodu!
#agube im#ortante, omorand 9A de oameni in Crenada, 3+ in Gamaica, 4 in /eneuela, E in Re#ublica
Dominicana, 9 in =aiti !i + in Tobago. *e unde a trecut, Ivan a culcat la #amant ca!e, a doborat arbori !i a
di!tru! drumuri. In Crenada, H5N din cladiri au fo!t avariate !au di!tru!e.
Acea!ta ona a fo!t lovita de #atru ori in ceva mai mult de o luna, de catre (,arleB la mijlocul lui augu!t,
6rance! la !fir!itul lui augu!t !i ince#utul lui !e#tembrie, Ivan !i Geanne la mijlocul lui !e#tembrie. A fo!t
#entru #rima oara din +H45 cand trei uragane !ucce!ive deva!tatoare, atat de a#ro#iate in tim#, au !trabatut
6lorida: (,arleB !i 6rance! au omorat 3A !i re#ectiv +5 oameni, iar #agubele totale #rodu!e doar de
6rance! au fo!t e!timate intre 4 !i +4 miliarde de dolari .S.
In regiunea *acificului de nord-ve!t au fo!t generati +@ cicloni tro#icali #ina la !far!itul lui augu!t 355E,
fata de o medie de +E,+. (inci dintre ei au debutat in iunie, ceea ce a in!emnat numarul ma'im record de
du#a +H4+, cand au ince#ut inregi!trarile oficiale ale taifunurilor. (inci din cei +@ cicloni tro#icali au atin!
Ga#onia, ceea ce e!te , iara!i, #e!te normal. Ace!t lucru a fo!t cauat de faa activa a o!cilatiei tro#icale
intra!eonale in ona tro#icala a *acificului de ve!t, in lunile iunie !i augu!t. Mai multe taifunuri au lovit
Ga#onia, deoarece ma'imul !ubtro#ical din *acific !-a de#la!at !#re nord fata de #oitia normala.
Inten!itatea lor !-a datorat fa#tului ca tem#eratura !u#rafetei marii a fo!t #e!te cea normala iar taifunurile
nu au #ierdut din forta la trecerea #e dea!u#ra a#ei.
N$!cut$ &n ona Ar,i#elagului 8a,ama! ca furtun$ tro#ical$, [Rita[ a cre!cut continuu &n inten!itate #)n$
c)nd a ajun! o furtuna-mon!tru, cu rafale de vant de 3@+ 7mRora. Diametrul furtunii a fo!t de a#roa#e >55
7m.Rita a fo!t al +Alea uragan din anul 3554 "i al treilea uragan ca #utere din i!torie. Calve!ton e!te deja
un ora!-fantoma. Situat la 3,4 metri #e!te nivelul marii, ora!ul a#roa#e ca a fo!t !ter! de #e ,arta la +H55,
cand trecerea unui uragan fara nume a #rodu! un bilant de >.555 - +3.555 de morti.
S#eciali"tii americani au f$cut bilan%ul anului 3554: 3+ de uragane !-au mai &nregi!trat doar acum A3 de
ani,in!a niciodat$ 4 uragane de categoria E "i 4 &ntr-un !ingur !eon, ca &n 3554. De"i !#eciali"tii americani
evit$ !$ dea vina #e &nc$lirea global$, #rovocat$ de #oluare "i defri"$ri &n ma!$, !e cunoa"te c$, odat$ cu
ridicarea tem#eraturii, !e eva#or$ mai mult$ a#$ de #e !u#rafa%a oceanelor, un adev$rat magnet #entru
formarea furtunilor.
H3
2. /. -ROGNO.A ,REMII
V&e"e! 2i "e&1ul -&e"ii
/remea e!te !tarea fiic$ a atmo!ferei &n continu$ !c,imbare, care &ntr-un anumit loc, la un
moment dat, !e caracteriea$ #rintr-un com#le' de #roce!e "i fenomene meteorologice. Diferitele
&n!u"iri, fenomene "i #roce!e fiice din atmo!fera #oart$ denumirea de elemente meteorologice. Ace!tea
!unt: radiatia !olara 0care e!te "i factor genetic al climei1, tem#eratura !olului, tem#eratura aerului,
umeeala , nebuloitatea, #reci#itatiile atmo!ferice, #re!iunea atmo!ferica "i v)ntul. Se adaug$ manife!tari
fiice !ecundare ce define!c fenomenele meteorologice.
On atmo!fer$ cat "i la contactul ace!teia cu !u#rafa%a tere!tra !e #etrec fenomene fiice !ecundare,
ce caracterieaa diferitele elemente meteorologice, numite "i meteori. Majoritatea !unt reultat al
#reentei a#ei &n !tare lic,id$ !au !olid$, &n atmo!fer$ "i la contactul ace!teia cu !u#rafa%a tere!tr$, &n
!u!#en!ie, c$dere !au de#u!e #e !u#rafa%a tere!tr$ 0,idrometeorii1. Se adaug$ fenomene #rodu!e de
#reen%a #ulberilor &n atmo!fera 0litometeorii1 "i fenomene #rodu!e de trecerea luminii #rin atmo!fera
0fotometeorii1, !au de #reenta electricit$%ii atmo!ferice 0electrometeorii1, ca "i unele caracteri!tici
#articulare ale elementelor meteorolgice 0cum ar fi v)ntul tare etc.1.
/remea #oate fi caracteriat$ !intetic doar #rin caracteri!ticile de baa a elementelor
meteorologice definitorii: tem#eratur$, nebuloitate, #reci#itatii. De e'em#lu, !e #oate !intetia vremea
unei regiuni #entru un interval a!tfel: vremea a fo!t rece, cu cerul aco#erit "i #reci#itatii !labe.
*rogramul de ma!ur$tori meteorologice !e deruleaa #rin ma!uratori in!trumentale "i viuale, la
anumite intervale de tim#. a!u#ra #arametrilor elemnentelor meteorologice cat "i a!u#ra fenomneleor
meteorologice, avand ca !co# #rinci#al !tabilirea tendintelor viitoare de evolutie.
Succe!iunea &n tim# a diferitelor !t$ri fiice ale atmo!ferei, &n continu$ !c,imbare, con!tituie
mer!ul !au evoiu%ia vremii.
Sc,imb$rile vremii !unt #eriodice "i ne#eriodice.
Sc,imbarile #eriodice !unt ilnice "i anuale, fiind de#endente de modul diferit de rece#tare a
radiatiei !olare, datorita formei *am)ntului, &nclinarii a'ei !ale "i mi!carilor !ale, de rotatie "i revolutie.
Sc,imb$rile ne#eriodice de#ind de circulatia generala a atmo!ferei. Ele !unt foarte frecvente mai ale! &n
onele tem#erate.
No%iuni de #revedere a tim#ului
(unoa"terea legilor du#a care !e de!f$"oar$ fenomenele "i #roce!ele meteorologice ofera
#o!ibilitatea ca #e baa !tabilirii unor !itua%ii !ino#tice !ucce!ive, !$ !e antici#ee caracterul "i evolutia
condi%iilor meteorologice #entru anumite teritorii "i intervale de tim# determinate.
Termenul !ino#!i! &n!eamn$ #revedere &n limba greaca. 6olo!ind metoda !ino#tica, !e #oate !tabili
dac$ regiunea #entru care !e elaboreaa #reviiunile, !e va mentine &n urm$torul interval de tim# &n
aceea!i ma!$ de aer, !au urmeaa !$ fie traver!at$ de un front meteorologic, du#a care &n regiune !e va
in!tala o ma!a de aer cu alte caracteri!tici. Materialul !ino#tic !e tran!mite de la !tatiile meteorologice,
o#erativ, la centrele regionale de #revedere a tim#ului "i la laboratorul de #rognoa a vremii. Datele de la
#rinci#alele !tatii meteorologice !unt tran!mi!e &n reteaua meteorologiec$ mondial$.
*entru #rognoa !e folo!e!c ,$r%ile !ino#tice de ba$, #e care !unt &n!cri!e &n dre#tul !ta%iilor
meteorologice, date codificate ale #rinci#alelor elemente meteorologice, conte'tul baric, onele de
#reci#itatii, ma!ele de aer etc. Se adaug$ ,$rti #articulare cu #rivire la configuratia cam#ului baric la
diferite inaltimi etc.
H9
Metoda !ino#tica !e com#letea$ cu date #rovenite din aero!ondaje, determin$ri radar !atelitare, cu
ajutorul c$rora !e cunoa!te di!tributia &n altitudine a tem#eraturii, umeelii, viteei "i directiei vantului "i
&n !#ecial a to#ografiei barice.
*e baa evolutiei tuturor ace!tor elemente, a cunoa!terii legilor fiicii "i meteorologiei "i #e baa unei
bogate e'#erience &n domeniu, !e efectuen$ #rognoele. Ace!tea #ot fi de !curt$ durata 0#)n$ la 3E ore1,
de durat$ medie 0+-4 ile1 "i de lunga durat$ 0#e!te 4 ile1.
6olo!irea metodelor !tati!tice ale fiicii "i matematicii, utiliarea #e !car$ larg$ a electronicii "i
ciberneticii, a imbun$t$%it !im%itor gradul de veridicitate al #rognoelor meteorologice. E!te de mentionat
c$ &n domeniul meteorologiei !e utilieaa cele mai #erformante calculatoare ale lumii. .tiliarea
!atelitilor meteorologici, a fotografiilor efectuate din co!mo! a!u#ra !i!temelor noroa!e, a ma!urarii #rin
rae infraro!ii a tem#eraturilor atmo!ferei la diferite nivele "i utiliarea #e !cara larg$ a radarului
meteorologic, au revolutionat meteorologia !ino#tica. Momentele im#ortante &n devoltarea !tiintei "i
te,noiogiei cum ar fi telegraful, telefonul, radio, calculatorul electronic, tele'ul, fa'ul, radarul, trani!torii,
televiiunea, comunicatiile #rin fibra o#tica, comunicatiile #rin !atelit, !tatiile meteorologice automate,
rac,etele meteorologice, !atelitii meteorologiei etc, au im#ul!ionat "i meteorologia, care e!te o "tiin%$ de
varf. E'#erimente "i #rogramele meteorologice mondiale co!t$ miliarde de dolari. Acea!ta nu e!te
&nt)m#l$tor, deoarece &n #ragul celui de al treilea mileniu, un num$r im#ortant dintre #roblemele globale
ale omenirii, &"i au caua &n atmo!fer$. Suntem martorii unui #roce! lent dar con!tant de &nc$lire a
atmo!ferei, care a debutat odat$ cu indu!trialiarea. Doar &n ultima !ut$ de ani, tem#eratura tro#o!ferei
inferioare a cre!cut cu +V (, fa#t ce are con!ecin%e multi#le a!u#ra tuturor &nveli"urilor #lanetei. Se
con!tat$ o #oluare accentuata a atmo!ferei, o acidifiere continu$ a #reci#itatiilor 0#loile aciede1, o !ubtiere
a !tratului de oon, care #ermite rece#tarea radia%iei ultraviolete, la valori ce #roduc efecte negative. Are
loc o aridiare viibila a onelor !ubecuatoriale, tro#icale, !ubtro#icale "i tem#erate "i mai ale! &n onele
calde. *reci#itatiile ca#ata caracter torential. Sc,imbarile de vreme !unt din ce &n ce mai im#reviibile.
(onform !tati!ticii Agentiei ja#onee #entru mediu, din Iulie 3555, &n ultimii 95 de ani !-au &nregi!trat o
cre"tere alarmant$ a #ierderilor de vie%i omene!ti cauat$ de dea!trele naturale. Acea!ta cre"tere e!te
datorata m$ririi frecventei "i inten!itatii dea!trelor climatice, fenomen ce a fo!t #u! #e !eama #roce!ului
de incalire al atmo!ferei. Numarul de #ierderi de vreti omene!ti, #rovocat de dea!trele climatice a fo!t
e!timat, #entru ace!te trei decenii la o medie anuala de +55.555.
*revederea tim#ului #$!!trea$ inc$ grade de #robabilitate ce varia$ inver! #ro#ortional cu durata
#erioadei #entru care !-a efectuat #rognoa. *rognoele de !curta durat$ !unt a#roa#e intotdeauna e'acte,
#entru regiuni omogene "i mai ale! dea!u#ra m$rilor "i oceanelor, unde #erturbatiile #rodu!e de !u#rafa%a
activ$ !unt minime.
Prognoa meteorologic6
*rognoa meteorologic$ e!te o o#era%iune com#le'$ de !tabilire a caracteri!ticilor elementelor
,idrometeorologice #e un anumit interval de tim#.
Ontocmirea #rognoei de#inde de urm$rirea &n tim# "i &n mod !i!tematic a informa%iilor meteo
tran!mi!e, de calitatea "i cantitatea me!ajelor rece#%ionate.
E!te nece!ar !$ !e cunoa!c$ legile du#$ care !e de!f$"oar$ #roce!ele fiice din atmo!fer$, !$ !e
cunoa!c$ informa%ia ,idrometeorologic$ codificat$ "i !$ !e decodifice me!ajele "i ,$r%ile !ino#tice.
La nave informa%ia !e #rime"te &n clar, codificat !au #rin NA/TE<.
*rima fa$ a &ntocmirii unei #rognoe e!te !tabilirea corela%iilor &ntre #erioada actual$ "i cea
anterioar$, %in)ndu-!e cont de natura !u#rafe%ei active, influen%ele fiico-geografice ale regiunii, #ornind
de la #rinci#iul c$ cel #u%in &n urm$toarele 3E de ore, fenomenele vor avea a#ro'imativ acela"i a!#ect, cu
mici modific$ri.
HE
Prognoa c*mpului 8aric
Se con!ider$ c$ centrii barici &n #erioada de #rogno$ !e vor de#la!a cu aceea"i vite$ "i orientare
ca &n #erioada anterioar$.
De#re!iunile cu iobare alungite, !e vor de#la!a &n direc%ia a'ei mari a de#re!iunii.
De#re!iunile &n !tadiul de um#lere, au tendin%a de a devia !#re !t)nga, mic"or)ndu-"i vitea.
()nd o de#re!iune !au un anticiclon &"i inten!ific$ activitatea, vitea lor de de#la!are cre"te de obicei
&n linie drea#t$.
Devierea traiectoriei de#re!iunii !e #roduce atunci c)nd acea!ta !e a#ro#ie de un anticiclon !ta%ionar.
(entrii barici cu iobare circulare, !e de#la!ea$ &n direc%ia centrului de minim$ tendin%$ baric$ cu
devieri la !t)nga #entru de#re!iuni "i la drea#ta #entru anticicloni &n emi!fera nordic$.
(entrii barici r$m)n !ta%ionari dac$ tendin%ele barice din jur !unt a#ro'imativ egale.
6ormarea unui nucleu de !c$dere a de#re!iunii &n #unctul de ocluie, indic$ o #o!ibil$ regenerare a
de#re!iunii.
(entrii barici cu a'$ vertical$ !unt u"or mobili "i !e de!tram$ u"or.
On general, de#la!area centrilor barici la !ol re#reint$ 5,A din vitea v)ntului caracteri!tic.
Preve&erea v*ntului
*revederea v)ntului de#inde de c)m#ul baric "i evolu%ia !a.
/)ntul are direc%ia !#re #re!iunea cobor)t$, divergent la anticicloni "i convergent la de#re!iuni.
La a#ro#ierea unei de#re!iuni !au a unui front, vitea v)ntului cre"te.
De a!emenea, la !l$birea !au um#lerea unei de#re!iuni vitea v)ntului cre"te.
Sl$birea v)ntului !e #roduce &n #artea central$ a unui anticiclon !au &n "aua baric$.
Inten!ificarea v)ntului, mai ale! &n rafale cu tendin%e de rotire, #recede &nr$ut$%irea vremii.
Dac$ &n urma #loilor v)ntul !e inten!ific$, !e va #roduce o &nr$ut$%ire de durat$ a vremii.
Inten!ificarea "i rotirea v)ntului &n !en! inver! acelor de cea!ornic, &n!eamn$ c$ #rin !t)nga #unctului
con!iderat va trece un ciclon 0&n emi!fera nordic$1.
/remea r$m)ne frumoa!$ dac$ du#$ amia$ !e #orne"te un v)nt !lab.
1e8uloitatea
Trebuie !$ !e %in$ cont de turbulen%a ma!elor de aer, de convec%ia termic$, de umiditatea aerului "i
de !tabilitatea "i in!tabilitatea vertical$.
: ma!$ de aer in!tabil$ cald$ ce !e de#la!ea$ #e!te o !u#rafa%$ rece, va determina o nebuloitate
de ti# !tratiform.
Nebuloitatea ridicat$, cu nori cu devoltare #e vertical$, !e #roduce la &nc$lirea #uternic$ a !tratului
inferior.
Nebuloitate com#act$ d$ frontul cald, frontul rece de ordinul + "i cel oclu!.
La frontul rece de ordinul 3, nebuloitatea e!te doar #e o f)"ie &ngu!t$ cu devoltare mare #e vertical$.
De#la!area fronturilor cu vite$ redu!$, determin$ l$rgirea onei aco#erite.
Nebuloitatea !lab$ "i variabil$ !e &nt)lne"te &n !ectorul cald al de#re!iunii "i la #eriferia anticiclonilor.
(ea mai !c$ut$ nebuloitate, e!te caracteri!tic$ onelor centrale ale anticiclonilor.
5,+,3,9,E K longitudine cu#rin!$ &ntre 5PLHHPE !au +55PL+@5PI
4,>,A,@,H K longitudine cu#rin!$ &ntre 5PLHHPI !au +55PL+@5PE
H4
Z%nele 2i #i+u&ile "!A%&e e .li"/ !le gl%8ului
On func%ie de factorii climato-genetici 0factorul radiativ, circula%ia general$ a atmo!ferei, diver"i
factori fiico-geografici1 #ot fi individualiate la nivel onal "i regional mai multe ti#uri "i !ubti#uri de
clim$. Dintre ace!tea vor fi de!cri!e &n r)ndurile de mai jo! cele mai im#ortante.
Principalele tipuri Ci su8tipuri &e clim6
,$ttp7KKLLLAmapsofLorl&AcomKLorl&-mapsKimageKclimate-Lorl&A:pg.
@A Climatele onei cal&e
-'-' Climatul ecuatorial
- localiare: &ntre latitudinile de +5 m N "i S 0cu deo!ebire &n !#a%iul aferent bainelor ,idrografice
Amaon, (ongo, Colful Cuineei, Ar,i#elagul Indoneian "i 6ili#ine12
- nu !e caracteriea$ #rintr-o anumit$ !eonalitate a #arametrilor meteorologici li#!ind &n
con!ecin%$ anotim#urile2
- tem#eraturi medii anuale ridicate 03>-3A m(1 cu am#litudini termice anuale redu!e 0+m( #e
oceane "i litoral "i #)n$ la 4 m( #e u!cat1 ca urmare a valorilor relativ con!tante ale radia%iei !olare2 &n
#rofil anual !e eviden%ian dou$ ma'ime "i dou$ minime !lab !c,i%ate du#$ ec,inoc%ii 0ma' K a#r, oct.1 "i
du#$ !ol!ti%ii 0min. ian "i iul.12
- #reci#ita%ii bogate 0#e!te 3555 mmRan1 de ti# convectiv a#roa#e ilnice cu doun ma'ime !lab
eviden%iate laRdu#$ ec,inoc%ii "i doun minime du#$ !ol!ti%ii2 *reci#ita%iile !unt mult mai ridicate &n
a#ro#ierea onelor de coa!tn #ut)nd de#n"i iolat 0e'. (olumbia, (amerun1 @555-H555 mmRanj2
- nebuloitatea "i umiditeatea atmo!fericn !unt ridicate2
- li#!e!c v)nturile cu caracter #ermanent, mi"cnrile organiate fiind #reente doar #e verticaln
0,,calme atmo!fericehh1.
H>
Climat ecuatorial ,(Muitos9 Peru GN S 9 Elevation7 @OG m.
+.3. Climatul
subecuatorial
- localiare: &ntre 4-+3 m &n ambele emi!fere 0Africa Sub!a,arian$, India, *en. Indoc,ina "i
8railia12
- determinat$ de circula%ia atmo!feric$ !eonier$ a calmelor ecuatoriale 0vara emi!ferei re!#ective1
"i a alieelor 0iarna12
- #reen%a a dou$ !eoane: unul #loio! 0vara1 iar acel$lalt !eceto! 0iarna12
- tem#eraturi medii local mai ridicate com#arativ cu ona ecuatorial$ 033-3@ m(12
- #reci#ita%ii bogate de ti# convectiv &n #erioada de var$ 0#erioada ma'im$ de in!ola%ie din #reajma
!ol!ti%iului de var$ al fiec$rei emi!fere12
- #erioada !ecetoa!$ core!#un$toare alieului core!#un$toare !eonului de iarn$ e!te cu at)t mai
lung$ cu c)t ne a#ro#iem de tro#ice.
Climat su8ecuatorial ,Cuia8a9 %rail @DA4N S 9 Elevation7 @<4 m.
HA
-'0' Climatul tropical%arid i subarid (,deertic4 i ,semideertic4)
- localiare: &ntre +4-94 m &n ambele emi!fere inclu)nd de"erturile "i !emide"erturile tro#icale:
Sa,ara, Namib, Fala,ari, Arabiei, T,ar, Atacama, Sonora, Au!tralia de ve!t "i central$ etc.2
- climat cald 034-95 V(1cu regim de in!ola%ie foarte ridicat 0#)n$ la 9455-E555 oreRan1 ca urmare a
nebuloit$%ii redu!e2 am#litudinile termice diurne !unt foarte ridicate2
- #reci#ita%ii medii anuale !c$ute cantitativ 04-45 mm &n de"erturi "i 45-+45 mm &n !emide"erturi1,
rare "i foarte neregulate ca urmare a regimului #redominant anticiclonic de origine dinamic$, a
inver!iunilor termice din aliee 0cva!ili#!a curen%ilor a!cenden%i1 iar #e alocuri 0&n ve!tul continentelor1 ca
urmare a #re!iunii ridicate de origine termic$ &n condi%iile ac%iunii curen%ilor oceanici reci2 #reci#ita%iile
a#roa#e numai !ub form$ lic,id$ cad &ndeo!ebi !ub form$ de aver!$2
% include regiunea cu #reci#ita%ii minime ab!olute 0De"ertul Atacama K 9-35 mm1.
Climat tropical uscat ,%er8era9 Somalia @OA4N 1 9 Elevation7 P m.
-'1' Climatul tropical%umed (,musonic4)
% localiare: cu deo!ebire &n *en. India "i Indoc,ina av)nd un caracter regional2
- !e datorea$ circula%iei !eoniere a ma!elor de aer a#$rut$ ca urmare a diferen%ei termo-barice
mari dintre continentele !u#ra)nc$ite 0&n !#ecial A!ia1 "i oceane2
- tem#eraturi ridicate 035-34 V(1 cu diferen%e de tem#eratur$ de!tul de mici de la iarn$ la var$ 04-A
V(12
- #reci#ita%ii foarte abundente &n tim#ul !eonului de var$ atunci c)nd mu!onul de var$ aduce ma!e
de aer &nc$rcate cu o mare cantitate de va#ori din!#re !#a%iile oceanice cu #re!iune mai mare 2
- iarna a#are o #erioad$ !ecetoa!$ ca urmare a inver!$rii direc%iei de ac%iune a mu!onului 0din!#re
continent !#re ocean12
- include regiunea cu #reci#ita%ii ma'ime ab!olute 0NE Indiei K circa +5555-+3555 mm1.
H@
Climat musonic ,Mangalore9 (n&ia @DN 1 9 Elevation7 ;; m.
;A Climatele onei temperate
/'-' Climatul subtropical
a' Climatul subtropical uscat (mediteranean)
% localiare: imediat la nord de tro#icul Racului "i la !ud de tro#icul (a#ricornului 0!#a%iile
riverane M$rii Mediterane, (alifornia, (,ile, !udul Africii de Sud, !ud-ve!tul Au!traliei etc12
- var$ !ecetoa!$ !ub influen%a anticiclonilor !ubtro#icali c$rora le !unt !#ecifice ma!e de aer u!cat2
- iarna regiunile !unt afectate de ciclonii latitudinilor mijlocii determin)nd c$derea unor cantit$%i
de!tul de mari de #reci#ita%ii, mai rar !ub form$ !olid$2
- tem#eraturile medii anuale !unt de a#ro'imativ +4-+@V( iar #reci#ita%iile !e &ncadrea$ &ntre E55-
@55 mm, av)nd de!eori caracter toren%ial2
Climat su8tropicalKme&iteranean ,Rome9 (talQ G;N 1 9 Elevation7 @D@ m.
HH
b' Climatul subtropical umed (musonic)
% localiare: &n e!tul continentelor &ntre 34-94 V latitudine: !ud-e!tul (,inei, !udul Ga#oniei, 6lorida,
nord-e!tul Argentinei, e!tul Au!traliei2
- climat cald "i umed 0+555-+455 mm1 cu #reci#ita%ii &ndeo!ebi vara ca urmare a ac%iunii
mu!onului din!#re ocean2
/'/' Climatul temperat%oceanic
% localiare: &n !#a%iile in!ulare "i &n ve!tul continentelor &ntre E5->5m lat. N "i S 0Euro#a, S.A,
Noua ]eeland$12
- e!te !ingurul ti# de clim$ care al$turi de climatul tem#erat-continental au c)te #atru anotim#uri2
- !ub ra#ort termic iernile !unt bl)nde cu tem#eraturi u!or #oitive iar verile r$coroa!e indic)nd &n
con!ecin%$ am#litudini termice redu!e #entru latitudinea la care !e devolt$2 tem#eratura medie anual$ e!te
de circa +5-+4 V(2
- #reci#ita%ii bogate 0@55-+455 mm1 !ub influen%a v)nturilor de ve!t cu caracter #ermanent "i a
activit$%ii ciclonice inten!e2 nin!orile !unt de!tul de rare &n ace!t ti# de clim$2
- iarna #reci#ita%iile !unt u"or mai bogate ca urmare a inten!ific$rii activit$%ii ciclonice.
Climat temperat-oceanic ,"on&on9 Englan& 4@A4N 1 9 Elevation7 4 m.
/'0' Climatul temperat%continental
% localiare: &n interiorul continentelor 0Eura!ia, America de Nord, !udul Americii de Sud1 la
latitudini tem#erate2
- tem#eraturile medii !e &ncadrea$ &ntre >-+3 V(, cu diferen%e termice mari &ntre iarn$ "i var$ ,
am#litudinile anuale cre!c)nd #rogre!iv odat$ cu &nde#$rtarea de oceane2 &n li#!a influen%ei moderatoare a
oceanului, vara u!catul !e &nc$le"te foarte #uternic &n tim# ce iarna tem#eraturile !cad !ub limita de
&ng,e% #ermi%)nd devoltarea unor #uternici centrii anticiclonici 0Anticiclonul Siberian, (anadian12
+55
- #reci#ita%ii medii anuale tot mai redu!e odat$ cu &nde#$rtarea de !#a%iile litorale 0&ntre 955->55
mm12 #reci#ita%iile #reint$ un ma'im &n anotim#ul e!tival ca urmare a inten!ific$rii convec%iei termice
dea!u#ra u!catului2
- iarna !unt frecvente vi!colele generate de v)nturi locale !au regionale 0criv$%, bliard etc.1
Climat temperat / continental ,Oma$a9 1e8ras)a9 USA G@N 1 9 Elevation7 ;3P m.
Ontre cele dou$ ti#uri e'i!t$ mai multe areale de trani%ie #ut)ndu-!e individualia un !ubti# care
face trecerea de la climatul tem#erat oceanic la cel continental !#ecific "i unei bune #$r%i din Rom)nia. On
centrul A!iei 0e'. De"erturile Cobi, Fara Fum etc.1 !e individualiea$ !ubti#ul de climat tem#erat
continental arid. Ace!t climat are la origine #enuria de #reci#ita%ii a#$rut$ ca urmare a de#$rt$rii de !ur!ele
generatoare de #reci#ita%ii : v)nturile de ve!t "i mu!onul de var$ din !ud care e!te blocat &n &naintarea !-a
!#re nord de Mun%ii =imalaBa. *e de alt$ #arte &n anumite loca%ii aflate &n !udul Siberiei "i al (anadei !e
devolt$ o variant$ mai rece a climatului tem#erat continental cu ierni deo!ebit de friguroa!e.
Climat temperat-ari& ,"oveloc)9 1eva&a9 USA GON 1 9 Elevation7 @;@@ m.
+5+
Climat-temperat continental rece
,'innipeg9 Cana&a 4ON 1 9 Elevation7 ;GO m.
DA Climatele onei reci
0'-' Clima subpolar
- localiare: a#ro'imativ &ntre 45 "i A5 m Latitudine 0nordul "i nord-e!tul (anadei, nordul Eura!iei,
!udul e'trem al Americii de Sud12
- regiuni afectate de ma!e de aer rece #olar "i arcticRantarctic2
- tem#eraturile medii anuale !unt u"or negative #reent)nd am#litudini medii lunare ridicate2
- tem#eraturile minime ab!olute #ot !c$dea &n emi!fera nordic$, &n Siberia #an$ la valori de ->5 -
-A5m( 0minima ab!olut$ din emi!fera nordic$ -A+.+m( &n +H>E la :imia7on, Ru!ia12
- var$ r$coroa!$ "i !curt$ cu tem#eratura medie a lunii celei mai calde de !ub -+5m(2
- #reci#ita%ii relativ !c$ute cantitativ #redominant !ub form$ !olid$.
Climat su8polar ,%arroL9 Alas)a9 USA R;N 1 9 Elevation7 3 m.
+53
0'/' Clima polar
- localiare: Antarctica, Croenlanda "i o !erie de in!ule "i ar,i#elaguri din :ceanul Arctic2
- #reen%a ariilor de ma'im$ #re!iune de origine termic$2
- tem#eraturi foarte !c$ute cu minime ab!olute care #ot cobor) #)n$ la -@5 - -H5m( &n Antarctica
0minima ab!olut$ global$ -@Hm(, !ta%ia /o!to712
- #reci#ita%ii foarte redu!e a#roa#e numai !ub form$ de nin!oare2
- v)nturi foarte #uternice care de#$"e!c uneori +45 7mR,, !c$)nd valorile indicelui de r$cire la mai
#u%in de -+55 V(2
Climat polar ,Eismitte9 Freenlan& R@N 1 9 Elevation7 ;34D m.
+59
%(%"(OFRA2(E
+5E