Subiecte si raspunsuri la medicina legala

1. Medicina legala - definitie

Medicina legala ar putea fi definita ca: disciplina medicala de sinteza, situata la grania
dintre tiinele medico biologice, ce are drept scop sprijinirea competenta a justiiei
ori de cate ori pentru lmurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizri cu
caracter bio-medical pentru lamurirea unor cauze juridice.
2. ORGANIZAREA REE!EI "E ME"I#INA !EGA!A "IN ROMANIA
Activitatea de medicina legala din om!nia :
"in reglementrile legii se desprind urmtoarele elemente ce caracterizeaz activitatea
practica de medicina legala:
a# activitatea de medicina legala se realizeaz de ctre medicii legiti $ncadrai in
instituiile de medicina legala%
b# activitatea de medicina legala se desfoar cu respectarea principiului
teritorialitii si al competentei%
c# activitatea de medicina legala este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si
din punct de vedere administrativ de Ministerul &ntii%
d#se realizeaza prin urmatoarele institutii:
- 'nstitutul (aional de Medicina )egala *Mina Minovici+ ,ucureti
- 'nstitute zonale de medicina legala in centre medicale universitare -luj, 'ai,
.imioara, .!rgu-Mure, -raiova.
- &ervicii medico-legale judeene
- -abinetele de medicina legala
$. Medicina legala clinica % tipuri de e&aminari medic' % legale ce p't fi
s'licitate.
.ipurile de e/aminari ce pot fi solicitate sunt:
0. traumatologice
1. genitaie
2. psi3iatrice
4. e/aminari ale capacitatii de munca, respactiv a starii de sanatate
5. to/icologice
6. antropologice
7. e/aminari pt stabilirea filiatiei8paternitatii
9. pt amanarea8intreruperea e/ecutarii pedepsei pe motiv de boala
(. Medicina legala clinica % certificatul medic' % legal
-ertificatul medical este intocmit de regula de catre un singur medic legist care
poate consemna si diferite alte consulturi medicale de specialitate, fara ca acei medici
sa fie obligati sa semneze certificatul medico-legal.-ertificatul medico-legal este
0
redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si un raport de
e/pertiza sau de constatare medico-legale.

). Medicina legala clinica % rap'rtul medic' legal de e&perti*a
aportul de e/pertiza medico-legal este elaborat de regula de catre un singur medic
legist care poate consemna si diferite alte consulturi medicale de specialitate reclamate
pt precizarea dianosticului , fara ca aceii medici sa fie obligati sa semneze raportul de
e/pertiza medico-legal.aportul de e/pertiza medico-legal este intocmit la solicitarea
organelor de urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune:
a# in orcare din fazele procesului penal sau civil cand pt lamurirea unor fapte sau
inprejurari ale cauzei,sunt necesare cunostintele unor e/perti.
b# indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea leziunii traumatice.
Acest raport de e/pertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie
amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical.
+. Medicina legala clinica % rap'rtul medic'-legal de c'nstatare
aportul de constatare medico-legal este elaborat ,de regula de catre un singur
medic legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a insantelor
de judecata.aportul de constatare medico-legal se poate dispune:
: numai in faza urmaririi penale ,in activitatea practica , consatatarea medico-legala
se cere imediat dupa inceperea urmaririi penale.
: cand e/ista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a sc3imbarii unor
situatii de fapt.
Acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si
cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii.
,. M'artea - definitie
Moartea este incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale
;cardio circulatorie si respiratorie# ce determina disparitia individului ca entitate
biologica.
-. .elul m'rtii
Avand ca criteriu efectuarea autopsiei putem distinge mai multe feluri ale moritii,
respestiv:
0. moartea violenta accidente ,sinucideri , omoruri, e/ecutia capitala
1. moartea neviolenta moatrea naturala;de batranete# si moatrea
patologica;moartea suferita de o boala#
2. moartea suspecta de a fi violenta sau obscura - moartea subita ,moartea prin
in3ibitie ,moartea functionala;dinamica#
/. M'artea 0i'lenta
<ste moartea secundata actiunii unor agenti traumatici e/terni organismului.'ntra in
aceasta grupa moartea care survine prin:
: accidente , cand moartea se produce fara intentie;e/:accident de munca,accidente
casnice,accidente de trafic rutier#sau greseli in activitatea de asistenta sanitara si
1
anume tratamentul incorect efectuat sau aplicat cu intarziere ,nesupraveg3erea
competenta a pacientului.
: sinucideri acte voite asumate de persoane supuse unor sc3imbari bruste de
comportament sau care se afla din punct de vedere psi3ic in situatii fara esire
considerate o ultima scapare.
: omorurile - in general in aceasta categorie incadrandu-se si omorul savarsit de
faptuitor la rugamintea persoanei respective.
: executia capitala ;pedeapsa cu moartea# decesul unei persoane care a fost
condamnata, printr-o 3otarare ramasa definitiva , de catre o instanta de judecata.
11.Obiecti0ele e&perti*ei medic'-legale in traumatismele nem'rtale
0. demonstrarea realitatii traumatismului
1. obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice
2. stabilirea cauzalitatii medico-legale:
a# directa sau primara
b# indirecta
c# comple/a
4. evaluarea gravitatii leziunilor traumatice
11. M'artea ne0i'lenta
Moartea neviolenta poate fi naturala ;de batranete# ce survine varstei
inaintate prin procesul fiziologic de imbatranire a organismului si patologica
survenita de o boala.
12. Etapele m'r2ii
0. Agonia o etapa de lupta
1. Moartea clinica moartea relativa
2. Moartea biologica moartea reala sau definitiva
1$. Ag'nia este o etapa premergtoare morii o etapa de lupta# in care fenomenele
tanatologice se impun in fata celor biologice.
=azele agoniei:
0. euforica sau preagonica, cand individul este nelinistit are respiratia rapida si
superficiala dar regulata.
1.de privire fi/a cu transpiraii reci, cianoza e/tremitilor, puls slab, respiraie
nereglata.
2. de imobilitate, cand e/tremitile se rcesc si simurile dispar progresiv.
=ormele agoniei sunt:
0.agonie contienta sau lucida, c!nd individual este prezent in mediu, converseaz si
$si urmrete parametrii funcionali, puls, ritm respirator etc.
1. agonie inconstienta sau deliranta cu e/primari incorecte ,3alucinari
2. agonie alternanta , in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele dalirante.
2
"urata agoniei reprezinta intervalele de la debut pana la $ncetarea funciilor vitale
ea putand avea intervale:
: lungi ;ore, minute# - ce apar la boli cronice 3emoragii interne
: scurte ;minute, secunde# ce apar in asfi/ierea mecanica ,into/icatii.
: absente in cazul zdrobirilor de organe vitale sau descompunerii organismului
sub actiunea unor e/plozii puternice.
1(. M'artea clinica
o etapa intermediara intre viata si moartea definitiva, inversibila care se
caracterizeaz prin $ncetarea funciilor vitale cardio-circulatorii. 'n lipsa aplicarii
metodelor de resuscitare cardio-circulatorie si respiratorie,moartea clinica nu poate dura
mai mult de 5min.'n conditiile de 3ipotermie se apreciaza ca durata mortii clinice poate
creste pana la 05-1> minute.'nstiurea metodelor de terapie intensiva dupa mai mult de
0>minute de la debutul mortii clinice este inutila,cu e/ceptia:
0. gravidelor pentru salvarea copilului
1. prematurilor si nou-nascutilor care au rezistenta mai mare la lipsa de o/igen
2. into/icatilor cu tranc3ilizante si alte cazuri de 3ipotermie
Moartea clinica este un fenomen comun atat mortilor violente si celor neviolente
indiferent de cauza mortii generat acest lucru.
1).M'artea bi'l'gica
se mai numeste si moarte reala sau definitiva si este o etapa ireversibila, prin
metode de resuscitare individul nu mai poate reveni la viata, a acestui proces
caracterizata prin incetarea functiilor vitale si leziunilor ireversibile la nivelul
sistemului nervos cental.
1+.M'artea aparenta
- se caracterizeaza printr-o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a
activitatii sistemului ce nu pot fi puse in evidenta prin metode clinice si paraclinice
persoana poate reveni la viata. Au rezultat cazuri ca la e/3umare cadavrele sa fie
gasite in sicriu cu pozitia sc3imbata incercand a iesi din sicriu si cazuri de intoarceri
de la morga sau ridicari din cociug inainte de ingroparea celui considerat mort.
1,.anat'l'gia particularitatil'r aut'psiei medic'-legale
.anatologia medico-legala studiaza problematica mortii organismului uman si
rezulta din asocierea a 1 notiuni : thanatos? zeul mortii si logos ? cuvant ,idee.
&inonim cu necropsia ;necro?mort,cadavru%opsis?vedere#autopsie;autos?insusi#,
autopsia se refera la e/aminarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru indiferent
de timpul trecut de la deces, deci inclusiv e/aminarea sc3eletului uman in totalitate
sau diverse fragmente osoase.
Autopsia ;necropsia#poate fi:
:prosecturala care se e/ecuta la laboratorul de anatomie patolodica din cadrul unui
spital de catre un medic anatomo-patolog ,se efectueaza cu acordul familiei.
:medico-legala sau oficiala care are urmatoarele caracteristici:
4
0. este efectuata doar de medicul legist,asistat de personalul cu pregatire medie si8sau
au/iliari.
1. se e/ecuta la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul
persoanei sau unde a fost gasit cadavru
2. este obligatorie
4. se e/ecuta numai in baza unui document oficial scris emis de catre un organ de
anc3eta abilitat al statului
5. trebuie sa fie completa,cele 2 cavitati;craniana, toracica, abdominala#vor fi desc3ise
in mod obligatoriu
6 . dupa efectuarea autopsiei medico-legale datele obtinute sunt trecute intr-un raport de
autopsie medico-legala
7. documentele pot fi emise de catre institutia medico-legala numai dupa efectuarea
autopsiei
9 .se realizeaza cu respectarea eticii medicale si demnitatii persoanei decedate
@. dupa autosie corpul se imbalsameaza iar organele e/aminate se reintroduc in
cadavru.
1-.anat'l'gia3 situatii in care efectaurea aut'psiei medic'-legale
este 'bligat'rie.
<fectaurea autopsiei medico-legale este obligatorie in urmatoarele situatii:
1. m'arte 0i'lenta, c3iar si atunci c!nd e/ista o anumita perioada intre
evenimentul traumatic pana la deces , dar moartea poate fi pusa in legtura cu acel
eveniment%
2. cau*a m'r2ii nu este cun'scuta : nu e/ista un document oficial
$. cau*a m'r2ii este suspecta de a fi 0i'lenta. Moartea este considerata suspecta
in urmtoarele cazuri:
a. moarte subita
b. decesul unei persoane a crei sntate , prin natura serviciului, a fost
verificata periodic din punct de vedere medical%
c. deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei
$ntreprinderi sau instituii%
d. deces care survine in custodie;moartea persoanelor aflate in detenie sau
privare de libertate , in spitale psi3iatrice , decese in spitale penitenciare, in $nc3isoare
sau in arestul politiei#.
e. multiple decese repetate in serie sau concomitente intr-o comunitate%
f. cadavre neidentificate sau sc3eletizate%
g. decese survenite in locuri publice sau izolate%
3. c!nd moartea survine la scurt interval de timp de la internarea intr-o unitate
sanitara, timp in care nu s-a putut stabili un diagnostic care sa e/clud o moarte
violenta%
i. c!nd moartea este pusa in legtura cu o deficienta in acordarea asistentei
medicale sau in aplicarea masurilor de profila/ie ori de protectie a muncii.
1/. Semnele negati0e de 0iata.
- aspectul general si pozitia corpului pleoapele sunt inc3ise,gura desc3isa
5
- lipsa refle/elor
- lipsa respiratiei
- nu se simte pulsul, nu se percep contractiile inimii,daca se inteapa corpul din
locul respectiv nu curge sanga
21. Semnele p'*iti0e prec'ce de m'arte.
- racirea cadavrului
- des3idratarea
- aparitia petelor rosiatice violacee?lividitati cadaverice
- intepenirea cadavrului? rigiditate cadaverica
- putrefactia? autoliza
21. !i0iditati cada0erice.
&unt pete roiatice-violacee ce apar prin acumulare s!ngelui in zonele periferice ale
cadavrului datorate lipsei circulaiei s!ngelui prin sistemul artero-venos cauzat de
intrerupere contractiilor cardiatice.
11. Rigiditatea cada0erica.
- este consecinta intaririi muc3ilor sc3eletici%
- se pune in evidenta la nivelul articulaiilor%
- se instaleaz in sens cranio-caudal%
- dispare in aceeai ordine in care a aprut
"upa decesul persoanei, la 0-2 ore apare intepenirea ;intarirea si blocarea sistemului
muscular# iar dupa 4-6 ore postmortem corpul devine rigid.
2$. Aut'li*a.
Autoliza este un fenomen cadaveric precoce ce se desfoar in absenta
microbilor, doar sub in prezenta enzimelor organismului propriu. Autoliza precede
fenomenul de putrefacie si duce la ramolirea si lic3efierea esuturilor si a organelor.
Acesta se produce la nivelul organelor suprarenale, stomacului, splinei si vaselor
sancvine respectiv al sangelui.
2(. Semne p'*iti0e tardi0e de m'arte - distructi0e
a# putrefactia descompunerea cadavrului manifestata prin balonarea
cadavrului si marirea organelor genitale.
b# distrugerea cadavrului de catre insecte animale sau c3iar om.
2). Semne p'*iti0e tardi0e de m'arte - c'nser0at'are
: naturale:
- mumificarea - des3idratarea generalizata a cadavrului
- lignifierea forma de mumificare ce are loc in mediile bogate in acid
tanic si 3umic cu reactie acida puternica
- pietrificarea procesul de mineralizare postmortem a cadavrului
- congelarea ing3etarea cadavrului
: artificiale:
6
- mentinerea in camera frigorifica
- imbalsamarea
2+. Reactia 0itala
eprezinta totalitatea modificarilor locale si 8sau generale ce apar in organismul viu.
eactia vitala reprezinta un criteriu de diferintiere a leziunulor traumatice din timpul
vietii de cele de dupa moarte.
2,. Reactii 0itale generale
: aspiratul pulmonar punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferite
elemente : sange, apa , pamant
: continutul gastric prezenta de sange in stomac, funingine,pamant
: embolia prezenta in vasele sanguine a unui element care nu face parte din sange
: anemia piergerea mare de sange
: septicemia infectia generalizata a organismului
: socul
: depistarea substantelor to/ice in sange si 8sau in diferite organe interne
2-. Reactii 0itale l'cale
a# 3emoragia tisulara
b# coagulare
c# crusta
d# retracia esuturilor secionate
e# inflamaie
f# transformrile 3emoglobinei
g# reacii enzimatice
2/. Reactia supra0itala 4p'st0itala5
eprezinta totalitatea fenomenelor de viata redusa care mai suprevetuiesc dupa
incetarea vietii ; celulele, tesuturi, organe#
: Aterul poate prezenta contracii si la 4-6 ore post-mortem.
: &permatozoizii si ovulele $i menin mobilitatea si capacitatea de fecundaie
$nc 0>-1> ore post-mortem
: inima mai bate in cazul decapitarii organismului inca 4> minute.
$1. M'dificari p'stm'rtem.
eprezint totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod
accidental sau cu intenie.
a# diverse leziuni traumatice e/terne sau interne.
b# 'ncendierea totale sau partiala a cadavrului.
c# aciunea unor substane to/ice, caustice .
d# depesajul ciop!rirea, secionarea cadavrului pariala sau totala.
e# aruncarea unui cadavru de la $nlime pt a ascunde uciderea persoanei prin
alte mijloace;injung3ierea, sugrumarea#
7
f# sp!nzurarea unui cadavru - crearea impresiei de sinucidere cand acesta a fost
ucis prin sugrumare.
$1. Agentii traumatici - definitie clasificare.
Brce forma de energie e/terioara organismului care actionand asupra acestuia poate
produce leziune. Acestia pot fi:
a# mecanici corpuri contondente;piatra, pumn#
b# fizici temperatura ,electricitatea
c# c3imici substante to/ice, medicamente
d# biologici animale ,virusi, bacterii.
e# psi3ic pot fi probati doar de medicul legist
$2. #lasificarea agentil'r traumatici.
Agentii traumatici pot fi clasificati astfel:
: agenti traumatici mecanici - corpuri contondente;piatra, pumn#
: agenti traumatici fizici - temperatura ,electricitatea
: agenti traumatici c3imici - substante to/ice, medicamente
: agenti traumatici biologici - animale ,virusi, bacterii
: agenti traumatici psi3ici - pot fi probati doar de medicul legist
$$. #lasificarea agentil'r traumatici mecanici.
0. corpuri contondente pot fi modificate in functie de forma , relief si
dimensiunea suprefetei de impact
1. obiecte, arme ascutite%
: obiecte intepatoare ace, cuie, furculite, furci
: obiecte taioase briceag, cutit de masa, lama
: obiecte taioase-despicatoare topor, satar, sapa
2. proiectile
$(. M'dalitati de reali*are a le*iunul'r traumatice prin agenti
traumatici mecanici.
a# lovirea activa lovirea cu un corp dur
b# lovirea pasiva lovirea de un corp dur
c# comprimarea, strivirea zdrobire intre 1 corpuri dure
d# intepare injung3ierea cu un obiect dur de tip taietor
e# taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor
f# smulgere ruperea unui tesut
g# tarare;frecare# zgariere
3# impuscarea
$). !e*iunile traumatice elementare fara s'lutie de c'ntinuare
: nu sunt periculoase pentru viata
: se vindeca fara a lasa urme pe piele
)eziunile traumatice elementare fara solutie de continuare sunt:
9
: eritemul posttraumatic;iritatia#
: ec3imoza;vanataia# ruptura sau zdrobirea unor vase de sange
: 3ematonul;culoarea rosie-violet#
$+. Ec6im'*a
)eziune traumatica elementara fara solutie de continuare de culoare rosiatica.
Apare prin ruptura unor vase de sange. )a inceput este rosiatica ,sc3imbandu-si apoi
culoarea pe parcursul vindecarii devenind albastrie, cafenie, verzuie, galbuie. (u
dispare la presiune digitala.
$,. 7emat'nul.
)eziune traumatica elementara fara solutie de continuitate ,de culoare rosiatica-
violace pe fond tumefiat care nu dispare la presiune digitala.
Cematoanele intinse in suprafata pot introduce starea de soc;posttraumatic sau
3emoragic#sau c3iar pot determina decesul victimei;3ematon celebral#.
$-. !e*iunile traumatice elementare cu s'lutie de c'ntinuitate
: zgarieturi, intepaturi, taieturi
: au gravitate mai mare, uneori provocand decesul persoanei
: se vindeca cu sec3ele raman cicatrici
)eziunile traumatice elementare cu solutie de continuare sunt:
: e/coriatia distrugerea straturilor superficiale ale pielii
: plaga distrugerea tuturor straturilor pielii uneori si a unei parti din tesutul
muscular .
$/. E&c'riatia.
)eziune traumatica elementara cu solutie de continuitate caracterizata prin
distrugerea straturilor superficiale ale pielii, ea poate fi:
: superficiala nu sangereaza si se acopera cu o crusta galbuie
: profunda manifestata printr-o sangerare redusa cantitativ si se acopera cu o
crusta bruna sau brun galbuie
(1. Z'na e&c'riata.
&e mai numeste si jupuitata si reprezinta leziunea intinsa in suprafata.
(1. 8laga % definitie9 clasificare.
)eziune traumatica elementara cu solutie de continuitate ce se caracterizata prin
distrugerea tuturor straturilor pielii si uneori c3iar a unor parti din tesutul muscular
Dlagile pot fi clasificate astfel:
A# in functie de adancime%
: placi superficiale
: placi profunde, care la randul lor pot fi penetrante sau nepenetrante.
,# in functie de gravitate:
: usoare
: grave
@
: foarte grave
: mortale
-# in functie de evolutie:
: simple
: complicate
"# din punct de vedere medico-legal si criminalistic:
: plagi de atac
: plagi de aparare
(2. 8laga taiata.
: este produsa de obiecte dure cu lama ascutita ;taietoate#, prin apasare alunecare
pe suprafata corpului.
: marginile plagii sunt regulate si netede
Dlagile taiate pot fi:
: liniare obiectul taietor actioneaza perpendicular pe o linie imaginara
: cu lambou obiectul ascutit actioneaza asupra suprafetei corpului oblic
: cu amputare cand in urma taierii se produce detasarea unei parti a
organismului;urec3e, deget, etc#
($. 8laga *dr'bita4c'nfu*a5
: este produsa prin lovire cu sau de un corp dur
: manifesta o sangerare redusa, fundul plagii fiind plin de c3eaguri sanguine.
: marginile plagii sunt neregulate si zdrentuite
Dlaca zdrobita poate fi:
: plaga plesnita
: plaga strivita
: plaga muscata
: plaga smulsa
((. 8laga despicata.
: este rezultatul actiunii unor obiecte dure, grele, prevazute cu o lama taietoare
: este profunda, de multe ori adancimea plagii depaseste lungimea lamei
Dlaca despicata in functie de profunzimea patrunderii lamei poate fi:
: liniara
: dreptung3iulara
: triung3iulara
: arcuita cu lambou
(). #aracteristicile 6em'ragice e&terne din sursa 0en'asa.
: sangerarea ambudenta, formand asa-numita balta de sange langa cadavru
: sangele are un aspect negricios.
(+. #aracteristicile 6em'ragiei e&terne din sursa arteriala.
: sangele sub forma unei arteziene datorita vitezei mari de circulatie a sangelui din
artere
0>
: sange este aruncat in strop la distanta diferite
: culoarea sangelui este de un rosu aprins
(,. !e*iunile traumatice caracteristice agresiunii umane sunt3
: cadere, precipitare
: traumatisme:
- de trafic rutier accidente de circulatie si feroviar
- prin folosirea armelor de foc;arme de vanatoare, pistoale, carabine)
: diverse forme de asfi/iere mecanica sau traumatisme de natura mecanica.
(-. 8laga muscata.
: poate fi produsa de om dar de regula este produsa de animal si reproduce forma
arcadelor dentare.
Dlagile muscatel pot fi:
: leziuni traumatice
: plagile profunde cu imprimarea formei dintilor
: plagi urmate de detasarea zonei muscatel
(/. #riteriile medic'-legale de e0aluare a gra0itatii unui traumatism
asupra 'rganismului uman.
a# numarul de zile de ingrijire medicala
b# infirmitatea
c# pierderea unui organ
d# pierderea unui simt
e# incetarea functionarii unui simt sau organ
f# slutirea
3# punerea in primejdie a vietii persoanei
g# avortul posttraumatic.
)1. Zilele de ingri:ire medicala.
"in punct de vedere medical reprezinta numeral de zile prin care se estimeaza
gravitatea unor leziuni sau boli posttraumatice ;nr zilelor necesare pt ingrijirea medicala
a persoanei se dau in functie de gravitatea traumatismului suferit#
-onform codului penal distingem:
- cel mult 1> de zile de ingrijire medicale art 09> loviri sau alte violente
- intre 10-6> de zile ingrijire medicale art 090 vatamare corporala
- peste 6> de zile ingrijire medicale 091 vatamare corporala grava
- peste 0> zile art 094 vatamare corporala din culpa
51. Slutirea.
: vatamarea corporala grava constand in deformarea aspectului estetic al corpului de
obicei in zona fetei.
: in practica medico-legala se mai foloseste si notiunea de desfigurare, fiind o forma
de slutire cu repercursiuni grave asupra fizionomiei si mimicii persoanei.
"in punct de vedere medico-legal nu este considerata slutire:
00
- taierea, smulgerea, ruperea, arderea sau vopsirea parului capilar, a barbii,
mustatii a genelor sau a sprancenelor
- pierederea dintilor
)2. "esfigurarea.
- vatamarea corporala grava constand in deformarea aspectului estetic al fizionomiei
unei persoane
- este o forma de slutire cu repercursiuni grave asupra fizionomiei si mimicii
persoanei
"in punct de vedere medico-legal nu este considerata desfiguarare :
- taierea, smulgerea, ruperea, arderea sau vopsirea parului capilar, a barbii,
mustatii a genelor sau a sprancenelor
- pierederea dintilor
)$. 8unerea in prime:die a 0ietii pers'anei 4art 1-2 #.8.5
)eziunea traumatica poate pune in primejdie viata persoanei atunci cand e/ista
pericolul cert iminent ;3emoragie abundenta dintr-un vas de sange important# imediat
persoana, in urma leziunii suferite intra in stare de soc sau in stare de coma sau tardiv
cand intervin complicatii apar infectii sau septicemia.
)(. Infimitatea4 art. 1-2 #.8.5
<ste vatamarea corporala grava partiala sau totala cu caracter permanent ce
produce un 3andicap fizic sau psi3ic persoanei.
Candicapul fizic este reprezentat de:
- incetarea sau diminuarea functionarii unui organ precum si pierderea lui
- pierderea sau reducerea permanenta a unui simt
- lipsa unui segment corporal
- paralizia
Candicapul psi3ic este reprezentat de:
- epilepsie posttraumatica
- cicatrice meningo-cerebrala
)). In0aliditatea.
- semnifica e/istenta unui deficit functional temporar sau permanent care are
repercursiuni asupra capacitatii de munca a unei persoane
- o persoana invalida poate avea capacitatea de munca pastrata, scazuta sau pierduta
temporar sau permanent.
)+.Asfi&ii mecanice - definitie
Asfi/ierea mecanica reprezinta impiedecarea patrunderii aerului cu o concentratie
normala de o/igen prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare.
),. #lasificarea asfi&iil'r mecanice3
Asfi/iile mecanice pot fi clasificate in functie de:
a# modul de realizare a asfi/iei:
01
- prin comprimare fie a gatului, spanzurare, strangurare, sugrumare, fie
toracico abdomonala
- prin obstructionarea cailor respiratorii sufocare, inecare
b# intervalul de timp in care se instaleaza moartea , asfi/ia capatand:
- forme supraacute decesul survine rapid
- forme acute decesul survine dupa 5 minute
- forme subacute moartea este lenta.
)-. Suf'carea.
=orma de asfi/ie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare
nasul, gura facand imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre alveolele
pulmonare.
&ufocarea se poate realiza:
- cu mana
- prin impingrea si mentionarea capului in obiecte moi
- prin aplicarea unor pungi din material plastic pe cap, starns la gat sub
mandibula
- prin fi/area unor benzi adezive pe gura si nas
)/. Sugrumarea.
- forma de asfi/ie mecanice ce se raelizeaza prin comprimarea gatului cu mana;le#.
+1. #aracteristicile le*iunil'r traumatice pr'duse 0ictimei in sugrumare
)eziunile traumatice produse prin sugrumare sunt leziuni elementare la nivelul
gataului respectiv ec3imoze produse de degete prin apasare si e/coriatii produse de
ung3ii."e asemenea sunt leziuni traumatice de aparare , victima incearca sa scape din
inclestare si mai apar sectionari ale pielii produse de catre ung3ii pe gatul victimei.
'n cazul in care comprimarea s-a realizat cu ajutorul unor obiecte moi si decesul a
survenit rapid aceste leziuni traumatice e/terioare pot lipsi.
+1. Strangularea % definitie9 circumstante de pr'ducere.
&trangularea este o forma de asfi/iere mecanica realizata prin comprimarea gatului
cu un lat actionat de o forta alta decat cea a propriului corp atras de forta gravitationala.
-ircumstante de producere:
- omucideri atunci cand incearca disimularea unei strangulari;omor# cu o
spanzurare ;sinucidere#.
- &inucidere foarte rar
+2. #aracteristicile santului de strangulare.
- se prezinta ca o depresiune permanenta
- situata circulat in treimea medie sau inferioara a gatului
- are o traectorie orizontala
- are o adancime uniforma
- este completa dintr-o parte in cealalta agatului
02
+$. Span*urarea % definitie9 f'rme.
&panzurarea este o forma de asfi/iere mecanica realizata prin comprimarea
gatului cu un lant actionat de greutatea a propriului corp atras de forta gravitationala.
=orme ale sapnzurarii:
- spanzurarea tipica nodul lantului este situat in ceafa victimei
- spanzurarea atipica nodul latului se afla in orcare pozitie fata de gatul
victimei ;anterioara, laterala, anterior- laterala#
- spanzurarea completa corpul victimei este suspendat in lat deasupra
plafonului de sprijin
- spanzurarea incompleta corpul victimei este suspendat in lat dar atinge
suprafata de sprijin cu o anumita parte a corpului;picioare,
genunc3i,culcat
+(. #aracteristicile santului de span*urare.
- situat circular in treimea superioara a gatului
- cu traectorie oblica ascedenta spre regiunea nodului latului
- are o adancime neuniforma fiind mai profund in zona opusa nodului
- este incomplet fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fi/
+). Inecarea % definitie9 circumstante de pr'ducere.
'necarea este o forma de asfi/iere mecanica ce se realizeaza prin obsructionarea
cailor respiratorii, alveolelor pulmonare cu lic3ide, inlocuind astfel aerul e/pirat.
'necarea se realizeaza in apa in majoritatea cazurilor, dar se poate realiza si cu
bauturi alcoolice sau nealcoolice, uleiuri etc.
-ircumstantele de producere in majoritate sunt accidente;stare de betie# dar mai
apar si in sinucideri si omucideri.
++. #aderea % definitie9 m'dalitati de pr'ducere.
-aderea reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv, a unor leziuni
traumatice prin agenti traumatici mecanici ce consta in sc3imbarea pozitiei corpului
astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere fara miscari
coordonate.
Modalitati de producere a caderii sunt:
0. prin contactul organismului cu planul de impact sunt:
- mecanism direct primar leziunile traumatice apar in zona in care corpul
a luat contact direct cu planul de impact.
- mecanism direct secundar leziuni traumatice ce apar dupa contactul
primar produse de izbire, alunecare, rostogolire.
- mecanism direct mediat forta de impact reverbereaza la nivelul coloanei
vertebrale.
- mecanism indirect leziunile traumatice ce apar ca efect al compresiei
organismului la oprirea brusca fara contact direct.
1. prin contactul organismului cu diverse obstacole;nise, ramurile copacilor#
+,. #aderea % definitie9 circumstante de pr'ducere.
04
-aderea reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv, a unor leziuni
traumatice prin agenti traumatici mecanici ce consta in sc3imbarea pozitiei corpului
astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere fara miscari
coordonate.
-ircumstantele de producere a caderii sunt:
- pierderea refle/elor de postura, pierderea ec3ilibrului din cauze interne
care pot fi involuntare;sincope, lipotimii# sau voluntara;autopropulsia#
- pierderea ec3ilibrului din cauze e/terne obstacole gropi
+-. #aracteristicile le*iunil'r traumatice pr'duse prin cadere.
- sunt unipolare, adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe
zona de impact a corpului cu planul de impact
- sunt localizate pe partile proeminente
- sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata in cazul caderilor de la
inaltime mica.
+/. 8recipitarea.
Drecipitarea reprezinta caderea de la inaltime mare, trecerea brutala a corpului
de pe un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale.
,1. 8recipitarea % circumstante de pr'ducere.
-ircumstantele de producere ale precipitatii sunt:
0. ierderea refle/elor de postura, pierderea ec3ilibrului din cauze interne care
pot fi involuntare;sincope, lipotimii# sau voluntara;autopropulsia#
- precipitarea accidentala
1. pierderea ec3ilibrului din cauze e/terne:
- omorul din precipitare
- disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidar.
2. din cauze voite:
- sinuciderea prin precipitare.
,1. #aracteristicile le*iunil'r traumatice pr'duse prin precipitare.
- sunt multipolare, pe mai multe regiuni ale corpului
- sunt numeroase si variate
- sunt grave si foarte grave frecvent fiind mortale
-de foarte multe ori rezista numai pielea, in interiorul organismului producandu-
se rupturi de organe;implozit ale acestora, zdrobiri ale tesuturilor,fracturi#.
,2. Mecanisme de pr'ducere a le*iunil'r traumatice le piet'ni.
- cand autove3iculul, e/ceptand auto de mare tonaj, loveste victima cu partea
frontala, corpul basculeaza pe ve3iculul respectiv iar cand autove3iculul loveste
victima cu partea laterala aceasta este proiectata
- cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la
nivelul acestora, autove3iculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului
victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea
05
inferioara a corpului iar autove3iculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a
victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara.
-leziunile traumatice se produc si la cadrea victimei, lovirea acesteia, tararea
acesteaia caruta, autove3icul calcarea acesteia de catre rotile autove3iculului.
,$. M'rf'l'gia le*iunil'r traumatice in ca*ul c'nducat'ril'r aut'.
0. sindromul volanului lovirea8comprimarea trunc3iului de volan:
- fracturi costale si de stern
- leziuni ale inimii, ficatului si ale organelor interne aflate in zona lovita de volan
- leziuni traumatice ale membrelor superioare
- ec3imoze sau e/coriatii la nivelul toracelui
1. sindromul bordului lovirea genunc3ilor de elementele bordului autove3iculului
- fractura de rotula
- fractura de bazin
- fractura de femur
2. sindromul parbrizului lovitura la cap de stalpul din stanga, parbriz,oglinda
retrovizoare:
- leziuni traumatice ale fizionomiei
- facturi neuro craniene
4. sindromul centuriide siguranta:
- ec3imoze
- e/coriatii
- fracturi costale
,(. M'rf'l'gia le*iunil'r traumatice in ca*ul 'cupantului l'cului din
dreapta fata a aut'turismului.
0. sindromul bordului lovirea genunc3ilor de elementele bordului autove3iculului
- fractura de rotula
- fractura de bazin
- fractura de femur
1. sindromul parbrizului lovitura la cap de stalpul din stanga, parbriz,oglinda
retrovizoare:
- leziuni traumatice ale fizionomiei
- facturi neuro craniene
2. sindromul centuriide siguranta:
- ec3imoze
- e/coriatii
- fracturi costale
4. pseudosindroml volanului impactul 3emitoracelui stang cu volanul si aparitia
unor fracturi costale la acest nivel.
,). Obiecti0ele e&perti*ei medic'-legale in impuscarea m'rtala.
- daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii depistarea
orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor.
06
- directia de tragere depinde de dispozitia celor trei elemente specifice
impuscarii:orificiul de intrare, canalul, orificiul de iesire.
- distanta de la care s-a tras
- numarul si succesiunea impuscaturilor
- daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea,sau
postmortem
- in ce circumstante se putea produce moartea persoanei;crima, sinucidere,
disimulare#
,+. #lasificarea le*iunil'r traumatice ce p't fi pr'duse cu arme de f'c.
0. leziuni primare produse de proectil sau fragmente de proectil
1. leziuni suplimentare sau complementare:
- leziuni secundare leziunile traumatice produse de flacara, gaze, pulbere arsa
sau nearsa
- leziuni8urme tertiare sau reziduale leziuni produse de ceea ce se gaseste in
interiorul tevii si anume:fragmente metalice, rugina, pulberi din trageri anterioare
- leziuni8urme cuaternare sau cone/e reprezentate de ceea ce atrage proiectilul
din mediu prin care trece respectiv nisip, faina, fulgi de perna.
,,. !e*iuni traumatice ce p't fi determinate de fact'ri primari ai
impuscarii cu gl'nt.
0. orificiul de intrare;rana balistica# leziuni de impact prin impuscare
1. orificiul de iesire plaga de iesire
2. canalul sau calul traiect al glontului
,-. .act'rii secundari si tertiari ai impuscaturii.
- factorii secundari sunt reprezentati de flacara, gaze, fum, pulberea arsa sau nearsa
- factorii tertiari sunt reprezentati de unsoare, pulberea ramasa de la tragerile
anterioare, fragmente metalice provenite de la proectil, canalul tevii, capsa detonata.
,/. Inelul de e&c'riatie4in impuscare5.
- se mai numeste si inel de contuzie, de eroziune sau inel traumatic
- reprezinta e/presia fizica a trcerii glontului printre straturile tegumentului,
zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care le afunda
- la organismul viu se acopera de crusta, iar la cadavru prin uscare se
pergamenteaza .
-1. Inelul de metali*are % in impuscare
- este determinat de particule mici de metal ce provin din canalul tevii, glon sau
resturi ale capsei ce se depun pe glont la trecerea fortata a acestuia si care vor fi
transportate odata cu glontul
- poate aparea indiferent de distanta de tragera.
-1. Z'na de tatua: % in impuscarea cu gl'nt.
- se gaseste in jurul orificiului de intrare pe o arie mai mare
07
- este determinata de pulberea nearsa, arsa sau arzand
- are o forma rotunda sau ovala in functie de ung3iul de tragere
- se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele care nu se
spala sub jetul de apa
- in raport de tipul de pulbere poate fi de culoare cenusie, neagra, verzuie sau
galbuie.

-2. Z'na de pseud'tatua: % in impuscarea cu gl'nt.
- se gaseste in jurul orificiului de intrare pe o arie mica 1 - 2mm
- este determinata de depunerea elementelor reziduale pe tegument reziduri care
se spala sub jetul de apa
- are o forma rotunda sau ovala in functie de ung3iul de tragere
-$. Stabilirea distantei de tragere la armele de f'c cu gl'nt.
&tabilirea distantei de tragere la armele de foc cu glont se face in functie de
prezenta pe 3ainele sau pe corpul victimei a urmelor8leziunilor determinate de
factorii secundari deosebind aici trei situatii:
0. impuscarea cu teava lipita descarcarea absoluta sau impuscarea de la
distanta nula atunci cand retezetura anterioara a tevii vine in contact cu corpul
victimei, distingandu-se 1 cazuri:
- gura tevii preseaza cu intreaga circumferinta
- gura tevii preseaza doar cu o portiune din circumferinta
1. impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari impuscarea de la
distanta mica sau apropiata, descarcarea relativa
2. impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari impuscarea de la
distanta mare sau indepartata.
-(. Stabilirea distantei de tragere in impuscarea cu alice.
&tabilirea distantei de tragere la armele de foc cu alice se face in funtie de
gradul de dispersie a alicelor, conul de dispersie, deosebind aici urmatoarele situatii:
- la o tragere E 5>cm prin actiunea grupata a alicelor se va forma un singur
orificiu de intrare mare, cu marginile zdremtuite
- intre 5> cm - 1 m dispersia este mai mare si apare un orificiu central si mai
multe orificii secundare
- 1-1,5m-5m orificiul central lipseste aparand un numar mare de orificii mai mici.
- la apro/imativ 5m dispersia alicelor are loc pe o suprafata cuprinsa intre 05-1>
cmp.
- la apro/imativ 0>m dispersia alicelor are loc pe o suprafata cuprinsa intre 1>-4>
cmp.
- la apro/imativ 5>m dispersia alicelor are loc pe o suprafata de apro/imativ 0mp
- la 2>>m dispersia alicelor este mare.
-). #lasificarea agentil'r traumatici fi*ici.
- temperatura inalta sau scazuta
09
- presiunea atmosferica ridicata sau coborata
- radiatiile ionizante sau neionizante
- ultraviolete
- luminoase
- infrarosii
- microundele
- curentul electric electrotrauma artificiala sau naturala
-+. Efectele radiatiei infrar'sii.
- asupra sistemului nervos insolatia, iritatia meningelui
- asupra oc3ilor cataracta , arsuri ale corneei
- asupra pielii arsuri de gradul ', '', ''' pigmentari si dilatatii ale vaselor
sangvine.
-,. .'n'traumatismul.
=onotraumatismul reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora
'n functie de intensitatea zgomotelor, campul auditiv acopera sunete intre > si 00>
d,, sunt descrise:
- zona linistita > 2> db
- zona efectelor fiziologice
- zona efectelor neuro-psi3ice
- zona efectelor otologice
- la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului zgomotul intens
poate provoca moartea.
--. Actiunea n'ci0a a temperaturii crescute asupra 'rganismului
uman.
Actiunea nociva a temperaturii crescute se manifesta prin arsuri.
0. la nivel local:
a# apare termoagresiunea responsabila de producerea arsurilor
b# apar degeraturi de gradul ', '' ,''' si 'F
e/aminarea medico-legala a arsurilor se face astfel:
- diagnosticarea ei
- etiologiea arsurii
- caracterul vital
- felul si cauza mortii
- elementele de identificare
1. la nivel general:
- actiunea agentului termovulnerant se manifesta prin 3ipertermie si poate fi de
natura e/ogena;lesinul#, endogena;febra#, sau medicamentoasa.
2. se produc prin: accidente de munca, sinucideri sau omoruri.
-/. Actiunea n'ci0a a temperaturii sca*ute asupra 'rganismului
uman.
Actiunea nociva a temperaturii scazute se manifesta prin degeraturi.
0@
0. la nivel local:
a# apar degeraturi de gradul ', '' ,''' si 'F
b# evolutia degeraturilor respecta urmatoarele etape%
- perioada e/punerii la frig perioada de ing3etare
- perioada de incalzire - perioada de dezg3etare
- perioada de degeratura constituita
- perioada sec3elelor
1.la nivel general:
a# actiunea frigului se manifesta prin 3ipotermie si provoaca o serie de modificari
asupra organismului in 2 faze:
- faza de reactie
- faza letargica
- faza de coma 3ipotermica
2. se produc prin: accidente;in sezonul rece pe fondul consumului de alcool#,
sinucideri;psi3opatii# sau omoruri.
/1. Actiunea n'ci0a a presiunii atm'sferice crescute asupra
'rganismului uman.
Dresiunea atmosferica creste cu cate o atmosfera cu fiecare 0>m coborati sub
nivelul marii.
)a scufundare;coborarea in adancul apei> pot aparea:
0. narcoza 3iperbara sau betia adancurilor datorata modificarilor azotului
din stare gazoasa in stare lic3ida.
1. barotrauma datorata diferentelor de presiune care afecteaza:
- la nivel otic spargerea timpanului
- la nivel pulmonar rupturi de tesut pulmonar
- la nivel sinuzal 3emoragie in sinusurile fetei
)a ascensiune din adancul apei poate aparea:
- boala de c3eson sau embolia de ridicare.
/1. Actiunea n'ci0a a presiunii atm'sferice sca*ute asupra
'rganismului uman.
Dresiunea atmosferica scade cu cate o atmosfera pentru fiecare 0>m urcati peste
nivelul marii prin scaderea presiunii partiale ale gazelor componente.
0. in cazul e/punerii de scurta durata pot aparea:
- raul de munte
- raul de altitudine
1. in cazul e/punerii de lunga durata pot aparea:
- poliglobulia de altitudine
- boala cronica a muntilor - maladia monge
/2. !e*iuni traumatice determinate de curentul electric ce p't fi
decelate la aut'psie.
1>
- marca electrica leziunea patognomica electrocutatiei ce poate fi decelata atat
la locul de intrare cat si8sau la locul de iesire.
- arsura;necroza# electrica zona degumentara dura-uscata,gri-negricioasa, bruna
- metalizarea electrica zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare
- edemul electrogen suprafata tumefiata, dura, albicioasa si lucioasa
- epidermoliza detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice
- metacromazia modificarea culorii pielii in zona marcii electrice

/$. E&perti*a medic'-legala psi6iatrica -definitie
</pertiza medico-legale psi3iatrica consta in investigarea starii psi3ice oferind
justitiei o proba stiintifica in stabilirea responsabilitatii.
/(. #aracteristicile e&perti*ei medic'-legale psi6iatrice.
- sa stabileasca daca persoana e/aminata prezinta sau nu tulburari psi3ice
- sa aprecieze capacitatea psi3ica si de discernamant daca persoana respectiva
poate fi anc3etata si judecata
- sa aprecieze capacitatea psi3ica si de discernamant in momentul savarsirii faptei.
- sa determine gradul de pericol social
- sa recomande masurile cele mai adecvata astfel incat sa se poata realiza
integrarea sociala a individului.
/). Situatii in care e&perti*a medic'-legale este 'bligat'rie4in dreptul
penal5
- in cazul infractiunii de omor deosebit de grav
- cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii
psi3ice a individului8 inculpatului.
- in cazul infractorilor minori ;04 06 ani#
- e/aminarea mamei in cazul pruncuciderii
/+. Resp'nsabilitatea.
eprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla, aprecia, asuma, a intelege,
a accepta si suporta consecintele faptelor sale.
/,. "iscernamantul.
eprezinta capacitatea unei persoane de a-si da seama, de a realiza faptele
comise si urmarile acestora, de a putea face distinctie intre bine si rau.
/-. Masuri de siguranta cu caracter medical.
- obligarea la tratamentul medical
- internarea medicala
- la instiintarea unitatii sanitare unde se afla internata persoana respectiva.
- la cererea procurolului sau a persoanei internate cu avizul unitatii sanitare unde
se afla persoana respectiva.
10
//. Simularea.
<ste o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si
premeditata de a provoca limita bolii psi3ice in scopul de a obtine diferite avantaje
materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la
e/ecutarea pedepsei.
111. "isimularea.
<ste o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si
premeditata de a ascunde boli, in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau
morale, ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la e/ecutarea
pedepsei.
111. M'dalitati de simulare.
0. simularea prefaptica sau initiala;simularea preventiva#
1. simularea postfaptica sau tardiva;dupa comiterea faptei antisociale#:
- solitara subiectul isi modifica comportamentul
- asociative in penitenciare
112. .'rme de simulare.
0. simularea creatoare: boala sau auto mutilare
1. simularea e/agerata:
- amplificatoare amplifica simptomele ce le are
- suprasimulare adauga simtome noi
2. stimulare, perseverare sau metasimulare dupa ce s-a vindecat continua sa
spuna ca are in continuare aceleasi simptome.
11$. #aracteristicile le*iunil'r traumatice aut'pr'0'cate3
- sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini
- nu sunt periculoase pentru viata subiectului
- localizarea lor concorda cu scopul urmarit
- de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare
11(. .a*ele int'&icatiei etilice acute.
- betia infraclinica alcoolemia sub >,5g G
- betia usoara sau faza de e/citatie alcoolemia intre >,5 0,5g G
- betia propriu-zisa sau faza medico-legale ori infractogena alcoolemia intre
0,5 1,5g G
- betia grava sau faza comatoasa;coma alcoolica 9-01 ore# alcoolemia peste
1,5g G
- moartea alcoolemia peste 4g G.
11). ;etia pat'l'gica4betia atipica5.
11
&au betia atipica ,este betia caracterizata prin manifestari ample de ebrietate
dupa indigestia unor cantitati mari de alcool. "e asemenea distingem 2 forme ale
acestui tip de betie:
- betia patologica 3alucinatorie
- betia patologica deliranta
- betia patologica e/cito-motorie
11+. ;etia accidentala4betia in0'luntara5.
&au betia involuntara, este betia care se produce in mod accidental fara ca
acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv.
11,. Alc''lemia.
Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat
e/primata in grame in litru sau grame la mie g G. "upa ingestia unor cantitati de
alcool, alcoolemia este ma/ima:
- dupa 1> 2> minute daca stomacul este gol
- dupa 0 0,2> ore daca stomacul contine alimente.
11-. Alc''lurina.
- reprezinta evidentierea alcoolului in urina.
- alcoolurina ma/ima are un decalaj de apro/imativ 6> de minute fata de
alcoolemia ma/ima.
11/. Semnele int'&icatiei cu '&id de carb'n.
- cand cantitatea de o/igen atmosferic scade treptat concomitent cu acumularea
de dio/id de carbon creste temperatura si umiditatea precum si acumularile de
substante organice, to/ice, urat mirositoare.
- cand o/igenul este inlocuit cu gaze inerte;azot, metan# sau viciate
;concentratie crescuta de dio/id de carbon, 3idrogen sulfurat#
</punerea organismului la o atmosfera viciata determinata aparitia unor
tulburaride tip: transpiratie, sete, ameteala, jena respiratorie, alterarea starii generale
organice coma ;uneori precedata de 3alucinatii# deces. Moartea se produce lent
,in functie de rezistenta organismului la lipsa de o/igen.
111. !egatura de cau*alitate.
- este o notiune ce e/prima corelatia dintre traumatism si prejuticiul general
- defineste relatia ce se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul constatat
111. !egatura de cau*alitate directa % nec'nditi'nata imediata.
)egatura de cauzalitate directa neconditionata sau imediata apare ori de cate
ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic;aplicarea unei lovituri cu toporul
in cap deces#
112. !egatura de cau*alitate directa % c'nditi'nata4mediata5
12
)egatura de cauzalitate directa conditionata sau mediata se stabileste atunci
cand intre traumatism si consecintele posttraumatice se interpun factori pree/istenti
cu rol favorabil.
11$. !egatura de cau*alitate indirecta - secundara
)egatura de cauzalitate indirecta sau secundara apare atunci cand intre
traumatism si efect se interpune o complicatie ;politraumatism rutier spitalizarea cu
imibilizarea - bron3opneomonie deces#
11(. Rap'rtul de cau*alitate.
aportul de cauzalitate este o notiune ce presupune compararea leziunilor
traumatice decelate si a obiectelor traumatice care le-au generat.
11). 8runcuciderea.
-onsta in uciderea imediata, dupa nastere a copilului nou-nascut de catre
mama sa care se afla intr-o stare de tulburare psi3ica pricinuita de nastere.
11+. #'nditiile pruncuciderii.
- subiectul pasiv si imediat trebuie sa fie copilul nou-nascut viu
- uciderea copilului nou-nascut sase realizeze imediat dupa nasterea acestuia
- subiectul activ nemijlocit si calificat este mama naturala
- mama naturala a nou-nascutului sa prezinte o tulburare psi3ica care sa poata fi
legata de actul nasterii.
14