GRILA DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL 2011

1. Ce se nelege prin raportul juridic de dreptul comerului internaional?

a. norma de dreptul comercial aplicabila intr-un caz anume determinat;
b. o relatie sociala reglementata de o norma de drept comercial international
c. raportul patrimonial relementat !e o norma !e !rept comercial international
2. Elementele definitorii ale raportului de drept comercial.
a. comercialitatea
b. nationalitatea
c. nepatrimonialitatea
3. Cum se defineste criteriul comercialitii?
a. prin opo"itie cu actul #au $aptul !e !rept ci%il
b. prin intelegerea partilor
c. prin referire la normele dreptului national
!. "n raport juridic comercial dob#ndeste $ocaie internaional n msura n care prezint atributul internaonalitii ?
a. !a& 'ntot!eauna
b. nu% deoarece un raport comercial nu poate dob#ndi $ocatie international
c. cateodata
&. Crui domeniu aparine un raport juridic ce conine elemente de internaionalitate n structura sa si n mprejurrile
referitoare la nasterea% modificarea sau stingerea unui raport juridic cu element strin din orice domeniu al dreptului
pri$at?
a. dreptului comertului international
(. !reptului international pri%at
c. dreptului ci$il
'. Ce naionalitate dob#ndeste societatea comercial% potri$it legislaiei (om#niei% n funcie de sediul social pe care si
l-a stabilit% potri$it actului constituti$?
a. !a
b. nu
c. da% cu e)ceptia societatilor in nume colecti$
*. +ac o societate comercial are mai multe sedii pe teritoriile mai multor state% ce este determinant pentru
identificarea naionalitii acesteia?
a. locul un!e #e a$la centrul principal !e con!ucere #i e#tiune a acti%itatii #tatutare
b. locul de constituire al societatii comerciale respecti$e
c. oricare dintre sediile in care societatea comerciala isi desfasoara acti$itatile sale statutare
,. -ocietile comerciale constituite n (om#nia cu capital strin ori n ntregime strin sunt% sau nu% persoane juridice
rom#ne?
a. !a
b. nu
c. nu pot fi constituite n (om#nia societati comerciale cu capital majoritar strain
.. -unt recunoscute deplin drept n (om#nia persoanele juridice strine cu scop patrimonial% $alabil constituite n
statul a crui nationalitate o au?
a. nu % deoarece au fost constituite in raport cu o legislatie nationala
(. !a pentru ca leea romana recunoa#te !e plin !rept per#onalitatea )uri!ica a #ocietatilor comerciale
#traine
c. da % insa numai dupa reintocmirea actului constituti$ potri$it cerintelor legii romane.
1/. Crei jurisdicii este supus statutul juridic al sucursalei nfiinate de ctre o societate comercial ntr-o alt ar?
a. leii nationale a #ocietatii comerciale
1
b. legii nationale pe teritoriul careia isi desfasoara acti$itatea sucursala
c. ambele jurisdictii nationale
11. -tatutul organic al filialei este% sau nu este% supus legii statului pe al crui teritoriu si-a stabilit propriul sediu%
independent de legea aplicabil persoanei juridice care a nfiinat-o?
a. enuntul e#te corect
b. enuntul este fals
c. enuntul este fals% deoarece filiala este o forma e)ogena a ntreprinderii
12. Care este perioada minim de timp pentru care se nc0eie contractele de comer internaional de lung durat?
a. trei ani;
(. cinci ani*
c. zece ani
13. 1n ce condiii prile unui contract de comer internaional au posibilitatea de a sc0imba legea aplicabil
contractului fr a aduce atingere formei si drepturilor terilor?
a. orican!
b. numai dupa i$irea litigiului
c. numai cu aprobarea organului de jurisdictie
1!. "nde este e)primat clauza compromisorie% care reprezint acordul prilor de a supune litigiile ce s-ar putea naste
n legtur cu contractul arbitrajului si a renuna la dreptul de a apela la organele de jurisdicie ale statelor?
a. in 2e) fori
(. in cuprin#ul contractului !e comert international
c. in 2e) causae
1&. 3rin introducerea in contract a clauzei penale partile contractante pot sa pre$ada ca debitorul 4
a. sa efectueze o pedeapsa penala pentru nee)ecutarea obligatiei care ii re$ine
(. #a platea#ca cu titlu !e !e#pau(ire & o anumita #uma !e (ani #au #a e$ectue"e o anumita pre#tatie
c. sa efectueze din nou o prestatie pecuniara pe care nu a indeplinit-o la termenul stabilit
1'. +up ce elemente se interpreteaz de ctre prti clauzele unui contract de comert international?
a. clauza clientului cel mai fa$orizat
(. !upa intentia comuna a partilor contractante
c. dupa sensul literar al termenilor utilizati in contract
1*. 1n fa$oarea crei prti se interpreteaz contractul n situatia n care este ndoial?
a. care #e o(li+
b. care nu se oblig5
c. care nu se obliga sub conditie potestati$a
1,. +ac prtile au con$enit astfel% ce principiu se aplic n domeniul intermedierii n comertul international?
a. le, %oluntati#
b. le) fori
c. le) rei sitae
1.. +ac prtile nu au con$enit altfel% n domeniul intermedierii legea crui stat se aplic?
a. legea statului in care mandatarul isi are sediul
b. legea statului in care isi are sediul mandantul
c. leea #tatului in care i#i !e#$a#oara imputernicirea interme!iarul
2/. 1n situatia n care reprezentarea are ca obiect administrarea sau orice alt act de dispozitie referitoare la un imobil%
care $a fi legea ce c#rmuieste contractul de comert international?
a. le) contractus
(. le, rei #itae
c. bona fides
21. 1n cazul ac6uis-ului comunitar n domeniul interpretrii% c#nd are agentul comercial dreptul la comision pentru
tranzactiile nc0eiate% n termenul pre$zut?
2
a. i #e incre!intea"a o anumita "ona eora$ica #au un anumit rup !e clienti
b. a obtinut contracte economice importante ceea ce inseamna marirea $olumului desfacerilor
c. a reusit sa cuprinda intreaga piata de desfacere a unui produs.
22. 1n ce conditii si n ce msur se stinge dreptul la comision?
a. banca refuza sa ac0ite contra$aloarea prestatiei intrucat intre parti nu s-a inc0eiat un nou acord
b. s-a stabilit ca $a fi e)ecutat contractul dintre terti si comitent
c. ace#t $apt e#te re"ultatul unei clau"e pentru care comitentul nu e#te %ino%at
23. 1si $a pierde cumprtorul dreptul su de a cere daune-interese din partea $#nztorului n situatia n care $a
recurge la un alt mijloc?
a. da
(. nu
c. nu e)ista acest drept
2!. E)ist posibilitatea acordrii unui termen suplimentar de ctre cumprtor% $#nztorului n caz de contra$entie la
contract?
a. !a
b. nu
c. se poate acorda termen suplimentar numai cumparatorului
2&. Care este durata termenului de gratie acordat de ctre cumprtor $#nztorului?
a. nedeterminata
b. determinata
c. re"ona(ila
2'. C#nd are dreptul cumprtorul s cear rezolutiunea contractului de $#nzare international?
a. in ca" !e nere#pectarea !e catre %an"ator a oricareia !intre o(liatiile ce re"ulta !in contract #au !in
con%entia !e la -iena !in 1./0
b. in orice moment al derularii contractului de $anzare internationala a marfurilor daca asa crede de cu$iinta
c. in caz de nepredare a marfurilor de catre $anzator in termenul pre$azut in contract si nici in termenul
suplimentar acordat de cumparator
2*. Care sunt obligatiile principale ale cumprrtorului n materia $#nzrii
internationale de mrfuri?
a. sa solicite indeplinirea tuturor clauzelor contractuale din partea $anzatorului
(. #a platea#ca pretul cu%enit pentru mar$a
c. sa intocmeasca proces $erbal de constatare pentru marfurile puse la dispozitia sa de catre $anzator in
cazul in catre acestea nu corespund cerintelor sale
2,. Care este modalitatea de efectuare a declaratiei de rezolutiune 7reziliere8 a contractului international de mrfuri
adresat celeilalte prti% pentru a fi $alid?
a. scrisoare desc0isa
(. noti$icare
c. prin orice alt mijloc de comunicare
2.. 3recizati termenul de prescriptie a actiunilor care decurg din raporturile contractuale n cazul litigiilor pri$ind
derularea contractelor de transport rutier international.
a. intr0un an
b. in cinci ani
c. nu se prescriu
3/. Care sunt consecintele n ceea ce pri$este prescriptia dreptului la actiune n cazul contractelor de transport fero$iar
de mrfuri% n situatia primirii mrfurilor de ctre destinatar?
a. nu stinge actiunea
(. #tine actiunea
c. nu stinge actiune% dec#t dupa curgerea unui termen de prescriptie speciala
3
31. Care este termenul n care transportatorul este obligat s e)amineze reclamatiile si pretentiile% n cazul contractelor
de transport flu$ial international?
a. o luna de la primire
(. in termen !e trei luni !e la primire
c. in termen de cinci luni de la primire
32. Care este termenul n care destinatarul trebuie s notifice crusul% n cazul contractului international de transport
maritim% dac pierderea sau a$aria nu este aparent?
a. in cinci zile consecuti$e
(. in cinci#pre"ece "ile con#ecuti%e
c. in treizeci de zile consecuti$e
33. Care este termenul n care orice actiune care pri$este transportul mrfurilor pe cale maritim se prescrie% n cazul
n care nu a fost introdus nicio procedur judectoreasc?
a. un an
(. !oi ani
c. trei ani
3!. 9bsenta% neregularitatea sau pierderea documentelor de nsotire a mrfurilor% n cazul contractului de transport pe
cale maritim% afecteaz e)istenta si $alabilitatea contractului ?
a. da
(. nu
c. numai pierderea documentelor atrage ne$alabilitatea contractului
3&. 3recizati ordinea de prioritate n care se $a judeca cererea recon$entional depus de p#r#t?
a. cu prioritate naintea cererii introduse de reclamant
(. o !at1 cu cererea intro!u#1 !e reclamant.
c. dup cererea introdus de ctre reclamant
3'. Care este termenul limit n care trebuie ridicate e)ceptiile de procedur arbitral?
3*. Cum se suport c0eltuielile arbitrale% n lipsa unei ntelegeri ntre prti?
a. de ambele parti
(. !e partea care a pier!ut litiiul
c. sunt trecute in seama tribunalului arbitral
3,. Cum se stabilesc si se pltesc ta)ele pentru organizarea arbitrajului n cazul arbitrajului organizat de ctre o
institutie permanent?
a. prin 0otararea tribunalului in jurisdictia careia isi are sediul reclamantul
(. con$orm reulamentului in#titutiei permanente !e ar(itra)
c. prin in$oiala partilor
3.. Care este documentul prin care se finalizeaz procedura arbitral?
a. inc0eiere de inc0idere a litigiului
b. printr-o 0otarare arbitrala
c. am(ele
!/. Care este limita de timp n care poate fi am#nat pronuntarea 0otr#rii arbitrale% sub conditia ncadrrii n termenul
de nou luni de la constituirea tribunalului arbitral?
a. cu sapte zile
b. cu paisprezece zile
c. cu !oua"eci#iunu !e "ile
!1. 1n ce act normati$ este consacrat principiul bunei-credinte?
a. n codul comercial
b. n codul muncii
c. 'n co!ul ci%il
!
!2. Care sunt iz$oarele interne importante ale dreptului comertului international?
a. Leea nr. 102 3 1..2
b. Codul familiei
c. Codul penal
!3. 1n care sistem de drept practica judectoreasc are o important deosebit?
a. common0la4
b. ci$il la:
c. continental
!!. 1n ce an au aprut regulile ;<C=>E(?-?
a. 1.!,
(. 1.25
c. 1.*2
!&. 3ractica judectoreasc si arbitral constituie iz$or de drept n sistemul juridic rom#n?
a. da% deoarece acest sistem este de tip common-la:
(. nu& $iin!ca leiuitorul roman nu a!mite ace#t lucru
c. da% dar numai n cazul practicii arbitrale
!'. Care sunt premisele raportului juridic de comert international?
a. #u(iectele !e !rept
b. buna credinta
c. egalitatea juridica a partilor
!*. 1n ce conditii contul curent si cecul nu se consider a fi fapte de comert ale necomerciantilor?
a. nu au o cau"a comerciala
b. au o cauza comerciala
c. au o cauza comerciala mediata
!,. E)emplificati c#te$a contracte comerciale internationale.
a. man!atul comercial international
b. mandatul gratuit
c. $anzarea cumpararea ci$ila
!.. 3rin ce se delimiteaz contractele comerciale internationale de contractele comerciale cu $ocatie intern?
a. e,i#tenta unui element !e e,traneitate
b. obiect
c. cauza
&/. Care sunt trsturile contractelor comerciale internationale?
a. necomercialitatea
(. internationalitatea
c. nationalitatea
&1. Care sunt caracteristicile contractelor comerciale internationale% n functie de modul lor de formare?
a. contracte con#en#uale
b. contracte solemne
c. contracte reale
&2. Cu ce titlu se nc0eie contractele comerciale?
a. onero#
b. gratuit
c. dezinteresat
&3. Cum se clasific% n functie de durata pentru care se nc0eie% contractele comerciale internationale?
a. contracte !e #curta !urata
b. contracte pe durata nelimitata
c. contracte cu e)ecutare dintr-o data
&
&!. Care este limita ma)im de timp pentru care se nc0eie un contract de scurt durat?
a. 3 ani
(. 1 an
c. & ani
&&. C#te etape presupune formarea contractelor comerciale internationale?
a. 3 etape
b. ! etape
c. 2 etape
&'. 3rin ce se caracterizeaz etapa precontractual?
a. o #erie !e !emer#uri pe care partile le e$ectuea"+ anterior 'nc6eierii propriu0"i#e a contractelor
b. nc0eierea propriu-zis5 a contractelor
c. nc0eierea contractelor ntre absenti
&*. Care este $aloarea unei scrisori de intentie sub aspectul ofertei?
a. a $o#t a!mi#a ca te6nica !e neociere
b. nu a fost admisa ca te0nica de negociere
c. are $aloarea unei oferte contractuale n toate situatiile
&,. Ce poate contine o scrisoare de intentie% transmis n cadrul etapei precontractuale?
a. angajamente ferme% n toate cazurile
b. acceptari ale unei oferte% e)clusi$
c. ana)amente $erme& o$erte #au accept+ri !e o$erte #au alte continuturi care nu pro!uc e$ecte )uri!ice
&.. Ce clauze pri$ind limitarea rspunderii pot insera pr@ile n con@inutul unui contract comercial interna@ional?
a. re!ucerea ni%elului ra#pun!erii
b. nelimitarea daunelor pentru care se raspunde
c. stabilirea unui plafon minim pri$ind despagubirile ce urmeaza a fi suportate de catre debitor
'/. Care este obiectul contractului de mandat comercial international?
a. tratarea !e a$aceri pe #eama man!antului
b. cedarea folosintei unor bunuri
c. acordarea dreptului de folosinta e)clusi$a a unei marci
'1. Cum se numesc prtile contractului de mandat comercial international?
a. man!ant #i man!atar
b. mandant si factor
c. concesionar si mandatar
'2. Care sunt elementele specifice ale contractului de mandat comercial international?
a. e#te intot!eauna cu titlu onero#
b. poate a$ea si titlu gratuit
c. decurge din dispozitiile legale nationale
'3. Ce calitate poate a$ea mandatarul?
a. aent
b. reprezentat
c. mandant
'!. Ce reprezint agentul n cadrul contractului international de mandat comercial?
a. un agent comercial caruia o firma producatoare sau comerciala din tar5 sau str5in5tate ii incredinteaza
desfacerea marfii
(. un interme!iar imputernicit #a mi)locea#ca in tara #au in #trainatate tran"actii comerciale
c. un intermediar care se ocupa cu mijlocirea contractelor comerciale% prin punerea in contact a celor doi parteneri
interesati
'&. 1n ce msur poate fi retractat acceptarea ofertei?
a. Doar !aca a)une la o$ertant inainte !e momentul la care acceptarea ar pro!uce e$ecte )uri!ice
'
b. +oar daca ajunge la ofertant ulterior acceptarii
c. <umai in cazul in care s-a produs deja acceptarea ofertei
''. Ce se ntelege prin acceptare tardi$?
a. $aptul ca ra#pun#ul !e acceptare a a)un# la #e!iul o$ertantului ulterior e,pirarii termenului #tipulat !e
o$ertant
b. faptul ca raspunsul de acceptare a ajuns la sediul ofertantului anterior e)pirarii termenului stipulat de ofertant
c. faptul ca raspunsul de acceptare al ofertei a fost transmis imediat
'*. Care este momentul nc0eierii contractului de $#nzare international de mrfuri inter prasesentes ?
a. momentul acceptarii e,pre#e
b. momentul la care acceptarea par$ine ofertantului
c. momentul in care actul de acceptare tacita nu a fost indeplinit de catre parte
',. Care este momentul nc0eierii contractului de $#nzare international de mrfuri inter absentes?
a. momentul acceptarii e)prese
(. momentul la care acceptarea par%ine o$ertantului& potri%it #i#temului receptiei
c. momentul in care actul de acceptare tacita nu a fost indeplinit de catre parte
'.. 1n ce conditii poate fi reziliat un contract de $#nzare international de mrfuri poate fi reziliat?
a. acor!ul amia(il al partilor
b. efectul legii
c. 0otarare judecatoreasca pronuntata de o instanta nationala
*/. C#nd este $#nztorul obligat s predea mrfurile% n cadrul contractului de $#nzare international de mrfuri?
a. la !ata $i,ata prin contract& !aca in contract #0a #ta(ilit o a#emenea !ata
b. in orice moment% c0iar si in afara perioadei de timp determinate prin contract
c. in toate cazurile% ntr-un termen partial rezonabil
*1. Care sunt obligatiile furnizorului n cadrul contractului de leasing?
a. #a li%re"e ec6ipamentele& ma#inile #i utila)ele in #tare !e $unctionare #i in parametrii calitati%i #ta(iliti
b. sa mentina bunurile in stare de functionare
c. sa asigure bunurile inc0iriate pe toate durata contractului de leasing
*2. Care sunt prtile n cadrul contractului ele factoring?
a. $actorul #i $urni"orul
b. curtierul si mandantul
c. finantatorul si utilizatorul
*3. Ce forme de factoring se nt#lnesc n practic?
a. $actorin0ul tra!itional
b. factoring-ul modern
c. factoring-ul neo-traditional
*!. Cum se mai numeste factoring-ul confidential?
a. $actorin $ara noti$icare
b. factoring declarat
c. factoring notificat
*&. Care sunt caracterele juridice ale contractului de factoring?
a. caracter unilateral
(. caracter con#en#ual
c. caracter gratuit
*'. (aporturile juridice de comert international se stabilesc intre
a. per#oane $i"ice #i per#oane )uri!ice
b. persoane fizice
c. persoane juridice
*
**. 1n organizarea Ai desfAurarea relaiilor comerciale internaionale statul are calitate4
a. de subiect de drept internaional
b. de subiect de drept pri$at.
c. am(ele %ariante #unt corecte
**. 3ozitia participantilor% in functie de situatia concreta% in organizarea si desfasurarea relatiilor comerciale% poate
fi4
a. egalitate juridica
b. subordonare
c. am(ele %ariante #unt corecte
*,. =biectul dreptului comerului internaional este coninutul din raporturile juridice care au caracter4
a. comercial 7i un caracter interna8ional.
b. caracter comercial
c. caracter international
*.. +eterminarea noiunii de comercialitate presupune urmatoarele concepii specifice Ai anume4
a. concepia subiecti$
b. concepia obiecti$
c. am(ele %ariante #unt corecte
,/. <oiunea de acte sau fapte de comer se definesc prin
a. acceptiune de negot juridic
(. accep8iunea !e neo8 )uri!ic 7i !e opera8iune comercial1.
c. acceptiune de operatiune comerciala
,1. Criteriile pentru calificarea actelor si faptelor de comert sunt4
a. criteriul circula8iei& criteriul 'ntreprin!erii #i criteriul #pecula8iei
b. criteriul circulaiei% criteriul disputei si criteriul speculaiei
c. criteriul circulaiei% criteriul ntreprinderii si criteriul folosintei
,2. 9ctele si faptele de comert obiecti$e sunt considerate comerciale prin4
a. prin prezumtia lor
(. prin natura lor
c. nici una din $ariante nu este corecta
,3. 3rincipiile fundamentale ale +reptului Comertului ;nternational sunt4
a. li(ertatii comertului& concurentei loiale& li(ertatii con%entiilor
b. concurentei loiale% libertatii con$entiilor
c. libertatii comertului% libertatii con$entiilor
,!. Bunctiile definitorii ale concurentei loiale sunt4
a. garantia economiei de piata si facilitarea liberei circulatii a marfurilor si ser$iicilor
b. stimulare a initiati$ei participantilor la acti$itatea de comert international
c. am(ele %ariante #unt corecte
,&. 3rincipiul libertatii comertului international reprezinta4
a. o cerinta fundamentala care sa asigure participarea acti$a si neingradita la sc0imburile internationale
de marfuri si sericii
b. da e)presie si faciliteaza e)istenta economiei de piata
c. am(ele %ariante #unt corecte
,*. Ce reprezinta principiul lex voluntatis4
a. implica egalitatea legislatiilor nationale% deoarece nu e)ista o lege care sa fie aplicata obligatoriu sau
sa nu poata fi alicata
b. contribuie la uniformizarea solutiilor conflictuale in materia contractelor
c. am(ele %ariante #unt corecte
,,. Clasificare participantilor la raporturile juridice comert international se face functie de4
a. aparteneta la or!inea )uri!ica nationala #au internationala
,
b. persoane fizice sau persoane juridice
c. nici una din $ariante nu este corecta
,.. Calitatea participantul la raportul juridic internatioal% subiect de drept intern% se determina in conformitate cu4
a. lei#latia $iecarui #tat
b. principiile de drept international
c. nici una din $ariante nu este corecta
./. 3rintre participantii la raportul juridic internatioal% subiect de drept international% se numara4
a. 9tatele #i Orani"atiile Internationale Gu%ernamentale
b. =rganizatiile ;nternationale Cu$ernamentale si Companiile <ationale
c. nici una din $ariante nu este corecta
.1. Capacitatea juridica a =rganizatiilor ;nternationale Cu$ernamentale poate fi4
a. capacitate )uri!ica internationala #i capacitate )uri!ica !e !rept intern
b. numai capacitate juridica internationala
c. numai capacitate juridica de drept intern
.2. E)tinderea acti$itatii societatilor comerciale se poate realiza prin urmatoarele forme4
a. $iliala& #ucur#ala& repre"entanta
b. sucursala% reprezentanta
c. numai filiala
.3. <ationalitatea filialei este determinata de4
a. nationalitatea societatii fondatoare
(. nationalitatea tarii un!e i#i are #e!iul
c. nici una din $ariante nu este corecta
.!. ;n cazul in care o societate straina desc0ide mai multe sucursale in (omania% documentele de constituire si
alte acte necesare pentru inmatricularea societatii se dupun4
a. numai pentru una !intre #ocietati
b. pentru fiecare societate
c. nici una din $ariante nu este corecta
.&. >rasaturile care indi$idualizeaza reprezentanta unei societati comerciale straine% in tara noastra sunt4
a. are personalitate juridica% nu dispune de capital propriu% actioneaza numai in calitate de intermediar
(. nu are per#onalitate )uri!ica& nu !i#pune !e capital propriu& actionea"a numai in calitate !e
interme!iar
c. are personalitate juridica% dispune de capital propriu% actioneaza si in calitate de intermediar
.'. Conceptiile referitoare la natura juridica a arbitrajului comercial international sunt4
a. conceptia contractuala% conceptia jurisdictionala
b. concetia contractuala% conceptia mi)ta
c. conceptia contractuala& conceptia )uri#!ictionala& conceptia mi,ta
.*. ;n acceptiunea conceptiei contractuale% 0otararea arbitrara4
a. are autoritate de lucru judecat
(. nu are autoritate !e lucru )u!ecat
c. are putere e)ecutorie
.,. ;n acceptiunea conceptiei jurisdictionale a arbitrajului% aducerea la indeplinire a solutiei pronuntate de arbitru
se poate face4
a. cu concur#ul $ortei !e con#tranere a #tatului
b. fara concursul fortei de constrangere a statului
c. nici una din $ariante nu este corecta
... Caracterele generale semnificati$e ale arbitrajului comercial international sunt4
a. ar(itral& comercial& international
b. arbitral% international
c. comercial% international
.
1//. 3rintre principalele forme de arbitraj se numara4
a. arbitrajul ad D 0oc
b. arbitrajul institutional 7institutionalizat8
c. am(ele %ariante #unt corecte
1/1.<otele comune ale arbitrajului institutionalizat se refera la4
a. caracterul de permenenta si continuitate a acestei forme de jurisdictie
b. e)istenta unui regulament propriu de organizare si functionare si stabilirea unor reguli de procedura proprii
pri$ind solutionarea litigiilor cu care este in$estita instanta arbitrala
c. am(ele %ariante #unt corecte
1/2. 3rintre caracteristicile arbitrajului de ec0itate se numara si4
a. caracterul !e$initi% al #olutiei
b. obligatia arbitrului de a aplica normele legale de drept materiale
c. independenta procedurala nelimitata
1/3. Con$entia de arbitraj desemneaza4
a. acor!ul p1r8ilor contractului !e comer8 interna8ional !e a #upune litiiul ap1rut 'ntre ele 'n le1tur1 cu
e,ecutarea acelui contract ar(itra)ului.
b. con$enia de arbitraj se poate prezenta sub forma clauzei compromisorii Ai sub forma compromisului.
c. nici una din $ariante nu este corecta
1/!. Bunctiile clauzei compromisorii4
a. pro!uce e$ecte o(liatorii pentru p1r8i* 'nl1tur1 competen8a in#tan8elor )u!ec1tore7ti or!inare* con$er1
ar(itrilor puteri cu pri%ire la #olu8ionarea litiiului !intre p1r8ile contractante& permite orani"area
unei proce!uri care #1 con!uc1& 'n con!i8ii !e e$icien81 optim1& la pronun8area unei #entin8e #u#cepti(ile
!e e,ecutare $or8at1.
1/&. 2egea rom#n pre$ede pentru $alabilitatea con$eniei de arbitraj ca aceasta s fie redactat n form scris%
cerin care poate fi ndeplinit at#t n cazul n care con$enia de arbitraj este constant4
a. printr-un nscris unic
b. realizata printr-un sc0imb de scrisori% telegrame% fa).
c. am(ele %ariante #unt corecte
1/'. 3rintre conditiile compromisului se numara4
a. compromisul sa se refere la un litigiu e)istent
b. sa e)prime $ointa partilor ca litigiul sa fie supus psre solutionarea arbitrajului
c. am(ele %ariante #unt corecte
1/*. Contractul de comer internaional4
a. este acordul de $oin realizat ntre doi sau mai muli participani la comerul internaional din state
diferite n scopul de a crea% modifica sau stinge raporturi juridice de comer internaional;
b. constituie una din cele mai importante instituii juridice ale dreptului comerului internaional Ai
ndeplineAte rolul de instrument juridic primordial de nfptuire a sc0imburilor economice Ai
comerciale internaionale.
c. am(ele %ariante #unt corecte
1/,. +in sfera contractului de comer internaional fac parte urmtoarele4
a. $#nzarea D cumprarea internaional; mandatul comercial internaional; comisionul internaional;
transportul internaional de mrfuri Ai de persoane; asigurrile internaionale;
b. cuprinde orice contract comercial con$enit n raporturile cu strintatea sau cu pieele e)terne.
c. am(ele %ariante #unt corecte
1/.. Caracterele juridice prin care multitudinea contractelor de comer internaional Ai e)prim specificitatea n
raport cu contractele reglementate de dreptul comun sunt4
a. #unt contracte cu titlu onero#* #unt contracte #inalamatice per$ecte* #unt contracte comutati%e*
#unt contracte con#en#uale* #unt acte #au $apte !e comer8.
b. sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte sinalagmatice perfecte; sunt contracte comutati$e; sunt
contracte consensuale;
1/
c. sunt contracte cu titlu oneros; sunt contracte comutati$e; sunt contracte consensuale.

11/. Contractul de comer internaional comport urmtoarele elemente4
a. capacitatea prilor; consimm#ntul prilor; cauza
(. capacitatea p1r8ilor* con#im81m:ntul p1r8ilor* o(iectul* cau"a
c. capacitatea prilor; consimm#ntul prilor; obiectul;
111. Contractele de comer internaional reprezint4
a. un re"ultat al mani$e#t1rilor !e %oin81 concor!ante e,teriori"ate a acelor participan8i& $1cute 'n
#copul #ta(ilirii unor le1turi )uri!ice
b. o e)presie juridic a realitilor economice e)istente n comerul internaional
c. instrumentele juridice prin care participanii la comerul internaional Ai pun n $aloare iniiati$ele
112. 3erfectarea contractului de comer internaional comport% n general% anumite demersuri% dup cum urmeaz4
a. !emer#uri e,ploratori* ini8ierea !ialoului contractual* !e#$17urarea !ialoului contractual
b. demersuri e)ploratori; iniierea dialogului contractual; negocierea
c. nici una din $ariantele de mai sus
113. Care sunt demersurile precontractuale pe care le comport un contract de comer internaional4
a. !emer#urile e,ploratorii
b. dialogul contractual
c. nici una din $ariante nu este corect
11!. Bormarea unui contract de comer internaional reprezint4
a. importan8a ma)or1 pentru !e#$17urarea comer8ului interna8ional 'n con!i8ii optime
b. e)ecutarea contractului n armonie cu finalitile urmrite de pri
c. nici una din $ariante nu este corect
11&. 3recizai care sunt instrumentele juridice necesare desfAurrii dialogului contractual4
a. oferta ferm
b. comanda
c. am(ele %ariante #unt corecte
11'. Care este premisa esenial a tratati$elor n cazul dialogului contractual4
a. mentinerea !ialoului !e#c6i# al comunic1rii
b. consensul prilor prin care se e)plic asentimentul lor de a se lega juridiceAte
c. coe)istena actelor $oliionale
11*. 3rin concesie se intelege4
a. soluia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce n scopul deblocrii
tratati$elor Ai a facilitrii perfectrii contractului.
(. e#te renun8area unilateral1 !e c1tre unul !in partenerii !e tratati%e la una #au la unele !in
con!i8iile $ormulate pentru 'nle#nirea reali"1rii acor!ului.
c. mijlocul utilizat de ctre fiecare negociator pentru con$ingerea partenerului de tratati$e s accepte
condiiile de contractare oferite
11,. 3rin compromis se intelege4
a. este renunarea unilateral de ctre unul din partenerii de tratati$e la una sau la unele din condiiile
formulate pentru nlesnirea realizrii acordului.
(. #olu8ia la care partenerii !e neocieri a)un prin acor!area !e conce#ii reciproce 'n #copul
!e(loc1rii tratati%elor 7i a $acilit1rii per$ect1rii contractului.
c. mijlocul utilizat de ctre fiecare negociator pentru con$ingerea partenerului de tratati$e s accepte
condiiile de contractare oferite
11.. 3rin argumentatie se intelege4
a. soluia la care partenerii de negocieri ajung prin acordarea de concesii reciproce n scopul deblocrii
tratati$elor Ai a facilitrii perfectrii contractului.
(. mi)locul utili"at !e c1tre $iecare neociator pentru con%inerea partenerului !e tratati%e #1
accepte con!i8iile !e contractare o$erite
11
c. este renunarea unilateral de ctre unul din partenerii de tratati$e la una sau la unele din condiiile
formulate pentru nlesnirea realizrii acordului.
12/. =ferta de a contracta reprezint4
a.propunerea pe care o per#oan1 o $ace unei alte per#oane 'n %e!erea per$ect1rii unui contract
b.mijlocul prin care dou sau mai multe persoane nc0eie un contract
c.nici una din $ariante nu este corect
121. 9cceptarea ofertei este e)pres atunci c#nd4
a.oferta se adreseaz direct persoanelor cu care ofertatorul intenioneaz s perfecteze contractul
(.#e concreti"ea"1 'n r1#pun#ul !e#tinatarului o$ertei ce con8ine acor!ul ace#teia cu propunerea !e
contractare a o$ertatorului
c.nici una din $ariante nu este corect
122. Efectele pe care le produce acceptarea unei oferte sunt4
a. eman de la deintorul ofertei sau de la reprezentantul su autorizat
b. ajunge la cunoAtiina destinatarului n termenul de acceptare
c. am(ele %ariante #unt corecte
123. Conditiile cumulati$e ale ofertei sunt4
a. s fie precis Ai complet; s fie adresat unei sau mai multor persoane 7fizice sau juridice8 determinat
b. s fie ferm; s fie precis Ai complet;
c. nici una !in %ariantele !e mai #u#

12!. 9cceptarea ofertei produce efectele care i sunt specifice numai dac ndeplineAte urmtoarele condiii4
a. eman1 !e la !e#tinatarul o$ertei #au !e la repre"entantul #1u autori"at* e#te con$orm1 cu o$erta*
a)une la cuno7tin8a !e#tinatarului 'n termenul !e acceptare.
b. eman de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul su autorizat; este conform cu oferta; ajunge
la cunoAtina destinatarului n termenul de acceptare; este negociata.
c. eman de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul su autorizat; este conform cu oferta.
12&. 3rin acceptare tardi$a a ofertei se intelege4
a. acceptarea care a fost e)pediat de destinatarul ofertei nuntrul termenului de acceptare 7fie el
prestabilit sau rezonabil8 dac aceasta ajunge la cunoAtina ofertantului ulterior e)pirrii acelui termen%
b. acceptarea e)pres care ajunge la ofertant dup e)pirarea termenului prestabilit de el% sau n lipsa unui
asemenea termen% ntr-o perioad de timp rezonabil ca durat considerat de la data e)pedierii
ofertei.
c. am(ele %ariante #unt corecte
12'. 3erfectarea contractului de comer internaional comport realizarea acordului de $oin ntre partenerii care se
pot afla4
a. n prezena participantilor 7inter praesentes8
b. separai de mari distane 7inter absentes8.
c. am(ele %ariante !e mai #u#
12*. 1n cazul nc0eierii contractului prin telefon% determinarea locului de nc0eiere a contractului difer n funcie de
concepia adoptat4
a. n sistemul emisiunii acceptrii 7sau al declaraiunii8 se consider c perfectarea contractului de comer
internaional este realizat la locul unde $orbeAte acceptantul;
b. n sistemele recepiei acceptrii Ai al informrii% contractul se consider nc0eiat la locul de unde $orbeAte
ofertantul;
c. Am(ele %ariante !e mai #u#
12,. Ce reprezint perfectarea contractului de comer internaional4
a. $inalitatea proce!urii !e $ormare a unui contract !e comer8 inerna8ional
b. comport realizarea acordului de $oin ntre parteneri
c. nici una din $ariante nu este corect
12.. Care sunt formele de perfectare a unui contract de comer internaional4
12
a. per$ectarea contractului !e comer8 interna8ional 'ntre pre"en8i 7i per$ectarea contractului !e
comer8 interna8ional 'ntre a(#en8i
b. perfectarea unui contract de comer internaional numai Einter praesentesF
c. perfectarea unui contract de comer internaional numai F inter absentesF
13/. Care este regula perfectrii contractului de comer internaional4
a. reali"area acor!ului !e %oin81 'ntre partenerii #epara8i !e !i#tante mari& a!ic1 prin
core#pon!en81
b. ralizarea acordului de $oin ntre partenerii prezeni n momentul semnrii contractului
c. solo consensu
131. 2ocul perfectrii contractului de comer internaional poate fi4
a. locul unde are loc semnarea nscrisului constatator al raportului juridic
(. locul 'n care #e 'nt:lne#c %oin8ele )uri!ice ale p1r8ilor
c. nici una din $ariante nu este corect
132. 2ocalizarea n timp a perfectrii contractului de comer internaional prezint interes sub urmtoarele
aspecte4
a. momentul perfectrii contractului marc0eaz limita n timp p#n la care poate fi e)ecutat dreptul de
re$ocare a ofertei
b. momentul perfectrii contractului marc0eaz punctul iniial al tuturor efectelor acestuia% cu e)cepia
cazului n care legea sau prile stabilesc o alt dat
c. am(ele %ariante #unt corecte
133. 2ocalizarea n spaiu a perfectrii contractului de comer internaional prezint interes sub urmtoarele
aspecte4
a. la interpretarea contractului tre(uie #1 #e ia 'n con#i!erare u"an8ele e,i#tente la locul 'nc6eierii
contractului
b. locul unde s-a produs perfectarea contractului determin momentul acestei operatiuni
c. nici una din $ariante nu este corect
13!. Care este finalitatea contractului internaional4
a8 impactul contractului asupra terilor
(; !e a pro!uce e$ecte )uri!ice
c8 interpretarea contractului n $ederea stabilirii coninutului acestuia conform $oinei reale a prilor.
13&. ;nterpretarea contractelor de comer internaional reprezint4
a8 rspunderea pentru nee)ecutare sau pentru e)ecutarea defectuas a obligaiilor contractuale asumate
de pri
(; opera8iunea ce #e concreti"ea"1 'ntr0o acti%itate #peci$ic1 oranului !e )uri#!ic8ie !e a
!etermina con8inutul concret al unui contract 'n ca"ul unui litiiu
c8 nici una din $ariante nu este corect
13'. Ce constituie obligati$itatea contractului n raporturile dintre pri4
a. e)ecutarea obligaiilor contractuale care s fie aduse la ndeplinire cu bun credin
(. $or8a o(liatorie a contractului 'n raporturile !intre p1r8i
c. obligati$itatea prilor contractuale de a e)ecuta prestaiile asumate
13*. Contractele de comer internaional sunt4
a. contracte #inalamatice prin e,celen81
b. contracte unilaterale
c. nici una din $ariante nu este corect
13,. Efecte specifice contractului de comer nternaional4
a. dreptul creditorului de a refuza ndeplinirea propriei sale prestaii dac debitorul nu Ai e)ecut
prestaia la care s-a angajat
b. dreptul debitorului care Ai-a e)ecutat la timp Ai integral prestaia la care s-a obligat de a cere Ai a
obine rezoluiunea sau rezilierea contractului de comeri internaional
c. am(ele %ariante #unt corecte
13
13.. Care sunt condiiile care trebuiesc ndeplinite pentru ca e)cepia de nee)ecutare s de$in operant n cazul
unui contract de comer internaional4
a. s e)iste o nee)ecutare% c0iar Ai parial a obligaiilor contractulae stabilite
b. obligaiile nee)ecutate s fie reciproce Ai s Ai aib temeiul n acelaAi contract
c. am(ele %ariante #unt corecte
1!/. Ce reprezint rezoluiunea unui contract de comer internaional4
a. !e#$17urarea contracului la cererea uneia !intre p1r8i pe moti% c1 celt1 parte nu 7i0a e,ecutat
o(lia8ia 'n mo! culpa(il
b. o modalitate de nee)ecutare a unui contract de comer internaional
c. nici una din $ariante nu este corect
1!1. Ce reprezint rezilierea unui contract de comer internaional4
a. !e#$iin8area cu e$ecte pentru %iitor a contractelor #inalamatice cu e,ecutare #ucce#i%1
aplica(il1 'n ca" !e nee,ecutare culpa(il1 a o(lia8iei !e c1tre una !in p1r8i
b. posibilitatea prilor de a desfiina un contract de comer internaional Ai care neag ceea ce s-a
e)ecutat p#n n momentul consumrii rezilierii
c. nici una din $ariante nu este corect
1!2. Care sunt efectele rezoluiunii unui contract de comer internaional4
a. contractul se desfiineaz retroacti$
b. prile sunt repuse n situaia anterioar
c. am(ele %ariante #unt corecte
1!3. (ezilierea unui contract de comer internaional poate opera4
a. n temeiul unui pact comisoriu
b. de plin drept
c. am(ele %ariante #unt corecte
1!!. (iscurile contractuale sunt suportate de4
a. creditor% indiferent de partea care nu Ai-a e)ecutat obligaia
(. !e !e(itorul o(lia8iei !e%enite impo#i(il !e e,ecutat
c. nici una din $ariante nu este corect
1!&. E)ecutarea direct a unui contract de comer internaional mai este denumit4
a. e)ecutarea n natur a obligaiilor asumate
b. e)ecutarea care comport realizarea obiectului contractului% obiect care a fost n $edere de pri la
momentul e)primrii acordului de $oin
c. %oluntar1
1!'. E)ecutarea indirect a unui contract de comer internaional mai poate fi denumit4
a. e)ecutarea obligaiei nu poate a$ea loc din moti$e strine de $oina prilor
(. e,ecutarea prin ec6i%alent
c. e)ecutarea obligaiei nu este adus la ndeplinire de debitor n mod $oit
1!*. Care este semnificaia e)ecutrii silite n natur a unui contract de comer internaional
a. a unei e)ecutri $oluntare% n natur a prestaiei asumate de debitor
(. a unei pl18i care nu e#te e,ecutat1 !e (un1 %oie
c. nici una din $ariante nu este corect
1!,. -tingerea obligaiilor n cadrul unui contract de comer internaional poate fi4
a. prin plat
b. e)ecutarea prin ec0i$alent% c#nd nu este posibil obinerea plii
c. am(ele %ariante #unt corecte
1!.. ?oduri de stingere a obligaiilor comerciale4
a. compensatia
b. darea de plat
c. am(ele %ariante #unt corecte
1!
1&/. (emiterea de datorie reprezint4
a. un mod de stingere a obligaiilor
b. o imposibilitate de e)ecutare a obligaiilor
c. un mo! !e #tinere a o(lia8iilor care nu pro!uc ca e$ect reali"area crean8ei cre!itorului
1&1. Concesia in cazul contractelor de comert international reprezinta4
a. concordanta deplina intre $ointele partilor contractante
b. asigurarea unui climat de cooperare intre partile contractante
c. renuntarea unilaterala !e catre o parte la una #au la unele !in con!itiile $ormulate pentru
inle#nirea reali"arii acor!ului
1&2. Compromisul in cazul contractelor de comert international reprezinta4
a. o cunoastere a ne$oilor si cerintelor interlocutorului
b. mijlocul utilizat de fiecare negociator pentru con$ingerea partenerului sa accepte conditiile de
contractare oferite
c. #olutia la care partenerii !e neociere a)un prin acor!area !e conce#ii reciproce in #copul
!e(locarii tratati%elor #i per$ectarii contractului
1&3. 3ropunerea de contractare trebuie sa indeplineasca cumulati$ urmatoarele conditii4
a. sa fie ferma; adresata uneia sau mai multor persoane si sa fie precisa;
(. #a $ie preci#a #i completa* #a $ie $erma #i #a $ie a!re#ata uneia #au mai multor per#oane*
c. sa fie ferma; precisa si completa.
1&!. 9cceptarea tardi$a este considerata ca fiind4
a. acea acceptare e)presa care nu produce efecte juridice;
(. acceptarea e,pre#a care a)une la o$ertant !upa e,pirarea termenului pre#ta(ilit !e el*
c. este conforma cu oferta.
1&&. Contractul de concesiune e)clusi$ reprezint4
a. =peraiunea prin care cedentul $inde mrfuri concesionarului
b. =peraiunea prin care concesionarul obine monopolul n comercializarea mrfurilor Ai e$itarea
concurenei
c. Am(ele %ariante #unt corecte
1&'. =biectul contractului de concesiune e)clusi$ l formeaz4
a. <unurile& acti%it18ile& #er%iciile pu(lice !in !omeniul tran#porturilor pu(lice
b. Gunurile% acti$itile Ai ser$iciile din domeniul comerului internaional
c. Gunurile% acti$itile Ai ser$iciile din domeniul proprietii intelectuale
1&*. >itulari ai concesiunii e)clusi$e pot fi4
a. Consiliile judeene% locale sau instituiile publice de interes loc n calitate de concesionar
(. Per#oanele $i"ice #au )uri!ice !e !rept pri%at& in!i$erent !e na8ionalitate& 'n calitate !e
conce#ionar
c. ?inisterele n calitate de concesionar
1&,. 2a iniierea concesiunii trebuie efectuat4
a. "n studiu de fezabilitate
(. Un #tu!iu !e oportunitate
c. <ici un fel de studiu% ci se face iniierea concesiunii direct prin nc0eierea contractului
1&.. Concesiunea e)clusi$ se poate realiza prin4
a. 2icitaie public desc0is
b. <egociere direct
c. =n am(ele %ariante& at:t licita8ie pu(lic1 !e#c6i#1 c:t 7i neociere !irect1.
1'/. 2a ncetarea contractului de concesiune prin e)pirarea termenului% concesionarul este obligat s restituie4
a. <unul conce#ionat& li(er !e orice #arcin1& inclu#i% in%e#ti8iile reali"ate
b. <umai bunul concesionat liber de orice sarcin
c. <umai in$estiiile realizate
1&
1'1. Contractul de concesiune e)clusi$ poate nceta prin4
a. =mplinirea termenului
b. +enunare unilateral
c. (ezoluiune
1'2. Contractul de franc0ising reprezint4
a. =peraiunea prin care o persoan $inde unei alte persoane concesiunea unei mrci
(. Opera8iunea prin care o per#oan1 acor!1 unei alte per#oane conce#iunea unei m1rci
c. <ici una din $ariante nu este corect
1'3. Concedentul se oblig4
a. - cedeze concesionarului un proces de fabricaie
b. - cedeze concesionarului un proces de distribuie
c. Am(ele %ariante #unt corecte
1'!. Concesionarul se oblig4
a. 91 $inan8e"e in%e#ti8iile
b. - asigure funcionarea comercial a mrcii
c. <ici una din $ariante nu este corect
1'&. Contractul de franc0ising nceteaz4
a. prin re"iliere
b. prin denunare unilateral
c. prin rezoluiune
1''. 2egea aplicabil contractului de $#nzare D cumprare4
a. 2e) causae;
(. Le, contractu#*
c. <ici una din $ariante nu este corect
1'*. Contractul de $#nzare D cumprare are urmtoarele caractere4
a. E)clusi$ comercial% internaional
b. -inalagmatic% bilateral% oneros% comutati$
c. Am(ele %ariante #unt corecte
1',. =biectul contractului de $#nzare D cumprare l constituie4
a. Mar$a %:n!ut1 'n #c6im(ul c1reia #e pl1te7te pre8ul*
b. Consimm#ntul prilor;
c. >rasnsmiterea unui drept real
1'.. =bligaii ale $#nztorului pot fi4
a. Tran#miterea propriet18ii a#upra m1r$ii
b. 3lata preului
c. <ici una din $ariante nu este corect
1'
1*/. =bligaii ale cumprtorului pot fi4
a. Luarea 'n primire a (unului %:n!ut
b. (emiterea documentelor referitoare la marf
c. 3redarea mrfurilor
1*1. Gursele se mpart n4
a. <ur#e !e %alori
b. Gurse mobiliare
c. Gurse imobiliare
1*2. Gursa ca pia mobiliar se caracterizeaz prin4
a. H#nzarea Ai cumprarea nu se face prin intermediari
(. De8in1torii titlurilor cump1r1 pentru a re%in!e 7i %:n! pentru a r1#cump1ra
c. 9mbele $ariante sunt corecte
1*3. =peraiunile care se efectueaz n cadrul bursei sunt4
a. =peraiuni economice
(. Opera8iuni la termen
c. =peraiuni cu caracter efecti$
1*!. +up criteriul $arietii tranzaciilor bursele pot fi4
a. Cenerale
b. -pecializate
c. Am(ele %ariante #unt corecte
1*&. +up obiectul negocierilor bursele pot fi4
a. <ur#e !e %alori 7i !e m1r$uri
b. Gurse de aciuni Ai obligaii
c. Gurse pri$ate
1*'. 2icitaia poate fi definit ca fiind4
a. -:n"area c1tre cel care o$er1 pre8ul cel mai mare
b. H#nzarea ctre cel care ofer preul cel mai mic
c. <ici una din $ariante nu este corect
1*
1**. E)ist licitaii ntemeiate pe4
a. 3reuri cresctoare
b. 3reuri descresctoare
c. Am(ele %ariante #unt corecte
1*,. 2icitaiile n raport cu bursele prezint urmtoarele caracteristici4
a. 3rogramul de funcionare nu este continuu
b. ?rfurile se gsesc la locul unde se desfAoar licitaie
c. Am(ele %ariante #unt corecte
1*.. +up posibilitile de participare licitaiile pot fi4
a. Licita8ii !e#c6i#e #au pu(lice
b. 2icitaii ocazionale
c. 2icitaii pentru $#nzri de mrfuri
1,/. 3ot fi considerate te0nici de licitare4
a. >e0nica preului cresctor unde $#nzarea are loc pe baz de strigri;
b. >e0nica preului descresctor care se realizeaz prin comunicarea preului ma)im Ai care este redus
treptat
c. Am(ele %ariante #unt corecte
1,1. 2icitaiile de import se pot realiza n urmtoarele modaliti4
a. Licita8ii o(i7nuite #au #upralicita8ii*
b. 9sigurarea unui numr mare de oferte;
c. Bacilitarea lurii unor decizii obiecti$e Ai rentabile
1,2. Contractul de leasing constituie4
a8 "n contract de transfer de te0nologie
(; O e,pre#ie a te6nicilor mo!erne !e contractare 'n !omeniul lea#in0ului
c8 <ici una din $ariante nu este corect

1,3. 3rile implicate n contractul de leasing sunt4
a8 Concesionarul
b8 Cedentul
c; Clientul
1,!. =biectul contractului de leasing l constituie4
a8 Cumprarea unor bunuri n scopul nc0irierii
1,
(; =nc6irierea temporar1 a (unurilor !e in%e#ti8ii& a (unurilor imo(iliare& a #er%iciilor
c8 =binerea de beneficii
1,&. 2easing-ul poate fi4
a; O $orm1 !e $inan8are cu termen
b8 = form de mandat
c8 = form de concesiune
1,'. 2easing-ul este o operaiune care poate cuprinde4
a8 "n contract de locaiune
b8 3romisiunea bilateral de locaie din partea finanatorului Ai a utilizatorului
c; Am(ele %ariante #unt corecte
1,*. Contractul de locaiune din cadrul operaiunii de leasing este4
a8 "n contract sinalagmatic perfect
b8 "n contract intuitu personae
c; Am(ele %ariante #unt corecte
1,,. -unt forme ale contractului de leasing dup obiectul su4
a8 +irecte Ai indirecte
(; Mo(iliare 7i imo(iliare
c8 <et sau brut
1,.. Hnztorul are urmtoarele obligaii4
a; 91 a#iure pie#ele !e #c6im( nece#are repara8iilor
b8 - plteasc ratele c0iriilor n condiiile Ai termenele stipulate n contract
c8 - nu efectueze modificri n construcia ec0ipamentului nc0iriat
1./. Geneficiarul are urmtoarele obligaii4
a; 91 e,ploate"e (unul 'nc6iriat prin re#pectarea in#truc8iunilor te6nice
b8 - li$reze un sc0ipament de calitate
c8 - asigure asisten te0nic personalului care l $a e)ploata
1.1. Contractul de leasing a aprut pentru prima dat n4
a8 9nglia
b8 9tatele Unite ale Americii
c8 El$eia
1.2. Contractul de factoring este un contract4
a. (eal
(. Comple,
c. -inalagmatic
1.3. 3ersoanele implicate n contractul de factoring sunt4
a. aderentul% factorul% clientul
b. H#nztorul de bunuri% cesionarul crea elor Ai cumprtorul mrfii
c. Am(ele %ariante #unt corecte
1.!. Care sunt operaiunile de factoring4
a. Bactoring de finanare
(. >actorin la #ca!en81
c. <ici un a din $ariante nu este corect
1.&. Bactorul are obligaia4
a. +e a ac0ita toate creanele indiferent dac au fost sau nu acceptate
b. +e a presta ser$icii
c. De a pl1ti crean8ele care i0au $o#t tran#$erate !e a!erent
1.'. >ransferul de te0nologie reprezint4
1.
a. = operaiune ce implic aspecte economice% te0nico D Atiinifice
b. E)presia care desemneaz n mod generic orice tranziie asupra te0nologiei
c. Am(ele %ariante #unt corecte
1.*. +in categoria contractelor de transfer de te0nologie fac parte4
a. Contractul !e licen81
b. Contractul de leasing
c. Contractul de factoring
1.,. Contractele de transfer de te0nologie trebui s ndeplineasc urmtoarele condiii4
a. 91 reali"e"e un tran#$er !e te6nici utile 7i potri%ite con!i8iilor e,i#tente 'n 8ara primitoare
b. - fie realizat cu in$estiii indirecte ale societilor transnaionale
c. <ici una din $ariante nu este corect
1... Care este dreptul pe care l poate transmite un contract de licen4
a. Dreptul !e $olo#in81 al unei in%en8ii #au ino%a8ii unui licen8iat
b. +reptul de proprietate asupra unei in$enii sau ino$aii unui liceniat
c. +reptul de proprietate asupra unei in$enii sau ino$aii unui titular de in$enie sau ino$aie
2//. Contractul de licen prezint urmtoarele caractere juridice.
a. Un contract intuitu per#onae
b. "n contract sinalagmatic
c. "n contract real
2/1. =biectul contractului de licen l reprezint4
a. Acor!area !reptului ca o licen81 #1 $ie $olo#it1 !e partener
b. 9ctul de dispoziie asupra dreptului e)clusi$ din bre$et
c. 9mbele $ariante sunt corecte
2/2. 3lata preului n contractul de licen se poate realiza prin urmtoarele modaliti4
a. = sum global iniial
b. = sum forfetar integral
c. Am(ele %ariante #unt corecte
2/3. Contractul de licen nceteaz prin4
a. Intrarea in%en8iei 'n !omeniul li(erei concuren8e& !up1 perioa!a #ta(ilit1 !e lee
b. +enunarea unilateral
c. 3lata preului
2/!. Care este dreptul pe care l transmite un contract de Ino: D 0o:4
a. +reptul de a e)ploata in$enia bre$etat
(. Dreptul la cuno7tin8ele $urni"orilor& !ar cu e$ecte relati%e ?re# inter alio# acta;
c. <ici unul din cele dou drepturi
2/&. Coninutul noiunii de Ino: D 0o: poate fi determinat de4
a. 3rocedee Ai mijloace te0nice de aplicare
b. 9bilitate te0nic
c. Am(ele %ariante #unt corecte
2/'. =biectul contractului de Ino: D 0o: l constituie4
a. Tran#miterea cuno7tin8elor te6nice !e c1tre $urni"or
b. 3lata preului de ctre beneficiar
c. >oate $ariantele sunt corecte
2/*. 1n cazul contractului de Ino: D 0o:4
a. E)ist bre$et de in$enii
(. Nu e,i#t1 (re%et !e in%en8ii
c. 9mbele $ariante sunt corecte
2/,. =bligaiile furnizorului ntr-un contract de Ino: D 0o: sunt4
2/
a. - menin calitatea produselor obinute
(. 91 acor!e a#i#ten81 te6nic1
c. - respecte angajamentul de confidenialitate
2/.. =bligaiile beneficiarului sunt4
a. 91 pl1tea#c1 pre8ul
b. - acorde garanii n aplicarea procedeului pentru obinerea de rezultate
c. - acorde drept de folosin e)clusi$ a procedeului te0nic
21/. Contractul de Ino: D 0o: nceteaz prin4
a. E,pirarea termenului pre%1"ut 'n contract
b. (ezoluiune
c. 9mbele $ariante sunt corecte
211. Contractul de consulting - engineering reprezint4
a. O acti%itate comple,1 care cuprin!e opera8ii !e la pre#t1ri !e #er%icii la $urni"ori !e materiale
pentru e,ecutarea !e lucr1ri*
b. "n element de fundamentare a transferului de energie
c. 9mbele $ariante sunt corecte
212. 1n acti$itatea de consulting D engineering sunt utilizate urmtoarele forme de contracte4
a. Contractul de regie
b. Contractul pentru ser$icii
c. Am(ele %ariante #unt corecte
213. =biectul contractului de engineering l constituie4
a. Opera8iunile pre#tate
b. =bligaiile prilor contractante
c. =bligaiile de rezultat Ai de mijloace
21!. =bligaiile prestatorului unui contract de engineering sunt4
a. Coor!onarea acti%it18ii antreprenorilor
b. 3lata retribuiei antreprenorilor
c. +e a preda datele Ai informaiile cerute
21&. =bligaiile beneficiarului lucrrii sunt4
a. Efectuarea de studii
b. 3redarea documentaiei obiecti$ului
c. Niciuna !in %ariante nu e#te corect1
21'. (spunderea prestatorului n cadrul unui contract de engineering este o rspundere n raport de4
a. 1ntinderea misiunii
b. Caracterul obligaiilor
c. Am(ele %ariante #unt corecte
21