CURS 1.

Notiuni generale
Definitiile Ergonomiei
Scopurile aplicarii Ergonomiei in Medicina dentara
Solicitarile din timpul muncii: efort muscular (static si dinamic), microclimat,
neuropsihice, semzoriale, noxe. Enumerare si descriere
Factorii care influeneaz capacitatea de munc:
I. Factori care depind de organismul uman ( variabilitatea individual )
II. Factori care depind de condiiile de munc
III. Factori sociali
Definitiile Ergonomiei
Este o stiinta interdisciplinara si multidisciplinara
Este parte a ergonomiei generale aplicata in medicina dentara
Stiinta care doreste sa adapteze munca la posibilitatile anatomice,fiziologice
si psihologice ale omului (Medicina muncii)
Scopurile aplicarii Ergonomiei in Medicina dentara
-imbunatatirea conditiilor de munca
-eficienta sporita si reducerea timpului de lucru prin organizare
-performanta maxima prin aparatura si tehnici de lucru optimizate
-reducerea costurilor umane(incidenta bolilor profesionale) si materiale
-satisfactie profesionala maxima
-satisfacerea cerintelor pacientului(confort si calitate)
Solicitarile din timpul muncii: efort muscular (static si dinamic),
microclimat, neuropsihice, semzoriale, noxe. Enumerare si descriere
Efortul muscular dinamic
-alternanta ritmica de alungiri si scurtati ale muschiului(contractii izotonice)
-tensiunea ramane constanta
-muschiul realizeaza lucru mechanic
-muschiul se comporta ca o pompa(crestera aportului sanguin permite
eliminarea toxinelor)
Eforul muscular static:
-lungimea muschiului ramane neschimbata(contractii izometrice)
-tensiunea creste
-muschiul nu realizeaza lucru mecanic
-se produce comresiunea vaselor:scaderea aportul sanguin acumuleaza acid
lactic determinand aparitia durerii muscular si oboseala-in timp se
deterioreaza articulatiile,ligamentele si tendoanele.

Microclimatul(temperatura,umiditatea,curentii de aer)-depinde de:

-dimensiunea cabinetului:optim 14,5 m
-temperatura optima:21-22 C
-umiditate:42-52%
-incarcatura microbiana si chimica
-aerisire corespunzatoare,igienizare
Neuropsihici:
-gradul de pregatire,nivel intelectual crescut,memoria,spiritual de
observatie,aptitudini psihice
-simtul chromatic,dexteritatea,manualitatea
-gradul de risc al manoperelor si respnsabilitatea,gradul de adaptare la nou si
neprevazut,capacitatea de relationare si empatizare,calitatea relatilor profesionale
Senzoriale:
-vizuale:oboseala vizuala,ambient vizuala,mod de lucru
-auditive(datorita activitatii zilnice in cabine):zgomote exterioare duc la oboseala cu
diminuarea atentiei si aparitia iritabilitatii si cefaleei dar si surse de zgomot
interior:piese de mana,compressor,piesa detartraj
Noxe:pot duce la fenomene alergice-dermatite,rinite,eczeme

Factorii care influeneaz capacitatea de munc:

I. Factori care depind de organismul uman ( variabilitatea individual )
-starea de sanatate si boala
-exercitiul si antrenamentul:prin exercitiu se elimina miscarile inutile,se foloseste
efort minim si se lucreaza ordonat
-oboseala:poate determina scaderea capacitatii de munca si implicit a performantei
-emotiile:pozitive si negative
II. Factori care depind de condiiile de munc
-organizarea muncii
-calitatea mediului de lucru
-calitatea ergonomica a instrumentarului si aparaturii
-factori psiho-sociali
III. Factori sociali
-stilul de viata
-conditii de transport la si de la serviciu

-satisfactia morala si profesionala

-stabilitatea si siguranta locului de munca

CURS 2. Organizarea cabinetului de medicina dentara

ZONELE CABINETULUI. Caracteristici
1. zona pentru pacieni
2. zona administrativ;
3. zona de tratament;
4. zona personalului.
Dimensiunile i ambientul cabinetului
Ambientul vizual - iluminat i cromatic,
sonor - zgomot,
microclimat ( temperatur, umiditate , cureni aer- ventilaie,
ncrctur microbian , cmp electromagnetic)

CURS 3.

Zonele de activitate ale cabinetului

Spaiul intim al pacientului

Zona medicului
Zona asistentei
Cerinte ergonomice pentru mobilierul din cabinet
Cerinte ergonomice pentru unitul dentar (fotoliul dentar, lampa)
Caracteristicile scaunului pentru medic si pentru asistenta
Aplicarea principiilor ergonomice n activitatea stomatologic
Aparatur/Instrumente

Spaiul intim al pacientului

- zona circular din jurul capului pacientului cu raza de 50 cm
-cuprinde capul pacientului, minile i antebraele medicului i asistentei
-necesit iluminare mai bun dect restul cabinetului
- accesibil medicului din orice direcie dorit
Poate fi privit ca un cadran de ceas i submprit n :
zona operatorului
zona static

zona asistentei
zona de transfer

Cercul de lucru: -centrul la nivelul cavitatii orale si raza de 50 cm;

-cadran de ceas cu ora 12 la nivelul vertexului pacientului
Ora 9-13: zona operatorului
Ora 13-14: zona statica (instrumentar)
Ora 14-16: zona asistentei
Ora 16-9: zona de transfer intre operator si asistenta
Zona medicului:
- n dreapta i n spatele fotoliului ( lucrul la patru mini)
- conine: scaunul medicului, aparatur i mobilier mobil
- cuprinde pasajul de trecere al pacientului : scurt i direct

Zona asistentei
- n stnga i n spatele fotoliului
- conine : scaunul asistentei, aparatur i mobilier fix i mobil, chiuvet
Cerinte ergonomice pentru mobilierul din cabinet
Cerinte ergonomice pentru unitul dentar (fotoliul dentar, lampa)
Caracteristicile scaunului pentru medic si pentru asistenta
- Sprijin pe minim 5 picioare pentru stabilitate
- Rotile pentru mobilitate
Sistem de reglare a nlimii pe axul central
Baz anatoform, margini rotunjite
Caracteristici specifice scaunului medicului:
-Sptar pentru sprijin lombar, ajustabil ca nlime i poziie, dimensiuni
minime
- Sprijin antebra drept / stng, detaabile
Caracteristici specifice scaunului asistentei:
- Sptar pentru sprijin lombar i/sau antebrae
- Inel suport pentru picioare
Aplicarea principiilor ergonomice n activitatea stomatologic
Aparatur/Instrumente

CURS 4.

Organizarea ergonomic a activitii n practica dentar

Postura i poziiile medicului i asistentei.

Caracteristici ale posturii fiziologice. Tipuri de posturi
Pozitionarea pacientului
Pozitionarea luminii

Postura si pozitiile medicului si asistentei:

Cercul de lucru: -centrul la nivelul cavitatii orale si raza de 50 cm;
-cadran de ceas cu ora 12 la nivelul vertexului pacientului
Ora 9-13: zona operatorului
Ora 13-14: zona statica (instrumentar)
Ora 14-16: zona asistentei
Ora 16-9: zona de transfer intre operator si asistenta
Postura= modul in care diferite segmente ale corpului sunt asezate pentru a
permite efectuarea unei activitati.
*postura medicului si asistentei au ca reper postura echilibrata
Pozitia=asezarea spatial a membrilor echipei in jurul capului pacientului (cercul de
lucru)
*pozitiile medicului si asistentei sunt conditionate de dimensiunea spatiului din jurul
pacientului (cuprinde si echipamentul, aparatura si mobilierul mobil) si de buna
gestionare a acestuia.
Pozitia asistentei
scaunul poziionat ct mai aproape de scaunul pacientului,
coapsele asistentei paralele cu cu axul lung al corpului pacientului,
tlpile pe podea sau pe rama scaunului,
dulapul mobil direct n faa genunchilor,

Postura echilibrata (neutrala)

Semnificatie:
Reprezinta un reper pentru postura corecta de lucru si trebuie
mentinuta, in toate limitele impuse de practica, pe tot parcursul actului
operator;
O postura naturala, nefortata, nestresanta si simetrica, care respecta
fiziologia locomotorie a organismului uman, fiind rezultatul studiilor de
ergonomie generala adaptata nevoilor din practica dentara.
Confortabila: contractii si tensiuni muscular minime
Stabila: stabilizeaza segmentele corpului si articulatiile
Simetria posturala este o conditie pentru echilibrul postural
Caracteristici:
Capul inclinat, contractura minima la 32-44
Linia umerilor paralela cu podeaua, umeri relaxati, coborati
Spatele drept(respectarea curburilor fiziologice)
Se admite o inclinare anterioara, cu spatele drept, maxim 20, din
articulatia soldului
Nu se admit rotatia trunchiului si inclnari laterale
Sprijinul lombar pe spatar este folosit ocazional
Bratele pe langa corp, sprijinite de trunchi, orientate maxim 10anterior
Antebratele la orizontala sau maxim 25superior fata de orizontala
Coatele paralele cu podeaua sau inclinate inferior maxim 15 fata de
orizontala; coapse usor departate maxim 45
Unghiul dintre coapse si gambe trebuie sa fie de minim 90pentru a
evita compresiunea pachetului vasculo-nervos din spatial popliteu;
recomandat: 105-110.
Postura echilibrata activa/ pasiva
Folosirea sistemelor de marire (lupe, telescoape,microscop) cere implicatii
asupra posturii
Postura echilibrata nu impune operatorului o atitudine rigida, el avand
libertate de miscare in anumite limite astfel incat sa nu apara solicitari
defectuase ; sunt adesea miscari usoare de ehilibru
PE activa:
Alternarea momentelor de sustinere a spatelui drept (respectarea curburilor
fiziologice) doar prin tonicitatea muschilor paravertebrali cu cele in care se
apeleaza la sprijin lombar;
PE pasiva :
Folosirea permanenta a sprijinului lombar
Mod dinamic de lucru:
PE active
Pauze intre pacienti, cu ridicarea de pe scaun si deplasarea- alternative
Sedinte lungi- urmate de sedinte mai scurte

Abateri frecvente:
Chiar cand se cunoaste si se adopta initial o postura echilibrata apar frecvent abateri in timpul lucrului
datorate:
- Pozitiei incorecte fata de pacient (ora de lucru)
- Nivelului necorespunzator al planului de lucru (prea jos, cel mai adesea)
- Pozitionarii incorecte a capului pacientului
- Evitarii lucrului in vizibilitate indirecta (oglinda)
Cel mai adesea se observa:
- Aplecarea exagerata a capului si intinderea gatului, rotatie, inclinare a capului
- Bratul drept fara sprijin
- Ridicarea unui umar sau a celor 2
- Accentuarea curburii toracice si reducerea celei lombare
- Unghiul coapse-gambe mai mic de 90
*abaterile nu pot fi evitate total, dar trebuie sa fie de mica amplitudine si de scurta durata .
Posturi dezechilibrate
Presupun solicitari defectuoase ale muschilor si articulatiilor si prin acumularea efectelor in timp au
consecinte negative asupra sanatatii operatorului.
Intalnim frecvent:
- Ortostatismul-postura obositoare, cu instabilitate articulara si suprasolicitarea membrelor
inferioare, cu afectarea intoarcerii venoase (risc varice); deformarea coloanei vertebrale (risc
cifoza, scolioza); postura asimetrica cu sprijin preponderent pe dreapta si compresia organelor
interne.
- Postura sezand cu inclinare spre dreapta- protejeaza membrele inferioare, dar restul efectelor se
manifesta ca la ortostatism.

Pozitia pacientului in fotoliul dentar anatomic

Variabile ce determina pozitia pacientului:
I.
Pozitia spatarului
II.
Inaltimea fotoliului
III.
Pozitia capului si a tetierei
I.Pozitia spatarului
Orizontala: - ungiul spatarului cu orizontala maxim 20
-indicata in majoritatea sitatiilor de lucru
-pozitia aleasa pentru toti pacientii sanatosi, deoarece ofera in majoritatea cazurilor cele mai bune conditii
pt acces, vizibilitate si respectarea pozitiei echilibrate;
-reper: linia ce uneste varful nasului cu genunchii paralela cu podeaua.
Oblica pacienti cu afectiuni cardio-vasculare si respiratorii
-femei insarcinate in trimestrul II (reflex de voma), III (sindrom de compresie a venei cave)
-uneori pentru lucrul pe hemiarcada dreapta la mandibula
Verticala pacienti cu reflux gastro-esofagian si esofagita de reflux
- manopere ce impun aceasta pozitie (ex. amprentare cu material fluide)
II.Inaltimea fotoliului

Reglabila in functie de nivelul zonei de lucru :

- 30-40 cm de ochii operatorului
- Aproximativ in dreptul inimiisau apedix-ului xifoid al medicului
III.Pozitia capului si a tetierei
- Deosebit de importanta pentru asigurarea accesului si a vizibilitatii in conditiile pastrarii posturii
echilibrate
- Tetiera sustine capul in poziti aleasa
- Drectii de orientare a capului in pozitie neutral:
o Flexie- extensie
o Rotatie dreapta-stanga
o Inclinare dreapta- stanga
Scop: orientarea campului operator direct sub privirea medicului.

Pozitionarea luminii

CURS 5. Lucrul in echipa de medicina dentara

Defintii ale lucrului la patru maini.Cerinte de baza
Cercul de lucru. Impartire pe zone
Avantajele lucrului in echipa
Responsabiliti si reguliale lucrul la patru maini
Pentru echipa
Pentru medicul dentist
Pentru asistenta
Planificarea edinelor de tratament- semnificaie
Pregatirea actului operator (Protocolul de lucru)

Defintii ale lucrului la patru maini.Cerinte de baza

Lucrul la 4 maini:
- Stil de lucru in care medical este asistat permanent de o asistenta specializata, asezata si ea, si
care urmareste actul operator, cunoaste foarte bine etapele de tratament si poate anticipa toate
nevoile medicului, preluand mare parte din grijile acestuia.
- Asistenta are responsabilitati crescute
- Necesita exercitiu si antrenament pentru formarea echipei medic-asistenta
Cerinte de baza:
- Cabinet special conceput si dotat corespunzator;
- Asistenta bine instruita pentru lucrul in echipa;
- Posturi si pozitii corespunzatoare de lucru;
- Planificarea sedintelor de tratament;

Formarea unor stereotipii de lucru in echipa.

Cercul de lucru. Impartire pe zone

Cercul de lucru: -centrul la nivelul cavitatii orale si raza de 50 cm;
-cadran de ceas cu ora 12 la nivelul vertexului pacientului
Ora 9-13: zona operatorului
Ora 13-14: zona statica (instrumentar)
Ora 14-16: zona asistentei
Ora 16-9: zona de transfer intre operator si asistenta
Avantajele lucrului in echipa
-

Creste eficirnta muncii echipei, permitand medicului sa-si foloseasca la maxim abilitatile si sa se
concentreze exclusiv asupra calitatii actului operator, in timp ce asistenta preia o parte din
sarcinile mai simple;
Permite economia de timp si de miscare in cursul actului operator printr-o buna organizare;
Reduce oboseala fizica si psihica a medicului;
Ofera mai mult confort fizic si psihic pacientului.

Responsabiliti si reguliale lucrul la patru maini

Pentru echipa
Pentru medicul dentist
Pentru asistenta
Resposabilitatile asistentei pentru lucrul la 4 maini:
- Sa cunoasca protocolul de lucru pentru a putea anticipa intentiile medicului, necesarul de
intrumentar si materiale;
- Sa aiba pregatite, sa prepare si sa serveasca mterialele;
- Sa manevreze lampa unitului asigurand o iluminare corespunzatoare indiferent de pozitia
medicului si a capului pacientului si eventuale modificari ale acestora.
- Indepartarea partilor moi (obraji, buze, limba), pentru protectia lor, acces, vizibilitate buna asupra
campului operator;
- Spalarea si uscarea campului operator;
- Evacuarea fluidelor prin aspiratie;
- Ajuta medicul la solicitarile
Planificarea edinelor de tratament- semnificaie
-

Cea mai mare crestere a productivitatii in conditii de stres si tensiune minima pentru echipa
operatorie se obtine printr-o buna oranizare a activitatii;
Organizarea este esentiala pentru succesul la 4 maini, scopul ultim fiind de a lucra mai intelligent,
mai usor, nu neaparat mai repede;

Economia de timp, deosebit de importanta, este doar o consecinta directa a unei foarte bune
organizari;
Trebuie sa raspunda principiilor de organizare:
o I.selectare- simplificare, eliminare
o II.aranjarea- frecventa folosirii, secventialitate
o III.economia de miscare
Responsabilitate majora a asistentei.

Pregatirea actului operator (Protocolul de lucru)

-

Protocol de lucru:
o Lista ce cuprinde toate cele necesare manoperei ce urmeaza a fi efectuate;
o Intocmit de medic, respectat de asistenta
Dulapior mobil
Setul de instrumente
Aparatura necesara

Setul de instrumente:
=tavita cu capac, pregatita din timp si sterilizata ca intreg;
- Are componenta specifica actului operator;
- Contine instrumente si accesorii ce se pot steriliza impreuna;
- Caracteristici:
o Contine instrumente strict necesare (selectare)
o Instrumentele se aseaza in ordinea folosirii lor, de la stanga la dreapta (aranjare)
o Partea active a instrumentelor este orientate spre asistenta (economie de miscare)

Curs 6. Consecintele activitatii neergonomice in cabinetul de medicina

dentara
Consecinele activitii neergonomice
Asupra membrilor echipei:
- imediate: disconfort fizic- dureri acute, cu potenial de cronicizare
disconfort psihic- stres
accidente : leziuni cu incapacitate temporar de lucru si
risc de contactare a unor boli infectioase
- tardive : oboseal cronic (surmenaj, extenuare),
boli profesionale (boli determinate de condiiile de munc)
Asupra pacientului: tratamente nesatisfactoare,accidente, timp pierdut inutil.
Stres-ul in cabinetul dentar
Stres = solicitare, presiune, apsare
Profesia de medic dentist solicitare complex:mental, senzorial i motorie
Stres-ul psihic e influenat de oboseal.

Afeciuni asociate cu stres-ul :

1. Boli cardiovasculare
2. Leziuni musculo-scheletale
3. Tulburri psihologice
4. Ulcer
5. Diabet
6. Scderea imunitii
Oboseala profesionala
Definiie : Stare fiziologic, deci reversibil, care apare dup efectuarea unei activiti profesionale i care
se manifest :
obiectiv prin scderea capacitii de munc
subiectiv prin ,, senzaia de oboseal, cu diferite simptome: durere muscular, cefalee, ameeli, stare de
indispoziie. Dup un succes n munc oboseala se nsoete de o stare de euforie, subiectul este obosit,
dar mulumit i fericit.
Clasificare: O. datorit efortului intens musculo-osteo-articular (dinamic)
O. datorit poziiei de lucru i contraciilor musculare statice
O. analizatorilor: vizual i auditiv
Oboseala cronic ( patologic): form stabil i complex de dezadaptare la condiiile de via i de
munc. Se manifest prin instabilitate psihic, cu deficit motivaional i volitiv i prin numeroase
disfuncii vegetative, dereglri nervoase i psihice.
Bolile profesionale
Sunt rezultatul incapacitii organismului uman de a se adapta unor
solicitri cantitative i calitative ce depesc capacitile fizice i psihice
individuale.
Cauze:
1. condiiile de munc neergonomice (variabile profesionale)
2. stil de lucru neergonomic ( necunoatere, rezistena la schimbare)
3. suprasolicitare (depirea capacitii de munc)
4. managementul neperformant al cabinetului
5. variabile personale ce confer vulnerabilitate (vrst, stare de sntate, stil de via, temperamentul
i personalitatea )
Consecine: - scad performanele n munc
- pot duce la incapacitate de munc - temporar / definitiv
- necesit costuri mari de recuperare

Tablou clinic
1. B. ale aparatului loco-motor: leziunile musculo-scheletale
2. B. psiho-senzoriale, ce afecteaz:
Analizatorul auditiv: otice hipoacuzie sau surditate

extraotice: astenie, fatigabilitate, cefalee,iritabilitate,depresie

Analizatorul vizual: presbiopie, astenopatie de acomodare sau convergen
3. B. neuropsihice: dischinezii profesionale- nevroze de coordonare/dispraxii (forme nevralgice,
tremurtoare, spastice, paralitice)
neuropatii periferice- sdr. de tunel carpian
4. B. organo-metabolice:cardiovasculare ( HTA, sdr. Raynaud,varice)
biliare ( dischinezii, litiaz)
genitale
5. B. infecto-contagioase: grip, tuberculoz, hepatit,etc.
Leziunile musculo-scheletate
Definiie: Afectare a muchilor, tendoanelor, articulaiilor, discurilor intervertebrale, nervilor periferici sau
a sistemului vascular ce nu rezult dintr-un eveniment acut i se instaleaz n mod gradual sau cronic.
Cauze: 1. factorii ocupaionali specifici profesiei
2. factori medicali : afeciuni fizice, predispoziia genetic, vrst
3. stilul de viat ( nivelul de activitate fizic, activitile de recuperare)
Factorii ocupaionali specifici profesiei :
- postur deficitar, meninut mult timp, cu segmente nesusinute, aplecri
( nainte ) i torsiuni ale capului, umerilor,trunchiului i articulaiilor
- micri repetitive, de mic amplitudine , ritm intens
- vibraia instrumentarului mecanic
- priza strns a instrumentelor i folosirea forei
- edine lungi, epuizante
Mecanisme specifice :
Postura deficitar,asimetric, timp ndelungat
Dezechilibre i oboseal muscular, compresiuni nervoase i vasculare
Ischemie muscular, necroz i substituie muscular segmentar
Durere i oboseal accentuat (acumulare de acid lactic), puncte trigger
Contracii musculare de protecie
LMS- degenerarea discurilor intervertebrale, a elementelor articulare
(deformri ale coloanei, hipomobilitate articular)

Sindromul de tunel carpian

Clasificat ca LMS datorat compresiunii nervoase i neuropatie periferic.
Definiie: compresia nervului median la nivelul canalului carpian. E cea mai frecvent neuropatie a
minii.
n etiologia STC e incriminat dezechilibrul dintre flexorii i extensorii minii prin solicitare
predominant a flexorilor datorat micarilor repetate, n for i / sau posturilor n flexie. Acest
dezechilibru duce la o modificare a relaiilor oaselor carpiene, inflamarea tendoanelor flexorilor i n
final la reducerea tuneluluicarpian i compresiune pe nervul median.
Tablou clinic

Tablou clinic: manifestri n teritoriul de inervaie al nervului median: police,index, deget mijlociu i 1 /
2 radial a inelarului; se agreavaz pe msurangustrii tunelului carpian
- amoreal i reducerea sensibilitii, parestezii ( furnicturi)
- durere ce poate iradia spre antebra, poate ajunge foarte sever
- reducerea forei de prindere a degetelor i dificultatea aducerii policelui n palm
- dificulti de coordonare a micrilor i limitarea lor
- manifestri inflamatorii ( umflare)
- paloare i rceal a minii
- reducerea eminenei tenare
Simptomele se manifest mai agresiv n timpul nopii i dimineaa.
Diagnostic: 2 teste: Phalen se plaseaz feele ventrale ale minilor una contra celeilalte cu articulaiile n
flexie extrem; testul e pozitiv dac dup un minut apare senzaia de amoreal sau durere.
Tinel se lovete zona carpian a nervului median la nivelul ncheieturii minii; testul e pozitiv cnd
apare durere ca un oc electric n degete sau amoreal.
Investigaii paraclinice : electrodiagnostic, radiografie
Tratament:
- n stadiu precoce STC e reversibil si trebuie intervenit prin odihn articular,
exerciii articulare, medicaie antiinflamatoare, modificarea stilului de lucru
- stadiu mediu se indic injecii cu corticosteroizi
- stadiu avansat- tratament chirurgical ( tierea ligamentului transvers)
Lasat netratat se poate ajunge la afectarea permanent a nervului median!