1

Cuprins
1. Introducere.2
2. . Explozia urban3-4
3. Oraele: De ce au mari problem4-5
4. Vise nemplinite5-6
5. Alte realiti crude.6
6.Problemele urbanizarii..6-10
7. Problemele marilor orae din rile occidentale...11-12
8. Ce viitor au oraele?................................................................................12-13
9. Viata in marele orase va deveini insuportabila..14
10.Moare oraul?...........................................................................................14-15
11.Concluzii
12.Bibliografie






















2

Introducere
n evolutia sa, societatea omeneasca a adus modificari nentrerupte mediului natural al planetei
pe care l-a transformat n mediu umanizat.Geografia umana studieaza populatia Terrei cu
asezarile si activitatile ei economice Evolutia omului a nceput acum cateva milioane de ani.
Conform descoperirilor arheologice stramosii omului actual traiau n zonele centrale si sudice ale
Africii, Asiei si Europei. Din aceste regiuni a nceput si popularea altor continente. Multa vreme
populatia lumii a fost putin numeroasa. La nasterea lui Hristos (anul 1) traiau circa 200 miloane
de oameni. Cresterea populatiei a fost lenta datorita datorita epidemiilor, foametei si razboaielor.
mbunatatirea conditiilor economice si sanitare, mai ales n Europa, au dus la cresterea populatiei
lumii, care a atins n 1830 1 miliard de locuitori. Explozia demodrafica face ca n 1930 populatia
a crescut la 2 miliarde, n 1987 la 5 miliarde iar n 1994 la 5,7 miliarde. Se estimeaza ca n anul
2000 sa atinga 6,3 miliarde locuitori.mpartind nr. populatiei la suprafata uscata (circa 150
milioane km patrati) zezulta ca valoarea medie a densitatii populatiei este circa 40 loc/Km
patrati.Dar populatia nu este raspndita uniform. Exista regiuni cu o densitate foarte mare, 250 -
1000 locuitorii pe Km patrat ( Campia Chinei de E, vaile Nilului si Gangelui ) dar si unele cu
densitate foarte redusa ( Sahara, Arabia, Siberia, padurile ecuatoriale si regiunile muntoase foarte
nalte ). La nivelul mondial general de urbanizare este de 40%, dar el difera de la tara la tara. Cel
mai mare procent de urbanizare exista n America de Nord, Europa si Australia atingnd n unele
locuri 75%.Urbanizarea exploziva din zilele noastre consta att din extinderea oraselor ct si din
cresterea numarului populatiei, ambele fenomene conitionndu-se reciproc.Extinderea se face n
imediata vecinatate, prin crearea zonelor industriale si construirea cartierelor de locuinte (ex.
Bucuresti).O alta forma de extindere a oraselor este conurbatia, adica gruparea mai multor orase
vecine ntre care exista legaturi economice (ex. Ruhr: Duisburg, Essen, Dortmund).
Metropolele (mater = mama ; polis = cetate n limba greaca), orase cu peste 2 milioane locuitori,
au n jurul lor orase satelit unde locuiesc salariatii care muncesc n marele oras.
Marile metropole ale lumii sunt: Londra, Paris, Moscova, Istanbul, Tokyo, Beijing, Shanghai,
Seul, Bombay, Cairo, New York, Mexico City, Sao Paulo, Buenos Aires, Rio de Janeiro etc.
Cea mai mare forma de extindere n teritoriu a oraselor o reprezinta megalopolisul (mega = mare
; polis = oras). Acesta este format din mai multe metropole n jurul carora s-au dezvoltat alte
orase, adevarate punti de legatura. Megalopolisul se ntinde pe sute de mii de Km patrati si are
zeci de milioane de locuitori (ex. Tokyo - Osaka - Nagaya n Japonia - circa 70 milioane de
locuitori ; Boston - New York - Philadelphia - Baltimore - Washington D.C. n S.U.A. cu 50
milioane de locuitori, etc.).Astfel de areale urbane mai sunt n Europa si America de Sud.


3

1. Explozia urban
Omenirea e n micare mai mult ca oricnd, iar majoritatea celor care i las gospodria i
caut o via mai bun se mut la ora.
Aceste cuvinte sunt extrase din revista Foreign Affairs, mai precis din introducerea articolului
intitulat Explozia urban din rile n curs de dezvoltare. n articol se arta c muli oameni au
fost atrai de luminile strlucitoare sau [au fost] nevoii s plece din zona rural din cauza
problemelor politice i economice, a presiunilor demografice i a dezastrului ecologic.

Dar ct de rapid cresc oraele? Potrivit unor estimri, oamenii se ndreapt spre orae ntr-un
numr incredibil de mare: peste un milion pe sptmn! n rile n curs de dezvoltare, mai mult
de 200 de orae au n prezent o populaie ce depete cifra de un milion. Aproximativ 20 dintre
ele au ajuns la 10 milioane de locuitori! i nu se ntrezrete nici o ncetinire a ritmului de
cretere. Un exemplu n acest sens este Lagosul (Nigeria). Potrivit unui raport dat publicitii de
Worldwatch Institute, n 2015, Lagosul ar putea atinge cifra de aproximativ 25 de milioane de
locuitori, ceea ce va nsemna c, de pe locul 13, el va ajunge al treilea ora ca mrime din lume.
4

Muli specialiti sunt de prere c actuala tendin nu prevede nimic bun pentru viitor. Federico
Mayor, fost director general al Organizaiei Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur,
atrage atenia c, n anul 2035, n zonele urbane existente n prezent vor tri nc 3 miliarde de
oameni. Pentru a satisface necesitile acestor locuitori, al cror numr e ngrijortor de mare,
va trebui ca n urmtorii 40 de ani s construim 1 000 de orae, care s gzduiasc fiecare trei
milioane de locuitori, ceea ce nseamn 25 de orae pe an.
Specialitii afirm totodat c o cretere rapid a populaiei urbane va avea consecine
dezastruoase asupra oraelor din ntreaga lume. Aceasta nseamn c va afecta i oraele din
rile dezvoltate. Dar cu ce probleme se confrunt oraele? i ce impact ar putea avea acest lucru
asupra noastr? Se ntrezrete vreo soluie? n articolele urmtoare vom examina aceste
chestiuni foarte importante.
Principalele surse de crestere demografica la orase sunt urmatoarele:
a. Migratia: migratia rural-urbana este o sursa majora de crestere a populatiei oraselor mai ales in
statele din lumea a III-a. Aceasta migratie este influentata de 2 factori: factorul de impingere si
cel de atragere. Factorul de impingere se refera la acei factori care forteaza gospodariile sa se
mute de la zone rurale la cele urbane. Factorul de atragere se refera la atragerea oameniilor de la
tara la oras cu mirajul bogatiei.
b. Sporul natural: orasele mai cresc in populatie nu numai din pricina imigrarilor dar si din cauza
sporului natural. Rolul sporului natural este la fel de important ca si cel al migratiei.
c. Naveta: populatia urbana mai poate creste (pe timpul zilei) din cauza muncitorilor care fac
naveta zilnic de la periferia orasului si de la satelitii acestuia la oras pentru a merge la munca.
2. Oraele: De ce au mari probleme
Haidei s construim un ora i un turn al crui vrf s fie n ceruri . . . ca s nu fim mprtiai
pe toat suprafaa pmntului. cuvinte, rostite cu mai bine de 4 000 de ani n urm, anunau
construirea marelui ora Babel.
Babelul, care mai trziu a primit numele de Babilon, era situat n cmpiile cndva fertile ale
inearului, n Mesopotamia. ns, contrar opiniei generale, acesta nu a fost primul ora menionat
n paginile Bibliei. n realitate, oraele i-au avut nceputul nainte de Potopul din zilele lui Noe.
Ucigaul Cain a ntemeiat primul ora despre care ne vorbete Biblia (Geneza 4:17). Acest ora,
numit Enoh, fusese, probabil, puin mai mare dect o aezare fortificat sau un sat. n schimb,
Babelul a fost un ora mare un important centru al nchinrii false, a crui atracie o constituia
un impresionant turn ridicat pentru nchinare. ns Babelul i turnul lui de trist amintire au fost
construite contrar scopului lui Dumnezeu (Geneza 9:7). Prin urmare, Biblia ne spune c
5

Dumnezeu a intervenit i a ncurcat limba vorbit de constructori, punnd astfel capt
ambiiosului lor proiect religios. Dumnezeu i-a mprtiat de acolo pe toat faa pmntului, se
spune n Geneza 11:59.
Nu e surprinztor c acest lucru a dus la nmulirea numrului de orae. La urma urmei, oraele
asigurau locuitorilor lor protecie n faa atacului dumanilor. Ele le ofereau celor ce se
ndeletniceau cu agricultura un loc unde puteau s-i depoziteze i s-i distribuie produsele.
Odat cu apariia pieei, muli oreni au vzut posibilitatea de a-i ctiga existena i n alt
mod, nu numai din agricultur. Iat ce se scrie n cartea The Rise of Cities: Dup ce n-au mai
fost obligai s duc o via nesigur, orenii s-au putut apuca de o mulime de meserii:
mpletitul courilor, olrit, tors, esut, prelucrarea pieilor, tmplrie i cioplitul n piatr tot ce
se putea scoate pe pia.
Oraele erau centre de distribuie eficient a acestor produse. S ne gndim la relatarea biblic
referitoare la o foamete cumplit care s-a abtut asupra Egiptului. Primul-ministru, Iosif, a
considerat c era mai bine s trimit oamenii s locuiasc la ora. De ce? Probabil pentru c aici
era mai uor s li se distribuie oamenilor alimentele rmase n depozite. Geneza 47:21.
Oraele puteau contribui i la o mai bun comunicare ntre oameni i la legarea relaiilor ntre ei,
ntr-o perioad n care mijloacele de transport erau puine i lente. Acest lucru ducea, la rndul
lui, la accelerarea ritmului n care aveau loc schimbrile pe plan social i cultural. Oraele
deveneau centre ale inovaiei i promovau progresul pe plan tehnologic. Pe msur ce noile
concepii circulau liber, acestea ncepeau s capete form n domeniile tiinific, religios i
filozofic.
2.1. Vise nemplinite
n timpurile moderne, oraele continu s ofere multe dintre aceste avantaje. Aadar, nu e de
mirare c ele atrag i n prezent milioane de oameni mai ales n rile n care viaa din zonele
rurale a ajuns s fie foarte grea. Totui, pentru muli dintre cei ce se mut la ora, visul de a duce
o via mai bun rmne nemplinit. n cartea Vital Signs 1998 se spune: Potrivit unui studiu
efectuat recent de un institut demografic (Population Council), calitatea vieii din multe centre
urbane din rile n curs de dezvoltare este n prezent mai sczut dect cea din zonele rurale.
De ce stau lucrurile aa?
Iat ce spune Henry G. Cisneros n cartea sa The Human Face of the Urban Environment: Cnd
populaia srac se concentreaz n zone geografice bine delimitate, problemele cresc
exponenial. . . . Creterea numrului de sraci, majoritatea aparinnd minoritilor, e nsoit de
6

o cretere rapid a omajului, de o mai mare i mai ndelungat dependen de ajutorul social, de
nenumrate probleme de sntate ale populaiei i, ceea ce e cel mai ngrijortor, de creterea
criminalitii. n cartea Mega-city Growth and the Future se spune acelai lucru: Afluxul masiv
de oameni genereaz deseori rate nalte ale omajului i ale omajului parial, deoarece piaa
forei de munc nu reuete s absoarb numrul n continu cretere al celor ce caut un loc de
munc. Creterea numrului de copii ai strzii constituie o dovad dureroas a srciei lucii ce
exist n oraele din rile n curs de dezvoltare. Potrivit unor statistici, se estimeaz c n
ntreaga lume exist nu mai puin de 30 de milioane de copii ai strzii! Iat ce se spune n cartea
Mega-city Growth and the Future: Srcia i alte probleme au slbit legturile familiale att de
mult, nct copiii strzii au fost nevoii s se descurce singuri. Aceti copii triesc adesea de azi
pe mine cutnd prin gunoaie, cerind sau ndeplinind cele mai umile munci prin piee.
2.2. Alte realiti crude
Srcia i poate determina pe oameni s comit infraciuni. ntr-un ora din America de Sud
cunoscut pentru arhitectura sa modern, inovatoare, criminalitatea a luat o amploare att de
mare, nct, n scurt timp, n ora nu se vor mai vedea dect garduri de fier i ferestre cu gratii.
De la cei mai bogai pn la cei mai sraci, locuitorii i nal garduri de fier pentru a-i proteja
proprietatea i intimitatea. De fapt, ei triesc n nite cuti. Unii i-au fcut garduri de fier i i-au
pus gratii la ferestrele casei nainte ca ea s fie gata.
n plus, numrul mare al locuitorilor unui ora suprasolicit capacitatea acestuia de a asigura
servicii de baz cum ar fi alimentarea cu ap i salubritatea. Conform estimrilor, ntr-un ora din
Asia ar fi necesare 500 000 de toalete publice. ns, n urma unui studiu efectuat recent, s-a
constatat c doar 200 de toalete erau utilizabile!
Nu trebuie s trecem cu vederea nici efectul devastator pe care suprapopularea oraelor l are
adesea asupra mediului. Terenurile agricole din apropierea oraelor dispar pe msur ce acestea
se extind. Federico Mayor, fost director general al Organizaiei Naiunilor Unite pentru Educaie,
tiin i Cultur, afirm: Oraele consum cantiti uriae de energie, epuizeaz rezervele de
ap i termin ntr-o clip alimentele i materialele. . . . Mediul nconjurtor e distrus din cauz
c nu se mai pot asigura intrrile i nici nu se mai poate ine piept ieirilor.
3. Problemele urbanizarii.
1. Poluarea - Circulatia autovehiculelor n marile orase este extrem de intensa si polueaza
atmosfera cu gaze toxice. Poluarea se datoreaza si marilor industrii.
Urbanizarea este principalul factor generator de poluare.Poluarea reprezinta o modificare a
factorilor mediului biotic si abiotic, sub actiunea poluantilor, care reprezinta deseuri ale
7

activitatii umane. Poluantii sunt substante chimice (pesticide, titei, gaze, metale grele etc),
factori fizici (zgomote, caldura, radiatii ionizante etc) sau biologici (microorganisme patogene).
Fiind o consecinta a activitatii umane,poluarea s-a amplificat pe masura cresterii numerice a
omenirii, a cresterii necesitatilor umane si a dezvoltarii de noi tehnologii,precum si a urbanizarii
in ritm alert. Sursele de poluare specifice urbanului sunt in special cele industriale si mijloacele
de transport auto,dar si activitatile menajere.
Deseurile de orice fel,rezultate din multiplele activitati umane constituie o problema de o
deosebita actualitate atat datorita cresterii continue a cantitatii si varietatii acestora,cat si datorita
importantei cantitati de materii prime nefolosibile ce pot fi recuperate si reintroduse in circuitul
economic.Dezvoltarea urbanistica si teritoriala a oraselor si cresterea nivelului de trai antreneaza
producerea unei cantitati tot mai mari de deseuri menajere,stradale si industriale.Efectele
daunatoare ale deseurilor constau in:
-raspandirea de infectii prin agenti patogeni;
-inmultirea unor insecte si rozatoare;
-poluarea solului,apelor de suprafata si subterane,atmosferei;
-aspectul inestetic al mediului.
Atmosfera- prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca
anual in atmosfera aproximativ un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa
arderea combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si
alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de masini, industria ali-
mentara etc. - ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc.Abstractie
facand de unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din
orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa ca primele
victime sunt orasenii.
Apa acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti, dupa aer, a devenit si el un produs
industrial.In preajma marilor orase si unitati industriale apar instalatii uriase de 'tratare' a apelor
naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai multe feluri etc. La prima vedere, pare
paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care dispune de atata apa, incat s-ar
putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.Doar ca 97 la suta din apa globului este sarata,
iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte se afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la
dispozitie pentru consumul personal si pentru activi-tatile sale economice numai in jur de 1 la
suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din unele panze
freatice.Chiar si asa, ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte
capitole ale inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o
8

mare parte din ea este de acum puternic poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate -
menajere si industriale - este covarsitoare.
Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii 'perforati' de 'ploile acide', la
poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate 'mareele negre', adica poluarea,
practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase asupra florei si
faunei marine.
Solul - poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de
mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate
in ape si aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile
aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat. Deci,nu incape indoiala ca
solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor
sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de
stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor
necesare vietii.Ori, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul
vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face ca, in timp ce
tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce
pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in
productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput sa lupte
impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza
intr-un ritm accelerat.Apoi in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt
'devorate' de drumuri, de uzine si de orase. Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa
partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumularea unei enorme
cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta
productie de gunoi din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.
Alte probleme de poluare a solului sunt legate si de folosirea in cantitati mari, an de an, a
ingrasamintelor chimice. Astfel, superfosfatii contin o serie de impuritati (metale si metalozi
toxici) care, in ansamblu, constituie un risc potential foarte serios de poluare a solului. O
problema speciala o ridica ingrasamintele cu azot. Astfel, uneori, ca urmare a suprafertilizarii se
constata o acumulare marita la nitrati in unele plante. Pentru protejarea solului,padurilor le revine
un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei
vegetale.Despaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare civilizatii nu numai
in nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale Europei au impins dezgolirea muntilor si
dealurilor pana la limite vecine cu calamitatea.In afara de protejarea solului, padurea exercita cea
mai puternica actiune purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si restituindu-l
9

sub forma atat de necesarului oxigen.Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate
anual in atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si
animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei 'plamani verzi' ai Pamantului, carora le
datoram atat de mult. Nu mai putin important este rolul padurii ca factor de regularizare a
cursurilor raurilor.De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism,
tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor
balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.Intr-un cuvant,
fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu sunt posibile.
Masurile ecologiste care se iau n prezent vizeaza:
Interzicerea traficului rutier n anumite zone.
Interzicerea benzinei poluante la automobile.
Folosirea mijloacelor de transport nepoluante (metrou, trenuri magnetice).
Folosirea filtrelor pentru industriile poluante.
Crearea de noi spatii verzi.
2. Criza de locuinte
Urbanizarea excesiva prin atragerea unui mare numar de oameni de mirajul orasului duce la o
criza acuta de locuinte si de locuri de munca. Cartierele mizere de la periferie numite shanty
town sau bidonville, barrios sau favellas nu pot cuprinde ntreaga saracime. n multe orase mari
locuitorii saraci dorm pe trotuare (India), sub poduri, n canale, sau n parcuri.
Primariile si mai ales bisericile s-au implicat n ameliorarea acestor situatii tragice nfiintnd
aziluri de noapte si cantine pentru saraci.
3. Curatenia strazilor si strngerea resturilor menajere
10



Pentru a preveni contaminarea si chiar aparitia unor epidemii n rndul populatiei urbane, o
armata ntreaga de lucratori dotati cu masini si substante specifice muncesc nentrerupt, ziua si
noaptea, pentru curatenia orasului.
S-au creat gropi de gunoi ecologice si ntreprinderi de reciclare a gunoiului menajer.
4. Alimentarea cu apa si canalizarea
Construirea unei retele subterane de apa, supravegherea si mentinerea ei n conditii optime
asigura sanatatea populatiei orasului. Apa infectata poate provoca epidemii de hepatita virala si
alte epidemii grave. Deversarea canalelor n ruri se face prin statiile de epurare.
5. Asigurarea mijloacelor de transport n comun si locurilor de parcare
Mijloacele rapide de transport (metroul, trenurile electrice, autobuzele) micsoreaza marile
distante din megalopolisuri. ntretinerea cailor de circulatie si asigurarea parcarilor (subterane
sau supraetajate), ca si iluminatul public asigura un flux continuu si o viata civilizata.
6. Nu n ultimul rnd o problema a marilor orase este cea a animalelor daunatoare: insecte
(gndaci, tntari) si mamifere (sobolani, cini vagabonzi).
Actiunile de dezinsectie, de deratizare, de strngere a cinilor n adaposturi canine sau de
sterilizare a lor, rezolva n general prevenirea multor boli si fac din oras o casa curata si
11

primitoare.
3.1.Problemele marilor orae din rile occidentale
Probabil c n rile occidentale situaia nu e chiar att de grav, ns i aici se poate vorbi de o
criz urban. De exemplu, n cartea The Crisis of Americas Cities putem citi: Oraele
americane de azi sunt caracterizate printr-o violen ce a luat proporii uriae. . . . Violena e att
de rspndit n oraele americane, nct revistele medicale au nceput s-i dedice spaii largi,
considernd-o una dintre principalele probleme actuale din domeniul sntii publice. ntr-
adevr, violena e un flagel ce a cuprins multe orae mari din lume.
nrutirea vieii de la ora constituie un motiv pentru care patronii nu se mai simt atrai de
orae. Iat ce se spune n cartea The Human Face of the Urban Environment: Companiile s-au
mutat n suburbii sau n afara granielor rii, nchiznd porile uzinelor i lsnd n urm
terenuri ruinate cldiri goale aflate pe terenuri contaminate din cauza deeurilor toxice
ngropate aici, cu alte cuvinte, terenuri complet inadecvate dezvoltrii urbane. Ca urmare, n
multe orae populaia srac se concentreaz n zone n care problemele de mediu sunt ignorate
cu prea mare uurin zone unde reelele de canalizare se stric, unde apa nu e bine epurat,
unde locurile de depozitare a gunoaielor sunt infestate cu obolani i gndaci, care invadeaz i
locuinele, unde copiii mici mnnc zugrveala (care conine plumb) de pe pereii
apartamentelor din cldirile deteriorate . . . zone unde se pare c nimnui nu-i pas de ce se
ntmpl aici. ntr-un astfel de mediu, criminalitatea, violena i disperarea iau amploare.
n plus, oraele occidentale au probleme n ce privete asigurarea serviciilor de baz pentru
populaie. n 1981, Pat Choate i Susan Walter au scris o carte cu un titlu de senzaie: America in
Ruins The Decaying Infrastructure (America n ruin deteriorarea infrastructurii). Iat ce
afirmau autorii acestei lucrri: Instalaiile i construciile publice din America se deterioreaz
ntr-un ritm mai rapid dect cel n care sunt nlocuite. Autorii au tras un semnal de alarm
indicnd spre numrul podurilor care se degradeaz, al oselelor care se stric i al instalaiilor
de canalizare care cedeaz, fenomen ntlnit n marile orae americane.
Dup 20 de ani, orae ca New York-ul continu s aib infrastructuri defectuoase. Un articol
aprut n revista New York Magazine prezenta uriaul proiect Tunelul de ap nr. 3. La acest
proiect se lucreaz de aproximativ 30 de ani, fiind considerat cel mai mare proiect de
infrastructur din emisfera vestic. Costul proiectului este n jur de 5 miliarde de dolari. Cnd va
fi terminat, tunelul va alimenta oraul New York cu 4,5 miliarde de litri de ap potabil pe zi.
Dar, cu toate aceste lucrri uriae de excavaie, tunelul nu va fi dect o adugire la conductele
existente, dnd posibilitatea s se efectueze pentru prima oar reparaii la aceste conducte,
12

montate pe la nceputul secolului, spune autorul articolului. Potrivit unui articol aprut n ziarul
The New York Times, repararea celeilalte pri a infrastructurii oraului aflate n ruin
metroul, reeaua de canalizare, oselele, podurile va costa aproximativ 90 de miliarde de
dolari.New York-ul nu e singurul ora care are probleme n ce privete asigurarea serviciilor
necesare. n realitate, mai multe orae mari s-au dovedit vulnerabile n faa unor perturbri, i
aceasta din diverse cauze. n februarie 1998, oraul Auckland (Noua Zeeland) a rmas paralizat
mai mult de dou sptmni din cauza ntreruperii alimentrii lui cu energie electric,
nregistrndu-se astfel mari pagube. Locuitorii oraului Melbourne (Australia) au rmas fr ap
cald timp de 13 zile deoarece s-a ntrerupt alimentarea cu gaze naturale din cauza unui accident
produs la o central.Alt problem comun aproape tuturor oraelor ar fi cea legat de blocajele
rutiere. Iat ce spune arhitectul Moshe Safdie: Exist un conflict fundamental adic o
nepotrivire ntre mrimea oraelor i reelele de transport care le deservete. . . . Oraele vechi
au fost nevoite s-i adapteze zona central la un volum al traficului la care nimeni nu s-a gndit
pe vremea cnd au fost nlate. Potrivit ziarului The New York Times, n orae ca Bangkok,
Cairo i So Paulo, blocajele rutiere sunt ceva obinuit.
n pofida tuturor acestor probleme, se pare c nu se va nregistra nici o scdere a numrului celor
ce continu s se mute la ora. Un articol aprut n The UNESCO Courier a exprimat acest lucru
astfel: Fie c e bine, fie c e ru, oraul pare s ofere o cale spre progres i libertate, o
perspectiv a diverselor posibiliti, o atracie irezistibil. Dar ce viitor au marile orae ale
lumii? Exist vreo soluie realist la problemele cu care se confrunt?

4. Ce viitor au oraele?
A privi la oraele zilelor noastre nseamn a arunca o privire spre viitor. Aceste cuvinte i
aparin lui Ismail Serageldin, de la Banca Mondial. Dar, din ceea ce am vzut pn acum,
viitorul nu pare luminos. Sunt ludabile eforturile sincere care se depun pentru mbuntirea
condiiilor de via din multe zone urbane. n oraul New York s-a ncheiat nu demult
modernizarea pieei Times Square din Manhattan. nainte era renumit pentru localurile ei
pornografice, cultura drogurilor i criminalitate. Acum noile magazine de desfacere cu
amnuntul i teatrele se nir unele lng altele pe strzi, atrgnd mii de vizitatori. Napoli
(Italia), un ora rafinat, strlucitor, care cndva se putea compara cu Londra i Parisul, dup
cum se arat n revista National Geographic, a fost n mare parte distrus n timpul celui de-al
doilea rzboi mondial. Napoli ajunsese practic simbolul criminalitii i al haosului. ns, cnd a
fost ales pentru a gzdui o conferin pe teme politice n anul 1994, oraul a cunoscut o oarecare
renatere, centrul lui fiind n mare parte renovat.
13

Bineneles c trebuie pltit un pre pentru a avea orae mai sigure i mai curate. O mai mare
siguran nseamn adesea mai muli poliiti. S-ar putea s-i coste pe oameni i viaa lor
particular. Unele zone publice sunt supravegheate n permanen cu ajutorul camerelor video i
al poliitilor mbrcai n haine civile. n timp ce v plimbai printr-un parc sau trecei pe lng o
fntn, o statuie sau pe lng nite straturi de flori, s-ar putea s trecei, fr s v dai seama,
prin diverse puncte de control.
Uneori mbuntirile i cost scump i pe sraci. S analizm ceea ce unii numesc
gentrificatizare, adic fenomenul care apare cnd familiile cu venit mai mare se mut n cartiere
care cndva au fost srace. Gentrificatizarea se produce n urma unor schimbri n economie,
mai precis cnd are loc o trecere de la producie la servicii i de la dependena de calificri
medii la automatizare (Gentrification of the City, editat de Neil Smith i Peter Williams). Pe
msur ce locurile de munc pentru muncitorii manuali ajung de domeniul trecutului, iar cererea
de muncitori specializai, bine pregtii n domeniul tehnic, crete, cererea de locuine pentru
clasa mijlocie crete i ea. n loc s fac naveta din suburbii, muli specialiti bine pltii prefer
s renoveze o cas n cartiere cndva srace.
n mod firesc, aceasta duce la mbuntirea considerabil a nivelului de trai din acele cartiere.
ns, pe msur ce cartierele devin mai elegante, preurile cresc. Cei sraci ajung adesea s nu-i
mai permit s locuiasc n aceste cartiere n care au muncit i au trit ani de zile!
Chiar dac noua tehnologie se face simit, muli analiti sunt de prere c oraele ofer servicii
i avantaje care vor continua s atrag oamenii. Oricare ar fi viitorul lor, oraele zilelor noastre
au mari probleme n prezent! i nu se ntrevede nici o soluie pentru problemele grave legate de
salubritate i de asigurarea de locuine pentru milioanele de sraci din orae, sraci al cror
numr e n continu cretere. n plus, nimeni n-a gsit o modalitate de a pune capt criminalitii,
distrugerii mediului sau polurii urbane.Unii vor argumenta c n-ar trebui dect ca guvernele s
aloce mai muli bani oraelor din ara lor. Dar, avnd n vedere ceea ce au realizat pn n
prezent multe guverne n ce privete administrarea bunurilor, este realist s credem c rezolvarea
problemelor cu care se confrunt oraele e la fel de simpl ca i completarea unui cec? Iat ce se
spunea n cartea The Death and Life of Great American Cities cu civa zeci de ani n urm:
Unii i fac iluzii creznd c, dac am avea destui bani . . ., am putea scpa de toate mahalalele
noastre. . . . Uitai ns ce am realizat cu primele miliarde: proiecte de locuine pentru cei cu
venituri mici care au devenit centre de delincven, vandalism i dezndejde social general,
mai ngrozitoare dect mahalalele pe care ar trebui s le nlocuiasc. Aceste cuvinte sunt i azi
adevrate.
14

Dar, dac nu banii rezolv problemele, atunci care ar fi soluia? Nu trebuie s uitm c oraele
sunt formate i din oameni, nu doar din cldiri i strzi. Prin urmare, pentru ca viaa din orae s
se mbunteasc, cei care trebuie s fac schimbri sunt oamenii. Economia cea mai bun ntr-
un ora const n grija manifestat fa de populaie i n interesul fa de instruirea oamenilor,
afirm Lewis Mumford n cartea sa The City in History. i, dac se dorete s se pun capt
consumului de droguri, prostituiei, polurii, distrugerii mediului, inegalitilor de ordin social,
vandalismului, graffiti-urilor etc., nu ajunge doar prezena mai multor poliiti sau un strat nou de
vopsea pe cldiri. Oamenii trebuie ajutai s fac schimbri radicale n modul lor de gndire i n
comportament.
4.1. Viata in marele orase va deveini insuportabila.
Cercetatorii de la Universitatea New South Wales din Sydney, Australia, considera ca in orase
precum New Delhi, Moscova, Sydney, Rio de Janeiro si alte mari centre urbane de pe
mapamond va fi atat de cald si umed, incat va fi aproape imposibil de respirat intr-o astfel de
atmosfera. Drept urmare, oamenii vor fi nevoiti sa-si paraseasca orasele ce vor deveni improprii
traiului cotidian, relateaza Agerpres.La baza acestor previziuni sumbre ale expertilor stau
informatii despre rata schimbarilor climatice si dinamica de crestere a temperaturilor medii
anuale.Profesorul Stephen Sherwood, unul dintre participantii la studiu, spune ca a fost surprins
de rezultatele acestor calcule: pana la momentul in care orasele vor fi de nelocuit au ramas
cateva sute de ani.In sprijinul estimarilor lor, oamenii de stiinta aduc exemple concrete din
ultima vreme, printre care valul de caldura care a lovit Europa in 2003, soldat cu zeci de mii de
victime.
Canicula din 2003 a facut peste 4.000 de morti in Italia si peste 13.000 in Franta, tara europeana
cea mai afectata de temperaturile de acum sapte ani.In vara aceasta, temperaturi fara precedent s-
au inregistrat in Rusia si, in special, la Moscova, unde rata mortalitatii a crescut in luna iulie de
4-5 ori ori.
4.2. Moare oraul?
S-ar putea ca oraele abia s fi nceput s simt efectele schimbrii generate de noile tehnologii.
Creterea popularitii Internetului ca mijloc prin care se pot face cumprturi i se pot ncheia
tranzacii ar putea avea consecine dramatice. Noile tehnologii au facilitat deja mutarea unor
companii n afara oraelor, ceea ce atrage cu sine i mutarea multor muncitori.
15


Pe msur ce cumprturile i munca on-line vor deveni activiti obinuite, oamenilor nu le va
mai plcea, probabil, s se duc n cartierele comerciale aglomerate. Iat ce se spune n cartea
Cities in Civilization: Am putea anticipa formarea unei categorii comune de muncitori,
ndeosebi muncitori cu jumtate de norm, care vor lucra n totalitate de acas sau de la anumite
staii de lucru din cartier, . . . ceea ce va reduce volumul total al traficului. Arhitectul Moshe
Safdie face o presupunere asemntoare: n aceast nou situaie, s-ar putea s avem milioane
de sate risipite pretutindeni, oamenii care vor tri n ele avnd parte de confortul vieii
caracteristice unui orel, iar prin intermediul calculatorului i al Internetului ei se vor putea
bucura de bogia cultural a marilor orae istorice.










16

6. Concluzii
Din materialele studiate am nteles ca n viitor urbanizarea va atinge cote si mai mari datorita n
primului rnd exploziei demografice si conditiilor optime de trai si de munca create de stiinta si
tehnologie, totodata am inteles ca tot acestor tehnologii si explozii demografice societatea urbana
va atinge un declin datorita cotelor inalte de poluare a elementelor mediului si schimbarilor
climatice etc. La ora actuala se efectuiaza studii care tind sa elucideze aceasta problema sursa a
numeroaselor alt probleme sub numele Urbanizarea si omenirea poate sa limiteze efectele
negative ale urbanizarii e nevoie doar de aportul fiecarui om in parte ,e nevoie de constientizare
si educatie ecologica.
























17

Bibliografie
1. http://yupi.md/cod-galben-de-aer-poluat-in-marile-orase-din-rm/
2. http://medlive.hotnews.ro/poluarea-din-marile-orase-creste-riscul-de-deces-in-cazul-
persoanelor-care-au-supravietuit-unui-accident-cerebral-vascular.html
3. http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/demografie/URBANIZAREA-SI-EFECTELE-
ASUPRA98.php
4. http://blogosfera.md/view-post-v-48000-0-romana.html