Invatarea scolara.

Orientari contemporane in teoria si practica invatarii scolare

1.Conceptele de invatare si invatare scolara. Mecanisme si procesualitate. Forme, tipuri si
niveluri de invatare.
2.Orientari principale in teoriile contemporane ale invatarii si relevanta lor pentru
instruirea scolara.
3. Conditiile interne si externe ale invatarii scolare eficiente. Motivatia invatarii scolare-
conditie interna integrativa: genea, dinamica, forme si structuri! legea optimului
motivational! strategii de formare devoltare.
". #si$ologic, logic si pedagogic in procesul invatarii si formarii conceptelor, a structurilor
operatorii si actionale, a celor atitudinal-valorice.
1. Conceptele de invatare si invatare scolara.
Mecanisme si procesualitate. Forme, tipuri si niveluri de invatare
Conceptul de invatare
Invatare este definita diferit de la un autor la altul. %upa %ors si Mercier, &invatarea consta
in a do'andi sau a modifica o repreentare a mediului(. )cest caracter elimina latura
afectiv-motivat a vietii psi$ice. %upa *eontiev, invatarea e &procesul do'andirii
experientei individuale de comportare(. )dica, datorita invatarii nu se acumuleaa numai
informatie, ci se formeaa gandirea, sentimentele, vointa + personalitatea. ,ot ceea ce nu
este innascut este invatat, se formeaa in experienta, prin contactul cu mediul social si cel
natural.
#rocesul invatarii se desfasoara in mai multe fae:
- receptarea si inregistrarea materialului pe fondul unei stari de atentie si activare cere'rala!
- intelegerea si generaliarea prin formarea de notiuni, principii etc.!
- fixarea in memorie, actualiarea prin reproducere a cunostintelor si transferul acestora.
Invatarea este un proces complex la care participa intreaga scoarta cere'rala.
,ipurile de invatare au fost clasificate pe 'aa mai multor criterii:
- in functie de analiatorul care participa la invatare, distingem: invatare viuala, auditiva,
ver'o-motorie, olfactiva, gustativa si -inesteica. Cea mai eficienta este cea com'inata!
- dupa eficienta, invatarea poate fi: receptiv-reproductiva, inteligi'ila si creativa!
- dupa modul de organiare a materialului de invatare, distingem: invatare programata,
euristica, algoritmica, prin modelare si reolvare de pro'leme, prin descoperirea inductiva,
deductiva si analogica!
- dupa operatiile si mecanismele gandirii: invatare prin o'servare, imitare, prin
conditionare reflexa, conditionare operanta, prin identificare.
Forme ale invatarii:
- invatare spontana, neorganiata, care se petrece in familie, in grupurile de .oaca etc.!
- invatare sistematica ce se realieaa in special in scoli ori in cadrul diferitelor strategii de
instruire.
Invatarea spontana /sau invatare sociala0 este neorganiata , are loc in familie, in grupul de
.oaca, in timpul exercitarii profesiei.Invatarea spontana este indeose'i o invatare sociala. In
cadrul acestei forme de invatare are loc in special devolarea afectivitatii, formarea
sentimentelor si a vointei. Invatarea sistematica e realiata in scoala sau in diferite strategii
de instruire. 1fectele invatarii sistematice se resimt in planul devoltarii intelectuale si mai
putin in planul motivatiei, al valorilor, al sentimentelor. *atura afectiva se devolta mult in
cadrul invatare sociale. Invatarea realiata in scoala se clasifica in :
- invatare seno-motorie + consta in formarea de priceperi si deprinderi motorii /invatare
scris, desen te$nic, a manuirii unor aparate, instrumente, invatarea practicarii unor
sporturi0.
- invatare ver'ala + cuprinde insusirea de cunostinte si forme de capacitati, priceperi
intelectuale /memorarea unor formule, legi ,date0.
Intre aceste tipuri de invatare exista o legatura : instruirea ver'ala e foarte importanta in
do'andandirea unei priceperi motorii complexe! in memorare. ne a.utam de scris, de
sc$eme.
2ucleul principal al invatarii sistematice este invatarea scolara, cuprinand procesul de
educare al copiilor si tinerilor, ce are loc in scoli si institute. In invatarea scolara accentul
principal cade pe formarea intelectuala.
In invatare exista doua etape:
1-se urmareste reolvarea unei pro'leme /implica gandirea, perceptia, memoria si
imaginatia0
2-se realieaa fixarea solutiei .
Invatare scolara.
Invatarea poate fi invatarea spontana /sau sociala, neorganiata, are loc in familie, in
grupele de .oaca, in timpul exercitarii profesiei0 si invatarea sistematica /realiata in
scoala0. Invatarea scolara e un proces organiat, institutionaliat si o'ligatoriu pentru cei
care invata ! con3inutul invatarii scolare e fixat in functie de particularitatile de varsta si
sarcinile invatare. Invatarea scolara e un proces orientat spre o'iective precise, pentru ca
pregatirea tinerilor sa se realiee in perspectiva /preent si viitor0. Invatarea scolara e un
proces diri.at de cadre special pregatite. Invatarea scolara are caracter educativ, formativ,
nu urmareste numai transmiterea de informatii ci si devolta morala si intelectul persoanei.
Invatarea scolara are caracter 'ilateral, se realieaa su' indrumarea profesorului. Invatarea
scolara e un proces organiat de asimilare de catre scolari a unor informatii, de formare a
unor priceperi si deprinderi si a atitudinilor care sa le permita adaptarea la societate si
modelarea propriei persoane.
Forme, tipuri si nivele de invatare
In sta'ilirea formelor invatarii se au in vedere criteriile:
10 modul de efectuare a 4nvatarii
a0 incercare si eroare /la animale0!
'0 invatarea prin repetare!
c0 invatarea prin generaliarea reactiei do'andite!
d0 invatarea prin discriminare multipla !
e0 invatarea prin asocierea stimulilor !
f0 invatarea mediata / pe 'aa experientei altora0!
g0 invatarea prin imitatie !
$0 invatarea prin actiunile efectuate de altii /fot'al0!
i0 invatarea prin identificatie / invatarea pe 'aa de model0
20 componenta psi$ica dominanta:
a0 invatarea perceptuala !
'0 invatarea motrica /sport0!
c0 invatarea ver'ala!
d0 invatarea pe 'aa de sim'oluri /la circulatia rutiera0!
30 modul de transmitere a experientei umane celor care invata:
a0 invatarea algoritmica /pe 'aa de reguli0!
'0 invatarea euristica !
c0 invatarea programata !
d0 invatarea prin analogie si modelarea proceselor!
,ipurile de invatare sunt delimitate dupa o'iectivele invatarii si finalitatea ei sociala. :
a0 invatarea scolara!
'0 instruire militara!
c0 invatarea sociala!
d0 reciclare.
2ivele de invatare:
10 invatare de semnale /sugarul incepe sa-si recunoasca mama si dupa imaginea ei viuala,
nu numai dupa sunetul vocii ei0
20 invatare stimul-raspuns /sugarul invatareata singur sa-si tina 'i'eronul0
30 inlantuire de miscari /mersul pe 'icicleta, scrisul, inotul0
"0 asociatiile ver'ale
50 invatare prin discriminare /cand se fac distinctii fine, intre o insecta si un paia.en de ex0
60 invatare conceptelor concrete pentru a utilia cuvintele
70 invatarea regulilor, a legilor, a formulelor matematice, a no3iunilor a'stracte
80 reolvarea de pro'leme este tipul de invatare cel mai complicat ! tre'uie sa com'inam
regulile pentru a solutiona pro'leme noi! uneori se impune imaginarea unor reguli.
2ivelele determina o clasifiscare:
-4nvatare latenta, neintetionata!
-4nvatarea $ipnotica!
-4nvatarea constienta
2. Orientari principale in teoriile contemporane ale invatarii si relevanta lor pentru
instruirea scolara
Fiind un proces complex, oamenii de 9tiinta au studiat invatarea pe animale, reultand
diferite teorii.
,eorii asociationiste: ,eoriile asociationiste exagerau mult rolul asociatiilor, a acelor
conexiuni sta'ilite intre doua imagini ori idei, daca se produc simultan si sunt intarite prin
repetare. #avlov a demonstrat prin coincidenta repetata a doi stimuli se produc in creier
&legaturi temporare:, pe care ,$orndi-e le-a numit &conexiuni:. #avlov , a descoperit
reflexul conditionat in timp ce studia pro'lema digestiei. ) constatat aparitia unei legaturi
intre un centru senorial si unul motor. #avlov a reusit sa su'stituie stimulii astfel incat
animalul saliva cand auea un anumit sunet. ;timulul devine un semnal de $rana. )lt
exemplu: puiul de vulpe descopera $rana dupa cotcodacitul gainilor.
Invatare prin semne este importanta pentru om : lumina rosie a semaforului inseamna
oprire. Invatare unei lim'i straine e o su'stitutie, de asta, data de semnale sonore.
1xeprimentul 2 : 2 caini, $ranind numai unul, in timp ce se producea un semnal sonor
puternic. Celalalt caine doar priveste. ;i lui i se formeaa. un reflex salivar . ;e
demonstreaa rolul imitatiei in invatare. <or'irea, mersul, manuirea unor o'iecte casnice
sunt invatareatate prin imitatia adultilor. #edagogia su'lineaa rolul fundamental al
experientei profesionale. #avlov a demonstrat si existenta reflexului innascut al orientarii..
)cest reflex de orientare este curioitatea, treirea interesului pentru un eveniment. =n
elev devine atent cand cunoaste importanta intelegerii unui fenomen, pentru a putea fi notat
'ine.
,$orndi-e a sta'ilit &legea efectului prin care demonstreaa ca invatarea implica o
succesiune de incercari si erori. ,entativele cu succes se retin, iar cele cu esec sunt
in$i'ate. Invatare are la 'aa formarea de conexiuni in creier, reultand doctrina
&conexionism(. >.?atson isi 'aeaa psi$ologia sa pe raspunsuri /comportament0, stimuli
si situatii reultand teoria 'e$aviorismului . Invatarea antreneaa intrega viata psi$ica :
procesele de cunoastere, afectivitatea, priceperile motorii, vointa.
,eoria invatarii cumulativ-ierar$ice: @agne a descris opt tipuri de invatare de complexitate
crescanda:
- invatarea de semnale /tip #avlov0, cand sugarul incepe sa-si recunoasca mama dupa
imaginea ei viuala si nu doar dupa voce!
- invatarea stimul-raspuns /tip ,$orndi-e0, cand sugarul invata sa-si tina singur 'i'eronul.
*a un anume stimul stim sa inlocuim o miscare cu alta!
- inlantuirea de miscari, cand o miscare o declanseaa pe cea urmatoare /de exemplu,
mersul pe 'icicleta, inotul, scrisul0!
- asociatiile ver'ale sunt acelea foarte complexe, implicate in vor'ire!
- invatarea prin discriminare, atunci cand facem distinctii fine /de exemplu, deose'irea
dintre o insecta si un paian.en0!
- invatarea conceptelor!
- invatarea regulilor /gramaticale, a formulelor matematice0!
- reolvarea pro'lemelor constituie tipul de invatare cel mai complicat.
A. @agne pastreaa influente din gandirea asociationista. Meritul sau este de a atrage
atentia ca nu putem a'orda o anumita tema, daca elevii nu si-au format in preala'il
asociatiile, discriminarile, conceptele pe care ea le presupune. #rofesorul tre'uie sa
gandeasca analitic un proiect de lectie, o'iectivele propuse.
,eoria psi$ogeneei operatiilor intelectuale /a lui >. #iaget0: #iaget a studiat evolutia
gandirii, formarea gandirii a'stracte, demonstrand cum gandirea are loc mai intai in planul
actiunilor reale, pentru ca treptat acestea sa poata fi efectuate mental.
,eoria operationala a invatarii: formarea operatiunilor mentale parcurge, cel putin in varsta
scolara mica, urmatoarele etape:
- faa de orientare /in care copiii asista cum invatatorul aduna un grup de 3 'ile, apoi altul
de " 'ile, le reuneste si numara din nou, constatand existenta a 7 'ile0!
- faa actiunii reale, in care elevii insisi executa operatia cu 'etisoare sau alte materiale!
- faa ver'aliarii aduna cu glas tare, fara sa mai foloseasca materiale!
- faa interioriarii aduna in minte, la inceput mai incet, apoi din ce in ce mai rapid.
1levul tre'uie sa fie activ daca dorim ca gandirea sa se devolte, sa fie pus in fata unor
pro'leme, mo'iliandu-i toate resursele existente pentru formarea si devoltarea de operatii
mintale.
,eoria genetic-cognitiva si structurala /Bruner0: copilul descopera lumea dinafara lui in trei
moduri:
- modalitatea activa realiata prin actiunea sa, prin manipulare li'era, prin exersare!
- modalitatea iconica, 'aata pe imagini!
- modalitatea sim'olica.
Copilul utilieaa treptat aceste modalitati, iar cand a.unge la deplina stapanire a
modalitatii ver'ale inseamna ca a a.uns la maturitate intelectuala. Bruner este printre primii
care au su'liniat necesitatea pro'lematiarii, ca metoda, si a invatarii prin descoperire.
#rin invatare se o'tine o modificare a comportamentului. *im'a.ul repreinta principalul
cod de insusire, transmitere a informatiei ceaa ce confera invatarii un caracter constient .
3. Conditii interne si externe ale invatarii eficiente. Motivatia invatarii scolare-conditie
interna integrativa! genea, dinamica, forme si structuri! legea optimului motivational!
strategii de formare, devoltare
Conditionarea psi$ologica a invatarii scolare
Aealiarea o'iectivelor invatarii scolarea are loc in conditiile care pregatesc psi$ic elevul
pentru activitate, il stimuleaa sa isi fixee cele invatate. )ceste conditii care guverneaa
procesul invatarii se numesc conditii interne, dependente de cel ce invata /exemplu:
motivatia, implicarea procesului de cunoastere, atentia, intelegerea si consolidarea celor
invatate prin memorie0. Conditiile care ac3ioneaa asupra scolarului, din afara se numesc
conditii externe /exemplu: personalitatea profesorului, pregatirea lui, organiarea invatarii,
factorii ergonomici /materiale didactice de ex.0, influenta relatiilor de grup, am'ianta,
climatul afectiv, timpul in care se efectueaa invatarea, factori pertur'atori.0
Conditii interne ale invatarii scolare:
- o evidenta insemnatate o are orientarea si concentrarea atentiei elevilor asupra celor ce se
discuta in cadrul unei lectii. )tentia este treita imediat de ceea ce este nou, necunoscut.
Banalitatea adoarme atentia. O'servam usor stimulii interni, o'iectele mari, in culori vii.
%e aceea materialul intuitiv tre'uie sa fie mare, in culori contrastante. %e asemenea,
miscarea, variatia atrage atentia. %ar mai i portanta decat toate aceste conditii este preenta
interesului. %e aceea, preocuparea de a trei interesul copiilor are o importanta cruciala in
procesul invatarii.
Cunoasterea are insa la 'aa informatiile furniate de simturi, sintetiate in perceptie. In
ciuda aparentei, perceptia este un act foarte complex, iar scolarii pot sa nu vada ceea ce
profesorului ii sare in oc$i, datorita experientei lor reduse, a saraciei 'aga.ului de
repreentari. In acest scop nu tre'uie su'estimate metodele intuitive. O a doua dificultate
apare prin aceea ca elevii disting cu greu aspectele esentiale de cele neesentiale. ;e
recomanda utiliarea desenului sc$ematic si folosirea unui material intuitiv cat mai variat.
=n rol $otarator il are insa interventia profesorului prin cuvant. Memoria are, desigur,
finetea care asigura trainicia asimilarii cunostintelor si priceperilor. Memoria este cu atat
mai temeinica, cu cat mai activa este invatarea. In centrul preocuparilor formative in scoala
va sta totdeauna cultivarea gandirii ver'al-a'stracte.
Conditii externe ale invatarii:
- toti factorii din am'ianta scolara influenteaa randamentul invatarii!
- cel mai important este profesorul, tinuta, atitudinea lui, maiestria didactica. 1l tre'uie sa
stie sa aleaga cele mai adecvate o'iective operationale, sa doee continutul lectiei, sa
foloseasca metode active care sa treeasca interesul scolarilor si sa-i antrenee in
solutionarea pro'lemelor!
- grupul scolar /fiecare elev sufera influenta mentalitatii clasei, fie ea poitiva sau
negativa0!
- am'ianta /cladirea scolii, aspectul clasei, linistea, igiena scolara0!
- regimul de viata al elevului: respectarea unor ore fixe pentru masa, studiu, repaos, in
vederea crearii unui cadru extern optim al invatarii, dirigintele tre'uie sa cola'oree cu
familia.
Invatarea eficienta
<aloarea, performanta si eficienta invatarii sunt influentate de anumite conditii.
10 2ivelul si participarea individuala a elevului /temperament, capacitate intelectuala,
participari afective, voluntare si caracteriale! motivatiile, aptitudinile, inclinatiile, interesele
si aspiratiile.0
20 <olumul, calitatea si inteligi'ilitatea /accesi'ilitatea0 cunostintelor
30 ,ransferul de cunostinte
"0 1xercitiul, repetitiile teoretice si practice , sistematice sunt conditii ale invatarii scolare
50 Calitatea strategiilor de presdare 4nvatare, a mi.loacelor, metodelor si formelor de
activitate didactica.
60 Competentele profesionale, pedagogice si moral-cetatenesti ale profesorului.
70 Calitatea vie3ii scolare
80Componenta procesului de invatamant: o'iective, continuturi, mi.loace si forme de
activitate didactica, relatia profesor+elev.
C0Influente socio-culturale: devoltarea culturii, a cartii, a ac3iunii cultural artistice, gradul
de cultura, relatile intre famile, scoala si societate
Motivatia invatarii scolare
Motivatia respreinta totalitatea motivelor care dinamieaa comportamentul uman.
Motivul este o structura psi$ica, ducand la orientarea, initierea si reglarea actiunilor in
directia unui scop. Aealiarea invatarii scolare are loc in cond care pregatesc psi$ologic
elevul pentru activitatea respectiva. Motivatia este totalitatea motivelor care determina
elevul sa invete. 1le sunt si cauele conduitei. Motivatia are rolul de a activa mecanismele
necesare efectuarii de ac3iuni constiente, sursa acesteia, asigurarea conditiilor realiarii ei.
%eclansarea actiunii revine unor stimuli exteriori, care preinta o anumita importanta
pentru individ. #unctul de plecare in procesul motivatiei revine trairii unor tre'uinte,
raportata la o'iectele cu care ea poate fi satisfacuta. Constientiarea acestor o'iecte in
mintea noastra da nastere motivului, adica un sentiment de convigere, aspiratie ce
determina actiunea sa se orientee spre un anumit scop. *a 'aa motivatiei sta o mare
varietate de tre'uinte 'iologice si psi$ice ale omului.
In realiarea actiunilor motivate intervin toate procese psi$ice:
10 procesele cognitive + asigura constientiarea o'iectului cu care se satisface tre'uinta!
tre'uintele devenite constiente de o'iectul lor se numesc dorinte din care ivorasc
tendintele, impulsuri spre miscare, actiune. ,re'uintele sunt influentate de mediu, de
experienta sociala /exemplu: nevoia telefonului, a televiorului, iar ca si tre'uinte negative:
dorinta de a fuma, nevoia de drog, alcool0
20procesele afective + insotesc actiunea cu trairi poitive sau negative pana la atingerea
scopului. Motive ale conduitei umane : sentimentele si pasiunile.
;tarile afective sunt impartite in doua:
10- #rocese afective dinamice :: sentimentele, pasiunile.
#asiunile difera de sentimente prin intesitatea lor, care au drept urmare o viiune
unilaterala a vietii. Ceea ce nu constituie o'iectul pasiunii nu se vede /&te or'este
pasiunea(0
;entimente :
+inferioare/interse personale: dorinta de a construi o casa0 !
-superioare:
- morale/dragoste de munca , patriotism0!
-estetice/trairea frumosului in arta0 !
-intelectuale/aspiratia de a stii mai multe.0
20- #rocesele afective statice:
a0- agrea'ilul si deagrea'ilul +insotesc toate perceptiile noastre /pe strada, o'servarea
unui automo'il nou si frumos este agrea'ila, pe cand gunoiul avarlit pe strada este
deagrea'il0
'0- dispoitiile /&'ine dispusi(D &indispusi(0
c0- emotiile + stari afective de scurta durata!/exemple: furie ,frica, disperare, 'ucurie,
degust, speranta, mila etc0.
)stfel reulta o clasificare a motivelor &dupa continutul psi$ologic( al lor /dorinte,
sentimente, interese ,aspiratii ,aptidudini speciale etc.0
Aelatia motivatie +invatare +scop delimiteaa doua categorii de motive:
a0 +motivatia extrinseca + cand elevul se incadreaa in disciplina scolara fara vreun interes
direct pentru ceea ce se preda , ci pentru a primi direct sau indirect anumite recompense,
indeose'i morale /deci nu au legatura cu natura activitatii in invatare0
Motive extrinseci :
10 dorinta de afiliere/copilul merge la scoala, invata 'ine doar pentru a fi pe placul
familiei0 ! dorinta de a fi pe placul profesorului
20 tendinte normative: parintii, profesorii ii cer copilului sa se supuna unei indoctrinari,
copilul deprins sa asculte, se supune. ;upunerea este insotita de
30 teama consecintelor neascultarii/ frica sentiment dominant in 9coala de acum 1EE de ani0
"0- am'itia: dorinta de a fi printre primii /la copiii mai mici, exagerarile familiei duc la
nasterea rivalitatilor0
'0 +motivatiile intrinseci - au legatura cu specificul invatarii:
10 interesul de cunoastere, curioitatea. )re la 'aa un impuls nativ si este preenta mai
ales in primii ani de viata. Mentinerea ei depinde de maiestria profesorului
20 aspiratia spre competenta, prin autodepasire!
30 motivul reciprocitatii !
"0 aptitudini speciale.
Care sunt motivele principale care il determina pe scolar sa vina la scoalaF
Motive extrinseci:
- pentru a face pe placul parintilor!
- pentru ca si alti copii din cartier fac la fel!
- pentru ca exista impulsul de a se supune normelor /tendinte normative0!
- pentru ca se poate teme de consecintele repetentiei, al excluderii din scoala /anxietate0!
- impulsul afirmarii eului, dorinta de ridicare sociala.
Motive intrinseci:
- din curioitate!
- aspiratia spre competenta!
- dorinta de a crea.
#rofesorul e nevoit sa se spri.ine pe toate formele de motivatie, insa el va cauta tot timpul
sa promovee motivatia intrinseca, cea mai valoroasa.
%in punct de vedere socio-moral:
a0 motive sociale +scopuri si interese generale pentru altii/patriotismul0!
'0 motive normale + sunt legate direct de scopuri ce vieaa personal elevul /dorinta de
succes0.
Aecompensa e un factor stimulator, satisfactia succesului dinamieaa scolarul pentru a
o'tine reultate 'une. ;uccesele scolare au efect formarea unei atitudini poitive fa3a de
munca. Insuccesele repetate pot indeparta copilul de scoala , trenuie renuntat la
deapro'are, forme de pedeapsa. 1 importanta exigenta profesorului , personalitarea si
tactul pedagogic.
Aolul profesorului este de a facilita motivatia elevului prin accentuarea atractiilor, prin
implicarea lor in sarcini captivante si evitarea situatiilor .enante sau de esec.
Formarea motivatiei:
- proces complex si de lunga durata!
- atitudinile parintilor sunt inoculate treptat si copiilor!
- conteaa exemplul, modelul profesorului! intervine intentia datorata autoritatii!
- 'ucuria succesului poate duce la o atitudine poitiva fata de materia asimilata care a dus
la satisfactii!
- intr-o activitate scolara tre'uie sa predomine momentele poitive!
- educarea motivatiei atinge stadiul superior cand apar sentimentele trainice legate de
valoarea muncii si a culturii.
Aandamentul intr-o activitate creste paralel cu forta motivatiei numai pana la un anumit
punct, cand dorintele sunt prea puternice, intevin in$i'itii si randamentul nu mai creste, 'a
c$iar scade.
#rincipiul nivelului optim in motivarea activitatii scolare /#.2.O0
#rocesul de invatare necesita un consum mare de energie umana. Aaportat la unitatea de
timp, acest consum este egal cu intesitatea muncii elevului, care nu se poate desfasura la fel
pe tot parcursul activitatilor Invatarea eficienta e strans legata de #.2.O. al functionalitatii
activitatii scolare. 2ivelul optim se o'iectiveaa in:
-integrarea optima a elevilor in viata 9colara si sociala !
-atingerea indicatorilor logico-9tiintifice ai curriculumului!
-unitatea metodologica si te$nologia didactica aplicata in activitatea de predare-4nvatare!
-adecvarea comportamentelor elevilor la scopurile educatiei, sustinute de motivatii
intrinseci.
#remisa 9tiintifica de la care se porneste in afirmarea caracterului optim al functionarii
modalitatilor prin care elevii participa la procesului invatarii o constituie unitatea dintre
aspectul logico-formal si cel axiologic precum si aspectul logico-didactic si aplicativ al
procesului de invatare. Optimul de participare apare ca relatie intre posi'ilitate si realitate,
ca ec$ili'ru intre sta'ilitatea structurilor pe care dorim sa le formam si varia'ilitatea
manifestarilor concrete de conduita. )nalia optimului motivational e legata de modelul de
reglare, care concepe factorii dinamogenetici ai comportamentului prin postulatul reducerii
nevoilor, tre'uintelor, conflictelor. 2ivelul optim al comportamentului motivat ca fiind
definit de ideea activismului, devoltarii sale, mai ales ca motivatia principala a
comportamentului consta in interactiunea reala cu mediul am'iant. 2ivelul optim opereaa
si in sensul stimularii, dar si in cel al reducerii tonusului activitatii, variind cu
particularitatile personalitatii fiecarui elev, cu nivelurile de autoreglare a tensiunilor
anticipative, perceptive sau actionale, cu tipul de sarcini de invatare. Cresterea stimularii
produce un efect de intarire, in timp ce peste acest nivel, dimpotriva, descresterea
stimularii produce un efect de intarire. ;timulari excesive /de supramotivare0 intalnite in
procesul de invatareatamant produc adesea frustari, 'loca.e psi$ice, deorganiari ale
activitatii, iar daca au o frecventa foarte ridicata, comportamentul motivat poate suferi o
deteriorare. In conditiile unor stimulari .oase/de su'motivare0, activitatea este redusa , apar
stari de plictiseala, a'senta, sla'a anga.are, deplasarea preocuparilor , randament sla',
neconcordari ale posi'ilitatilor fiice si intelectuale.
In legatura cu invatarea scolara se mentioneaa existenta unei &stari de invatare( exprimata
prin functii psi$ice implicate in acesta stare. In activitatea de invatare se formeaa procese
psi$ice , cum ar fi : atentia, perceptie, memorie, gandirea, vointa.
)tentia consta in orientarea si concentrarea activitatii psi$ice asupra unor o'iecte si
fenomene pentru a le putea cunoaste cat mai clar si cat mai concret. )tentia e o conditie
indispensa'ila a oricarei activitati eficiente. 1fectul atentiei depinde de nivelul de
devoltare, de calitatea ei: - concentrarea atentiei - volumul atentiei - sta'ilirea atentiei
/durata de mentinere a ei depinde de varsta , temperament interes pentru activitatea
desfasurata0 .
%istri'utia atentiei se refera la posi'ilitatea de extindere a ei asupra mai multor activitati .
Flexi'ilitatea atentiei se refera la usurinta cu care se poate trece de la o activitate la alta.
-Forme ale atentiei
10 atentia involuntara + /atentia in functie de stimuli externi +gomote de afara 0
20 atentia voluntara + /cand ne propunem sa fim atenti0
30 atentia postvoluntara + /apare ca reultat al exersarii de a fi atent! starea de a fi atent
devine o'isnuinta pentru momentul inceperi unei activitati, efortul de vointa nu mai este
necesar! acest tip de atentie este cel mai productiv 0
#erceptia este un proces psi$ic care da informatii despre o'iecte si fenomene , cu toate
insusirile lor, asigurandu-se imaginea lor integrala , atunci cand actioneaa direct asupra
receptorilor /organele de simt0.
Clasificare ale perceptiilor :
a0 dupa analiatorul dominant :
-perceptii + viuale, gustative, olfactive, auditive
- perceptii com'inate/va-au0
'0 dupa o'iectul reflectat + perceptia capata denumirea o'iectului /percep o cladire0
c0 dupa timp + insusirile temporale conduc la formarea perceptiilor + durata , vitea
e0 perceptiile denaturate + iluiile + determinate o'iectiv/fata morgana , oriont + linia
unde se pare ca se uneste cerul cu pamantul0 ! + determinate su'iectiv /&Ce lunga mi s-a
parut iua(0
Memoria este procesul psi$ic de intiparire, pastrare in creier si reactualiare a ceea ce omul
a perceput, trait sau efectuat in trecut. #resupune 3 procese:
- intiparirea + memorarea propriu-isa a imaginii + memorare involuntara si voluntara.
- pastrarea + stocarea propriu-isa a informatiei
-reactualiarea + destocarea de informatii! are doua forme recunoasterea si reproducerea.
Aeproducerea + logica /memorarea s-a facut logic0 si mecanica .
2ivele ale memoriei :
+ memorare imediata /asigura continuitatea activitatii0!
+ memorare scurta/mi.locie0
+ dureaa un nr. de ore , permite desfasurarea activitatii pe timpul ilei !
+ memorare de lunga durata + asigura continuitatea constiintei si unitatii propriei
personalitati.
#rocesul opus memoriei este uitarea + imposi'ilitatea definitiva de a ne aminti ceva ce am
memorat candva! alte forme ale uitarii:
+lapsusuri + imposi'ilitatea de a ne aminti pe moment ceea ce s-a invatat !
+recunoasterea sau reproducerea eronata a ceea ce s-a memorat candva.
@andirea + este procesul psi$ic complex de reflectare generaliata si mi.locita a o'iectelor
si fenomenelor si a relatiilor dintre ele su' forma de notiuni , .udecati , rationamente.
@andirea are doua componente:
- gandire operatorie + constituita din operatiile gandirii +analia, sintea, comparatie ,
a'stractiare , generaliare , concretiare.
- gandirea informationala constituita din notiuni, .udecati si rationamente .
Operatiile gandirii
- )nalia
+;intea
+Comparatia
+)'stractiarea
+@eneraliare
+Concretiarea
Forme ale gandirii
+ @andireaa divergenta/la cercetare0 !
+ @andirea convergenta /pe care o folosim in mod o'isnuit0.
<ointa + este capacitatea omului de a-si mo'ilia in mod constient intreaga activitate
psi$ologica in vederea realiarii unor scopuri dinainte fixate , adica a unor activitai
voluntare. <ointa este un proces psi$ic complex care le presupune pe toate celelalte
procese psi$ice /cognitive si afective0. #rocesele cognitive/gandirea, imaginatie , memorie,
spirit de o'servatie0 participa la fixarea scopului si planului actiunii pe care urmeaa sa o
realiee. #rocesele afective insotesc actiunile la fixarea scopului pana la atingerea lui ,
manifestandu-se atitudini de neincredere , teama , speranta , 'ucurie pentru fiecare pas
pana la reliarea scopului , culminand cu sentimentul de succes sau esec. )ctiunile volitive
difera de la individ la individ su' aspectul calitatii /intervin aptitudinile0, su' aspectul ratei
de afectuare /intervin trasaturile temperamentale0 si su' aspectul organiarii finalitatii
/intervin trasaturile de caracter0. %eci , vointa este o activitate voluntara , constienta,
motivationala.
1xista doua categorii de actiuni volitive :
- actiuni volitive simple + etape :
10fixarea scopului actiunii ca reultat al trairii unei tendinte su' forma de dorimnta sau
tentatie. In acest stadiu se constituie impulsul spre actiune.
20 lupta motivelor , care apare in caul in care sunt actualiate mai multe tre'uinte, fiecare
cu impulsul sau spre un anumit scop.
30deli'erarea si luarea unei $otarari cu privire la act. care va fi executata si prin ce
mi.loace.
"0 executarea actiunii pe 'aa mi.loacelor sat'ilite, mi.loace ce pot fi structurate intr-un
plan de actiune.
50 evaluarea si corectarea actiunii pe 'aa unei verificari secventiale. 1xersarea in aceasta
directie duce trepta la formarea unor importante trasaturi de vointa ca : $otarare,
perseverenta, stapanire de sine, fermitate, finalitate,etc.
GGGGG Aevin cu a doua categorie cand am sa o gasescGGGG
". #si$ologic, logic si pedagogic in procesul invatarii si formarii conceptelor, a structurilor
operatorii si actionale, a celor atudinal-valorice
Invatarea se desfasoara pe 'aa unui sistem de actiuni si operatii diferentiate de la elev la
elev, in functie de nivelul devoltarii psi$ice al fiecaruia si de continutul situatiilor de
instruire /lectii si alte activitati didactice0. 1levul invata si se devolta intelectual,
actionand. )ctiunile externe cu o'iectele, printr-un proces de analia, comparatie, sintea
si generaliare, proces diri.at de profesor, se transforma pe plan mintal in operatii
intelectuale, in sc$eme de gandire. este vor'a de o aspiratie spre integrare sociala, o dorinta
de afiliere.