Teoria piagetian a artat c nivelul dezvoltrii inteligenei determin gradul i calitatea nvrii.
Teoria dezvoltrii stadiale ale inteligenei i a capacitii cognitive are implicaii asupra organizrii planului de nvmnt prin armonizarea materiilor de nvmnt cu structurile de gndire ale elevilor.
ntrebarea oricrui educator ar trebui s fie: n ce mod ar trebui prezentat elevului acest material (dat) astfel nct el s poat fi neles i asimilat?
David Ausubel (psiholog american) randamentul elevului in activitatea de nvare i capacitatea sa de a face fa cerinelor nvrii sunt in strns legtur cu ceea ce el a numit starea de pregtire cognitiv.
adecvarea bagajului de cunotine de care dispune la un moment dat elevul, n aa fel nct el s fac fa cerinelor nvrii unei teme noi, precise.
C este mai mic dect M D este mai mic dect P C este mai mare dect T D este mai mare dect M S este mai mic dect T Care este cel mai mare?
Un alt aspect important pentru educaie este rolul activ al copiilor n nvare.
Este exprimat astfel cerina implicrii active a elevului ntr-un mediu stimulator, cu materiale i activiti variate, care s-i ofere condiii optime pentru nvare prin descoperire.
Aceast teorie a nvrii prin aciune a fost
nvmntul trebuie s provoace mai nti executarea efectiv, n plan extern, a operaiilor i abia apoi sub form interiorizat sau reprezentativ.
A gndi = a opera
Asimilarea real a cunotinelor presupune activitatea copilului, pentru c orice act de nelegere implic un joc de operaii, iar aceste operaii nu reuesc s funcioneze cu adevrat dect n msura n care au fost pregtite pentru aciuni propriu-zise.
n concluzie, am putea spune c teoria piagetian privind geneza i evolutia capacitilor cognitive individuale precum i teoria dezvoltrii stadiale a inteligenei au determinat nnoiri metodologice fundamentale n actul educaional.
Piaget consider c coala trebuie s devin un mediu care s stimuleze i s favorizeze procesele de autoconstrucie.