Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE

REFERAT
STARI NORMALE ALE CICLULUI: foame-apetit-satietate.
Siesta

STUDENT:BORCAN LARISA IZABELA


SPECIALIZAREA:CEPA,ANUL IV

CRAIOVA
2020
STARI NORMALE ALE CICLULUI: foame-apetit-satietate
Siesta

Foamea este o senzație neplăcută a omului sau animalelor ce

declanșează căutarea hranei. Din punct de vedere biologic foamea

este cauzată de lipsa sau insuficiența hranei, când acest fenomen

durează un timp mai îndelungat și cuprinde un număr mai mare de

indivizi se vorbește în general de foamete.

Potolirea foamei se realizează prin hrănire cu

umplerea stomacului încetează contracțiile acestuia și duce la

senzația de sațietate. Contracțiile stomacului gol pot fi auzite destul

de ușor. Acest proces este destul de complex, fiind reglat hormonal și

psihic.

Un factor determinant al declanșării senzației de foame este

reducerea glicemiei (hipoglicemie) sau scăderea concentrației

de glucoză din sânge. Această reducere a glicemiei excită centrii

foamei din hipotalamus, bulbul rahidian, receptorii din ficat și stomac.

În acest proces concentrația de insulină din sânge, care favorizează


metabolismul glucozei în celule, joacă de asemenea un rol

important. Creierul reglează prin hormonul leptină mobilizarea

rezervelor de lipide (grăsimi) ale organismului.

În cazul dietei prelungite scade concentrația sanguină de

leptină cauzată și de factori psihici, ceea ce duce la dispariția foamei.

În ultimul timp s-a descoperit un hormon nou, grelina care în

concentrații crescute duce la reducerea senzației de foame.

In urma hrănirii, receptorii din stomac sesizează umplerea

stomacului și transmit creierului informația de sațietate, care va fi

sesizată și de receptorii din ficat și receptorii chimici din intestin.

Senzația de foame este întreruptă de hormonul serotonină, care este

considerată ca o frânătoare a apetitului.

Foamea si apetitul sunt reglementate prin interacțiuni

complexe ale sistemelor endocrine, digestive si neurologice. Fiecare

dintre acestea trimit semnale chimice la nivelul creierului pentru a-i

transmite acestuia senzația de foame sau sațietate.

Foamea excesivă este caracterizată de nevoia de a consuma

alimente, chiar dacă se depășește necesarul de calorii obișnuit.

Aceasta poate fi cauzată de dezechilibre ale sistemelor care


coordonează pofta de mâncare și nivelul de zahăr din sânge sau de

diferite alte circumstanțe, cum ar fi sarcina.

Foamea persistentă, în special imediat după masă, poate fi un

semn al unor grave probleme de sănătate și trebuie să consulți un

doctor. Afecțiunile posibile includ o glandă tiroidă super-activă,

probleme digestive și probleme hepatice. Același lucru este valabil și

pentru absența completă a senzației de foame.

De multe ori ne pierdem apetitul cand ne luptăm cu o raceală

sau gripă, dar pierderea poftei de mâncare recurentă este o problemă

importantă și nu trebuie ignorată.

Apetitul  este senzația necesității de alimentare, cât și

mecanismul fiziologic răspunzător de aprovizionarea organismului cu

hrană.

Apetitul este strâns legat de activitatea aparatului digestiv, în

particular de sectoarele acestuia situate în hipotalamus și în scoarța

emisferelor cerebrale. Apetitul este determinat de informațiile pe care

le primește aparatul digestiv despre aprovizionarea cu hrană și

digestia ei și despre utilizarea rezervelor de hrană ale organismului.

Apetitul previne irosirea completă a rezervelor de hrană, de aceea


stimulii care îl provoacă își pot modifica semnalele în funcție de

schimbările în regimul alimentar al organismului. Intensitatea

apetitului este influențată de nivelul în sânge a substanțelor

metabolice, nivelul de asimilare a lor de către celule, cantitatea de

apă în țesuturi, situația rezervelor de grăsime, contracțiile stomacului

gol, scăderea temperaturii corpului, cât și o serie de factori externi,

cum ar fi aspectul estetic al bucatelor, mirosul, ambianța plăcută etc.

Inhibarea apetitului are loc în timpul alimentării, când pereții

stomacului se dilată, mâncarea este digerată, iar substanțele utile

sunt absorbite în sânge.

Se deosebește apetit general (dorința de a mânca orice)

și apetit specific, când organismul simte nevoia de anumite

substanțe, cum ar fi proteinele, glucidele, lipidele, substanțe minerale,

vitamine. Pe lângă funcția de a preveni irosirea rezervelor de hrană,

apetitul pregătește sistemul digestiv de lucru, provocând secreția

de salivă și suc gastric.

Un apetit normal vorbește despre o stare fizică și psihică bună

a corpului. Un apetit prea scăzut (anorexie) sau prea ridicat (bulimie)

indică probleme de sănătate, cum ar fi tumori cerebrale, dereglări

psihice, dereglări ale aparatului digestiv, avitaminoze, boli endocrine.


Un factor important care provoacă apetitul îl constituie

nivelul zahărului în sânge. Schimbările drastice ale nivelului zahărului

în sânge sunt caracteristice utilizatorilor de fast-food. În timpul

digerării acestui tip de alimente, nivelul zahărului crește de 2–3 ori,

fenomen pe care organismul îl interpretează ca fiind periculos și

purcede de urgență la transformarea zahărului în grăsimi. În

consecință, nivelul zahărului scade brusc, fenomen care provoacă un

semnal puternic de foame.

Siesta sau somnul de după-amiază este perioada cuprinsă

între câteva minute și câteva ore de odihnă și somn după

mâncarea prânzului.

Siesta face parte din obiceiurile tradiționale ale multor țări

mediteraneene precum Spania, Portugalia, Grecia, Franța, țări

din Orientul Mijlociu și Nordul Africii dar și în America

Latină, China, Taiwan, Filipine. În unele dintre aceste țări, printre care

Spania sau Portugalia, programul de lucru este întrerupt două ore la

amiază pentru siestă (între 14:00 și 17:00).

Motivul acestui obicei este dat de o necesitate biologică, din

cauza solicitarii sistemului digestiv, fapt care provoacă somnolență.

Durata siestei ar trebui să nu depășească 30 minute pentru a nu


provoca insomnii pe timpul nopții. S-a demonstrat științific că siesta

ajută la îmbunătățirea stării de sănătate ajutând circulația

sangvină, memoria și capacitatea de învățare și

combătând stresul și depresia. În afară de acestea proporționează

energie pentru a prelungi timpul de muncă.


BIBLIOGRAFIE:

-https://ro.wikipedia.org/wiki/Siest%C4%83;

-https://www.reginamaria.ro/articole-medicale

S-ar putea să vă placă și