SURSE DE ALIMENTARE

Sursele de alimentare sunt utilizate n msurrile electrice ca surse

etalon de tensiune, surse de activare pentru msurarea mrimilor pasive
din punctul de vedere metrologic si surse pentru alimentarea
montajelor electronice n curent continuu si determinarea punctului static
de funcionare (P S F).
Utilizarea ca surse etalon a fost prezentata n capitolul l (v. subcap.
1.4.
n cele de fata se prezint la modul general sursele de alimentare a
cror sc!ema bloc (compusa din transformatorul de reea, circuitul de
redresare, stabilizatorul de tensiune si filtre, mai puin elementele de reglare
si comutare este artata n figura ".1.
1 1
o # i
#
$ransfoi
#
mator
de reea
%ircuit
e de
redresa
re
&iltru
#
'()(
1 1
(U(
Stabil
izator
*edresor
'Sarc
jn+
.,
www.referat.ro
Fig. 3.1
$ransformatorul este cunoscut de la cursurile -.a/ini si acionari
electrice- si 0$e!nologie electronica- (unde se face si un proiect de
transformator de reea. 1locul de redresare se realizeaz dup sc!eme
care au fost predate la cursul -%ircuite si dispozitive electronice-, unde
sunt tratate si filtrele de netezire si sc!emele stabilizatoare de curent si
tensiune. 'a acela/i curs sunt prezentate si sc!emele de redresare
reglabile, n paragraful etaloane de tensiune din capitolul l au fost
prezentate si doua sc!eme de stabilizatoare.
2e aceea, n continuare, se vor prezenta numai indicii de
performanta si calitate ai surselor de alimentare, procedeele de
determinare a lor si c+teva sc!eme practice ale unor surse de alimentare.
3.1. REDRESOARE MONOFAZATE
*edresoarele monofazate au sc!ema bloc artata n figura ".3.
$ransformatorul modifica mrimea tensiunii alternative si izoleaz
circuitul de reea. *edresorul propriu(zis este circuitul neliniar care
transforma tensiunea alternativa din secundarul transformatorului ntr(
o tensiune cu componenta continua U
0
. &iltrul trece jos -neteze/te-
forma de unda reduc+nd componentele alternative ale tensiunii de ie/ire
(u-) .
Msurri electronice
r 41,5 r (((((( 1
6 6
o
#
i i
$ransf
or(
matoru
7taj
ul de
&iltr
ul
trece
ju,
uc
8 ir
o i reea redres ,os ) i i i i
1 *edresorul 9Sardn,.
i:l;
Fig. 3.2
<rivit dinspre bornele de ie/ire,
redresorul accepta, n curent
continuu, o sc!ema ec!ivalenta ca
aceea din figura ".".
2ependenta tensiunii continue
redresate %=o de curentul de sarcina
>
)
, numita caracteristica externa (fig.
".4,a, poate fi neliniara, caz n care
rezistenta de ie/ire R
0
(fig. "." nu este
constanta si este asociata tangentei la
caracteristica e?terna pentru un
curent de sarcina >
)
dat.
7a poate fi determinata prin msurri cu un montaj ca cel din
figura 3 A J). &orma cztoare se datoreaz@ cderii de tensiune pe
rezistenta interna R, (ec!ivalenta a sursei de alimentare, dep/irii
limitelor etajelor stabilizatoare, flu?ului de scpri din tranformatorul
de reea, rezistentelor de contact etc.
gol
(D
>f
f
%
1
" n
M !U
n
o
tUn
%urentul de
sarcin
a
Fig. 3."
%u acela/i montaj se msoar si rezistenta interna@
*,=.**
%a mrimi de interes n ceea ce prive/te performantele
redresorului, se menioneaz ran!a"entul re!resrii#
1A)
B ($ .o,
o((((((
*edresorul ca
surs de
tensiune
continu
r6 :
ra$sor$i
%ale &a
re'ea
Surse !e
ali"entare
1A
1

si (actorul !e on!ulatie al tensiunii si al curentului de sarcina, adic@
amplitudinea componentei alternative de frecventa minima
C : .
componenta continua
sau
valoarea eficace a componente i
alternativ e componenta
continua
n figurile ".A la ".> se reprezint sc!emele redresoarelor
monoalternanta (fig. ".A, dubla alternanta cu transformator cu priza
mediana n secundar (fig. ".5. si a redresorului n punte (fig. ".>.
n3,t(3
0Dl
E
t
F (
rn F
2
l 4
leg%t
))
>1
uGtj n *
r * 7H:# 7i
II nj 1
(nIIrg pe
jumtate
&ig. ".A
Se considera caracteristica
diodei semiconductoare
liniarizata ca n figura ".J.
$ransformatorul are primarul cu
n
+
spire si rezistenta r
t
, secundarul
cu n
,
spire si rezistenta r
,
.
<entru redresarea
monoalternanta formele de unda
ale tensiunii electromotoare (e
,
-),
tensiunii redresate (u) si curentului
de sarcina (z sunt prezentate n
figura ".K.
Dici modelul curentului de sarcina corespunde dezvoltrii n serie
&ourier@
Et
&ig. ".>
l coscoH
3cos3coH
">%
(".1

unde # este valoarea componentei continue, iar tensiunea redresata

este de
>1
forma@
. (L : Ri(t) = %=o M componente
alternative,
(".3

i(()=&.*-
1A3
Msurri
electronice


U - /
u
o
---------
8
>1
("."

(".4
iar R01 este rezistenta serie totala definita prin relaia@
(".A

Fig.
3.#
Fig.
3.$
<entru celelalte doua sc!eme (de redresare dubla alternanta
formele de unda sunt cele din figura ".1), iar curentul de sarcina are
modelul@
(3 4 4
i(t)=&
M
* #M#cos3coH(((((cos4coH
M ...
>1 ">1 1A>1
(".5

Fig. 3.1%
Surse !e
ali"entare
1A
"


$ensiunea redresata are o dezvoltare n serie de forma
(".3 unde@
2F
Jl -
u
o
(".>

2in cele de mai sus rezulta cu u/urina principalii parametri ai

redresoarelor fr filtru, pe care i artam n tabelul ".1.
3a$elul 3. l
&ri'(i)aii )ara*etri ai re+re,oareor f-r- fitr.
Fv
Sc!ema
.rimile s.
electrice
*edresorul
monoalterna
nta (flg. ".A
*edresorul
dubla alternanta
cu priza
mediana n
secundar (flg. ".5
*edresorul
dubla
alternanta n
punte (flg. ".>
%aracteristica J J
4,
5 1 U
,4,
R& 3,
4
,
R
, ,
e?terna,
U
0
=U
0
(&
0
)
U
0
5
i 10
(n N
O,40:O,4M#
1 M 83
u
o -G
C
u
(n N
Ri1=Ri 6 *7* ri
6 r
,
(l)
U
0
5
i 10
( P3 N
Ri1=Ri 6 *-,- * r
l

6 r
,
(i)
%urentul 4
,
4
,

4
,
prin sarcina,
&
M

R 6 R
t
1 R 6 R
t
1 R6 Ri1
%urentul &M 3=. 3=.
prin sarcina, =
)
>1 >% >%
Qaloarea
efectiva a
curentului
prin
&M)
3
&M
>$
&M
/,
*andamentul >1 >1 >1
redresrii, $ J) M f, 4(
1

M
f 4(
1

M
f
%urentul
ma?im prin
diode, =
AM

&M &M &M
%urentul
mediu prin
diode, =
A8

,
&M
& o
--
9:
=
:M)
, >%
9:
=
:M)
, >%
$ensiunea
inversa
ma?ima pe
diode,
4, ,4
,
R3
&recventa
minima a
componentel
or alternative
co
3>%
%L
>%
%L
>%
&actorul de
utilizare al
3Q3 4>1 J
lui, R
r

>
>1
>
>1
$9
3

>1
1/" Msurri
electronice

2ate utile pentru proiectarea transformatorului de reea sunt cele
prezentate n tabelul ".3, unde s(a neglijat R
(
1 n raport cu R .
3a$elul 3.,
Date .tie )ri0i'+ )roie(tarea tra',for*ator..i +e re1ea
Sc!ema
.rimea
electrica
.onoalterna
nta
2ubla alternanta
cu priza mediana n
secundar
2ubla
alternanta
n punte
<uterea de
curent
4
,
4
,
,4
,
,4
,
,4
,
,4
,

continuu n
sarcina,
>1 3lR >% 3lR
>%
3lR
Qaloarea
efectiva a
tensiunii n
secundar
4&
1=
3
4
,
7= (jumtate din
nf/urare
4
,
;(i
Qaloarea
efectiva a
curentului n
R3
R
c
1
# # (jumtate din
nf/urare
4
,
R<
,
<uterea
aparenta totala
n secundar
4l
,i=,
R
4l ,x
7,:-
,-J,R
4l
,R
&actorul de
utilizare al
K.=$
v
S t) G(
4
I()A> 4I),J
3
S
-0
3C
>1
,
3
:T0
A>
,l
3

*andamentul
redresrii
(comparaie
Ar =
),3K n
> ( 4(,
>1
Lbservaii
Saturarea
miezului
datorita
curentului
&actorul de utilizare al transformatorului este definit astfel@
( B puterea de curent continuu n
sarcina puterea aparenta n
secundar
Fig.
3.11
<entru Unetezirea- curentului
se utilizeaz filtre capacitive.
&iltrarea cu Ufiltru(capacitate- se
realizeaz a/a cum rezulta din
sc!emele din figurile ".11 si ".13. 9n
ambele situaii tensiunea rezultata
ma?ima (n gol este 4
,
.
n figura ".1" sunt prezentate
formele de unda idealizate pentru
redresorul mono(alternanta.
9dealizarea consta n neglijarea
rezistentei ec!ivalente serie ( R, :).
Surse !e
ali"entare
1/
/



Fig. 3.12
Fig. 3.13
.2t3 R
1A5
Msurri
electronice

<rin calcule se deduc, n aceasta ipoteza simplificatoare,
caracteristica ung!iului de conduc ie H : H
3
( Hi : (i(3R>), precum si
caracteristicile tensiunii
redresate %=
)
: =
3
(rotf%, a factorului de ondulatie C:=
"
(cotf% si a
raportului &
A?
=&
A8
= (
@
((aR>). 7le se pot reprezenta grafic a/a cum se
vede n diagramele
din figurile ".14, a, $, c, !. *ezultatele sunt acelea/i pentru sc!ema
n punte si pentru cea cu transformator cu priza mediana. <entru o
rezistenta de sarcina R data
se va alege condensatorul % pentru a satisface J
inAus
, dioda ( pentru a
suporta
curentul, iar tensiunea n secundar 4
,
- pentru a asigura tensiunea
t=o ceruta la bornele sarcinii.
1,)
1)
V*
%
1,
))
I
I
:
W
O
i
o
r
9
t
o n

X F
a
),
A)
I 4
Y
O 2ubl
4 II
v
Dlterna
- 4 I I
),
3I
)
%
,1 1,) 1)
1)) 1) %,*%
Fig. 3.1"
L proiectare mai precisa se face pe baza unor curbe calculate cu
luarea n considerare a rezistentei R& (care are valorile din tabelul
".1. 2aca se introduce o rezistenta serie suplimentara (pentru
1)) 1)))
1)))
limitarea curentului la pornirea sc!emei, aceasta se va include n
valoarea lui R& .
n figura ".1A sunt prezentate nomograme pentru tensiunea
continua normat (pentru sc!ema monoalternanta fig. ".1A,a, iar
pentru sc!ema dubla alternanta cu transformator cu priza mediana
sau n punte ( fig 3.lB,$. 2ependentele factorului
Surse !e
ali"entare
1A
>

de ondulatie C si, respectiv, a raportului &
A?
=&
A8
de coft% se reprezint
grafic ca n figurile ".1A,c si ( respectiv ( 3.lB,!.
1))
K)
J)
>)
1
5)
@H
4) ")
3) 1)
1
)
)
K
)
,
J)
c?j
>)
',
I, 5
)
&C
A
)
),1 1,)
1)
UR>
1)) 1)
))
Fig. 3.1/4 a, b
1)))
L a treia posibilitate de calcul include efectul rezistentei serie, dar
presupune capacitatea > suficient de mare pentru ca pulsaiile tensiunii
redresate sa se neglijeze ntr(o prima apro?imaieW deci u(tD= U
0
= const.
(fig. ".15.
Se obine@
:((sine(5cose,
("4
,
=RlD $9
(".J

1/# Msurri
electronice


>t(l (
%LS 5
&
A8
sin5(5cos5
(".1)

"R (".11

unde@ m : l pentru redresorul monoalternanta si m : 3 pentru

redresorul dubla alternanta, n ambele sc!eme.
Semiung!iul de conduc ie 5 este reprezentat n figura ".1> (i,
caracteristica e?terna normat( n figura ".1>I, iar raportul curenilor (
n figura ".1>1(.
1))
>)
A)
")
3)
1)
>,)
",)
3,)
),A
),"
),3
n 1
.ono
D
2ubl
alterna
na
H
s=
*
G
I
)
0
1
#
-j
-s rZs
. W s i 8 I . E
X
0 D
I SI S
- IW
FS ,
v

I 1 F
s
[ v S vS
XQ ZFFF
F F -,o
u
0!,) 3,)",) 1) 3)
")
V*%
u
l08 3,)",) 1)
3)"
)
U*
%
1))3))
1)
))
1))) 1))3))
'5 )e'tr.
rt:3 pentru dubl alternant
Fig. ".1A, c, !
Surse !e
ali"entare
1A
K

De
3
Gt\,uGt8

U )
U
o
:1
monoalte
rnair :R
dubla
alterna
n
c.
n .
n .
..( 000
U s* *
--1
)
n .
$,L;A ),)1),)3
*.0
L!
Fi
g.
14
%
%4
"
%4
2
3.16
78
2 93 3 4
: ;
i < < 3 /
'5 ri o 'oa ter'
(.rta *52 +.=a
ater'a'tei
L ),)1 ),)3 ),)" ),)4
),)A ),)5 ),)>
G*60(
b
1
3
1
)
,
n
X

S

s

o
s

'

s

z nT
I u
"A
G
I(W u

I
m:
1
.
:R
monoal0t
ernano
dubl
oltefnan
4

:

)

a
),))A ),)1 ),)3 ),)A
),1 *f=n*
c
Fig. 3.1>
cuI
5)
&actorul de ondulatie pentru montajul monoalternanta este (+. fig.
".1J@
AU n( e
(".13
?@'
C:.
15) Msurri
electronice

iar pentru dubla alternanta@
>%(3K
(".1"

&ormulele de mai sus sunt valabile pentru valori mai mici ale lui 5
(% mare, pulsaii mici.
u%(t
Fig. 3.1#
9n cazul redresorului cu filtru n $%, ca cel din figura ".1K, calculul
se face n doua etape, n prima etapa se calculeaz tensiunea continua
%=
)
si pulsaiile D U la bornele lui %
t
la fel ca la sc!ema cu Ufiltru(
capacitate- cu > = >
l
si rezistenta de sarcina R 6 R
(
.
Re+re,or
nonG
,a.
+.=i
alternan
t
DU

Fig. 3.1$
n a doua etapa se calculeaz U
0
si D%= cu
relaiile@
U4 R
R 6 R
FR
e(
,R
(".14

(".1A

;(
AU =
,
"((GR
(
>
,

mco%
(" = l pentru monoalternanta si " = , pentru dubla alternanta.
Surse !e
ali"entare
16
1

3.2. STAAILIZATOARE DE TENSIUNE
<arametrii unui stabilizator de tensiune (fig ".3) sunt tensiunea
si curentul de intrare (u,, z=, tensiunea de ie/ire (V
)
si curentul de
sarcina i
H
prin sarcina R
H
. Qalorile nominale se noteaz cu litere mari.
1 ii < i ,
n !
F
Stabilizato
r
N
i
de
tensiun
e
/ *
L0
Fig. 3.2%
'imitele de variaie (valoare minima, ma?ima pentru tensiunea
de intrare si curentul de sarcina se noteaz U
&"
, U
&M
, respectiv &
H"
, &
HM
.
Qariaiile mrimilor
electrice se noteaz cu Au,, Ai,Au
0
, Ai
H
.
Qariaia incrementala a tensiunii stabilizate u
0
, cu tensiunea de
intrare si respectiv curentul de sarcina este descrisa de urmtorii
parametri@
( coeficientul de stabilizare@
s =
M
G
Au
0
D=
'
:)
(".1
5
definit la curent de sarcina
constantW ( rezistenta la
ie/ire@
r,
D
P)
o =##
Ai,
5=-
*R
H
!at
pune
n
(".1>
DV,:)
Sc!ema ec!ivalenta a stabilizatorului, privit de la bornele de
ie/ire, este aceea din figura ".31. 7ste de dorit ca S sa fie c+t mai mare,
iar R
0
c+t mai mica.
Un alt coeficient de stabilizare,
notat cu 5 si definit prin@
B 1 AUC D ER.
evidenta influenta rezistentei de
sarcina.
Fig.
3.21
162 Msurri
electronice

Se vede ca poate fi calculat pun+nd R
H
<II n e?presia lui 5 .
%alculul dinamic (de semnal mic al lui S se poate face cu ie/irea
stabilizatorului pusa n gol.
*andamentul stabilizatorului este dat de relaia@
]=U=,

l
:
$rr
+
(
%aracteri st i ca de i e/i re a unui stabi l i zator de t ensi une este
apro?i mat i v orizontala, a/a cum se vede n figura ". 33. <rotejarea sursei se
face prin limitarea
curentului la o valoare fi?a,
eventual
U
n
programabila.
7?i s t a si caract eri s t i ci cu
l i mi tare Uprin ntoarcere- a curen(
tului de i e/ire, a/a cum se arata n
di agrama di n f i gura ". 33 (dreapta
ntrerupta. <ri n Untoarcerea- cu(
rent ul ui s e n el ege o mi c/ orare
a l ui i
H
(curent ul ( J i e/ i re as tf el
ca@
&ig. ".33 .
)

:
L SSO
^
'
:
0-se (valoarea curentului
i
sc
depinde de sc!ema montajului.
<entru msurarea reKistentei interne a stabilizatorului de tensiune, notata
cu si definita prin@
;tu
R
--
ist U
. ,
D=t
(".3)

se folose/te montajul reprezentat n sc!ema din figura ".3" L, unde D=

'
este data de diferena celor doua indicaii ale ampermetrului A pentru
doua valori diferite, R
H
si R
H
,ale sarcinii (M, = &
H
*
R
-&,
R
. . <entru
determinarea (actorului !e sta$iliKare, notat cu F
+
si definit prin@
AU,
F
+
=- (".31

R,=const.
se folose/te montajul indicat n figura 3.,3J). Qariaia de tensiune
D%=
H
este indicata de voltmetrul M pentru doua valori diferite ale
tensiunii de intrare (U,- si U*)# AU
H
=M
H
-M
,
=M*
U
,-M*
+
*, iar variaia de
curent este data de cele doua
(".1K
Stabiliz
area
=tensiuni 'imita
rea
0ntoarcereaO
curent
ului
sc
R#
indicaii ale ampermetrului D
'
,la %=,, si U* (D=
R
: =
R
6
R=
-&
Hu
, 4
Surse !e ali"entare
DU,
,O # I Eete a
=
I
Stabilizato
r
( *l i Sursa TF
U(
de
tensiun
de
tensiun
US
' nsurat P' etalon J

3.2.1. Sta=iiFator. )ara*etri(
n sc!ema din figura ".34,a dioda stabilizatoare de tensiune (dioda
^ener este e?ploatata n poriunea caracteristicii n care tensiunea la
borne este apro?imativ constanta (fig. ".34IH.
-'
#_(
Fig. 3.2"
163
*eea
*eea
<arametrii diodei sunt@ tensiunea nominala standardizata, curentul
minim, curentul ma?im (determinat de puterea disipat ma?im
admisibila, coeficientul de variaie al tensiunii cu temperatura si
rezistenta dinamica R
e
, .
16" Msurri
electronice


1) A
L
(A (1)
a a=grc2
-E 1)
14
&ig. ".3A
1J
Ultimele doua mrimi depind
de curentul de lucru &
H
. Qariaia
coeficientului de temperatura a n
funcie de tensiunea de stabilizare
U, este indicata n figura ".3A.
<entru U
K
G 5 Q se pot
pune n
serie cu dioda ^ener una sau mai
multe diode An desc!ise, pentru a
asigura compensarea termica n
jurul unui anumit curent de lucru.
3.2.2. Sta=iiFatoare ee(tro'i(e (. tra'Fi,toare
Se realizeaz dup o sc!ema ca cea din figura ".35, ce are repetor
pe emitor (cu tranzistorul > intercalat ntre dioda ^ener si sarcinaW acest
amplific ator de curent permite stabilizarea la variaii ale curentului de
sarcina mult mai mari dec+t variaiile de curent admise de dioda ^ener.
Fig. 3.26
n sc!ema urmtoare din figura ".3>, dioda ^ener CN
l
este
polarizata de generatorul de curent format de >6 , CN
,
, R
,
si R
3
.
n acest mod se reduce efectul variaiei tensiunii de intrare, n
sc!emele cu reacie se asigura o stabilizare mai buna. %oncomitent,
tensiunea stabilizata este mai mare dec+t tensiunea pe dioda ^ener
folosita ca element de referina. %a urmare, alegerea diodei se face n
primul r+nd pe criterii de coeficient de temperatura sau rezistenta
dinamica.
n figura ".3J este reprezentata sc!ema bloc a stabilizatorului cu
element de control (reglaj serie.
Sc!ema din figura ".3K este o sc!ema de baza, unde tranzistorul 3&
amplifica diferena ntre un e/antion al tensiunii de ie/ire si tensiunea de
referina, culeas la bornele diodei CN.
Surse !e
ali"entare
16
/

Fig. 3.2>
Fig. 3.2#
Fig. 3.2$
166 Msurri
electronice


Fig. 3.3%
Qariaiile curentului prin >F se
transmit ns diodei 2^, provoc+nd
modificarea nedorita a punctului
de funcionare, deci a tensiunii de
referina. 2in acest motiv se prefera
o alta sc!ema, ca cea din figura "."),
care utilizeaz un amplificator
diferenial (cu tranzistoarele 3&A si
3*
O
) ca detector si amplificator de
eroare, n acest caz dioda de referina
este ncrcata doar de curentul de
baza al tranzistorului 3*
O
.
L alta ameliorare a sc!emei
consta n -prestabilizarea-
alimentarii tranzistorului
amplificator. Dceasta se poate realiza
printr(un generator de curent ca n
figura "."1 unde catodul diodei este
la potenial constant, atunci c+nd
stabilizatorul funcioneaz corect si
%=
)
este constanta.
n aceea/i sc!ema se arata si utilizarea unei perec!i 2arlington
pe post de tranzistor de control.
3.2.3. Sta=iiFatoare +e te',i.'e (. a*)ifi(ator o)era1io'a
Se realizeaz dup sc!ema din figura "."3, care este, n fapt, un
amplificator cu reacie negativa, la care amplificarea n bucla desc!isa este
foarte mare.
*eacia negativa de tensiune serie se aplica prin divizorul R*, R
,
.
$ensiunea de referina apare la ie/ire amplificata@
(".33

HZ-
Fig. 3.31
Surse !e
ali"entare
15
>

*
l
*
3
Fig. 3.32
Sursa de referina lucreaz practic n gol, deoarece amplificatorul are
o impe(danta de intrare foarte mare. *ezistenta de ie/ire este si ea
mic/orat prin reacie.
n continuare, n scopul nlesnirii aplicaiilor practice, se face o
prezentare a surselor din sistemul unificat S4R8M si a altor doua surse
care sunt utilizate n mod curent si n laboratoarele de electronica.
3.3. E7EM&LE DE SURSE DE ALIMENTARE
n cadrul acestui subcapitol sunt prezentate c+teva dintre sursele de
alimentare utilizate n laboratorul de .surri electronice din U.<.`.
<loie/ti.
3.3.1. S.r,a i'+i0i+.aa (. ,e)arare ga0a'i(a ELX "22
Sursa este un element au?iliar de automatizare din cadrul sistemului
electronic unificat, fiind destinata pentru alimentarea traductoarelor
electronice care funcioneaz n cone?iune bifilara.
Sursa 4HP 433 este prevzuta cu separare galvanica at+t ntre
reea si bornele de alimentare ale traductorului, c+t si ntre ie/irea
traductorului si intrarea aparatelor secundare. Sursa este realizata cu
componente electronice de mare fiabilitate, cu tranzistoare cu silic iu,
rezistente cu pelicula metalica etc. Sc!ema bloc a sursei 4HP 433 este
aceea din figura "."".
$ransformatorul de reea 3rl are doua nf/urri secundare@ una
pentru alimentarea circuitului de intrare si alta pentru alimentarea
circuitului de ie/ire, ceea ce este necesar pentru separarea galvanica a
acestora. %urentul ma?im al sursei de alimentare a circuitului de intrare
pentru o rezistenta de ma?imum 13)) o!mi este ntre 4 si 3) mD. <rotecia
la scurtcircuit este realizata prin rezistenta R& de limitare a curentului si
prin sigurane fuzibile. %urentul din circuitul traductorului este
modulat cu ajutorul oscilatorului 8, a doua tranzistoare de separare 3&,
3
,
si a transformatorului >83. 2emodularea este de tip asincron, adic nu
este necesar ca
15J Msurri
electronice

blocul sa fie sensibil la faza semnalului de intrare. 2emodularea se
realizeaz cu tranzistoarele 3
3
, 3
@
. Semnalul de la ie/irea
demodulatorului este aplicat unui amplificator operaional a, prevzut
cu reacie negativa, realizata cu un tranzistor 3
@
si un condensator >, de
pe care se transmite la ie/ire un semnal unificat de tensiune.

Fig. 3.33
<entru alimentarea amplificatorului operaional cu tensiune
stabilizata se folose/te un circuit integrat >& de tipul D >J% 3).
Sursa 4HP 433 are protecie intrinseca, deoarece asigura o
tensiune minima, pentru curentul ma?im de 3) mD n circuitul de
alimentare al traductorului 3R. Dceasta tensiune minima, stabilita n
funcie de sarcina traductorului si de condiiile de mediu n care
funcioneaz acesta, este fi?ata prin standarde, iar n cazul sursei
4HP 433 este asigurata cu sase diode ^ener pe circuitul de ie/ire din
sursa, fata de masa electrica a circuitului de ie/ire.
3.3.2. S.r,a +e ai*e'tare *.ti)a ELX "23
Dceasta sursa are la ie/ire o tensiune minima de 3A Q c.c. si un
curent ma?im de l D. Dre la baza o sc!ema clasica de stabilizator de
tensiune, realizata printr(un circuit integrat uD >"3. %urentul
furnizat la ie/ire permite alimentarea prin distribuitoare p+n la A)
de traductoare. n cazul n care este necesara o separare galvanica
ntre distribuitoare, sursa si traductoare se pot introduce separatoare
galvanice sau se folose/te o sursa cu separator galvanic.
9e/ire
$r.3
Surse !e
ali"entare
15
K

<roblema separrii galvanice include doua aspecte@
G separarea galvanica a circuitelor reelei de alimentare de sc!emele
aparatelor
de automatizare. Dceasta msura de precauie este necesara pentru
a preveni
deteriorarea mai multor aparate n cazul conectrii gre/ite a unei
tensiuni de
alimentare mai mari. <rin aceasta se asigura o separare galvanica a
circuitelor
intrare=ie/ire ale unui aparat de circuitele reelei de alimentareW
G separarea galvanica a circuitelor de intrare de circuitele de
ie/ire ale unui
aparat. Dceasta msura de precauie este necesara pentru localizarea
efectului unei
defeciuni la un singur aparat.
Separarea galvanica a circuitelor de intrare de circuitele de ie/ire
si separarea galvanica a circuitelor de alimentare de circuitele
intrare=ie/ire sunt probleme rezolvate prin utilizarea unui separator
galvanic 4HP ,B1 care este un ele ment au?iliar n sistemul unificat
electronic. Sc!ema acestui separator galvanic este prezentata n
figura "."4. Se observa ca pentru separarea circuitului de intrare de
circuitul de ie/ire, semnalul de intrare este modulat, amplificat n c.a. si
demodulat.
IeHi
re
Fig. 3.3"
<entru modulare se folose/te un oscilator alimentat de la borna de
alimentare de M 34 Q fata de punctul de masa generala. <rin utilizarea
transformatorului >83, circuitul de intrare este separat galvanic fata
de punctul de masa al bornei ob alimentare. <rin folosirea
transformatorului de separare 3rl circuitul de intrare este separat
galvanic de circuitul de ie/ire. .odularea semnalului de intrare se face
prin comanda jonciunii baza colector a tranzistorului 3&, iar
demodularea n mod identic cu tranzistorul 3
,
. <entru modulare si
Tr.
<2"9
demodulare sunt folosite nf/urri separate ale transformatorului >83,
conectat la ie/irea oscilatorului electronic.
<entru liniarizarea caracteristicii statice ie/ire(intrare s(a
introdus o reacie negativa prin intermediul rezistentei R
c
din circuitul
colectorului tranzistorului 3
3
.
1>) BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB Msurri
electronice
$ensiunea de reacie este modulata cu ajutorul tranzistorului 3
@
, folosind
oscilaii de aceea/i frecventa ca la modulare(demodulare, si nsumat
cu tensiunea de intrare modulata prin intermediul transformatorului de
separare 3rl.
Semnalul de ie/ire, n c. c, este preluat de borna plus a
alimentarii si un punct al rezistentei de colector R
c
. Se folose/te o sc!ema
simpla pentru convertorul de tensiune ( curent ie/ire deoarece
puterea semnalului este asigurata de amplificatorul electronic D,
care este un amplificator operaional n regim de amplificare(inversare.
3.3.3. S.r,a *.ti)a (. ,e)arare ga0a'i(a ELX "2"
Dceasta sursa da o tensiune minima de 34 Q c.c. pentru un numr
de ma?imum doua traductoare montate n cone?iune bifilara.
Soluiile adoptate n construcia sursei multiple cu separare
galvanica sunt identice cu cele descrise n prezentarea surselor 4HP 43" si
a separatorului galvanic 4HP ,B/.
3.3.". Di,tri=.itor )e'tr. ai*e'tarea tra+.(toareor ELPX "2/
<entru alimentarea traductoarelor se folosesc sursele electronice
4HP 43" (care dau "> Q, ma?. l D, av+nd o sc!ema clasica si 4HP 433,
4HP 434 cu separatoare galvanice, ns alimentarea unui traductor
uneori trebuie efectuata cu protecie individuala la scurtcircuit si, n plus,
atunci c+nd un traductor prezint un scurtcircuit este necesara o
semnalizare optica, ceea ce sursa 4HP 43A le are realizate.
n figura "."A este prezentata sc!ema simplificata a distribuitorului
4HP 43A. Dceasta serve/te pentru alimentarea a 1) traductoare, n desen
fiind prezentate numai doua. 2in punctul de vedere al capacitii sursei
de alimentare se pot folosi A distribuitoare care ar putea alimenta p+n la
A grupe de c+te 1) traductoare.
<e fiecare linie de alimentare a unui traductor este montata o
sigurana Q&, c+te o rezistenta reglabila R
s
si c+te o rezistenta fi?a R
,
.
*ezistenta reglabila serve/te pentru adaptarea alimentarii unui
traductor la rezistenta de linie. %+nd n linia de alimentare a
traductorului 3Rl nu e?ista un scurtcircuit, tranzistorul 3& este blocat. 'a
apariia unui curent mai mare de A) mD, tranzistorul se satureaz.
Saturarea tranzistorului >F determina aprinderea lmpii de semnalizare
2
"
(un H4C) si saturarea tranzistoarelor 3
3
si 3
@
, ceea ce provoac
anclansarea releului R
0
de semnalizare, prevzut cu o protecie prin dioda
(2
A
a tranzistorului 3
@
.
n unele sc!eme de alimentare a traductoarelor se folosesc doua
surse de alimentare, una principala siIuna secundara, alimentate de la
puncte diferite ale reelei de curent alternativ, n cazul cderii sursei
principale, un releu R
,
o comuta alimentarea distribuitorului de la o
sursa secundara, prin contactul normal desc!is 5
,
.
Surse !e
ali"entare
1>
1

Fig. 3.3/
2istribuitoarele pentru alimentarea traductoarelor sunt prevzute si cu
comutatoare individuale pentru fiecare traductor, ceea ce simplifica
operaiile de ntreinere.
3.3./. S.r,a +e ai*e'tare FE 1%%
Dceasta sursa de alimentare se folose/te pentru alimentarea
traductoarelor n sistemul 0pe doua fire- (fig. "."5, fiind montata
separat sau n interiorul unor aparate, ca de e?emplu nregistratoarele
electronice.
$ensiunea din secundarul 3
r
* este redresata n dubla alternanta
(2i, 2
3
, filtrata (%i, %
3
, R< si stabilizata (R<, 2
A
. $ensiunea Ui serve/te
pentru alimentarea pe doua fire a traductorului 3R. n funcie de valoarea
mrimii msurate va rezulta un semnal unificat de ie/ire n domeniul
4 ... 3) mD. *ezistenta de linie RMi serve/te pentru stabilirea zeroului fals
n funcie de lungimea liniei, care poate avea o rezistenta variabila.
Sursa de alimentare n varianta F4 1))1 este prevzuta cu un modul
ncadrat punctat pe figura "."5, n vederea obinerii si a unui semnal de
ie/ire n domeniul 3 ... 1) mD. <entru aceasta semnalul 4 ... 3) mD trece n
rezistentele R
3
si RM
3
si cu ajutorul amplificatorului operaional Dl si a
tranzistorului 3, care mpreuna formeaz un convertor de tensiune (
curent, se obine un semnal unificat de curent 3 ... 1) mD. *ezistentele
reglabile RM
,
si RM
3
servesc pentru stabilirea gamei de variaie a
curentului. <entru alimentarea cu M 1A Q a acestui convertor tensiune
(curent se folose/te o redresare n dubla alternanta (2
"
, 2
4
, filtrare (%
"
si
stabilizare (Rio, 2
>
. Dlimentarea cu ( 1A Q se obine prin etajul grupului de
stabilizare R
2
, C
R
.
Sursa de alimentare F4 1)) este specifica sistemului electronic de
elemente de automatizare, la care msurarea se face prin alimentarea
traductoarelor dup sistemul -cu doua fire-, n funcie de varianta
utilizata se introduce sau se scoate suntul care conecteaz modulul
au?iliar.
1>2 Msurri
electronice

6 o
# 4(
eLn
D
Fig. 3.36
3.3.6. S.r,a ,ta=iiFata 3% 9 G 1/ A ti) 1G"11/
Sursa stabilizata ") Q ( 1A D tip 1(411A este un aparat electronic
utilizat n laboratoarele electronice pentru testri. 7a este realizata
dup o sc!ema de principiu care asigura concomitent performante
superioare si randament ridicat.
<rincipiul de funcionare al sursei este urmtorul (v. fig. ".">@
G tensiunea de alimentare de la reea este aplicata unui
transformator (>>H l
care furnizeaz n secundar tensiunea de alimentare pentru puntea
redresoare
comandata (PR>) ce asigura o cdere de tensiune constanta pe elementul
de reglaj
serie (4RS) independent de condiiile de ie/ire. <untea redresoare
comandata este
formata din diode si tiristoare ale cror ung!iuri de aprindere
(desc!idere sunt
controlate de un amplificator comparator si oscilator autoblocat (O>3), iar
tensiunea
continua este filtrata de grupul H>S
G elementul de reglaj serie (4RS) menine sau regleaz tensiunea si
curentul
de ie/ire m concordanta cu comenzile impuse de operator prin reglajele
principale
P
+
(tensiune constanta si P
c
(curent constant. Dcest element de reglaj
serie
este comandat de ctre amplificatorul comparator de tensiune (4%%>
$*
c+nd sursa
lucreaz n modul de lucru tensiune constanta, sau (circuit SAU) de
amplificatorul
comparator de curent (A>i si A>
,
) c+nd sursa lucreaz n modul de lucru
curent
constant, prin intermediul amplificatorului de comanda.
Surse !e
ali"entare
1>
3


(
GD%
UYS
DU
!,
&ig. ".">
2e asemenea circuitul SAU da semnalele pentru circuitul care
semnalizeaz modul de lucru (>. S) cu ajutorul celor doua '72(uri '
t
si
^IW
G pentru alimentarea tuturor elementelor din sc!ema se folosesc
tensiuni
stabilizate ( M 13 Q ... 5 Q, M A,5 Q, furnizate de stabilizatorul
tensiunii de
referina (S3R) alimentat dintr(un transformator de reea 3R,S
G protecia la supratensiune este realizata cu un tiristor
comandat de un
circuit (>S3) la care pragul de anclansare este stabilit cu un
potentiometru aflat pe
panoul sursei (P
st
).
Qaloarea tensiunii de ie/ire si a curentului de ie/ire se citesc
simultan pe doua instrumente amplasate pe panoul frontal, iar modul de
lucru n care opereaz sursa este afi/at prin doua diode H4C. <entru o
citire mai e?acta a tensiunii de ie/ire, aparatul dispune de un afisaj
numeric cu " cifre (comutatoare dinamice.
".".>. Sursa stabilizata de tensiune continua
(>,A Q = 3 D tip 1(41)"
Sursa stabilizata de tensiune continua 1(41)" este un aparat de
laborator destinat n principal alimentarii montajelor electronice
cuprinz+nd circuite integrate logice care necesita pentru alimentare
tensiuni continue cuprinse ntre L si >,A Q si cureni ntre L si 3 D.
*eglajul tensiunii de ie/ire, al curentului limita si al nivelului de
acionare a proteciei la supratensiune, se face n mod continuu cu
ajutorul unor poteniometre plasate pe panoul frontal.
$*3
D%,
Sursa se alimenteaz de la reeaua de c.a. de 33) Q = A) Yz si
funcioneaz dup sc!ema bloc din figura "."J.
1>" Msurri
electronice



Fig. 3.3#
$ensiunea de alimentare de la reea este aplicata unui transformator
3r, care furnizeaz, prin cele doua nf/urri secundare, doua tensiuni de
alimentare pentru redresoarele Re! l si Re! ,.
$ensiunea nestabilizata de la ie/irea redresorului Re! l este
nseriata cu elementul de reglaj serie 4RS si cu o rezistenta serie RS pentru
sesizarea curentului care trece prin sarcina.
Dmplificatoarele difereniale ACU si AC& primesc la intrare
semnale proporionale respectiv cu tensiunea si curentul de la ie/irea
sursei. 9e/irile lor se aplica printr(un circuit 1SAU la intrarea
amplificatorului de comanda A>&. Semnalul obinut la ie/irea acestuia
modifica rezistenta ec!ivalenta a elementului de reglaj serie 4RS
(comanda fiind n funcie fie de curent, fie de tensiune, n acest fel,
sursa /i alege singura modul de funcionare (n regim de -generator de
tensiune constanta- sau de -generator de curent limitat-, n funcie de
valoarea rezistentei de sarcina de la ie/ire.
7a poate avea ca punct de funcionare oricare din punctele
interioare dreptung!iului din planul (U, &) mrginit de a?ele de coordonate
si de dreptele U = >,A Q si > : 3 D.
Se observa ca, daca se impun valorile Ui pentru tensiunea de ie/ire
si =i pentru curentul limita, o rezistenta de sarcina determina
funcionarea sursei n regim de generator de curent limitat.
<rotecia la supratensiune este de tip >roT$ar si funcioneaz
astfel@ o tensiune proporionala cu valoarea tensiunii de ie/ire se aplica
la intrarea unui amplificator diferenial comparator AC>. 'a dep/irea
unei anumite valori de prag, semnalul de la ie/irea amplificatorului
diferenial comanda declan/area elementului de scurtcircuitare 4S> plasat
n paralel pe ie/irea sursei, prin intermediul amplificatorului de comanda
A >,.
<entru alimentarea tuturor elementelor din sc!ema(bloc se
folosesc tensiunile stabilizate de M A Q si (1) Q, furnizate de
stabilizatorul tensiunilor de
MAQ L (9LQ
Surse !e
ali"entare
1>
A
referina S3R alimentat de la
redresorul Re! 3. Dspectul e?terior al
aparatului este indicat n figura "."K.
<anoul frontal cuprinde@
G aparatul de msurat indicator
cu scala (L ... >,A Q pentru tensiune si
(L ... 3 D ( pentru curentW
G butoane pentru acionarea poten(
tiometrelor de reglaj@ U
A
- tensiunea de
ie/ire, P& - curentul limitat, P
,
(cu ntre(
ruptorul 5&) - reglajul nivelului proteciei
la supratensiune si respectiv, conectarea
si deconectarea tensiunii de la reeaW
G doua lmpi@ H& si H& - pentru
indicarea regimului de funcionare al
sursei@ -generator de curent limitat-, res
pectiv -generator de tensiune constanta-W
G comutatorul 5
,
- pentru co
mutarea instrumentului de msurat la
msurarea tensiunii sau a curentuluiW
G doua borne@ ( M si (( ( pentru
conectarea sarciniiW
G doua borne (M S si (( S ( pentru sesizarea la distanta (-remonte sensing-W
G o borna de masa.
<anoul din spate cuprinde@
G o sigurana pentru intrarea reelei (&i W
G o sigurana pentru curentul n sarcina (&
3
W
G trei borne@ (Ui), (t=
3
, (%=
"
( pentru programarea din e?terior a curentului
(care, n cazul funcionarii normale, sunt scurtcircuitateW
G trei borne@ (=L, (>
3
, (>
"
( pentru programarea din e?terior a curentului
(care, n cazul funcionarii normale, sunt scurtcircuitate.
a SU*Sb
S$D19'9^D$b
F
QD
Fig. 3.3$
Dparatul a fost conceput pentru a lucra n interiorW dimensiunile de gabarit
reduse (1)) ? 15) ? 34) mm ofer posibilitatea plasrii lui pe mesele de lucru, n
apropierea circuitelor care urmeaz sa fie alimentate.