I. Cercetarea stiintifica in psihologie.

Particularitati si obiective
1. Scopurile cursului
Acest curs are doua scopuri:
a) Transformarea studentilor din consumatori de cunoastere
psihologica in producatori ai acesteia ceea ce necesita
instrumente adecvate, si anume metodele de cercetare;
b) Studiul metodologic stiintific (metode, principii, suportul statistic),
ce ne ofera posibilitatea intelegerii si evaluarii cercetarilor
conduse de altii.
Este necesar sa intelegem specificul acestei cunoasteri psihologice
prin cercetare pentru ca exista si alte forme care incearca sa explice
psihologia omului: arta, literatura, religia, cunoasterea naiva
(cotidiana, empirica).
2. Caracteristicile cunoasterii comune
a) spre deosebire de realitatea fiica sau chimica, de exemplu,
realitatea socio!umana este direct accesibila, de unde iluia
facilitatii cunoasterii umane"
b) realitatea socio!umana ne este foarte familiara, astfel incat
subiectul naiv poate intelege corect comportamentul celorlalti sau
are iluia ca il poate intelege.
c) #amenii formuleaa ipotee, atribuie caue, atribuie succesul,
esecul, fac inferente, $udecati, unii avand strategii cognitive foarte
complexe, flexibile, subtile. Ei sunt experti sau considera ca sunt
experti in spatiul lor direct de munca si de viata.
d) %n spatiul lor de viata, oamenii se comporta ca mici oameni de
stiinta. Astfel, cu greu pot fi gasite constatari si explicatii in
psihologie care sa aiba si corespondente in cunoasterea comuna
(proverbe, icatori).
e) &unoasterea comuna este puternic stratificata, de la constatari
simple (stereotipuri, pre$udecati) pana la explicatii si interpretari
nuantate.
Concluzii:
Exista o serie de aprecieri intre cunoasterea stiintifica si cea
comuna, dar cunoasterea comuna, desi nu este in mod obligatoriu
lipsita de valabilitate, nu este in mod necesar valida.
Limitele cunosterii comune
a) Subiectivitatea: cunoasterea comuna este puternic personaliata,
tine de cel care emite.
1
b) Tendinta de a absolutia pe baa unei situatii particulare.
c) &unoasterea comuna se baeaa pe legaturi aparente.
d) %n cunoasterea comuna se face confuie intre familiar si
cunoscut.
e) &unoaterii comune ii lipseste preciia, nu masoara.
f) 'umeroase erori in cunoasterea comuna provin din fenomene
banale. (e exemplu, ordinea preentarii informatiilor, recenta
informatiilor. (Erorile perceptiei interpersonale sunt determinate si
de limitele cunoasterii comune).
g) 'u detine un cod coerent de cunoastere despre comportamentul
uman.
h) )eultatele cercetarii psihologice uneori sunt diferite de ceea ce
crede omul obisnuit (vei experimentul lui *ilgram).
i) +nii oameni considera ca perspectiva lor este singura corecta
asupra realitatii socio!umane.
$) +neori, cunoaterea comuna creeaa explicatii post!factum.
3. Cunoasterea psihologica stiintifica
,iind o stiinta, psihologia utilieaa metode sistematice pentru a
observa, descrie, explica si a face predictii asupra comportamentelor si
proceselor psihologice.
&eea ce separa cunoasterea stiintifica de cea comuna este metoda.
*etoda stiintifica este o metoda empirica adica este activ baata
pe experienta in raport cu lumea.
%n acelasi timp, cunoasterea psihologica trebuie sa se delimitee de
pseudopsihologie, care este un sistem nonstiintific pentru ca descrierile,
explicatiile si predictiile lor nu pot fi verificate, iar daca sunt verificate, se
dovedesc nefundamentate.
4. Programul cercetarii in psihologie
%n psihologie, progresul cercetarii si cunoasterii se realieaa, in
principal, prin devoltarea unei teorii psihologice.
Teoria repreinta un set coerent de idei care a$uta in explicarea
observatiilor si in elaborarea predictiilor. Ea are ipotee sau enunturi care
pot fi testate pentru a determina corectitudinea lor. Teoria poate fi definita
si ca o constructie ideala sau conceptuala care incearca sa organiee si
sa exploree anumite aspecte ale ambiantei.
# cercetare psihologica poate fi condensa pentru descoperirea a cat
mai multe fapte, dar stiinta moderna avanseaa daca reusim sa descriem
cat mai multe fapte prin cat mai putine teorii (principii fundamentale).
%n psihologie, teoria are doua scopuri principale:
a) trebuie sa fie capabila sa explice cat mai multe fapte"
2
b) sa permita cercetatorilor sa elaboree predictii asupra a ceea ce
se va intampla in noi situatii.
Scopul multor cercetari este de a testa predictiile utiliand metode
stiintifice. -redictiile sunt adesea preentate in forma ipoteelor, care sunt
afirmatii despre relatia cauala dintre fenomene particulare.
Avanta$ul de a avea o teorie este acela ca stim unde sa cautam
pentru confirmare, pentru explicatie. -rogresul stiintific se realieaa astfel
prin trei modalitati:
.. -rin colectarea unor date care sustin teoria.
/. -rin colectarea unor evidente care o contraic.
0. &and supunem teoria la proba si ea ne explica de ce se
intampla, nu numai sa descrie ce se intampla.
5. Scopurile si principiile unei bune cercetari.
a) Scopurile: ! descriere"
- predictie"
- control (manipularea factorilor care afecteaa
comportamentele respective)"
- explicatie.
b) -rincipiile unei bune cercetari:
.. Fidelitatea calitatea unei cercetari prin care un
reultat empiric poate fi reprodus. )epetand
cercetarea, obtinem acelasi reultat, deci el nu este
rodul unei intamplari.
/. Validitatea exprima faptul ca o cercetare arata
ceea ce si!a propus sa arate.
Exista mai multe tipuri de validitate:
1 validitate predictiva"
1 validitate concenenta (concordanta cu
cercetari similare) permite diferentierea celor cu
reultate superioare de cei cu reultate inferioare.
1 validitate de continut in sensul ca ipotea
cercetata reflecta aspectele relevante ale
conceptului, teoriei.
1 validitate aparenta cercetarea sa fie
credibila.
1 validitate de construct (strans legata de
validitatea de continut) se refera la esenta
conceptului (se masoara realmente ceea ce si!a
propus sa masoare).
3
0. Sa fie cumulativa adica sa tina seama de alte
cercetari in domeniu, fie ele bune sau rele.
2. &aracter economic o buna teorie este aceea care
ofera cea mai simpla, mai economica si mai eficienta
explicatie a evidentei.
3. &aracter public cercetarea trebuie supusa la o
posibila critica de evaluare de catre comunitatea
stiintifica.
II. Metodologie psihologica. Strategii
si metode de cercetare.
1. Metodologie si metoda
1.1. Ce este metodologia
Exista doua acceptiuni:
1 conceptia generala a cercetatorului cu privire la
principiile teoretico!stiintifice pe care se baeaa"
1 ansamblul metodelor si procedeelor folosite in
psihologie pentru a recolta si interpreta date empirice in
vederea construirii si evaluarii de ipotee teoretice
despre comportament si psihic.
# metodologie are urmatoarele elemente de clase:
a) enunturile teoretice (sau principiile metodologice sau
teoriile de baa)"
b) metodele si tehnicele de culegere a datelor"
c) tehnicile si procedeele de prelucrare a datelor (de
ordonare, de sistematiare)"
d) procedeele de analia, interpretare a datelor empirice in
vederea elaborarii de descrieri, tipologii, explicatii, predictii.
1.2. Metoda
Metoda este calea, itinerariul, structura de ordine, programul dupa
care se regleaa actiunile practice si intelectuale in vederea atingerii unui
scop.
1.3. !ehnica si procedee
&omponentele metodei se numesc procedee sau tehnici (unii autori
considera ca tehnica este compusa din procedee). %n principiu, tehnica
(sau procedeul) consta intr!un ansamblu de reguli care trebuie strict
aplicate intr!o situatie strict determinata.
4
2. Clasificarea metodelor
'u exista un consens al cercetatorilor in ceea ce priveste teoria
metodelor (tipologia, criterii de clasificare).
Tipuri de clasificare:
45ATE, .667, p.6/, 8,undamentele psihologiei9
dupa: ! caracter metode obiective
metode subiective
- scop metode de recoltare a datelor
metode de diagnoa
metode de prognoa
- specificul relatiilor investigate metode cantitative
metode calitative
Alti autori, considerand experimentul important prin posibilitatea
controlului variabilelor, impart metodele in experimentale si
nonexperimentale.
(e exemplu, in metodologia nonexperimentala, ei incadreaa:
a) Studiul de ca" : studiul, in profunime, al unui individ singular"
Avanta: tablou detaliat al comportamentului si devoltarii
persoanei.
!ezavantae:
- nu poate fi foarte generaliata"
- poate reflecta tendintele deformatoare ale
observatorului"
b) #bservatia naturala : observarea oamenilor in ambientul lor
natural si fara manipularea comportamentului"
Avantae:
- ofera o buna descriere a comportamentului"
- comportamentul nu este distorsionat pentru ca se
desfasoara in conditii naturale"
- este o sursa pentru ipoteele de cercetare.
!ezavantae:
- nu poate explica relatii de tip caua!efect"
- se manifesta tendintele observatorului.
c) #bservatia de laborator : observatia in laborator, fara
manipularea comportamentului.
Avantae:
- descriere mai buna"
- control mai mare decat in ambientul natural"
5
!ezavantae:
- artificialitatea"
- nu poate explica relatii de tip caua!efect"
- se manifesta tendintele observatorului.
d) Interviul participantii sunt chestionati despre anumite aspecte
ale vietii lor.
Avanta: grad mai mare de implicare in viata, atitudinile si opiniile
persoanei.
!ezavantae:
- pierderi de memorie"
- distorsiuni voluntare ale memoriei.
e) Studiile de corelatie : studii care masoara directia si marimea
relatiei intre variabile.
Avanta: permit predictii despre o variabila plecand de la cealalta
variabila.
!ezavanta: nu pot determina relatia caua!efect.
A ; A ;
; A A ; &#<A)%AT%A
A ; (variaa impreuna, dar nu exista relatia
A ; caua!efect).
*etodele experimentale constau in proceduri controlate in care
experimentatorul manipuleaa variabila independenta pentru a determina
efectul asupra variabilei dependente.
Experimentul poate fi condus in laborator, in teren sau poate fi
utiliat evenimentul natural.
Avantae: ! stabileste relatia caua!efect"
- procedurile sunt puternic controlate, astfel ca ele
pot fi repetate de alt cercetator (grupul de control
este foarte puternic la experimentul de laborator si
mai redus la experimentul natural)"
!ezavanta: reultatele de laborator pot fi mai greu generaliate in
afara lui experimentului ii lipseste validitatea ecologica.
&lasificarea metodelor difera de la autor la autor.
Exista si metode statistice. Acestea pot fi clasificate in:
a) "tatistici descriptive masurarea tendintei centrale si
variabilitatea (abaterea standard etc.)" reuma datele de
cercetare.
6
b) "tatistici corelationale masoara variatia concomitenta a doua
variabile.
c) "tatistici in#erentiale utiliate pentru a vedea daca modificarile
variabilei dependente sunt cauate de variabila independenta.
3. Strategii de cercetare

3.1. Strategii corelationale si strategii e$perimentale

a) %n strategia corelationala scopul este de a descrie intensitatea
relatiei dintre doua sau mai multe caracteristici. Este foarte
utiliata, pentru ca legic, cu cat mai puternic sunt asociate, cu
atat mai eficient putem sa!l prognoam pe unul pornind de la
celalalt.
$xemplu: =ipertensiunea arteriala este asociata puternic cu
lipsa abilitatii de a controla stresul
1 inabilitatea de a controla stresul : A"
1 hipertensiunea arteriala : ;.
A ;
; A (eci, in strategia corelationala nu exista relatia
& A caua!efect.
;
b) %n strategia experimentala putem identifica cauele unui
comportament in experiment (putem manipula unul sau mai multi
factori banuiti ai comportamentului, dar ceilalti sunt mentinuti
constanti).
+n experiment are urmatoarele componente:
.. >rupul experimental : grupul a carui experienta este manipulata.
/. >rupul de control : tratat la fel ca si grupul de control, cu
exceptia factorului de manipulare.
0. Esantionarea aleatoare (randomiare) : distributie aleatoare a
subiectilor in grupul experimental si grupul de control. )educem
astfel posibilitatea ca reultatele experimentului (diferenta dintre
grupul experimental si grupul de control) sa fie datorate
diferentelor initiale dintre subiecti.
Toti subiectii trebuie sa aiba aceeasi sansa de a fi alesi intr!un
grup sau altul.
se mai numesc metodologii sau metode.
7
Nota: atunci cand toate celelalte conditii sunt indeplinite, mai putin
distributia aleatoare in cele doua esantioane, se numeste
?+AS%E@-E)%*E'T.
2. <ariabila independenta : factorul manipulat expeimental"
3. <ariabila dependenta este cea care arata efectul.
Subiectii sunt distribuiti aleator in grupul
experimental si grupul de control
>r. experimental >r. de control
consum de alcool fara alcool
Tip de reactie (: variabila dependenta)
*etoda experimentala este preferabila oricarei alte metode, dar nu
putem recurge intotdeauna la experiment. Astfel, nu putem recurge la
experiment atunci cand:
.. problema este noua si cunoastem putin despre variabilele pe
care le manipulam
exemplu: S%(A
/. este imposibil sa manipulam variabilele
Exemplu: 'u putem studia experimental suicidul.
0. se incalca principii de etica a cercetarii.
8
Schema principala a unei cercetari
Este necesara cercetareaA 'u

(a

&umA
Experiment ?uasiexperiment 'onexperiment Studiu de ca

&umA

1 manipularea unei variabile Examinarea relatiilor
1 compararea reultatelor dintre variabile

1 &e ne spun datele despre acest studiu"
1 +tiliarea statisticilor descriptive.
1 &e ne spun datele despre realitatea populatiei"
1 +tiliarea statisticilor inferentiale.
&umA &umA

Analia diferentelor Analia corelatiei
dintre medii
3.2. Strategii nomotetice si idiografice
<ei 4late.
3.3. Strategii cantitative si strategii calitative
9
Strategia cantitativa este baata pe masurari precise, pe
experiment" mai este numita si paradigma ipotetico!deductiva sau
paradigma poitivista)" se confrunta cu abordarea de tip calitativ.
(ate cantitative: 1 timp secunde"
1 scorul la un test psihologic"
1 numarul de subiecti.
(ate calitative (date nonnumerice): 1 ce spun oamenii"
1 expresii grafice"
1 continutul cantecelor etc.
Exista o disputa puternica. (e exemplu, abordarii cantitative i se
reproseaa saracirea de semnificatii, reductionismul fata de multitudinea
variabilelor care intervin" se reproseaa eroarea naturalista, unele variabile
fiind in permanenta constructie (exemplu: imaginea de sine).
Abordarile calitative nu permit o estimare" se pierde din preciie.
Aceasta disputa cantitativ!calitativ (numita si abordare clinica
abordare statistica) preinta urmatoarea confruntare de idei:
%bordarea calitativa %bordarea cantitativa
&clinica' &statistica'
Clinicienii spun ca este:
! (inamica ! *ecanica
! >lobala ! Atomista
! -lina de semnificatii ! Artificiala
! =olistica ! Arbitrara
! Subtila ! ,ortata
! Simpatetica ! Statica
! -rofunda ! Supersimplificata
! 'aturala
! <ie
! &oncreta
! )eala
10
%bordarea calitativa %bordarea cantitativa
&clinica' &statistica'
"tatisticienii spun ca este:
! mistica ! operationala
! transcendenta ! verificabila
! haardata ! fidela
! subiectiva ! testabila
! nestiintifica ! riguroasa
! nefidela ! stiintifica
! neverificabila ! precisa
! primitiva ! precauta
! verbalista ! credibila
! lipsita de control
! intuitiva
3.4. Strategii istorice si strategii anistorice
Stategiile istorice propun ca predictia sa se faca si din date despre
situatia trecuta a subiectului.
Strategiile anistorice tin cont doar de informatiile psihometrice si
de situatia preenta a subiectului.
# strategie unitara presupune situatia trecuta, preenta si
informatiile psihometrice.
III. Metoda e$perimentala in psihologie
1. (efinitie si componente
Experimentul este un demers provocat asupra realitatii, este o
organiare metodica, rationala si practica prin care cercetatorul provoaca
anumite fenomene in conditii determinate pentru a le devalui conexiunile.
%n cadrul experimentului noi putem stabili relatii de tip caua efect.
&aracteristicile experimentului:
.. -rovocabilitatea experimentul este provocat de individ.
11
! exista doua tipuri de experiment: provocat
si invocat"
/. )epetabilitatea experimentul poate fi repetat in aceleasi
conditii.
0. &ontrolul variabilelor
2. %olarea variabilelor
Se vorbeste, in acest sens, de modelul experimental" acesta
se refera la factorii caracteristici experimentului respectiv, modul lor
de structurare, comportamentul obisnuit.
1 Experiment de laborator
1 Experiment natural
1 Experiment psihopedagogic
1 Experiment functional (vieaa functii, procese psihice)
1 Experiment explorator (grad mai mare de libertate)
1 Experiment pilot (pentru a verifica unele variabile).
Elementele componente ale unui experiment sunt:
a) %potea
b) -lanul experimental : mersul experientei si se refera la toti
factorii implicati, succesiunea lor, etc.
- planul experimental poate fi redat sintetic intr!un
tabel.
$xemplu:

-lan experimental la memorie
'atura materialului *odalitati Subiecti
&lasa a <!a &lasa a <%%%!a Studenti
%magini / stimuli 0B 0B 0B
/C. stimuli 0B 0B 0B
&uvinte / stimuli 0B 0B 0B
/C. stimuli 0B 0B 0B
12
c) <ariabila independenta repreinta orice stimul care poate
avea o influenta relevanta, cauala asupra unor
comportamente care devin variabila dependenta. %n caul
nostru, natura materialului (verbal!concret) repreinta <%.
(e asemenea, tot o <% sunt si modalitatile de preentare.
<( : performanta in memorare.
(e obicei, variabila independenta (<%) se noteaa cu
literele mari de la inceputul alfabetului (A,;,&), iar
modalitatile (adica cum se preinta <%) se noteaa cu litere
mici (a,b,c).
(e cele mai multe ori, variabilele clasificatorii pot fi
variabile discrete (care pot face parte numai dintr!o
categorie si nu din alta), spre deosebire de cele continui,
care presupun si anumite trepte intermediare.
-lanul preentat este un plan factorial, reunind toti factorii.
*odalitatile <% (imaginiDcuvinte) pot fi fixate anticipat. %n
acest timp, ele pot fi fixate si aleator.
d) <ariabilele dependente (<() sunt efectele <%. (e multe ori,
<( sunt operationalizari ale unor constructe teoretice (de
exemplu: cum se masoara anxietatea)
- # <( trebuie sa fie sensibila la variatiile sau la
manipularile <%"
- <( trebuie sa fie fidela, adica sa dea efecte
statornice in timp.
- <( trebuie sa fie usor de masurat si bine definita.
%n afara acestor variabile (<%,<(, variabile clasificatorii), mai exista
variabile intermediare sau variabile moderatoare, care modeleaa influenta
<% asupra <(. Exemple de variabile moderatoare: varsta, profesia sexul,
temperamentul s.a.m.d.
+neori, asupra unei <( pot actiona mai multe <% si noi nu stim cui sa
atribuim relatia de caua!efect. Apare con#uzia (avem de!a face, in acest
ca, cu variabile confundate).
e) -articipantii de regula avem grupuri experimentale si
grupuri de control.
13
2. Selectia si reparti"area subiectilor
Esantionul : acea grupare, in sens statistic, de subiecti pe care se
aplica procedura experimentala.
-roblema de baa care se ridica este cum alegem acest esantion.
*odalitatea esentiala pentru a asigura un esantion adecvat este selectia
aleatorie (randomiare).
Atunci cand avem un experiment in care sunt respectate toate
conditiile, mai putin selectia aleatoare, se numeste cvasiexpeiment.
Exista urmatoarele tipuri de randomiari:
- simpla (tragerea la sorti)"
- stratificata (impartim populatia in straturi)"
- multistadiala (randomiarea grupurilor)
- multifaica (alegem initial un esantion de
dimensiuni mai mari si din el extragem un esantion
de dimensiuni mai mici)"
)andomiarea este esentiala pentru controlul unor variabile straine,
sau paraite, ce pot deveni variabile confundate. &ontrolul variabilelelor
nerelevante se poate face prin urmatoarele procedee:
a) %andomizarea.
b) &alansarea daca vom considera ca o anumita variabila care nu
poate fi eliminata sau controlata prin randomiare va influenta
reultatele, impartim subiectii in mod egal in ambele grupuri (si in
grupul experimental si in cel de control). Experimentatorul se
roteste pe la ambele grupuri (tehnica pentru a reduce influenta
experimentatorului care poate sa redea consemne implicite este
e$perimentul dublu)orb).
c) Contrabalansarea sau rotatia pentru a reduce efectul ordinii de
preentare, preentam intai A si apoi ;, dar si ; intai si apoi A.
d) 'zolarea subiectilor
e) Mentinerea constanta a variabilelor straine identificate: atitudinea
constanta a experimentatorului, instructa$ul, sarcina, succesiunea
stimulilor, intervalul dintre stimuli, locul si momentul desfasurarii
experimentatorului, etc.
f) -utem recurge la controlul variabilelor sau la planuri
experimentale.
14
Schema de ba"a a e$perimentului
% %% %%%
>E @ >E unde @ : trata!
>& ! >& mentul experi!
mental.
>E!>&:(. >E!>&:(/
(.!(/ : importanta factorului experimental.
-entru un control mai strict al variabilelor se folosesc 2 grupuri
(planul lui Solomon).
>. ) #. * #/
>/ ) * #0
>0 ) #2 #3
>2 ) #7
+nde, # : observatie
#. si #2 : observatie preexperimentala"
#/, #0, #3 si #7 : observatie postexperimentala
* : introducerea factorului experimental.
+tiliarea >E si >& se poate face prin randomiare, sau prin tehnica
grupurilor perechi (prin balansare). Se realieaa egaliarea celor doua
grupuri dupa echivalenta lor la factorul cunoscut care influenteaa <(. &u
alte cuvinte, grupurile sunt de putere egala in raport cu respectiva
variabila.
>rupurile perechi sunt, deci, grupuri corelate in care am eliminat
astfel influenta unei variabile straine.
+neori ne intereseaa sa elaboram planurile experimentale cu una
sau mai multe variabile independente.
15
3. Planuri e$perimentale de ba"a
-lanul experimental de baa contine o singura variabila
independenta, cu una sau mai multe modalitati.
>
A >E >&
a.
a/
a0
a2
&ateodata ne intereseaa efectul a doua <%.
$xemplu:
%n studiul relatiilor interpersonale, interactiunea dintre fete si baieti in
functie de A : nivelul de autoapreciere al baietilor, cu a. : ridicat si a/ :
scaut" ; : gradul de atractivitate al fetelor, care poate avea / modalitati:
b.: atractive si b/ : nonatractive.
;
A b. b/
a. a.b. a.b/ -lanul expe!
rimental /x/
a/ a/b. a/b/
Exista si planuri mixte, in care variabila manipulata (<%) este pusa in
relatie cu una sau mai multe variabile clasificatorii.
16
4. %menintari la adresa validitatii
sau
planuri e$perimentale defectuoase
1 +n experiment are validitate interna daca <% provoaca <(.
1 validitate de construct : masura in care reultatele sustin teoria ce
se afla in spatele cercetarii, ceea ce presupune ca si
operationaliarea conceptelor sa se faca in mod corect de la teorie.
1 validitate externa
( validitate de tip statistic similara cu validitatea interna, dar apare
problema controlului statistic pentru a vedea daca reultatele nu au
fost obtinute din intamplare.
Apar numeroase amenintari la adresa validitatii:
a) in interiorul grupurilor:
- efectul de maturare"
- efectul testarii repetate"
- degradarea instrumentului de masurare (intre doua
sau mai multe masurari repetate, validitatea
instrumentului de masura scade)"
- s!a demonstrat ca relevanta unor teste de
personalitate scade la readministrare"
- regresia statistica (regresia spre medie a scorurilor
extreme)"
- diferite elemente externe;
- lipsa unei conexiuni intre teorie si experienta"
- efectul ambiguu al variabilei independente.
b) amenintari sau erori in cadrul comparatiilor intergrupale:
- erorile de selectie"
- moartea (mortalitatea) experimentala unii subiecti
se retrag, obosescE
- efectul difuiunii efectul posibil anticipat se
transfera de la grupul experimental la grupul de
control"
- efectul compensarii subiectii grupului de control
pot depune un efort compensatoriu datorita
frustratiei ca nu fac parte din grupul experimental"
tot acestia pot manifesta un e#ect de resemnare
(:la a doua testare, interesul lor este minim).
17
%n acelasi timp, expectantele si ipoteele experimentatorului pot
influenta decisiv corectarea si interpretarea datelor, dupa cum pe timpul
experimentului subiectii isi formeaa propriile lor ipotee si ei se pot hotari
daca sa!l a$ute pe experimentator, sau dimpotriva. %n acest sens, vorbim
despre e#ectul )*gmalion. -oate apare si e#ectul +a,thorne, care arata
modul in care subiectii s!au implicat in experiment, pe baa propriilor
ipotee.
-ota: Aceste erori pot avea efecte cumulativeF
I*. #rgani"area colectiei de date
1. +valuarea si masurarea in psihologie
(atele obtinute prin diferite forme de investigare psihologica, fie se
preinta sub forma numerica, fie trebuie aduse, printr!o operatie specifica,
la o forma numerica.
Sub presiunea cerintelor de ordin teoretic si practic, noi trebuie sa
masuram. *asurarea preinta o anumita gradatie (de la un minim la un
maxim). Aceasta gradatie se numeste, uneori, scala.
# a doua modalitate este atribuirea de ranguri (:poitia intr!o
ierarhie).
%n aceste masuratori se intra cu scoruri, adica cu numarul de puncte
obtinut la un test. Scorul nu indica poitia individului in grup (al catelea
este).
.ipuri de scale:
a) Scalele nominale (sau calitative) repreinta primul nivel al
masuratorii" se folosesc in mod curent, in observatie si in anchete
! se repartieaa datele dupa o serie de nume sau categorii.
$xemplu:
Sunteti de acord cu EA (a
'u
(enumim clase de echivalenta, iar in ele avem o distributie,
efective, frecvente. (atele, efectivele brute nu ne spun nimic, de
aceea ele trebuie transformate in frecvente prin regula de 0 simpla.
Aceste date pot fi repreentate intr!o histograma.
b) Scalele ordinale repreinta nivelul obisnuit de masurare in
psihologie" intre elementele pe care le masuram se stabilesc
18
relatii de ordine. -e baa lor, se stabilesc elemente, ierarhii, in
raport cu un anumit criteriu, cu o anumita caracteristica.
Aici intra:
- distributia dupa rang"
- scalele de apreciere a performantelor"
$xemplu: A : foarte bun
; : bun
& : mediu
( : slab
E : foarte slab
Si aceste scale pot fi repreentate intr!o histograma.
c) Scalele de intervale in acest ca avem si marimile exacte ale
intervalelor, a distantelor care separa toate elementele, o unitate de
masura comuna si constanta
Acest tip de scala se realieaa mai usor in domeniu
psihofiiologiei (de exemplu in masurarea timpului de reactie).
Se mai foloseste si in utiliarea unor performante in domeniul
psihologiei industriale.
d) Scalele hiperordinale (scale de proportii) in mod real, acestea
pleaca de la 8B9, adica de la un punct de geneza.
Acest tip de scale sunt mai greu de realiat in psihologie.
Se lucreaa mai mult cu scalele nominale, ordinale si scalele de
intervale.
FFF (e retinut doua concepte,
- domeniul de variatie : registrul de valori posibile.
- !omeniul de de#initie : multimea de indivii
susceptibili de a avea respectiva caracteristica.
2. Colectia de date brute
$xemplu: Starea de tensiune psihica, anxietatea, produce modificari
in reultatele obtinute la un test de inteligentaA
%ntr!un experiment ipotetic, grupul neutru a obtinut urmatoarele
reultate:
>rupul S.:.." S/:.B" S0:.7" S2:.0"
'eutru S3:.." S7: 6" SG:.0" SH:.G"
>rupul S 6 : 6" S.B:.B" S..:.7" S./:.B"
Anxios S.0:.B" S.2:.B" S.3:.G" S.7:.2.
19
'e intereseaa:
.) daca grupul neutru este diferit de grupul anxios"
/) daca dispersia reultatelor este mai mare in cadrul grupului
anxios"
0) ce rol $oaca diferentele individuale"
2) diferentele constatate pot fi generaliateA
Asadar, colectia de date trebuie organizata/
3. #rdonarea si gruparea datelor
a) (istributii de efective
%ntr!un experiment, s!au obtinut urmatoarele reultate:
S.:3" S/:/" S0:3" S2:0" S3:7" S7:H" SG:3" SH:G" S6:7" S.B:2"
S..:0" S./:G" S.0:3" S.2:3" S.3:7" S.7:2" S.G:G" S.H:2"
S.6:3" S/B:7" S/.:7" S//:2" S/0:H" S/2:3"
!istributie de e#ective
' : /2
@
@
@ @
@ @ -rotocol siste!
matiat
@ @ @
@ @ @ @ @
@ @ @ @ @ @
. / 0 2 3 7 G H
Sistematiarea, clasificarea unui protocol, constituirea colectiei de
date repreinta proceduri statistice, liminare (minimale), si ele fac parte din
statisticele descriptive.
(atele pot fi repreentate in tabele, grafice.
20
(atele de mai sus pot fi distribuite si dupa rang (ordonare in ordinea
rangurilor).
# a treia modalitate ar fi gruparea datelor in clase.
'otam numarul de clase cu 0 (intervalul de grupare).
n
X X 1 min) max ( +
: I, unde n : numarul de grupe.
$xemplul 1:
Avand date ce variaa (intinderea variatiei de la 2 la /2) vrem sa le
grupam in clase. -entru aceasta trebuie sa stabilim intervalul de grupare.
I :
5
4 24
: 2 intervalul de grupare.
%tentie, $ste de pre#erat ca numarul grupelor sa #ie impar.
%n % grupa intra valorile: 2" 3" 7" G" (2 G)
%n a %%!a grupa intra valorile: H" 6" .B" .." (H ..)
%n a %%%!a grupa intra valorile" ./" .0" .2" .3" (./ .3)
%n a %<!a grupa intra valorile: .7" .G" .H" .6" (.7 .6)
%n a <!a grupa intra valorile: /B" /." //" /0.
$xemplul 2:
Avem urmatoarele date:
.7 .B .B /2 .3 .0 /B 3 .0 .0 6 ./ /B .7 .0 .6
2 .2 6 .7 .0 .3 // .. .G .. .3 .G ./ .0 7 ..
.3 .G ./ .0 7 .. ./ .2 /0 .2 /0 .2 .. .0 /. H
.B 3 .2 G H .H .3 .0 .2 .G H.
@max : /2
I :
5
1 min) max ( + X X
: 2./ 3
@min : 2
2 3 7 G H
6 .B .. ./ .0
.2 .3 .7 .G .H
.6 /B /. // /0
/2
%n caul in care nu se precieaa numarul de intervale se aplica
formula lui ST+)>ES:
21
I :
N
X X
lg 32 . 3 1
min max
+

, unde ' : numarul de cauri.

,olosirea acestei formule presupune accesul la o tabela de
logaritmi, dar de obicei se lucreaa cu un numar de grupe preciat.
-e baa datelor mentionate mai sus, se distribuie pe clase, si apoi
se determina efectivele fiecarei clase.
%n exemplul ales, daca vom lucra cu G clase /.DG : 0 sau /.DH :
/.7, care se rotun$este" limitele claselor indica prima si ultima valoare
intreaga pe care o include. Adica de la 0 la 3. 'u se stabilesc clase de tipul
0!7, 7!H.
(aca in determinarea unor clase avem o valoare care poate sa faca
parte din doua clase consecutive, se incepe de la B...
0 7 :prima clasa
7.B. E : a doua clasa s.a.m.d.
%n exemplul dat mai sus stabilim numarul de clase ca fiind G sau H
I:0"
' : 3. (numarul de subiecti)
@ @
%
Efective n
0 3 2 DDD 0 n: numarul de cauri"
7 H G DDDDD 3
6 ...B DDDDDDDDD 6
./ .2 .0 DDDDDDDDDDDDDDD .7
.3 .G .7 DDDDDDDDDD .B
.H /B .6 DDDD 2
/. /0 // DDD 0
/2 /3 /3 D .

b) !istributie de #recvente ! daca ne intereseaa sa vedem
proportia raspunsurilor in multimea de date.
-e baa formulei unde 3.E...BBJ, se aplica formula pentru a stabili
frecventa in fiecare clasa.
22
-e baa acestei distributii se intrunesc tabele, grafice.
4. Condensarea datelor in tabele si grafice
a3 %eprezentari tabelare
-entru intocmirea unui tabel:
- un titlu de preentare clar si concis"
- in cadrul unei lucrari, tabelele se numeroteaa"
- daca sunt necesare explicatii sau note
suplimentare, acestea vor fi incorporate imediat sub
titlu sau imediat sub tabel.
$xemplu:
Tabel /.7
Media raspunsurilor la chestionarul 4
7. 2.7
7/ G./
70 H.3
%n tabelele lungi, cu coloane, avand multe date, grupam datele cate
3 (sau .B), lasand intre ele un spatiu mai mare.
(e obicei, prima si ultima linie a tabelului se dubleaa.
$xemplu:
-entru durata retinerii unui material preentat la 0 grupuri de
cursanti:
'. : 03 prin retroproiector
'/ : 0B film animat
'0 : 2B expunere.
(upa expunerea la material, s!a aplicat un test de cunostinte T. cu
.B intrebari, cu raspunsuri la alegere, si dupa doua luni s!a mai aplicat un
test, T/.
(atele de mai sus pot fi inglobate in urmatorul tabel:
23
%aspunsuri la testele de cunostinte Tabelul /.3
*etoda ' T. T/
)etroproiector (A) 03 /HB /.B
,ilm animat (;) 0B /GB //3
Expunere ( &) 2B 0BB .BB
)eultatele nu sunt comparabile ca interpretare pentru ca
efectivele sunt inegale" pentru a compara datele unui astfel de experiment,
se calculeaa procentul de exactitate, notat cu E.
E: numarul de raspunsuri corecte x.BB
numarul maxim de puncte
unde numarul maxim de puncte : nr. de subiecti x nr maxim de
puncte al testului.
&alculand, in exemplul nostru de mai sus, obtinem:
A: E
A.
:
10 * 25
100 * 280
:HB
E
A/
:
60
250
100 * 210
=
;: E
;.
:
90
300
100 * 270
=

E
;/
:
75
300
100 * 225
=
&: E
&.
:
75
400
100 * 300
=
E
&/
:
40
400
100 * 160
=
24
Tabelul devine:
)aspunsurile corecte la testele de cunostinte Tabelul /.7
(in procenta$e de exactitate)
*etoda ' T. T/
A /3 HB 7B
& 56 76 89
& 2B G3 2B
Asadar, acum putem afirma ca cea mai buna metoda s!a dovedit a fi
filmul animat.
-lecand de la datele sistematiate, putem repreenta grafic
ansamblul de date. -entru aceasta se traseaa histograma.
$xemplu: trasam histograma tabelului de la pagina //.
+nde, 0 : intervalul 0 3"
2 : intervalul 7 H"
3 : intervalul 6 .."
7 : intervalul ./ .2"
G : intervalul .3 .G"
H : intervalul .H /B"
6 : intervalul /. /0"
.B : intervalul /2 /3.
Se pot obtine mai multe distributii:
- normale (simetrice) curba lui >auss
- asimetrice
- in forma de i
25
(atele mai pot fi repreentate si sub forma unor diagrame de
structura
sau sub forma unor diagrame de comparatie.
<om reda, mai $os, diagrama de comparatie a exemplului anterior.
+nde, . : metoda A (retroproiector)"
/ : metoda ; (film animat)"
0 : metoda & (expunere)"
26
*. Indici statistici de start
1. (eterminarea valorii centrale &a tendintei centrale'
a3 Media
! notata cu m sau x
m :

x D '
!cand facem media a doua subgrupuri diferite, se aplica formula
medie ponderate :m
p
)
m
p
:
2 1
2 * 2 1 * 1
N N
N m N m
+
+
"
$xemplu:
m.:7" '.:.B" m/:G" '/:/B"
m
p
:
) 6 .( 6
30
140 60
=
+
"
(aca grupam datele, obtinem urmatorul tabel:
@ @
K
f f L @
K
0 3 2 0 ./
7 H G 3 03
6 ...B 6 6B
./ .2 .0 .7 /BH
.3 .G .7 .B .7B
.H /B .6 2 G7
/. /0 // 0 77
/2 /7 /3 . /3
27
%n acest ca, putem calcula media dupa formula
m : T D '"
b) Mediana ! cand avem distributie asimetrica si este acea valoare care
imparte sirul ordonat (crescator sau descrescator) in doua parti egale.
- se noteaa cu Med;
- se gaseste exact la mi$locul sirului
- locul sau rangul pe care!l ocupa mediana se
calculeaa dupa formula:
2
1 + N
"
$xemplul 1: 2 2 3 7 7 - G G G H 6
5ocul :7 *ed : G.
$xemplul 2: ,ie valorile ordonate:
0 2 2 3 7 G G H H 6
5oc : 3.3" *ed : 7.3"
(aca vrem sa calculam mediana pe datele grupate din tabelul de
mai sus, aplicam aceeasi formula de calcul, dar se aplica, pentru
calcularea locului, formula ' D /.
%n exemplul dat, ' D / : 3. D / : /3.3 se afla in clasa ./ .2.
Avand in vedere ca variabila se considera continua si nu discreta,
limitele exacte ale intervalului ./ .2, se considera ...3 .2.3, iar
formula de calcul a medianei este:
*ed : lC
i
fi
Fs N
*
2 /
, unde: l : limita inferioara a intervalului"
,
s
: totalul frecventelor situate sub l"
,
i
: frecventa corespunatoare
intervalului localiat"
i : intervalul de grupare"
' : numarul de cauri.
%n caul nostru:
l : ...3" ,
s
: .G" i :0"
'D/ : /3.3" f
%
: .7.
*ed : ...3 C
9 . 13 3 *
16
17 5 . 25
=

c3Modulul : valoarea care se repeta cel mai des intr!un sir de reultate.
28
2. *ariabilitatea. omogenitatea datelor
1 !ispersia (
/
sau s
/
) se mai numeste varianta.

/
: s
/
: (x!m
/
) D ('!.), unde x : fiecare valoare"
m : media.
1 Abaterea standard ()
:
Expresia (x!m)
/
se numeste suma produselor si mai poate fi
calculata si prin formula: x
/
T
/
D ', in care T : x.
$xemplu:
'ote (x) f f L x (f L x)Lx
0 / 7 .H
2 / H 0/
3 0 .3 G3
7 G 2/ /3/
G .B GB 26B
H H 72 3./
6 2 07 0/2

.B / /B /BB
':0H" T:/7." x
/
: .6B0.
,ormula este , pentru acest ca,
/
:
1
*
) (

N
N
T T
x x

/
:0.
1 Formula computationala:
29

/
: s
/
:
1
) ( * ) (
) (

N
N
x x
x x
"
$xemplu:
@: 3 2 2 7 7 "
M:/3 .7 .7 07 07"
@ : /3" (@L@) : ./6"

/
: ..
-rin si
/
putem aprecia gradul de omogenitate al grupului.
1 Exista un coeficient de variatie )'$%";-, cu a$utorul caruia nu
facem comparatie intre doua grupuri, ci intre doua fenomene.
< :
M
* 100
, unde <: coeficientul de variatie (numit si
variabilitate).
&and: < NBJ".3JO, imprastierea este mica si media este repreentativa"
<N.3J"0BJO, imprastierea este mi$locie si media este suficient de
repreentativa"
<P0BJ,00J, media nu este repreentativa (din caua
omogenitatii).
3. Semnificatia abaterii standard
%ntr!o distributie normala in intervalul Nm 0O sunt dispuse toate
valorile.
Avand , putem afla departarea fata de mesie.
/etine000
.) masoara distanta la care se afla o cota oarecare in raport cu
media"
2) poate deveni o masura a variabilitatii.
30
*I. Inferenta statistica
1. Proprietatile distributiei normale
Extragerea din populatie a unui esantion"
Supunerea esantionului la o anumita experienta"
-relucrarea datelor"
Extrapolarea datelor de la esantion la populatie.
-entru a vedea in ce masura datele obtinute pe esantion sunt
relevante pentru populatie se recurge la in#erenta statistica.
Distributia normala s!a demonstrat ca poate sa ne indice
imprastierea datelor in $urul mediei. %n acest sens, ..67 cuprind 63J
din aria de sub curba (asadar raman /.3 procente in stanga, respectiv in
dreapta).
/.3H acopera 66J din suprafata.
Atunci cand vrem sa lucram cu o unitate de masura standard,
lucram cu variabile normate .
:

m x
, unde x : cota, valoarea obtinuta la test"
m : media valorilor obtinute la test.
-e baa acestei distributii standard, se a$unge prin calcul la
urmatoarele formule:
m ..67 63J p : B.B3 sau p : .B3 unde p : grad de
incredere.
m /.3H 66J p : B.B. sau p : .B.
2. Probleme de estimare
-ractic, in cele demonstrate mai sus, s!a pus problema intervalului
de incredere.
"emni#icatia unei medii
*edia este mai semnificativa in functie de:
- volumul esantionului studiat"
- variabilitatea populatiei.
Eroarea standard a mediei (E) se calculeaa dupa formula:
E :
N

"
31
-e aceasta baa, se poate evalua greseala pe care o facem, luand
drept baa media esantionului, in loc de media populatiei. Tot pe aceasta
baa se stabilesc si limitele intre care se afla, cu o anumita probabilitate
(grad de incredere), adevarata valoare m a colectivitatii generale.
1 (m ..67 E, m C..67 E) se numeste interval de incredere la p<.69
(deci exista numai 3J sanse de a gresi)"
1 (m /.3H E, mC /.3HE) repreinta intervalul de incredere la p<.61;
Atunci cand se lucreaa cu frecvente, eroarea (E) este:
E :
N
f f ) 1 (
.
$xemplu: %ntr!o statistica a erorilor la casierie s!au constatat .02 de
erori in plus si /H6 erori in minus (in total, 2/0 erori)
-entru erorile in plus: f :
32 . 0
423
134
=
E:
N
) 32 . 0 1 ( 32 . 0
: B.B/"
5imitele de incredere: f E.
-entru p : B.B3, avem f ..67E.
-entru p : B.B., avem f /.3HE.
3. Sarcini si probleme de comparatie
Se aplica teste D probe unor esantioane si se calculeaa indicii de
start (de exemplu, media). &are este gradul de semnificatie al diferentelorA
Sau de la ce nivel de incredere diferentele pot fi considerate semnificativeA
1 Ipote"a specifica &1s' : ipotea psihologica sau pedagogica ce
sta la baa experientei respective.
1 Ipote"a nula &1o' nu metoda duce la reultate mai bune, ci
intamplarea.
'oi va trebui sa calculam un prag de semnificatie care indica, de
fapt, riscul pe care ni!l asumam. (aca probabilitatea obtinerii acestor
reultate este mai mica de B.B3, de exemplu, respingem ipotea nula (sau
ipotea haardului) si spunem ca reultatele se datoreaa ipoteei
specifice.
1 p Q B..B ultimul ca acceptat in psihologie"
1 p P B..B nu mai este de incredere"
32
&ercetarea este buna daca p : B.B3 si este foarte buna daca p :
B.B..
%potea nula este o ipotea statistica precisa, pe cand ipotea
specifica este imprecisa (pentru ca lucram cu o anumite improbabilitati).
(aca ipotea nula este infirmata, atunci acceptam ipotea specifica.
(aca ipotea nula nu este infirmata, se considera suspendarea
deciiei, in sensul ca datele noastre nu sunt suficiente (reteste).
-entru a vedea daca anumite diferente sunt semnificative, se aplica
o serie de calcule, de formule, care se numesc criterii (, t,
/
, etc) si se
compara cu anumite valori standard existente in tabele. (aca valoarea
calculata de noi este mai mare sau egala cu valoarea critica existenta in
tabele, probabilitatea asociata este mai mica sau egala cu pragul (B.B."
B.B3" B..) si se decide respingerea ipoteei nule (=o).
(aca valoarea calculata de noi este mai mica decat valoarea gasita
in tabele, inseamna ca probabilitatea este mai mare decat B..B si
respingem ipotea specifica.
+santioane perechi &corelate' fie acelasi esantion supus unor
testari succesive, fie esantioane stabilite astfel incat pentru variabilele
semnificative asociate cu ipotea noastra, fiecarui element din esantion
experimental trebui sa!i corespunda un element similar in esantionul de
control.
+santioane independente cand comparam doua esantioane
stabilite la intamplare.
4. Semnificatia diferentei intre doua medii in ca"ul
esantioanelor independente
Sunt doua cauri:
- ' 0B se aplica criteriul z;
- ' Q 0B se aplica criteriul t;
Se accepta faptul ca de la 0B de subiecti in sus distributia tinde sa
fie normala.
Criteriul z
2
2 * 2
1
1 * 1
2 1
N N
m m
z

+

=
"
$xemplu:
33
m. : G.G" m/ : 7.G"
'. : 00" '/ : 02"

/
.
: 0..3"
/
/
: 0.3"
Aplicam formula si obtinem:
; 33 . 2
34
5 . 3
33
15 . 3
7 . 6 7 . 7
=
+

= z
p:B.B/
(aca probabilitatea ce corespunde indicelui este mai mare decat
..67, atunci diferenta dintre cele doua medii este semnificativa la pQB.B3.
(aca calculat este mai mare decat /.3H, atunci diferenta este
semnificativa la pragul p Q B.B..
(aca calculat ste mai mic decat ..67, respingem ipotea specifica.
Criteriul t
)
2
1
1
1
( *
2 1
N N
m m
t
+

=

, unde
/
:
2 2 1
) 2 )( 2 ( ) 1 )( 1 (
+
+

N N
m x m x m x m x
"
'.C'/ / : n (numarul gradelor de libertate).
$xemplu:
m. : .0.0" m/ : .2./"
'. : .B" '/ : .B"
(x!m.)
/
: H/.." (x!m/)
/
: 6G.7"

/
:
98 . 9
18
6 . 97 1 . 82
=
+
"
63 . 0 = t
gradul de libertate : .H"
34
Semnificatia diferentelor intre medii in cazul
esantioanelor perechi
%n caul esantioanelor perechi, presupunem ca avem aceeasi
subiecti .
Subiecti 'ote trimestrul % 'ote trimestrul %% d d
/
A H 7 / 2
; G 3 / 2
& 3 3 B B
( 7 2 / 2
E 3 7 !. .
, 7 2 / 2
> 7 3 . .
= 3 2 . .
% 2 7 !/ 2
R G 3 / 2

K:.B d:C6 d
/
:/G
d: diferenta
(aca facem raportul calculam media diferentelor (md)
md:
N
T
:
10
9
:B,6
35
Se aplica criteriul pentru esantioane corelate ,
N
d
md
t

2
d
<
1
2
2

N
N
T
d
;
2 2
d
= ;
10
81 27
=
d

=7<2,1
4 , 1 1 , 2 = =
d

2
10
1
*
4 , 1
9 , 0
= t
; gradul de libertate este '!.(adica 6 ).
(vei tabelul ) diferenta este semnificativa
semnificatia diferentei intre frecvente
C/I!+/I23
2
&and lucram cu frecvente , ne intereseaa atat frecventele observate , cat
si cele teoretice .
%n general , criteriul
t
t
f
f f

=
2
0 2
) (
, unde f
B
: frecvente observata
,
t
: frecventa teoretica
Exemplu :
-resupunem o instalatie comanda manuala
AccidenteA
!automata
&omanda &omanda total
*anuala automata
Accidentati a /3 b /0 2H
'eaccidentati c .H0 d ../ /63
Total /BH .03 020
%n acest ca ,
T
d b c a d c b a
bc ad

+ + + +

=
) )( )( )( (
) (
2
2
36
; 71 . 1 343
) 112 23 )( 183 25 )( 112 183 )( 23 25 (
) 4209 2800 (
2
2
=
+ + + +

=
': numarul gradelor de libertate:(r!.)(c!.). +nde r: nr. de randuri
&: nr. de coloane
%n caul nostru r:/" c:/ deci n:."
1 %n caul in care avem doua grupe, A si ;, si avem masuratori, se
procedeaa in felul urmator:
x S Total
A a 70.3 b /B c .7.3 .BB
; d 00.G e .H.0 f 2H .BB
Total 6G./ 0H.0 72.3 /BB
+nde: x inferior" S mediu" superior.
Sau x NB,0O" SN2,7O" NG,.BO.
-entru frecventa teoretica pentru fiecare celula (a,b,E,f) se
inmulteste totalul randului cu totalul coloanei si se imparte la T.
-entru casuta 8a9:
6 . 48
200
2 . 97 * 100
=
37
*II.
1. Corelatia
&orelatia masoara variatia concomitenta (covariatia) a doi factori. 'u
masoara caualitatea.
Se noteaa r
xS
: corelatia dintre variabilele x si S.
(e fiecare dat se iau in calcul variabile perechi.
$xemplu:
Subiecti 'ote matematica 'ote fiica x
/
S
/
xS
x S
A G G 26 26 26
; 6 H H. 72 G/
& .B 6 .BB H. 6B
( 7 G 07 26 2/
E 6 .B H. .BB 6B
, H G 72 26 37
> 3 7 /3 07 0B
= 0 2 6 .7 ./
% G 7 26 07 2/
R H G 72 G6 37
K 7 G 07 26 2/
5 G G 26 26 26
* 7 7 07 07 07
' 3 7 /3 07 0B
n:.2" T.:67 T/:6G x
/
:GB2"S
/
:766"
xS:767"
38
45orul de puncte6
1 daca este orientat spre dreapta ! corelatie directa sau pozitiva (creste x,
cretse si S)"
1 daca este orientat spre stanga ! corelatie indirecta sau negativa (una
creste, alta scade).
&oeficientul de corelatie variaa, indiferent de formula, intre . si ..
&u cat este mai aproape de ., cu atat corelatia este mai puternica. %n $urul
lui B, relatia este de independenta.
2. Coeficienti de corelatie
! se aplica asupra unor siruri de valori
a) Coe#icientul &%AVA'" > )'$%";- (sau coeficientul de corelatie
prin momentul produselor).
,ormula de calcul este urmatoarea:

=
) 2 )( 2 ( ) 1 )( 1 (
) 2 )( 1 (
m y m y m x m x
m y m x
r
b) Coe#icientul biserial (intre o variabila continua si una dihotomica).
1 'P3B
&ote la test B . / 0 2 3 7 G H 6 .B Total
)eultate
la examen
Admisi B . B 0 3 .B .7 .. 7 0 . 36
)espinsi . / 2 G .0 // 6 2 / B B 32
Total . 0 2 .B .H 0/ /3 .3 H 0 . ..0
Se calculeaa proportia celor admisi D respinsi.
p : -
admisi
:
; 52 . 0
113
59
=
T : -
respinsi
:
048
113
54
=
"
r
bis
:
y
pq m m
*
2 1

,
unde: m. : media valorilor x pentru elementele clasei superioare
(variabila continua)"
m/ : media valorilor x pentru elementele clasei inferioare"
: abaterea standard a intregii colectivitati"
39
pT D S : se citeste intr!un tabel special, in care se ia ca reper
fie p, fie T.
%n exemplul nostru,
46 . 4
54
241
2 ; 08 . 6
59
359
1 = = = = m m
" : ..HH"
. 6264 . 0 =
y
pq
&u cat este mai semnificativ numarul subiectilor (mai mare), cu atat
r
bis
scade.
c3 Coe#icientul de corelatie triserial
1 avem aceeasi variabila continua, iar variabila discreta este
trihotomica.
r
tris
:
2
2
1
1
1
*
2 1
p
y
p
y
m m
+

"
unde, m. : mediile la testul @ pentru cei buni"
m/ : mediile la testul @ pentru cei slabi"
: abaterea standard pentru intreaga populatie"
1
1
p
y
: proportia de buni"
2
2
p
y
: proportia de slabi.
d3 Coe#icientul eneahoric
Exemplu:
-entru stabilirea relatiei dintre inteligenta si timpul de reactie,
s!au folosit doua probe, obtinandu!se urmatoarele reultate:
S Slabi *edii ;uni
x
(G) (.3) (0) ( : .B
;uni n? n1
*edii (6) (.2) (G)
Slabi (3) n5 (./) (.H) n2 & : /0
; : ./ A : /.
40
unde, A,;,&,( sunt totaluri pe oriontala si pe verticala, dar
considerand numai colturile.
r :
]
) )( (
]
) )( (

) )( (
) 4 2 2 1 (
N
C D C D
D C
N
B A B A
B A
N
C D B A
n n n n

+

+

+
(aca AC; : &C(
A : ; formula lui &#+*ET#+: r : /, unde
& : ( :
D C B A
n n n n
+ + +
+ 4 2 3 1
"
e) Coe#icientul de corelatie multipla ( ) )
Se calculeaa atunci cand avem mai multi factori, ce concura la un
anumit efect.
3. Coeficienti neparametrici
a) ! se aplica pentru doua distributii dihotomice.
$xemplu:
%'%T%AT%<A
B .
)A-%(%TATE . 0B 3B:c3
B 33 6
:
) 1 ( ) 1 ( b b a a
ab c

, unde a : (total ranul .) D (total general)

b : (total coloana a doua) D (total general)

%n exemplul nostru, T : 0BC3BC33C6:.22"
a :
55 . 0
144
80
=
b :
40 . 0
144
59
=
c :
34 . 0
144
50
=
41
b) &oeficientul de corelatie a rangurilor (Spearman)
:
) 1 * (
* 6
1

N N N
d d
$xemplu: &lasificarea dupa frecventa controlului si calitate.
Subiecti x S d d
/
A . 2 !0 6
; / / B B
& 0 .B !G 26
( 2 3 !. .
E 3.3 . 2.3 /B./3
, 3.3 0 /.3 7./3
> G H.3 !..3 /./3
= H H.3 !B.3 B./3
% 6 G / 2
R .B 7 2 .7
:B.07.
(aca avem mai multi coeficienti de corelatie si vrem sa ne referim la
aceasta colectie, se foloseste mediana.
*III. Predictia in psihologia aplicata
-roblema predictiei consta in estimarea unui reultat viitor, S, pornind
de la informatia actuala, x.
1. Predictia liniara simpla
42
,acand o testare care se traduce intr!o cota x, ce predictie putem
face despre succesul in activitatea profesionalaA
Exista mai multe tipuri de variabile:
1 variabile examen sau diagnostic (x cota la test)
1 variabile criteriu (S).
trebuie sa stabilim ce relatie exista intre variabila examne si variabila
criteriu. -e aceasta baa se fac ulterior predictii, notate cu S.
S : axCb ecuatia unei drepte.
"tabilirea unei ecuatii de regresie
Atunci cand lucram cu cote normate (), ecuatia dreptei de regresie
este:

S
: r
xS

x
ecuatia de regresie a lui S in raport cu x.
$cuatia de regresie pentru cote brute
S : b (x!m
x
)Cm
S
, unde: S : succesul in activitatea profesionala"
b : valoarea coeficientului de regresie"
x : cota la test"
m
x
: media cotelor obtinute la test"
m
S
: media la succesul profesional.
b
SL
x : r
xS
L
y
x

"
1 &oeficientul de regresie a lui x prin S avem:
b
xS
: r
xS
y
x

*
.
$xemplu: ,acandu!se un studiu de corelatie privind relatia dintre
inteligenta (testul )aven) si notele la limba romana, s!au obtinut
urmatoarele date:
r
xS
: B.7H"
?.%. : x b
Sx
: B.../
'ote la limba romana : S b
xS
: 2../2
r (x) : G.HB" S : B.../(x!2G.30)C7.30
(S) : ../H7" x : 2../2(S!7.30)C2G.30
m
x
: 2G.30
m
S
: 7.30
r
/
xS
: coeficientul de determinatie ne spune cat din varianta lui S se
datoreaa lui x.
$xemplu: r
xS
: B.HB B.HLB.H : B.72 72J din variatia lui S se
datoreaa lui x.
43
2. Corelatia partiala
Exprima legatura ce exista intre doua variabile, cand influenta
comuna a unei a treia variabile a fost eliminata.
$xemplul 1:
@. : inteligenta"
@/ : abilitatea psihomotrica"
@0 : varsta.
r
./.0
:
) 23 * 2 1 )( 13 138 1 (
23 * 13 12
r r r r
r r r

relatia dintre r
.
si r
/
, considerand r
0
constant.
$xemplul 2:
r
./
:B.33"
r
.0
:B.7B" r
./.0
:
36 . 0
) 25 . 0 1 )( 36 . 0 1 (
50 . 0 * 60 . 0 55 . 0
=

aici putem vedea

r
/0
:B.3B cat din variatie se datoreaa si lui r
0
.
r
./
/
: B.0B/3 B.0B0
r
/
./.0
:B.07
/
: B../G
B.0B0!B../G : B..G7
! 58 100 *
303 . 0
176 . 0
=
3. Predictia multivariata si corelatia multipla
x
.
: ax
/
Cbx
0
Cc", unde a si b repreinta ponderile cu care cele doua
cote vor intra in enuntul predictiei.
1 -entru variabile normate

.
:succesul profesional tinand cont de inteligenta si estetica.

.
:
/
L
/
C
0
L
0"
unde : coeficientul de regresie partita.

/
:
23 238 1
23 * 13 12
r r
r r r

"

0
:
23 * 23 1
23 * 12 13
r r
r r r

"
$xemplu:
Avem doua teste (x
/
si x
0
) si un criteriu profesional, x
.
.
44
r
/
:B.HB"
r
.0
:B.0B"
r
0
:B.3B

/
:
87 . 0
5 . 0 * 5 . 0 1
5 . 0 * 30 . 0 8 . 0
=

0
:
13 . 0
75 . 0
5 . 0 * 8 . 0 3 . 0
=

.
: B.H7GL
/
!B..00L
0
1 -entru cote brute: x
.
:ax
/
Cbx
0
"
ax
/
:
2
2

bx
0
:
3
3

/// Coe#icientul de corelatie multipla tine cont de coe#icientii .

) : 13 * 3 12 * 2 r r +
-resupunem ca avem patru teste si un criteriu notat cu #" pentru a
pondera probele unei baterii stabilite, trebuie reolvate urmatoarele tipuri
de ecuatii:
r
B.
!
.
L
/
Lr
./
!
0
Lr
.0
!
2
L r
.2
: B"
r
B/
!
.
Lr
/.
!
/
!
0
L r
/0
!
2
Lr
/2
: B"
r
B0
!
.
Lr
0.
!
/
Lr
0/
!
0
!
2
Lr
02
: B"
r
B2
!
.
Lr
2.
!
/
Lr
2/
!
0
L r
20
!
2
: B"
) : 04 * 4 03 * 3 02 * 2 0 * 1 r r r r + + +
Exista doua metode:
a) algoritmul condensarii pivotale A%TKE'"
b) algoritmul (##5%T5E.
)idicand coeficientul de corelatie multipla la patrat, obtinem cat din
varianta criteriului se datoreaa variabilei pe care le diagnosticheaa
bateria noastra de teste.
45
I7. Metode de calcul neparametrice
- pentru distributii diferite de cele normale.
1. Coeficientul de asociere
.abel de contingenta
x
C !
C a b
S ? :
bc ad
bc ad
+

! c d
$xemplu:
(in cei preenti la curs si seminarii, 0/ au trecut la examen, iar 2 nu.
(in cei care nu au avut preenta, au promovat 2 si nu au promovat .7. Sa
se calculee asocierea dintre preenta la cursuri si promovabilitate.
@ : preenta la cursuri"
M : promovabilitatea.
x
C !
C a 0/ b 2
S
! c 2 d .7
2. Coeficientul de concordanta
! la baa lui sta lipsa de concordanta a sensurilor abaterilor perechi.
& :
B A
B A
+

, unde A : unitatile ale caror abateri perechi de la medie au

acelasi semn.
; : unitatile ale caror abateri perechi de la medie nu au
acelasi semn.
46
Subiecti x S Semnul diferentei fata de
x y
. 7 H ! !
/ 2 6 ! C
0 6 7 C !
2 G H ! !
3 H .B C C
7 7 G ! !
G 3 7 ! !
H .B .B C C
6 7 H ! !
.B .B 6 C C
A : H" ;:/ &:B.7B"
3. Coeficientul de corelatie reciproca P+%/S#5
Se foloseste in caul cercetarii aspectelor calitative, in care
distributiile cuprind mai mult de doua grupe.
S
S
C
1
=
$xemplu si algoritm de calcul:
47
#btinand urmatoarele relatii intre preenta la cursuri si reultatele la
examen, sa se calculee coeficientul de corelatie reciproca -earson.
-reenta )eultate Total
Slabe *edii ;une
Slaba .7 H ! /2
*edie 2 /B / /7
;una ! 7 .H /2
Total /B 02 /B G2
Algoritmul de calcul:
a) se ridica la patrat numarul (sau frecventa) din fiecare casuta a tabelului"
b) se inmulteste totalul de pe coloana respectiva, cu totalul de pe linia
respectiva (pe care se afla casuta)"
c) se imparte a) la b)"
d) se calculeaa totalul acestor reultate (cele de la punctul c)) pe linie
sau pe coloana"
e) se face suma (S) acestor totaluri"
f) se aplica formula"
4. Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman
1 Comparatia,
A. doua esantioane independente se folosesc probele : proba medianei,
proba secventelor, proba + sau *ann!UhitneS"
B. doua esantioane perechi se folosesc proba semnelor si proba
Uiloxon"
C. mai multe esantioane independente proba medianei extinsa si proba
+ generaliat (KrusIal!Uallis)
D. mai multe esantioane perechi proba Kochran si proba ,reedman.
( )roba medianei
a) nu exista valori egale cu mediana teoretica
48
Avem / grupe: A si ;
A: x(:cota) B . / 0 2 3 7 G H 6 (numarul de erori)
n ( : numarul de subiecti): 0 7 0 . B / 0 . B .
;: x: B . / 0 2 3 7 G H 6
n: / . . . 0 0 . . / .
-entru a aplica proba medianei, amestecam datele de la grupa A si de
la grupa ;,intr!o singura distributie.
A C ; x: B . / 0 2 3 7 G H 6
n: 3 G 2 / 0 3 2 / / /
' : 07.
-oitia medianei : ('C.)D/ : 0GD/:.H.3 *ediana este 0.3.
'umarul de erori Total
%nferior medianei Superior medianei
A a .0 b G /B
; c 3 d .. .7
Total .H .H 07
Se transforma in
/
:

/
:
) )( )( )( )
* ) )( (
d b c a d c b a
T bc ad bc ad
+ + + +

"
%nlocuind, obtinem:

/
: 2.B3" valoarea lui
/
trebuie sa fie mai mare sau egala cu
valoarea din tabel.
b) exista valori egale cu mediana teoretica
>rupul de x: 0 2 3 7 G H 6 .B
control n: / . 0 0 / / . B
49
>rupul x: 0 2 3 7 G H 6 .B
experimental n: . B / . 0 . 0 /
)eunim cele doua grupe x: 0 2 3 7 G H 6 .B
n: 0 . 3 2 3 0 2 /
-oitia medianei : .2.
1 Atunci cand numarul caurilor este foarte mare:
%nferior medianei Egal medianei Superior medianei
>rupul experimental 2 0 7
>rupul de control 6 / 0
Cazul ':
%nferior sau egal medianei Superior medianei
>rupul experimental a G b 7
>rupul de control c .. d 0
Cazul '':
%nferior medianei Egal sau superior medianei
>rupul experimental a 2 b 6
>rupul de control c 6 d 3
-entru un numar mic de cauri, se aplica o varianta, nuita varianta
lui MATES.

/
:
) )( )( )( (
]
2
) (
2
d b c a d c b a
T
bc ad T
+ + + +

"
1 -roba secventelor
$xemplu: (oua grupe, A si ;, de cate ./ elevi. >rupul A este supus
unui antrenament special. Aplicandu!se apoi un test de control, s!au
obtinut urmatoarele reultate:
50
A: 3/ 37 G. H7 63 .BH ..3 ./B .2. .3/ .73 /.H
;: 0B 23 32 G2 G3 H. .B. .B2 .27 .3. .GB .G.
%potea nula: 8antrenamentul special nu are nici un efect asupra
subiectilor9.
1se pun datelor celor / grupe laolalta in ordine descrescatoare
1inlocuim in fiecare valoare cu initiala grupului din care apartine
AD ;;D AAD ;;D AAAAD ;;D AAD ;;;D AD ;D AAD ;;D" avem, asadar,
./ secvente (r:./).
;
) 1 2 1 ( ) 2 1 (
) 2 1 2 1 2 ( 2 1 2
) 1
2 1
2 1 2
(
2
+ +

+
+

=
N N N N
N N N N N N
N N
N N
r
z
%n caul nostru,
41 . 0 = z

-reciare: %n grupele a si ;, nu apar valori comune. (aca se
intampla acest lucru, luam valorile comune o data apartinand lui A, o data
ca apartinand lui ;, si luam
z
cel mai mic.
1 Testul + (*ann!UhitneS)
!se preteaa la date numerice, reultate din atribuirea de puncte"
este una din cele mai importante metode neparametrice, fiind oricand
preferabila probei medianei.
$xemplu: %ntr!o experienta de instruire, reultatele la probele finale
apar exprimate in note de la B la /B. %n clasa experimentala (&e) sunt /G
elevi, iar in clasa de control (&c), tot /G elevi.
)eultatele sunt preentate astfel:
&e: x: / 0 2 3 7 G H 6 .B .. ./ .0 .2 .3 .7 .G .H .6 /B
n: 0 / B / / / . B . 2 . B . . / . . / .
&c: x: B . / 0 2 3 7 G H 6 .B .. ./ .0 .2 .3 .7 .G .H .6
n: 0 3 0 / 0 . B B . B B B / . . . . / B .
51
)eunim cele doua grupe si acordam ranguri astfel:
&eC&c:x:/B .6 .H .G .7 .3 .2 .0 ./ .. .B 6 H G 7 3 2 0 / .
ranguri: . 0 3 GEEEEE..
!dupa ce se atribuie rangurile, se intocmeste urmatorul tabel:
&e &c
Subiecti
(x) )ang f )Lf )ang f )Lf
/B . . . . ! !
.6 0 / 7 0 . 0
.H 3 . 3 3 ! !
.G G . G G / .2
E. E E E E E E
)f:).:7B3 )f:)/:HHB"
!se face suma si se alege ). sau )/, in functie de grupa mai putin
numeroasa (in exemplul nostru il putem alege pe oricare, intrucat
'.:'/)"
!cu datele obtinute se intra in formula:
;
12
1 2 1
2 1
2
1 2 1
1 1
+ +
+ +

=
N N
N N
N N
N R
z
Preci"are, daca in formula utiliam )/ la numarator, imediat dupa
semnul 8!8 apare '/.
7. %nali"a de varianta
&%5#*%'
1. #biectul %nova
-roblema esentiala a analiei de varianta este analia variabilitatii,
dispersiei datelor, avand surse de variatie bine preciate.
%n orice cercetare de psihologie ne intereseaa sa desprindem
influenta (actiunea) unor factori relevanti, cuprinsi in continurul ipoteei.
%nfluenta unui factor se devaluie in efectele sau variatiile produse
asupra variabilei studiate. 'oi studiem influenta fiecarui factor, suma lor,
cat si efectele datorate interactiunii lor.
52
(e obicei se lucreaa cu mai multe grupuri.
$xemple:
.. Efectul medicamentelor asupra timpului de reactie la soferi.
Se constituie 3 grupe: >.: .B mg
>/:/B mg
>0:0B mg
>2:2B mg
>3: grupul de control.
<% : medicamentul (administrarea lui), cu mai multe modalitati
(A.,A/,A0,A2 si AB (pentru grupul de control)).
-roblema care se pune in A'#<A este compararea grupurilor intre
ele.
/. 'e propunem sa studiem influenta oboselii asupra reultatelor
invatarii (A). Avem 0 modalitati: a.:: oboseala usoara" a/ :
oboseala medie" a0 : oboseala accentuata. (ar conteaa si
natura materialului (;) cu doua modalitati: b.:material figural
concret si b/: material pur verbal.
-e baa acestui tip de analia, putem observa cat din variatia unei
variabile se datoreaa variatiei altei variabile si cat se datoreaa unor
factori intamplatori.
(e exemplu, reultatele la invatatura se datoreaa inteligentei, dar si
altor factori, cum ar fi motivatia de exemplu. Elevi cu nivelul inteligentei
egal, obtin note diferite. Se impune asadar separarea influentei factorilor
intamplatori de factorii esentiali.
Este evident ca trebuie luata in considerare dispersia. (e exemplu
daca elevii cu acelasi nivel masurat de inteligenta ar obtine toti aceeasi
nota, atunci dispersia este B.
*ai mult, daca elevii cu acelasi nivel de inteligenta obtin note intre G
si .B, atunci inteligenta este un factor important. (aca au note intre 2 si 7,
celalalt factor are mai mare influenta decat acesta.
# variabila independenta cu mai multe modalitati da doua tipuri de
variatii: una intragrupala si una intergrupala. (aca variabila intragrupala
este mica si variabila intergrupala este mare, atunci putem presupune ca
nu apar alti factori intamplatori si abaterea fata de media generala a unui
reultat din colectia totala de date, se compune din abaterea sa fata de
media grupului respectiv, la care se adauga diferenta dinte media grupului
si media generala.
Ecuatia fundamentala a variabilitatii datelor etse exprimata prin
suma patratelor
2
) ( m x variabilitatea totala :
er S ra S totale S in" in" + =
. Aceste formule de variabilitate se mai
noteaa cu S-
totala
.
S-
totala
: S-
intra
CS-
inter
.
53
-entru a calcula:
S-
totala
:
N
T
x S
2
2
"
S-
inter
:
;
2 2
N
T
ng
Tg
S
ra !M
" N
ra S!
= =

in"
in"
, unde ' : numarul total de subiecti din cele
K grupuri.
g er !
#
S!total
= =

in"
1
" cu -*
intra
si cu -*
inter
se calculeaa coeficientul
lui S'E(E&#).
2. Moduri de calcul
1 pentru o distributie bidimensionala
5a o clasa s!au efectuat un numar de exercitii, dupa care s!a dat proba
de control si s!au obtinut urmatoarele note:
'ota obtinuta 2 3 7 G H 6 .B Total
>rupul 'umarul de exercitii
>. 2B 7 2 / ./
>/ 2.!HB 0 0 G . .2
>0 H.!./B / 3 H 7 /.
>2 ./.!.7B / / .H H 2 02
>3 .7. / .B .H 0B
Total 6 6 .7 .. /7 .H //...
Algoritmul:
.. Se calculeaa mediile notelor obtinute la nivelul intregului esantion si
apoi, pe cele 3 grupe, tinand cont ca cele 3 grupe sunt alcatuite pe
baa numarului de exercitii.
-entru intreg esantionul media notelor este:
@
B
:
60 . 7
111
22 * 10 18 * 9 826 11 * 7 16 * 6 * 5 9 * 4
=
+ + + + + +
54
&alculam mediile: 1 x
67 . 4
12
2 * 6 4 * 5 6 * 4
=
+ +
=
2 x
; 43 . 5
14
1 * 7 * 6 3 * 5 3 * 4
=
+ + +
=
3 x
; 86 . 6
21
6 * 8 8 * 7 5 * 6 2 * 5
=
+ + +
=
4 x
; 35 . 8
34
4 * 10 8 * 9 18 * 8 2 * 7 2 * 6
=
+ + + +
=
5 x
; 53 . 9
30
18 * 10 10 * 9 2 * 8
=
+ +
=
2. Se calculeaa dispersiile de grupe ((
/
I
), tot pentru aceste note,
dupa formula:
(
/
I
:
f#
f x# x

* ) (
2
"
%n exemplul nostru,
(
.
/
: ; 55 . 0
12
2 * ) 67 . 4 6 ( 4 * ) 67 . 4 5 ( 6 * ) 67 . 4 4 (
2 2 2
=
+ +
(
/
/
:B.H.7"
(
0
/
:B.HH2"
(
/
2
: B.007"
(
3
/
:B.0H/.
Aceste dispersii de grup ne arata variatia caracteristicilor
dependente de natura factorilor intamplatori asupra subiectilor din cadrul
fiecarei grupe.
3. Se calculeaa media dispersiilor de grup (
2
D
), calculata ca o medie
ponderata a dospersiilor de grupa:
2
D
:
716 . 0
111
30 * 382 . 0 34 * 336 . 0 21 * 884 . 0 14 * 816 . 0 12 * 55 . 0 *
2
=
+ + + +
=

f
f# D#

repreinta variatia variabilei dependente pe ansamblul grupei, ca urmare a
actiunii factorilor intamplatori.
2. Se calculeaa dispersia mediilor de grup fata de media generala
(
/
):
55

/
:
;
* ) 0 (
2
f
f# x x#

reflecta variatia caracteristicii dependente pe
ansamblul grupelor, determinata de natura factorilor esentiali (<%).
&unoscand ca mediile de grup, x
I
,releva ce este esential la nivelul
grupului, iar media generala (x
B
) reflecta ceea ce este esential la nivelul
colectivitatii generale, atunci deosebirile dintre grupe sunt concretiate de
abaterile x
I
!x
B
.

/
repreinta dispersia dintre grupe, sintetieaa variatia generata
de aceste deosebiri.
5. (ispersia generala ((o
/
) reflecta variatia caracteristicilor variabilei
dependente, generata de actiunea con$ugata a celor doua grupe de factori
(intamplatori si esentiali) si se aplica regula adunarii dispersiilor.
(o
/
:(
/
C
/
(:0.3/B7)
7. Acum putem determina ponderea intensitatii variatiei aferente
fiecarei grupe de factori.
1 factorii intamplatori
,
.
: ! 28 . 20 100 *
5206 . 3
714 . 0
100 *
2
2
= =
Do
D
1 factorii esentiali
,
/
: ! 72 . 79 100 *
5206 . 3
8066 . 2
100 *
2
= =
Do

+n ca mai complicat de A'#<A presupune variabile continue in

mai multe grupuri.
$xemplu: 5a incheierea unei experiente efectuate cu 3 clase paralele
(A,;,&,( C E:clasa de control). S!a dat aceeasi proba finala pentru a
vedea in ce masura factorul studiat influenteaa reultatele.
)eultatele finale sunt preentate in urmatorul tabel de comparatie:
&lase A ; & ( + Total
'umarul 00 0H 0. 02 0. ':.3G
de elevi (ng)
Totalul 6/H G7B .B.0 .003 G2H T:2GH2
datelor (Tg)
Totalul
56
patratelor (x
/
) /HB0B //G3B 03/HG 3770G /.007 Sx
/
:.72 B2B
S-
inter
:
157
4784
)
31
748
34
1335
31
1013
28
760
33
928
( ) (
2 2 2 2 2 2 2 2
+ + + + =
N
T
ng
Tg
S
:
:23.6.0B"
S-
totala
:x
/
12 . 18256
2
=
N
T
"
S-
intra
: S-
totala
!S-
inter
: .H/37../!23.6.0B: .0G23.H/"
Se calculeaa patratul mediu (-*) inter si intra.
-*
inter
:
83 . 1129
1
in"
=
#
er S!
-*
intra
:
5 157
13745

49 . 12
45 . 90
83 . 1129
in"
in"
= =
ra !M
er !M
raportul Snedecor" cu acest raport se intra in tabel. <eem astfel ca
ipotea noastra nula este infirmata" factorul de diferentiere este puternic
semnificativ.
-ana aici a fost vorba de o analia globala (etapa ,
omnibus
). (aca
raportul Snedecor era mai mic decat p:B.B3, nu acceptam ipotea nula.
'u ni se spune intre ce grupe diferentele sunt semnificative. (e
asemenea, variabila independenta poate avea mai multe modalitati. 'u ni
s!a spus, pana acum, care dintre modalitatile variabilei independente are
efecte mari si care are consecinte minore.
Studiul continua daca raportul Snedecor este semnificativ.
Analia continua in doua strategii:
- in functie de categoriile de situatii
- in functie de problemele ce trebuie reolvate.
7I.
-roblemele de tip a sau probleme pentru estimarea diferentierii sau
omogenitatii, obtinute intr!o masurare cu a$utorul coeficientului de
corelatie intraclasa r.
$xemplu: %n cautarea unui criteriu profesional s!au ales la intamplare
dintr!un atelier G operatori. Acestia au fost cronometrati asupra unei
operatii in momente luate la intamplare, fiecare de /H de ori.
-rin aceasta masuratore, diferentiem sau nu operatorii intre eiA
57
(aca intre operatori exista diferente de randament profesional,
atunci masuratoarea trebuie sa dea diferente intre ei. <rem sa vedem, prin
urmare, daca masuratoarea este valida.
)asi:
.. Se calculeaa testul global de varianta ,.
2. Se calculeaa coeficientul de varianta intragrupala (v

)
v

:
ra !M
# N
ra S!
in"
in"
=

"
Se calculeaa varianta intergrupe, v
g
.
v
g
:
1 #
S!total
(aca datele referitoare la un operator vor fi compacte (v

este mic, iar v

g
este destul de mare), atunci masuratoarea noastra a diferentiat bine
muncitorii.
0. Se pot folosi urmatorii doi indicatori:
T :
$
$g
" daca T este ridicat, atunci avem diferentiere buna intre
muncitori" daca T este scaut omogenitatea este foarte ridicata.
r :
$ $g
$g
+
" r variaa intre B si .. -entru ca masuratoarea sa fie fidela, r
trebuie sa fie mai mare decat B.GB.
%n probleme de omogenitate se cere ca ipotea nula sa nu fie infirmata,
iar r sa fie destul de mic.
)robleme de tip b cand avem o colectie sistematica de grupe
independente si se pune problema unor comparatii multiple.
-entru testele de comparatie multipla:
.. Alcatuirea tabelului pentru stabilirea semnului coeficientilor.
&omparatii intre medii &oeficientii
(grupe) a. a/ a0
m. cu m/ C. !. B
m. cu m0 C. B !.
m/ cu m0 B C. !.
m. cu m/Cm0 C/ !. !.
m/ cu m.Cm0 !. C/ !.
58
Efectivele trebuie sa fie egale" grupa pe care o comparam primeste
coeficienti poitivi, iar grupa cu care comparam coeficienti negativi.
/. Se trece la algoritmul de calcul:
a) utiliand totalurile
Se pleaca de la urmatorul tabel:
n:.B
>rup A ; & (
Total erori 6/ H. 72 .BH
(Tg)
Totalul
patratelor H6G 673 GHB H7/
((x
/
))
1 Se intocmeste tabelul cu datele de baa pentru analia de varianta:
S+)SA vVDv Suma patratelor -* ,
%ntergrupe 0 .B/./G 02.0 A
%ntragrupe 07 2/3.3B ...H A
Total 06 3/H.0G 27.. A
+nde v:I!." vV : '!I.
1 Se trece la efectuarea comparatiilor. (e exemplu, vom compara grupele
AC( cu ;C&. in acest sens, trebuie calculat indicatorul (.
( :
Tg
ag
#
(. : 6/L(C.)CH.L(!.)C72L(!.)C.BHL(C.):33"
Se calculeaa -*
inter
:
; 6 . 75
2
2
=

a n
D
, :
4 . 6
in"
) 1 ( in"
=
ra !M
D er !M
semnificativ la p:B.B3"
59
b) utiliand mediile
-*
inter
(d) :

2
2
1
a
n
d
Se pleaca de la medii" in rest, se calculeaa la fel ca mai sus.
)lan bi#actorial
%n planurile bifactoriale ne intereseaa analia pe linii si pe coloane.
$xemplu: S!a studiat influenta unor metode de instruire asupra
coeficientului de inteligenta (&.%.)
A
% %% %%% Total
>rupul % ..2 67 G2 /H2
(&.%. peste medie) ...7 H.2 32/ /G2/
;
>rupul %% HH GB 2G /B3
(&.%. sub medie) GBB 27/ /0G .066
Total /B/ .77 ./. 2H6 (T)
.H.7 ./G7 GG6 0HG. (Sx
/
)
%n fiecare casuta din tabel pe prima linie este repreentat Tg, iar pe cea
de!a doua, x
/
.
%ntr!un astfel de experiment bifactorial, o studiere globala a
variabilitatii intergrupe nu preinta interes. 'e intereseaa comparatiile
intre coloane pentru a desprinde efectele modalitatilor variabilei A,
comparatiile intre linii pentru a releva efectul variabilei ;, studiul
interactiunii dinte A si ;.
S-
totala
: Sx
/
! ; 88 . 549
72
480
3871
2
= =
N
T
S-
inter
:
; 19 . 224
2 2
=
N
T
ng
Tg
S
S-
intra
: S-
totala
S-
inter
: 0/3.76"
1 <ariabilitatea intergrupe se desface intre componentele principale:
- -rima componenta: pe coloane pentru variabila A"
- A doua componenta: pe linii pentru variabila ;"
- A treia componenta: efectul combinatiei Ax;.
60
1 S-
A
:
N
T
n
T T T
A%%% A%% A%
2 2 2 2

+ +
: .0G./0"
1 S-
;
: H7.7H"
1 Efectul interactiunii: S-
Ax;
: S-
inter
! S-
A
! S-
;
:B./H.
-asul urmator: Se calculeaa mediile:
-*
A
:
1 c
S!
A
: 7H.7/, unde c: numarul de coloane.
-*
;
:
68 . 86
1
=
r
S!
B
, unde r : numarul de linii"
-*
Ax;
:
14 . 0
) )( 1 (
=
r c
S!
AxB
1 Se calculeaa -*
intra
:
93 . 4
in"
=
# N
ra S!
1 &alculam rapoartele Snedecor (,)
,
A
:
9 . 13
in"
=
ra !M
!M
A
, p:B.B.
,
;
:
58 . 17
in"
=
ra !M
!M
B
, p:B.B.
,
Ax;
:
028 . 0
in"
=
ra !M
!M
AxB
, nesemnificativ.
A'#<A se poate aplica si pentru colectivitati de I esantioane
perechi. Si aici se aplica un procedeu algoritmiat, numit procedura lui
Abdi.
$xemplu: Efectul medicamemtelor asupra timpului de reactie.
&onditii experimentale Total
Subiecti (rog A -lacebo (rog ;
S. .73 /0. /.G 7.0
S/ .G/ /.6 /.G 7BH
S0 .B6 .66 /20 36.
S2 .6G /.6 .7B 3G7
S3 .66 /2G .7/ 7BH
S7 .60 /23 .6. 7/6
Total: .B03 .07B ..6B 3585
-rocedeul lui Abdi presupune urmatorii pasi:
.. &alcularea lui T.
2. &alcularea x
/
: G03 H.6 . 'otam cu AS
3. Se calculeaa

n
Tg
2
:G7/ H/B.H. Se noteaa cu A
61
4. Se calculeaa

#
Ti
2
:G.3 0G..G 'otam cu S
5. Se calculeaa
# n
T
*
2
: G.2 B./.3. 'otam cu 1.
6. S-
totala
: AS ! 1 : /. HB7.3"
7. S-
intercoloane
: A ! 19 HHBH.0"
8. S-
interlinii
: S ! 1 : .036./"
9. S-
intra
:AS S A C 1 9 ..G06"
&u aceste date se intocmeste tabelul A'#<A:
S+)SA v S- -* ,
&oloane / HHBH.0 22B2..3 A
(medicamentele)
5inii 3 .036./ /G..H2 A
(subiectii)
)eiduu .B ..706..70.6B A
Total .G /.HB7.3 3H06.H6
+nde, <
coloane
: numarul de coloane . : /
<
linii
: numarul de linii . : 7!. : 3
)eiduu : <
linii
x <
coloane
: .B.
-entru a obtine -*, se imparte S- la v.
Se trece la diferite tipuri de comparatii. &omparam -lacebo cu
medicamentele (. : .B03L(!.)C.07BL(C/)C..6BL(!.):263"
-*
inter
(() : ; 2 . 6806
2
2
=
a N
D
, :
84 . 5
#e
) ( in"
=
zid&&!M
D ra !M
medicamentele au efect asupra timpului de
reactie.
62
7II. Probleme de corespondenta
1. !abelul de corespondenta
%ntr!un tabel de corespondenta se trec datele obtinute intr!o cercetare,
indeobste impartite in doua categorii" pe ultima coloana se trec datele
conform variabilei criteriu (exemplu: reusita profesionala, etc.). pe prima
coloana se trec subiectii" pe coloanele intermediare se trec variabilele
explicative (exemplu" reultatele la un test de inteligenta), care se
presupune ca repreinta insusirile ce duc la respectivele reultate.
Exista o serie de probleme in osihologie care cer sa grupam
persoanele in grupe avand o anumita omogenitate, sa stabilim anumite
tipologii.
Exista doua tipuri de tipologii:
a) stabilirea unor analogii (analia de clusteri)"
b) prin probleme de segmentare.
Analiza de clusteri
-leaca de la premisa ca exista persoane asemanatoare din punct de
vedere al unor caracteristici.
8&luster9 : categorie, a strange in grupe, a clasifica.
Analia de clusteri repreinta atat o metoda de investigare, cat si de
confirmare a unei ipotee.
%ntram in calcul cu valori ale unor relatii dintre variabile (coeficienti
de corelatie, diferente intre medii, s.a.m.d).
Exista mai multe metode de calcul in analia de clusteri:
- metoda prin legatura simpla
- metoda prin legatura completa
- metoda prin media clusterilor.
%ntre aceste metode nu se obtin diferente semnificative, dar
intotdeauna se alege metoda care ne va da un coeficient de corelatie cat
mai ridicat.
)roceduri :indicatii3 pentru analiza de clusteri
.. Analia se desfasoara secvential, de la stadiul in care fiecare
variabila este un cluster, pana la stadiul in care un singur cluster
cuprinde toate cele n variabile.
/. (eoarece clusterii fiecarui stadiu se obtin prin fuiunea a /
clusteri anteriori, care sunt cei mai asemanatori, aceste tehnici
duc la o structurare ierarhica a datelor, respectiv a variabilelor.
&hiar daca sunt variabile diferite, exista o anumita apropiere intre
o serie de variabile.
3. )eultatele se viualieaa intr!o dendograma.
63
Metodica de calcul :exemplu3
1 metoda legaturii simple se intra in calcul cu o matrice ce contine
diferente minime intre medii.
1 2 3 4 5
1 B.B
2 /.B B.B
3 3.B G.B B.B
4 H.B 7.B 2.B B.B
5 .B.B 6.B 7.B 0.B B.B
"tadiul ':
Se formeaa clusterul d(./), pentru ca distributia d.!d/ este cea mai
mica inregistrata in tabelul respectiv.
(istanta dintre d(./) si celelalte este: d(./)0:min Wd.0, d/0X
d(./)2:min Wd.2,d/2X
d(./)3:min Wd.3, d/3X
"tadiul '':
Se alcatuieste din nou tabelul, numai ca in loc de variabila . si /,
trecem clusterul (./).
&12' 3 4 5
&12' B.B
3 3.B B.B
4 7.B 2.B B.B
5 6.B 7.B 0.B B.B
cea mai mica valoare este clusterul d(23).
d(./),0 : 3" d(./),2 : 7" d(./),3 : 6.
d(23)(./) : min Wd2.,d2/,d3.,d3/X : minW7,7,6,6X : 7"
d(23)0 : min Wd20,d30X:2"
64
"tadiul ''':
&12' 3 &45'
&12' B.B
3 3.B B.B
&45' 7.B 2.B B.B
"tadiul 'V: formam clusterul (230).
d(230)(./): min Wd2.,d2/,d3., d3/, d0., d0/X: min W7,7,7,3,3,3X:3.
Se construieste dendograma. -entru calculul dendogramei, valorile
nu se pun in ordinea ., /, 0, 2, 3, ci in ordinea apropierii.
5
0
2 4
3
3
2
/
1
Semnificatia acestei dendograme: variabilele . si / formeaa o
categorie, nu diferentiaa subiectii.
-utem sa presupunem ca in spatele acestei apropieri sta un alt
factor.
(aca vedem ca distantele sunt foarte, putem imbunatati, in functie
de o imbunatatire a esantionului de subiecti.
%n cercetare alegem metoda ce ne da coeficientul cel mai ridicat
intre matricea initiala de disimilaritati si matricea construita pe baa
dendogramei.
2. Probleme de segmentare
%n problemele de segmentare, avand un ansamblu de date referitoare la
variabila criteriu (exemplu: succesul profesional) si variabilele explicative
(inteligenta, motivatie, trasaturi de personalitate,E) urmeaa sa facem o
taietura in variabila explicativa, astfel incat sa impartim esantionul in /, iar
segmentele obtinute sa fie cat mai contrastante in raport cu criteriul.
65
Segmentam populatia grafic" metoda segmentarii se infatiseaa ca o
arborescenta in care apare o suita de noduri, respectiv bifurcatii, urmarind
variabilele relevante.
/// Atentie/ )eperul sau pragul se poate alege arbitrar (de exemplu,
media), dar cel mai bine se alege prin tatonare, considerand toate
pragurile posibile pentru fiecare variabila, si alegand pragul si variabila
care ne dau segmentele cele mai contrastante.
Formula de calcul:
1 daca variabila criteriu este o variabila continua, criteriu de diferentiere
este:
2 $
2 2
2
) (
) 2 ( 2 ) 1 ( 1
y y
Tg y n y y n

+ +
=
,
unde S : media valorilor S pe tot esantionul
S
V
: variabila criteriu pe tot esantionul
n.,n/ : efectivele celor doua subgrupuri"
S.,S/ : mediile valorilor S in cele doua exemple.

/
se calculeaa la fiecare stadiu sau nod pentru toate pragurile fixate,
pentru toate variabilele explicative si se retin variabila si pragul, care dau
valoarea maxima pentru
/
.
$xemplu si metodica de calcul:
+n lot de 7. ingineri" avem o masura a succesului profesional (variabila
criteriu) de la . la .B. Se aplica probele )aven, un test de flexibilitate
mentala, o proba de motivatie, una de memorieY si inventarul &.-.%. cu
scarile )e, &s, (o si So.
-asii:
1 stabilim, pentru fiecare variabila explicativa, un prag. (e exemplu,
pentru testul )aven: B 06"
2B 22"
23 3B"
3. 33"
37 7B.
-resupunem ca cea mai buna diferentiere s!a obtinut pentru inteligenta:
66
.6
C
G.6
06
C *otivatie (G)
G.2
Subiecti 7.
%nteligenta (3B) ! /B
*edia 2.7
G./
! //

0./
1 Se calculeaa pana cand segmentul de diviat are un reper mai
mult decat cel viat, sau cand prin o noua diviare nu mai obtinem nimic.
1 +rmarind casetele in care apare cel mai mare numar de subiecti
din grup 8portretul robot9.
%n caul nostru, inginerii cu succes profesional au o inteligenta mai
mare decat media.
(aca variabila continua este dihotomica, dihotomiam si variabila
explicativa si aplicam formula:
2 2
)
) 1 ( ) 1 (
(
b b a a
ab c

=
7III. +valuarea cercetarilor clinice
&ercetarile de psihologie clinica, indeosebi cele de evaluare ale
psihoterapiei, ridica probleme specifice:
- inmultirea categoriilor gnoseologice in
psihodiagnostic"
- proliferarea exploiva a metodelor
psihoterapeutice"
- probleme de etica a cercetarii.
67
-roblema principala a cercetarii clinice vieaa evaluarea eficacitatii
unui tratament terapeutic (ce tratamentA Aplicat de catre cineA Este cel
mai eficace pentru un anumi pacient, cu anumite probleme, in anumite
conditii).
1. Strategii de cercetare
a) Strategia evaluarii globale a tratamentului
'e intereseaa eficacitatea tratamentului ca intreg" in acest sens, se
recurge la un plan experimental de baa, si anume: grupul supus
tratamentului integral (>E) este comparat cu grupul de control (>&).
,acem masuratorile pre si post test (vei planul lui Solomon).
%n terapiile care considera ca reactivitatea subiectului poate
deteriora reultatele (in psihoterapiile sugestive) se aplica doar metoda
posttest.
b) Strategia descompunerii tratamentului
,ata de a), acum se verifica eficacitatea unei anumite componente a
tratamentului psihologic, si anume vom descompune tratamentul in
componentele sale, vom avea un lot de subiecti caruia % se aplica
tratamentul in intregime, un al doilea lot caruia % se aplica acelasi tratament
prima componenta. (iferentele vor reflecta ponderea componentei
respective. Astfel putem identifica numarul componentelor de tratament.
$xemplu: Efectele unui tratament psihoterapeutic pentru tinerii
casatoriti / componente:
.) modificarea comportamentelor
/) devoltarea unor abilitati in reolvarea problemelor
interpersonale.
Subiectii au fost impartiti in 0 grupuri experimentale:
>rupul A caruia i se aplica tot tratamentul (.) C /) )
>rupul ; i se aplica doar .) (modificarea comportamentelor).
>rupul & i se aplica /) (devoltarea abilitatilor).
(upa .7 sedinte de psihoterapie s!a constatat ca in toate cele 0
grupuri experimentale s!a imbunatatit situatia fata de grupul de control. S!a
mai constatat ca metoda terapiei globale nu este mai eficace decat fiecare
din cele doua componente. (intre cele / componente, cea mai eficienta s!
a dovedit a fi prima (modificarea comportamentelor).
Astfel de cercetari pot servi si la stabilirea combinatiilor de
8ingrediente9 (cat sa punem din fiecare pentru o reusita).
c) Strategia terapiei constructive
Este opusa lui b)" la o anumita terapie se adauga o componenta.
$xemplu: S!a studiat eficacitatea psihoterapiei individuale cu
medicatia in caul depresiei. S!au folosit 2 grupuri de adulti: la primul grup
68
psihoterapie" la al doilea medicatie" la al treilea medicatie si
psihoterapie" cel de!al patrulea grul : grupul de control. Tratamentul a
durat .7 saptamani. )eultatele: grupurile experimentale si!au imbunatatit
situatia fata de grupul de control. -sihoterapia asociata cu medicatia a dat
cele mai bune reultate.

d) Strategii parametrice de tratament
-onderea pe care o are un tratament, constituie un parametru.
Trebuie sa stabilim parametrul optim pe care trebuie sa!l atinga un
tratament pentru cele mai bune reultate. <ariatiile sunt facute pe
dimensiunea cantitativa.
Exista o terapie prin flooding expunerea la stimuli anxiogeni, pana
la stingerea reactiei adverse pentru recuperarea pacientilor cu agorafobie
sau nevroa obsesiva fobica.
Se ridica intrebarea: 8cat de mult putem expune pacientii la stimulii
anxiogeniA9 .)aspunsul: pana se stinge reactia.
S!a constatat ca expunerea prelungita este mai eficace decat cea de
scurta durata, iar expunerile reale sunt mai eficace decat cele imaginare.
e) Strategia compararii tratamentelor
S!a studiat eficacitatea psihoterapiei cognitive si a chimioterapiei in
caul pacientilor cu depresie.dupa ./ saptamani, s!a constatat ca ambele
tratamente au contribuit considerabil la imbunatatirea starii pacientilor.
(upa ./ luni s!a constatat superioritatea terapiei cognitive.
Aceasta strategie este utila pentru alegerea tratamentului adecvat,
pentru ca studiile de metaanalia (compararea a doua cercetari
independente intre ele si, eventual, cumularea reultatelor) au aratat ca
scepticii nu pot fi niciodata convinsi de eficacitatea unui anumit tratament.
(e obicei, tratamentul in care psihoterapeutii auu incredere produce
mai multe schimbari decat alte metode alternative, in care nu au incredere.
f) Strategia schimbarii pacientilor si a terapeutilor
Aceasta strategie este folosita pentru a se pune in evidenta rolul
terapeutului.
Au fost variate categoriile de pacienti sau terapeuti (cognitivist,
psihanalist, ani de experineta, varsta, empatie).
&ercetarile de acest gen au evidentiat impactul deosebit al
caracteristicilor terapeutului asupra reultatelor tratamentului.
%ntr!un studiu asupra familiilor delincventilor $uvenili 7BJ din
reultatele obtinute s!au dovedit a se datora personalitatii terapeutului.
69
2. Conditiile cercetarii
a) %nvestigatii analogice
)igorile impuse de metodologia experimentala pe de o parte, iar pe
de alta parte anumite consideratii de ordin etic, fac uneori imposibile
cercetari de psihologie clinica pe subiecti internati.
Se recurge la cercetari analoge facute pe subiecti infraumani sau pe
subiecti voluntari.
-roblema care se pune: daca similitudinile sunt suficient de
pronuntate pentru a permite extrapolarea reultatelor la clinica.
b) Experimentul clinic
Subiectii sunt pacienti care au nevoie de tratament.
-ot interveni problemele semnalate mai sus, dupa cum se pot face
compromisuri metodologice pentru a putea reolva situatiile respective.
3. +valuarea in practica de tip clinic
a) Studiul de ca.
Este o alternativa la distanta ce apare intre practica de tip clinic si
cercetarea stiintifica.
*odalitatile de studiu ale caului individual cuprind de la observarea
sistematica pana la demonstratia clinica si experiment.
-oate fi eficient in:
- ilustrarea unei forme de comportament printr!un
exemplu prototip"
- demonstrarea eficacitatii unei metode sau tehnici
terapeutice"
- oferirea unor informatii detaliate asupra unui
fenomen psihic rar intalnit"
- ca sursa de ipotee.
*asura in care un ca are valoare de prototip depinde de inteligenta
si experienta cercetatorului.
Adesea, eficacitatea unei metode terapeutice poate fi semnalata prin
studierea reultatelor dintr!un singur ca.
(ata fiind raritatea unor manifestari psihocomportamentale, singura
alternativa la ignoranta absoluta in domeniu este studiul de ca.
$xemplu: personalitatea multipla este extrem de rar intalnita.
#rice studiu de ca este o sursa de ipotee.
b) &vasiexperimentul
<orbim de cvasiexperiment cand totalitatea conditiilor experimentale
nu poate fi realiata.
70
c) Experimentul propriu!is
Acopera toate exigentele metodologice ale experimentului. %n aceste
conditii, exista cateva reguli ce trebuie respectate:
- schitarea esantionului de pacienti (descrierea
caracteristicilor de baa)"
- evaluarea statutului clinic (diagnosticul clinic precis
)*S)"
- recrutarea si selectarea subiectilor"
- schitarea si specificarea tratamentului"
- atentia la factorii specifici si nespecifici (cum ar fi
sugestibilitatea pacientilor, de exemplu).
Concluzii:
+neori, pentru evaluarea unor proceduri psihoterapeutice se poate
recurge la procedurile metaanalitice, dupa cum se incearca la ora
actuala simularea pe calculator a comportamentului tipic unei anumite
tulburari.
7III. Metaanali"a
1. Problematica metaanali"ei
*etaanalia se refera la:
- metoda de analia statistica a reultatelor continute
in mai multe studii referitoare la aceasta problema"
- analia calitativa (trecerea in revista) a reultatelor
obtinute pana la un moment dat"
- cele doua domensiuni (calitate si cantitate) sunt
complementare, asadar metaanalia este dictata
de devoltarea cumulativa a cercetarilor
psihologice.
$tapele metaanalizei
a) #rice metaanalia incepe cu punerea unei probleme concrete.
(Exemplu: ce relatie exista intre anxietate si nivelul
performantelor scolare)"
b) &larificarea punctelor de vedere intr!o serie de chestiuni
teoretico!metodologice (modul de definire a variabilelor"
operationaliarea variabilelor" instrumentele folosite" clarificarea
notiunilor" alte operationaliari posibile).
c) )eperarea studiilor ce vor fi analiate"
d) Stabilirea valorii studiilor.
71
e) )etinerea informatiilor despre caracterul general al studiilor"
informatii privind metodolgia cercetarilorl caracteristicile
subiectilor (sex, varsta, E)
2. Proceduri de calcul
#biective: compararea reultatelor pentru a evidentia semnificatia
diferentelor existente si combinarea reultatelor.
2.1. Procesul de comparare
2.1.1. Compararea pragurilor de semnificatie
$xemplu: / studii, A si ;, pun in evidenta relatia de corelatie de sens
opus
r.:B.7B" '.:.3" p.:.B7
r/:!B./B" '/:.BB" p/:../
Este semnificativa diferenta dintre p. si p/A
&autam valoarea lui in anexa (pragurile de semn sunt bilaterale,
preinta ambele extreme ale curbei lui >auss).

2.1.2. Compararea marimii efectului
Este folosita atunci cand reultatele se dau prin coeficienti de
corelatie.
2.2. Proceduri de combinare
1 &ombinarea pragurilor se face in mod analog ca la comparare,
exceptand faptul ca :
2
2 1 z z +
1 &ombinarea marimii efectului dupa formula:

r
:
2
2 1 zr zr +
.
(aca esantioanele sunt diferite din punct de vedere numeric, se
aplica media ponderata.
4
r ponderat :
2 1
2 2 1 1


+
+
r r
z z
.
72
7*. %nali"a factoriala
1. Problematica anali"ei factoriale
&unoasterea complexului de factori in conexiunea lor are atat o
importanta teoretica :vei ;ig 3), cat si una practica (cunoscand realmente
care sunt factorii, putem face o predictie valida in comportamentul uman).
Asa cum se stie, orice fenomen reultativ, variabila dependenta,
efect, s.a.m.d. poate fi determint de un numar mare de caue.
-rin diferite strategii, se incearca iolarea unui numar redus de
factori, lucru care s!a vaut in analia de clusteri, in tabelul de asociere, in
definirea legaturii de caualitate ne intereseaa nu numai cunoasterea
factorilor, ci si sensul, intensitatea actiunii si marimea efectului, a partii ce
revine actiunii fiecarui factor. (e aceea, experimentul constituie metoda
prin care putem iola cel mai bine factorii cauali, ii putem manipula dupa
cum dorim.
(ependenta statistica nu este intotdeauna echivalenta cu legatura
cauala, ci analia logica a relatiei dintre variabile. # data admisa preenta
semnificativa a factorilor de influenta (<%), trebuie cuantificata contributia
directa, cat si contributia interactiunii dintre factorii respectivi asupra
variatiei <(.
(e exemplu, am vaut acest lucru la dreapta de regresie.
Analia factoriala a fost formulata in .6B2 de Spearman pentru un
model cu un singur factor comun si un factor specific (s). Thurstone, .60B,
generalieaa pentru un numar mai mare de factori.
Analia factoriala are rolul de a arata ca un numar oricare de
variabile dependete depind de o serie de factori nemasurati direct.
2. Principii ale anali"ei factoriale.Metode
Analia factoriala este o metoda statistico!matematica de cercetare
a relatiilor functionale ale unor reultate.
Analia factoriala cuprinde toate metodele de analia si porneste de
la intercorelatiile, covarianta unui ansamblu de variabile in functie de acesti
factori.
&unoscand relatiile ce exista intre testele unei baterii, analia
factoriala incearca sa iolee si sa defineasca aptitudinile componente ale
acestor teste, numite factori, precum si gradul de legatura dintre factor si
testul respectiv.
Exista doua metode de analia factoriala:
1 metoda analiei componentelor principale (=#TTE5%'>)"
1 metoda analiei centroide (T=+)ST#'E)
Metoda analizei componentelor principale
+$emplu, presupunem ca am aplicat o baterie de 2 teste, iar
intercorelatiile dintre ele se preinta astfel:
73
Teste A ; & (
A ..BB B./B B./7 B.0.
; ..BB B..7 B..G
& ..BB B.//
( ..BB
Aceste date se introduc in calculator, obtinandu!se, in final,
urmatorul tabel:
Teste ,actorii componenti Suma patratelor
% %% %%% %<
A B.G. !B.0B E E
; B.37 B.H/ E E
& B.72 !B.0B E E
( B.G3 E E E
Suma patratelor ..73 E
-roportii B.2. B.// B./. B..7
-rocente 2.J //J /.J .7J .BBJ
%n spatele acestor teste aplicate exista 2 factori: primul fcator
acopera 2.J din varianta" daca factorul acopera 3BJ (unii spun GBJ),
atunci vorbim despre un factor general" daca nu factor comun.
(e asemenea, printr!un calcul specific se determina comunalitatea
(cu cat contribuie factorul comun la test)" coe#icient de saturatie, valoarea
de saturatie a unui test in factorul respectiv" se maicalculeaa
speci#icitatea (ponderea atribuita unui anumit test)" se calculeaa #actorul
speci#ic.
$xemplu:
0 teste: ! A : proba de desen"
; : proba verbala"
& : o proba de calcul numeric.
Teste &omunalitate Specificitate ,actori specifici
A B.07 B.72 B.HB
; B.23 B.33 B.G2
& B.0. B.76 B.H0
74
Specificitatea : .! &omunalitatea"
,actorul specific : ; ate Specificit

75