Capitolul I

2. Pedagogia ca !tiin"# fundamental# a educa"iei

Conf. univ. dr. MIHAI MIRCESCU
Obiective
Abordarea "i interpretarea "tiin#ic$ a procesului educa#ional
Realizarea interrela#iilor dintre diverse discipline pedagogice.
Concepte Cheie
Pedagogie, "tiin#e ale educa#iei, termeni asocia#i pedagogiei, legitate, principii sinonime n
pedagogie, teoria educa#iei, lozoa educa#iei, teoria curricular$, taxonomie, docimologie,
didactic$ general$ "i special$, psihologie educa#ional$, sociologia educa#iei, istoria pedagogiei,
pedagogie informatic$ (cibernetica).

Claric#ri conceptuale
Din punct de vedere etimologic termenul pedagogie provine de la sintagma greceasc$
pais, paidos - copil "i agoge - conducere.
Sensul original al no#iunii paidagogus desemna sclavul ns$rcinat s$ conduc$ elevul la
"coal$.
Consemn$m c#iva termeni asocia#i no#iunii pedagogie - educologie, paideea - "tiin#a sau
"tiin#ele educa#iei, andragogie: educarea tinerilor de sex masculin "i gerontogogie: educarea
adul#ilor (b$trnilor).
Caracterul !tin"ic al pedagogiei
Mult timp "i mul#i cercet$tori au contestat statutul pedagogiei ca "tiin#$, considernd-o mai
mult ca pe o art$, ca pe un proces de crea#ie etc. n viziunea modern$, pedagogia ngem$neaz$
tr$s$turi ale "tiin#ei "i artei [3], avnd atribute normative, "tiin#ice "i artizanal-tehnologice.
Pentru ca o disciplin$ s$ accead$ la statutul de "tiin#$, trebuie s$ ndeplineasc$ trei condi#ii
fundamentale: s$ aib$ obiect (domeniu) de studiu bine delimitat (denit); s$ dispun$ de o
metodologie proprie de cercetare; s$ se ntemeieze pe legi, principii, norme proprii.
Sintetiznd cele trei condi#ii ale determin$rii caracterului "tiin#ic al unei discipline, putem
arma c$ pentru a exista un sistem coerent este necesar$ o anume legitate, iar pentru a controla "i
n#elege mai ecient procesul se impune o metodologie riguros "tiin#ic$ de cercetare.
Ce fel de "tiin#$ este pedagogia? Este o "tiin#$ a paradigmelor, a modelelor; este o "tiin#$ a
ac#iunii, constructivist$? Este o "tiin#$ a crea#iei "i mbun$t$#irii permanente, o art$ menit$ s$
conduc$ la des$vr"irea omului? Este o "tiin#$ a abord$rii interdisciplinare?
n ce prive"te prima condi#ie, pedagogia are obiect de studiu de sine st$t$tor, care se a$ n
aria de preocup$ri (de studiu) a altor "tiin#e.
Obiectul de studiu al pedagogiei este educa!ia - proces complex, specic uman, bine denit
"i delimitat ca arie de preocup$ri, cercet$ri "i studiu.
Abordarea obiectului propriu de studiu se realizeaz$ din diverse perspective ce ncearc$ s$ r$spund$
unor ntreb$ri precum:
- care sunt nalit$#ile, scopurile "i obiectivele educa#iei, cum se realizeaz$ o anume ierarhizare a lor,
potrivit unei discipline pedagogice numit$ taxonomie;
- prin ce con#inuturi "i cu ce resurse, potrivit unei teorii a curriculumului;
- prin ce procese, prin ce raporturi ntre predare-instruire "i nv$#are, potrivit unei didactici;
- cum se asigur$ estimarea ecien#ei "i randamentului "colar, potrivit cu docimologia "i teoria
evalu$rii "i examin$rii;
- cum este condus procesul de educa#ie, potrivit unui management "colar, educa#ional etc.
1
ntreb$rile sunt ns$ multiple "i, respectiv, c$ut$rile unor r$spunsuri ce denesc noi domenii
"i chiar noi discipline pedagogice sau chiar alte "tiin#e ale educa#iei.
ncerc$ri de denire a pedagogiei ca "tiin#$, precum "i de sistematizare a "tiin#elor
pedagogic$ exist$. [2, 9, 3, 7]. Elena Joi#a [9] prezint$ o asemenea sistematizare pe mari categorii:
- "tiin#e pedagogice obiectuale (fundamentale "i func#ionale);
- "tiin#e pedagogice metodologice;
- "tiin#e pedagogice interdisciplinare, adoptndu-se o varietate de criterii de clasicare.
A doua condi#ie esen#ial$ pe care trebuie s-o ndeplineasc$ o disciplin$ pentru a accede la
statutul de "tiin#$ este s$ dispun$ de metode ce introduc rigoare n cercetarea "tiin#ic$ a
fenomenului.
Metode de cercetare proprii pedagogiei:
Emil Planchard spune c$ Observa#ia sistematic$ "i experimentarea sunt cele dou$ aspecte
ale cercet$rii "tiin#ice. [11]
Pedagogia "i-a denit un set propriu de metode de cercetare a procesului educativ.
Prezent$m doar cteva metode:
Metoda observ"rii pedagogice are pe lng$ tr$s$turile generale - metodismul, desf$"urarea
potrivit unui plan, unui obiectiv etc. - "i tr$s$turi specice: grija pentru a nu produce starea de
altera#ie a in#ei umane, consemnarea datelor n "a psihopedagogic$; scopul: des$vr"irea
inuen#elor educative etc.
Experimentul pedagogic se supune unei condi#ii esen#iale: Primum non nocere! (n
primul rnd s$ nu se strice starea, nivelul de educa#ie!). Experimentul pedagogic se mai denume"te
"i experiment educativ, pentru c$ vizeaz$ inuen#e, schimb$ri provocate cu efecte pozitive.
Ancheta n documentele #colare, analiza produselor activit"!ii #colare, studii de caz pe o
problematic$ educativ$, psihodrama - metod$ de cunoa"tere psihologic$, dar cu implica#ii n plan
educativ-formativ, pentru antrenamentul n exersarea anumitor roluri (jucare "i creare a rolului etc.),
pentru n#elegerea "i exersarea rela#iilor interindividuale, pentru facilitarea comunic$rii etc. Toate
acestea sunt exemple elocvente de metode specice, proprii sau cu scop preponderent educativ.
La arsenalul propriu de metode de cercetare, pedagogia "i asociaz$ metodele de cercetare a
individualit$#ii umane, dnd curs ndemnurilor unor mari pedagogi sau psihologi. Un asemenea sfat
l adresa educatorilor Jean Jaques Rousseau: ncepe#i prin a v$ studia elevii, pentru c$ cu siguran#$
nu-i cunoa"te#i ctu"i de pu#in! n consens cu acesta, Alfred Binet men#iona: Orice ar face un elev
putem aproape ntotdeauna s$-l ajut$m s$ fac$ mai bine, studiindu-i natura mai ndeaproape.
Marele pedagog romn G. G. Antonescu eviden#ia rolul cunoa"terii individualit$#ii ca pe o
premis$ a reu"itei educa#iei "i nv$#$mntului.
A treia condi#ie pe care trebuie s-o ndeplineasc$ o disciplin$ pentru a o calica drept "tiin#$
o reprezint$ existen#a unor legit"!i, principii, a unei normativit"!i (principii, reguli norme) care
guverneaz$ procesul respectiv.
R. Hubert [8] consider$ c$ #tiin!a pedagogiei dispune de cinci legi specice:
1. Legea subordon$rii fa#$ de valorile general umane, n sensul c$ att educatorul ct "i copilul se
situeaz$ sub aceste valori;
2. Legea iubirii pedagogice, n sensul c$ educatorul este orientat n acela"i timp spre copil "i spre
valori;
3. Legea raportului pedagogic, ce eviden#iaz$ faptul c$ educatorul este mai aproape de valori dect
copilul;
4. Legea primatului pedagogic, al ntlnirii cu valorile (esen#ial$ pentru pedagog este facilitarea
ntlnirii copilului cu valorile);
5. Legea actului pedagogic (educatorul sprijin$ ntlnirea copilului cu valorile, prin ridicarea "i
apropierea lui de valori).
n Dic#ionarul de termeni pedagogici [5, 27] se delimiteaz$ legi pedagogice valabile la
nivel de sistem "i de proces:
2
- legea orient$rii educa#iei n direc#ia form$rii "i dezvolt$rii permanente a personalit$#ii; legea
ponderii func#iei culturale a educa#iei, legea interrela#iei dintre subiectul "i obiectul educa#iei;
legea integrit$#ii sistemice a dimensiunilor educa#iei ".a.;
- legea comunic$rii, a cunoa"terii, a creativit$#ii pedagogice ".a.
Edouard Claparde [4] enun#$ marile legi ale conduitei - un adev$rat decalog: legea
trebuin#ei, extensiunii vie#ii mentale, legea anticip$rii, legea interesului, a interesului momentan, a
con"tientiz$rii, a reproducerii cazurilor asem$n$toare, legea taton$rii, legea compensa#iei, legea
autonomiei func#ionale. Formularea acestor legi este de o rigoare matematic$. Spre exemplicare,
legea extensiunii vie#ii mentale are urm$toarea denire: Dezvoltarea vie#ii mentale este direct
propor#ional$ cu distan#a ce exist$ ntre trebuin#e "i mijloacele n stare s$ le satisfac$.
n cadrul disciplinelor pedagogice ac#ioneaz$ legi "i principii distincte ce reglementeaz$
diverse domenii: predarea "i nv$#area (principii didactice), evaluarea (principii docimologice) etc.
Ramuri ale pedagogiei. !tiin"ele educa"iei - o nou# realitatea epistemologic#.
Interrela"iile pedagogiei cu alte !tiin"e
n func#ie de preponderen#a teoretico-"tiin#ic$ sau praxiologic-normativ$, pedagogia
cunoa"te urm$toarea grupare a disciplinelor pedagogice:
Teoretice
PEDAGOGII
Practice
Filozoce
PEDAGOGII
Normative
%tiin#ice
PEDAGOGII
Artistice
Teleologice
PEDAGOGII
Tehnologice
Acestea au ca obiect de studiu:
- lozoa educa#iei
- fundamentele "tiin#ice ale pedagogiei
- explicarea unor procese
- denirea idealurilor, nalit$#ilor, obiectivelor etc.
- rezolvarea unor probleme ale praxisului
- eviden#ierea c$ilor, metodelor "i procedeelor
- aplica#ii, experimente
- crea#ia n actul educativ
n func#ie de ntreb$rile fundamentale c$rora ncearc$ s$ le dea r$spuns - precum: ce este, n
ce scop, cu ce, cum etc. - s-au structurat diverse discipline/ramuri ale pedagogiei:
Teoria educa!iei este o disciplin$ pedagogic$ al c$rei obiect este denirea "i analiza
conceptelor pedagogice de baz$, ncercnd s$ r$spund$ ntreb$rii Ce este? (educa#ia, procesul de
nv$#$mnt, activitatea didactic$ etc.).
La ntrebarea n ce scop? r$spunde taxonomia obiectivelor, care realizeaz$ o ierarhizare "i
o denire a acestora n diverse planuri (cognitiv, afectiv, motor) "i de diverse grade de generalizare.
La ntrebarea Cu ce? d$ r$spuns teoria curriculumului, ce are ca obiect de studiu
con#inuturile "i experien#ele de nv$#are corespunuz$toare instruirii "i educ$rii.
La ntrebarea Cum? r$spunde didactica general", ca teorie a instruirii, precum "i
didacticile speciale, care studiaz$ procesul de nv$#$mnt corespunz$tor diverselor discipline de
nv$#$mnt, respectiv metodicile sau didacticile specialit$#ii.
Cum se realizeaz$ (feed-backul, selec#ia, examinarea "i evaluarea)? reprezint$ o serie de
ntreb$ri al c$ror r$spuns l d$ docimologia sau teoria examin"rii #i evalu"rii.
Din interferen!a pedagogiei cu alte discipline socio-umane s-au structurat discipline de
grani#$, cu abord$ri interdisciplinare ale proceselor instructiv-educative:
- lozoa educa!iei, ce asigur$ interpret$ri ale sensurilor, nalit$#ilor majore, precum "i
fundament$rile teoretice ale educa#iei etc.;
3
- psihologia educa!ional", ce studiaz$ procesele psihice implicate "i dinamica acestora n
procesul de instruire "i educare;
- sociologia educa!iei, ce studiaz$ problematica social$ a educa#iei (clasa, "coala - denite ca
grupuri , dinamica rela#iilor "coalre, mediile socio-culturale etc.);
- istoria pedagogiei, ce abordeaz$, din perspectiva istoriei, teoriile, institu#iile de instruc#ie "i
educa#ie;
- pedagogia cibernatic"-informatic", ce abordeaz$ procesele de instruire (I.A.C. - instruirea
asistat$ de calculator, e-learning, soft educa#ional etc.) din perspectiva ciberneticii, a informaticii.
Diversicarea disciplinelor, ramurilor pedagogiei a impus integrarea acestora sub genericul
#tiin!e ale educa!iei, care acoper$ mai bine ariile de preocup$ri "i elimin$ unele inadverten#e
precum: Pedagogia adul#ilor (de"i se cunoa"te etimologia sintagmei) sau Pedagogia tinerilor,
evitndu-se totodat$ ad$ugarea unor termeni neconsacra#i, precum gerontogogie sau andragogie.
Modic$rile de titulatur$ ale unor institu#ii de cercetare specializate, precum Institutul de
"tiin#e ale Educa#iei sau Ministerul Educa#iei, Cercet$rii "i Tineretului - nu sunt simple ajust$ri
lingvistice, ci s-au impus datorit$ obiectivului de activitate, mai bine denit astfel.
Aplica"ie
Apelnd la dic#ionare "i antologii pedagogice, extrage#i trei deni#ii ale unor ramuri/
discipline pedagogice "i interpreta#i, comenta#i con#inutul acestora:
Defini!ie Comentariu
Bibliograe
1. Antonesei Liviu, Paideia, fundamente culturale ale educa!iei, Editura Polirom, Ia"i, 1996.
2. Brs$nescu "tefan, Unitatea pedagogiei contemporane ca #tiin!", Bucure"ti, 1976.
3. Brzea Cezar, Arta #i #tiin!a educa!iei, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, R.A., Bucure"ti, 1998.
4. Claparde Edouard, Educa!ia func!ional", EDP, Bucure"ti, 1973.
5. Cristea Sorin, Dic!ionar de termeni pedagogici, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, R.A., Bucure"ti,
1998.
6. Dewey John, Trei scrieri despre educa!ie, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, Bucure"ti, 1977.
7. Dewey John, Fundamente pentru o #tiin!" a educa!iei, Editura Didactic$ "i Pedagogic$ R.A.,
Bucure"ti, 1992.
8. Hubert R., Trataite de Pedagogie, PUF, Paris, 1996
9. Joi#a Elena, Pedagogia - #tiin!" integrativ" a educa!iei, Polirom, Ia"i, 1999.
10. Momanu Mariana, Introducere n teoria educa!iei, Editura Polirom, Ia"i, 2002.
11. Planchard Emil, Cercetarea n pedagogie, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, Bucure"ti, 1972.
12. xxx - Dic!ionar de pedagogie, Editura Didactic$ "i Pedagogic$, Bucure"ti, 1970.
13. xxx - Dic!ionar de pedagogie contemporan", Editura Enciclopedic$ Romn$, Bucure"ti, 1969.
14. xxx - Dictionnaire de pdagogie, Bordas pdagogie, VUEF, 2002.
4