1

FOAMEA
SETEA
APETITUL
SATIETATEA
SIESTA
Curs 4. Stari fiziologice normale ale alimentatiei
FOAMEA
Organismul uman - sistem heterotrof deschis ce necesita, pentru a realiza un echilibru
dinamic metabolic, un aport de glucide, protide, lipide, vitamine, oligoelemente, sare si
apa.
Alimentatia este guvernata de foame.
Foamea este o exigen normal, o necesitate fiziologic imperativ i
instinctiv a organismului, nsoit de senzaii specifice.
Foamea este o senza ie neplcut a omului sau animalelor ce declan eaz cutarea
hranei. Din punct de vedere biologic foamea este cauzat de lipsa sau insuficien a
hranei.
Foamea - "trezire specifica" a sistemului nervos central (!"#, care, ca raspuns la
stimulii interni, controleaza comportamentul de cautare, selectie si ingestie a alimentelor
asigurand un echilibru al bilantului energetic al organismului.
Foamea se prezinta in doua forme:
Foamea gloala - este senzatia unica,
provocata de necesitatile plastice si energetice
(metabolism bazal, termoreglare, activitati diverse#,
are influenta asupra comportamentului general si
se manifesta prin semne obiective bine definite.
- $a om, de e%emplu, foamea este resimtita la anumite ore la care se face in mod
obisnuit alimentarea.
- Daca, din anumite motive, o masa nu poate avea loc, foamea se calmeaza pana la
urmatoarea ora de masa, iar in cursul posturilor indelungate, foamea, foarte intensa in
primele zile, dispare ulterior.
2
Foamea !alori!a - senzatia care regleaza aportul alimentar total in functie de
necesitatile energetice ale organismului.
- Aceasta este deosebit de bine reglata la animalul in libertate, reglarea aportului
alimentar energetic la om in functie de activitatea fizica este mai putin operanta.
Foamea se refera la o stare, o motivatie care determina animalul sa caute mancare.
Din punct de vedere functional foamea reprezinta un scop.
Foamea stimuleaza o serie de functiuni care ne amintesc ca organismul nostru are
nevoie de hrana. Foamea privita astfel are un rol biologic clar.
Foamea reprezinta o senzatie de disconfort, concomitenta cu o activitate specifica
cerebrala care determina o conduita de cautare a alimentelor, ingestia alimentara
scazand senzatia de disconfort si aducand pe plan afectiv o bunastare.
Mecanismele foamei:
Foamea natural" este produs
de mecanisme neurohormonale,
pe c&t de primare pe at&t de comple%e.
'odificrile produse de o foame normal asupra stomacului sunt minore( cre)terea
saliva*iei, respectiv a ptialinei bucale alcaline, produce prin refle% o secre*ie sporit de
acid clorhidric +n stomac.
Doar +n foamea natural apare nevoia spontan pentru un anumit tip de aliment, ca o
necesitate de a acoperi un anumit deficit.
"&nd foamea este pervertit +ntr-o propor*ie prea mare +n apetit, a)a cum din pcate la
omul modern se +nt&mpl de cele mai multe ori, rm&ne doar plcerea sau preferin*a
gustativ pentru un aliment sau pentru altul )i impulsul aproape de nestp&nit, de
satisfacere a acestei dorin*e.
FI#IOLO$IA FOAMEI
Din punct de vedere fiziologic, foamea este un proces determinat de , factori(
FA%TO&UL
UMO&AL
cderea +n s&nge a elementelor nutritive declan)eaz foamea. Dac la un
+nfometat se in-ecteaz s&nge de la un stul, foamea primului dispare.
De cele mai multe ori, factorul umoral este fr discernm&nt, +n sensul c, nu d
nici o informa*ie particular, interpretabil +n mod selectiv de ctre creier, +n
legtur cu categoriile de nutrienti alimentari care ar putea s acopere un deficit
real.
FA%TO&UL
'I$ESTI(
Actele digestive genereaz foame )i invers, +n foame au loc modificri digestive.
tomacul devine gol )i contractil, mucoasa gastric se umfl )i secret mai mult.
3
FA%TO&UL
PSI)I%
$atura psihic a foamei se caracterizeaz prin dorin*a de a m&nca )i satisfac*ia de
a fi stul. "orte%ul cerebral poate ac*iona at&t ca e%citant c&t )i ca inhibant al
procesului foamei. De asemenea, la reac*iile psiho-emotive legate de foame,
particip scoar*a cerebral, prin refle% condi*ionat, +n apetit, sau prin refle%
necondi*ionat, +n foamea global normal.
%omponentele foamei:
.oamea este mult mai comple% dec&t ar prea la prima vedere.
Din acest ansamblu de procese, se disting mai multe componente, dintre care ,
primeaz:
1. APETITUL
2. SE*#A+IA 'E FOAME
3. IMPULSUL 'E A M,*%A
/ntr-o foame normal, cele trei elemente +ngemnate, trebuie s fie c&t mai echidistante.
0erturbrile foamei, +n plus sau +n minus, vizeaz, de obicei, dezechilibrul dintre cele ,
componente primare.
1. AE!"!#$
Apetitul este o component a simului foamei care, dac este prea mare sau prea
mic, denatureaz ntreg actul procesului foamei, tulbur echilibrul metabolic i
creaz cercuri vicioase cu consecine psihice i fiziologice duntoare.
"Apetitul este aadar un fenomen complex, o senzaie rafinat cu not afectiv,
prin condiionalitatea ei gustativ i rsunetul ei psihic.
!A. P"unes!u-Podeanu-
Apetitul *ine de( o a)teptare, o dorin* venit din e%perien*a unor plceri prealabile
legate de mancare.
1rirea emo*ional a apetitului se asociaz cu refle%e gastrointestinale condi*ionate si
declan)eaz o secre*ie abundent de saliv )i de suc gastric.
!"#%" &E AE!"!
apetitul moderat - subordonat ansamblului de procese specifice actului foamei
apetitul autonom - desprins de actul foamei, creat prin automatism refle% )i cu
tendin*a de a subordona foamea +n interesul lui. Acest tip de apetit este hipertrofiat,
e%acerbat, e%agerat.
apetitul instin!tual- alegerea, selec*ia unui aliment, pe criterii instinctive2 este rar la
om, dar foarte frecvent la animale.
apetitul diminuat - specific anore%iei.
.. SE*#ATIA 'E FOAME
4
enza*ia de foame este una din componentele ma-ore ale actului foamei. Dac apetitul
semnaleaz ceea ce dorim s m&ncm, senza*ia de foame determin c&nd este
momentul s m&ncm.
enza*ia de foame se manifest printr-o durere gastric surd, vag, +nso*it de o serie
de alte senza*ii ca( roadere (eroziune#, presiune, radieri dureroase +n epigastru, gol
epigastric, etc. "ontrac iile stomacului gol pot fi auzite destul de u or.
3n factor determinant al declan rii senza iei de foame este reducerea glicemiei
(hipoglicemie# sau scderea concentra iei de glucoza in sange. Aceast reducere a
glicemiei e%cit centrii foamei din hipotalamus, bulbul rahidian, receptorii din ficat i
stomac. 4n acest proces concentra ia de insulina din s&nge, care favorizeaz
metabolismul glucozei +n celule, -oac de asemenea un rol important.
"reierul regleaz prin hormonul leptin mobilizarea rezervelor de lipide (grsimi# ale
organismului. 4n cazul dietei prelungite scade concentra ia sanguin de leptin cauzat
i de factori psihici, ceea ce duce la dispari ia foamei. 4n ultimul timp s-a descoperit un
hormon nou grelina care, +n concentra ii crescute, duce la reducerea senza iei de
foame.
3. "M#$S#$ &E A MA'CA
0rin impulsul de a m&nca omul +)i +nvinge foamea )i a-unge la sa*ietate prin actul
hrnirii.
4mpulsul spre actul hrnirii este o continuare, o finalizare, o concretizare a proceselor
generate de apetit )i de senzatia de foame.
4mpulsul de a m&nca cedeaz c&nd apare senza*ia de sa*ietate.
"&nd centrii care ac*ioneaz asupra sa*iet*iii sunt afecta*i, impulsul de a m&nca
continu peste nevoile fire)ti ale organismului sau, din contr, acesta diminuaz.
SATIETATE
0otolirea foamei se realizeaz
prin hrnire. Odata cu umplerea
stomacului, +nceteaz contrac iile acestuia i apare
senza ia de sa ietate . Acest proces este destul de
comple%, fiind reglat hormonal i psihic.
4n urma hrnirii receptorii din stomac sesizeaz umplerea stomacului i transmit
creierului informa ia de sa ietate , care va fi sesizata i de receptorii din ficat i
receptorii chimici din intestin.
uccesiunea perioadelor de ingestie si noningestie presupune alternarea starilor de
motivatie interna denumite "foame" si perioadelor de 5satietate6.
Satur (latina 7 plin, in particular "plin de mancare5#
5
Satis (latina 7 "destul5#.
ste foarte greu de spus ce este in fapt satietatea( saturarea. ste o senzatie
euforizanta, vaga, de usurare, de bunastare psihica, o senzatie greu de descris si
localizat, care apare cand s!au ingerat suficiente cantitati de alimente.
"nstalarea sa este dinamica, o frana a ingestiei actionand in timp: incetinirea vitezei de
ingestie, reducere numarului de inghitituri si a volumului acestora.
"nstalarea senzatiei depinde de individ si poate diferi chiar la acelasi individ in functie
de circumstante, servind ca mecanism de aparare impotriva depasarilor posibilitatilor
digestive si a capacitatii metabolice.
E/ista in a!est sens me!anisme geneti! programate:
Satietatea orala - este alterarea rapida a naturii placute a gustului unui aliment inainte
ca, la nivel, gastric captorii sa induca satietatea2 perceperea gustului este o prima
treapta in instituirea satietatii. Analizatorii care induc satietatea orala se afla dispusi la
nivel bucofaringian2
Aliestezia - stimularea receptorilor duodenului de catre un aliment ingerat modifica
aprecierea fata de acesta, modificari ce pot merge pana la transformarea preferintei in
aversiune.
Aliestezia este modificarea rapida, tranzitorie si reversibila, a componentei afective
alimentare in functie de starea nutritionala a subiectului.
(ariatiile gli!emiei0 asociate cu foamea sau cu satietatea, moduleaza de asemenea
aprecierea alimentelor.
Setea
Setea este senzatia ce duce la dorinta constienta de a bea apa. #ecesitatea ingerarii
apei se datoreste deshidratarii intracelulare.
$pre deosebire de foame, care se atenueaza prin infometare indelungata, setea nu
inceteaza decat prin consumarea unor bauturi.
Senza ia de sete apare !and:
- cade cantitatea de apa din sange
si tesuturi si creste concentratia
de sare.
Dac scade procentul de ap din
%
organism aceasta va fi sesizat
de senzorii !" care declan eaz
senza ia de sete.
O pierdere +nsemnat de lichide din esuturi duce la tulburri renale i +n final la
deshidratare grav numit e%icoza, care poate determina moartea.
"antitatea zilnic de lichide necesar unui adult este considerat 8 litri. O parte provine
din alimente fiind completat de consumul de ap.
Din diferite cauze, 919A !O:'A$;, poate fi modificat +n plus sau +n minus,
constat&ndu-se fenomene ca(
9<"9 D9 919 &'()"D"'$"*+
919 ";=31; &()",(D"'$"*+
$40A 9194 &*D"'$"*+
POLI'IPSIA este un fenomen, un simtom care se carcterizeaz printr-un e%ces de
sete, printr-o nevoie e%agerat de a bea. %auze( - Aparitie episodi!a( efort fizic
solicitant2 transpira*ii abundente (canicul, febr, emo*ii puternice, efort fizic#2 vrsturi
prelungite2 diaree2 hemoragii2 arsuri2 diurez mare stimulat de diuretice2 ingestie de
alimente srate (e%ces de sare#2 e%ces de alcool2 uz de stupefiante, mai ales morfin2
emo*ii pozitive puternice (bucurie e%ploziv, e%pansiv#2 stres senzorial auditiv,
zgomote puternice (acest lucru este cunoscut )i speculat de ctre mul*i proprietari de
baruri#2 dup opera*ii chirurgicale>..
- %and are un !ara!ter permanent:
pierderi e%trarenale de lichide, de natur patologic (vrsturi cu caracter cronic,
diaree prelungit, hemoragii )i microhemoragii digestive repetate, s&ngerri uterine
abundente sau prelungite, dermatoze +ntinse, tratamente +ndelungate cu la%ative#2
pierderi renale de lichide ?poliurie@ (diabet zaharat, diabet insipid, nefropatii tubulare
poliurice, tratamente +ndelungate cu diuretice#
altele (alcoolism cronic, into%ica*ie cu mercur, uneori hipertiroidism, leziuni
hipotalamice, polidipsie congenital pseudopsihogen#
OLI$O'IPSIA
Oligodipsia este un fenomen care se caracterizeaz printr-o sete sczut.
Oligodipsia fara semnifi!atie patologi!a( e%ist persoane care au un sim* al setei
redus, fr ca acestea s fie bolnave )i care nu simt nevoia s bea lichide chiar zile +n
)ir. $ichidele necesare organismului, +n cazul oligodipsicilor sunt procurate din alimente
)i din procesele metabolice.
-
O oligodipsie moderat, fiziologic sau determinat de "uzura" refle%elor se +nt&lne)te
)i la btr&ni.
"ele mai frecvente cazuri de oligodipsie sunt episodice, av&nd o latur psihic
pregnant (apare +n strile de tensiune afectiv#.
OLI$O'IPSIA PATOLO$I%A
%AU#E(
-leziuni ale hipotalamusului2
-hiperfunc*ie retrohipofizar cu e%ces de hormon antidiuretic (sindromul hiperhidrope%ic#
-unele obezit*i postgravidice cu acumulare de *esut adipos )i cu reten*ie hidric (este
afectat diencefalul#
-boala lui Addison (hipocorticism sensibil la into%ica*ia cu ap#
-edem pronun*at.
A'IPSIA sau lipsa total" a setei0 se 1nt2lne3te !u totul e/!ep4ional 1n !azul unor
tumori sau 5emoragii !are afe!teaz" 5ipotalamusul.
S"ES!A
Siesta este repaosul de la miezul zilei, tipica tarilor calde, paniei, Americii latine a
intrat in limba-ul modern al 9uropei prin limba spaniola.
4n spaniola siesta a poposit din latinescul sexta (hora#, a sasea ora preluata de la
romani, ca timp corespunde miezului zilei. Dupa diviziunea orara a zilei la romani siesta
corespunde miezului zilei.
Dupa ingestia alimentara celulele ce captusesc pe interior vasele de sange din tubul
digestiv, elibereaza un vasodilatator local e%trem de puternic, pero%idul de azot. 4rigatia
sanghina a tubului digestiv creste si compensator scade irigarea creierului. e produce
o redistribuire regionala a celor cinci litri de sange circulant al omului. .iind cu o irigatie
cerebrala diminuata omul devine somnolent.
Curs. ). Stari fiziologice anormale *atorate alimentatiei
Subalimentatia +,"OFA-"E.
Supraalimentatia +,"E%FA-"E.
MA$'#!%"!"A
CO'S#M E/CES"0 *e: alcool( za1ar( con*imente
A$E%-""$E A$"ME'!A%E
.
)IPOFA$IA
Aipofagia se caracterizeaz printr-un aport deficitar de alimente, sub nivelul
consumului )i rezervelor energetice, caracteristic unui apetit sczut sau a
auto+nfometrii.
)ipofagia spontan" (absen*a foamei# poate avea cauze organice sau nervoase, fiind
tipic pentru anore%ie.
)ipofagia impus" sau autoimpus se +nt&lne)te, ca deregla-, +n anore%ia nervoasa,
dar )i +n episoadele de abstinen* ale celor care sufer de bulimie.
Aipofagia corect m&nuit pote avea valoare terapeutic. "urele hipocalorice )i reduse
cantitativ alctuiesc unele diete )i posturi curative sau spirituale.
)IPE&FA$IA
)iperfagia se caracterizeaz printr-un consum e%cesiv de alimente, +ntr-o perioad
scurt de timp, care poate s apar ocazional (foame e%cesiv dup o perioad lung
de hrnire subnormal, mese deosebite# sau frecvent, episodic sau sitematic.
Aiperfagia cronic este specific bulimiei, manifest&ndu-se prin accese e%acerbate,
constante sau episodice ale apetitului.
Aiperfagia se mai +nt&lne)te +n alte disfunc*ii (diabet, comportament gurmand, boli
psihice, etc.#.
6ULIMIA *E&(OSA
Bulimia inseamna etiologic o ,,foame de bou6.
Boala a fost descrisa in CDED de :ussel si recunoscuta rapid de Asociatia Americana
de 0sihiatrie.
Bulimia nervoasa este o tulburare de comportament alimentar caracterizata prin
episoadele de supraalimentatie necontrolata, urmate de eforturi compensatorii in
vederea reducerii surplusului ponderal, prin provocarea varsaturilor, abuzul de la%ative
siFsau diuretice, privare de hrana sau e%ercitii e%cesive.
'a-oritatea pacientilor cu bulimie au o greutate normala sau sunt supraponderali.
Bulimia nervoasa afecteaza C G ,H din adolescente si femeile tinere.
Fa!tori de ris!:
gen feminin G bulimia nervoasa afecteaza de CI - 8I ori mai multe fete decat baieti2
varsta - ma-oritatea pacientelor sunt la varsta adolescentei2
regimurile de slabire G bulimia apare in ma-oritatea cazurilor in timpul sau dupa o
incercare de a slabi2
apartenenta la o cultura ce idealizeaza silueta supla2
antecedentele familiale de tulburari depresive, alcoolism sau obezitate2
/
factorii ereditari G tulburarile de alimentatie se gasesc deseori la mai multi indivizi din
aceeasi familie
O6E#ITATE este o stare patologica - din grupul bolilor de nutritie - sau fiziologica cu
poten ial patologic, care se refer la persoanele suprapoderale (greutatea corporal
raportat la +nl ime#.
Domeniul medical care se ocup de obezitate se nume te J ariatrie6.
Dup Kabriela :oman, obezitatea este o boal cronic cu etiopatogenie
multifactorial i risc global crescut, ceea ce presupune un management clinic
structurat, precoce i intensiv, cu strategii terapeutice eficiente adresate c"t mai
multor mecanisme fiziopatologice implicate.
"uv&ntul Oez +n latina obesus +nseamn gras, vorace, corpolent.
"nde0ul 1orp!,reutate &"21!indicele de masa corporala sau Body-Mass Index, BMI
(engleza)+ se calculeaza impartind greutatea e0primata in 3g la inaltimea e0primata in m
la patrat: "21 4 m 5 &h2+
"MC
subponderal 4!1-./
normal 1.624./
'redispozi7ie 2)223.3
obezitate de grad. " 34234.3
obezitate de gr. "" 3)233.3
obezitate de gr. """ 5 44
Obezitatea este o stare care se auto-+ntre ine i se auto-augmenteaz, perpetu&nd i
agrav&nd cauzele(
- Defectele de educa ie( prin ii supraponderali vor cre te copii supraponderali.
- tarea bulimic se auto-augmenteaz prin cre terea permanent a masei esutului
adipos. - Foamea de glucide, dulciuri, grsimi, duce la o dependen psihologic de
respectivele alimente. %auzele principale ale obezit ii pot fi(
Diet neechilibrat, bogat +n dulciuri i grsimi, +n dispropor ie cu necesit ile
energetice ale organismului( ca urmare a unei educa ii defectuoase, a sistrii bru te a
unei activit i fizice intensive i prelungite>
+n sportul -aponez sumo, unde supraponderea avanta-eaz sportivii, care se +ngra +n
mod inten ionat.
$ipsa de mi care, de efort fizic comparativ - +n timp - cu poten ialul energetic al hranei.
1ulburri de nutri ie, ca rezultat al unor psihopatologii (depresiune psihic, tulburri de
comportament# ca de e%emplu, patima sau mania de a m&nca -bulimia.
Disfunc ii hormonale (hipotiroidism, sindrom adiposo-genital, etc.#.
18
.actori genetici (ereditari - s-a descoperit genul de obezitate la obolani#.
1ulburri metabolice (sindromul metabolic, care este adesea un rezultat i nu o cauz
a obezit ii#.
MA$'#!%"!"A
Malnutri ia inseamna insuficienta unuia sau mai multor elemente nutritive necesare
pentru sanatatea si buna-crestere a oamenilor.
Malnutritia primara este cauzata de lipsa anumitor elemente esentiale din dieta,
precum vitamine, minerale sau proteine. 4n anumite regiuni din lume o economie saraca
sau anumite conditii regionale precum seceta sau suprapopulatie pot duce la o
diminuare a disponibilitatii alimentelor. Aceasta poate influenta capacitatea populatiei
din zona respectiva de a se hrani corespunzator.
'alnutritia poate aparea si in situatiile in care alimentele sunt disponibile si suficiente.
Malnutritia se!undara este cauzata de imposibilitatea absorbtiei sau utilizarii
nutrientilor (precum in cazul instalarii anumitor boli ce afecteaza tractul gastrointestinal,
tiroida, rinichii, ficatul sau pancreasul#, de cresterea nevoilor de nutrienti (precum in
cazul cresterii la copii, arsurilor, procedurilor chirurgicale, sarcina, febra# sau de e%cretii
e%cesive (diaree#.
CO'S#M#$ E/A-E%A! &E A$COO$
9fectele consumului e%agerat de alcool(
- efecte imediate (acute#
- efecte pe termen lung (cronice#.
Efe!tele imediate 7a!ute- ale !onsumului
e/agerat de al!ool - un efect depresiv asupra
creierului.
9fectul depresiv al alcoolului e%ercitat asupra !" se traduce prin dificultate in mers,
lipsa echilibrului, dificultate in e%primare si lipsa de coordonare a miscarilor ce impun
finete. Lederea periferica poate inregistra o scadere a acuitatii.
$a ingerarea unor cantitati mari de alcool, clinic se va constata( o reducere a
frecventelor respiratorii si a ritmului cardiac2 voma - e%istand pericolul inhalaii acesteia
in plamani cu aparitia pneumoniei de aspiratie - cunoscuta sub denumirea de sindrom
Mendelson.
!iveluri foarte mari ale alcoolului in sange pot duce la instalarea starii de coma si in final
la deces.
Efe!tele !onsumului e/agerat
de al!ool pe termen lung
8 al!oolismul !roni!
11
- Alcoolul consumat cronic, zilnic timp de ani de zile, duce la o serie de deze!5ilire
somato-psi5i!e cu implicatii profunde.
- Apar tulburari ale ritmului somn-veghe, cu inversarea ritmului nictemeral. Bolnavul are
tendinta de a prezenta insomnii si va fi adormit in cursul zilei.
- 0ot sa apara amorteala si furnicaturi la nivelul membrelor superioare si inferioare.
- e pot intalni la alcoolicii cronici sindroamele 9erni!:e sau ;orsa:off impreuna sau
separat.
Ambele sindroame apar ca urmare a nivelului scazut de tiamina (vit. BC# din sange.
!ivelurile scazute de tiamina apar ca urmare a alimentatiei deficitare specifica
alcoolicilor, care refuza sa se alimenteze, intrucat alcoolul scade apetitul si inhiba
senzatia de foame.
4n sindromul 9erni!:e se intalnesc grave tulburari ale starii de echilibru, nistagmus,
dificultate in mers.
Sindromul ;orsa:off se caracterizeaza mai ales prin tulburari grave de memorie si
incapacitatea de a invata lucruri noi. 4mportant este faptul ca aceste modificari sunt
reversibile prin incetarea consumului de alcool, refacerea avand loc in decurs de un an.
1otusi, la un numar restrans de bolnavi se intalneste o dementa alcoolica persistenta
care nu mai cedeaza in urma abstinentei.
"a si tulurari psi5iatri!e ale !onsumului !roni! de al!ool, se mentioneaza(
deprimarea intensa (zile sau saptamani#- care survine pe parcursul consumului masiv
de alcool
mai e%ista o stare numita tulburare psihotica indusa de alcool care se manifesta prin
5alu!inatii auditi<e si idei delirante paranoide, stare care survine tot in cursul
consumului cronic de alcool.
4n perioada de abstinenta, pacientul prezinta o an/ietate puternica care poate persista
mai multe luni dupa incetarea consumului de alcool.
$a nivelul tubului digestiv, consumul cronic de alcool afecteaza esofagul0 stoma!ul0
pan!reasul0 fi!atul0 intestinul. e pot intalni inflamatii esofagiene, gastrice, varice
esofagiene determinate de hipertensiunea portala, atrofia celulelor gastrice. $a nivelul
intestinului subtire apar hemoragii viloase, scaderea absorbtiei apei si electrolitilor,
intestin spastic.
$a alcoolicii cronici se intalneste frecvent pan!reatita a!uta si !roni!a.
Alcoolul afecteaza ficatul prin infiltrarea acestuia cu grasime, initial dezvoltandu-se
steatoza hepatica care este reversibila la incetarea consumului de alcool, hepatita
alcoolica (reversibila# si in final ciroza alcoolica, care nu mai este reversibila, fiind o
cauza de deces.
12
$!a demonstrat ca la alcoolicii cronici riscul de cancer este *e zece ori mai mare
decat in populatia generala, cu localizari la nivelul gatului, capului, esofagului, ficatului,
pancreasului si sanului.
9iscul de accident vascular cerebral este crescut la alcoolici.
"n anii :.8, rata *eceselor in urma bolilor *e ficat ! cauzate in principal de consumul
de alcool 6 a fost de circa 4,/ morti la 188.888 de persoane in 2area ;ritanie, similara
cu cea din alte tari occidentale, printre care *ustralia, Franta, #orvegia si $uedia.
A$"ME'!E CA%E &A# &EE'&E'!A
#a5"rul
%io!olata Gtrebuie evitata, deoarece are un con*inut ridicat de zahr, iar persoanele
care au un nivel crescut de zahr +n s&nge risc s se +mbolnveasc de diabet )i s
devin obeze. 'edicii recomand ciocolata neagr amruie, deoarece gustul specific
taie riscul de dependen*.
Pop!ornul are un con*inut ridicat de aditivi, care au rolul de a crea dependen*.
!utri*ioni)tii recomand s evitm alegerea popcornului pe care +l pregtim +n mai pu*in
de M minute, )i anume cel special pentru microunde. 'otivulN 9ste nesntos pentru
organism, put&nd duce chiar la apari*ia cancerului. 'ai bine alege*i floricele din pia* )i
pregti*i-le singuri acas.
=ng5e4ata G nutri*ioni)tii spun c +nghe*ata de vanilie, simpl, fr nici un fel de glazur
sau de topping, este cea mai sigur, iar riscul de a deveni dependen*i de acest tip de
aliment este unul redus.
%afeaua G bogat +n cafeina creeaz dependen* (un alcaloid, care activeaz
eliberarea de dopamin, o molecul ce se afl la originea senza*iei de plcere#. 0entru
a evita efectele negative ale consumului e%cesiv de cafea, precum tahicardia, medicii
ne recomand cel mult trei ce)ti de cafea pe zi.
Alimentele fast-food
Produsele prea s"rate&"hipsurile, snacOsurile+, pot conduce la boli cardiovasculare,
supraponderailitate 3i oezitate.

<n concordan=> cu &?@(+, 9aportul s>n>t>=ii An lumea Antreag>, 2882, 153 din toate
bolile cu care se confrunt> lumea dezvoltat> se datoreaz> tutunului, alcoolului,
presiunii arteriale mari( ni6elului crescut al colesterolului 7i obezit89ii. B354 din
bolile cardiovasculare 6 cauza principal> a mor=ii premature An lume 6 sunt rezultatul
fumatului, presiunii arteriale crescute sau nivelului crescut al colesterolului sau
combin>rii lor.
<n total, nivelul ridicat al colesterolului provoac> mai mult de 4 milioane *e mor9i
premature pe an, fumatul provoac> aproape 5 milioane Ci presiunea arteriala crescut>
provoac> - milioane.
13
Din cauza rela=iei strDnse dintre diet> Ci componentele dietei asupra mar3erilor bolilor
cardiovasculare &presiune arterial> Ci nivel colesterol )D)+, o mare parte din mor=ile
premature poate fi prevenit> prin Ambun>t>=irea dietei Ci prin dezvoltarea de noi alimente
func=ionale, care pot reduce presiunea arterial> Ci nivelul colesterolului )D).
A$E%-"" A$"ME'!A%E
$E*E&ALITATI
Alergia alimentara este un raspuns anormal la un aliment, mediat de sistemul imun.
4n mod obisnuit, sistemul imun contribuie la mentinerea sanatatii prin apararea
organismului impotriva atacului daunator al bacteriilor si virusilor. 4n cazul unei alergii
alimentare, sistemul imun identifica anumite alimente ca fiind daunatoare si produce o
reactie alergica in momentul ingestiei lor.
Alergiile alimentare se intalnesc mai frecvent la copii decat la adulti. 3n procent cuprins
intre PH si QH in cazul copiilor, dar doar 8H in cazul adultilor, au astfel de alergii.
Alergiile alimentare apar in special la persoanele cu teren atopic, ceea ce inseamna ca
au o tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice. Aceste persoane sunt predispuse
sa faca astm bronsic, diferite alergii si o afectiunea a pielii, numita dermatita atopica.
CA#:E
Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imun reactioneaza anormal la
substantele continute in alimentele ingerate, producand o reactie alergica. Alergiile
alimentare sunt mai frecvente la copiii mici decat la adulti. Aceasta poate fi din cauza ca
sistemul imun si aparatul digestiv al copiilor nu sunt complet dezvoltate.
Ouale0 laptele0 ara5idele0 graul0 soia si pestele sunt cauzele ma-oritatii reactiilor
alergice la copii. 3nii sugari sunt atat de sensibili la aceste alimente incat daca acestea
sunt consumate de catre mama, alaptarea produce sugarului o reactie alergica.
'a-oritatea copiilor se vindeca de alergiile la lapte, grau, oua si soia intre varsta de , si
M ani. "opiii, rareori, se vindeca de alergia la arahide sau peste.
Ara5idele0 nu!ile si migdalele0 pestele si !rusta!eul produc ma-oritatea reactiilor
alergice la adolescenti si adulti.
4n cazul in care o persoana este e%trem de sensibila la o anumita mancare, ea poate
dezvolta o reactie alergica prin simpla prezenta a alimentului respectiv in -urul
persoanei.
"alatoriile cu avionul alaturi de pasageri care consuma arahide sau mancatul la un
restaurant cu specific de fructe de mare poate produce simptomele.
14
"u cat este un aliment mai comun, cu atata este mai mare probabilitatea ca oamenii sa
fie alergici la el.
De e%emplu, alergia la orez se intalneste in Raponia, iar cea la !od, in candinavia.
0e masura ce disponibilitatea alimentelor din diferite zone ale lumii a crescut, numarul
reactiilor alergice la fructe e%otice, cum ar fi :i>i si papa?a si la seminte, precum
susan si ma!, a crescut.
Din cauza faptului ca ara5idele sunt prezente in atat de multe preparate, alergia la
arahide a crescut in tatele 3nite in ultimele doua decade si reprezinta acum o cauza
ma-ora de reactii alimentare alergice severe. Alergia la arahide dureaza, de obicei, toata
viata si tinde sa se agraveze cu trecerea timpului.
6oala !elia!a este provocata de alergia la o proteina (gluten# continuta in grau si alte
cereale.
Mecanism fiziopatologic al alergiilor alimentare
A$4'9!1- reactie alergica (cand este ingerat pentru prima data#- sistemul imun nu
recunoaste substanta respectiva si o considera straina (alergen#.
Organismul reactioneaza prin formarea de anti!orpi spe!ifi!i impotriva alimentului
respectiv.
4n momentul in care acel aliment este din nou consumat, anticorpii ataca alergenul,
eliberand histamina si alte substante chimice care provoaca simptomele unei reactii
alergice.
imptomele se dezvolta adesea in cateva minute, desi este posibil ca ele sa nu fie
evidente timp de o ora sau chiar mai mult. 4n unele cazuri, pot trece zile pana la aparitia
simptomelor. 4n general, reactia este cu atat mai severa cu cat debuteaza mai devreme.
imptomele pot debuta cu o senzatie de furnicatura si tumefactie la nivelul gurii si
limbii. "and alergenul alimentar a-unge la nivel gastric si intestinal, pot aparea
simptome precum crampe, greata, voma si diaree. 0ot aparea manifestari la nivelul
oricarui organ in momentul in care alergenul este absorbit la nivel intestinal si trece in
sange.
4n reactiile moderate, organismul reactoneaza cu( urticarie, prurit, congestie nazala,
ameteala, senzatie de lesin.
'a-oritatea simptomelor unei reactii alergice moderate cedeaza in cateva ore, odata ce
medicatia antihistaminica este administrata sau alergenul alimentar este indepartat din
organism.
1otusi, o eruptie a pielii (dermatita atopica# poate persista cateva saptamani.
4n reactiile severe, in organism se elibereaza cantitati mari de histamina si alte
substante chimice care declanseaza reactia anafilactica amenintatoare de viata.
15
Aceasta se poate intampla in cateva minute sau intr-o ora. imptomele anafila%iei
cedeaza de obicei rapid la administarea de epinefrina si antihistaminice. 9pinefrina,
administrata in-ectabil, opreste eliminarea substantelor ce produc reactia severa si
amelioreaza simptomele.
rincipalele alimente alergene
Eeoretic toate produsele alimentare poate provoca alergii.
*limentele cel mai frecvent asociate cu aparitia alergiilor sunt: ouale( laptele *e 6aca(
ara1i*ele( soia( nucile( pestele si crustaceele.
*lte alimente incriminate sunt: fructele e;otice( miro*eniile si con*imentele, uleiul
*e floarea<soarelui( semintele *e susan si faina *e grau &de e0emplu, simptomele
pot aparea in timpul ingestiei de alimente preparate cu faina de grau contaminata cu
acarieni+.
Oua: principalele antigene se gasesc in albusul de ou, ovalbumina si ovomucoidul,
care isi pastreaza antigenitatea dupa preparare termica.
Fnii oameni sunt alergici la galbenusul de ou.
Ara1i*ele: determina 153 din alergiile aparute la copii sub 15 ani. *lergiile alimentare la
arahide sunt considerate ca fiind foarte grave, intr!un sfert din cazuri apare socul
anafilactic care poate provoca moartea.
$aptele *e 6aca: beta!lactoglobulina este o proteine alergena si nu este afectata de
caldura.
este: principala responsabila de aparitia alergiei este parvalbumina.
"ntolerantele alimentare
"ntoleran=ele alimentare au devenit o problem> serioas>: apro0imativ 1 G din popula=ia
uropei sufer> de enteropatie glutenic>.
ro*usele f8inoase reprezint> elementul principal al dietei, care devine restrictiv> An
cazul intoleran=ei alimentare.
*ceste produse trebuie s> fie lipsite de factorii alergeni &An spe=>, gliadina din gluten+ Ci
s> con=in> principiile nutritive necesare pentru a corecta deregl>rile de metabolism
cauzate de boal>.
Alimente fainoase permise
Alimente !are nu !ontin gluten(
orez (orice fel#, faina de orez, tarate de orez, ma-oritatea biscuitilor de orez (cracOers#,
paste de tip spaghetti foarte subtiri din orez,
faina de cartofi,
faina de soia, lecitina pe baza de soia,
amarant,
tortillas de porumb (tip de paine me%icana rotunda, subtire, fabricata din faina de
porumb si oua#,
1%
faina de linte (faina din boabe de linte mici uscate#,
cereale pentru mic-de-un din porumb si orez fara malt,
faina de mei,
foi de taco (foi ca de tortilla mai dure#, tapioca (faina din radacini macinate, uscate, de
cassava-planta sud-americana cu radacini mari#,
fructe, salate, legume,
porumb, porumb dulce,
nuci, cartofi,
carne proaspata, peste, carne de pui, oua, produse lactate.
Cereale permise
&aca efectul noci6 al prolaminelor *in grau( orz( secara( este *o6e*it unanim(
rolul o6azului in *ieta pacientilor cu enteropatie glutenica este inca contro6ersat(
e;istan* stu*ii fa6orabile in acest sens.
O problema similara este si cu 1risca( unii autori atragan* atentia ca intre faina
*e grau si cea *e 1risca( se stabileste o sensibilizare incrucisata( moti6 pentru
care 1risca nu trebuie utilizata in alergia la grau.
Cerealele permise fara rezer6a in alimentatia bolna6ilor cu enteropatie
glutenica( fiin* orezul( porumbul si tapioca.
Alimentele care pot sa contina gluten si care trebuie e6itate:
paine, biscuiti, praHituri, placinte, pizza, paste, cereale &cereale pentru mic deHun+ si alte
alimente fabricate cu grau, secara, orz, triticale, ovaz, germeni de grau sau ingrediente
care contin aceste cerealeI
alimente procesate, care contin grau, gluten, agenti de ingrosare, hidrolizate din
proteine de grau, derivate din malt: umpluturi pentru hot dogs, sosuri pentru salate,
budinci din legume care contin faina sau pesment de paineI
supe &supe praf, supe crema ingrosate cu faina, supe conservate, supe cu paste
fainoase, cuburi de bulion+I
branza procesata, unele tipuri de svaiterI
carne preparata sub forma de salam si carnati, pateuri cu carne, hamburgheri cu paine,
carne5peste tavalite prin faina, crocheteI
medicamente care contin gluten ca agent de legare.