Comunicarea nonverbala

CUPRINS
Argument..............................................................................................................pag. 2
Capitolul I Comunicarea Generaliti.............................................................pag. 4
1.1 Noiuni introductive...........................................................................pag. 4
1.2 Niveluri de comunicare......................................................................pag. 7
Capitolul II Comunicarea nonverbal Interferene.........................................pag. 1
2.1 !efiniia comunicrii nonverbale......................................................pag. 1
2.2 Caracteri"tici ale comunicrii nonverbale.........................................pag. 1
2.# $rincipalele funcii %n comunicarea nonverbal................................pag. 11
Capitolul III &lemente componente %n comunicarea nonverbal......................pag. 12
#.1 'imba(ul corpului..............................................................................pag. 12
#.2 'imba(ul "paiului..............................................................................pag. 12
#.# 'imba(ul timpului..............................................................................pag. 14
#.4 $re)ena per"onal.............................................................................pag. 14
#.* 'imba(ul tcerii..................................................................................pag. 1*
#.+ 'imba(ul lucrurilor.............................................................................pag. 1*
#.7 'imba(ul culorilor..............................................................................pag. 1*
#., 'imba(ul paraverbal...........................................................................pag. 1+
Capitolul I- .tudiu de ca) privind comunicarea nonverbab %n training limba(ul
braelor..................................................................................................................pag. 17
Conclu)ii...............................................................................................................pag. 1/
0ibliografie...........................................................................................................pag. 2
1
Comunicarea nonverbala
ARGUMENT
Comunicarea e"te primul in"trument "piritual al omului %n proce"ul "ociali)rii
"ale. Comunicarea a fo"t definit ca o form particular a relaiei de "c1imb %ntre dou
"au mai multe per"oane2 %ntre dou "au mai multe grupuri care are ca elemente e"eniale
relaia dintre indivi)i "au dintre grupuri2 "c1imbul2 tran"miterea 3i receptarea de
"emnificaii2 modificarea voit "au nu a comportamentului celor anga(ai.
Comunicarea umana "e ocupa de "en"ul informaiei verbale2 pre)entata %n forma
orala "au "cri"a 3i de cel al informaiei non verbale2 repre)entata de paralimba(2 mi3crile
corpului 3i folo"irea "paiului.
Noiunile de limba(2 limb2 comunicare au mai multe "en"uri2 fiind con"iderate
poli"emantice. Acea"ta "e datorea) faptului c fiecare noiune pre)ent e"te foarte
comple42 dar 3i faptului c fiecare din ace"te noiuni5 comunicare2 limb2 limba( 5 "unt
"tudiate de mai multe di"cipline 3tiinifice 6lingvi"tica2 p"i1ologia2 "ociologia2
"emiotica72 care aduc propriile lor per"pective de abordare2 nu %ntotdeauna identice "au
mcar complementare.
$rincipala problem pe care o pre"upune "tudiul noiunii de comunicare e"te aceea
a "tabilirii coninutului 3i a mi(loacelor prin intermediul crora ace"ta e"te tran"mi".
5 comunicarea are rolul de a5i pune pe oameni %n legatur unii cu ceilali2 %n me5
diul %n care evoluea)8
5 %n proce"ul de comunicare2 prin coninutul me"a(ului "e urmre3te reali)area
anumitor "copuri 3i tran"miterea anumitor "emnificaii8
5 orice proce" de comunicare are o tripl dimen"iune9 comunicarea e4teriori)at
6aciunile verbale 3i nonverbale ob"ervabile de ctre interlocutori72 metacomunicarea
6ceea ce "e %nelege dincolo de cuvinte7 3i intracomunicarea 6comunicarea reali)at de
fiecare individ %n forul "u interior2 la nivelul "inelui
5 orice proce" de comunicare "e de"f3oar %ntr5un conte4t2 adic are loc %ntr5un
anume "paiu p"i1ologic2 "ocial2 cultural2 fi)ic "au temporal2 cu care "e afl %ntr5o re5laie
de "tr:n" interdependen8
5 proce"ul de comunicare are un caracter dinamic2 datorit faptului c orice co5
municare2 o dat iniiat2 are o anumit evoluie2 "e "c1imb 3i "c1imb per"oanele
implicate %n proce"8
5 proce"ul de comunicare are un caracter irever"ibil2 %n "en"ul c2 o dat tran"mi"
un me"a(2 el nu mai poate fi ;oprit< %n ;drumul< lui ctre de"tinatar.
'a cele enumerate mai putem aduga9
5 %n "ituaii de cri)2 proce"ul de comunicare are un ritm mai rapid 3i o "fer mai
mare de cuprindere8
5 "emnificaia dat unui me"a( poate fi diferit at:t %ntre partenerii actului de co5
municare2 c:t 3i %ntre receptorii aceluia3i me"a(8
2
Comunicarea nonverbala
5 orice me"a( are un coninut manife"t 3i unul latent2 ade"eori ace"ta din urm fiind
mai "emnificativ.
In lucrarea de fata am pre)entat principalele elemente componente ale comunicarii
nonverbale2 pun:nd accent pe "emnificatia interpretarii fiecarui element a"tfel9 in primul
capitol am pre)entat generalitati de"pre notiunea de comunicare2 niveluri de comunicare2
in capitolul 2 am pre)entat definitia comunicarii nonverbale2 caracteri"ticile "i
principalele functii2 in urmatorul capitol am de"cri" pe larg elementele componente ale
comunicarii nonverbale "i la final am pre)entat "tudiu de ca) in comunicarea nonverbala
in training "i anume limba(ul bratelor.
#
Comunicarea nonverbala
CAPITOLUL 1
COMUNICAREA GENERALITATI
1.1 Notiuni introductive
=ntr5un "en" foarte larg2 comunicarea de"emnea) orice proce" prin care o
informaie e"te tran"mi" de la un element la altul2 ace"te elemente fiind de natur9
5 biologic6comunicaiile %n "i"temul nervo"72
5 te1nologic 6procedeele de telecomunicaii7
5 "ocial.
>eoria general a comunicrii "tudia) caracteri"ticile 3i relaiile dintre factorii de
ordin general care facilitea) tran"ferul unei cantiti de informaii de la un obiect la
altul 3i2 pe ba)a utili)rii unor metode operaionale2 recomand ci de "tabilire a unor
regimuri optime de circulaie a informaiei %n cadrul diferitelor tipuri de "i"teme.
;Comunicarea interuman "e ba)ea) pe un an"amblu de proce"e p"i1omotorii
"pecific umane2 limba(ul2 %n care un loc deo"ebit revine componentei con3tiente2
g:ndirii. Acea"t form de comunicare "e poate reali)a 3i prin utili)area unor mi(loace
nonverbale cu funcie de "emnali)are2 atitudini po"turale2 mimico5ge"tic2 "unete
nonverbale2 etc? Conform modelului comunicaional al p"i1icului uman2 "ugerat de
teoria comunicrii2 %ntreaga activitate p"i1ic e"te conceput ca o reea de comunicare
informaional2 %n ordine inter"pecific 6cu alii2 cu lumea7 3i infra"pecific 6cu "ine2
%ntre "ub"i"temele "i"temului p"i1ic individual7.@
!ac ne referim la comunicarea "pecific uman2 ea repre)int ;liantul indivi)ilor
dintr5o colectivitate2 ce ofer po"ibilitatea cunoa3terii opiniilor ace"tora2 a omogeni)rii
"ub a"pectul p"i1o5"ocial2 a"igur:nd funcionarea normal a colectivului2 indiferent de
natura 3i mrimea "a.@
=n accepiunea "a general2 comunicarea repre)int un mod de manife"tare a
g:ndurilor 3i "entimentelor cu a(utorul vorbirii2 "crierii2 ge"turilor2 mimicii2 %n "copul de
a te face inele".
=n accepiuni "peciale2 comunicarea poate %n"emna o intervenie oral %n faa unui
auditoriu8 un me"a( care e"te tran"mi" pe linie ierar1ic %ntr5o organi)aie8 o relaie
bidirecional %ntre "ubiect 3i agent %ntr5o "ituaie pedagogic8 un mi(loc prin care
indivi)ii "cap de "ingurtate printr5un "c1imb cu "emenii lor8 un "c1imb de informaii
%ntre doi core"pondeni prin intermediul unui canal de tran"mi"ie2 etc.
&timologia cuv:ntului vine din cuv:ntul latin communicare av:nd "en"ul ;a pune
%n comun@.
Cea mai "impl "c1em a proce"ului de comunicare a fo"t propu"a %nc din anul
1/#4 de Aarl 0u1ler %n lucrarea 22!ie .prac1t1eorie@ .
4
Comunicarea nonverbala

Blterior Coman DaEob"on urmrind "c1ema lui Aarl 0u1ler2 de)volt "tructura
proce"ului de comunicare adug:ndu5i %nc trei componente9 cod2 canal2 referent.
Componentele de ba) ale comunicarii pot fi pre)entate ca r"pun"uri la o "erie de
%ntrebri9
F Cine? 6emitorul79 cine e"te cu preci)ie emitorul me"a(ului 6o per"oan2 un
grup2 o "tructur organi)aional7.
F Ce? 6me"a(ul79 ce dore3te emitorul " comunice2 coninutul me"a(ului2 ce
informaii trebuie introdu"e pentru ca me"a(ul " fie clar2 conci"2 amabil2 con"tructiv2
corect 3i complect.
F Cum? 6codul 3i canalul79 me"a(ul va fi comunicat verbal "au %n "cri"2 %n cuvinte
"au imagini2 prin %ntrevedere "au convorbire telefonic pro4emic "au telematic.
F Cui 6receptorul7.
F Unde i cnd? va fi tran"mi" me"a(ul a"tfel %nc:t " fie receptat 3i utili)at.
F !e ce? Care e"te "copul urmrit %n comunicare 3i ce efect dore3te emitorul "
*
Comunicarea nonverbala
obinG 6informare2 influenare2 convingere7.
!e notat c2 oricare ar fi "en"ul dat me"a(ului de ctre emitor2 receptorul e"te cel
care %n ultim in"tan %i atribuie ace"tuia "emnificaia pe care o percepe.
$entru a e4i"ta comunicare2 "e impun c:teva condiii "ine Hua non9 o intenie2 un
interlocutor2 o "ituaie 6"paio temporal72 un conte4t 6lingvi"tic72 un cod 6o limb72 un
me"a( 3i o interaciune verbal e4plicit "au implicit.
Comunicarea implic interaciunea unor categorii de factori ce nu in numai de
capacitatea de e4primare2 ci cumulea) elemente p"i1ologice2 "ociale 3i "ituaionale.
$rincipalii factori "unt9
A. "#ctorii $%i&o'o(ici
- Cognitivi9 cuno3tine generale2 cuno3tine "pecifice de"pre "ubiect2 interlocutor2
"ituaieI2 conte4tI8 aptitudini generale2 inteligen2 memorie8 nivel de de)voltare
intelectual2 grad de in"truire8 nivel de "tp:nire a codului lingvi"tic2 a codului cultural8
intenii con3tiente 3i incon3tiente.
5 Afectivi9 atitudini generale2 atitudini "pecifice %n faa "ubiectului2
interlocutorului2 "ituaiei "au conte4tului8 "entimente per"onale fa de "ubiect2
interlocutor2 "ituaie2 conte4t8 motivaieI fa de "ubiect2 interlocutor2 "ituaie2 conte4t8
gu"turi per"onale2 intere"e.
5 Comportamentali9 per"onalitate2 caracter2 e4perien general2 e4perien verbal2
oral2 "cri"2 audiovi)ual8 caracteri"tici per"onale 6inut2 voce2 v:r"t2 apartenen
"ocial2 etc7
). "#ctori inter$er%on#'i
5 'ingvi"tici9 cod 6limb72 regi"tre2 norme2 conte4te
5 .ociali9 "tatut "ocial2 rol general2 di"tan actual2 cod cultural2 baga( comun
C. "#ctori o*iectivi9
5 .ituaionali9 loc fi)ic2 timp2 epoc2 "paiu2 di"tan2 numr de interlocutori2
di"po)iia interlocutorilor2 comportamente per"onale2 )gomote materiale2 durat2 ritm2
canal 6reea7
5 Conte4tuali9 "ubiectul comunicrii2 coninutul comunicrii 6informaia72 di"tana
formal %n cod 6regi"tre72 form de pre)entare 6"til72 )gomote %n comunicare 6redundan2
inteligibilitate72 %nlnuirea enunurilor.
I"ituaie9 mediul fi)ic 3i "paio temporal
Iconte4t9 mediul lingvi"tic
Imotivaie9 motive per"onale care duc la apariia inteniei 3i aciunii de a
comunica.
J condiie e"enial a comunicrii o repre)int #decv#re#. &mitorul trebuie "
aib un limba( adecvat2 pentru a53i putea tran"mite eficient me"a(ul %n funcie de
obiectivele urmrite 3i de identitatea de"tinatarului.
+
Comunicarea nonverbala
$entru eficiena comunicrii2 trebuie %ndeplinite anumite condiii "pecifice9
F &laborarea me"a(ului 3i cutarea condiiilor favorabile pentru tran"miterea lui.
F &4primarea clar2 logic2 operaional a me"a(ului.
F Conturarea preci" a obiectivului comunicrii me"a(ului.
F !efinirea condiiilor optime pentru a reali)a o bun comunicare.
F >ran"miterea efectiv a me"a(ului ctre un receptor2 prin anumite canale2
F Ceceptarea me"a(ului2 %nelegerea2 prelucrarea lui.
F Kormularea r"pun"ului2 integrarea lui %n comunicarea "emnificaiei me"a(ului.
=n ceea ce prive3te comunicarea2 canalul repre)inta mi(locul fi)ic de tran"mitere a
me"a(ului2 numit 3i LdrumulL ipotetic "au LcaleaL urmata de me"a(.
1.+ Nive'uri ,n comunic#re
=n comunic#re "e g"e"c - nive'uri2 3i anume9 comunicarea intraper"onala2
comunicarea interper"onala2 comunicarea de grup2 comunicarea de ma"a2 comunicarea
publica "au mediatica.
Comunic#re# intr#$er%on#'# e"te comunicarea %n 3i ctre "ine. Ace"t
comunicare e"te un real proce" de comunicare2 c1iar dac emitorul 3i receptorul e"te
acela3i2 iar codificarea 3i decodificarea me"a(elor nu e"te ab"olut nece"ara.
Comunic#re# inter$er%on#'# e"te cea mai importanta forma de comunicare 3i cel
mai de" folo"ita. &a e"te ba)a e4i"tenei "ociale a omului2 3i nu poate fi evitat5 viata
de familie2 relaiile cu prietenii2 activitatea profe"ionala2 toate depind de acea"ta calitate.
Comunic#re# inter$er%on#'a "e refera la comunicarea fata %n fata. &"te un tip de
comunicare important %n relaiile inter5per"onale2 %n "tabilirea de relaii2 legturi2etc.
Comunic#re# de (ru$ e"te tot un tip de comunicare2 dar care "e derulea) %n
colectiviti umane re"tr:n"e 3i permite "c1imburi de idei 3i emoii2 di"cuii2 re)olvri de
probleme2 aplanari de conflicte2 etc.
-alena %n comunicare repre)inta numrul de per"oane cu care un individ poate
comunica 6la receptare "au la emitere7. !intr5o per"pectiva informaional2 grupurile
"unt de doua tipuri9 grup egalitar 3i grup ierar1i)at. Intr5un grup2 ierar1ia "e "tabile3te pe
ba)a bilanului informaional al fiecrui individ2 bilanul fiind diferena dintre influentele
pe care le prime3te individul 3i cele pe care le e4ercita ace"ta. C:nd bilanul e"te egal
pentru toi membrii grupului2 grupul e"te egalitar2 iar daca bilantul e"te diferit2 grupul
7
Jbiectivul vi)at
Natura me"a(ului
Identitatea
emitorului
Alegerea
vocabularului
!e"tinatar
Comunicarea nonverbala
e"te ierar1i)at.
Comunic#re# de m#%# pre"upune un productor in"tituionali)at de me"a(e
"cri"e2 vorbite2 vi)uale "au audiovi)uale2 care "e adre"ea) unui public variat 3i numero".
Ace"t tip de comunicare nu beneficia) de un feedbacE eficient.
Comunic#re# $u*'ic# %#u medi#tic# e"te o forma "peciali)ata a comunicrii
interumane care are rdcinile %n retorica antica. >r"tura e"enial a comunicrii
publice e"te aceea de a aciona la nivelul repre)entrilor "ociale 3i de a permite o rapida
modificare a di"cur"urilor publice8 ea difer %n mod e"enial de alte tipuri de comunicare
prin finalitatea "a.
"orme #'e comunic.rii / comunicarea "e poate manife"ta "ub mai multe forme2
dintre care amintim9 comunicare verbal2 comunicare "cri"2 comunicare oral2
comunicare non5verbal2 paralimba(.
Comunic#re# ver*#'. "e reali)ea) prin limba(2 care repre)int un ritual care "e
petrece atunci c:nd ne aflm %ntr5un anumit mediu %n care un r"pun" convenional e"te
a3teptat de la noi. .pre e4emplu2 cineva care merge la o nunt va ura Lca" de piatrL2 iar
cineva care merge la o %nmorm:ntare va "pune L!umne)eu "51 odi1nea"cL2 3i nu
inver". Ace"te ritualuri ale limba(ului "unt %nvate din copilrie2 deoarece ele depind de
anumite obiceiuri direct raportate la o anumit cultur 3i comunitate8 totodat2 "unt
%nvate obiceiurile de limba( corecte 3i incorecte 6"pre e4emplu2 cuvintele indecente pe
care copilul le folo"e3te pentru prima dat "unt reprimate "ever de ctre prini7. Blterior2
individul %nva " folo"ea"c cuvintele %n funcie de mediul %n care "e afl. &"te un prim
pa" %n direcia "peciali)rii limba(ului. =n timp2 %n funcie de diferitele cuno3tine
a"imilate2 per"oana poate utili)a tipuri diferite de limba(2 mai redu" "au mai %nalt
"peciali)ate.
G:ndirea 3i limba(ul "e de)volt %mpreun. A3a cum modul de a g:ndi al fiecrei
per"oane e"te unic2 3i modul de a vorbi e"te unic. Acea"t unicitate a limba(ului legat de
fiecare per"oan %n parte poate fi %nglobat "ub denumirea de "til.
verbal. !e altfel2 "tilul e"te un indicator al per"oanei %n integralitatea "a.
Comunic#re# %cri%. poate avea o dominant intra5per"onal2 dar 3i una inter5
per"onal. =ntr5o comunicare "cri" "e folo"e"c de obicei c:teva e'emente precum9
folo"irea fra)elor cu o lungime medie 61*52 de cuvinte72 a paragrafelor centrate a"upra
unei "ingure idei2 a cuvintelor %nele"e cu "iguran de receptor 8 evitarea e4primrii
comune2 tipic limba(ului oral2 a cuvintelor inutile2 redundante8 alegerea cuvintelor
%ncrcate de afectivitate optim %n conte4tul pedagogic creat2 a e4pre"iilor afirmative2
toate ace"tea fiind elemente utile intr5o integrare eficace %ntre "uportul "cri" 3i cel oral %n
cadrul comunicrii didactice. Comunicarea "cri" are c:teva avanta(e. $rintre care
amintim9
5durabilitatea %n raport cu forma oral a comunicrii8
5te4tul poate fi v)utMcitit de mai multe per"oane8
5poate fi citit la un moment potrivit 3i poate fi recitit etc.
$a3ii %n comunic#re# %cri%. "unt "imilari celor din "tructurarea unui di"cur"9
e4i"ta o fa) de pregtire 6"tabilirea obiectivelor2 a rolului 3i a audienei 5 cei care vor
,
Comunicarea nonverbala
citi te4tul 5 a punctelor5c1eie pe care dorim " le rein ace3tia din urm7 3i o fa) de
redactare 6ideile principale "unt de)voltate urmrind o "erie de indicatori precum 9
claritate2 credibilitate2 conci)ie2 folo"ind cele trei pri ale unei redactri9 introducere2
cuprin" 3i %nc1eiere.
Comunic#re# or#'.
Cea mai %nt:lnit modalitate de comunicare e"te comunicarea oral. Comunicarea
non verbal o %n"oe3te pe cea verbal2 definindu5"e %n relaie cu acea"ta %ntr5un mod
aparte2 %n "en"ul "pri(inului pe care ea %l furni)ea) prin elementele de %ntrire2 nuanare
3i motivare a me"a(ului.
Comunicarea oral repre)int un in"trument prin care avem acce" la "tudiul altor
forme 3i proce"e de comunicare9 L$rincipalul mi(loc al comunicrii umane e"te limba
vorbit2 at:t %n "en"ul prioritii i"torice2 c:t 3i pentru c e"te forma de comunicare cea
mai frecvent utili)at 3i care ofer modelul pentru alte forme de comunicareL. 'imba are
un caracter convenional2 "e "pri(in integral pe acordul implicit 3i informal al
utili)atorilor de a re"pecta regulile interne ale ace"teia privind at:t utili)area2 c:t 3i
"emnificaia.
/
Comunicarea nonverbala
CAPITOLUL II
COMUNICAREA NON0ER)ALA / INTER"ERENTE
+.1 !e1ini2i# comunic.rii nonver*#'e
In literatura de "pecialitate "unt menionate nu o "ingura definiie a comunicrii
non verbale ci mai multe 3i toate "unt acceptate. >otul depinde din ce per"pectiva e"te
abordat proce"ul de tran"mitere a "emnelor non ligvi"tice.
Comunic#re# nonver*#'# e"te cumulul de me"a(e2 care nu "unt e4primate prin
cuvinte 3i care pot fi decodificate2 cre:nd %nele"uri Ace"te "emnale pot repeta2
contra)ice2 %nlocui2 completa "au accentua me"a(ul tran"mi" prin cuvinte. Importanta
comunicrii non verbale a fo"t demon"trata %n 1/+7 de ctre Albert Ne1rabian. In urma
unui "tudiu2 ace"ta a a(un" la conclu)ia ca numai *O din me"a( e"te tran"mi" prin
comunicare verbala %n timp ce #,O e"te tran"mi" pe cale vocala 3i **O prin limba(ul
corpului.
Comunic#re# nonver*#'# o$u%# comunic.rii ver*#'e e"te conceputa de multa
vreme ca limba( %n "en" "trict. In acea"ta vi)iune toate celelalte forme de comunicare
"unt con"iderate ca "ecundare 6"cri"ul7. >eoriile contemporane ale comunicrii
influenate de di"cipline at:t de diver"e ca lingvi"tica enunrii2 p"i1ologie2 "ociologie2
antropologie2 a"igura a"t)i locul cuvenit comunicrii non verbale2 ba)andu5"e pe
ipote)e ale canalelor multiple ale comunicrii umane. Comunicarea umana e"te
conceputa ca o enunare eterogena re)ult:nd din combinarea de elemente vocal acu"tice
3i vi"ual.
=n literatura de "pecialitate comunic#re# nonver*#'. a primit de5a lungul
timpului o multitudine de de1ini2ii2 ma(oritatea fiind acceptate. Na(oritatea definiiilor
comunicrii non verbale vorbe"c de"pre acea"t comunicare nonverbal ca de"pre un
cumul de me"a(e2 me"a(e ce nu "unt e4primate prin a(utorul cuvintelor2 dar care totu3i
pot fi decodificate2 put:nd crea %nele"uri.
C:t de important e"te comunicarea non5verbal a demon"trat5o Albert
Ne1rabian2 %n anul 1/+7. =n urma unui "tudiu de"pre comunicarea nonverbal ace"ta a
a(un" la conclu)ia ca numai *O din me"a( e"te tran"mi" prin comunicare verbala %n timp
ce #,O e"te tran"mi" pe cale vocala 3i **O prin limba(ul corpului.
+.+ C#r#cteri%tici #'e comunic.rii nonver*#'e
Comunicarea nonverbal e"te neintenionat2 ea ne trdea) emoiile "au
atitudinea c1iar dac nu dorim ace"t lucru2 deci trebuie "a fim con3tieni ca me"a(ele non
verbale uneori pot contra)ice ceea ce afirmam8
5 comunicarea nonverbala e"te alctuit dintr5un numr de coduri "eparate pe care
1
Comunicarea nonverbala
trebuie "a %nvm "a le folo"im. Anumite coduri non verbale "unt univer"ale2 fiind
%nele"e la fel %n culturi diferite8
5 abilitatea de comunicare nonverbala cre"te odat cu v:r"ta2 cu e4periena Cei
care comunica bine non verbal2 "tp:ne"c %n aceea3i m"ur 3i codurile non verbale 3i de
obicei "unt acei care reu3e"c mai bine %n "ocietate2 con"truie"c relaii bune cu "emenii lor
3i au un "tatut "ocial mai bun 8
5 me"a(ele tran"mi"e prin comunicarea non verbale ne furni)ea) informaii de"pre
problemele per"onale "au de relaionarea la ali indivi)i2 de"pre care am fi (enai "a
di"cutam.
>ipuri de comunicare nonverbal9
&4i"t un tip de comunicare nonverbal numit %e3onier2 care "e ba)ea) la
me"a(ele recepionate cu a(utorul "imurilor v)ului2 au)ului2 miro"ului2 tactil 3i gu"tativ8
un alt tip de comunicare nonverbal e"te 3i ceea ce "e nume3te comunicarea nonverbal.
e%tetic# 6pictura2 mu)ica2 dan"2 imagine2 etc7 care are loc prin intermediul diferitelor
forme de e4primare arti"tica 3i comunica diferite emoii arti"tice8
Comunicarea nonverbala ba)ata pe folo"irea %n"emnelor 6"teaguri2 in"igne2
uniforme2 etc7 3i a "imbolurilor "pecifice2 ca de e4emplu2 cele legate de religie 6cruce2
altar2 icoane2 etc7 "au "tatut "ocial 6gradele la ofieri2 titulatura2 decoraiile2 etc7.
+.4 Princi$#'e'e 1unc2ii ,n comunic#re# nonver*#'.
5 comunicarea nonverbal are menirea de a o accentua pe cea verbal 8 a"tfel2
profe"orul poate %ntri prin anumite elemente de mimic "au de ge"tic importana unei
anumite pri din me"a( din ceea ce tran"mite2 %n timpul orelor2 elevilor 8
5 comunicarea nonverbal poate " complete)e me"a(ul tran"mi" pe cale verbal 8
%n ace"t mod2 " ne %nc1ipuim acela3i material %nregi"trat 3i audiat apoi de elevi 3i2 %n al
doilea ca)2 pre)entat de cadrul didactic la propriu8 anumite pri ale me"a(ului verbal pot
fi nu doar accentuate2 ci2 ele pot fi completate fericit cu un impact con"iderabil a"upra
"poririi motivaiei %nvrii 8 cineva care "pune o glum ):mbe3te %n timp ce face ace"t
lucru2 cineva care anun o ve"te tri"t are o mimic %n concordan cu acea"ta8
5 comunicarea nonverbal poate2 %n mod deliberat2 " contra)ic anumite a"pecte
ale comunicrii verbale 8 atunci c:nd2 "pre e4emplu2 trebuie " efectum o critic2 un
):mbet care contravine a"pectului negativ al me"a(ului verbali)at poate " in"taure)e o
atmo"fer po)itiv 3i rela4ant2 care " fac 5 aparent parado4al 5 critica mai eficient %n
urmrirea "copurilor ace"teia privind "c1imbri comportamentale la nivelul per"oanei
mu"trate8
5 o alt funcie a comunicrii non verbale e"te aceea de a regulari)a flu4ul
comunicaional 3i de a pondera dinamica proprie comunicrii verbali)ate 8
5 comunicarea nonverbal repet "au reactuali)ea) %nele"ul comunicrii verbale2
d:nd po"ibilitatea receptorului comunicrii " identifice %n timp real un %ndemn aflat %n
"patele unei afirmaii.
11
Comunicarea nonverbala
CAPITOLUL III
ELEMENTE COMPONENTE IN COMUNICAREA NON0ER)ALA
4.1 Lim*#5u' cor$u'ui
Mic.ri'e cor$u'ui2 numite 3i Llimba(ul corpuluiL2 pot avea uneori "en" "imbolic
3i %n ace"t ca) participa la comunicarea nonverbala.
Po%tur# cor$u'ui e"te definitorie pentru anumite me"a(e. Bmerii l"ai "au capul
plecat indica timiditate2 deprimare2 amrciune2 "entiment negativ "au un "entiment de
inferioritate2 capul "u" 3i umerii drepi tran"mit mulumirea 3i c1iar "uperioritatea. =ntr5o
di"cuie aplecarea "pre interlocutor poate %n"emna intere"2 atenie. Cetragerea corpului2
dimpotriva "ugerea) re"pingere. =ncruci3area bratelor la piept "emnifica %nc1idere %n
"ine fata de interlocutor "au "ubiectul di"cutat.
Mic.ri'e c#$u'ui au anumite "emnificaii %n comunicarea nonverbal8 datul din
cap %n"eamna aprobare "au de"cura(are. &4pre"iile fetei "unt cele mai u3or de controlat.
Kiecare parte a fetei noa"tre comunica. Kata e4prima reacia per"oanei %n cau)a la tot ce
"e "pune9 "urpri)a2 de)acord2 ne%nelegere2 de)amgire2 "uprare2 durere2 intere"2
de)intere"2 etc. &4pre"iile fetei trebuie"c corelate cu celelalte mi3cri ale corpului "au cu
me"a(ele verbale. &4pre"ia fetei poate fi "incera "au "imulata 3i de aceea uneori e"te
c1iar greu de de"cifrat.
6m*etu' e"te un ge"t foarte comple42 capabil "a e4prime o gama larga de "tri2
de la plcere2 bucurie2 "ati"facie2 la promi"iune2 cini"m2 (ena. Interpretarea "en"ului
):mbetului varia) %n"a de la o cultura la alta fiind %n "tr:n"a corelaie cu pre"upunerile
"pecifice care "e fac %n legtur cu relaiile interumane %n cadrul acelei culturi.
Mic.ri'e oc&i'or au un rol important %n cadrul interaciunii "ociale. !e e4emplu
%n cadrul unui dialog per"oanele "e prive"c %n oc1i 2*57* O din timpul conver"aiei
.copul privirii %n oc1i e"te de a recepiona me"a(ele vi)uale "uplimentare2 care "a
complete)e cuvintele "au "a g"ea"c %n oc1ii celuilalt un feedbacE2 o reacie la cele
afirmate.
Nodul %n care privim 3i "untem privii are legtur cu nevoile noa"tre de aprobare2
%ncredere2 acceptare 3i prietenie. C1iar 3i a privi "au nu privi pe cineva are un %nele"
Interlocutorii care te prive"c %n oc1i %n timpul conver"aiei "unt con"iderai mai credibili
dec:t cei care evita contactul vi)ual "uger:nd intenia de a a"cunde ceva.
$er"onalitatea "e evidenia) 3i prin alte mi3cri ca 9 ro"ul ung1iilor2 (ucatul cu o
bi(uterie2 frecatul na"ului2 etc. &"te greu "a %nelegem "en"ul ace"tor mi3cri deoarece
unele "e fac incon3tient 3i ele pot ilu"tra doar o "tare interioara 6frica2 (ena2 nerbdare7.
=n ace"t "en" nu vorbim de comunicare nonverbala. !ac ace"te "emne "e folo"e"c
intenionat2 pentru a "pune ceva de"pre noi2 atunci ele con"tituie comunicare nonverbala.
12
Comunicarea nonverbala
Ge"tica %n comunicarea nonverbal5 alte mi3cri ale parilor corpului 6m:ini2
brate2 picioare72 grupate "ub denumirea de Lge"ticaL2 repre)inta mi(loace frecvent
folo"ite %n comunicarea nonverbal.
Inter$ret#re# unor (e%turi7
.tr:ngerea pumnilor denota o"tilitate 3i m:nie "au2 "olidaritate2 "tre"2 iar bratele
de"c1i"e 5 "inceritate2 acceptare. Capul "pri(init %n palma5plicti"eala2 dar palma
6degetele7 pe obra)2 dimpotriva denota intere" e4trem. N:inile inute la "pate5
"uperioritate "au %ncercare de autocontrol.
Atenie %n"a 3i la diferenele culturale. !e e4emplu2 prin mi3carea capului de "u"
%n (o" "punem LdaL2 %n timp ce oamenii din .ri 'anEa redau acela3i lucru prin mi3carea
capului de la dreapta la "t:nga. Ge"tul de artare cu degetul e"te con"iderat nepolitico" la
noi2 in"ulta %n >1ailanda 3i ab"olut neutru2 de indicare2 %n .BA. Btili)area ge"ticulaiei
e4ce"ive e"te con"iderata nepoliticoa"a %n multe tari2 c1iar 3i la noi2 dar ge"turile
m:inilor au creeat faima de popor pa"ionat a italienilor. Nodul %n care americanii %3i
%ncruci3ea) picioarele 6rela4at2 mi3cri largi2 fr nici o reinere7 difer de cel al
europenilor 6controlat2 atent la po)iia finala78 cel al brbailor difer de cel al femeilor.
Bn american va pune picioarele pe ma"a dac acea"ta %n"eamna o po)iie comoda
"au dac vrea "a demon"tre)e un control total a"upra "ituaiei. 0::itul picioarelor denota
plicti"eala2 nerbdare2 "tre".
Atin(ere# ,n comunic#re# nonver*#'.
Atingerea "au contactul fi)ic e"te unul dintre cele mai vec1i coduri ale
comunicrii non verbale. &a e4prima emoii "au "entimente diferite2 de la "entimente
calde9 iubire2 "impatie2 %ncura(are2 p:n la agre"iune fi)ica. Bnii oameni evita orice
atingere. Kora 3i tipul de atingere depinde %n mare m"ur de v:r"ta2 "tatut2 relaie 3i
cultura. Gradul de atingere difer de la o cultura la alta. 'a (apone)i2 %nclinarea capului
%nlocuie3te datul m:inii ca "alut2 %n timp ce la e"c1imo3i ace"t "alut "e e4prima cu o
lovitura u3oara pe umr
4.+ Lim*#5u' %$#tiu'ui
.paiul per"onal 3i teritoriul %n comunicarea nonverbal5 %n general oamenilor le
place "a aib un "paiu propriu2 c:t de mic2 pe care "a5l aran(e)e conform dorinelor
proprii. .paiul %mprumuta ceva din per"onalitatea omului 3i tran"mite me"a(e non
verbale de"pre ocupant. .paiul per"onal poate fi definit ca fiind di"tanta de la care
e4i"ta di"ponibilitatea contactului cu ceilali.
=n domeniul comunicrii non verbale e4i"ta di"tantele diferite de comunicare
funcie de conte4t 3i de caracterul me"a(ului tran"mi".
)ona intima 6per"onala72 %ntre 2*5122 m e"te pentru di"cuii cu caracter per"onal2
fiind %n"a total inacceptabila %n alte ca)uri8
)ona "ociala 6normala72 %ntre 12252 m e"te folo"ita mai ale" la comunicarea
interper"onala 6colegi de "erviciu aflai pe aceia3i treapta ierar1ica2 prieteni2 etc7
1#
Comunicarea nonverbala
)ona con"ultativa2 %ntre 25#2* m e"te folo"ita %n "ituaii oficiale 6"uperior2
"ubordonat2 con"ultant5client2 anga(at 5 per"oana care "olicita anga(area7
)ona publica2 #2* m 3i mai mult %n care comunicarea e"te formala 6cur"uri2 3edine2
di"cur"urile politicienilor2 etc7 .
!ac o per"oana "e apropie mai mult dec:t e"te potrivit2 poate aprea ten"iune 3i
c1iar o"tilitate2 "tri care vor afecta comunicarea. Atunci c:nd "e produce invadarea
6violarea7 "paiului per"onal2 per"oana %n cau)a "e retrage pentru a re"tabili di"tanta iar %n
ca)ul %n care ace"t lucru nu mai e"te po"ibil2 "e va face tot po"ibilul ca LinvadatorulL "a
"e retrag la di"tanta cuvenita. Nu "t:n(enii pe cei cu care di"cutai apropiindu5va de ei
mai mult dec:t trebuie. !e obicei c:nd "untei %n picioare2 di"tanta nece"ara e"te aceea a
"tr:ngerii m:inii.
4.4 Lim*#5u' tim$u'ui
'imba(ul timpului e"te perceput diferit2 %n funcie de "ocietate "au cultura. C1iar 3i
%n interiorul aceleia3i culturi2 modul cum e"te perceput timpul poate fi diferit. &4emplu9
# minute petrecute cu cineva care nu5i e"te pe plac poate fi con"iderat ca Lpierdere de
vremeL iar cu cineva drag poate fi con"iderat Lo ve3nicieL.
>impul biologic 5 e"te un concept care poate tran"mite informaii referitoare la
performanta indivi)ilor. A"tfel funcie de ace"ta unii indivi)i "unt Lprivig1etoriL iar ali
Lpa"ri de noapteL. =n prima categorie intra cei care "unt matinali2 care "e 3coala
devreme2 "unt plini de energie 3i obin cele mai bune re)ultate %n cur"ul dimineii Ceilali
repre)inta opu"ul ace"tora 3i intra %n cea de a doua categorie. Ace"te caracteri"tici
individuale2 legate de timpul biologic2 ne pot tran"mite informaii legate de performanta
indivi)ilor.
>impul informaional 5 e"te interpretat diferit %n diver"e culturi. >impul e"te v)ut
ca parte a conte4tului %n care interacionea) oamenii. &l poate fi folo"it 3i "imbolic2 ca
%n e4pre"iaL >impul %n"eamna baniL2 e4pre"ie care invita la %ntrebuinarea raional a
timpului.
4.8 Pre3ent# $er%on#'#
A"pectul fi)ic %n comunicarea nonverbal5 me"a(e non verbale "unt tran"mi"e 3i
prin intermediul %mbrcmintei 3i acce"oriilor pe care le purtam 6bi(uterii2 cravate2
oc1elari72 prin mac1ia(2 coafuraM fre)a2 etc.
.e afirma ca 1aina face pe omL 3i %ntr5adevr 3tim ca oamenii bine %mbrcai dau
impre"ia de "ucce"2 putere2 educaie2 bani2 etc. =mbrcmintea poate accentua frumu"eea
fi)ica2 naturala2 repre)inta un "imbol cultural 6brbaii %ntotdeauna poarta pantaloni7 "au
"ublinia) o tradiie 6Eilt5ul "coian "au "ari5ul indian7.
Kelul %n care ne %mbrcam ofera 3i informaii per"onale. J femeie %mbrcata
provocator poate e4prima di"ponibilitate2 "fidarea regulilor "ociale pe c:nd o femeie
%mbrcata decent confer "erio)itate2 %ncredere 3i are po"ibiliti mai mari de promovare
14
Comunicarea nonverbala
%n piaa muncii "au %n funcii de r"pundere Nu trebuie "a fii elegani %n orice "ituaie2
trebuie %n"a "a avei o inuta adecvata oricrei "ituaii
4.- Lim*#5u' t.cerii
=n comunicarea nonverbal. prin tcere 6a"cultare pa"iva7 "e poate e4prima
intenia de continuare a unei e4puneri2 de)vluirea unor idei2 "entimente "au atitudini
care ar putea fi blocate prin intervenie verbala. J "oluie pentru "ituaia %n care nu "e
3tie cum "a "e interprete)e tcerea poate fi feedbacE5ul.
4.9 Lim*#5u' 'ucruri'or
>emperatura2 lumina 3i culoarea 5 ace"te elemente ale mediului natural
"au ambiant2 influenea) modul %n care oamenii comunica fr a con"titui %n"a coduri
non5verbale.
Iluminarea core"pun)toare a unui "paiu contribuie la o buna a"cultare iar
anumite culori au efect "timulativ a"upra ateniei 'umina 3i culoarea pot determina
anumite "tri 3i di"po)iii fi)ice. !e a"emenea2 temperatura poate influenta po)itiv "au
negativ buna comunicare. Culorile afectea) comunicarea "ub urmtorul a"pect9 culorile
calde 6galben2 portocaliu2 ro3u7 "timulea) comunicarea2 %n timp ce culorile reci
6alba"tru2 verde2 gri7 in1iba comunicarea8 monotonia 2 precum 3i varietatea e4ce"iva de
culoare2 in1iba 3i di"trag atenia 3i comunicarea.
4.: Lim*#5u' cu'ori'or
Culoarea2 dincolo de percepia 3i trirea ei afectiv2 e"te 3i o oglind a
per"onalitii noa"tre 3i deci influenea) comunicarea. G:ndirea creatoare are loc optim
%ntr5o %ncpere cu mult ro3u2 iar cea de reflectare a ideilor %ntr5o camer cu mult verde.
Culorile "trlucitoare "unt ale"e de oamenii de aciune comunicativi2 e4travertii2 iar cele
pale de timi)i2 intravertii.
.emnificaia culorilor poate fi diferit %n diver"e culturi. !e e4emplu2 ro3u e"te
a"ociat %n C1ina cu bucurie 3i fe"tivitate2 %n Paponia cu lupt 3i m:nie8 %n cultura
indienilor americani "emnific ma"culinitate8 %n &uropa2 drago"te2 iar %n .BA2
comuni"m. =n rile cu populaie african2 negru "ugerea) binele2 iar albul2 rul. $entru
europeni2 negru e"te culoarea tri"teii2 %n timp ce ace"te "tri "unt e4primate la (apone)i
3i c1ine)i prin alb. -erdele "emnific la europeni invidie2 la a"iatici bucurie2 iar %n
anumite ri "peran %n timp ce galbenul comunic la europeni la3itate2 gelo)ie2 la
americani e"te culoarea intelectualitii2 iar la a"iatici "emnific puritate.
Culoarea afectea) comunicarea "ub urmtorul a"pect9 culorile calde "timulea)
comunicarea2 %n timp ce culorile reci in1ib comunicarea8 monotonia2 precum 3i
varietatea e4ce"iv de culoare2 in1ib 3i5i di"trag pe comunicatori.
1*
Comunicarea nonverbala
4.; Lim*#5u' $#r#ver*#' e"te o form vocal repre)entat de tonalitatea 3i
infle4iunile vocii2 ritmul de vorbire2 pau)ele dintre cuvinte2 ticurile verbale.
4.;.1 C#'it#ti'e vocii
-ocea %n comunicarea nonverbal5 modul %n care ne folo"im vocea 3i calitile
vocale are importanta %n proce"ul de comunicarea nonverbal.-olumul vocii ofera
indicaii privind per"onalitatea2 atitudinea2 "entimentele vorbitorului. !icia 3i accentul
vocii e4prima gradul de educaie 3i "tatutul "ocial.
Accentele regionale ne ofera indicaii de"pre )ona geografica de proveniena
6moldovean2 oltean2 ardelean2 etc7. Gradul de %ncredere2 autoaprecierea2 "igurana de "ine
"e pot tran"mite prin intermediul vocii8 toate ace"te informaii de"pre noi %n3ine la putem
oferi prin comportamentul no"tru de comunicare.
4.;.+ C#r#cteri%tici'e voc#'e
=nlimea 3i inten"itatea vocii e4prima atitudinea dorita. J voce "tridenta2
iptoare2 a"cuita indica m:nie2 ameninare %n timp ce una (oa"a arata emoie2 frica2
di"perare2 ten"iune.
Nodul %n care ne folo"im vocea "i calitatile vocale are importanta %n proce"ul
de comunicare. Inaltimea "i inten"itatea vocii e4prima atitudinea dorita.
J voce "tridenta2 tipatoare2 a"cutita indica m:nie2 amenintare %n timp ce una
(oa"a arata emotie2 frica2 di"perare2 ten"iune.
-olumul vocii ofera indicatii privind per"onalitatea2 atitudinea2 "entimentele
vorbitorului.
!ictia "i accentul vocii e4prima gradul de educatie "i "tatutul "ocial. Accentele
regionale ne ofera indicatii de"pre )ona geografica de provenienta 6moldovean2
oltean2 ardelean2 etc7.
Gradul de %ncredere2 autoaprecierea2 "iguranta de "ine "e pot tran"mite prin
intermediul vocii8 toate ace"te informatii de"pre noi %n"ine la putem oferi prin
comportamentul no"tru de comunicare.

1+
Comunicarea nonverbala
CAPITOLUL I0
STU!IU !E CA6 PRI0IN! COMUNICAREA NON0ER)AL<
=N TRAINING / LIM)A>UL )RA?ELOR
A ne a"cunde dupa o bariera "au ob"tacol e"te un ra"pun" normal2 pe care l5am
invatat inca din frageda copilarie2 pentru a ne a"igura un plu" de protectie. Copii fiind2
ne a"cundeam dupa obiecte mai mari decat noi precum me"e2 "caune "i alte pie"e de
mobilier ori de cate ori ne aflam intr5o "ituatie Qpericuloa"aR "au dificila. $e ma"ura ce
cre"tem2 ace"t ra"pun" normal de protectie devine din ce in ce mai "ofi"ticat2 forma "a
de"avar"ita fiind incruci"area bratelor.
Ne"a(ul bratelor incruci"ate i"i pa"trea)a "en"ul "i "emnificatia indiferent de
momentul "i de conte4tul in care ace"t ge"t apare. Cu atat mai mult in training2 unde
limba(ul bratelor poate indica atat pentru trainer cat "i pentru cur"anti gradul de
de"c1idere "i de confort fata de "ubiectul de)batut "au fata de grup.
)r#te'e *#rier# tr#ineru'ui 1#t# de (ru$
Atunci cand trebuie "a "u"tii un training la o grupa noua de cur"anti "au "a
aborde)i o tematica noua2 in mod total incon"tient vei ob"erva ca printre primele ge"turi
folo"ite de tine "e va afla "i cel al Qbratelor incruci"ateR.
Bn motiv ar fi acela ca2 aparent2 incruci"area bratelor iti da un plu" de confort fata
de conte4tul nou in care te afli. .incer vorbind2 orice ge"t iti va parea confortabil daca ai
"i atitudinea congruenta cu ace"ta. A"tfel daca ai o atitudine negativa2 defen"iva "au
agre"iva2 incruci"area bratelor va fi2 intr5adevar2 un ge"t confortabil8 daca ie"i "a te
di"tre)i cu prietenii acela"i ge"t nu ti "e va mai parea deloc nece"ar "i deloc confortabil.
Aminte"te5ti de fiecare data ca "emnificatia me"a(elor nonverbale tine atat de QemitatorR
cat2 mai ale"2 de QreceptorR. >e poti "imti confortabil cu bratele incruci"ate in"a reactia
grupului fata de tine folo"ind ace"t ge"t va fi una negativa.
Ideea e"te cat "e poate de clara evita cat poti de mult "i cu orice pret "a te
pre)inti in fata grupului cu bratele incruci"ate ? e4ceptand "ituatiile in care intentia ta
e"te de a arata ca nu vrei "a participi la ceea ce "e intampla.
Studiu de c#3
$entru a ob"erva in timp real care e"te impactul a"upra grupului atunci cand
trainerul folo"e"te ge"turi din QfamiliaR bratelor incruci"ate iti propun "a faci urmatorul
e4ercitiu cu grupul tau.
$rimul pa" e"te "a imparti cur"antii in doua grupe9 Grupa A "i Grupa 0. Alege un
"ubiect de di"cutie care "a fie relativ nou "i cu un continut nu foarte u"or de retinut 6"pre
e4emplu2 eu am folo"it ca "ubiect QInvatarea la adultiR7.
Invita Qin "cenaR doar Grupa A "i de)bate cu ei tema alea"a2 tu tinand bratele
incruci"ate pe toata perioada de)baterii. 'a final folo"e"te un c1e"tionar prin care "a
17
Comunicarea nonverbala
evalue)i rata de retentie a informatiilor de catre cur"anti "i atitudinea lor fata de trainer.
Grupa 0 va urma e4act acela"i proce" 6de)batere "i evaluare7 in"a pe tot parcur"ul
de)baterii fii cat "e poate de natural 6nu folo"i ge"turi in e4ce"7. Anticipe)i re)ultateleG
Conclu)iile de pana acum ale ace"tui e4ercitiu arata ca participantii grupelor A au
invatat "i au retinut cu pana la #,O mai putin decat participantii grupelor 02 lucru
datorat atitudinii inc1i"e "i inabordabile pe care trainerul o e4prima prim incruci"area
bratelor. Nai mult2 participantii din grupele A au avut o opinie foarte critica a"upra temei
ale"e "i trainerului.
Notivul e"te "implu9 atunci cand vorbe"ti in public "i bratele tale "unt incruci"ate2
credibilitatea ta "cade dramatic.
&4ercitiul demon"trea)a ca un cur"ant al grupei A nu doar ca e"te mai putin
receptiv "i mai mult critic2 in"a acorda "i mai putina atentie la ceea ce "e di"cuta. Ace"ta
e"te "i motivul pentru care in multe "ali de conferinta participantii "unt intampinati de ?
"caune cu manere pe care ace"tia "a i"i rela4e)e bratele.
1,
Comunicarea nonverbala
CONCLU6II
=n conclu)ie putem afirma c comunicarea "e afl pe"te tot %n (urul no"tru .
C:teodat nici nu ne dm "eama de ea2 alteori "untem mulumii "au nemulumiti de
re)ultatele pe care le obinem %n comunicare.
>oate definiiile date comunicrii umane2 indiferent de 3colile de g:ndire crora le
aparin "au de orientrile %n care "e %n"criu2 au cel puin urmtoarele elemente comune9
comunicarea e"te proce"ul de tran"mitere de informaii2 idei2 opinii2 preri2 fie de la un
individ la altul2 fie de la un grup la altul8 nici un fel de activitate2 de la banalele activiti
ale rutinei cotidiene pe care le trim fiecare dintre noi )ilnic 3i p:n la activitile
comple4e de"f3urate la nivelul organi)aiilor2 "ocietilor2 culturilor2 nu poate fi
conceput %n afara proce"ului de comunicare.
Comunicarea nonverbal e"te comunicarea care "e petrece %n afara limba(ului
verbali)at2 ea e"te continu 6comunicm %n orice moment7 3i include un evantai larg de
forme de la contactul vi)ual2 e4pre"iile feei 3i limba(ul trupului.
In final "a nu uitam ca ma(oritatea oamenilor i"i aminte"c ce faceai2 nu ce "puneai.
!e aceea9 5 inainte de a vorbi trebuie "a gandim
- "a ne intelegem propriul limba( inainte de a ne a"tepta ca altii "a il
inteleaga
- adre"area catre auditoriu trebiue "a "e faca folo"ind terminologia pe care
ace"ta o poate intelege
- niciodata "a nu con"ideram ca e"te de la "ine intele" ca ceilalti "a "tie ce
am
"pu" "au "cri"
1/
Comunicarea nonverbala
)I)LIOGRA"IE
$:ini3oar2 Ion5Jvidiu2 Comunicarea eficient2 &d. $olirom2 Ia3i2 24.
Pinga2 I. 8 I"trate2 &.2 Nanual de pedagogie2 &d. All2 0ucure3ti2 1///.
!inu2 N.2 Comunicarea9 repere fundamentale2 &d. Stiinific2 0ucure3ti2 1//7.
$rutianu2 St.2 Comunicare 3i negociere %n afaceri2 &d. $olirom2 Ia3i2 1//,.
TTT. manuale 3colare.ro
2