Universitatea ,,Stefan cel Mare SUCEAVA

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Masterat AFRUO,An 2,zi




Disciplina Ergonomie si Sanatate Ocupationala














Masteranda,
Costiuc Gabriela-SILVIA


Varianta nr. 1
1. De ce este ergonomia stiin interdisciplinar ?
2. Ce funcii ndeplinete omul n sistemul om-main-mediu?
3. Ce sunt datele antropometrice i ce rol au n ergonomie ?
4. Ce este capacitatea de munc i care sunt factorii care o determin ?
5. Enumerai i comentai pe scurt principiile ergonomiei
6. Prezentai pe scurt ergonomia relaiei om calculator
7. Ambiana cromatic a locului de munc
8. Organizarea muncii n schimburi
9. Principii de baz ale securitii i sntii n munc
10. Sistemul de management al securitii ocupaionale















1. Ergonomia este un domeniu de activitate tehnico-tiinific din cadrul psihologiei
muncii, care prin colaborarea dintre psihologi, fiziologi i tehnicieni studiaz i
realizeaz o astfel de organizare a sistemului "om - main - condiii de loc de
munc" n aa fel, nct munca s fie efectuat cu costuri biologice minime i
maxim eficien. Aceasta se poate deasemenea interpreta precum c, ergonomia
are ca scop adaptarea sarcinilor de munc i a locului de munc la oameni ct i a
oamenilor fa de munc i loc de munc.

Optimizarea funcionrii sistemului "om-main-condiii de munc" urmrete
reducerea maxim pn la eliminare a bolilor (mbolnvirilor) profesionale.

Ergonomia este un domeniu tiinific interdisciplinar. n optimizarea tiinific a
rezultatelor i performanelor umane, ergonomia se folosete pentru msurarea la
locul de munc a parametrilor (valori) fiziologici corporali umani, de ergometrie, un
domeniu al stiinei msurrii. Ergonomia este indispensabil pentru orice domeniu de
activitate, fr de care nu se pot obine creteri deosebite de productivitate.

2. n ergonomie, sistemul om-main-mediu este un sistem format din unul sau mai
muli oameni i una sau mai multe componente fizice (maini) care interacioneaz
pe baza unui circuit informaional al muncii, n cadrul unei ambiane fizice i sociale
(mediu), n vederea realizrii unui obiectiv comun.
ndeplinete dou categorii de funcii:

- de baz, recepionarea informaiei; pstrarea sau memorizarea informaiei;
prelucrarea informaiei i elaborarea deciziilor; execuia;
- operaionale sau sintetice sprijinite pe mai multe funcii de baz. Sub aspectul
repartiiei funciilor dintre om i main sau al gradului de participare a omului sau a mainii
se disting sistemele om-main-mediu manuale, semiautomate, automate.


3. Datele antropometrice reprezinta un ansamblu de dimensiuni ale corpului uman

(perimetrul toracic, distanta dintre brate, dimensiunile palmei etc):

-Inaltimea corpului cu trupul inclinat

-Dimensiunile diferitelor pozitii ale mainilor

-Masurarea unor miscari specifice ale diferitelor parti ale corpului

-Cunoasterea miscarilor maxim posibile ale diferitelor parti ale corpului

-Dimensiunile antropometrice ale mainii (lungime, latime, grosime)



4. Capacitatea de munca reprezinta posibilitatea functionala a organismului
uman bazata petotalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale, pe deeprinderile de munca si
experienta, elementecare sunt necesare unui executant in vederea realizarii unei anumite
sarcini de munca.
Factorii care determin sau condiioneaz capacitatea de munc:

- factori de natura biologica actioneaza din interiorul organismului uman, acestia fiind
inprimul rand caracteristici morfologice si functionale ale organismului uman
(varsta,alimentatie, starea de sanatate etc );


-factori dependenti de peronalitatea umana se concretizeaza in temperament,
aptitudini,trasaturi de caracter etc. ;


-factori de natura economico-sociala se considera ca actioneaza din exteriorul omului:
organizarea locului de minca, nivelul de trai, nivelul de pregatire profesionala

- factori de ambianta-Un rol important in cadrul acestor factori il are si motivatia unei
persoane, care poate fi:

a)de natura materiala;

b)de natura spirituala crearea unui mediu de lucru flexibil, cu posibilitati de promovare


5.Principiile Ergonomiei:

a.Solicitarea musculara minima

Se refera la amplasarea comenzilor astfel incat sa existe o cat mai mica solicitare
musculara minima pentru economisirea energiei,adica miscarea ochilor decat a intregului
corp,miscarea degetelor decat a palmei,miscarea degetelor decat a intregii palme,miscarea
labei piciorului decat a intregului picior,spatele trebuie sa fie sprijinit de spatar daca se sta pe
scaun.

b.Redundanta indicatiilor

Este obligatorie redundanta indicatiilor de operare in cazul operatiunilor care presupun
riscuri determinate de omitere a unei operatii dintr-o serie sau realizarea eronata a pasilor
prin texte inscriptionate pe butoane,semnale optice si acustice sau indicatii vocale.

c.Impiedicarea erorilor

Dispozitivele nu trebuie sa permita realizarea incorecta a opertiunilor,de exemplu daca s-
a sarit un pas obligatoriu,aparatul trebuie sa blocheze urmatoarele operatiuni si sa indice
clar operatiunea ce urmeaza a fi efectuata.
d.Asistenta la panica:

In situatii de urgenta,utilizatorul trebuie sa fie ajutat sa gaseasca usor comenzile
importante(oprire-declansare).Aceste comenzi fiind diferite de celelalte fiind mai mari,mai
luminoase,in culori vii puse intr-o pozitie apropiata,landemana.

e.Repararea erorilor

In cazul in care s-a produs o eroare de operare a aparatului,trebuie sa existe o
posibilitate de revenire asupra comenzii,o comanda de tipul,,undo.Daca eroarea aduce
avarii sau catastrofe,sistemul trebuie s-o impiedice.

f.Adaptarea la profilul utilizatorul:

Trebuie sa se tina cont de varsta,capacitate fizica,date antropometrice ale utilizatorilor
potentiali.Daca este vorba despre persoane cu handicap proiectarea trebuie sa porneasca
de la incapacitatea acestora de a opera normal echipamentul.


6. Ergonomia relatiei om-calculator


Foarte multa lume foloseste in prezent un calculator personal, un laptop sau alte
dispozitive similare fie in scop profesional, fie acasa pentru relaxare.
Intrucat asemenea dispozitive sunt utilizate pentru intervale de timp uneori foarte mari
este recomandat ca pe durata functionarii lor sa se adopte pozitiile cele mai sanatoase, dar
si sa se faca apel la variante ergonomice macar pentru mouse si tastatura daca nu si pentru
scaunul si biroul unde se lucreaza de obicei la calculator.
Prin repetarea acelorasi operatiuni zi dupa zi corpul nostru risca sa fie supus unor
probleme de sanatate diverse fie in zona mainilor, la nivelul degetelor sau al cotului, fie in
zona genunchilor, a spatelui, si chiar unele organe pot fi serios afectate prin utilizarea
frecventa a unui calculator, iar aici e suficient sa amintim ochii, inima si creierul pentru a
intelege ca este vorba despre o amenintare cat se poate de reala pentru sanatatea noastra.
Medicii si alti specialisti in problemele de acest tip au identificat mai multe simptome
care pot anunta instalarea unei boli specifice persoanelor care folosesc des calculatorul, iar
cateva dintre aceste simptome includ:

-amorteli si intepaturi in diferite zone ale mainilor si picioarelor;
-dureri severe in unele regiuni ale mainilor;
- scaparea deasa a obiectelor din mana si dificultati periodice la retinerea unor obiecte in
mana;
- o scadere a sensibilitatii degetelor de la ambele maini sau doar de la mana care
foloseste mai des dispozitivul mouse;
-impresia absentei complete a uneia dintre maini;
-ameteala;
-dificultati in restabilirea contactului cu realitatea imediata;
-agresivitate;
- tendinta catre autoizolare etc.

Pentru a preveni aparitia unor asemenea simptome care pot sa anunte si instalarea
unei boli ceva mai grave este recomandat mai inainte de orice sa se faca pauze scurte la
interval de o ora, care sa presupuna obligatoriu ridicarea de pe scaun, putina miscare de
relaxare, odihnirea ochilor si, de ce nu, si practicarea unor scurte exercitii de mobilitate. In
mod practic, iata si alte masuri bune care pot fi luate atat atunci cand ne aflam in fata
calculatorului cat si in rest, cand dorim sa prevenim efectele negative ale utilizatii
indelungate a acestui dispozitiv:

- tastatura ar trebui folosita mai des decat mouse-ul deoarece permite odihnirea mai
adecvata a mainilor si nu solicita impropriu musculatura corpului asa cum este situatia atunci
cand folosim des dispozitivul mouse;
- tastatura nu ar trebui niciodata sa aiba obiecte straine pe dedesubt, fire, diferite suporturi
sau orice altceva; piciorusele sale de sustinere ar trebui frecvent folosite, iar podul palmelor
nu este bine sa se odihneasca decat atunci cand nu folosim tastatura si nu simultan cu
tiparirea de texte;
- manile, atunci cand folosim tastatura, trebuie sa fie perfect paralele si drepte, nu ridicate
mai sus de nivelul cotului si nici coborate mai jos;
- tastatura trebuie sa se afle aproape de corp si nu la distanta;
- mouse-ul trebuie pozitionat pe aceeasi linie cu tastatura si nu mai sus, oblic sau mai jos;
- forma unui mouse ergonomic permite prinderea sa intr-un mod confortabil si incurajeaza
miscarea cursorului din cot si nu din incheietura mainii;
- monitorul trebuie intotdeauna pozitionat perpendicular cu directia in care sedem si nu in
lateral, deasupra sau mai jos de nivelul privirii;
- distanta dintre ochii nostri si monitor ar trebui sa fie de 45-60 de centimetri sau de 18-24
inch, recomandare respectata de catre companii, dar foarte rar adoptata si in mediul casnic,
acolo unde mai ales copiii stau frecvent "lipiti" de monitorul calculatorului;
- foarte important pentru sanatatea ochilor, nici o sursa de lumina nu trebuie sa se reflecte
din spate in ecranul monitorului, fiind de aceea util sa asezam masa de calculator catre
sursa de lumina si nu invers;
- la intervale de maximum 5-7 minute este recomandat ca privirea sa se desprinda de pe
ecranul monitorului si sa fie plimbata peste obiecte aflate la distante diferite;
- o mare problema pentru multe persoane, lumina naturala nu se impaca deloc bine cu
ecranul unui monitor si de aceea se recomanda ca in camera unde este amplasat
calculatorul sa fie prevazute ferestrele si cu jaluzele sau perdele mai groase.
- scaunul unde sedem la calculator trebuie sa aiba obligatoriu nu doar spatar, dar si brate
unde sa ne putem odihni periodic mainile;
- masa de calculator nu trebuie sa fie prea inalta ci suficient de joasa incat sa permita
asezarea bratelor in unghi drept la tastatura.

Pentru cei care prefera sa faca si exercitii de mobilitate, e bine de amintit ca acestea pot
fi practicate in voia cea buna, dar necesita si o scurta incalzire a musculaturii pentru a se
evita accidentele. Putina rupere a ritmului prin ridicarea mai deasa din fata calculatorului
sunt un minimum de efort care sa poate preveni bine probleme de sanatate de acest tip si
nu trebuie neglijat acest lucru.

Nici calculatoarele laptop nu sunt cu mult mai ergonomice decat cele tip desktop, ba mai
rau, de cand au intrat puternic si prin casele romanilor mai nimeni nu se mai aseaza cu
acestea la o masa, pe un scaun ci aproape toata lumea le foloseste tolanita pe canapea,
lucru deloc benefic pentru sanatatea omului.

Acesta este si motivul pentru care calculatorul se crede ca a ajuns sa joace un rol
negativ inclusiv pentru mentinerea greutatii corporale si alimentatia sanatoasa, dar acest
lucru poate fi totusi usor de evitat daca se urmeaza sfaturile medicilor si ale altor specialisti
si se renunta definitiv la obiceiuri gresite precum cel amintit anterior. Calculatorul nu este un
rau in sine, dar poate fi folosit cu o finalitate negativa inclusiv pentru propria noastra
sanatate asa ca sa fim ceva mai atenti si sa nu permitem ca aceasta sa se mai intample pe
viitor.

7.Ambianta cromatica la locul de munca

Cromatica,coloritul ambiantei de lucru influenteaza intr-o foarte mare masura psihicul
personalului si deci si eficienta lui in munca si gradul de oboseala.Clasificarea primara in
culori calde si reci este urmata de clasificarea in culori calmante,stimulatorii sau
nelinistitoare de clasificarea in culori care apropie sau indeparteaz.
Este foarte important ca la alegerea culorilor pentru pereti,a mobilierului sa primeze
normele utilitare si apoi cele estetice.
Culorile se mai clasifica si in gradul in care reflecta lumina,in culori mijlocii,inchise si
deschise.Dupa acest grad de reflectare a luminii se aleg culori pentru diferite suprafete din
birou.Tavanul trebuie sa fie cel mai deschis,dar mat,peretii se pot colora in doua nuante,mai
deschisa sus si mai inchisa jos,podeaua poate sa fie de o culoare mijlocie,iar pentru mobilier
se recomanda culori deschise.
De obicei aparatura este in culori deschise,neutre,nuante de gri si de bej.



8.Organizarea muncii in schimburi:

Codul Muncii prevede mai multe tipuri de munc, n funcie de regimul n care se
desfoar. Unul dintre acestea este munca n schimburi, reglementat prin prevederile
articolului 136. Aceasta presupune orice mod de organizare a programului de lucru n care
salariaii se succed unul pe altul la acelai post de munc, potrivit unui anumit program
stabilit de ctre angajator prin intermediul regulamentului de ordine interioar. n contract
este specificat faptul c salariatul lucreaz n schimburi, mpreun cu intervalele orare ale
turelor de munc.
n cadrul muncii n schimburi, durata timpului de munc poate fi prelungit peste 8 ore
pe zi i peste 48 de ore pe sptmn, cu condiia ca media orelor de munc, calculat pe o
perioad de 4 luni, s nu depeasc 8 ore pe zi sau 48 de ore pe sptmn, inclusiv orele
suplimentare. Orele lucrate care depesc norma zilnic nu sunt considerate ore suplimentare,
cu condiia c durata total a programului de lucru sptmnal s nu depeasc 40 de ore.
Dac durata zilnic a timpului de munc este de 12 ore, aceasta trebuie urmat pe o perioad
de repaos de 24 de ore.
Acordarea celor dou zile de repaos sptmnal prevzute n legislaie este obligatorie.
n cazul n care activitatea angajatorului nu permite acordarea repaosului sptmnal n zilele
de smbt i duminic, acesta l poate acorda n alte dou zile consecutive, ns va fi nsoit
i de un spor negociat n mod individual sau colectiv. n situaii excepionale, zilele de repaos
sptmnal pot fi cumulate i acordate dup o perioad care nu poate depi 14 zile
calendaristice. n acest caz, angajaii au dreptul i la o compensaie egal cu dublul sporului
de 100% din salariul de baz.
Pentru turele de munc prestate n srbtori legale, orele lucrate care nu depesc
norma lunar a angajatului se vor compensa cu timp liber acordat n urmtoarele 30 de zile
calendaristice sau un spor care nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baz.
Domeniile cele mai ntlnite n care se utilizeaz munca n schimburi sunt retail,
producie, call-center. n aceste domenii, stabilirea unui program de lucru fix pentru fiecare
angajat ar afecta desfurarea normal a activitii angajatorului. Cel mai mare avantaj pentru
angajator este faptul c acesta poate asigura o activitate continu, n funcie de specificul
acesteia. n afara acestui tip de munc, alte tipuri reglementate n Codul Muncii sunt:
MUNCA N REGIM NORMAL. n acest caz, zilele nelucrtoare sunt ntotdeauna
smbta, duminica i srbtorile legale, iar repartizarea timpului de munc este uniform, de
8 ore pe zi, timp de 5 zile, de luni pn vineri. Orele lucrate peste norma de 8 ore n zilele
lucrtoare, precum i orele lucrate n zilele nelucrtoare sunt considerate ore suplimentare.
MUNCA BAZAT PE PROGRAM DE LUCRU INEGAL. Salariatul i
angajatorul stabilesc un program individualizat de lucru, cu respectarea duratei normale a
timpului de munc de 40 de ore pe sptmn. Acest tip de program trebuie s fie specificat
expres n contractul individual de munc.
MUNCA LA DOMICILIUL SALARIATULUI. n acest caz, angajaii i stabilesc
singuri programul de lucru, iar angajatorul are dreptul s verifice activitatea acestora, ntr-un
interval orar i prin modaliti specificate n contractul individual de munc.

9.Principii de baz ale securitii i sntii n munc:

1.Toti lucratorii si alti participanti la procesul de munca au dreptul la
securitate si sanatate in munca;aceasta implica faptul ca o munca decenta este
neaparat o munca sigura,locurile de munca sunt proiectate in asa fel incat sa fie
eliminati factorii de risc,iar lucratorii sa fie instruiti corespunzator pentru a
respecta regulile de protectie la locul de munca.
2.La locul de munca se stabileste o politica de SSM ce trebuie comunicata
tuturor partilor interesate.
3.Este necesara consultarea cu partenerii sociali atunci cand se elaboreaza
politicile de SSM.
4.Prevenirea si protectia trebuie sa fie scopurile strategiei,locurile de munca
trebuie proiectate pentru a fi sigure si sanatoase.
5.Este obligatorie constientizarea, informarea si implicarea lucratorilor la
aplicarea politicilor si programelor SSM.
6.Lucratorii trebuie sa aibe acces la servicii sanitare profesionale.
Prin aplicarea acestor principii se urmareste imbunatatirea SSM la nivelul
oricarei organizatii,cu efecte pozitive sociale si economice.

10. Sistemul de management al securitii ocupaionale
Stimulate de succesul sistemelor de management al calitatii
mediului,diferite organisme nationale si internationale au propus modele pentru
sisteme de management de securitate si sanatate a muncii,in prezent existand
mai multe variante de astfel de sisteme in mare parte inspirate din sistemul de
management de mediu.
O tehnica manageriala moderna de monitorizare si minimizare a riscurilor
specifice locurilor de munca este implementarea procesului de management al
sanatatii ocupationale(SMSSM).Acesta este un mod de organizare adaptat
specificului fiecarei organizatii prin intermediul caruia se iau masuri
organizatorice de evaluare,monitorizare,reducere sau indepartare totala a
riscurilor la care sunt supusi lucratorii in timpul muncii.
Primul model de abordare europeana a sistemelor de management a
securitatii muncii s-a conturat in 1996 a standardului britanic:British Standard
8800:1996,apoi in 1999 apare standardul OHSAS 18001:1999 Sisteme de
management de securitate si sanatate in munca,in 2000 Ghid pentru
implementare OHSAS 18001,iar in 2001 apar liniile directoare ale Organizatiei
Internationale a Muncii cuprinzand principii directoare privind sistemele de
gestiune a securitatii si sanatatii in munca.
In Romania in 2008 a fost adoptat Sistemul de management al sanatatii si
securitatii ocupationale si OHSAS 18002-Sisteme de management al sanatatii si
securitatii ocupationale.Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001.