PSIHOLOGIA RELAIILOR DE CUPLU I A FAMILIEI

Titular disciplin L!ct" uni#" dr" MO$ICA MORARU

Anul III
S!%!strul &I
$u%r d! 'r! ( Curs )* 'r!
( S!%inarii +, 'r!
( T'tal ,) 'r!
F'r%a d! !#aluar! -inal !.a%!n
Cr!dit! /
Facultat!a d! Psi0'l'1i! 2i tiin3!l! Educa3i!i
D'%!niul -unda%!ntal tiin3! S'cial! 2i P'litic!
D'%!niul d! lic!n3 Psi0'l'1i!
Sp!ciali4ar! Psi0'l'1i!
Tip disciplin d! sp!cialitat! '5li1at'ri!
I" O6IECTI&ELE DISCIPLI$EI
1. Sensibilizarea studenilor fa de complexitatea i actualitatea integrrii factorului uman
n microstructura de baz a societii, viaa de familie.
2. Antrenarea studenilor n promovarea resurselor calitativprogresive ale vieii de familie.
II" CO$I$UTUL TEMATIC DE 6A78
A" CURS
1. !elimitri conceptuale
cuplu, cstorie, familie
functiile familiei
2. !inamica structurilor familiale
poligamia i monogamia " forme de organizare a vietii familiale
familia extins i familia nuclear
#. $amilia restructurata. %xperiente neofamiliale
familia restructurata& concubina'ul, celibatul, cuplul fr descendeni, familia
monoparentala, familia mixta
experiente neofamiliale& semicsnicia, pseudocsnicia, uniunile
(omosexuale, grupul comunitar sexual, s)ingers
*. +aradigme explicative cu privire la cuplu i familie
teoria dezvoltrii ,ciclurilor vieii-
teoria structural ,dinamica rolurilor i a puterii-
teoria funcional ,procesual-& abordarea comunicaional, abordarea
interacionistsimbolic, abordarea din perspectiva conflictului, abordarea
social a sc(imbului
teoria sistemic ,(olist-
teoria istorist ,intergeneraional-
.. Alegerea partenerului con'ugal
motivaia alegerii in societatea traditionala/moderna
criterii de alegere a partenerului con'ugal
0. 1olurile con'ugalparentale. !isfunctii de rol
conceptele de rol, rol conjugal-parental ; sex-rol si gen-rol2 teorii asupra
formrii identitii sexuale
stereotipii de genrol
disfuncii de rol
3. Stiluri maritale. Stiluri parentale
stiluri/tipologii maritale
parentalitate2 stiluri parentale2 competente si responsabilitati parentale2
consilierea parintilor
anexe
4. 5alitatea vieii familiale
indicatori obiectivi i subiectivi ai calitii vieii familiale
rolul serviciilor de asisten, consiliere i terapie familial
educaia profamilial
6" SEMI$AR
1. $amilia in 1omania contemporana. 5riza familiei. 6 perspectiva socio demografica
asupra familiei& nuptialitatea, natalitatea, divortialitatea
2. +arteneriatul afectiv " suport al cunoasterii si interdezvoltarii cuplului ,eseu despre
78971%-
#. $actori favorizanti si de risc ai disfunctionalitatii maritale. 5onsecintele divortialitatii
asupra copiilor
*. :iolenta in familie " un fenomen cu impact psi(osocial
.. $enomenul copiilor ai caror parinti muncesc in strainatate
0. %ducabilitatea comportamentului parental
3. Aspecte ale parteneriatului scoala familie
C" 6i5li'1ra-i!
1. Adler, A. ,1;;0-. Cunoasterea omului. 9ucuresti& %ditura 717.
2. Aries, +., !ub<, =., Istoria vietii private, %d. >eridiane, 9ucuresti, 1;;*.
#. 9aran+escaru, A., Familia azi. O perspective sociopedagogica, 2??*.
*. 9anton, >., Discriminarea, %d. !< St<le, 9ucuresti, 1;;;.
.. 9irc(, A., Psihologia dezvoltarii, %d. @e(nica, 9ucuresti, 2???.
0. 9rucAner, +., $inAielArant, A., oua dezordine amoroasa, %ditura @rei, 9ucuresti, 2??.
3. 9ulgaru, >. ,2??#-, !specte teoretice si practice ale asistentei sociale ,suport de curs-,
8>S, 5(isinau.
4. 5osnier, B., Introducere in psihologia emotiilor si a sentimentelor, %d. +olirom, 2??2.
;. !ucA, S., "elatiile interpersonale, %d. +olirom, 7asi, 2???.
1?. !ucici 7., Fericire, Iu#ire, Femeie, %d. Ciculescu, 9ucureti, 1;;*.
11. !obson B., !rmonia $n %amilie, %d. Coua Speran, @imioara, 1;;*.
12. !umitru, 7. Al., Consiliere psihopedagogica, +olirom, 2??4
1#. =outi, !., DoAAinou, >. ,coord.-, Criza %amiliei, %ditura Sop(ia, 2?11
1*. %nac(e, 1. ,2??#-. O perspectiva psihologica asupra maternitatii. 9ucuresti& %d. S+%1
1.. %nac(e, 1. !sistenta sociala a copilului si %amiliei, 6vidius 8niversit< +ress, 5onstanta,
2?11
10. %nac(escu, 5., &ratat de psihosexologie, +olirom, 2??#
13. $ratiman, Eivica. ,2??#-. otiuni de psihosociologia %amiliei si planning %amilial.
5onstanta& %d. $undatiei FAndrei SagunaG.
14. $romm, %. ,1;;.-. !rta de a iu#i. 9ucuresti& %d. Anima
1;. $uAu<amo, $., 'area ruptura, Humanitas, 9ucuresti, 2??2
2?. Hard<ment, 5. ,2???-. (iitorul %amiliei. 9ucuresti& %d. Stiintifica.
21. Bose 6rtega < =asset, )tudii despre iu#ire, %d. Humanitas, 2??2.
22. >i(ailescu, 7., Familia in societatile europene, %ditura 8niversitatii din 9ucuresti, 1;;;.
2#. 7lut, +., Familia. Cunoastere si asistenta, %d. Argonaut, 5lu'Capoca, 1;;..
2*. 7lut, +., Sociopsi(ologia si antropologia familiei, +olirom, 2??.
2.. Bung, 5.=. 5asatoria ca relatie psi(ologica, in vol. +uterea sufletului, a treia parte, ed.
Anima, 9uc, 1;;*
20. >%5@, )a construim impreuna cei * ani...de-acasa, 9ucuresti, 2??4
23. >i(ailescu, 7. ,1;;.-. Politici sociale in domeniul populatiei si %amiliei. 7n Politici
sociale. "omania in context european. 9ucuresti& %d. Alternative.
24. >i(ailescu, 7. ,1;;;-. Familia in societatile europene, 9ucuresti& %ditura 8niversitatii din
9ucuresti.
2;. >ircea, @., Familia + de la %antasma la ne#unie, %d. >arineasa, @imisoara, 1;;*.
#?. >iroiu >., Despre natur,, %emei -i moral,, %d. Alternative, 1;;02
#1. >itrofan, 7., Cuplul conjugal. !rmonie si dizarmonie, %d. Stiintifica si %nciclopedica,
9ucuresti, 1;4;.
#2. >itrofan 7., >itrofan C., Familia de la ! ... la .. 'ic dictionar al vietii de %amilie. %d.
Itiinific, 9ucureti, 1;;1.
##. >itrofan, 7., >itrofan, C., /lemente de psihologie a cuplului, %d. Sansa, 9ucuresti, 1;;*.
#*. >itrofan 7., 5iuperc 5., Psihologia rela0iilor dintre sexe - 'uta0ii -i alternative, %ditura
Alternative, 9ucureti, 1;;3.
#.. >itrofan 7., 5iuperc 5., Incursiune $n psihosociologia -i psihosexologia %amiliei, %dit.
+ress >i(aela, 9ucureti, 1;;4.
#0. >itrofan, 7., :asile, !., &erapii de %amilie, %d. Sper, 9ucureti, 2??12
#3. >itrofan 7., 5iuperca 5., Psihologia vietii de cuplu, %d. S+%1, 2??2.
#4. Ceculau, A., $erreol, =illes. ,2??#- (iolenta. !specte psihosociale. 7asi& %d. +olirom
#;. Cicolaescu, >. ,coord.- ,1;;0-. Cine suntem noi1 Despre identitatea %emeilor din
"omania moderna. 9ucuresti& %d. Anima.
*?. Cuta, A., Inocenta si inchipuire. Psihologia relatiei de cuplu, %ditura S+%1, 2???
*1. +ascal, >. C. ,2??1-. !rta de a %i mereu impreuna. 9ucuresti& %d. Axel Springer
*2. 1adulescu, S. ,1;;3-. )ociologia si istoria comportamentului sexual deviant. 9ucuresti&
%d. Cemira.
*#. Scutaru, Anca, ,2??0-, Familia monoparentala de la vulnera#ilitate la autocontrol. 7asi&
%d. Eumen.
**. Stanciulescu, %., )ociologia educatiei %amiliale, vol. 7, 77, %d. +olirom, 1;;3, 1;;4.
*.. SteAel, J. ,1;;.-. "ecomandari psihanalitice pentru mame. 9ucuresti& %d. @rei
*0. Serban, %lena +etronela ,2??.-, !sistenta sociala a mamelor adolescente. 7asi& %d.
Eumen.
*3. Stefan, 5ristina, ,2??1-, Familia monoparentala. !specte privind protectia sociala.
9ucuresti& %d. Arefana.
*4. @ocKueville, A., Despre democratie in !merica, vol. 77, 1;;.
*;. :oinea, >., Psihosociologia %amiliei, 9ucuresti& @.8.9., 1;;#
.?. :oinea, >. ,1;;0-. !specte psihosociale ale modelelor %amiliale ale tranzitiei in
"omania2 accelerarea tranzitiei. 9ucuresti& %d. 7. C. 7.
.1. :rasmas, %. ,2??4-. Interventia socio-educationala ca sprijin pentru parinti. 9ucuresti&
%d. Aramis.
.2. Lapodeanu, >onica, 2??., &erapii %amiliale si asistenta sociala a %amiliei. 7asi& %d.
Eumen.
STA6ILIREA $OTEI FI$ALE
%xamen& 0?M2 Seminarii& 1.M
@este pe parcurs& 1?M2 @eme de control& 1.M
FAMILIE
F FIDELITATE
A ARMONIE
M MULTUMIRE
I IUBIRE
L LINISTE
I IZBANDA
E - EGALITATE
I$TRODUCERE
Iubirea imbogateste, e!tru "a rimeste si #aruieste $a !es%arsit, e "a!# ura sara"este, "a"i !u
#a si !u rimeste !imi"&
'(ari!te$e Dumitru Sta!i$oaie)
Studiul familiei sa impus cu necesitate in epoca moderna, desi preocuparile sunt foarte
vec(i. 7nitial, metodele de cercetare a familiei au fost filologice, etnologice si istorice. Abea in
ultimele patru decenii ale secolul NN concepanduse abordari teoretice si metodologice de pe
pozitii complementare si interdisciplinare, intre care cele de psi(ologie sociala, sociologie,
pedagogie a adultului si psi(ologie a copilului, psi(opatologie si psi(iatrie sociala, psi(oterapie si
antropologie detin pozitii prioritare.
7mportana familiei ca instituie, ca microsistem social, este confirmat si de apariia unor
domenii conexe ca& planing familial, educaia prinilor, design ambiental, dreptul familie etc.
Cumerosi autori au intreprins studii comparative si transculturale privind structurile si
tipurile familiale, dinamica relatiilor con'ugalparentale, a structurilor rolurilor familiale,
fenomenele de psi(osociologia si psi(osexologia familiei
CURSUL +
DELIMITARI CO$CEPTUALE
+" Cuplul este definit ca o stru"tura bio$ara, #e ti biosi*oso"ia$, ba+ata e
i!ter#etermi!ism mutua$ " partenerii, barbat si femeie, se sustin, se dezvolta, se stimuleaza, se
satisfac, se realizeaza ca individualitati biologice, afective si sociale, unul prin intermediul
celuilalt 9I" Mitr'-an: C" Ciup!rca: +;;*<"
,u$u$ "o!-uga$ reprezinta nucleul generativ al microgrupului %amilial, exprimand structural si %unctional
modul in care doua persoane de sex opus se intemeiaza creator, dezvoltandu-se, motivandu-se si determinandu-se
mutual prin interacomodare si interasimilare, simultan in plan #iologic, psihologic si social 9I" Mitr'-an: $"
Mitr'-an: +;;+: p" *;<"
5uplul poate fi armonic, satisfacator, stabilizator, avand mari sanse de a se transforma
intro casatorie, sau, din contra, dizarmonic, nesatisfacator, distorsionant, tinzand la
disociere/dizolvare.
)" Casat'ria
!in punct de vedere =uridic, casatoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat
si o femeie, inc(eiata cu respectarea dispozitiilor legale, in scopul intemeierii unei familii.
!in punct de vedere psi0'l'1ic, Fcasatoria este o relatie psi(ologica intre doi oameni
constienti, o constructie complicata, alcatuita dintro serie intreaga de date subiective si obiective,
avand o natura foarte eterogenaG 9C"G" >un1: Casatoria ca relatie psihologica, in vol. Puterea
su%letului, a treia parte, %ditura Anima, 9ucuresti, 1;;*- 2 este un proces interpersonal al
de%inirii si maturizarii noastre ca personalitati, de autocunoastere prin intercunoastere ; este o
33experienta traita33 si care nu poate %i inteleasa decat din interiorul trairii 9I" Mitr'-an: C"
Ciup!rca: +;;*<"
!in perspectiva s'ci'l'1ica, actul casatoriei semnifica unirea a doua neamuri intre care
nu exista legaturi de consangvinitate.
Aceasta unire poate fi endogamica " partenerul este ales din acelasi grup, comunitate,
rasa, religie etc. " sau exogamica " partenerul este ales din afara grupului.
+e de alta parte, casatoria poate fi & patrilocala, neolocala sau matrilocala.
(atri$o"a$itatea implica stabilirea resedintei noilor soti impreuna sau in apropierea parintilor sotului.
Neo$o"a$itatea implica o resedinta neutra. Matri$o"a$itatea inseamna stabilirea domiciliului impreuna sau in
apropierea parintilor sotiei.
7n prezent, arata I" Mi0ail!scu 9+;;?<: domina casatoriile matrilocale si, indeosebi, cele neolocale.
!in perspectiva r!li1i'asa: vorbim despre taina casatoriei 4a cununiei5, ce implica relatia
de Ocomuniune responsabila dintre barbat si femeieG2 o legatura naturala de dragoste si a'utor
reciproc, bucurie de celalalt si rabdare a luiG 9D" Stanil'ai!<@ o legatura pe viata intre cei doi soti
alcatuind unitatea completa ,barbatfemeie-.
Parint!l! Du%itru Stanil'ai!& OAdam a fost totdeauna Adam%va. Aceste doua aspecte ,masculin si
feminin- ale omului sunt in asa masura inseparabile in iubirea lui !umnezeu, incat o fiinta umana, luata izolat si
considerata in sine, nu e om deplin...Cu este decat o 'umatate de om, intro existenta izolata de complementarul sau,
care sar iubi numai pe sine. 5ei doi se iubesc pentru ca se completeaza si nu sunt uniformi. 7ubirea nu se naste intre
doua suflete care suna la fel, ci in cele care suna OarmonicG, spune Sc(iller. 7ubirea imbogateste pe fiecare, pentru ca
primeste si daruieste la nesfarsit, pe cand ura saraceste, caci nu da si nu primeste nimicG.
5asatoria ca legatura naturala si monogama a fost slabita si desfigurata de poligamie/poliandrie. 6mul nu se
mai realizeaza ca persoana. %l devine un fel de individspecie, lipsit de o adevarata comuniune personala. 7n el se
dezvolta mai mult pasiunea speciei dereglate de pacat, decat trasaturile unei persoane cu caractere spirituale reliefate
in mod propriu.
?" Fa%ilia reprezinta ultimul element al triadei& cuplucasatoriefamilie.
!in punct de vedere =uridic, familia reprezinta grupul de persoane intre care exista
drepturi si obligatii, avandusi originea in acte 'uridice precum& casatorie, rudenie, adoptie.
Din p!rsp!cti#a s'ci'l'1ica, Ofamilia este elementul natural si fundamental al societatiiG
9I" Mitr'-an: $" Mitr'-an: +;;+<@ reprezinta una dintre constructiile sociale cele mai vec(i si
mai specifice in asigurarea continuitatii si afirmarii speciei umane, fiind conditionata si
determinata in organizarea si evolutia sa de modul in care este organizata societatea pe care o
reflecta.
$amilia este Onucleul organizarii umane, molecula/microstructura ,grup social unic- care
realizeaza, in mic, totalitatea functiilor societatii, ca mare sistem& reproducerea si asigurarea
continuitatii biologice a speciei umane, producerea mi'loacelor de subzistenta, educarea si
socializarea nounascutilor si, prin aceasta, asigurarea continuitatii moralspirituale a societatiiG
9I" Mitr'-an: +;*;<"
G" P" Murd'cA 9+;,;< familia este un grup social caracterizat printr-o locuinta comuna, cooperare
economica si reproducere; include adulti de am#ele sexe, ..., si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati.
B" St!p0!ns 9+;C?< %amilia este o uniune sexuala legitimata social; presupune un contract de casatorie,
mai mult sau mai putin explicit, care speci%ica drepturi si o#ligatii reciproce intre soti si viitorii lor copii.
C" L!#i(Strauss %amilia este un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii
sau alte rude, grup unit prin drepturi si o#ligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale, incluzandu-le pe
cele sexuale.
Maria &'in!a 9+;D*< defineste familia ca fiind Fo forma complexa de relatii biologice,
sociale, materiale si spirituale intre oameni legati prin casatorie, sange sau adoptiune. $iind un
fenomen social, se dezvolta odata cu dezvoltarea societatii si se modifica in raport cu aceastaG
9apud" R'dica Enac0!: )E++<"
6 definitie interesanta ne este oferita de Adina 6aran(P!scaru 9)EE,: p" +,<
6$amilia este un grup social, care poate sau nu sa include adulti de ambele sexe ,ex.
familiile cu un singur parinte-, poate sau nu include unul sau mai multi copii ,ex. cuplurile fara
copii-, care pot sau nu sa fie nascuti din casatoria lor ,ex. copiii adoptati sau copiii unui partener
dintro casatorie anterioara. 1elatia dintre adulti poate sau nu sa aiba originea in casatorie ,de ex.,
cuplurile care coabiteaza-, ei pot sau nu sa imparta o locuinta comuna ,de ex., cuplurile care fac
naveta-. Adultii pot sau nu sa coabiteze sexual, iar relatia poate sau nu sa implice sentimente
valorizate social, cum sunt& dragostea, atractia, respectful fata de parinti si admiratia P.
!in p!rsp!cti#a psi0'(s'ciala, Q familia reprezint o unitate de interaciuni i
intercomunicri personale, cuprinzRnd rolurile sociale de so, soie, tat, mam, fiu i fiic, frate
i sor, constituit n i prin afeciune 7 9I" Mitr'-an: +;*;<"
5aracteristici ale familiei 9I" Mitr'-an: $" Mitr'-an: Fami$ia #e $a A $a Z, +;;+<
a- existenta unui numar de persoane2
b- reunirea lor ca urmare a unui act civil ,actul de casatorie- 2
c- intre membrii grupului familial exista un ansamblu de drepturi si
obligatii garantate 'uridic2
d- relatii interpersonala de ordin biologic, psi(ologic si moral 2
e- climat/atmosfera psi(osociala2
f- ansamblu de norme si reguli privind conduita membrilor grupului
familial2
g- organizarea structurala, cu o anumita distributie a rolurilor si
sarcinilor familiale2
(- indeplinirea unor functii in raport cu societatea.
Institutul canadian p!ntru -a%ili! &ani!r 9apud" Adina 6aran(P!scaru: Fami$ia a+i&
O erse"ti.a so"io-e#agogi"a, )EE,< familia reprezinta Forice combinatie de doua sau mai
multe persoane, care relationeaza in timp prin legaturi de acord reciproc, nastere si/sau adoptie
sau plasament si care isi asuma impreuna responsabilitati &
a- sustinere fizica si gri'a fata de membrii grupului 2
b- adaugarea de noi membri prin procreatie si adoptie 2
c- socializarea copiilor 2
d- controlul social al copiilor 2
e- producere, consum si distribuire a bunurilor si serviciilor 2
f- (rana afectiva " dragoste P.
Ecat!rina &ras%as 9)EE*< defineste familia ca fiind Funicul grup social caracterizat de
determinarile naturale si biologice, singurul in care legaturile de dragoste si consanguinitate
capata o importanta primordiala prin interactiunile multiple si determinante intre toti membrii ei.
7n acest creuzet de relatii, valori si sentimente copilul primeste forta si imboldul principal al
dezvoltarii saleG 9apud" R'dica Enac0!: )E++<"
!in punct de vedere r!li1i's, familia reprezinta unirea conjugala dintre cei doi soti in
vederea nasterii de copii.
$unctionalitatea familiei depinde de exista mai multor -act'ri& starea generala a societatii,
regimul politic, nivelul de dezvoltare economica, te(nologica, nivelul general de instructie,
educatie si civilizatie, tipul, dimensiunea, structura familiei, diviziunea rolurilor si autoritatii in
familie, traditii, obiceiuri, norme morale, valori spirituale etc.
)" Functiil! -a%ili!i
%xista mai multi -act'ri care influenteaza, pozitiv sau negativ, functionalitatea unei
familii& starea generala a societatii, regimul politic, nivelul de dezvoltare economica, te(nologica,
nivelul general de instructie, educatie si civilizatie, tipul, dimensiunea, structura familiei,
diviziunea rolurilor si autoritatii in familie, traditii, obiceiuri, norme morale etc.
I" Mitr'-an si C" Ciup!rca ,1;;4, p. 104- aduc in discutie patru functii SSfundamentaleSS
ale familiei ,mai ales pentru societatile traditionale- & economica, socializatoare, de solidaritate si
sexual/reproductiva. 'odernitatea redimensioneaza drastic %unctiile %amiliei, mergand pana la
ignorarea unora dintre ele in cadrul unor variate con%iguratii %amiliale.
Fu!"tia e"o!omi"a - familia trebuie sasi asigure venituri suficiente pentru
satisfacerea nevoilor de baza. !aca reuseste acest lucru, familia se poate concentra
mai mult asupra realizarii celorlalte functii. 7n caz contrar, se pune in pericol insasi
existenta familiei ca institutie sociala.
$unctia economica cuprinde 8 dimensiuni 2
1. componenta productiva + producerea bunurilor si serviciilor necesare
traiului familiei 2
7n societatea moderna, familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei
fiind dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei ,+. 7lut, 1;;.-. Principala -uncti!
!c'n'%ica a -a%ili!i %'d!rn! !st! c!a d! c'nsu%" 5u cat veniturile familiei sunt mai mici, cu
atat se manifesta mai multe dispute familiale.
2. componenta pro%esionala + transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii 2
#. componenta %inanciara + administrarea unui buget de venituri si c(eltuieli
astazi, asistam la un buget dezec(ilibrat, datorita surselor sporadice de
venit si/ sau c(eltuieli exagerate intro anumita directie ,c(eltuieli
referitoare la subzistenta-.
5unoscuta SSlege a lui %ngelSS afirma existenta unei relatii direct proportionale intre nivelul de saracie al
unei familii si volumul c(eltuielilor necesare asigurarii subzistentei fizice & cu cat veniturile sunt mai mici, cu atat
ponderea cheltuielilor pentru su#zistenta este mai mare.
Fu!"tia #e so"ia$i+are
S'ciali4ar!a F proces de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor, modelelor de
comportament speci%ice unui grup, in vederea %ormarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane 4C. .am%ir, 9.
(lasceanu, Dictionar de sociologie5.
$amilia este prima instanta de socializare2 aici copilul deprinde primele notiuni morale,
modele de conduita, atitudini si sentimente intelectuale, morale, religioase, estetice etc.
Sub%u!"tii ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4- &
/& i!tegra$-%ormati.a " copiii primesc informatii despre mediu, obiecte, persoane 2 se
formeaza o serie de deprinderi, priceperi, atitudini 2
0& si*o-mora$a " modelele de conduita oferite de parinti exercita o mare influenta asupra
copiilor 2 de asemenea, este important climatul educativ in care se exercita influenta educativa 2
1& so"ia$-i!tegrati.a " nivelul de adaptare si integrare sociala este direct dependent de
ac(izitiile realizate in cadrul grupului familial de apartenenta 2
2& "u$tura$-%ormati.a " formarea si cultivarea atitudinilor si sentimentelor estetice, a
spiritului critic in receptarea unor produse artistice 2 dezvoltarea unor capacitati creatoare 2
cultivarea atitudinilor si sentimentelor religioase etc.
!in aceasta perspectiva, se poate vorbi de -a%ilii inalt !duc'1!n! G spri'ina educarea
copiilor si realizeaza o legatura stransa cu scoala 2 -a%ilii satis-acat'r !duc'1!n! " asigura
copiilor conditii de educatie familiala, dar nu organizeaza si controleaza sistemul activitatilor in
aceasta directie 2 -a%ilii sla5 !duc'1!n! " lipsa educatiei familiale si a controlului parental ,>.
:oinea, 1;;#-.
Fu!"tia #e so$i#aritate3#e suort emotio!a$, siritua$, mora$ este o functie complexa.
$amilia sanatoasa asigura unitatea, intimitatea, coeziunea, securitatea emotionala, fizica si
materiala a membrilor ei, unitatea acesteia, dezvoltarea personalitatii umane in cadrul unui
climat/mediu familial centrat pe valori precum& iubire neconditionata, daruire, munca, respect
mutual, sinceritate, incredere, fidelitate etc.
Aceasta functie a cunoscut o diminuare in timp, datorita mobilitatii sociale, a diviziunii
moderne a rolurilor in cadrul familiei, a contradictiilor dintre generatii ,+. 7lut- etc.
Fu!"tia se4ua$a si rero#u"ti.a
Asistam astazi la o exacerbare a acestei functii, la o SSexplozieSS a sexualitatii in societatea
contemporana. >aximalizarea sexualitatii si minimizarea fertilitatii/realizarea cu dificultati TTT
Ea nivelul societatii, fertilitatea poate fi influentata de factori economici, demografici,
legislativi etc.
P" Ilut ,2??., pp. 0304- discuta despre %unctiile sociale ale %amiliei in interactiune cu
cele #iologice, psihologice etc. ,@isc(ler et al., 1;40-&
regu$ari+area "omortame!tu$ui se4ua$ + nu se permit relatii sexuale intamplatoare
nicaieri in lume, practicanduse tabuul incestului, care interzice relatii sexuale intre
rudele apropiate , parinticopii, fratisurori, bunicinepoti, unc(inepoti, verisori de
gradul 7, 77, 777 in unele tari- 2 daca maria'ul poate fi supraveg(eat, nu acelasi lucru se
intampla, insa, cu raporturile sexuale efective 2
reg$eme!tarea mo#e$e$or rero#u"erii permitand/interzicand anumite forme de
maria' ,ex., mai multe sotii/mai multi soti-, promovand o anumita conceptie despre
divort si recasatorire 2 se incura'eaza sau nu reproductia 2
orga!i+area ro#u"tiei si a "o!sumu$ui ,functia economica- 2
%u!"tia #e so"ia$i+are a "oii$or " asigurarea conditiilor necesare pentru insusirea
valorilor pe care le promoveaza 2
%u!"tia #e so$i#aritate si*oa%e"ti.a " familia asigura securitate afectiva, a'utor,
confort psi(ospiritual 2 din acest motiv, familia reprezinta si astazi %undalul
socioa%ectiv cel mai relevant pentru majoritatea indivizilor ;
%ami$ia este %a"toru$ "e$ mai imorta!t i! a"or#area #ire"ta, !emi-$o"ita a statutu$ui
so"ia$ " individul, prin faptul ca sa nascut intro familie, mosteneste bunuri materiale
si o pozitie sociala recunoscuta & clasa sociala, grup etnic, SSblazonSS 2 familia ofera
statut social si indirect, prin scolarizare.
HHH Aplicatii
/& "ealizati un eseu cu tema 6Criza %amiliei in "omania contemporana:, pornind de la urmatoarele
a%irmatii2
O...$amilia este o realitate vie, care fara asi pierde sensul fundamental sacru, este supusa cu violenta
dezordinii cotidiene a profanului, traversand o criza fara precedent...7C56@16UG ,7. >itrofan, 5.
5iuperca, O+si(ologia vietii de cupluG, 2??2-.
1itmul de viata trepidant, stresul de suprasolicitare, nevoia de adaptare la nou, mira'ul modelelor
extravagante, alienarea spirituala, probleme existentiale grave, eul individual/colectiv depersonalizat au
modificat fundamentul familiei, conferindui noi roluri si destinatii,7dem-.
OAr putea familia sa mai fie o oaza, in mi'locul unei societati agresive si nevroticeU ,...- Sau asa cum
nimeni nu poate fi fericit intro lume nefericita, sotii ar urma sasi verse, in interiorul celulei con'ugale,
toata ura, oboseala, spaima sau indiferenta pe care le inmagazineaza in lumea de afaraU...G,+ascal
9rucAner, A. $inAielArant, OCoua dezordine amoroasaG, 1;;., pp. 1#01#3-.
Coua dezordine amoroasa se naste intro lume ce nu mai este indragostita, dar care este influentata de o
serie de fenomene ,revolta femeilor, a minoritatilor sexuale- ce au o mare capacitate de perturbare in
sfera sociopolitica. Si daca dezordinea este o stare generala, aparitia si accentuarea acesteia in
domeniul cuplului nu este decat o reflectare si o consecinta a (aosului in care se misca lumea
contemporana ,7dem-.
O...$amilia va deveni o simpla coabitare accidentala a femeii si barbatului, caminul devenind un adapost
al relatiilor sexualeG ,SoroAin, 1;*?, apud >. :oinea, 1;;#-.
O...desi cuplurile pastreaza nostalgia unei solidaritati afective si sociale definitive,viseaza si actioneaza
in spiritul pastrarii unei disponibilitati permanenteG,7. >itrofan, O%lemente de psi(ologia a cupluluiG,
1;;*-.
O...oamenii isi sunt suficienti lor insisi. %i nu ,mai- datoreaza nimic nimanui si nu asteapta nimic de la
nimeni. Se obisnuiesc sa se considere intotdeauna izolati si isi imagineaza cu usurinta ca tin in maini
intregul lor destin. >odernitatea ameninta sa il inc(ida pe om in singuratatea propriei sale inimi. ,...-. 7i
uitam cu usurinta pe cei care neau precedat si nu avem nici o e despre cei care ne vor urmaG,A.
@ocKueville, O!espre democratie in AmericaG, vol. 77, 1;;.-.
O7ncotro se indreapta familia si care sunt sansele sale de evolutie este intrebarea la care sociologii si
psi(ologii sunt din ce in ce mai tentati sa formuleze raspunsuri. !ar oricum sar numi noile forme
familiale pe care societatea industriala le prolifereaza sau lear mai putea prolifera ,familii comunitare,
familii poligame, familiiagregat, familii geriatrice, nefamilisti cu copii-, este o certitudine faptul ca
familia con'ugala va continua sa existe ca cea mai importanta veriga a dezvoltarii societatii, a
supravietuirii sale, purtatoarea cea mai fidela a stafetei vietii pasnice si creatoare de la o generatie la
altaG ,1. %nac(e, OAsistenta sociala a copilului si a familieiG, 2?11-.
0& "ealizati o analiza critica a principalelor 6simptome %amiliale: care indica criza %amiliei in "omania2
sntimentul acut al insecuritatii economicosociale, cu cresterea anxietatii de relatie2
diminuarea masiva a ratei demografice " cresterea ingri'oratoare a avorturilor, a divortului,
scaderea nr. de casatorii2
agresivitate si violenta domestica2
diminuarea functiei educativvalorice a familiei " frecvente tulburari de relationare si comunicare
dintre parinti, parinticopii2
ateizarea populatiei ,Ofractura spiritualaG-2
destabilizarea valorilor spirituale, moralreligioase, transmisibile de la o generatie la alta de sute de
ani2
!iminuarea autocontrolului vietii instinctuale& viol, abuz sexual, datorate si cresterii impactului
resurselor de informatie pornografica2
Ceintelegeri crescute in cuplurile tinere, durata acestora fiind in scadere2
6ptiunea in crestere a tinerilor pentru forme de convietuire nelegiferate2
Abandonul batranilor, dificultati materiale si emotionale ale familiei varstnice
CURS )
DI$AMICA STRUCTURILOR FAMILIALE
Motto5
6!tunci cand omenirea s-ar stinge, ultimul #ar#at isi va petrece ultimele lui ore in cautarea
nevestei si a copiilor:
,Einton, 1;*;-
+" Ori1in!a 1rupului -a%ilial
6riginea familiei si a tipurilor de maria' se pierde in timp. O5a si in alte cazuri cand e
vorba de reconstituiri ale unui fragment de timp atat de indepartat, e greu sa obtii un OfilmG precis
si convingator pe tema aparitiei familiei, arata +. 7lut. ,...- este probabil ca familia sa fi aparut,
prin incercari derulate pe o lunga perioada de timp, ca strategia institutionala optima ,in termeni
de costuri si beneficii- sa raspunda diferitelor cerinte legate de supravietuirea si dezvoltarea
grupurilor umaneG 9P" Ilut: )EE/: p" D+<"
Aparitia familiei este explicata prin Onevoia de a reglementa relatiile sexuale dintre mem#rii unui grup
4comunitati- in vederea reducerii competitiei sexuale. Atata vreme cat o mare parte din energia unui grup este
c(eltuita pe competitii si conflicte interne, grupul respectiv este mai vulnerabil fata de amenintarile din afara.
1educerea tensiunilor inseamna cresterea puterii grupului. ,...-. Cecesitatea de a reduce conflictele interne din grupul
largit ,trib- a condus la aparitia familiei, iar necesitatea de a le reduce in interiorul familiei a dus la tabuul incestului.
7n acest context se inscrie si Oprincipiul legitimitatiiG, elaborat de 6" Malin'IsAi 9+;)C<: potrivit caruia
functia maria'ului si a familiei este de a identifica barbatul responsabil pentru protectia femeii si a copiilor si pentru
plasamentul acestora in societate. +rin tata, biologic sau doar social, se asigura pozitia copilului in sistemul de
rudenie in societate, iar prin familie in general, reproductia valorilor, a normelor, cunostintelorG 9Id!%: p" DE<"
+entru perioada timpurie a umanitatii, sa emis iote+a romis"uitatii " absenta
casatoriei, relatii sexuale nerestrictive, neguvernate de reguli culturale.
!e asemenea, primii antropologi ,$razer, >organ, Jestmarc(, 9riffault- semnaleaza ca
cea mai vec(e forma a familiei "asatoria i! gru 'o$igi!a!#ria) " mai multi barbati si mai
multe femei au mai multi soti / mai multe sotii. @otusi, este vorba mai degraba de un construct
teoretic, decat de o forma matrimoniala institutionalizata.
7n istoria formelor de maria' si organizare a familiei, variatia geografica a cutumelor,
moralei, factorilor religiosi, socioculturali explica existenta unor practici maritale sau forme de
maria' diferite.
Un !.!%plu d!'s!5it d! %aria=: studiat d! J" G'u10 9+;/)<: il c'nstitui! "a+u$ Na6ar 9+. 7lut, 2??.,
pp3334-.
Q7n 7ndia, la o casta superioara din regiunea Ca<ar, fetele pubescente trec printro ceremonie de patru zile,
in timpul careia se FcasatorescG cu un barbat numit de =oug( Fsot de ritualG. 5eremonia este obligatorie pentru ca
fetele sa isi inceapa cariera sexuala si de reproducere. !upa consumarea ritualului, ele sunt libere sa aiba relatii
sexuale cu cati barbati vor, cu conditia sa nu incalce restrictiile de casta si incestG. 9arbatii cu care se cupleaza se
numesc Fsoti vizitatoriG. F%i nu petrec mai mult de o noapte la rezidenta fetei in cauzaG.
!aca FnevesteleG din Ca<ar nu pot dovedi paternitatea copiilor, sunt pedepsite.
5azul Ca<ar arata Finstitutionalizarea culturala a situatiei de 4posi#ila5 di%erenta dintre tatal #iologic si
tatal social, precum si nevoia ca acesta din urma sa existe2 ritualul de casatorie are loc tocmai in vederea acreditarii
sociale a unui tata ,sotul de ritual-G.
)" Tipuri d! %aria=" P'li1a%i! si %'n'1a%i!
5a pondere a tipurilor de maria' in sanul populatiei de pe intreaga planeta, avem in ordine
descrescatoare& monogamia, poliginia, poliandria si foarte rar Ocasatoria in grupG.
!istinctia monogamapoligama are drept criteriu structura familiala la un moment dat,
care implica functia economica si reproductiva ,+. 7lut, 2??.-.
(o$igamia '"asatoria mu$ti$a) reprezinta un principiu acceptat de unele popoare,
conform caruia casatoria se poate realiza intre un partener de un sex si mai multi parteneri ai
celuilalt sex.
+oligamia este puternic corelata cu factorii economici, demografici, geografici. !in acest
punct de vedere, studiile de antropologie si etnografie disociaza intre o$igamia e$itista si
o$igamia ou$ara& +rima este practicata de persoane ce au resurse sa intretina mai multi
parteneri con'ugali, casatoria multipla fiind un lux2 a doua reprezinta o uniune intre persoane
pentru maximizarea beneficiului economic ,mai multe sotii lucreaza mai mult- si eficientizarea
cresterii si ingri'irii copiilor.
7n unele societati, cuplului nu ii este permis sa aiba relatii sexuale cel putin un an de la nasterea copilului
ta#uul sexual postnatal 4postpartum sex ta#oo5. Aceasta interdictie se datoreaza faptului ca mama trebuie sa alapteze
copilul 12 ani. !aca relatiile sexuale nu ar fi restrictionate, mamele ar putea avea copii la intervale de un an si nu i
ar putea (rani corespunzator, ceea ce ar provoca boli si moartea copiilor. Ea populatiile care traiesc din fructe si
radacini ,proteinele sunt reduse in alimentatie-, poliginia este foarte frecventa. Aceasta intrucat barbatilor lear fi
greu sa se abtina sexual ani la rand. Solutia& poliginia, ca raspuns cultural la o problema de supravietuire ,apud. +.
7lut, 2??., p. 4#-.
+oligamia imbraca doua forme& o$igi!ia si o$ia!#ria.
/& (o$igi!ia " un barbat este casatorit concomitent cu mai multe femei. %ste un tip de
maria' foarte raspandit in tarile islamice, la multe populatii africane, la indigenii australieni si la
unii indieni din S8A. +entru a putea supravietui, o familie poliginica trebuie sa functioneze dupa
reguli foarte stricte si clare, in care afectiunea sa fie egal distribuita din partea sotului.
+oliginia poate fi sororala Osororal pol;g;n;G " barbatul se casatoreste cu toate sau
unele dintre surorile sotiei, si non-sororala, cand aceasta regula nu este impusa.
7n mod similar, exista si o practica prin care un barbat este obligat sa se casatoreasca cu
vaduva fratelui sau decedat " Olevirate:.
0& (o$ia!#ria " femeia are in acelasi timp mai multi soti. +oliandria este destul de rara,
fiind asociata cu conditiile grele ale existentei2 este intalnita in regiuni restranse din 7ndia, Cepal,
Sri EanAa, +olinezia, populatii din Africa 5entrala.
+oliandria este asociata, in unele regiuni ,zonele de podis inalt din 7ndia, de ex.- cu
infanticidul feminin. Se considera ca barbatii sunt mult mai eficienti, mai valorosi, datorita fortei
fizice si a rezistentei.
7mbraca doua forme& %rater!a$a si !o!%rater!a$a ,+. 7lut, 2??., pp. 414#-.
Consecinte ale poligamiei2 tensiuni marcate de gelozie si rivalitatea dintre fati proveniti
din mame/tati diferiti ,ex. %amiliile extinse poligame din Africa " frati care locuiesc impreuna,
fiecare avand 2# sotii, dar si baieti adulti, casatoriti la randul lor cu una sau mai multe femei-2
sunt inregistrate si beneficii economice.
Mo!ogamia reprezinta forma de maria' in care pe un timp dat o persoana este casatorita
cu o singura alta persoana ,este cea mai raspandita in lume-.
Se discuta despre 2 tipuri de monogamie&
/& Mo!ogamia seria$a ,pe perioada vietii- " casatoria dintre un barbat si o femeie,
permitand recasatorirea dupa divort sau disolutie2 in societatile traditionale, monogamia seriala ia
cateodata forma sororatului ,una dintre surori se casatoreste cu barbatul surorii sale ramas vaduv-
sau a leviratului ,fratele se casatoreste cu vaduva fratelui sau- " sunt avute in vedere variabile ca
Ointegritatea gospodariei ,proprietatii-G, Ocapitalul marital ,material si psi(osocial-G.
0& Mo!ogamia stri"ta " casatoria unui singur barbat cu o singura femeie pana la vaduvie,
sau c(iar mai restrictiva, nepermitand recasatorirea dupa moartea unuia dintre soti.
$amiliile monogame cele mai cunoscute si care au avut ponderea cea mai importanta dea
lungul timpului sunt -a%ilia !.tinsa ,caracteristica societatii traditionale- si -a%ilia nucl!ara
,specifica societatii moderne-.
?" Fa%ilia !.tins si -a%ilia nucl!ara
Fami$ia e4ti!s7 '$argita3"omusa) se pierde ca debut i existen n memoria timpului i
are n unele locuri i ri diferite variante.
$amilia extinsa reunete mai multe generaii ,de regula trei- " cuprinde pe langa nucleul
familial si alte rude& parintii sotului/sotiei, fratii si surorile sotului si/sau ale sotiei cu sotii/sotiile,
copiii lor, unc(i/matusi ai cuplului con'ugal.
6 varianta intalnita adesea este Ofamilia tulpinaG parintii/unul din parinti ramas vaduv
locuiesc cu un fiu/fiica cu familia sa ,+. 7lut, 2??.-.
R!pr!4!ntar!a 1ra-ica a -a%ili!i !.tins! 9K-a%ilia tulpinaL<

L!1!nda
$amilia extinsa subordoneaza familia nucleara si dispune de un sistem de reguli si norme
de convietuire care se perpetueaza de la o generatie la alta. 5aracteristica ei esentiala este
conservatorismul, pastrarea traditiilor, obiceiurilor si stilului familial dominant. Alegerea
partenerului este fcut de prini, se bazeaz pe respectarea unor norme privind proveniena,
poziia social si economica a acestuia.
$amilia extins promoveaz un coeficient de integrare, siguran i de apartenen destul
de ridicat. Sistemul valorilor eticoreligioase, culturale are un grad mai mare de transmisibilitate.
+atternurile educationale sunt mai rigide, iar OasteptarileG intregii familii fata de fiecare membru
al sau mai uniforme, mai previzibile. Sunt afectate insa, relaiile familiale intime, ntrucRt
evoluia lor se subordoneaz modelului, filonului parental, autocratic i autoritar ,autoritatea este
detinuta de cel mai varstnic membru al familiei-.
$uncia esenial a acestui tip de familie este reproducerea grupului social i nu
dezvoltarea personalitii partenerilor. !esi se produc numeroase conflicte intra si
intergenerationale, familia extinsa ridica bariere psi(ologice de netrecut in calea destramarii
nucleelor familiale ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4-.
+e parcursul secolului NN, familia extinsa a scazut ca preponderenta. Aceasta sc(imbare
este asociata cu cresterea mobilitatii, cu diminuarea responsabilitatilor financiare ale copiilor fata
de parintii care imbatranesc.
Fami$ia !u"$eara '"o!-uga$a, sim$a) " este unitatea compusa dintro perec(e maritala
,sotsotie- si copiii dependenti de ea, necstorii, proprii sau adoptai, care locuiesc si
gospodaresc impreuna, impart toate responsabilitatile emotionale, economice si sociale2 este
OnucleulG familiei extinse.
R!pr!4!ntar! 1ra-ica a -a%ili!i nucl!ar!
%ste considerata familie nucleara intacta, autentica, familia care nu a trecut prin divort,
separare, moartea unui partener si care realizeaza plenar functiile care ii sunt atribuite&
economica, de socializare si sustinere, sexuala si reproductiva.
$amilia nuclear este familia reprezentativ pentru societatea prezent, fr a fi i cea mai
des ntRlnit ,dup studiile lui O" P'cs, n multe ri, doar una din # familii este de acest fel, n
unele societi ea nu reprezint decRt 31?M din totalul structurilor familiale-.
Spre deosebire de familia extinsa, conservatoare, autocratica, motivata de interese
economice de cele mai multe ori, familia nucleara, in variantele ei sanatoase, armonioase, este o
structura democratica, bazata, intro mai mare masura pe afectiune, consens, egalitate si
complementaritate a rolurilor con'ugalparentale.
!in punct de vedere psi(ologic, familia nucleara are o posibilitate crescuta de a asigura
suportul emotional, satisfacerea nevoilor de protectie si apartenenta, a nevoilor de comunicare si
dezvoltare, a intimitatii si creativitatii interpersonale.
Alegerea partenerului este motivata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii, scopul
sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. %ste insa mai expusa instabilitatii, divortului
emotional si legal.
5uplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de exercitarea dreptului la autodezvoltare, iar
cand sentimentul iubirii dispare, cuplul isi pierde ratiunea de a fi si, de cele mai multe ori, se separa. %xist nc
destule persoane care se anga'eaz n viaa de familie dar nu contientizeaz dac sunt pregtite sau dac sunt apte
pentru a fi so, soie, printe. !e aici apar dezamgirile, conflictele i c(iar OfracturileG ntre vis, proiecie i realitate
,7. >itrofan-.
VncepRnd cu anii 1;3?, familia nuclear cunoate un regres accentuat, mai ales in tarile
puternic industrializate. !in numeroasele explicaii posibile ale acestui fenomen se impun dou&
1. Sc(imbrile din mediul social& creterea independenei economice a femeilor,
extinderea metodelor contraceptive, creterea nivelului de educaie, mobilitatea
social i demografic2 sa produs o slbire a dependenei tinerilor de presiunea
conveniilor familiei i a comunitii de provenien.
2. 5ultivarea individualismului si autonomiei..
+e acest fond, sa extins ideea c familia nuclear ar avea un caracter opresiv, ca nu
dezvolta personalitatea si ngrdeste evoluia sinelui ,ex. ideologia promovata de miscarile
feministe, anii 0?3? ai sec. NN-.
7n +;;,: Institutul p!ntru -a%ili! &ani!r 9apud" Ecat!rina &ras%as: )EE*< a descris
urmatoarele tipuri de familie&
a- familia OnuclearaG " compusa din doi parinti si unul sau mai multi copii
biologici sau adoptati, care locuiesc impreuna2
b- familia OextinsaG " compusa din parinti, copii, unc(i, bunici si alte rude
de sange care locuiesc impreuna2
c- familia OamestecataG/GrecombinataG/GreconstituitaG " compusa din
parinti care au divortat, sau recasatorit si au format o noua familie,
care include copiii din prima casatorie a unuia sau a ambilor parteneri
si/sau din aceasta casatorie2
d- familia Ofara copiiG, reprezentata de un cuplu2
e- familia Ocu un singur parinteG, compusa dintrun singur parinte ,adesea
mama- si unul sau mai multi copii2
f- Ocupluri care coabiteazaG / Ocasatorii conventionaleG " aran'amente
familiale care se aseamana altor forme, dar nu legalizeaza maria'ul.
!in 1;32 acest 7nstitut recunoaste cuplurile cu parteneri de acelasi sex, ca familii.
Maria 6ul1aru 9)EE?< 9apud" R'dica Enac0!: )E++: pp" +E(++< realizeaza o clasificare
a structurilor familiale, dupa urmatoarele criterii&
a- in functie de numarul de generatii&
1. familia nucleara, restransa sau con'ugala2
2. familia extinsa sau largita.
b- in functie de criteriul locuintei&
#. familii de rezidenta2
*. familii de interactiune.
c- in functie de pozitia pe care o ocupa o persoana in cadrul familiei&
.. familia de origine ,de orientare/consangvina- este familia in care te nasti si cresti2
0. familia proprie ,de procreare/con'ugala- este aceea constituita prin propria
casatorie.
d- in functie de criteriul normalitatii&
3. familii normale ,in sensul de ceea ce este permisibil social-2
4. familii anormale ,din care lipsesc copiii sau din care lipseste unul din parteneri-.
I" Mi0ail!scu 9+;;?< subliniaza ca, dupa modul de exercitare a autoritatii, sistemele
familiale pot fi& atriar*a$e, matriar*a$e sau ega$itare& 7n sistemul patriar(al, autoritatea in
cadrul familiei este detinuta de barbatul cel mai in varsta ,familia extinsa- sau de sot ,familia
nucleara-. 7n sistemele matriar(ale, autoritatea in cadrul familiei este detinuta de femeia cea mai
in varsta sau de sotie. 7n prezent, este foarte raspandit sistemul egalitar, puterea si autoritatea
fiind relativ egal distribuite intre sot si sotie.
A$te tiuri5
%amili sarace< %amilii #ogate;
%amilii tinere<%amilii #atrane;
%amilii agrare<nonagrare<mixte.
HHH Aplicatii
1ealizati o analiza comparativa a caracteristicilor familiei in societatea traditionala si in societatea moderna,
avand acces la modelul oferit de +. 7lut in lucrarea OSociopsi(ologia si antropologia familieiG ,2??.-.
Fa%ilia in s'ci!tatil! traditi'nal! si in s'ci!tatil! %'d!rn! 9P" Ilut: )EE/" p" **<
Crit!rii d! di-!r!nti!r! S'ci!tati traditi'nal! S'ci!tati %'d!rn!
$u%ar d! part!n!ri
c'n=u1ali c'nc'%it!nti
8nul ,monogamie-
>ai multi ,poligamie-
8nul ,monogamie-
Al!1!r!a
part!n!ruluiMpart!n!ril'r
%ste facuta de parinti sau rude pentru a
intari puterea familiei consangvine, a
neamului, a clanului
Alegerea este relativ libera, facuta de
parteneri
R!4id!nta +atrilocala, matrilocala, neolocala neolocala
R!latia d! put!r! in
cuplu
!iferite grade de dominatie a barbatului
,patriar(at-
6 mai mare apropiere de putere barbat
femeie
R!latia parinti(c'pii Autoritate si dominanta parinteasca >ai mare toleranta si egalitate parinticopii
Functiil! -a%ili!i 5oncentrarea pe protectia grupului de
rudenie ca intreg ,neam-
Specializate in a oferi un mediu de
siguranta cresterii copiilor si suport
emotional membrilor familiei con'ugale
Structura %xtinsa Cucleara
Grad d! sta5ilitat! 1idicat >ult mai scazut, creste semnificativ
divortialitatea
P'nd!r!a in ansa%5lul
s'ci!tal
$oarte mare Se practica alternative nonmaritale
,coabitare, celibat etc.-
CURSUL ?
FAMILIA RESTRUCTURATA" ENPERIE$TE $EOFAMILIALE
+" Fa%ilia r!structurata
Societatea contemporan cunoaste o serie de modificri de structur a familiei care
reprezint noi tipuri de convieuire sau forme derivate ale acesteia. Aceste forme sunt reunite sub
denumirea de %ami$ie restru"turat7, data de o mulime de configuraii familiale, tot mai des
intalnite astazi& concubina'e, cstorii desc(ise, cupluri fr descendeni, familii reconstituite,
celibatul, familii monoparentale etc. Ea baza lor se afl opiunea individual i capacitatea de
modelare a rolurilor n funcie de context i structura de personalitate a individului.
Aceste configuratii " desi foarte diferite " au un punct comun& nici una nu indeplineste
toate functiile atribuite in mod clasic institutiei familiale. >ai mult, fiecare configuratie tinde sa
accentueze unele functii ,celibatul " functie economica, casatoria desc(isa " functie sexuala etc.-
si sa minimalizeze altele sau c(iar sa le ignore ,cuplurile fara descendenti " functia de socializare,
familia monoparentala " functia sexuala etc.- ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, p. *4-.
6&ranzitia catre oua /ra 4e= !ge</poca (arsatorului</ra )olara sau >alonomica5 aduce cu sine
proli%erarea %ara precedent a stilurilor de viata nenucleare, a neo-%ormatiilor %amiliare, su#stitute maritale sau
simulacre, anticipand un viitor din ce in ce mai incert, o perspectiva din ce in ce mai haotica. Putem %i casatoriti,
divortati, vaduvi, celi#atari, putem trai 6impreuna cu cineva:, 6pe langa cineva: sau 6printre relatiile cuiva:
,7dem, pp. *3*4-.
,o!"ubi!a-u$ '"oabitarea "o!se!sua$a, u!iu!ea $ibera) este o alternativa la familia
nucleara/con'ugala, alctuit din persoane de sex opus ntre care nu exist relaii de
cstorie2 autonomia personala reprezinta cea mai importanata valoare pentru cuplu2
realizeaz ma'oritatea funciilor ntRlnite la familia nuclear i traverseaz aceleai
probleme ca i aceasta.
5oabitarea consensual are semnificaii diferite&
poate fi doar o coa#itare premarital, care precede cstoria, neleas ca o
variant de a spori ansele de alegere a partenerului cel mai indicat2
poate fi un stil de via0, bazat pe o opiune reciproc adoptat pe termen lung sau
c(iar pentru ntreaga via.
Concu#inajul este expresia unui protest su#til, re%uzul mascat al unei societati constrangatoare, incerte,
deceptionate ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, p. .3-.
A.a!ta-e ,B. 5oleman, >., 1otrin-&
satisfacerea trebuintelor sexuale la un nivel superior2
posibilitate crescuta de realizare a compatibilitati2
dezvoltarea deprinderilor interpersonale2
un nivel economic ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice2
propaga regula fidelitatii liber consimtite2
partenerul nu are aceleasi responsabilitati fata de copiii ce nu sunt ai lui.
+. 7lut ,2??., p. 2??.-& coabitarea apare oarecum ca o forma oficializata social a
sexualitatii nonmaritale, dar ea indeplineste si alte functii decat cele erotice, insemnand o serie de
avanta'e psi(ologice, sociale si economice, fara a fi supusa constrangerilor maritale.
De+a.a!ta-e ,5oleman, 1;44-&
limitarea prematura a experientei OintalnirilorG2
perpetuarea rolului traditional al femeii ,asigurarea sarcinilor domestice-2
investire emotionala inegala2
reducerea numarului de prieteni2
complicatii legale2
dezinteres fata de functia reproductiva2
+. 7lut ,2??.-& coabitarea este stigmatizata daca exista copii2 nerecunoasterea de catre
diferite institutii a drepturilor de cuplu oficial ,asigurari medicale, imprumuturi bancare,
mosteniri, impartirea bunurilor la despartire etc.-.
,e$ibatu$ reprezinta un model de mena' in care individualitatea se afirma in deplina
libertate. Se opteaza pentru o cariera profesionala in locul vietii de familie, cariera
procurand un stil de viata mai independent timp liber, calatorii, c(eltuieli personale
etc..
5elibatul atinge cote alarmante astazi, mai ales in S.8.A., =ermania, $ranta etc.
Si in 1omania este vizibila aceasta tendinta. %xplicatii& ponderea vaduviei, marirea varstei
medii la casatorie etc.
!upa #. de ani, arata specialistii in domeniu, sansele statistice de a deveni celibatar sunt
mai mari, desi trebuie analizate diferentiat& mai scazute pentru barbatii cu studii superioare decat
pentru muncitori, mai mari pentru femeile cu studii decat pentru cele fara studii.
F" Si1lO considera ca barbatii evita femeile prea instruite deoarece se tem de pierderea unei parti din
OputereaG lor in cadrul cuplului, in timp ce femeile intelectuale evita casatoria deoarece le ingreuiaza continuarea
carierei profesionale ,apud. 7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, p. .2-.
L" R'uss!l 9+;*;< considera ca barbatii divortati sunt mai dispusi sasi transforme OcelibatulG intro
casatorie, dar Orecasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilorG.
I" Mitr'-an si C" Ciup!rca 9+;;*< arata ca, in general, cauzele extinderii fenomenului de
celibat sunt atat de natura obiectiva, cat si subiectiva .
,au+e obie"ti.e
de ordin sexual ,impotenta sexuala, infantilism genital etc.-2
cauze de ordin psi(orelational ,lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari
depresive, complexe de inferioritate, sociofobie etc.-2
cauze de ordin material ,constrangeri economice, lipsa locuintei etc.-.
,au+e subie"ti.e5
existenta unei imagini deformate asupra familiei si functiilor ei2
lipsa de cura' in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale2
psi(otraume, datorate conflictelor con'ugale grave din familia de origine
,consangvina- etc.
Aceasta nu inseamna ca celibatul inseamna frustrare, neimplinire, cel putin pentru
persoanele care il accepta deliberat si care nu au trait experienta maria'ului.
@otusi, celibatarul se confrunta si cu o serie de rob$eme de ordin psi(osocial&
sentiment de frustrare in raport cu rude, cunoscuti, prieteni, colegi care isi au
familiile lor2
sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate2
sentimentul izolarii si abandonului2
sentimentul de insecuritate sociala, cu cat se inainteaza in varsta.
,o!se"i!te$e "e$ibatu$ui&
se diminueaza nuptialitatea si natalitatea, antrenand dezec(ilibre demografice
pe termen lung2
sunt maximalizate functiile economica si sexuala2
functia de socializare lipseste ,acest model de mena' se caracterizeaza prin
lipsa urmasilor-.
7n 1;42 sa realizat un studiu care sa arate cat este realitate si cat este mit in 'udecatile populare despre
persoanele singure ,5argan, >elAo, apud 7lut, 2??., pp. 1;.1;0-.
Sau dovedit a fi %a$se rere+e!tari 'mituri) urmatoarele&
persoanele singure sunt mai legate afectiv de parinti si de rude " nu sau constatat diferente
semnificative2
persoanele singure sunt mai egocentrice " dimpotriva, valorizeaza mai mult prieteniile si sunt
mai implicati in treburile obstesti2
cei singuri au mai multi bani decat cei casatoriti fals2
persoanele singure sunt mai fericite " de fapt, barbatii singuri sunt mai nefericiti.
(er"etii aroiate #e rea$itate5
persoanele singure nu se apropie prea mult de societatea celor casatoriti2
cei singuri au mai mult timp, oportunitati de loisir2
sunt insingurati ,resimt mai intens singuratatea psi(osociala-
!e fapt, numarul celibatarilor OinraitiG este mic, marea ma'oritate tan'ind dupa o legatura
afectiva sigura si de durataTTT
,u$u$ %ara #es"e!#e!ti 3 '%ami$ia %ara "oii) reprezinta un model de maria' centrat
pe adulti, spre care se orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere ,in tarile
dezvoltate, intre 1?/2?M din populatia adulta casatorita-.
+onderea cea mai mare este intalnita la cuplurile urbane si la cele in care sotia urmeaza o
cariera profesionala ,>i(ailescu, 1;;#-.
7n societatile traditionale, cuplurile fara copii erau putin frecvente si c(iar dezaprobate,
mai ales cand nu doreau copii.
7n societatea moderna, copiii nu mai reprezinta, din pacate, axul central al vietii de familie
,cuplul sotsotie este mult mai mult valorizat-. Se marc(eaza, astfel, mutatia de la Ofamilia axata
pe copiiG la Ofamilia axata pe adultiG ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, p. ..-.
Moti.e i!.o"ate #e arte!eri5
restrangerea sferei activitatii profesionale si de loisir2
responsabilitati parentale2
emanciparea femeii ,libertatea de a fi mama a fost inteleasa ca o obligatie
impusa-2
dificultati economice2
lipsa unei politici sociale de incura'are si spri'in a tinerilor casatoriti.
,o!se"i!te $a !i.e$ so"ia$ ,>. :oinea, 1;;0-&
nu asigura reproducerea biologica si, ca urmare, nu realizeaza functia de
socializare " consecinte demografice2
se maximizeaza functia economica si cea sexuala
Eipsa copiilor va fi regretata mai tarziuTTT
Fami$ia mo!oare!ta$7 este o structur familial asimetric, alctuit dintrun singur
printe i copiii si n urma unui deces, divor, abandon, adopiune, convingere
celibatar.
%ste un tip frecvent mai ales n S8A domin simitor numrul femeilor care ofer o asemenea experien
de prini singuri.
Societatea tradiional, dominat de familia extins a dezaprobat monoparentalitatea i a stimulat
comportamentele sociale care ntro form sau alta i se opuneau. Vn sc(imb, n societatea modern, centrat pe
familia nuclear, constituit din cei doi prini i copiii lor, mentalitatea asupra acestui tip de convieuire sa
modificat.
Vn cadrul acestui tip de familie are loc o dilatare a rolului parental preluarea unor
patternuri autoritare , care pot declana nenelegeri, conflicte, impas sau devian de rol. >ai ales
mamele cu posibiliti economice modeste intampina dificulti, nempliniri privind&
supravege(erea permanent a copilului, ngri'irea n caz de boal, organizarea vacanelor etc.
5ercetrile lui >a%!s Bils'n i Ric0ard H!rnst!in privind re$a8ia #i!tre "rimi!a$itate 9i "oiii ro.e!i8i
#i! %ami$ii #estr7mate au subliniat c ma'oritatea brbailor din nc(isori proveneau din asemenea familii, dar aveau
i prini care comiseser diferite infraciuni, i acetia provenind din medii vulnerabile.
+entru copiii provenii din acest tip de familie, efectele psi(ologice sunt mai puternice, mai dureroase
asupra bieilor, asupra fetelor o inciden mai mare avando efectele materiale. Vn aceste cazuri, cstoriile fetelor
sunt mai puin stabile decRt ale bieilor.
I" Mi0ail!scu 9+;;?< prezinta o serie de consecinte ale monoparentalitatii&
parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile pe
care societatea le atribuie institutiei familiale2
functia sexuala si cea reproductiva sunt minimizate2
mena'ele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si
socializatoare mai mari ,mai ales pentru femei-2
exista diferentieri si in functie de sexul copiilor proveniti din familii
monoparentale " baietii prezinta o rata mai mare la comportamente deviante
decat fetele2 casatoria fetelor are o stabilitate mai redusa.
@otusi, cercetri recente psi(osociologice subliniaz c este mai indicat pentru copil o
familie monoparental decRt una bRntuit de certuri i probleme ,5. 5iuperc-. >ai mult c(iar,
suport unele modificri i ipoteza conform creia copiii provenii din familii dezorganizate sunt
mult mai expui riscului de a fi poteniali delincveni.
WWW +roblematica monoparentalitatii este foarte complexa, greutatile fiind cu atat mai
mari cu cat varsta parintilor este mai mica. 6 categorie aparte este constituita de ari!tii-
a#o$es"e!ti . >a'oritatea mamelor adolescente provin din mediul urban, *#,;M, conform unui
studiu realizat la Spitalul de 6bstretica si =inecologie +loiesti ,1;;*1;;4- ,!r. Eucia 9alea, !r.
=eorgeta Eupu, !r. 1oxana 5ilianu-.
,au+e a$e %e!ome!u$ui5
a- mediatizarea erotismului2
b- migrarea tinerilor din zonele rurale in cele urbane in cautare de lucru si nivel de viata
crescut2
c- ruperea relatiilor directe cu familia si cu obiceiurile traditionale2
d- abuz de alcool si droguri2
e- saracie2
f- presiune sociala2
g- abuz sexual anterior
,o!se"i!te a$e are!ta$itatii $a a#o$es"e!ti5
a- abandon scolar " Osindrom al nereusiteiG cu cat varsta este mai mica la
nasterea copilului, cu atat sansa de a relua studiile scade2 de aici, slu'be cu
prestigiu social scazut, venituri mici, satisfactie scazuta in munca2
b- lipsa de perspectiva2
c- dezvoltarea unor sindroame depresive2
d- ideatie suicidara2
e- casatorie instabila datorita imaturitatii psi(osociale2
f- relatia parintecopil deficitara " nerabdare, insensibilitate, inclinatia de a folosi
pedeapsa fizica drept mi'loc de educatie ,lipsa maturitatii psi(ice a parintelui
este un factor de risc important in dezvoltarea personalitatii copilului-2 copiii
sunt abuzati, negli'ati in cele mai multe situatii2
g- copilul parintilor adolescenti este expus unor riscuri biologice si psi(ologice
foarte mari " rata mortalitatii la copiii nascuti de adolescente o depaseste pe cea
a copiilor mamelor de peste 2? de ani2 cu cat varsta este mai mica ,sub 1. ani-
si se asociaza cu provenienta din medii sarace, cu atat riscul de a avea un copil
subponderal, cu retard intelectual, diabet, (andicapuri fizice, malformatii
congenitale asociate este mai mare2
(- copii predispusi la delincventa 'uvenila
7n 2??*, in 1omania, sau inregistrat 44#,#3 avorturi raportate la 1??? nascuti vii, ceea ce
plaseaza tara noastra pe locul 7 in 8%. !oar .1M dintre adolescente vor pastra copilulT
So$utii:;:
ore de educatie sexuala " prin continutul transmis nu incura'eaza cumva
debutul relatiilor sexuale la varsta foarte tanaraUUU
8n studiu realizat de specialisti americani ai unui 5entru Cational de >edicina familiei se
inc(eie cu urmatoarea afirmatie& O+roba coplesesteT A continua sugestia de a folosi contraceptive
deoarece va prote'a complet America, este o prescriptie care duce la dezastruTG
amanarea momentului de debut al vietii sexuale2
abstinenta sexuala2
diminuarea mediatizarii erotismului2
actiuni de consiliere si educatie familiala, cu accent pe comunicarea in
familie2
asistenta sociala acordata mamelor adolescente2
reintoarcere la valorile promovate de societatea traditionala ,nu aproba
libertatea sexuala a tinerilorT-.
<e#o!ismu$ i!$o"uieste i!"et, #ar sigur, ori"e urma #e se!time!te sa"re #i! e#u"atia
"oii$or;
Fami$ia mi4t7 ' re"o!stituita, reorga!i+ata) reprezint o structur creat prin
cstoria a doi prini singuri sau divorai fiecare cu sau fr copii i, eventual, cu
copii comuni.
$amilia mixt prezint urmtoarele caracteristici specifice&
coabitarea comun n acelai spaiu2
relaii de alianta ntre copii i prini vitregi2
relaii afective de tip mixt ,oferte i cereri-, recompense i sanciuni.
$amilia reconstituita necesit, insa, depirea unui numr mare de dificulti ca& adaptarea
printelui vitreg la cerintele copilului, diferene de opinie, conduite neacceptate ale noul so
,soie- ca tat ,mama- vitreg,a- privind ofertele i cererile propuse copiilor2 condiii materiale etc.
2. E.p!ri!nt! n!'-a%ilial! semicasnicia, pseudocasnicia, uniunile (omosexuale,
grupul comunitar sexual, s)ingers
I" Mitr'-an 9+;*;< le considera forme ale unei Opatologii interactionale maritaleG, Oforme
simptomatice ale crizei familiei nucleareG.
A" T'--l!r 9KAl tr!il!a #alL: +;*?: p" )*;< descrie familia in care tatal si mama locuiesc si lucreza in doua
orase diferite, casatoriile in serie, casatoriile pe baza de contract, casatoriile (omosexuale, comune, grupuri de
persoane mai in varsta care se intalnesc pentru a imparti c(eltuielile etc.
Semi-"as!i"ia sau Ofalsa casnicieG, are ca scop prelunigirea casatoriei din punct de
vedere legal, in ciuda modificarilor si alterarilor de esenta, a degradarii relatiilor
maritale.
Se intalneste frecvent in cuplurile cu relatii tensionale, conflictuale cronice si consta in
adoptarea si exercitarea incompleta a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti. %x.& unul din
soti poate fi doar partial implicat in viata de familie, atat ca sot, cat si ca parinte, si simultan intro
relatie adulterina. 5a urmare, evita/abuzeaza partenerul con'ugal, isi exercita partial functiile
parentale " de ex., asigura suport financiar, dar nu si emotional etc..
8n studiu realizat de I" Mitr'-an in +;*; descrie cateva .aria!te ale semicasniciei&
formula Ocasa si copiii impreuna, sexul separatG2
formula Osexul impreuna, casa si copiii mai mult tu, distractiile separatG2
formula Osexul, partial impreuna, casa numai tu, distractiile partial impreuna, copii, mai ales
tu, banii, mai ales euG.
Se constata in aceste formule maritale numeroase conflicte, rivalitati, violente cu impact
negativ in socializarea copiilor2 acestea sunt asociate frecvent cu alcoolismul, gelozia in contextul
infidelitatii, lipsurile financiare, dezordinea in programul de viata.
(seu#o-"as!i"ia '=.ieti$e ara$e$e>)3"asatoria #e "o!.e!ie!ta reprezinta forma cea
mai grava a psi(osociopatologiei maritale. 5onsta in adoptarea si exercitarea
inautentica ,falsa, aparenta- a rolului con'ugalparental, ca urmare a unor aran'amente
familiale, pe criterii economice si sociale.
Asadar, nu poate fi vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce.
!e multe ori, partenerii sunt implicati socioafectiv si sexual in relatii extracon'ugale, dar
isi mentin statutul oficial datorita bunurilor materiale, copiilor etc.
+entru copii, efectele sunt extrem de nocive& ofera modele comportamentale
pseudomaritale, cu consecinte in constituirea atitudinilor antifamiliale.
U!iu!i$e *omose4ua$e
$unctia sexuala reprezinta motivatia existentei uniunilor (omosexuale " r!latiil! s!.ual!
n'ta d!-init'ri! a c'n#i!tuirii dintr! d'ua p!rs'an! d! ac!lasi s!..
Homosexualitatea este un fenomen sociocultural.
Eegatura directa dintre nivelul (ormonal si comportamentul (omosexual nu sa evidentiat. Atat la barbati,
cat si la femei, (omosexualitatea rezulta din complexe inconstiente ,Adler vorbeste despre sentimentul de
inferioritate, teama de esec-.
Silla%O ,1;;0- arata ca la barbati, (omosexualitatea este adesea o consecinta a unei educatii deficitare, iar
la femei, rezultat al unei deceptii din copilarie, legate de descoperirea sexuala.
Spre deosebire de lesbiene, barbatii (omosexuali sunt mai putin orientati spre OcupluG.
7n S8A, peste 2. mil., aprox. 1?M din totalul populatiei, il reprezinta (omosexualii2 cca * mil de cupluri au
in ingri'ire cca 1* mil. de copii proveniti din adoptie, relatii (eterosexuale anterioare etc.
%xista o atitudine ostila a populatiei ma'oritare (eterosexuale fata de (omosexualii care
cresc copii, ca urmare a unor probleme pe care le ridica acest fapt& maturizarea psi(ologica a
copilului ca adult, identificarea de sex si gen ,ce se intampla cu un baietel crescut de un cuplu de
lesbieneU-, determinarea asupra orientarii sexuale ,un baiat crescut de doi barbati are toate
sansele sa devina (omosexualU-. +arintii nu isi pot indeplini diferentiat rolul de mama si de tata
,cum poate fi un barbat o mama OduioasaG sau o femeie un tata OfermGU-2 copiii se vor simti
complexati in societate, incercand sa ascunda statutul parintilor lor ,bunulsimt sa pierdut la
varsta adultaUUU-
C'l!%an ,1;44- arata riscul crecut de adoptare a unor atitudini re'ective fata de sexul
opus, datorita modelului socioeducational si cultural prezentat.
Argumente ale celor ce sustin legiferarea casatoriilor intre persoane de acelasi sex si
posibilitatea cresterii copiilor ,9r<'aA, SoroAa, 2??1, p. 21?-& reducerea promiscuitatii existente
in astfel de comunitati2 limitarea raspandirii diferitelor boli sexuale, S7!A2 posibilitatea de a
creste copiii intro atmosfera pozitiva de familie2 reducerea numarului de copii abandonati sau
care traiesc in familii monoparentale sarace2 diminuarea fenomenului de Ofalsi (eterosexualiG2
cresterea tolerantei fata de minoritati , nu cumva acesta este adevaratul motivUUU-.
Gruu$ "omu!itar se4ua$ ,ia amploare in anii 0?S3?S ai sec. NN- " replica si o
formula de protest la adresa OrestrictiilorG impuse de familia strict monogama
,fidelitatea, spre ex.-.
Se propun expectane amoroase multiple, infidelitile fiind considerate remedii ale
monotoniei vieii casnice. =rupul comunitar sexual se pronun pentru o legtura de tip alian,
care s aib caracterul unui anga'ament supus rennoirii.
$orme derivate& %ami$i$e "omu!itare, %ami$ii$e *i6" Cu au un numitor comun, dar
arborRnd deviza iubirii, solidaritii cu toi, practic viaa sexual sub forma maria'ului n grup. Vn
colectivitile respective, fiecare brbat este soul tuturor femeilor i fiecare femeie soia tuturor
brbailor. 5ei ce se remarc prin abiliti amoroase deosebite ocup poziii de frunte n structura
colectivitii. @riesc o competiie devoratoare, susinut i de libertatea consumului de droguri,
participri la acte de violen etc.
Ea San $rancisco exista un mic grup de tineri ,Derista :illage- ,+. HaucA, 1;;1-, format din . femei si #
barbati2 au relatii libere, nu sunt gelosi ,sunt impreuna de ; ani-2 pentru ca un strain sa intre in grup se cere
consimtamantul tuturor membrilor2 acesta trebuie sa fie apreciat pozitiv.
S?i!gers ,s)inging X leganat, oscilant, ritmat- este un sc(imb voluntar si temporar
intre perec(i, in scop sexual2 in mod ocazional, poate fi inclusa si o persoana fara
partener ,cel mai adesea femeie-2 combinatiile au loc cu acordul tuturor partilor
implicate. 5uplurile din aceasta categorie se considera o avangarda a sexualitatii.
S)ingers devin treptat un Ogrup secretG2 sunt discreti, prudenti, nusi publica activitatea
,exista foarte putine studii-.
De %apt, cine sunt acesti oameni111
Studiile arata ca s)ingers provin din clase sociale medii si inalte ale societatii americane,
cu un nivel de educatie in general mediu2 sunt predominant de rasa alba, au diferite varste, dar
mai ales intre #.*. de ani ,R" >!nAs: +;*/-. !e regula, cei care initiaza aceste experiente sunt
barbatii. Sa constatat ca au legaturi slabe cu parintii ,familia de provenienta-, cu religia, cu
comunitatea.
Studiile lui DucAI'rt0 si L!#itt 9+;*/< arata ca ma'oritatea sunt neadaptati, tulburati
emotional in diferite grade, au probleme sexuale, sunt toxicomani, bantuiti frecvent de
sentimentul culpabilitatii, de pierderea increderii in sine, teama de a fi respinsi de alte cupluri,
uzura emotionala in cautarile nesfarsite de noi parteneri etc.
A$i"atii5
5omentati afirmatia de mai 'os&
/xista o tendinta neta la proli%erarea unor noi modele sau pseudo-modele %amiliale, care poarta pecetea
unei tranzitii psiho-sociale, anuntand dis%unctii ce pot periclita echili#rul psihic si implicit social al 6consortilor:,
6%als-consortilor:, 6ex-consortilor:, dar mai ales al copiilor + acesti viitori adulti 6plutesc: in con%uzia modelelor
parentale multiple, succesive, incomplete, %rustrati de caldura si comunicare a%ectiva, de coerenta si 6competenta:
modelelor de rol masculin si %eminin, dar si parentale. 6Programati: la imaturitate socio-a%ectiva, ei vor %i tentati
sa nege valorile convietuirii %amiliale cautand noi 6%ormule: de viata, mai putin %rustrante, incorsetante si
amenintatoare ,7. >itrofan, C. >itrofan, 1;;*, pp. 14214#-.
CURS ,
PARADIGME ENPLICATI&E CU PRI&IRE LA CUPLU SI FAMILIE
7n ultimele decenii sau dezvoltat o serie de paradigme explicative cu privire la familie,
avand la baza studii de psi(ologie sociala, sociologie, antropologie, psi(oterapie si
psi(opatologie.
7n prezentarea acestei teme, am optat pentru clasificarea realizata de 7. >itrofan si 5.
5iuperca ,1;;4, pp. 1*#10#-, dar informatiile au la baza mai multe surse ,>endras, 1;;3,
Strong, !e :ault, Sa<ad, 1;;4, 7. >itrofan, 1;4;, +. 7lut, 2??. s.a.-.
+" T!'ria d!4#'ltarii sau a cicluril'r #i!tii are la baza asertiunea conform careia, familia
traverseaza mai multe stadii sau cicluri in evolutia sa, fiecare cu caracteristici proprii. Sunt
analizate sc(imbarile la care se pot astepta membrii familiei pe parcursul existentei lor.
R" Hill 9+;DE< este cel care realizeaza schema ciclurilor vietii in care precizeaza
intervalele de timp in care se produc sc(imbari in dezvoltarea familiei ,apud 7. >itrofan, 5.
5iuperca, 1;;4, p. 1**-&
stadiul %amiliei %ara copii " familia este dominata de dorinta de intretinere a intimitatii
si a confortului afectiv2
stadiul %amiliei cu copii prescolari stadiul in care se ,re-stabilesc regulile de baza ale
vietii con'ugale, responsabilitati legate de cresterea copiilor2
stadiul %amiliei cu copii scolari stadiul in care rolul de parinte al fiecarui partener
devine mai dificil datorita intrarii copiilor in scoala2 este o perioada favorabila crizelor
in cadrul relatiilor de cuplu, crize care se pot solda c(iar cu inevitabila destramare a
familiei2
stadiul %amiliei parasita de copiii deveniti adulti + rolul parental devine mai complex
prin plecarea copiilor din casa parinteasca2 asistam, de multe ori, si la o criza a
identitatii profesionale datorata dezagregarii rolului profesional2 in general, aceasta
perioada este caracterizata fie prin tensiune ,nervozitate, anxietate a mamei, ca urmare
a menopauzei-, fie prin liniste sufleteasca ,reinstalanduse, la un nivel mai inalt,
iubirea si tandretea, pentru a infrange singuratatea si batranetea-2
stadiul 6%amiliei: omului singur 4vaduvia5 + apar probleme noi legate de pierderea
sotului/sotiei2 in sc(imb, aparitia nepotilor reface ec(ilibrul vietii.
+. 7lut ,2??.- prezinta in capitolul O5iclul vietii familialeG ,pp. 1.#1.0- un Otraseu
complet al indivizilor in societatea contemporana referitor la casatorie si familieG& intalnirea,
perioada de curte, coabitarea premaritala, casatoria, divortul, recasatorirea, vaduvia. %ste
interesanta opinia autorului, conform careia, Oaceasta traiectorie este urmata integral de tot mai
multe persoaneG. 5ei mai multi, insa, traverseaza doar unele etape. Astfel, de la oficializarea
casatoriei pana la vaduvie, familia traverseaza Oopt stadiiG&
?. inceputul vietii de %amilie caracterizeaza cuplul con'ugal fara copii2 este o etapa
importanta de cunoastere, de adaptare reciproca, mai ales pentru cei care nu au convietuit
premarital2 se continua ,se amplifica- Osindromul dragostei romanticeG ,+. 7lut-2 reteaua de
prieteni e mai densa, puseurile de gelozie mai frecvente2 probabilitatea despartirii este mai mica /
mai mare ,depindeTUT-2
@. aparitia copiilor " venirea pe lume a primului copil reclama ,re-definirea de roluri
con'ugalparentale2 veniturile familiei scad, datorita intreruperii pentru o perioada de timp a
activitatii profesionale de catre mama in general2 se diminueaza timpul dedicat intretinerii unor
relatii cu antura'ul2 se intensifica relatia cu familia consangvinaa a ambilor parteneri2
O5opilul in cuplul con'ugal produce o noua situatie. !e aceea putem intelege transformarile radicale care
survin de foarte multe ori in relatiile dintre cei doi si stingerea marii iubiri. ,...- la nivelul constiintei comune,
oamenii raman de multe ori nedumeriti de cei doi tineri care sau inteles atat de bine inainte de casatorie si de a avea
copii au a'uns dupa aceea aproape sa se urasca. 6 explicatie traditionala era ca nu sau cunoscut suficient, mai ales in
detaliile de intimitate. Astazi insa, multi tineri nu numai ca se stiu sub aspectul vietii sexuale, dar coabiteaza
premarital un timp suficient.
7nterpretarea ca daca sar cunoaste in profunzime, nu sar casatori, sau daca sar casatori, sar intelege foarte
bine are in vedere determinantii comportamentali prin trasaturi stabile de personalitate. ,...-. 8n lucru insa pare
evident& situatia de a face curte sau cea a unei casatorii fara copii sunt semnificativ diferite decat cea in care, cu tot
a'utorul parintilor sau al altor apropiati, partenerilor le revin de rezolvat si impartit sarcini mult mai putin placute
decat cele ale perioadei de dragoste romanticaG ,7dem, pp. 1.#1.*-.
8. %amilia cu copii prescolari;
A. %amilia cu copii scolari;
B. %amilia cu adolescenti;
C. %amilia ca centru de lansare copiii deveniti adulti se casatoresc, se anga'eaza sisi
stabilesc propria resedinta2
*. %amilia de varsta mijlocie <6stadiul de cui# gol: 4empt; nest5 + revenirea familiei la
cuplul con'ugal singur, prin plecarea copiilor2 redesoperire ca femeie si barbat a celor doi
parteneri2 atasament intens fata de viata publica si profesie2 uneori depresie si criza de identitate2
risc crescut pentru divort.
O....7n 1omania viitorului nu prea vor ramane Ocuiburi goaleSS, din cauza lipsei de locuinte si a crizei
economice in generalG ,7dem, p. 1..-.
D. %amilia in varsta + proeminente sunt pensionarea si vaduvia 4mai multe femei vaduve
decat barbati vaduvi-. Ea recensamantul din 2??2, in 1omania, la populatia de peste 1. ani,
1?,0M erau vaduvi, dintre care marea ma'oritate femei. Situatia economica a varstnicilor este
dificila " pensii mici, venituri putine, necesitati mari legate de sanatate. +ensionarea reprezinta
pentru cei mai multi o sursa suplimentara de agravare a precaritatii materiale si psi(ospirituale,
arata +. 7lut in studiul citat, desi sunt si investigatii care infirma aceasta realitate ,in America,
%uropa occidentala exista foarte multe programe sociale destinate varstncilor-.
O %ormula raspandita in mediile mai modeste ca posi#ilitati materiale este %amilia extinsa
intermitenta.
Strong, !e :ault, Sa<ad, 1;;4, trateaza pe larg aceste aspecte in lucrarea O@(e >ariage
and t(e $amil< %xperience& 7ntimate 1elations(ips in a 5(anging Societ<G.
)" T!'ria structurala sau a dina%icii r'luril'r si a put!rii dezbate problema
sc(imbarilor care intervin in interiorul cuplului, cu deosebire, problematica rolurilor fiecarui
partener in cuplu , rolul X comportamentele pe care ceilalti le asteapta de la individul care ocupa
o pozitie sociala determinanta, un statut social " Stoetzel, 1;0#-.
@ranzitia cuplului de la structura de tip traditional la cea de tip modern a adus o serie de schim#ari in ceea
ce priveste %actorul a%ectiv. $amilia traditionala accentueaza functia economica si de reproducere, de transmitere a
proprietatilor si a rangului social din generatie in generatie. $amilia moderna accentueaza, din contra, functia de
sustinere afectiva. 9arbatii si femeile cauta acum intimitatea iubirii, considerata extrem de importanta, esentiala
pentru supravietuirea emotionala. 5and intimitatea esueaza, personalitatea este pusa in pericol. 7n spatele lui Ote
iubescG " arata A. Cuta ,1;;4, p. 4;- " se afla niste mize si asteptari care dovedesc ca relatia de dragoste nu este
simpla. A trai in cuplu este adesea in imaginea multora, o posibilitate de ati gasi fericirea, de ati realiza propria
identitate, de a cauta veritabilul sens al vietii care sa nu fie egoist. O:iata in doiG trebuie sa compenseze, astfel, toate
frustrarile vietii, fiind locul unde omul se intareste afectiv, unde recastiga forte si unde gaseste ec(ilibrul.
Se remarca astazi, in familia moderna ,europeana si americana-, tendinta unei slabe
diviziuni a rolurilor con'ugalparentale, mai ales datorita integrarii femeii in viata profesionala,
dar si ca urmare a obtinerii unui nivel superior instructional si cultural al partenerilor.
7ntrebari&
7n ce masura cuplul cu du#la cariera, in care atat femeia cat si barbatul au slu'be ce presupun o inalta
calificare si un nivel de responsabilitate comparabil, gaseste modalitati de a impaca exigentele profesionale cu cele
domesticeU
5e fel de compromisuri si strategii trebuie sa adopte partenerii pentru a colabora cat mai bineU
5e beneficii/pierderi risca cei doiU !ar copiii lorU
%xista riscul unei supraincari de rolU
5uplul con'ugal contemporan se caracterizeaza printro accentuata %lexi#ilitate a
structurii de autoritate si putere. Cu mai exista un model unic, dominant, in care barbatul decide
si femeia actioneaza in ceea ce priveste viata con'ugala, relatia parentala, asa cum se intampla in
familia traditionala. 1elatia moderna surprinde reciprocitatea puterii si autoritatii, in contextul
mai general al unui egalitarism afirmat din ce in ce mai frecvent. 5u cRt tendina de egalizare a
rspunderilor celor doi soi este mai apropiat, cu atRt gradul de satisfacie este mai mare.
+artea negativa a ideologiei egalitariste a societatii noastre rezida, insa, din faptul ca orice diferenta este
vazuta ca o sursa de inegalitate, ceea ce ar putea crea impresia eronata ca toate sarcinile, toate rolurile pot fi
indeplinite atat de femeie, cat si de barbat 9M!ndras: +;;D<"
Studiile susin c familia se ndreapt catre noi modele culturale de rol %amilial, respectiv
parental -i %ilial ,vezi studiul realizat de Du#all, +;D+: in scopul relevarii conceptiilor despre rolul de Omama
bunaG si Ocopil bunG, evidentiind existenta a doua modele de rol& traditional si modern, in 7. >itrofan, C. >itrofan,
1;4;, pp. #0*?-.
Astfel, modelul mamei moderne acord ntRietate asigurrii suportului afectiv, crerii unui
climat tonic de ncredere care s susin creterea i dezvoltarea copilului. $r a negli'a rolul
mena'er, ea este preocupat de dimensiunea instructivformativ a copilului, de pregtirea sa
pentru viaa profesional.
'odelul tat,lui modern asigur suportul economic, privete paternitatea ca pe un
privilegiu pe care il asum cu rspundere, se implic n creterea i educarea copiilor, fa de
care manifest i severitate i nelegere, se implic n problemele casnice.
'odelul copilului modern ii iubete prinii, dornic s nvee, are iniiativ, se
adapteaz afectiv, prezint competen relaional.
?" T!'ria -uncti'nala 9pr'c!suala< pleaca de la premisa ca familia ,cuplul- trebuie sa
realizeze anumite functii. 7n raport cu realizarea/nerealizarea acestor functii, familiile au fost
clasificate in %amilii %unctionale si %amilii dis%unctionale. 5lasificarea este relativa, avand in
vedere ca anumite configuratii familiale maximizeaza anumite functii si minimizeaza altele.
+aradigma functionala are implicatii asupra a * abordari ,acestea se raporteaza la
functionalism, dar ar putea sa aiba si o existenta de sinestatatoare-, si anume&
a- abordarea comunicationala2
b- abordarea interactionistsimbolica2
c- abordarea din perspectiva conflictului2
d- abordarea sociala a sc(imbului.
a) Abor#area "omu!i"atio!a$a
7n cadrul paradigmei comunicationale sunt elucidate tipurile, cantitatea si calitatea
intercomunicarilor maritale ,7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, pp. 1.#1..-.
&ipurile de intercomunicare sunt legate de tipurile de interactiuni specifice cuplului&
senzualsenzitive / eroticoafective, de petrecere a timpului liber, socioeducationale, decizionale,
practicmena'ere si de planificare a bugetului.
Cantitatea intercomunicarii face referire la frecventa mesa'elor emise si receptate pe
diverse canale simultane si succesiv, in conformitate cu trebuintele si disponibilitatle individuale
de relationare.
Calitatea intercomunicarii face apel la invatarea deprinderilor de a comunica. !e modul
in care se comunica depinde functionalitatea familiei " sa stii ce, cand si cum sa comunici in
situatia de parteneriat, constituie o disponibilitate esentiala pentru continuarea vietii in cuplu.
b) Abor#area i!tera"tio!ist-simbo$i"a
7nteractionismul simbolic a fost inspirat de pragmatismul filosofic. G" H" M!ad: principalul sustinator al
acestei abordari, considera, la inceputul sec. NN, ca oamenii se spri'ina pe simboluri impartasite pentru a se adapta la
mediu.
E" 6ur1!ss 9+;)C< este primul care aplica punctul de vedere interactionist la studiul
familiei, ca Ounitate de personalitati aflate in interactiuneG.
:iata de cuplu este rezultatul acestei mereu construite si reconstruite realitati simbolice ,7.
>itrofan, 1;4;-.
!up Sulli#an, mecanismul funcional al cuplului l reprezint sistemul de imagini pe
care fiecare partener il construieste despre cellalt, i mai ales modul n care se combin aceste
imagini, sistemul Oeu si eaG cu sistemul Oeu si elG. !ac se combin sistemele de reprezentari
compatibile, relaiile pot sau nu pot fi agreabile. !ac se combin prin (azard, consecinele sunt
foarte grave ,ex.& un cuplu ce provine din etnii/religii diferite descopera ca simbolurile pot fi nu
doar diferite, ci si structural opuse2 in acest sens, simbolurile pot ridica mari dificultati in
relationarea de cuplu-. 7maginea despre cellalt este instrumentul care diri'eaz i controleaz
viaa de cuplu, relaia dintre parteneri.
") Abor#area #i! erse"ti.a "o!%$i"tu$ui
Aceasta isi are originea in filosofia politica a lui T0'%as H'55!s: in filosofia lui H!1!l: in istoriografia
dialectica a lui Mar. si En1!ls si in sociologia lui G!'r1 Si%%!l"
@eoriile conflictului pornesc de la premisa ca acesta este normal in cadrul grupului, dar si
intre grupurile sociale, pentru ca lipsa resurselor face ca interesul unei persoane sau al unui grup
sa se ciocneasca cu al altora. 5onflictul depinde de structura grupului ,marime si compozitie-,
precum si de resurse, care incura'eaza fie competitia, fie cooperarea ,cf. A. 9aran+escaru, p. .?-.
Se iau in discutie mai multe variante ale teoriei conflictului. !e exemplu, teoriile structurale ale
con%lictului 9Si%%!l< se centreaza pe modul in care conflictul este afectat de marimea si compozitia grupului. &eoria
microsistemelor a lui Scan4'ni explica cum poate aparea conflictul marital dintrun sc(imb de resurse initial
ec(itabil, pentru ca partenerii isi reduc sau sporesc contributiile nonreciproc ,de pilda, sotul care nu mai contribuie
financiar sau sotia care ofera mai mult financiar, dar nul poate determina pe sot sa participe mai mult in gospodarie-
,7dem, p. .?-.
P" Ilut ,2??.. p. 2#2*- aduce in discutie @ variante ale teoriei con%lictului&
a5 una de sorginte marxista si care sustine ca familia este micromediul ce reflecta
proeminent exploatarea omului si conflictul inerent prezent in societatile bazate pe clase cu
interese opuse. $emeile sunt exploatate de catre barbati si copiii de catre parinti. 7n aceasta
viziune, femeia este dublu victimizata& daca este casnica, lucreaza pana la epuizare, fara ca
munca ei sa fie platita, iar cand intra in campul muncii, castiga mult mai putin decat barbatul,
c(iar daca are aceeasi pregatire si experienta2
#5 varianta amarxista si 6apolitica:, larg impartasita de aproape toti cei ce analizeaza si
asista familia, este ca intre membrii familiei apar tensiuni inevitabile. +articipantii la viata de
familie au profiluri psi(ocomportamentale diferite, aspiratii nonconsensuale, interese opse,
uneori, mai mult sau mai putin ma'ore. 7n societatea patriar(alautoritara, resursele celorlalti
membri, in afara de tata, erau limitate, astazi insa, pe langa legitimitate si bani " specifice
parintilor si mai ales tatalui " conteaza si alte resurse de putere& inocenta copiilor, puterea data de
dragoste, calitatile psi(ointelectuale deosebite etc.
Se apreciaza ca o cauza ma'ora a disolutiei maritale este perceptia unei inegalitati
profunde in raporturile familiale.
5onflictul con'ugal reprezinta o stare de disfunctionalitate in viata si activitatea con'ugala,
ce poate avea intensitati diferite si se poate intinde pe diverse perioade de timp. $ormele de
manifestare sunt variate, de la certuri, contraziceri, pana la agresivitate sau refuzul asumarii unor
obligatii de rol.
5onflictul con'ugal patogen se caracterizeaza prin capacitate distructiva la nivelul
personalitatii partenerilor, dezorganizand reactiile, impiedicand realizarea functiilor firesti ale
familiei.
Analizand conflictul con'ugal din perspectiva delimitarii dintre normaldinamogen si patogen
dezorganizator, 7olanda >itrofan ,1;;4, pp. 24024;- realizeaza o tipologie a conflictualitatii con'ugale in functie de
# parametri, mai precis, in functie de combinatiile existente intre acest parametri&
a- gradul de tensiune generat de conflictul marital ,ridicat, moderat, scazut-2
b- forma de manifestare predominanta a conflictului in cuplu ,manifesta, latenta-2
c- durata conflictualitatii ,continua, intermitenta-.
&ipuri de con%lict conjugal2
?. cupluri cu con%lictualitate majora de aspect mani%est, continuu, cu tensiune crescuta " prezinta mare
potential dizolvant si psi(opatogen pentru unul sau ambii parteneri2 ;.M din subiectii divortati ,mai ales femei- si
#1,2M din subiectii casatoriti cu reactii si dezvoltari nevrotice reactive psi(otraumelor con'ugale, provin din cupluri
caracterizate prin acest tip de conflictualitate2
@. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune crescuta + prezinta potential dizolvant
semnificativ, care nu intotdeauna se finalizeaza cu separarea sotilor, dar faciliteaza dezvoltarea dizarmonica a
relatiilor con'ugale, cu efecte psi(opatologice individuale si de grup con'ugal2 abandonul, alcoolismul, sustragerea de
la indatoririle materiale, infidelitatea, conflictele cu socrii sunt frecvent cauze si efecte ale acestui tip de
conflictualitate2
8. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, continua, cu tensiune moderata + aceste cupluri au o evolutie
instabila, cu tendinta la deteriorarea esentei con'ugale, dar cu mentinerea structurii de cuplu, intro formula de
pseudocon'ugalitate, in care conduitele de OevadareG si OsubstitutieG ,adulterul, alcoolismul compensator,
supravietuirea profesionala- coexista cu mentinerea partiala a exercitarii rolului con'ugal2
A. cupluri cu con%lictualitate mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata + nu au fost relevate in cazul
subiectilor cu tulburari psi(ice2 acest tip de conflict este destul de frecvent la cupluri in perioada de preacomodare si
acomodare interpersonala2 poate facilita cunoasterea interpersonala2
B. cupluri cu con%lictualitate su#mani%esta, continua, cu tensiune moderata + sunt frecvente intre normali cu
disponibilitati de adaptare mai scazute2 in aceste cupluri, conflictualitatea preseaza asupra relatiei ca o continua
virtualitate2
C. cupluri cu con%lictualitate su#mani%esta, continua, cu tensiune scazuta + acest tip de conflictualitate
favorizeaza efortul de acomodare reciproca, producand corectii permanente ale conduitelor interactionale2
*. cupluri cu con%lictualitate su#mani%esta, intermitenta, cu tensiune moderata + au o evolutie armonioasa,
in cadrul careia acest tip de conflictualitate faciliteaza acomodarea interpersonala ,ironia, persiflarea,
comportamentul pseudoludic verbal, ca supapa de descarcare a unor tendinte agresive-2
E. cupluri cu con%lictualitate su#mani%esta, continua, cu tensiune scazuta + cupluri care evolueaza rapid si
stabil catre asimilare interpersonala2 dezacordurile nu au un caracter frustrant, ci de facilitare, partenerii preluand
reciproc puncte de vedere diferite.
@eoriile conflictului spri'ina interventiile " asistenta sociala, terapie si consiliere familiala
" indreptate catre rezolvarea conflictului si imbunatatirea abilitatilor de negociere, precum si
actiunile de diminuare a inec(itatilor sociale existente.
#) Abor#area so"ia$a a s"*imbu$ui
7si are originea in utilitarismul filosofic si psi(ologic. 5el mai cunoscut teoretician al sc(imbului este
sociologul I#an $O!. Oamenii %ormeaza grupuri sociale, doar pentru ca este in interesul lor sa procedeze ast%el.
Indivizii sunt motivati de propriul interes; sunt calculatoare rationale ale recompenselor si costurilor.
7n ceea ce priveste familia, se porneste de la premisa ca relatia interpersonala dintre
parteneri se formeaza in scopul intalnirii propriilor nevoi individuale. "elatia intima este redusa
la o situatie tranzactionala in care costurile sunt contra#alansate de #ene%icii.
7n viata cotidiana, dupa aceasta teorie functioneaza legea reciprocitatii ,Otiam datG " Oma astept sami daiG2
Ooc(i pentru oc(i si dinte pentru dinteG2 Ocat dai, atat primestiG etc.-.
8n exemplu de aplicare a teoriei sc(imbului este analiza maximizarii profitului in
deciziile de divort. +robabilitatea de divort descreste odata cu acumularea de capital marital
specific, cum ar fi proprietatea si copiii, a caror valoare ar descreste daca familia sar dizolva ,+.
7lut, 2??., p. 20-.
Aceste teorii furmizeaza un cadru pentru terapeutii familiali, care pot sai determine pe
parteneri sa transforme relatia in una mai recompensatoare si mai putin costisitoare pentru fiecare
dintre ei. @otusi, accentuarea rationalitatii in detrimentul emotiilor, ca baza pentru constituirea
grupului familial, a condus la numeroase critici.
," T!'ria sist!%ica 90'lista< isi are originea in organicismul lui H" Sp!nc!r: precum si in
teoria moderna a informatiei.
+erspectiva sistemelor a aparut in studiile despre familie initial prin terapeutii de familie, cum ar fi Gr!1'rO
6at!s'n si D'n >acAs'n: iar mai tarziu a aparut in formulari mult mai teoretice, cum ar fi functionalismul lui
Pars'ns si teoria generala a sistemelor a lui 6ucAl!O"
!in perspectiva teoriei sistemelor, cuplul reprezinta un sistem alcatuit din doua
personalitati care interactioneaza, avand la #aza o structura, o %unctionalitate, o serie de
proprietati si caracteristici.
Din punct de vedere al %unctionalitatii, se au in vedere efectele comunicarii, calitatea si
stabilitatea relatiei maritale. Satisfacerea necesitatilor %ului in cadrul familiei este recunoscuta
ca o functie de baza a familiei si devine argument important de combatere a teoriei disparitiei
familiei ,1. 9ell-. $amilia presupune, in acest sens, sc(imbul afectiv ntre so i soie, ntre prini
i copii, empatia avand un impact foarte puternic n funcionarea relaiilor interpersonale de tip
afectiv.
Din perspectiva campului de proprietati si caracteristici, paradigma sistemica se
canalizeaza pe efectele mediului extern asupra relatiei con'ugale, pe factorii economici, sociali,
politici, culturali, de mediu fizic care alctuiesc contextul situa0ional al %amiliei. Sunt cercetate
probleme privind& separarea ndelungat a soilor ,condiii de rzboi, de deplasare profesional,
naveta pe distane mari etc.- si efectele acesteia.
Mc" Cu55in: Da0l, Hunt!r ,1;30, 1;3;- analizeaz fenomenul de separere a soilor si consecinele lor
disfunctionale in sanul familiei & manifestari depresive ale sotiei, anxietate, devitalizare, acte deviante, tulburri
psi(osomatice.
5apacitatea familiei Fde a face fataG, de a se mobiliza, depasi si apara de agentii stresori
,cutremure, inundaii, pierderea neateptat a bunurilor, mbolnvirea irecuperabila a unuia din
membrii grupului familial etc.- a fost analizata prin prisma teoriei stresu$ui %ami$ia$ ,>c.5ubbin,
1;3;-.
6urr ,1;3#- prezint familia dintro perspectiv dubl& reactor la stres i agent de
%ocalizare a resurselor interioare pentru adaptare, com#atere -i dep,-ire a stresului. Se
dezvolta, arata autorul, strategii de adaptare si aparare la stres cum ar fi& cresterea coeziunii
intrafamiliale, cresterea tranzactiilor si legaturilor cu comunitatea.
/" T!'ria ist'rista 9int!r1!n!rati'nala< are ca specific folosirea metodei longitudinale,
metoda ce se concentreaza asupra microistoriei si genealogiei familiei.
Arborele genealogic reprezinta instrumentul cu a'utorul caruia se pot elabora ipoteze
privind comportamentul si atitudinile generatiilor mai tinere prin raportarea la ascendentii lor ,pe
larg in +. 7lut, 2??.-.
CURSUL /
ALEGEREA PARTE$ERULUI CO$>UGAL
+" M'ti#a3ia al!1!rii in s'ci!tat!a traditi'nalaM%'d!rna
Alegerea partenerului pentru casatorie este un moment cu implicatii deosebite pentru
evolutia ulterioara a cuplului, fiind o premisa esentiala a implinirii con'ugale, a comuniunii bio
psi(osociale.
Alegerea partenerului con'ugal difera de la o societate la alta, de la o cultura la alta.
Vn cadrul societatilor traditionale, dominate de criterii economicosociale, normele
instituionale sunt cele care reglementeaz functiile familiei, precum si formarea acesteia. Astfel,
normele institutionale prescriu&
cine se poate cstori sau cine trebuie sa se casatoreasca si cu cine ,E. 1oussel, 1;4;-2
sarcinile prinilor pentru realizarea unei cstorii avanta'oase a copiilor lor, din punct
de vedere socioeconomic2
necesitatea i rolul unor intermediari ,petitori- pentru spri'inirea prinilor i tinerilor
n adoptarea unei decizii maritale satisfacatoare2
centrarea pe sexualitatea de tip procreativ.
7n prezent sunt multe culturi n care apartenena la o cast, statutul economic, descendena
etnic si rasial primeaz.
7n societatea modern,, actuala, dominata de criterii socioafective, specifica culturii
europene, tinerii se cstoresc din cu totul alte motive. $amilia moderna aseaza pe primul plan
valorile intimitatii, afectiunii si realizarii maritale, satisfactia sexuala, socializarea si educarea
copiilor etc. 5opiii nu mai reprezinta scopul fundamental al familiei moderne, iar numarul in
crestere al femeilor anga'ate profesional desfiinteaza argumentul economic in alegerea
partenerului. Astfel, femeile siau sc(imbat radical expectatiile si ratiunile pentru casatorie
asteapta iubire, implinire, prietenie, respect, putere decizionala, implicare profesionala si succes
in cariera.
Asadar, de la casatoriile aran'ate de parinti si rude sa trecut la casatoriile construite pe
alegeri libere, personale. $amilia nucleara intemeiata pe sentimente pozitive este formula maritala
cea mai dezirabila.
WWW Ea intrebarea de ce se casatoresc<nu se casatoresc oamenii, >" C" C'l!%an ,1;44-
indica&
a- compatibilitate sexual,
b- teama de singurtate,
c- nevoia de prieten ,companion-,
d- sigurana financiar,
e- fuga de restriciile parentale,
f- dorina de a fi important pentru cineva.
1aiuni pentru care oamenii nu se cstoresc &
a- precauie fa de modelul tradiional al familiei,
b- nencredere n sexul opus,
c- frica i c(iar refuzul de intimitate.
WWW 7ntro cercetare pe populaia romRneasc ,1;;.-, Oana Iu1ul!scu a identificat .
tipuri de motivaii maritale&
1- dorina comuna de asi continua viaa ntrun mod satisfacator ,.1,.M-2
2- conformism social i familial ,#0,#M-2
#- depirea situaiei prezente ,0,?M-2
*- satisfacia actual ,#,?M-2
.- sigurana unui viitor ,#,?M-.
%ste interesant diferena dintre sexe in motivatia pentru casatorie& astfel, brbaii n
procent de .2,;M apreciaz ca determinant pentru decizia marital conformismul social, pe cand
femeile il mentioneaza doar in proportie de 14,3M. 7n proportie apropiata, pe sexe, este ales
motivul evadarii din situatia actuala nesatisfacatoare.
7n ceea ce priveste motivaia de meninere a cuplului, au fost mentionate& prezena
copiilor, realizrile comune, obligaia, dorina comun de ai continua evoluia n sens pozitiv,
teama de sc(imbare, starea de fericire prezent i sperana unor viitoare sc(imbri cu implicaii
pozitive.
Ii n acest caz sunt diferene semnificative pe sexe. Ea brbati, motivul realizrilor
comune este susinut de 30,*M, n timp ce femeile doar 2.M l susin.
Tri-'nas 7a0ariadis: intrun studiu intitulat F5ine pe cine educa emotionalG ,2?11, p.
0.-, publicat in lucrarea F5riza familieiG ,coord. de !imitra =outi si >aria !. DoAAinou- afirma
ca alegerea partenerului presupune dorinte inconstiente prestabilite. F5eva ce este cunoscut din
contactul parintilor si mai ales din contactul cu parintele de celalalt sex ne aduce alaturi de
partenerul ales. +rapastiile ce sau mentinut sau leam inmagazinat din drama parinteasca se
desc(id din nou, in legatura cu partenerul ales, si isi cer solutionarea. 5asatoria si cladirea
familiei a'uta rescrierea legaturii cu parintii nostri. 1etrairea conditiilor din copilarie ofera ocazia
indreptarii, imbunatatirii actiunilor sau, dimpotriva, a refacerii greselilorG.
)" Crit!rii d! al!1!r! a part!n!rului c'n=u1al
+entru a decide alegerea partenerului, persoana trebuie si clarifice mai intai dorinele,
s tie ce dorete de la cel/cea cu care intentioneaza s se cstoreasc. >" C" C'l!%an 9+;;*< ca
s, po0i alege tre#uie s, -tii ce dore-ti.
7n acest sens, ar fi utila realizarea unei liste care sa cuprinda cateva aspecte ale
potentialului partener ,L. Janderer si %. $abian, 1;3;-&
1. aspectul exterior ,nlime, oc(i, pr etc.-
2. trsturi de personalitate " umor, optimism, incredere etc.
#. potenial economic " carier, moteniri
*. credine i valori
.. interese speciale i abilitati.
1aspunsurile sar putea grupa in 2 categorii &
a- tre#uie cuprinde aspecte la care nu putem tolera nici o abatere2
b- este #ine -i cuprinde aspecte, particulariti la care putem s renunm.
P" Ilut ,2??., pp. 1?21?;- identifica mai multe criterii de alegere a partenerului
con'ugal& varsta, statutul socioprofesional, rasa, etnie, religie.
>aria'ele sunt, la scara statistica, puternic 0'%'1a%ic! " se casatoresc proportional mai
mult intre ei cei de aceeasi etnie, clasa sociala, varsta etc. H!t!r'1a%ia: casatoriile intre
personae cu statut sociodemografic, cultural, educational, religios, etnic, rasial diferit, este
statistic mai redusa.
a) .arsta " in cultura euroamericana, oamenii se casatoresc, in general, cu parteneri de
aceeasi varsta sau de varsta apropiata.
Ea nivel national, in 1omania anului 2???, varsta medie la prima casatorie era de 2#,0 la
femei si 20,; la barbate, reprezentand valori foarte apropiate de media din tarile %uropei 5entrale
si de %st, dar in continuare mai mici decat media din tarile 8niunii %uropene ,in 'ur de 2. de ani
la femei si 24 de ani la barbati-.
b) statutu$ so"io-ro%esio!a$
Homogamia socioprofesionala trebuie inteleasa in sensul ca indivizii tind sa se grupeze
marital intre ei in acord cu clasa, statutul socioprofesional, gradul de scolaritate. S" C0!lc!a si A"
C0!lc!a au constatat experimental ca alegerea partenerului pe baza criteriului profesional
prezinta cel mai indicat indice de endogrupare. Homogamia opereaza nu numai pentru statutul
socioprofesional al partenerilor, ci si pentru cel al parintilor lor.
") rasa, et!ia si re$igia
Homogamia este mult mai vizibila si mai pronuntata atunci cand este vorba de rasa si
etnie ,ex.& in S8A, proportia casatoriilor intre persoane de culoare diferita este destul de rara-.
Apartenenta religioasa este in mare masura asociata cu cea rasiala si etnica. %vreii si
catolicii sunt mult mai intoleranti decat protestantii. !atele cercetarilor nu confirma o legatura
simpla intre (omogamia religioasa si stabilitatea maria'ului.
5ele mai multe cercetri susin c alegerea partenerului se bazeaz pe o opera0ie de
%iltrare, adic pe o selecie la nivelul mai multor criterii& proximitate, similaritate
complementaritate, atracie personala, compatibilitate.
,riteriu$3%i$tru$ ro4imitatii
7n mediul rural, in comunitatile mai izolate, partenerii se aleg pe temeiul vecintii,
apropierii. 7n mediul urban, partenerul este gasit la coal, printre colegi, la locul de munc ,*?M
dintrun eantion de 14?? de persoane din +(iladep(ia, cercetat n 1;41 de >" EriAs'n se afl n
aceast ultim situaie, iar 1#M, dup acelai psi(olog au crescut mpreun i sau cstorit dup
ce au mplinit vRrsta permis2 ultimii au cea mai sczut rat de divor dintre toate categoriile-.
7n spri'inul acestor afirmatii, P" Ilut ,2??., pp. 1?;11?- arata ca proximitatea spatiala
are o mare valoare in inc(eierea unei casatorii, deoarece ea cumuleaza si alte criterii
(omogamice& etnie, statut socioprofesional, religie, varsta. %a este intim asociata cu proximitatea
si similaritatea culturala.
,riteriu$3%i$tru$ simi$aritate-"om$eme!taritate
)imilaritatea exprim proverbul Fcine se aseamana se adunG, din punct de vedere al
varstei, rasei, religiei, clasei sociale, intereselor comune, valorilor, educatiei, studiilor, pe cand
complementaritatea, exprima conceptia populara conform careia, Fcontrariile se atragG.
Vnc din 1;?2, P!ars'n remarc similarit,0ile mor%ologice ca factor de alegere maritala&
persoanele cu talie ridicat sau sczut se cstoresc ntre ele n procent mai mare decRt aleator2
la fel n privina formei, mrimii mainilor, culorii oc(ilor, parului, pigmentaiei pielii.
$i!ls'n menioneaz cstoriile FasortativeG ntre persoane cu tulburri psi(ice, cu acelai
tip de deficiene etc.
Complementaritatea este fenomenul psi(osocial opus, n care alegerea partenerului se
bazeaz pe aprecierea n cellalt a elementelor pe care nu le posed alegtorul.
R" Binc0: autorul teoriei nevoilor complementare ,1;.4, 1;03-, apreciaz c operm
preferenial n baza unor patternuri de natur s ne asigure sigurana, confortul, ataamentul , ex.&
respectuoii, timizii, supuii sunt atrai de persoanele dominatoare, puternice-.
I" Mitr'-an 9+;*;< apreciaza ca alegerile si cstoriile bazate pe similaritate psi(ologic,
marcate de tendina identificrii sunt supuse devitalizrii, uniformizrii, pe cand cele bazate pe
complementaritate sunt cupluri desc(ise, evolutive, c(iar dac viaa lor este mai tumultoas. Aici,
raportul dintre aria cognoscibil i aria incognoscibil, a surprizei, a misterului, a
imprevizibilului, este mult mai mare decRt n cstoriile fondate pe similaritate.
A" J!rcA'-- 9+;D,< a propus o integrare a similaritatii si complementaritatii in
descrierea si explicarea alegerii partenerului. 7ntro prima etapa, similaritatea de valori si atitudini
actioneaza ca un filtru pentru a continua sau nu relatia " de pilda, daca se constata o disimilaritate
cu privire la valori si atitudini fata de familie, sunt foarte mari sanse ca drumul spre casnicie sa se
intrerupa " pentru ca, mai tarziu, complementaritatea sa devina dominanta.
,riteriu$3%i$tru$ atra"8iei erso!a$e 9i a$ "omatibi$it78ii
Atractivitatea fizica este un factor important in selectiile noastre de iubire si casatorie,
indiferent daca recunoastem sau nu acest lucru. Atracia pentru cellalt poate fi provocat de
modaliti erotice de expresie comportamentala si de comunicare nonverbala& culoarea oc(ilor,
privirea, conturul buzelor, gestica, intuirea dorinelor, ateptrilor celuilalt etc.
!ar sunt si alti factori ce pot pune in plan secundar frumusetea fizica& inteligenta,
caracterul, comportamentul ,Ofrumusetea sufleteascaG-.
!e asemenea, este importanta compati#ilitatea emotionala in alegerea partenerului
con'ugal. 5el care a teoretizat acest concept prin asanumitul Osindrom al dragostei romanticeG
este B" G''d! 9+;/;< 9idealizarea celui iubit, conceptia de unul ,una- si numai unul ,una-,
dragostea le invinge pe toate, lasarea in voia emotiilor personale-.
!ragostea romantica este asociata cu dragostea la prima vedere. Fara dragoste
4romantica5, casatoria este goala, uscata ,+. 7lut, 2??., p. 1??-. Anc(etele transculturale arata ca
in aprox. 44M dintre societatile din intreaga lume figureaza indicii ,cantece de dragoste, suferinte
declarate etc.- ale dragostei romantice si pasionale ,%mber, %mber, 2??2-.
7n multe alte culturi, insa, casatoriile sunt aran'ate si in rare cazuri negocierile familiei sau
ale clanului au in vedere perec(ea de indragostiti. 7nclusiv in %uropa, multa vreme, pana in
perioada moderna, casatoria din dragoste era o exceptie ,A. =iddens, 2???-.
,o!"$u+ii5
5ontientizarea motivelor alegerii partenerului conduce la&
ntrirea valoririzrii celuilalt,
apariia unor noi trebuine de mai bun cunoatere i comunicare interpersonala,
diminuarea tensiunii emoionalcognitive.
CURSUL C
ROLURILE CO$>UGAL(PARE$TALE" DISFU$CTII DE ROL
+" C'nc!pt!l! d! ro$: ro$ "o!-uga$-are!ta$, se4-ro$ si ge!-ro$@ t!'rii asupra -'r%arii
id!ntitatii s!.ual!
Ro$u$ reprezint ansam#lul de conduite pe care societatea il a-teapt, de la un individ
care ocup, o anumit, pozi0ie sau %unc0ie $ntr-un sistem.
+rimul care a prezentat sistematic notiunea de OrolG a fost G" H" M!ad ,1;#*-, care considera ca rolurile
sociale se invata, iar invatarea acestora asigura functionarea colectivitatilor umane.
7n psi(osociologie, notiunea de ro$ so"ia$ este, adesea, pusa in legatura cu conceptul de
status so"ia$, acesta din urma reprezentand pozitia ocupata de o persoana in societate, precum si
drepturile si obligatiile ce deriva din aceea pozitie ,G" Allp'rt: 1;01-.
Ro$u$ "o!-uga$-are!ta$ reprezint un ansam#lu de reac0ii, comportamente, atitudini,
comunic,ri ver#ale<nonver#ale a-teptate reciproc de c,tre mem#rii %amiliei, orientate spre
asigurarea, consolidarea si dezvoltarea relatiilor %amiliale.
/x. Vntro familie din ara noastr este de ateptat ca tatl s plece dimineata la locul unde presteaz o
anumit profesiune, s asigure securitatea familiei, s disciplineze copiii i s le orienteze pregtirea colar, s se
ocupe de timpul liber al familiei, s susin n diferite moduri preocuprile mamei ,vezi familia traditionala-.
M" $!Ic'%5: studiind rolurile mamei, distinge& conduite impuse sau prescrise, eseniale ,(rnirea
copiilor-, conduite permise sau indiferente ,a spune poveti-, conduite interzise, valabile si pentru tata ,incestul-.
1olurile con'ugalparentale se preiau prin imitatia modelelor de rol din familia de
provenienta. !e obicei, soia preia si imita, mai mult sau mai putin constient, conduite de rol
practicate de mama sa, le interiorizeaz si le selecteaz n funcie de specificul personalitii sale.
Similar, soul va reproduce mai ales conduite, atitudini, modaliti relaionale preluate din
modelul de rol con'ugalparental al tatlui su ,7. >itrofan,1;4;, pp. 4.40-.
+racticarea rolului con'ugal i, ulterior, a rolului parental, nu este uoar, ridic destule
tensiuni, mai ales n societatea contemporana, marcata de o #ulversare a rolurilor, o perceptie
am#igua a acestora si o negociere continua a drepturilor si o#ligatiilor masculine si %eminine ,7.
>itrofan, 5. 5iuperca, 2??2, p. 2#0-.
Se consider c n perioada ?. ani de la cstorie intr n 'oc nu atRt personalitile celor doi parteneri, cRt
adeziunea lor fa de modelele preluate din familiile de provenien. !e aceea sunt frecvente comparaiile,
transferurile, frustraiile exprimate n formule de tipul On familia mea mama niciodat nu a trebuit s fac...G, sau Ola
noi tata era cel care sa ocupat tot timpul de....G. !ac se persevereaz excesiv n apel la modelul de rol din familia de
apartenen, se poate a'unge usor la disonan cognitivafectiv, la conflict si, in ultima instanta, la disolutie maritala.
Ti5!riu Mirc!a ,1;;*, pp. 20#3- precizeaz c, n funcie de felul cum se realizeaz
asimilarea/ndeplinirea rolurilor con'ugalparentale, se disting E tipuri de structuri psihologice 4tipuri de indivizi5&
1. Dis%oricul ,dis%oria - tulburare a dispozi iei manifestat printro stare de triste e i fric, nso it uneori
de iritabilitate extrem si de agresivitate5 realizarea rolurilor con'ugalparentale sta sub semnul
inconsecvenei, al nesiguranei, al abandonului temporar din viaa familial.
2. !nxiosul " este dominat de dorina de a fi perfect.
#. !nancastul ,anancastic - stare in care cineva se simte fortat sa gandeasca, sa actioneze sau sa simta
impotriva vointei sale2 acest sentiment insoteste indeosebi oboselile, compulsiile si fobiile- este o
personalitate (iperexact care se identific excesiv cu rolul, este dominat de ordine excesiv,
conformism ritualic2 afectivitate foarte redus.
*. Psihastenul adopt mai multe roluri pe care le abadoneaz rRnd pe rRnd, ntrucRt este mcinat de
nencredere, de lips de coeren, de unitate2 apar manifestri duplicitare.
.. !paticul lipsit de energie, nu se implic n rol pentru partener, ci mai ales pentru imaginea pe care ia
construito el despre acesta2 practic, rolul rmRne o perspectiv, o Ofata morganaG, fa de care nu
a'unge s se apropie, dei n sinea sa dorete acest lucru.
0. /xplozivul rolul con'ugalparental se deruleaz ntrun climat de nelinite, dominare, agresivitate,
for, reacii neprevzute de ctre ceilali. %ste refuzat, ocolit, evitat de familie, ceea ce de fapt i
accenteuaz reactivitatea i dorina de a se impune prin for.
3. >istrionicul 4comportament teatral i excesiv, observat n isterie- nu isi asum rolul, vrea s par mai
mult decRt este, se iubete pe sine, nu are desc(idere fa de ceilali. 1olul il creeaz i exerseaz
dup unele repere pe care le consider a fi apreciate ca bune de ctre ceilali, ntruct este animat de
dorina evidenierii.
4. Paranoicul refuz dialogul, sugestiile, impune categoric rolul. %ste convins c este infailibil. Are o
structur rigid, egoist i rolul se asimileaz n aceti parametri.
Adl!r: examinand relatia dintre rol si personalitate, vorbeste despre rolul prescris ,rolul
dat social-, rolul perceput ,cum isi imagineaza fiecare individ rolul cerut de societate-, rolul
asumat ,rolul perceput la care se adauga componenta evaluativafectiva- si rolul per%ormat ,rolul
efectiv 'ucat-.
Se4-ro$u$ semnifica acele comportamente determinate de sexul #iologic ,e'aculare,
erectie, ciclu menstrual-.
Ge!-ro$u$ semnifica expecta0iile societ,0ii privind comportamentele masculine sau
%eminine ,ex.& a fi insarcinata este un sexrol feminin, dar a creste copiii este un genrol-
,Ric0%'nd(A55r'tt: 1;;2-.
I#e!titatea se4ua$a 3 #e ge! ,masc./fem.- este determinata genetic ,cromozomii NY
masculin si NN feminin- si (ormonal ,testosteron, barbati, estrogen si progesteron, femei-, dar
si social, printrun proces de socializare sexuala, particularizat de la individ la individ.
Identitatea sexuala este o componenta structurala, atat a /ului corporal, cat si a /ului
psihologic, %acand parte din constiinta de sine si avand o determinare sociala importanta ,7.
>itrofan, 1;;4, p. 2?1-.
!upa max. 1* zile de la nastere, daca exista dubii, in conformitate cu aparenta si conformatia organelor
genitale, se declara sexul legal ,baiat/fata- al copilului, care se inscrie in certificatul de nastere.
8neori natura comite erori2
9arbati cu formula cromozomiala incluzand un N suplimentar ,NNY- ceea ce le confera o infatisare
feminina, testicole de volum redus, incapabile de a produce sperma2
$emei cu formula cromozomiala lipsita de un cromozon N, ceea ce determina absenta ovarelor si o
redusa dezvoltare a organelor sexuale externe. %le sunt din punct de vedere genetic doar partial femei2
Hermafroditii, in cazul carora apare imposibilitatea determinarii cu precizie a sexului2 sexul se distinge
abia dupa primele # luni ale evolutiei postnatale.
!iferentele cromozomiale si (ormonale influenteaza fondul genetic care determina
masculinitatea si feminitatea.
8n experiment de manipulare (ormonala realizat pe sobolani ,sau in'ectat (ormoni specifici sexului opus-
arata dezvoltarea unor comportamente specifice sexului opus. >odificari de comportament sau observat si la
persoanele care din diferite motive au dezvoltat stari (ormonale anormale. !e ex., daca o femeie insarcinata primeste
in'ectii cu (ormoni, din ratiuni medicale, risca nasterea unor copii cu malformatii ale organelor genitale.
7dentitatea %ului sexual, corporal, incepe sa se contureze dupa varsta de 2 ani, cand
copilul isi recunoaste sexul ,baiat/fetita-, dar constiinta adevaratei identitati sexuale se realizeaza
la pubertate, cand este de'a realizat suportul neuroendocrinmetabolic. Aceasta genereaza baza
pentru manifestarea propriilor pulsiuni si experiente.
$oarte multe teorii arata ca %actorii educationali, psiho-sociali si culturali remodeleaza si
clari%ica in perioada adolescentei identitatea si orientarea sexuala.
Teoria i!.atarii so"ia$e 'So"ia$ $ear!i!g t*eor6) arata rolul deosebit de important al
familiei, al parintilor, al educatorilor, ca modele in dezvoltarea personalitatii copilului, a
identitatii sexuale, a atitudinilor si comportamentelor specifice de genrol. 5onform acestei teorii,
copiii se identifica cu parintele de acelasi sex si sunt incura'ati de catre acesta. !e ex., baietii vor
primi aprobare pentru comportamentul agresiv, in timp ce fetele vor fi penalizate pentru acelasi
comportament ,$agot, 1;34, apud 9irc(, 1;44-.
Aceasta teorie suporta anumite critici. Cu intotdeauna copiii imita adultii de acelasi sex.
5u toate ca parintii isi trateaza copiii intrucatva diferit ,baietii fata de fetite-, diferenta nu este
semnificativa. >ulti parinti cred ca nu este rau ca baietii sa se 'oace cu papusi sau fetitele sa se
'oace cu masinute. !e pilda, aderarea la sexrolurile traditionale pare a se micsora in clasa
mi'locie si este strans corelata cu nivelul de educatie. 5u cat este mai inalt nivelul de educatie al
parintilor, cu atat i se permite fetei, spre ex., sa participe la activitati specific masculine.
Teoria #e+.o$tarii "og!iti.e ',og!iti.e #e.e$ome!ta$ t*eor6) ,Ea)rence Do(lberg,
1;00- arata ca cel mai important factor in formarea identitatii de gen este dezvoltarea cognitiva a
copilului. %tic(eta atribuita de ObaiatG sau OfataG conduce la perceptia copilului despre sine ca
masculin sau feminin. !e asemenea, se considera ca deosebirile de comportament intre copiii de
sex opus survin dupa constientizarea permanentei sexului<constanta genului ,c(iar daca se
imbraca cu (aine specifice sexului opus- ,*. ani-. @otusi, deseori copiii se comporta intro
maniera adecvata sexului propriu, prin invatare sociala, inainte de a putea constientiza
permanenta sexului.
Ge!#er S"*ema T*eor6 ,S. 9em, 1;4#- contine elemente atat din teoria dezvoltarii
cognitive, cat si din cea a invatarii sociale2 se bazeaza pe conceptul de gender-schema ,sc(ema de
gen-, inteles ca model de comportament organizat mental / categorie cognitiva ce a'uta copilul sa
stoc(eze si sa ordoneze informatii. Astfel, copiii extrag din mediul incon'urator definitii
stereotipe ale masculinitatii si feminitatii, le incorporeaza in sc(eme de gen >/$ si, in functie de
acestea, isi directioneaza propriile comportamente.
S. 9em susine, de asemenea, c atat caracteristicile masculine cat i cele feminine se pot
dezvolta la acelai individ ,ex.& o persoan poate manifesta impulsivitate, specifica masculinitii,
dar i sensibilitate fa de ceilali, specifica feminitii-. 5ei care posed caracteristici pentru
ambele sexe au fost denumii a!#rogi!i.
Sau realizat cercetarile care au urmrit sa identifice dac androginii sunt mai sntoi i dac au o mai bun
adaptare. Sau obinut scoruri mai mari decRt la cei care prezint o strict masculinitate sau feminitate.
)" St!r!'tipii d! 1!n(r'l
%xpectatiile culturale asociate cu genul sunt exprimate sub forma stereotiuri$or #e ge!-
ro$& Acestea, in funcie de ras, naionalitate, grup etnic au o mare for asupra oamenilor. Sunt
credine puternic nrdcinate n tiparele culturale privind caracteristicile psi(ocomportamentale
ale brbailor i femeilor.
Sp!nc! i colab. ,1;3.- au investigat acest aspect cu a'utorul unui instrument, O5(estionarul atributelor
personaleG aplicat pe eantioane mari de studeni. +rincipalele caracteristici atribuite b/f au fost&
6r5a3i F!%!i
7ndependent %motiva
!orin de impunere 5ald
Agresiv 5reativ
!ominant %xcitabil
+refer matematica i tiina Sensibila
Aptitudini mecanice Cevoia de aprobare
1eprezentrile stereotipe de gen scot n eviden deosebiri semnificative intre barbati si
femei, atRt n privina capacitilor intelectuale cRt i a trsturilor psi(ocomportamentale&
Stereotipurile de gen aduc inconveniente, mai ales femeilor, in plan domestic / casnico
gospodaresc, unde lucreaz mult mai mult n comparaie cu brbaii, n viaa public si
profesionala mai puine funcii de decizie, roluri, bani etc. 7n aproape fiecare cultura, rolurile si
pozitiile sociale detinute de barbati sunt considerate mai valoroase decat cele detinute de femei.
Asadar, ceea ce indivizii dintro anumita cultura asteapta din partea unui barbat sau femei,
de la un tata sau de la o mama, se confunda, in mare masura, cu stereotipiile de gen, care, de
multe ori se dovedesc a fi afirmatii false, dar care la nivelul constiintei comune circula cu valoare
de adevar.
P" Ilut ,1;;.- formuleaza cateva concluzii pe baza unor cercetari de specialitate cu privire
la validitatea stereotipurilor de gen&
a- nu sau inregistrat diferente semnificative intre sexe in 7.Z si creativitate2 datele de
laborator nu arata multe diferente nici intre trasaturile de personalitate, cum ar fi& dependenta,
ascultarea, inclinatia de ai a'uta pe ceilalti2
b- cele mai multe caracteristici de personalitate atribuite prin stereotipuri sunt induse prin
mecanisme psi(osociale.
5ercetarile lui M'n!O si En0ard ,1;32- au aratat ca, in cazul (ermafroditilor, unde unii dintre indicatorii
de sex ,de ex., organele genitale externe- sunt biologic neconcludenti, acestia se dezvolta ca baieti sau fete in functie
de sexul care lea fost desemnat inainte de a implini 14 luni. 6data ce ia fost atribuit un anumit gen ,masculin sau
feminin- si a fost educat in acord cu cerintele legate de el, individul a devenit ceea ce a fost OprogramatG sa fie.
c- stereotipurile de gen au serioase consecinte directe si indirecte asupra vietii de cuplu&
ignorarea de catre partener a nevoilor personale de dezvoltare a partenerei si impunerea unui stil
de viata traditional2 afectarea comunicarii intrafamiliale2 perpetuarea dificultatilor de afirmare a
femeii in plan profesional, dar si in plan relational etc.
?" Dis-unctii d! r'l
!in perspectiva indeplinirii rolurilor, se disting&
1. familii in care rolurile con'ugalparentale sunt asumate corespunzator2
2. familii in care rolurile con'ugale sunt realizate partial si nesatisfacator, pe fondul unor
stari de tensiune si indiferenta. 7n aceste familii, relationarea interpersonala este deficitara si
disfunctionala, antrenand conflicte si/sau manifestari violente ale caror efecte se resimt in viata
sociala si profesionala a partenerilor ,>. :oinea, 1;;#, p. *?-.
I" Mitr'-an ,1;4;, pp. ;1113- realizeaza o cercetare asupra distorsiunilor de rol con'ugal
pe un set de 12# de cupluri, in urma careia a rezultat o tipologie a #is%u!"tii$or g$oba$e si a
#is%u!"tii$or se"i%i"e&
Dis%u!"tii g$oba$e5
+" A#otarea si e4er"itarea i!a#e".ata a ro$u$ui se"i%i" se4u$ui5
a5 dilatarea, exagerarea < diminuarea rolului masculin < %eminin este generat de tendina
unuia dintre parteneri de a considera c rolul su este cel mai important pentru viaa familiei ,ex.&
soul tiran, dominator, suportat uneori de sotia marcata de ambiguiti, ne(otrRre, dependen
decizional, cu unele tendine masoc(iste-.
7ncomod este i (ipertrofierea rolului matern care recurge la conduite duplicitare, de
acoperire a greelilor, (iperprotecie privind ndeplinirea unor ndatoriri igienicosanitare, colare
ale copilului ,mama ntocmete referatele colare-.
#5 inversarea rolurilor speci%ice sexelor sau 6travestiul: psihosocial marital rolul
femeii este preluat de brbat i invers2 aceasta substitutie are efecte distructive atat la nivelul
vieii de cuplu, cRt mai ales asupra evoluiei personalitii copiilor.
c5 desincronizarea rolului de sex in diada conjugala. +artenerii, desi isi asuma
corespunzator rolul de sex, nu sil exercita oportun conform asteptarilor. $ormula acestor cupluri
ar fi& Odesi esti, poti si stii sa fii si sa faci ceea ce vreau, nu esti si nu te manifesti atunci cand imi
este necesar, atunci cand trebuieG. Sunt persoane care amana, care actioneaza de obicei prea
tarziu sau prea repede, care tensioneaza partenerul prin lentoare/precipitare. !ecid impreuna abia
cand unul dintre ei a'unge la Oepuizare psi(icaG prin asteptarea opiniei celuilalt. 1eprosul este
maniera comunicationala cel mai frecvent intalnita in astfel de cupluri.
0& A#otarea si e4er"itarea i!"om$eta a ro$u$ui "o!-uga$
a5 )emic,snicia - caracterizata de partialitate si evaziune psi(osociala2 unul dintre soi se
implic doar parial in viata de familie, pentru c n paralel dezvolt relaii extracon'ugale, refuz
s exercite o parte din ndatoririle de rol revenite.
+oate lua forma exercitrii n comun a mena'ului, a administrrii bugetului, dar cu
exercitarea autonom a funciei sexualafective de ctre unul sau de ctre ambii parteneri ntrun
cadru de infidelitate con'ugal unilateral sau bilateral2 o alt variant se consum pe
desfurarea n comun a vieii sexualafective dar pe exercitarea redus a funciilor administrativ
organizatorice de ctre so ,de obicei- si pe realizarea autonom a funciei de loisir tot de ctre
so, femeia neavRnd acces la grupul de prieteni, la programul personal al acestuia ,vezi 5ursul #-.
#5 Cuplurile imatur-dependente sau OcupluricopilG tutelate de prini, de socri. Eocuind
mpreun cu acetia, apar fenomene de reticen, in(ibiie, nemulumire, dei a'utorul celor
vRrstnici poate fi substanial. O5uplulcopilG este impiedicat, practic, in autodezvoltarea sa ca
entitate independenta, ca unitate de decizie si actiune.
1& A#otarea si e4er"itarea i!aute!ti"a a ro$u$ui "o!-uga$
Pseudocasnicia sau 6vietile paralele: + forma de manifestare cea mai grava a
psi(osociopatologiei maritale, consta in adoptarea si exercitarea inautentica ,falsa, aparenta- a
rolului con'ugalparental. !aca in celelalte tipuri de disfunctii sentimentul iubirii persista in
forme dramatice, ambivalente, imature, in pseudocasnicie nu este vorba de afectiune mutuala, ci
doar de un sistem de interese reciproce, de obicei economice si sociale ,vezi 5ursul #-.
Dis-unctii sp!ci-ic! al! r'lului c'n=u1al
/& Dis%u!"8ii a$e "omortame!tu$ui se4ua$& frigiditate ,0; femei din 12#-, e'aculare
precoce ,*3 barbati din 12#-, impotenta psi(ogena ,3 cazuri din 12#-2 e'aculare tardiva si
ane'aculare ,; cazuri din 12#-, fie datorit unor factori organici, morfologici, fie unor defecte
interacionale n cuplu. 5omunicarea verbal i nonverbal sincer, cu ncrctur emoional
reprezint c(eia psi(ologic a unei sexualiti tonice, sntoase, ec(ilibrate.
0& Dis%u!"tii a$e "omortame!tu$ui eroti"& absenta comunicarii erotice si senzitive in
general si in special in preludiu, pe parcursul actului si in postludiu ,0# de cazuri din 12#-, dar si
in afara actului sexual2 lipsa de imaginatie si spontaneitate in exprimarea tandretei, a
sentimentelor si emotiilor, pudoarea, in(ibitia, absenta initiativei sexuale2 educatie sexuala
deficitara2 conduita erotica anxioasa, rigida.
CURSUL D
STILURI MARITALE" STILURI PARE$TALE
+" Stiluri M tip'l'1ii %arital!
7n functie de anumite criterii generaldefinitorii ale vietii de familie& coeziune, stabilitate,
tensiune, conflictualitate, capacitate de adaptare, integrare si dezvoltare, climat socioafectiv se
pot identifica diferite sti$uri 3 tio$ogii marita$e.
!e exemplu, F" JunA!l 9+;,D< formuleaza urmatoarea tipologie maritala ,apud 7. >itrofan, 1;4;-&
tipul casniciei %urtunoase " oscilatii afective, consum psi(oemotional, tensiune crescuta, frustrari2
aceste cupluri nu au OfortaG sa sc(imbe cursul casniciei in sens pozitiv sau negativ2
tipul casniciei molatice " supraaprecieri si cedari menite sa evite crizele dar, practic, pastrand distanta
afectivcognitiva intre parteneri2 unitatea cuplului este iluzorie2 fiecare partener Otrece greutatile vietii
pe umerii celuilalt, fara a le purta raspundereaG2
tipul casniciei dure " comportament relational rigid2 comunicarea este redusa2 partenerii se percep si se
valorizeaza ca potentiali Oagresori la integritatea celuilaltG, ceea ce ascunde fragilitate interioara si frica
de anga'are in parteneriat, cu riscul unei modificari a propriei personalitati2 partenerii sunt impotriva
duiosiei si intimitatii, se cunosc foarte putin, casnicia devenind OarenaG in care cercul razbunarilor
reciproce se repeta la infinit.
6 tipologie mai completa o realizeaza I" F" Cu5!r 9+;C/: +;D+<
tipul casniciei celor o#isnuiti cu con%lictele " se remarca frecventa conflictelor, rareori ascunse copiilor,
dar putin exteriorizate fata de prieteni, rude, vecini2 conflictul este oricand potential si atmosfera de
tensiune prezenta2 pare sa functioneze regula dupa care nici un conflict nu trebuie rezolvat cu adevarat2
cuplul a'unge rar la disolutie, dupa trecerea crizei totul reintrand in normal2
tipul casniciei devitalizate " relatiile de armonie, comunicare si iubire se devitalizeaza treptat, a'ungand
sa contrasteze sensibil cu imaginea primilor ani2 partenerii petrec mai putin timp impreuna, relatiile
sexuale sunt mai putin satisfacatoare, interesele si activitatile sunt mai putin impartite2 ii mai leaga inca
interesul comun pentru cresterea si educarea copiilor, pentru evolutia profesionala a celuilalt2 perec(ea
devine apatica, fara viata, Oun vid durerosG, cu o stare de tensiune latenta2 rareori se a'unge la disolutie,
ambii parteneri complacanduse intro atmosfera de indiferenta2
tipul casniciei pasiv-cordiale 4#inevoitoare5 " are multe puncte comune cu tipul casniciei devitalizate,
cu deosebirea ca pasivitatea caracterizeaza de la inceput relatia2 lipseste tensiunea si conflictualitatea,
desi unii admit un reziduum de resentimente si frustrari subtile2 anga'area intro astfel de relatie se face,
de cele mai multe ori, deliberat& persoane ale caror interese vizeaza altceva decat parteneritatea ,barbati
dedicati carierei, femei dedicate copiilor lor-, care fie ca nu vor, fie ca nu pot sa investeasca emotional
in relatie2
tipul casniciei vitale " relatie empatica2 prezenta partenerului este indispensabila, satisfactia
partenerilor este de a trai unul prin celalalt, nesimtind casi pierd in felul acesta identitatea proprie2 in
anumite situatii ei pot aparea in pozitii de rivalitate/competivitate, conflictualitate c(iar, dar numai cand
apar dezacorduri pe probleme importante pentru ei si relatia lor2
tipul casniciei totale " asemanator relatiei vitale, cu deosebirea ca toate problemele importante ale vietii
sunt impartite2 exista putine zone de tensiune, iar diferentele de opinie se rezolva uneori prin
compromis, alteori prin cedarea unuia sau altuia dintre soti, problema principala nefiind Ocine are
dreptateG, ci Ocum poate fi rezolvata mai bine problema fara a strica relatiaG.
7nfidelitatea con'ugala poate aparea in toate tipurile de relatie maritala, cu exceptia relatiei
totale, poate, dar cauzele care o produc sunt diferite& la cei obisnuiti cu conflictele, infidelitatea
este o cale de manifestare a atitudinii oscilante fata de partener, ca simbol al resentimentului fata
de acesta, pe cand la pasiviicordiali, infidelitatea este tipica, in special la barbatul de varsta
mi'locie2 mai rara la devitalizati si vitali.
!ivortul si separarea apar la toate cele cinci tipuri, dar motivele sunt variabile ,cf. 7.
>itrofan, 1;4;, pp. .#.*-.
Slu4Ai si 6!a#in elaboreaza o alta tipologie, cuprinzand sapte configuratii de intercomunicare maritala, din
care deduc patru grade posibile ale satisfactiei/insatisfactiei in cuplu ,cf. 7. >itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4, pp. 1;.
1;0-&
diade bazate pe si%!tri! sta5ila: in cadrul carora ambii parteneri realizeaza un ec(ilibru intre dorinta
de a domina si de a se supune2 acest tip de diade induce satisfactie maritala stabila2
diade bazate pe c'%pl!%!ntaritat! sta5ila: in care comunicarile dintre parteneri concura la definirea
unuia dintre ei ca dominant si a celuilalt ca supus2 acest tip de relatie induce satisfactie maritala stabila2
diade bazate pe c'%p!titi! si%!trica 'ri!ntata spr! d'%inar!: in care ambii parteneri doresc, in
aceeasi masura, sa domine in viata de cuplu2 acest tip de diada induce satisfactie maritala instabila2
diade bazate pe c'%p!titi! si%!trica 'ri!ntata spr! supun!r!: in care ambii parteneri doresc, in
aceeasi masura, sa lase pe seama pe celuilalt deciziile ce privesc viata de cuplu2 si acest tip de relatie
induce satisfactie maritala instabila2
diade bazate pe c'%p!titi! asi%!trica 'ri!ntata spr! d'%inar!: in care ambii parteneri doresc, in
masuri diferite, sa domine in relatia con'ugala2 acest tip de diade induce insatisfactie maritala instabila2
diade bazate pe c'%p!titi! asi%!trica 'ri!ntata spr! supun!r!: in care ambii parteneri doresc, in
masuri diferite, sa fie dominati in viata de cuplu2 si acest tip de diade induce insatisfactie maritala
instabila2
diad! -luctuant!: in cadrul carora comunicarile dintre parteneri doresc, in masuri diferite, sa fie
dominati in viata de cuplu2 acest tip de diada induce insatisfactie maritala stabila.
7n functie de natura relatiilor dintre soti, L" R'uss!l 9+;*;< a identificat trei tipuri de familie ,apud. 7.
>itrofan, 5. 5iuperca, 1;;4-&
%ami$ia %u+io!a$a G sotii considera ca uniunea lor este autentica doar atata timp cat au capacitatea
reciproca de a se sustine unul pe celalalt prin empatie si anticipare relationala2 are risc crescut de
ruptura, insa recasatorirea ,intro alta formula- este putin probabila2
%ami$ia ="$ub> - in care sotii sunt mai realisti deoarece isi respecta independenta si isi fondeaza
uniunea pe ratiune, care capata forma unei compatibilitati bazate pe teoria cost/beneficiu2 isi recunosc
autonomia si puterea, inclusiv cea de a rupe relatia daca li se pare deficitara2
%ami$ia =istorie> caracterizata prin solidaritate fondata pe amintirea vie a unui trecut fericit si pe
speranta unui viitor mai bun2 fidelitatea si increderea reciproca dau sens acestui tip de familie2 copiii
fac parte din proiectele de viitor.
NOTA&
Aceste stiluri de viata familiala, desi au tendinta de stabilitate in timp, pot suferi
modificari, un cuplu putand sasi modifice stilul marital de mai multe ori in cadrul casatoriei.
@ipologia maritala defineste in primul rand relatia si nu personalitatile sotilor, o aceeasi persoana
putand sa se manifeste intro anumita relatie ca fiind vitala, iar in alta ca pasivcordiala2 este
posibil ca o persoana sa treaca intro relatie devitalizata sau pasivcordiala cu propriul partener,
anga'anduse intro relatie vitala extracon'ugala sau sasi exprime OvitalitateaG in profesie.
)" Par!ntalitat!" Stiluri par!ntal!" C'%p!t!nt! si r!sp'nsa5ilitati par!ntal!
7n orice societate familia constituie factorul primordial al formarii si socializarii copilului,
este cadrul fundamental in interiorul caruia sunt satisfacute nevoile sale biopsi(osociale si
spirituale. >ediul familial este determinat de conditiile economice, materiale, de nivelul cultural
si comportamental, de nivelul de integrare sociala care isi pune amprenta pe existenta si
dezvoltarea copilului.
$actorii care descriu atmosfera familiala in care se dezvolta un copil&
nivelul de apropiere si intelegere intre parinti2
modul in care este perceput copilul2
modul de exprimare a acordului/dezacordului in diferite probleme2
modul in care este ascultata opinia copilului2
comportamente si valori acceptate, sanctiuni utilizate2
modul de manifestare a autoritatii parentale etc.
Nota5
+entru identificarea caracteristicilor mediului familial, se poate utiliza ca instrument KC0!sti'narul adr!sat
parintil'rL ,!nexa ?-, iar consilierul, testul proiectiv KFa%iliaL: aplicat copiilor, numai daca are acreditare in
utilizarea lui de la 5olegiul +si(ologilor.
7n diversitatea familiilor, din punct de vedere al structurii si functionalitatii, se pot
identifica variatii in privinta urmatorilor indicatori ,MECT: KC'nsili!r!a in 1radinita"""start
p!ntru #iataL: )EE*: pp" ,E(,+<
Oaut'ritat!& %amilii autoritare, care dezvolta initiativele copilului, fermitatea in
actiune, curiozitatea epistemica, spiritul obiectiv de autoevaluare2 %amilii
reprimatoare, care nu incura'eaza spiritul de independenta al copilului, ii
restrictioneaza actiunile, il impiedica sa se autoevalueze obiectiv, sasi formeze o
imagine de sine, o constiinta de sine adecvata.
Int!1rar!a s'ciala %amilii integrate social ,...-2 %amilii la limita integrarii ,nesigure,
inc(istate...-.
Acti#Mpasi#& %amilii active care au ca principiu autoafirmarea, depasirea dificultatilor,
care incura'eaza copiii la dinamism, motivatie a invatarii si muncii, a increderii in
sine2 %amilii pasive, care sunt indiferente, genereaza sentimentul de esec, de
neincredere in fortele proprii, descura'are.
C'%pl!titudin!Minc'%pl!titudin! familii in care parintii formeaza Omiezul
familieiG, familii in care unul dintre membrii familiei lipseste definitiv sau temporar
,deces, divort, separare-, %amilii reconstituite, familii in care bunicii sau alte persoane
isi fac prezenta, prin influenta asupra copilului.
Ac'rdMd!4ac'rd c'n=u1al generat de situatii precum& adoptia unui copil de parinti
mai varstnici, familii reconstituite din familii divortate cu copii rezultati din casatorii
anterioare, implicarea in exercitarea rolurilor parentale si a altor adulti ,bunici, matusi,
unc(i-, prezenta mai multor copii si constituirea grupurilor fraterne cu interese
diferite, conflicte intre frati, pozitia copilului pe scara varstei, copilul unic si atitudini
contrare ale parintilor fata de el.
Ast!ptaril! -ata d! c'pil& %amilii cu asteptari exagerate care favorizeaza esecurile
scolare, provoaca Ointoxicatii intelectualeG, care genereaza irascibilitate si agresivitate
in raport cu sarcinile de invatare2 %amilii care au cerinte o#iective in raport cu
particularitatile individuale ale copilului, il motiveaza, il apreciaza si il sustin in
activitatile pe care le desfasoara, fara sa ridice la rang de catastrofa nereusitele
copilului si %amilii care su#apreciaza competentele copilului, nu acorda atentie
disponibilitatilor lui, nul incura'eaza si valorizeazaG.
Parentalitatea, comportamentul parental, este un produs al socializarii si internalizarii
9Ralp0 LaR'sa< ,apud 9igner, Berr< B., OAn introduction to parentingG, 1;;., p. 11-. 7n perioada
copilariei timpurii, socializarea are un puternic caracter matern, asociat intro anumita masura, cu
influenta intensa a tatalui. >ama reprezinta primul model pentru copil. +rin imitatie, copilul preia
diferite atitudini si comportamente sociale, convingeri si mentalitati ,E" Stancul!scu: )EE): pp.
1?.1?3-.
Sti$uri$e are!ta$e exprima modalitati de relationare cu copiii, in vederea formarii si
dezvoltarii personalitatii acestora. >a'oritatatea autorilor, combinand controlul parental si
suportul parental, identifica urmatarele sti$uri 'mo#a$itati) #e a"tiu!e are!ta$a& stilul permisiv,
stilul autoritar, stilul democratic ,ec(ilibrat-, stilul negli'ent ,de respingere-, stilul autoritarist.
Sti$u$ ermisi. G prezinta un nivel scazut al controlului parental& copilului ii sunt
impuse putine norme de conduita si putine responsabilitati2 parintii acorda
independenta si libertate copilului, manifesta dragoste ridicata, dar limite scazute2
parintii sunt inconsecventi ,ex& ora de culcare este 2?, intro zi si 22, intro alta zi-2 se
utilizeaza explicatia si negocierea pentru a obtine acordul copilului2 parintele permisiv
nu este abuziv sau ineficient, dar datorita inconsecventei, modul sau de abordare nu
este eficient pe termen lung " copilul invata sasi manipuleze parintele, iar parintele
confunda agresivitatea copilului cu afirmarea sa2 parintii nu se valorizeaza suficient.
Sti$u$ autoritar G parintii stabilesc limite si isi controleaza copiii, dar intrun mod
iubitor si afectuos ,ex& Ostii ca nar fi trebuit sa faci asta...G-2 stabilesc principii si
reguli de conduita morala2 transmit valori precum& munca, autoritate, disciplina,
ordine, traditie, bine, iubire etc.
Sti$u$ #emo"rati" 'e"*i$ibrat) G este bazat pe conceptele democratice de OegalitateG si
OincredereG " parintii si copiii sunt egali in termenii nevoii de demnitate si valorizare,
responsabilitate si luare a deciziei2 parintii manifesta iubire, dar si limite inalte,
asteptari, dar nu cereri2 parintii incura'eaza, explica, comunica, colaboreaza cu copilul
intrun mod bland, afectuos, empatic. 5redinte parentale specifice& Onu este acceptata
blamarea copiluluiG2 Ocopiii au nevoie de incura'areG2 Ocopiii trebuie sa invete sa
rezolve problemeG. 1egula de aur& Osai tratezi pe altii asa cum ai fi vrut sa te trateze
pe tineG.
Sti$ !eg$i-e!t '#e resi!gere) G este considerat un stil OindiferentG, datorita lipsei de
comunicare, de control si implicare emotionala in viata copilului2 parintii prezinta
dragoste si limte scazute2 negli'area copilului este un fenomen specific parintilor
imaturi, bolnavi psi(ic, dependenti, dominatori, agresivi, instabili.
Sti$ are!ta$ autoritarist 'abu+i.< G limite inalte si dragoste scazuta, cel putin
manifest2 sunt valorizate supunerea si respectul cu orice pret2 parintii nu isi
incura'eaza copiii spre rezolvarea problemelor2 regulile si treburile casnice nu se
negociaza2 disciplina este confundata cu pedeapsa ,fizica, de cele mai multe ori-2
lipseste comunicarea autentica si se dezvolta relatii anxiogene ,teama, furie, evitare-2
sentimentul propriei valori si a stimei fata de sine sufera puternic " copilul se simte
nemerituos si inadaptat.
5limatul educativ din familie se organizeaza, asadar, in 'urul a doua axe& axa autoritate-
li#ertate sau constrangere-permisivitate si axa dragoste-ostilitate < atasament-respingere
,%lisabeta Stanculescu, 1;;3-.
+e baza cercetarilor clinice, C" Enac0!scu 9)EE/< distinge mai multe tipuri parentale&
a5 tata agresiv, violent, autoritar, intolerant
#5 tata #land, cald, prietenos
c5 tata anxios, depresiv, inchis, de%etist
d5 tata iu#itor, simpatic
>ama este centrul experientelor copilului pe plan fiziologic, psi(oafectiv, intelectual2 relatia dintre mama
si copil se realizeaza prin voce, (rana, miros, vedere, satisfactie, 'oc, securitate etc. &ipologii2
a- Omama captivaG " egoism, caracter imperios, vigilent2
b- Omama abuzivaG " nu poate desprinde dragostea materna de propria persoana2
c- Omama nesecurizantaG " cea care priveste copilul ca pe un mi'loc2
d- Omama intelectualaG " ordine, corectitudine, gri'a pentru ec(ilibrul alimentar si igienic2
e- Omama copiilor infirmiG " (ipergri'ulie, scrupuloasa, agresiva uneori.
Atitudinile materne nocive pot declansa aparitia unei largi game de boli la copil pe plan
somatic, psi(ic, psi(osomatic. 7n raport cu tatal, mama are un efect mult mai direct, mai
important si imediat asupra dezvoltarii copilului. %fectele negative ale modelului patern se vor
manifesta mai tarziu in comportamentele si atitudinile copilului, in modelul personalitatii
acestuia, insa efectele negative ale modelului matern se manifesta precoce, mai ales in sfera
emotionalafectiva, vegetativa si somatica, arata 5. %nac(escu in O@ratat de psi(opatologieG
,2??.-.
Caract!ristici p!ntru id!nti-icar!a tipului d! r!lati! parint!(c'pil din p!rsp!cti#a
acc!ptariiMn!acc!ptarii sal! 9Ost!rric0: au# Ecat!rina &ras%as: KC'nsili!r!a si !ducatia parintil'rL: )EE)<
C'pilul acc!ptat C'pilul n!acc!ptat
este creativ, liber, spontan, inventiv,
original
manifesta autonomie, independenta,
desc(idere pentru comunicare si relationare
cu cei din 'urul sau
are capacitati de lider
este perseverent, cura'os
poseda autoritate, forta de concentrare,
capacitate de autoaparare
este inc(is, necomunicativ
manifesta agresivitate, brutalitate, pus pe
cearta, se 'oaca singur
partener ineficient de 'oaca2 se supara cand
pierde
dezordonat, neatent2 are stari de anxietate si
frustrare2 nesigur2
cauta simpatia semenilor
se cramponeaza de adulti2 se teme de
cauta sa se afirme2 prefera 'ocurile creative
prezinta un nivel de aspiratii inalt etc.
parinti ,duri, ostili, severi-2 dereglari de
limba'/comportament
se imbolnaveste frecvent2 este trist,
disperat, sarcastic, pesimist2 isi reprezinta
viitorul vag si confuz
Adina 6aran(P!scaru: in lucrarea O+arteneriat in educatieG ,2??*, p.11-, apreciaza ca
Ototi parintii ,cel putin ;;M- vor sa fie parinti buni si evita sa faca ceea ce cred ei ca ar face un
parinte rau. Adopta stilurile insusite de la parintii lor, pentru ca nu stiu ce altceva sa faca si simt
ca aceasta este modalitatea corecta de a fi parinteG.
Cu exista o reteta speciala pentru a fi un bun parinte, dar trebuie sa existe anumite
calitati. +arintele trebuie sa fie un model pentru copilul sau, sa il iubeasca neconditionat, sa il
accepte asa cum este el, sa stie cand si cum sa spuna C8, sa se faca dispensabil pentru copil.
/lemente pentru o relatie autentica parinte-copil&
caldura si afectiune2
limite clare si bine precizate2
reguli clare2
mesa'e scurte, clare si simple centrate pe a face si nu pe a nu face2
fermitate2
autoritate afirmata cu dragoste2
atitudine pozitive, optimism2
rabdare2
evitarea etic(etarii si a compararii2
raspuns imediat la nevoile copilului ,nevoia de securitate afectiva sau nevoia
de atasament, nevoia de diferentiere, de recunoastere a identitatii copilului,
nevoia de explorare a mediului etc.-2
respect si acceptare2
recunoastere si definire clara a problemei2
colaborare2
incura'are2
implicare si empatie2
ascultare2
disciplinare pozitiva a copilului2
recunoasterea calitatilor si a reusitelor2
confidentialitate si incredere reciproca2
relaxare2
simtul umorului2
blandete etc.
Functii parentale 9Jill!n: KC'pilul %altratatL: +;;*<
capacitatea de a percepe copilul asa cum este el2
capacitatea de a se anga'a emotional pozitiv in viata copilului2
capacitatea de empatie in relatia cu copilul2
capacitatea de a avea asteptari realiste in cresterea si supraveg(erea copilului
Reere ge!era$e ri.i!# re$atia ari!te-"oi$ ,Sursa&>%5@, OSa construim impreuna cei
3 ani...deacasaG, 2??4, p. 23-&
Cun'stint!: atitudini si practici par!ntal! pri#ind nutritia
5e obiceiuri alimentare are copilulU
!e cate ori mananca pe zi copilulU
5um obisnuieste sa serveasca masaU
5e tipuri de lic(ide beaU
Cun'stint!: atitudini si practici par!ntal! pri#ind sanatat!a c'pilului
5opilul este inscris la medicul de familieU
5are este frecventa controalelor medicale preventiveU
5opilul se imbolnaveste desU
5um reactioneaza copilul in situatii de boalaU
5ine prescrie medicamentele copilului in aceste situatiiU
Cun'stint!: atitudini si practici par!ntal! pri#ind i1i!na c'pilului
5opilul stapaneste deprinderile de igienaU
5and se spala pe mainiU
!e cate ori se spala pe dintiU
5e stie despre igiena intimaU
5um poarta (aineleU
5e tip de (aine poartaU Sunt acestea adecvate anotimpuluiU
Cun'stint!: atitudini si practici par!ntal! in rap'rt cu d!4#'ltar!a c'pilului
+arintele apreciaza in mod corect gradul de dezvoltare integrala a copilului sauU
5unoaste importanta 'ocului in dezvoltarea integrala a copilului sauU
5are sunt caracteristicile comportamentale ale copiluluiU
5e 'ocuri si 'ucarii il sustin pe copil in dezvoltarea saU
5ine se 'oaca mai des cu copilulU
5e tip de activitati poate desfasura copilul in mod independentU
5are trebuie sa fie implicarea copilului in activitatile casniceU
5ine reprezinta autoritatea pentru copilU Sub ce forma se manifesta eaU
5e metode de stimulare utilizeaza in ingri'irea si educarea copiluluiU
5e impact crede ca are relatia cu adultul asupra copiluluiU
5are sunt metodele de control al comportamentului copilului pe care le utilizeazaU
5e loc are valorizarea copilului in ingri'irea si educatia copiluluiU
7ntelege parintele impactul mediului creat in dezvoltarea copiluluiU
5um gestioneaza adultul mediul social in care traieste copilulU
@@@ A$i"atii5
5omentati semni%icatiile culturale ale parentalitatii identificate de sociologul american 6i1n!r, >!rrO ,OAn
introduction to parentingG,1;;., p. ;-, in functie de categoriile redate in tabelul de mai 'os&
Cat!1'rii Tipul id!al al par!ntalitatii Tipul id!al al n'n(par!ntalitatii
moralitate A fi parinte este o obligatie morala A nu fi parinte inseamna sa respingi
autoritatea divina2 a nu avea copii
este imoral
responsabilitate A fi parinte inseamna a indeplini o
obligatie civica, este o directie a
responsabilitatii civice
A nu fi parinte semnifica eludarea
responsabilitatii2 lipsa copiilor arata
iresponsabilitate
identitate sexuala si competenta A fi parinte demonstreaza acceptarea
genului sexual
A nu fi parinte demonstreaza o
respingere a genului sexual
naturalitate +arentalitatea este instinctiva, a fi
parinte este natural
A nu fi parinte este nenatural
casatoria +arentalitatea da sens casatoriei,
implica satisfactie maritala si previne
divortul
A nu fi parinte scade din valoarea
maria'ului, creste sansele de divort si
lasa loc insatisfactiei maritale
normalitate si sanatate mentala +arentalitatea indica sanatate
mentala, maturitate sociala si
stabilitate personala
A nu fi parinte indica
subnormalitatea sanatatii mentale2
lipsa copiilor indica imaturitate
sociala si un slab ec(ilibru emotional
?" C'nsili!r!a parintil'r
Optimizand relatiile dintre parinti si copii, vom da valoare relatiilor din interiorul
%amiliei si parintilor, ca persoane. Fn parinte care va sti cum sa raspunda nevoilor copilului, isi
va dezvolta increderea in sine si va avea o deschidere mai mare inspre copil ,MECT: KSa
c'nstrui% i%pr!una c!i D ani"""d!(acasaL: )EE*: p. 2;-.
7n general, parintii solicita consiliere pentru sc(imbarea atitudinii si comportamentelor
copiilor pe care le considera indezirabile. 7si doresc ca acestia sa detina cunostinte, priceperi,
deprinderi, sa se comporte civilizat, sa aiba un limba' adecvat, sa relationeze cu alti copii de
varsta lor, sa se adapteze programului gradinitei/scolii, sa evite comportamentele nepotrivite.
+arintii au nevoie de informatii, de exercitiu, de spri'in, de educatie pentru a contribui la
dezvoltarea copiilor sau pentru a preveni unele situatii de risc.
Asadar, una din principalele preocupari ale consilierii este aceea de a motiva parintii sa se
implice activ in educatia propriilor copii. Spri'inul consilierului vizeaza atat dezvoltarea rolului
de parinti, cat si dezvoltarea personala a adultului care se gaseste intro situatie problematica.
5onsilierea parintilor se adreseaza si crizelor parentale sau dificultatilor pe care le au
parintii in indeplinirea rolurilor lor. 5onsilierul sustine persoana in luarea deciziilor, in
dezvoltarea capacitatii de autocunoastere, de autointelegere. 6rienteaza persoana catre solutii, dar
nu le ofera, a'uta la formarea unor deprinderi care sustin functionalitatea rolului de parinti ,engl.
parenting competencies-.
@@@ A$i"atii5
R!ali4ati p'rtr!tul parint!lui i%plicatP
%ste foarte important sa identificam nevoile de consiliere ale parintilor prin intermediul
intalnirilor informale, sedinte, interviuri etc. 4A!e4a 05 Chestionar pentru determinarea nevoii de
consiliere a parintilor5.
8n obiectiv important al consilierii familiei il constituie prevenirea a#uzului si neglijarii
copilului.
HHH A5u4 asupra c'pilului 9L!1!a nr" )D)M)EE,< orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr
o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de aceasta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea fizica,
mentala, spirituala, morala/sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica/psi(ica a copilului.
!#uz emotional " frica, teroare, insecuritate, durere, nefericire, asteptare2 carente afective, atasament slab2
copilul nu reuseste sa relationeze adecvat cu mediul fizic si social2 expresii utilizate de catre parinti& Onu esti in stare
de nimicTG, Omai facut de rusineTG, Oniciodata nu reusesti sa...G2 Ofaci ca mine, ca altfel...G2 Ote rog sa taci, nu ai
dreptul sa spui nimic, ai gresitTG etc.
Oare cum s-ar simti parintii daca se%ul le-ar adresa ast%el de expresii111
!#uz %izic + loviri, scuturari, batai, ciupituri, muscaturi, aruncari, izolare etc.
eglijare " copilul nu beneficiaza de (rana, adapost, imbracaminte, ingri'ire medicala2 parintele nu ofera
copilului spri'in emotional, atentie.
Indicii al! a5u4ului si n!1li=arii 9Sursa& O1olul si responsabilitatile personalului didactic
in promovarea si protectia drepturilor copiluluiG - Autoritatea Natio!a$a e!tru (rote"tia
Dreturi$or ,oi$u$ui, 0AAB)
S!%n! al! a5u4ului -i4ic
C'pil Parint!Min1ri=it'rM5'na
+rezinta arsuri, vanatai, muscaturi, fracturi, semne de
degete, obiecte etc.
!a explicatii neconvingatoare la ranile, semnele de pe
corpul copilului
%ste inspaimantat, plange cand trebuie sa plece acasa 7l descrie negativ pe copil
Se crispeaza la apropierea adultilor A fost abuzat in copilarie
!eclara ca a fost batut
S!%n! al! a5u4ului !%'ti'nal
Are comportamente extreme& pasiv sau agresiv Acuza, cearta, minimalizeaza copilul in mod constant
%ste intarziat in dezvoltarea fizica 1espinge copilul in mod evident
S!%n! al! a5u4ului s!.ual
Are dificultati de mers %ste excesiv de protector cu copilul si limiteaza sever
contactul acestuia cu alti copii sau adulti
!a dovada de cunostinte sau comportamente sexuale %ste secretos si izolat
7n consilierea parintilor, intervin o serie de dificultati, cum ar fi&
comunicare dificila, datorita nivelului instructional precar sau unor dizabilitati2
lipsa de implicare in rezolvarea problemelor2
asteptari nerealiste2
experiente negative care au condus la o slaba incredere in serviciile oferite de
specialisti etc.
C'nditii !-ici!nt! al! c'nsili!rii parintil'r ,>%5@, O5onsilierea in gradinita...start
pentru viataG, 2??4, pp.*1*2-&
Pr!1ati% %!diul
a%5iant
realizam o ambianta destinsa, prietenoasa2 eliminam, pe cat posibil, sursele de
zgomot sau alti stimuli perturbatori care pot distrage atentia2
ne asezam la aceeasi inaltime cu parintele, la distanta optima care nu ameninta
pozitia parintelui, stam fata in fata.
Asculta% cu at!nti! captam atentia inainte de a incepe discutia, stabilim si mentinem contactul
vizual, utilizam numele celui consiliat
R!a%inti% si int!l!1!% realizam legatura cu informatiile anterioare& Data trecuta mi-ai spus ca...G
repetam instructiunile& !m sta#ilit impreuna ca nu judecam copilul, ci purtarea
luiG
7nvitam parintele sa reformuleze, folosind cuvintele lui, ceea ce ii spunem& !s
dori sa ma asigur ca m-am %acut intelesG
:erificam cuvintele utilizate de parinti& !s dori sa-mi spui daca am inteles
#ineG
!ivizam activitatile in parti mici& >ai sa vedem care-i primul pasG Ce ne
propunem1
R!ali4a% un 5un
%ana1!%!nt al
c'%unicarii
prezentarea noastra sa fie un exemplu pentru parinte.
postura corporala este atent controlata deoarece parintele simte tensiunea,
trairile noastre. 8neori parintele este descumpanit, nu poate continua ceea ce
are de spus, dar daca este incura'at prin comunicare nonverbala si paraverbala
,Da, aha5, reuseste.
parintele se asteapta sa primeasca sfaturi, sa i se spuna cum sa faca sau ce sa nu
faca. 5onsilierul il a'uta sa gaseasca solutii, sa ia decizii.
+rimul pas in consilierea parintilor este explorarea problemei, direct sau indirect, prin&
intrebari de clarificare, intrebari inc(ise/desc(ise, intrebari de sumarizare, tonul vocii, mimica
fetei, orientarea privirii, gesturi etc. 8rmeaza oferirea de informatii, sugestii si evaluarea
procesului.
HHH Aplicatii
1. 5reati un pliant despre consiliere, destinat parintilor din gradinita/scoala.
2. !ezvoltati un plan de consiliere pentru parinti& scop, obiective, metode, resurse, durata, activitati/sedinte,
evaluare
HHH C'nsili!r!a parintil'r p!ntru 'pti%i4ar!a r!lati!i parint!(c'pil cu pr'5l!%! sau
cu di-icultati d! c'%p'rta%!nt 9!.!%plu d! pr'1ra%< 9Id!%: pp" ,)(/+<
Ar1u%!nt
Sc'p& dezvoltarea unor practici parentale in vederea disciplinarii pozitive a copiilor.
O5i!cti#!
sa orienteze in mod constient atentia asupra evenimentelor pozitive din activitatea copilului2
sa discute lucrurile placute din viata copiilor2
sa formuleze cerinte adaptate la varsta copiilor astfel incat sa poata fi respectate de acestia.
M!t'd! observatia, discutii in grupuri mici, 'oc de rol, brainstormingul, studiul de caz
R!surs! film, povesti, imagini, planse, fise de lucru, (artie, marAere, videoproiector, flipc(art, coli de
flipc(art, c(estionare de evaluare
Grup tinta parinti, alte persoane care au in gri'a copilul
Durata cel putin 0 sedinte, in functie de specificul grupului de parinti
Etap! ant!ri'ar! inc!p!rii pr'1ra%ului d! c'nsili!r!
analiza c(estionarelor de identificare a nevoilor de consiliere pentru parinti2
interviu pe probleme de educare a comportamentului cu educatoarele grupelor in care sunt inscrisi
copiii2
participare la activitatile grupei pentru a observa comportamentele copiilor, interactiunile cu
ceilalti copii si cu educatoarea2
interviu cu parintii care doresc consiliere pentru definirea si conceptualizarea problemei.
+e baza analizei de nevoi, vom identifica si vom formula cat mai concret problemele comportamentale.
%xemple de formulari concrete, observabile ale problemelor comportamentale ale copiilor&
este permanent in miscare si nu este preocupat de o activitate mai mult de # minute2
respecta, rareori, urmatoarele reguli& spalatul mainilor inainte de masa, aran'area 'ucariilor, salutul
copiilor si al adultilor2
ii supara pe fratele/sora, pe colegi, deseori, astfel incat acestia plang2
deran'eaza mereu cand vin musafiri sau in timpul activitatilor de la gradinita2
este nelinistit in timpul mesei, se ridica, frecvent tranteste cate ceva2
intervine mereu in conversatiile adultilor2
tipa daca nu primeste ceva sau nu i se da voie sa faca ceva2
arunca obiectele din 'urul sau si striga.
Se#i!ta /&
De%i!irea #i%i"u$tati$or "omortame!ta$e a$e "oi$u$ui i! %ami$ie
Sc'p descrierea concreta a problemei comportamentale
D!s-asurar!a pri%!i intalniri& parintii vor fi rugati sa relateze evenimentele ce au avut loc recent
Discutar!a '5i!cti#!l'r le spunem parintilor ca in aceasta sedinta dorim sa discutam despre problemele
comportamentale ale copilului in familie si ca dorim sa stabilim obiectivele consilierii ce vizeaza aceste probleme
Discutar!a r!4ultat!l'r !#aluarii rezumam rezultatele evaluarii psi(ologice pe urmatoarele domenii&
comportamentul copilului in familie, la gradinita, in timpul situatiei de evaluare2 evitam interpretarile sau etic(etarile
cu scop diagnostic2 precizam ca exista sau nu posibilitatea unor abilitati mai slab dezvoltate sau a unor deficite de
dezvoltare.
R!4u%ar!a di-icultatil'r c'%p'rta%!ntal! al! c'pilului& se descriu, impreuna cu parintii, dificultatile de
comportament ale copilului, pe care dorim sa le amelioram sau sa le reducem prin consiliere2 se realizeaza o lista cu
aceste dificultati.
Grila d! '5s!r#ar! a c'%p'rta%!ntului 9!.!%plu<
Aspecte ale
comportamentului
$recventa 7ntensitatea
zilnic uneori rar niciodata 1 2 # * .
Arunca 'ucariile altor
copii
Cu sta asezat la masa
5iupeste copiii in timpul
activitatii
@ipa atunci cand nu
obtine ce vrea
Se#i!ta 0&
I#e!ti%i"area "au+e$or "omortame!tu$ui sau "o!"etua$i+area
Sc'pul 1ealizarea unei intelegeri comune asupra cauzelor care determina comportamentul copilului " vor
fi analizate caracteristicile copilului, ale parintilor si problemele familiale ce pot influenta comportamentul copilului2
este necesar sa participe toti membrii adulti ai familiei.
D!s-asurar!a s!dint!i
discutarea evenimentelor ce au avut loc de la ultima sedinta si prelucrarea listei de probleme2
discutarea perspectivei parintilor asupra posibilelor cauze ale comportamentului problematic
,exemple& copil impulsiv, are probleme de concentrare, probleme ereditare, tulburari de
metabolism, alergii la diferite alimente, alte probleme de sanatate, educatie gresita, datorata
mamei/tatalui/bunicilor/stiluri de educatie divergente, copilul este rasfatat, este tratat prea sever,
parintii sunt prea permisivi, copilul este negli'at de mama/tata2 diferite evenimente traumatice "
moartea unui parinte, divortul parintilor, nasterea unui frate, suprasolicitarea mamei/tatalui din
cauza profesiei/problmelor financiare, probleme maritale, rivalitate intre frati etc.-2
Pr!4!ntar!a p!rsp!cti#!i c'nsili!rului asupra posibilelor cauze ale comportamentului problematic "
discutam cu parintii in ce masura problemele din familie, insusirile copiilor si cele ale parintilor a'ung sa influenteze
comportamentul copilului.
Se#i!ta 1&
Obie"ti.e$e si $a!i%i"area a"ti.itatii #e "o!si$iere
Sc'pul precizarea obiectivelor activitatii de consiliere in vederea reducerii problemelor comportamentale
ale copilului in familie
D!s-asurar!a s!dint!i
1. !iscutarea evenimentelor care au avut loc de la ultima sedinta2 se revede lista de probleme.
2. +rezentarea scopului sedintei " obiectivele activitatii de consiliere& sc(imbarea comportamentelor
nedorite ,ex.& Copilul isi pune jucariile pe ra%t. u mai tipa, atunci cand nu primeste ceea ce vrea-.
T!%a p!ntru parinti sa identifice aspecte pozitive in relatia cu copilul.
Se#i!ta 2&
Stimu$area i!tera"tiu!i$or si a re$atii$or o+iti.e ari!ti-"oi$
Sc'pul centrarea atentiei pe calitatile si experientele pozitive ale interactiunii cu copilul.
O5i!cti#! realizarea unei liste a experientelor pozitive si negative cu copilul2 realizarea unui 'urnal al
intamplarilor placute, al evenimentelor pozitive comunicate copilului.
D!s-asurar!a s!dint!i discutarea evenimentelor care au avut loc dupa ultima sedinta2 evaluarea sarcinilor
stabilite la ultimele sedinte2 analiza interactiunilor copilparinte, a experientelor negative ,certuri, avertizari
permanente, critici, pedepse- si pozitive, cu focalizare pe cele pozitive ,copilul sa 'ucat frumos cu fratiorul, a strans
'ucariile, a fost politicos cu bunica, a stat linistit la masa, nu a tipat etc.-.
T!%a p!ntru parinti identificarea evenimentelor pozitive, notarea lor in 'urnal, impartasirea aprecierilor
copilului.
Se#i!ta C&
,o!struirea i!tera"tiu!i$or o+iti.e ri! i!terme#iu$ -o"u$ui
Sc'pul acordarea atentiei copilului in timpul 'ocului.
O5i!cti#! cresterea numarului de interactiuni pozitive intre parinti si copil.
D!s-asurar!a s!dint!i
1. +regatirea listei cu probleme si cu obiective
2. !iscutarea evenimentelor care au avut loc de la ultima sedinta si dezbaterea listei cu probleme
#. %valuarea sarcinilor stabilite la ultima sedinta
>'cul cu c'pilul se precizeaza parintilor ca 'ocul cu copilul nu va rezolva toate problemele, dar el a'uta la
diminuarea tensiunii dintre parinti si copii2 copilul alege 'ocul2 se evita 'ocurile cu reguli si se opteaza pentru 'ocurile
de constructii, de rol, creative2 la programul de 'oaca nu au voie sa participe alti copii2 sunt apreciate aspectele
pozitive ,ex.& Imi place cand ne jucam atat de %rumos impreunaG; Ia uite, ce #ine ti-a iesit...G; Hrozav...G5.
T!%a p!ntru parinti desfasurarea de 'ocuri, alegerea momentelor potrivite pentru 'oc, acordarea de
feedbacA pozitiv si insemnari in 'urnal.
Se#i!ta B&
Formu$area e%i"ie!ta a "eri!te$or
Sc'pul& Sc(imbarea modului de formulare a cerintelor fata de copil
O5i!cti#! formularea unor cerinte clare
D!s-asurar!a s!dint!i& discutarea evenimentelor care au avut loc dupa ultima sedinta si revederea listei cu
probleme2 evaluarea sarcinilor stabilite la ultimele sedinte2 deprinderea parintilor de a exprima clar si constient
diferite cerinte fata de copil " cerintele nu se exprima sub forma unor rugaminti2 se formuleaza intotdeauna doar o
singura cerinta2 copilul este rugat sa repete cerinta2 parintele va supraveg(ea indeplinirea cerintei.
T!%a p!ntru parinti& formularea cerintelor eficiente si notarea lor in 'urnal2 evaluarea programului2
c(estionar de evaluare
ANEDA /
C0!sti'nar p!ntru parinti
,Sursa& >%5@, O5onsilierea in gradinita...start pentru viataG, 2??4, p. 34-
1. 5are este gradul de rudenie cu copilulU
2. !in cate persoane este formata familia dumneavoastraU
#. Al catelea este copilul in ordinea nasterilorU
*. :a rugam sa ne oferiti cateva informatii despre fiecare membru al familiei dumneavoastra, in functie de gradul de
rudenie cu copilul, conform exemplului.
Cr. 5rt. =rad de
rudenie cu
copilul
Sex :arsta 6cupatie Studii %tnie/nationalitate
.. 5ate ore sta in medie copilul acasa intro zi lucratoareU
0. 5are dintre parinti se ocupa mai mult de educatia copiluluiU
3. >ai sunt si alte persoane care se ocupa de educatia copiluluiU 5ine anumeU
4. 5um puteti caracteriza relatia copilului cu fiecare dintre fratiU
;. $aceti des observatii copilului dv.U 5e va nemultumeste cel mai desU
1?. 5um procedati atunci cand copilul gresesteU
11. :a suparati atunci cand copilul va contraziceU
12. 5edati usor in fata insistentelor copilului atunci cand el solicita ceva cu care nu sunteti de acordU
1#. 5onsiderati benefica exigenta in educatia copilului dv.U
1*. :a intelegeti cu sotul/sotia in privinta pedepselor si recompenselorU
1.. !e care dintre parinti/persoane care il ingri'esc este copilul mai atasatU
10. 5are dintre membrii familiei este mai autoritar cu copilulU
13. 5are sunt activitatile din afara gradinitei/scolii la care copilul participa cu spri'inul dumneavoastraU
14. 7n ce situatii povesteste copilul despre activitatea de la gradinita/scoalaU
1;. care sunt asteptarile dv. fata de copil in acest anU
2?. 5um considerati ca sa integrat copilul dv. in gradinita/scoalaU $amilia este multumita de elU
ANEDA 0
C0!sti'nar p!ntru d!t!r%inar!a n!#'il'r d! c'nsili!r! a parintil'r
,Sursa& >%5@, O5onsilierea in gradinita...start pentru viataG, 2??4, pp. 3#3*-
Alegeti varianta potrivita prin bifarea raspunsului, dupa caz. :a rog sa raspundeti tinand
cont de situatia reala si de optiunile dv. Cu exista raspunsuri corecte sau incorecte, nimeni no sa
va 'udece raspunsurileT !atele vor fi folosite pentru proiectarea activitatilor de consiliere
psi(opedagogica, fara precizarea situatiei particulare a participantilor.
+" P!rs'anaMp!rs'an!l! car! s! 'cupa c!l %ai d!s d! c'pilulMc'piii d#" sunt"""
>ama @atal Ambii parinti 9unicii
+ersonalul gradinitei 9ona Alte variante si anume...
)" Atunci cand %a c'n-runt
cu pr'5l!%! in cr!st!r!a si
!ducar!a c'pilului %!u:
ap!l!4 la su1!stiil!"""
D!l'c F'art! rar Un!'ri D!s F'art! d!s
>embrilor familiei
+rietenilor si cunostintelor care
au copii de varsta copilului meu
Altor parinti pe forumurile
7nternetului
>edicului de familie si/sau
altor specialisti din institutii
Specialistilor prin consultarea
literaturii de specialitate
Specialistilor in emisiunile
radio/@:
?" Fata d! t!%!l! pr'pus!
p!ntru a -i a5'rdat! i%pr!una
cu alti parinti: cu !ducat'ar!a
si c'nsili!rul %a d!clar"""
F'art!
d!4int!r!sa
t
D!4int!r!sat Int!r!s %!diu D!stul d!
int!r!sat
F'art! int!r!sat
E + ) ? , /
5unoasterea propriului copil
!repturile si legislatia privind
drepturile copiilor
+rogramul zilnic al copilului
5opilul meu are probleme de
somn/alimentatie
!e ce plange copilul meu la
gradinitaU
5opilul neascultator
5opilul curios
5um sa ma 'oc cu copilul meuU
5um stopam agresivitatea
copiilorU
5um comunicam cu copilul
nostruU
1ivalitatea intre frati
Sfaturi pentru parintii singuri
!e ce copilul nostru nu are c(ef
de 'oacaU
!e ce copilul meu este rasfatatU
Strategii educationale pentru
A!H!
5opiii cu cerinte educative
speciale
5um se dezvolta copilului stima
de sineU
5and si cum imi
recompensez/pedepsesc copilulU
5opilul si programele @:
5opilul supradotat
Are copilul meu nevoie de
terapieU
$ricile copilului meu sunt
normaleU
@rucuri pentru parinti
Altele...
," C'nsid!r ca ar -i util p!ntru %in! ca
parint! sa -ac sc0i%5 d! !.p!ri!nta si
D!l'c F'art! rar Un!'ri D!s F'art! d!s
sa pri%!sc spri=in d! la""""
Alti parinti care se confrunta cu situatii
asemanatoare in cadrul unor inatlniri
organizate in gradinita de educatoare si/
sau consilier
%ducatorul grupei la intalniri destinate
tuturor parintilor
%ducator si consilier, in mod confidential
5onsilier, in mod confidential
5onsilier si alte institutii/specialisti
autorizati
/" In #!d!r!a un!i 5un! c'la5'rari intr!
1radinita si -a%ili! %a c'nsid!r
dispus""""
D!l'c F'art! rar Un!'ri D!s F'art! d!s
Sa observ propriul copil la activitatile
organizate la grupa de copii de catre
educatoare/consilier
Sa particip la inatlnirile cu ceilalti parinti
ai copiilor din grupa
Sa particip la activitatile organizate pe
teme propuse de consilierul gradinitei
Sa activez ca voluntar pentru spri'inirea
altor parinti si copii cu dificultati
Sa apelez la consiliere individuala sau
alaturi de copil
Sa accept consilierea individuala a
copilului meu
$'ta :a rog sa aduceti la cunostinta consilierului decizia dv. ca propriul copil sa beneficieze de spri'in individual si
sa semnati acordul de principiu.
Dat! 1!n!ral! d!spr! -a%ili!
Cume si prenume copil&...............................................................
!ata si locul nasterii&....................................................................
Cumele si prenumele tatalui&......................................................
Cumele si prenumele mamei&.....................................................
=rupa din care face parte copilul&.............................................
Cumele si prenumele educatoarei&............................................
&a %ultu%i% p!ntru spri=inul ac'rdat prin c'%pl!tar!a ac!stui c0!sti'narP
ANEDA 1
T!st pri#ind str!sul la c'pii
9T0! Str!ss T!st -'r C0ildr!n Da#id ElAind: +;**<
,Sursa& >%5@, O5onsilierea in gradinita...start pentru viataG, 2??4, p. 30-
>oartea unuia dintre parinti 1?? $rati mai mari sau surori care parasesc casa 2;
!ivortul parintilor 3# +robleme cu bunicii 2;
Separarea parintilor 0. 1ealizari personale remarcabile 24
+arinte care calatoreste ca parte a slu'bei 0# >utarea intrun alt oras 20
+robleme de sanatate ale copilului .# >utarea intro alta zona a orasului 20
1ecasatorirea parintilor .? +rimirea sau pierderea unui animal de casa 2.
+arinte concediat *3 Sc(imbari in obiceiurile personale 2*
+arinti care se impaca *. +robleme cu educatorii 2*
>ama care are serviciu *. Sc(imbarea orelor petrecute cu bona sau/si la 2?
gradinita
Sc(imbari in starea de sanatate a unui
membru al familiei
** >utarea intro casa noua 2?
>ama care ramane insarcinata *? >utarea intro scoala noua 2?
!ificultati la scoala #; Sc(imbari in obiceiurile de 'oaca 1;
Casterea unui frate #; $recventarea unei tabere de vara 13
Sc(imbari la scoala ,educator nou,
mutarea in alta clasa-
#; Sc(imbari in obiceiurile de somn 10
Sc(imbari in starea financiara a familiei #4 Sc(imbarea componentei familiei 1.
1anirea sau imbolnavirea unui prieten
apropiat
#3 Sc(imbarea obiceiurilor de masa 1.
7nitierea in/ sc(imbarea activitatii
extracurriculare ,lectii de muzica...-
#0 Sc(imbarea volumului de timp petrecut la @: 1*
Sc(imbarea numarului sau lupte intre frati #. Sarbatorirea zilei de nastere 12
Amenintarea cu violenta in scoala #1 +edepsirea pentru ca nu a spus adevarul 11
$urt al unor bunuri personale #? :acante petrecute cu familia 1;
Sc(imbari in responsabilitatile avute acasa 2; Sc(imbarea prietenilor 14
ANEDA 2
CHESTIO$AR DE E&ALUARE A ATITUDI$II FATA DE SI$E SI FATA DE FAMILIE
1aspundeti prin Da sau u la urmatoarele intrebari&
1. @i sa intamplat sa te gandesti ca familia este uneori un obstacol in calea afirmarii taleU
2. 5ele mai multe din visurile tale le impartasesti prietenilor mai curand decat membrilor familieiU
#. 1elatiile cu familia sunt pasnice si armonioaseU
*. @e simti adesea ranit/a de cuvintele si actiunile altoraU
.. Ai un accentuat sentiment de inferioritate sau o lipsa de incredere in tine pe care incerci sa o ascunziU
0. 7ti sc(imbi des dispozitiaU
3. 7n familie te simti apreciat/a si apropiat/a la fel ca si in afara eiU
4. 7n familia ta domneste o ambianta prietenoasa si destinsaU
;. 5rezi ca este imposibil sa fii prieten cu parintiiU
1?. Ai de facut reprosuri parintilorU
11. @e simti adesea vinovat/aU
12. @e consideri o persoana vesela care stie sa se bucureU
1#. @eai enervat atat de tare incat sa iti pierzi controlulU
1*. @e enervezi usorU
1.. @e gandesti ca nu ai avut noroc in viataU
10. @e consideri o persoana sociabilaU
13. @i se intampla sa ai cosmaruriU
14. @e simti negli'at/aU
1;. %sti fericit/a cand te intorci de la scoala in familieU
2?. Simti nevoia sa fii alaturi de oameni care sa te inteleaga si sa te consolezeU
!dministrare si cotare2
Administrarea c(estionarului este individuala. Cu este o limita de timp impusa.
7n tabelul de mai 'os, in dreptul fiecarei variante de raspuns, a fost scris codul aferent
acesteia& 1 sau 2. Scorurile sunt insumate prin adunarea punctelor la toti itemii si pot avea valori
intre 2? si *?.
1 !A 1 C8 2
2 !A 1 C8 2
# !A 2 C8 1
* !A 1 C8 2
. !A 1 C8 2
0 !A 1 C8 2
3 !A 2 C8 1
4 !A 2 C8 1
; !A 1 C8 2
1? !A 1 C8 2
11 !A 1 C8 2
12 !A 2 C8 1
1# !A 1 C8 2
1* !A 1 C8 2
1. !A 1 C8 2
10 !A 2 C8 1
13 !A 1 C8 2
14 !A 1 C8 2
1; !A 2 C8 1
2? !A 2 C8 1
Interpretarea rezultatelor2
7ntre 2? si #? de puncte obtinute& persoane vulnerabile, defensive, au un nivel scazut de auto
acceptare, sunt afectate de nivelul scazut al coeziunii familiale.
7ntre #1 si #* de puncte obtinute& persoane care desi dezvolta unele sentimente de nesiguranta,
sunt sociabile si au o atitudine pozitiva fata de sine si fata de familie.
7ntre #. si *? de puncte obtinute& persoane responsabile, cu o stima de sine ridicata, optimiste,
comunicative, dezvolta relatii armonioase cu familia.
CURSUL *
CALITATEA &IETII FAMILIALE
5alitatea vietii familiale circumscrie starea si evolutia familiei, nu numai ca model
institutional, consfintit de istoria organizarii sociale, dar mai ales ca model interactional dinamic,
viu, desc(is, evolutiv.
+" Indicat'ri '5i!cti#i si su5i!cti#i ai calitatii #i!tii -a%ilial!
5alitatea vietii familiale este determinata de&
a- %actori externi / indicatori o#iectivi " cadru sociocultural, nivel de satisfacere a
nevoilor materiale ,(rana, spatiu locuibil, buget, confort, posibilitati de consum cultural si trai
civilizat, starea de sanatate a membrilor familiei- si
b- %actori interni / indicatori su#iectivi, la care nu avem acces decat prin mi'locirea
declaratiilor individuale " calitatea relatiilor interpersonale, satisfactia si implinirea, fericirea
resimtite, climatul socioafectiv, Obunastarea sexualaG, autenticitatea si completitudinea
comunicarii intre parteneri si copiii lor, sentimentul de apartenenta familiala, capacitatea de
transmitere a modelelor spiritualvalorice pozitive etc.
!e pilda, P" Ilut ,2??., p. 1*4- arata ca exista deosebiri marcante, in ceea ce priveste
con%ortul psihic si satis%actia maritala, intre barbati si femei2 intre femeile care lucreaza si cele
casnice.
Astfel, unele cercetari realizate in S8A arata ca atat femeile necasatorite, cat si cele casatorite care au un loc
de munca sunt mult mai sanatoase decat cele casnice, pe cand barbatii casatoriti sunt mai sanatosi decat cei
necasatoriti. $emeile de varsta mi'locie casatorite, dar casnice, sufera in mai mare masura de depresie decat barbatii
de aceeasi varsta, in vreme ce femeile de varsta mi'locie necasatorite sau care lucreaza nu prezinta diferente in gradul
de depresie fata de barbati. %xplicatia& barbatii/femeile care lucreaza au doua surse vitale de satisfactie, familia si
locul de munca, astfel incat eventualele dificultati dintro parte sunt compensate prin cealalta. @otusi, femeile
casatorite casnice declara ca sunt mult mai fericite decat cele care au un loc de munca, casatorite sau nu ,9ernard,
1;32-.
!e altfel, bunastarea fizica si mentala se datoreaza unui maria' fericit, dupa cum afirma Gl!nn ,1;;4-.
OSatisfactia maritala difera mult si pe parcursul ciclului familial. !e regula, nasterea primului copil aduce cu
sine o serie de dificultati si tulburari emotionale in cuplul tanar. +erioada 01* ani a copilului este, de asemenea, una
de presiuni economice, psi(ologice, sociale. Sotul fiind preocupat mai mult de profesie, constrangerile multiple se
rasfrang cu deosebire asupra sotiei. 7luzia unei iubiri ce depaseste toate obstacolele se destrama cu o viteza
apreciabila dupa nasterea copiilor, iar distantele culturale si educative ies acum pregnant la iveala in activitatile
domestice cotidiene ,igiena, alimentatie, socializare-G ,7dem, p. 1*;-.
7n perioada 1;4*1;4., +. 7lut si =. 5ordos au realizat o investigatie ce urmarea
surprinderea perceptiei cuplurilor con'ugale referitoare la sursele satis%actiei si insatis%actiei
maritale. Astfel, pe baza aprecierii unor itemi precum& Oconsumul de alcoolG, Ointelegerea cu
socriiG, Odistribuirea sarcinilor gospodarestiG, a rezultat ca motivele tensiunilor grave si apoi ale
disocierii familiei sunt foarte strans legate intre ele, formand un fel de Osindrom al incapacitatii
de convietuire con'ugala normalaG.
Ea polul opus, arata +. 7lut, Oconstelatia de factori ai reusitei familialeG vizeaza&
Osinceritatea si respectul reciprocG, fidelitatea, satisfactia sexuala, existenta unor interese comune,
atitudini fata de lume si viata etc.
5oncluzionand, autorul citat precizeaza ca, statistic vorbind, reusita familiala este
asigurata de absenta factorilor tensionali, deplina intelegere eroticosexuala, un anumit confort
material si social si o anume consensualitate culturalaxiologica ,valori fundamentale comune-
,pp. 1.?1.1-.
7n conditiile in care indicatori obiectivi si subiectivi nu sunt atinsi, vorbim despre
consecinte precum& cresterea semnificativa a fenomenului de instabilitate si divortialitate,
scaderea numarului de recasatoriri, rata scazuta a nuptialitatii, sociopatologizarea relatiilor dintre
soti, a relatiilor dintre parinti si copii, infidelitate, disfunctii sexualafective, consum de alcool,
violenta familiala, tentative de suicid, stare precara de sanatate etc.
Aceste fenomene psi(osociale reflecta, de altfel, "ri+a %ami$iei "o!temora!e, respectiv
criza morala a societatiiT +recaritatea conditiilor socioeconomice sub nivelul satisfacerii nevoilor
bazale de siguranta si sanatate biologica si psi(ica, corelate cu un sistem instructionaleducativ
incomplet, deficitar, accentueaza, intretine si agraveaza deficitele adaptative sociofamiliale. 6
familie ObolnavaG genereaza o societate ObolnavaGT
WWW 1edau mai 'os un fragment din studiul intitulat O 5riza familiei " consecinta a
devalorizarii moralspirituale a societatii contemporaneG, publicat in O5onsilierea scolara intre
provocari si paradigmeG ,>onica >oraru, 2?12-.
OCemaitrind n iubire, neam sc(imbat sistemul de valori. 5ariera, imaginea, dorina prosperitii cu orice
pre, nevoia de adaptare la nou, mira'ul modelelor extravagante, alienarea spiritual au modificat fundamentul
familiei, au distorsionat relaiile dintre soi, dintre prini i copii, dintre membrii comunitii. Familia a devenit o
simpl, coa#itare accidental, a %emeii -i #,r#atului, c,minul devenind un ad,post al rela0iilor sexuale, dup cum
intuia nc din 1;*? SoroAin ,apud :oinea, 1;;#-. Acas nu mai este acas, ci un loc fr dialog, fr comuniune,
dar plin de obiecte.
>ulte femei nu vor copii i se druiesc exclusiv carierei, altele nu vor s se cstoreasc i fac deseori un
copil n afara cstoriei ,#1M in Anglia-. 7ndependent financiar, femeia modern i controleaz fecunditatea, caut
o mai mare libertate sexual i o mai mare satisfacie erotic. Cumrul femeilor, ca si al brbailor care au una sau
mai multe legturi extracon'ugale a crescut foarte mult n ultimii ani.
+aradoxalT Vntro lume marcat de umanism, de susinerea drepturilor omului exist o atmosfer de
suspiciune i de fric, de ipocrizie i de duritate, de mpotrivire i adversitate, de 'ustiie i 'ustiiarism, de competiie
i confruntare, de dominare i de stpRnire, de rzboi i violen cu consecine grave asupra familiei.
=lobalizarea i societatea informaional ne ofer multe, dar cresc sentimentul singurtii, n special la cei
care triesc n zone urbane mari, n care se afl astzi n 'ur de 3?M din populaia lumii. Oamenii $0i sunt su%icien0i
lor $n-i-i. /i nu 4mai5 datoreaz, nimic nim,nui -i nu a-teapt, nimic de la nimeni. )e o#i-nuiesc s, se considere
$ntotdeauna izola0i -i $-i imagineaz, cu u-urin0, c, 0in $n mIini $ntregul lor destin. 'odernitatea amenin0, s, $l
$nchid, pe om $n singur,tatea propriei sale inimi. 4...5. Ji uit,m cu u-urin0, pe cei care ne-au precedat -i nu avem
nici o idee despre cei care ne vor urma ,@ocKueville, 1;;.-.
Eipsa dezideratelor i a idealurilor sociale, ca urmare a nc(iderii n sine i a egocentrismului creeaz o
senzaie de pustiu sufletesc. Chinul cel mai mare al omului este s, nu-l poat, iu#i pe cel,lalt -i s, se $ndoiasc, de
dragostea celuilalt pentru el -i, mai r,u, s, se $ndoiasc, de dragostea lui Dumnezeu.4 ...5. Jndep,rtarea -i
$nsingurarea prilejuiesc tragedia omului contemporan 4Ar(im. >aAarios =riniezaAis, 2?11-.
Singurul loc n care omul mai simte o oarecare siguran este familia. !ar, de-i cuplurile p,streaz,
nostalgia unei solidarit,0i a%ective -i sociale de%initive,viseaz, -i ac0ioneaz, $n spiritul p,str,rii unei disponi#ilit,0i
permanente ,>itrofan, 1;;*-.
Si totusi, in ciuda promovrii libertii sexuale, foarte muli tineri se simt singuri, prezint probleme psi(o
sociale ,indiferen fa de coal i fa de profesie, indiferen relaional, atracie pentru alcool i droguri- i o
mare palet de comportamente deviante.
+e de alt parte, prinii de astzi, cu realizri profesionale deosebite, unii dintre ei, au euat n temele mari
ale vieii. )trig,te, certuri, r,ceal,, nesiguran0,, %ric,, egoism, acreal,, irita#ilitate, care toate converg $n ur, -i $n
r,utate. O dep,rtare ca o pr,pastie de mare, de vreme ce unul doarme $n salon -i cel,lalt $n dormitor, $n%,-ura0i $n
vinov,0ii -i dorin0e. Ki copiii1 ",ni0i $n adInc, copiii care peste zi sparg vitrine, #eau, se $m#at,, se drogheaz,, iar
noaptea tremur, -i se tem de $ntuneric. !u nevoie de o lumini0, $n camer, pentru a putea adormi, c,ci candela e
stins, de mult, vreme. Copii or%ani, cu p,rin0i $n via0,. Lani care la $nceput s-au cheltuit pe petreceri, pe excursii,
pe vacan0e, pe podoa#e, se duc acum pe avoca0i -i pe judec,0i, pe pensii alimentare + -i, lucrul cel mai trist, toate au
pornit de la scena clasic, copiat, din %ilme2 6u pot tr,i %,r, tine, te iu#esc, via0a mea...: ,Ar(im. Andreas
DonaAos, 2?11-.
7n aceste conditii, mai reuete familia contemporan s rspund nevoilor de dragoste i ncura'are ale
copiilorU Sau ncercm s pltim singurtatea lor, prsirea pe care leo oferim, cu daruri, cu (aine, cu coli scumpe,
cu excursii, cu partiuuri n centre moderneU 'ai tIrziu, $i vom certa c, sunt nemul0umi0i, c, cer din ce $n ce mai
mult. Dar, cer din ce $n ce mai mult, c, poate vor reu-i s, acopere marele gol pe care l-am creat noi $nl,untrul lor.
4...5.Holul dinl,untrul lor se %ace golul dintre noi ,:amvounaAis, 2?11-.G
)" R'lul s!r#iciil'r d! asist!nta: c'nsili!r! si psi0't!rapi! -a%iliala
Serviciile de asistenta, consiliere si psi(oterapie familiala au o vec(ime de *?.? de ani in
tari precum& $ranta, >area 9ritanie, %lvetia, S8A etc. +ractica terapiilor familiale a aparut intro
societate cu un nivel economic crescut, in care nevoile emotionale, relationale si de comunicare
devin importante.
>area 9ritanie " in 1;*4 se infiinteaza o sectiune de cercetare si rezolvare a situatiilor
familiale " $amil< !iscussion 9ureau, in cadrul 7nstitutului de relatii umane
@avistocA din Eondra, 6rganismul >arriage =uidance 5ouncil, cu ramificatii in
ma'oritatea tarilor2
$ranta " in 1;01 se infiinteaza ESAsociation $rancaise de 5entres de 5onsultations
5on'ugales2 OScoala parintilorG " sistem de influenta formativa profamiliala initiata de
>. A. 7sambert ,OES%cole des +arents et des %ducateurs de +arisG-2
%lvetia " in 1;3* se infiinteaza sistemul de consiliere familiala de %. Sordet2
S8A " dupa 1;0?, programe de psi(osexoterapie ,J. >asters, :. Bo(nson, S. Daplan
s.a.-, psi(oterapie de familie ,:. Satir, !. 9loc(, !. BacAson, B. Hale<, S. >inuc(in, B.
+erez s.a.-.
Serviciile de asistenta, consiliere si psi(oterapie familiala vizeaza asiste!ta si rote"tia
so"ia$a a %ami$iei, pentru a preveni instalarea si proliferarea patologiilor familiale&
a) asiste!ta remarita$a5 examinarea complexa cu caracter medical, realizata de sistemul
de consult prenuptial2 examinarea cu caracter psi(odiagnostic si de predictie a compatibilitatilor
de ordin psi(ologic, relationaleducational, pe baza metodelor clinice, a metodei testelor de
personalitate si a scalelor de interapreciere2 examinarea cu caracter social& posibilitatea asigurarii
materiale minime a vietii de cuplu2 consilierea premaritala cu caracter formativ& pregatirea pentru
viata de familie, exersarea conduitelor de rol premarital si corectia lor terapeutica, stimularea
intercunoasterii si intercomunicarii partenerilor, stimularea maturizarii capacitatii de decizie si
actiune premaritala
8n program de consiliere si examinare premaritala realizeaza I" Mitr'-an ,1;4;, pp. 2??2?#-&
Scop& a'utarea tanarului in identificarea problemelor particulare cu care este confruntat inainte si dupa
casatorie2 informare, orientare, pregatire, sfat premarital, evaluari psi(ologice la intervale de 1# luni. Sar putea crea
astfel, premisele inc(eierii unei casatorii durabile, eficiente.
Eoc& cabinetul de consiliere premaritala ,policlinici, cabinete de medicina familiei etc.-
b) asiste!ta "o!-uga$a este o alta strategie de interventie psi(osociala profilactico
culturala si formativeducativa, care completeaza asistenta medicala2 se adreseaza cuplului in
curs de acomodare la viata con'ugala, precum si cuplului aflat in dificultate ,criza cuplului-2
O5i!cti#!&
evaluarea gradului de adaptare in cuplu, a compatibilitatilor/incompatibilitatilor intre
structurile de personalitate ale celor doi parteneri prin metode clinice, scale de
interapreciere, teste de personalitate& testul culorilor Eusc(er, testul Szondi, testul
1osc(ac( etc.2
initierea cuplului in cunoasterea/autocunoasterea comportamentului de rol marital2
constientizarea deficitelor de adaptare si comunicare2
abilitarea cuplului cu noi modalitati de relationare ,'oc de rol-2
profilaxia divortului, prin analiza conflictelor latente si manifeste2
ameliorarea relatiilor familiale disfunctionale cu impact patogen.
5(eia terapiei familiale, arata 7olanda >itrofan ,1;4;-, este neoferirea de solutii si
angrenarea sistemului familial intro autorestructurare a pozitiilor, rolurilor, perceptiilor si
comportamentelor interpersonale, astfel incat OcrizaG sa fie depasita prin resurse proprii. 7mplica
un efort colectiv de negociere si experimentare a fiecaruia cu sine si cu ceilalti, de cooperare
responsabila si creativa. Acest efort, insa, este blocat de stereotipii& Orufele murdare se spala in
familieG2 Oproblemele dureroase ale familiei trebuie ascunse cu gri'aG, Onoi stim mai bine de unde
vin toate relele, dar nu avem incotro etc.
") asiste!ta %ami$ia$a i! situatie #e #i.ort si ost#i.ort isi propune stimularea unor
resurse compensatorii ale relatiei maritale scindate, in sensul unei eventuale reconcilieri, precum
si a prevenirii sau ameliorarii unor tulburari psi(ice reactive situatiei prelungite de conflict
manifest2 identificarea unor strategii psi(oterapeutice cu scop de reintegrare in viata de familie a
unor subiecti divortati.
?" Educatia pr'-a%iliala
%ducatia profamiliala presupune informarea, dar mai ales formarea intereselor,
atitudinilor si aptitudinilor profamiliale2 este o strategie prioritara si obligatorie pentru prevenirea
unor disfunctii familiale ulterioare, care pot pre'udicia atat sanatatea fizica si psi(ica a familiei,
cat si finalitatile ei socioeducationale si demografice.
%ducatia profamiliala se bazeaza pe notiuni de psi(ologie sociala si educationala, a
familiei, de psi(osexologie si puericultura, de psi(opatologie a cuplului marital. 7n cadrul orelor
de consiliere si orientare, dirigentie, prin intermediul unor metode precum studiul de caz, 'ocul de
rol, se pot analiza si interpreta diferite situatii problematice familiale, se pot dezvolta abilitati de
relationare si comunicare adecvate.
Obie"ti.e&
formarea unor modele comportamentale de rol maritalparental eficient si
adaptat2
remedierea unor inabilitati relationale maritale2
formarea unor abilitati si competente pentru parteneritat& cooperare, respect
mutual, intra'utorare, capacitatea de recunoastere si valorizare corecta a
personalitatii partenerului, generozitate, fidelitate, capacitate de comunicare
etc.
O7ubirea este prin excelenta un fenomen afectiv spontan, dar calitatea, profunzimea si
stabilitatea ei pot fi stimulate prin invatare sociala maritala, prin cunoastere, imaginare si exersare
a unor conduite de parteneritate si rol con'ugalG ,7dem, p. 1;4-.
,o!"$u+ii ,fragment >onica >oraru, O5riza familiei...G-&
O7n ciuda greutilor i a tulburrilor de astzi, rolul familiei n creterea i educaia
copiilor este primordial. :alorile, ateptrile, modelele, motivaiile, oportunitile, ncura'rile,
comportamentele, recunoaterea i acceptarea, aprecierea sunt elemente pe care prinii trebuie s
le exerseze i s le ofere mai departe copiilor.
+entru cei mai muli oameni, familia va fi singurul mod de a fi fericii ntro lume
nefericit, singurul loc n care se vor simti iubii, nelei, ocrotii i valorizai. 5u o condiie,
promovarea adevratelor valori moralspirituale& dragoste, cci dac dragoste nu e, nimic nu e
,Sf. Apostol +avel-, fidelitate, sinceritate, credin, speran, optimism, buntate.
$uncionalitatea familiei depinde, ns, i de existena unor factori, precum& starea
general a societii pe care, de altfel, o reflect, regimul politic, nivelul de dezvoltare economic
i te(nologic, nivelul general de instrucie, educaie i civilizaie, tradiii, obiceiuri, norme
morale, valori religioase etc.
Sperana c familia va continua s existe n viitorul apropiat nu trebuie s moarTG