Ddmocralie el tolalilarisrnc

Raymond Aron
Copyrisht O 1965 6ditio;:., Gallinlard
Democratic s i lotalitarisn~
Raymond Aron
Copyrizht O 2001 ALI. EDUCATIONAI.
Traducere: Sirnona Ceausu
Toate drzpturllc re7.er-\,~te Editurii AI, i , E1)UCATIONAL.
Nici o palte din acesr \ 201~i ~~i nu poate f'i copint; fZr5 permisiunea
scrisii a Editurii ALI, II:1)UCAri'IONAI~
Drzptur-ile de distributic in st[.;il~l;it;~tc apar!in In esclusivitate
Editurii .L\L,L I.:DIJCI~I'IONAII.
All rights reservcci. TIIL, clist~-itx~~ioii of' this book outside Romania,
without the written ~~ernlission of'A1,I. ISDUCA'I'IONAL.
is strictly prohibited.
Descrierea CIP a Ilihliorecii N:i!ionale
ARON, RAYRIONI)
DCnlocratie et totalit:1ri~1i1rlRay111(~11(1 Aron: trad. :
Sirnona Ceausu - Uu c u ~e \ t i : Ei l i i t ~r ; ~ XL.1 f<L)I:CATIONA12. 2001
280 ~1.; 20 crn
ISBN 973- 6x4- 3580
I. Crausu, Sinlona ([cad.)
Editlira ALL EDUCATIONAL Bd T~miboal-a nr, 58, sector 6
Bucuresti, cod 76548
%2 4402 26 00
Fax: 402 25 10
Departamentul difuzarc
Comenzi la:
URL:
Redactor:
Coperta:
Constantin Vlad
Dominic Cernea
R;:;mond Aron
DEMOCRATIE 9
Traducere de
Sirnona Ceausu
Fundatia concept Al l
1 Tcrn~enill politic2 se foloseste cu sensuri multiple. Se ~ork. $t e Je~prtt
polilic; intern5 si despre politic2 extern;, despre politica l ui Rict~e!it.i: si
despre polilica alcuolului sau despre politica sfeclei si ajur~gi u~~cori !;I
disperare pentnl a g2si unilate intre atiitea utilizki diferite. Rt.i-tri~r!d Jt.
Jouvenel, intr-o carte recent;, a considerat c6 sensurile terminuiui sunt
a t i t de variate inciit este mai bine s5 alegi, p6trivit propriei decizii,,un
sens intre rnai multe posibile. Poate are dreptate, dar mi s-a p h t cBs ~ - *
putea pune o oarecare ordine in acest haos f i xhd aten&a asupra q trei
echivocuri fundamentale care, mi se pare, se dezv5luie analizei ca fiind
-- -. . . .-~.-
echvocuri bine in~emeiate. Lui Auguste Comte ii pl5cea sli compare
difentele sensun i l e unui cuvint si sB degaje sernnificatia profunds a
acestei diversitsti aparente.
Cel dintrii echivoc este cel care rezult5 din faptul c5 termenul poliricci .j
este folosit pentru a traduce dou6 cuvinte englezesti care au fiecare un
inteles precis. intr-adevsr, politica, in francez5, traduce in acelasi [imp
ceea ce anglo-saxonii nurnesc policy si ceea ce nurnesc politics.
Numim ,_ policy __ I_..___ o .,__" conceptie ..l._l..... .-.--__- sau o actiune Tn sine a unui individ, a
unui grup sau a unui guvem. Atunci c h d cineva se refer5 la politica
. - ...r-..-.-.-.....-..--.,.
alcoolului, vizeaz6 ansamblul programului de actiune aplicat in cazul
unei probleme date, aceea a excedentului sau deficitului productiei. Atunci
cind cineva evoc6 politica lui Richelieu, se ghdeste la conceptia pc
care Richelieu o avea despre interesele tikii, la obiectivele pc care vcia
s5 le realizeze si la metdele pe care le folosea. Un prim sens a1temenului
desemneaz6 deci programul, metoda de acliune sau actiunea in si~ie a
g
Despre poli~ic L'i 1 ' 1
, ine, i n orice iolectivitate, indivizii trebale s5 stie cu aproxinia!ie L.L
oameni se all5 la conducere, cum sunt alesi, Tn ce mod se exerclir~
r
. . Un a!t sells, p~liticn.~~o!iiic..\ l i l cilglez,?, se aplic5 donicniului in care autoritatea. Once -. regim politic presupune din partea indivizilor care
--------L. . - . . -
rivalizeaz5 sau .- - si: opun di;clsc!e politici (in sensul de . . yol i cj ). .. . - .- Po- fat parte din acest regim o cunoastere a respectivului regirr;. N-arn
-*-- --
--
litiGi-domeniu estz ansnniblul iil care seluptii indivizi sau grupuri'care p l e a tr51 ~ntr-o dFmocratle, asa cum . .-
o .- -
practicim -. . . . . . . -. noi . - . . in . FI-an!a, ciac3
au fiecare propria ; , o/ i c. ~. adic.5 ot~icctivele Ior, interesele lor. filosofia c e t j ! , Gi n Tr Tv e a o n s t i i n ; 5 minim5 a reguIilor potrivit c- n l - ~l - i l
lor uneori
Acesle dou'5 senwn a!? cu\21!!ului poliiici, desi sunt diferite, sunt
d.
legate. Politirilc. dcfinirc ca progi-anle de actiune, rise5 intotdeauna s5
se confi-unte cu rilte politic~i P~-ogl-;.i~nele de actiune nu sunt in ]nod
necesar consensualc; ir! a c c i scns. ;,olitica-dorneniu comport5 un ele-
ment de conflict, dar coliipo1-t5 ji un element de ?n!clegere. Dac5
politicile, adic5 obiectivelc ]raw tle indivizi sau grupuli Tn interiorul
unei colectivit5[i globale, ill- fi fast i n mod riguros contradictorii, am ti
avut de a face cu o luptX Gr5 o roolyr:rre posibili, iar colectivitatea n-ar
mai f i existat. Colectivitatea poli~icri se dcfineste prin alc5tuirea planurilor
de actiune paqial contradictorii si partial compatibile.
Guvernele rlu programe de actirlne, dar aceste programe nu pot fi
realizate &5 concursul gilvernatilor. Ori. acestia sunt arareori unanimi
in a-i aproba pe cei c5rora uebuie r,i li se supun5.
Multe minfi alese isi imayifieaz,? c5 politica-program de actiune are
un caracter nobil si cii politica-conflict de propane de ac6une a indivizilor
si grupurilor are un caracter trivlal Ideea c2 ar putea s5 existe politic&
adic5 programul de actiune a1 gu\c.rnantilor. %5 conflict, este. dup5
cum vom vedea, o idee fals5
Cel de-a1 doilea echivoc st- datoreaz5 fa~tului c5 acelasi cuvsnt
" .
desemneazsin acelasi -- timp realitatea si constiinta acestui fapt. Se vorbeste
d i politic5 in egal5 m5sur5 pentnl a desemna conflictul dinue partide si
cunoasterea acestui conflict. Acest echivoc se reg5seste in cazul cuv~t ul ui
istorie. Acelasi cuv2nt istorie desemneaz5 succesiunea societZfilor sau a
epocilor si efortul de cunoqtere a acestora. Politica desemneaz5 Tn acelasi
timp domeniul si cunoasterea pe care o avem despre acest domeniu si
cred c5 Tn ambele cazuri originea echivocului este aceeasi. Consriinta
reulita'tii este purre din realitatetl fiz.sij,ri. Exist5 i stone, fn sensul tare a1
cuvintului, Tn m5sura in care oamenii sunt constienti de trecutul lor, de
distinctia intre trecut si prezent si recunosc diversitatea epocilor istorice.
Tot astfel, politics-domeniu presupune un minimum de constiint5 de
-- -- - --
rrunc!loneaza reglmuI. Politira-cunoastere este dezvoitarea acestel
'c;nstiin!e spontane a pollticii. De asemenea, orice cunoastcre ~~oi i ~i ci i
int%neste opozitia posibili intre politica tr5it5 si celelalte politici po-
sibilr. IndatB ce depsseste apirarea si ilustrarea regimului existent,
tinde I'ie sll suprime once refenre la valori (noi procediim astfei. c:eilailr
' procedeazll altfel si mi abtin s i judec valoarea relativii a lnetodeiol
i noastre si a celorlalti), fie s5 giseasc5 un criteriu pentru a detcl-~nina
I
' eel niai bun regim. Integrarea constiintei politice in realitatea politicii
pune problema relatiei intre judecata de fapt si judecata de valoal-e.
Lucrurile nu se petrec la fel atunci cind este vorba despre r-eaiit3lilc.
natul-ale in care constiinta nu este parte a realititii fns5si.
Cel de-a1 treilea echivoc, cel mai important, rezulti din faptul c3
- -
. . , ..
denumim prin acelasi termen politick pe de o parte, un sector particular
.." . -
din ansamblul social si, pe de alt5 parte, ansamblul social insusi, obsen~at
di nr un an~mitpUnctZie'-~ve&re: . .
*%cioIogia po.liticii se refer5 la anumite institufii, ca de pildi, in
societitile modeme, partidele, Parlarnentul, adrninistrayia. Aceste institu~ii
constituie poate un sistem, dar un sistem paqial Tn opozi$e cu familia.
religia, munca. Acest sector din ansamblul social are o particularitatc, el
detemin5 alegerea celor care guverneaz5 colectivitatea in intregi~ne si
modul de exercitare a autoritstii. Altfel spus, este vorba despre un sector
pqi al , ale c h i repercusiuni asupra ansamblului sunt vizibile i~nediat.
S-ar putea obiecta c5 sectorul economic exerciti si el o influent5 asupra
celorlalte sectoare ale realits$i sociale, ceea ce este adev5rat; dar gu-
vernantii unei societ5ti nu guverneazi partidele sau parlamentele, ei
guverneazi viata economic5 si au dreptul s5 ia decizii referitoare la toate
sectoarele ansamblului social.
Am mai putea vorbi si despre legitura intre sectorul partial si an-
samblul social dupii cum urmeaz5. Orice cooperare inue oameni pre:iu-
pune o autoritate; ori, . ---- modul de exercitare a autorit5yii si alegerea guver-
. . - - . . -- ..
nantilor constituie esenta politicii. Pol;Cca este caricteristica major5 a
. ~
20 Lkrnocr-alie si totalitur-ism
colectivit5tii in :I~:can~blul siu deoarece cste conditia onckei cooperk3
intre oameni,
Cele trei echivcxun sunt inteli~ihile si bine intemeiate. Politica-pro-
I
s gram de actiune S I polltlca-domen~u cunt legate una de alta dat fiind c i
I
dornenlul lor este locul unde se opun prograrnele de actiune; politi-
~
ca-realitate si poli tica-cunoastere sunt legate deoarece cunoasterea este
parte integranti a realititii insiisi; i n fine politica-sistern partial con-
duce la politics-aspect care inglobeaz5 colectivitatea in intre,oul ei dat
fiind c i acest sistem paqial exerciti asupra ansarnblului colectivititii
o influen$i dorninanti.
S i rnergem rnai departe. Politics este inainte de toate traducerea
termenului g r e ~' ~~l i t e i a : Politica este in esenli ceea ce grecii numeau
regirnul cetitii, adici modul de organizare a conducerii considerat
ca fiind caracteristic rnodului dc organizare al colectivitiitii in an-
sambl~il ei.
Dac5 politica este in esenti regimul colectivititii in ansamblul ei sau
rnodul siu de organizare. inteleyein echivocul sensului lirnitativ si a1
sensului cuprinziitor. intr-adevrir. sensul limitativ se aplici sistemului
particular care-i determini pe gu\,eman(i si rnodul de exercitare a
autoriGtii, dar sirnultan cuvhntul se poate aplica rnodului de cooperare
a1 indivizilor in interiorul fieciirei colectivitiiti.
A1 doilea echivoc decurge din nel dinthi. Fiecare societate are un
regirn si nu poate li constientii de sine f21-5 s5 descopere diversitatea
regirnurilor si problelna pe care o pune aceasti diversitate.
in fine, echivocul intre programele de actiune si dorneniul lor de
aplicare devirte inteligibil. Politica, 7n sensul programului de actiune,
comports rnodalititi multiple; politica celor care deGn autoritatea si o
exerciG intr-un anume mod: politica celor care nu defin autoritatea si
vor s i o obtin5; politica indivizilor sau a grupurilor care au obiective
proprii si vor s i foloseasc5 anumite rnetode; in fine, politica celor care
urmZuesc s5 modifice insusi regimul. Toate aceste politici reprezinti
prograrne de actiune, partiale sau globale, in funcGe de obiectivele in-
terne regimului sau de obiectivele care privesc regirnul insusi.
Am spus deja c i politica nu desemneazi nurnai sectorul pqi al al
ansamblului social, ci si un aspect cuprinziitor al colectivit5lji in ansamblul
1 Despre poliricii 2 1
I
1
,i, ~~~5 asa stau lucnirile, se pare cii noi am adnrite un soi de pnmm a!
pol i t i ci i , On. acest curs despre politic5 umleazl dup5 un curs desprc
1 econornie s; ciupri un curs despre clasele stxiale. Acest primat sugerat nu
I
1
conmavine oarc mnetodei lblosite pln5 i n prezent?
i
!
Aln plecat de la opozitia intre gindirea lui Tocqueville si cea a lui
Marx. Tocqueville considera c5 rniscarea democratic2 antreneazi an-
saniblul societS!ilor moderne spre eradicarea deosebirilor de statlit si
de conditie intre indivizi. Aceasti rniscare irezistibili poate, dup5
0alita1-5
pjrerea l ui . s i conduci la doui tipun de societate, o societate e;
despotic3, o societate egalitari si liberal;. Tocqueville ne-a oterit
un punct de plecare; eu m-am limitat la a spune: vom vedea, dup5 ce
vom studia clezvoltarea societilii industriale, in ce misurii o fonni sau
alta de societate este rnai probabili.
Marx. la riindul siu, c5uta Pn transform2rile economiei explica~la
transfonnikilor sociale si politice. El credea c5 societiilile capitaliste
sunt nfec~ate de contradictii fundamentale, ci , in consecinti. vor evolua
spre o explozie revolutionari si dincolo de explozia revolutionar5 va
interveni un :e,~inl socialist intr-o societate ornogen5, o societate fir5
clase. Organizarea politics va ~i nde s i dispari, dat fiind c i statul. dup5
piirerea sa i1:strumentul de exploatare al unei clase de citre o alti clasa,
va tinde s i di spai o data cu deosebirea intre clase.
Nu am presupus c i transforrniirile economiei determiniin mod necesar
structura social;? sau organizarea polilici, dar voiarn s i supun experientei
si criticii ipoteza aceslei determinki unilaterale. Era vorba despre o
ordine metodologic5 si nu despre o ordine doctrinar5. Ori, rezultatele la
care am ajuns negau rnai degrabi teoria pe care as fi putut-o obtine din
ordinea pe care am adoptat-o.
2
Am inceput cu econornia cu scopul de a defini un anumit lip de
3
! %
sc~zietate. s~rcietatea industrials, si am Iisat deschisi problerna cie a sti
' 1
!
dac5 un anumit stadiu de dezvoltare economic detennin; relatia intre
;:$
clase, organizruea politic5. On, in cercet5rile ficute pe parcursul ultirnilor.
: L
8:.
doi ani, am pus mai degrabi in lumini un prirnat a1fenornenelor politice
in raport cu fenomenele economice.
fntr-adevk, la originea societitii industriale de tip sovietic se all2
rnai PntSi si inainte de toate un evenirnent, adici o revolutie. Revolutia
din 191 7 a avut cauze nlultiple, dintre care unele sunt de ordin ecoilo-
nuc, dar a fost precedati in mod direct, indeaproape de un fapt de ordui
politic si avem Loare motivcle s5 insist5m aaupra adjectivului politic
deoarrce, potnvi: Llpiniei celol. care 3u inf5pi~;it revolutia, eondi!iile de
niaturitale ecoriolnici nu erau indcplinite.
biii~ nlult, caracreris~iclle majore ale econorniei sovietice sunr un
'rezultat, ccl putin partial, a1 partidului si ideologiei sale. Nu putem
inteiegc nici 111odul de pianifical-e, nici repartizarea resurselor
colecrive, nici ritnlul cie cresierr: a1 economiei sovietice daci nu !inern
seama cle faplu] c; toate acesre fenoniene sunt influentate de
repsezenrarea pe care cornunistii si-o fac despre ceca ce trebuie s5 fie
o economlt. si desprc oi)iecti\elc: pe cart: si le propun in ficcarc clipi:
. .
decizii cie or-din polllic, in scnsui [are a1 termenului, pentru c5 este
vorba nu nun\ai despre pianul de acliune a1conduc5torilor comunisti
ci si de pla~lul de actiunc referitor la organizarea colectivititii.
In fine, pla~lilicarea econoniiei sovietice este rezulta~ul direct a1
deciziilor lua~e dz collducitorii panidului, a1deciziilor luate de sistelnul
social pal-tlcular nunlit politic. Eol ~o~ni a sovieticli este dependent5 in
cei mai inalt grad in egala rniisurj de r.eginiul politic din Uniunea Sovietic5
si de progra~nele de actiune ale conducitorilor partidului in fiecare clip5.
Acensti poi~rizare a economiei sovietice, aceast5 subordonare a
structurii si a func\ioniirii economiei sovietice fat5 de considera$i politice
demonstreaz; c5 sistemul economic nu este mai puiin influenlat de
sisternul politic decfit este influentar acesta din urn15 de cel dint%.
in Occident, politizarea econoniiei ni s-a pirut LIZ nwd curios rnai
putin determinati. Spun in 1710d curios pentru c i ideologia pe care o
revendici regiinul sovietic impune primatul economiei, in timp ce
ideologia pe o revendic5 regimurile occidentale impune primatul
politicii, Potrivit reprezentirii pe care occidentalii si-o fac despre
societatea ideal5, un mare nurnir de decizii, irnportante pentru
ecbnoniie, sunt luate in afaia sectorului politic, in sensul lirnitativ a1
termenului. De exemplu, repartizarea resurselor colective intre investifie
si consurn, deterrninatii in regimul sovielic de deciziile planificatorilor
este, in Occident, rezulta~ul, cel mai adesea involuntar, a1 unui mare
num5r de decizii luate de subieciii economici. Dac5 econornia sovietics
este efectul unei anumite politici, economia occidental5 este efectul
unui ,. sistem politic care isi accept5 proplia limits.
In ceea ce pnveste clasele sociale, politizare; ni s-a pjrut si rnai
accentuat5. An1 consrarat c5 toare societZilile, atfit sovietice c2t si
K,jdcni;l]e, ii~nt eLe!o p e , ceea ce presupunc clcrogenil;tiea i~idii~irilol.
,,lesc,scni[~~ea pilp"1-11ur. Exist5 o ierarhie a ;:rltonl5[ii, o ic:.;siiie n
velli~un]or, iixis~8 o distinc!ie in ccen ce privestr niodul dc i . ~ ; l i Ti inhc
,,i tale ;iili In nivelul inferior si cei care se all: la nivelul s ul r r i o~ ;\I
, s c ~ l e , Se creeaz5 gmpuri, mai muit sau l l i i ~ i putill (!~s[i~lctc,
in l-:ind~~! iidivirilor care au vcnitun de acelasi nivel, mnll~i~-i dc i~ ;di,di
sat1 modi~ri dc a tr5i rnai rnult sau rnai putin asen15n5toare.
D:!r ;rrunci cBnd ajungem la intrebarea iundamental5: i n ce ~lirisrir-3
,,i.;t3 tau n u clase distincte, gnlpuri constiente de apartencnl;i 101- I:I o
c]i i ~i de~errninats, inipermeabile la societatea globalj. ne conl~i-l~iii~~in
~ 1 1 0 difictl!late !undament;c!i: pe de o p;ll-te? grupurile aa dr e l ~l ~l \ii re
c)rg;lliireze. 11ioncitoni au drep~ul s5 isi creeze sindieate, S ~ L ii nic;i?;i p;
lidcrii nce$;tor si~dicate; toate grupl~rile de intercs, Intr-o socil,!acl:
democr;\tic5 dc tip occidental, sunt autorizare s5 se organiz,c~c, sli isi
pledeie cauza; Intr-o socie~ate de tip soviatic, nici un prup ;I,: innct-CY
nu are dreptul si se organizeze. Acesta este elementul cel [:la! i yhi i or
pe care 1-:m constatat i n cornpara!ia pe care am ficut-o i n~r c o sncietnti
de tip sovietic si o societate de tip occidental. Pe de o pal-re In;l\n
sociali este eterogen5 din multe puncte de vedere, dar nu se disoc.i,l;.i
in gl-i~puri organizale si constiente de sine; pe de a115 par((:, masa
social5 se descompune in grupuri de interese sau grupul-i ideologice
- .
numeroase, toate fiind autorizate s i isi aleag5 repi-ezentantii. s5 I S I
apere ideile si s5 se lupte unele cu altele.
Aceastj. direrent5 fundamentali fntre dreptul de organiiare a gnipului
si negarea acestui drept are un caracter politic. Cum am putea ionnula
ideea ci , intr-un d:, de societate, clasele se afirm5 prin ele insele in
realitaten lor si in celilalt tip par s i nu existe, dac5 nu tinem seann de
faptul ci , pe de o parte, regimul politic tolereaz5 organizarea gmpor-ilor
si pe de alt,? parte o interzice?
Problema claselor sociale nu poate f i tratati daci facern abstractie de
natura regirnului politic. Regirnul politic, adic5 organizarea puterii si
ideea pe care guvernele o au despre autoritatea lor, este acela care
determini pe de o parte existenp sau inexistenfa claselor si mai ales
constiinp de sine a acestora.
A5a cum am constat c l vointa politic5 se afl i la originea siste-
rnului economic, constatirn c5 exist5 un mod de exercitare a au-
torititii, un regim politic la originea claselor sociale, a nivelului
de constiinis a claselo~-. a niveluiui de perineabiliiate a grupurilor
sociale i n societater? fi1;fial8.
in ce sens trebuie s5 intelegem acest primat a1 politicii? As i.rea sii
evit once echivcx: ir. aczasf;? pnvi:itii.
1. Nu se pune problema s;? inlocu~m dtxtnna unei determin3ri unila-
terale a scxie~rl~ii de c3tre ecvnomie i u o cioctnni care ar fi la Sel de
ubi ~ar i i , cca a ditznnin9;-ii societitii de c5~re politic5. Nu este adevruat
cii tehnica, nivelul cle dezvo!tare a ioqelor econornice sau i.epartizasea
resurselor coleciive deii,n)zinii a~lsarnblul societstij; cu atst rnai rnult, nu
este adevirat cii purenl deduce din vrganizarea putenlor publice toate
camcteristicilc societitii
Putern merge inai dep;t~~e. Este u?or s5 demonstriin~ cii once teorie a
determiniini unilaterale a ansarnblului social de cike o parre a realitstii
colective este fals'?. Putern demonstra acest lucru pe mai multe cii:
- Pe cr~le soc.iolo~ic~6: nu este adevkat c i in conditiile existentei
unui anurnit tip de economic, rezult5 un regin~ politic determinat si doar
acela. S5 presupunem c5 ink-iin anurnit stadiu de dezvoltare a foqelor
de productie sunt posibile diferite modalitiiti de organizare a puterilor
publice; tot astfel, dac5 ne gindim la o organizare a puterilor publice, de
exernplu un apurnit tip de regirn parlamentar, nu putern prevedea care
este sistemul sau modul de functionare a economiei.
- Pe cale istnricG. Din punct de vedere istoric, incep2nd cu un
anurnit eveniment, putern ajunge la cauze dintre care nici una nu este
primordials. Niciodatj. nu putem opri dinainte consecintele ulterioare
ale unui eveniment. Altfel spus, formula: itz ultirnu' anuliza' totul se
explic5 prin ratiuni de ordin economic, fie prin ra~iuni de ordin tehnic,
fie prin ratiuni de ordin politic este lipsiti ca atare de sernnificatie.
Plecind de la situatia societiitii sovietice de astizi, veti ajunge la
Revolutia sovietici din 19 17 si niai departe la regimul tarist si tot asa
la infinit, remarchd la fiecare etapi ~ 2 n d factorii politici, ~ 2 n d factorii
economici.
Chiar si aseqiunea: o anurnitd sture de lucruri este tnui importanti
decht alra este echivoc5. Sii presupunem c i am considera cauzele de
ordin economic rnai imponante decBt cauzele de ordin politic. Ce in-
relegem prin asta? S i lu5ln cuul unei societ5ti de tip sovietic. GaranNle
de libertate oferite indivizilorin aceat5 socjetate sunt rnodeste; in schirnb,
I, , , l nci t o~l gaseite iiici ds l~icru si, absen~ei s om~ul ~! i i se adailpi {i
\.itezs rapit15 de crestere ecoriomic8. Propozitia potrivit c3i.eia eco~~olnin
e,te esc=ntia15 se poate referi la viteza ei rapid5 de crestere. In acest caz.
i mpo" ~l a cauzei rconomice este detemlinatj de iiiteesul care i s r
acord5 disparitiei solnajului sau ratei de crestere. Dx dacii ne hcem
pmhleme nurnai in pnvinta libe~lstii. in ]oc s i ne intrehiinr c:rre sun:
meritele relaiive ale economiilor planiiicate sau ale ezu~!o~iliilor
r,eplanificute. atuiici reginlul politic este rnai imponant d ~ 9 1 r:!l;: ci t
dez\:o\iarz. Altfel spus, notiunea de ,,imponanta" pi)atc ii relati\.> In
cornparatie cu valorile pe c ue observatorul le atribuie Sen~~l-ieile!cii. !n
ace51 caz, importanta variaz5 in func~ie de interesul ribservati.r-ilor.
Si ntunci, ce inseamnii pri~natul politicii despre care aln vorbit'! ii!
an: dot15 semnificatii.
in ~i l el e noasire, cei care cornpari diferitele tipuri de soc.ieiate
industrialli cor~siatii c2 trisiitura caractenstic2 a t i e c hi tip de 5ocieta;t.
industrial5 depinde de politicj.. Regiisesc astfel o idee a l ui Alexis de
Tocqueville: toate societ5tile rnoderne sunt dernocratice, adicii conuibuie
la in!hturarea progresivi a deosebirilor de conditie sau de statu: per-so-
nal, dar aceste societjti se preteaz5 la o rnodalitate despotic5 sau tiranicz
si la o modalitate liberal;. i'n ceea ce m5 prive~te as spune: societitile
industriale modeme, care au numeroase trbituri cornune (repatizarea
rngnii de lucru, cresterea resurselor colective etc.) se deosebesc inaintc
cie toate pnn organizarea puterilor publice, aceasd organizare antreneaz8
la r2ndul ei rnai multe trisituri ale sisternului economic si relatii intre
gmpun. in secolul in care triim, totul se petrece ca ~i cum, in ceea ce
nurnim societate industriali, politica ar fi cea care determinj diferiteie
tipun de puteri. Stilul vietii in comun este rnodificat in intregime de
diferentele politicii considerat; ca un sistem partial.
2. A1 doilea sens pe care il dau prirnatului politicii este un sens
uman. Este adevikat c i un anumit observator va considera volurnu!
productiei ,. globale sau repartizarea resurselor un fenomen fundamental.
In rapon cu omul, politica este mai importanti decit factorul economic,
ca s i spunem asa prin definirie, penw cii politica pnveste in mod rnai
direct sensul fnsusi a1 existenrei. Filosofii au considerat into[&uuna cB
viata umani este ca s i spunern asa alcituits din relatiile intrt: p2 c rsoane.
A trii omneneste inseam6 a tr5i cu ceilalG oarneni. Relatiile inle!.umanc
sunt fenomenul fundamental a1 or i c ki colectivitsti. On, organizarea
autoritstii implie5 i n rnocl rriai dir-c.l:t rnodul de viat5 dec2t orice alt
aspect al societstii.
Sri ne Pntelegem bine. Politics. i n sen5 lirni[ativ. adicii sectorul
particular in care sunt alesi si actioneazi suvemantii, nu detenninii
toatc reactiile oarnenilor in cadrul colectivitritii. Nu trebuie s i uitriin
relatiile intre indivizi fn cadrul familiei, fn cadrul bisericilor, i n procesul
muncii care n u sunt cler~rt17itlnrcj de organizarea autoritiitii fn sectorul
particular pe care i1 numini politic5. Si totusi, chiar daci n u suntem de
acord cu conceptia fi1osolilo:- ~r e c i potnvit c5reia viata esentialrnente
umani este viata politic5. n u este mai putin adevirat c'5 rnodul de
exercitate a auloritStii. mo(lu! de de~errmare a sefilor contnbuie rnai
~nult dec2t orice alti institutie la modelarea stilului relatiilor Pntre
indivizi. Si, En ni5sura fn carc t i l u l acestor rriatii este defini!ia insisi
a existen!ei umane, politica estc ~nai aproape de ceea ce trebuie s i
retin5 Enainte de toate in!t.rcsul !i!osnf!t!~.ri sail al sociolo_~ului dec2t
once alt sector a1 colectivi~itii.
Primatul despre care vorbesc este deci st~rict lirnitat. Nu este vorba in
nici un caz de un plimat ca~~za!. Numeroase fenomene economice pot
avea influent2 asupra fomiei pe care o adopti, Fntr-o societate dati,
organizarea puterilor publice. Nu pretind c i puterile publice determini
economia f5ri si fie detem~inate de aceasta. Once notiune de deterrnjnare
unilaterali, tin s2 repet acest lucru? este lipsits de semnilicaGe. Nu vreau
s2 spun c i trebuie s i fim interesati de lupta dintre partide sau de viata
parlamentars mai mult dec%t de familie sau de biserici. Aspectele vietii
sociale sunt mai mult sail mai putin interesunte in mssura in care
observatorul este mai mult sau lnai ~?utin interesat de ele. Esteindoielnic
faptul c i filosofia Ensisi este in rn5surg s5 stabileasc5 o ierarhie intre
aceste aspecte ale realjtsfii sociale.
Este adeviiratinsici sectonll social care, in sens limitativ, este denumit
politici este cel i n cadrul c k i a sunt alesi cei care comandi si procedeele
potrivit c5rora cornandti. Prin unnare, acest sector a1 vietii sociale ne
relev2 caracterul uman sau neuman a1 colectivit2tii in ansarnblul ei.
Regssim astfel aseqiunea care stitea la baza tuturor filosofiilor
politice. Filosofii din trecut, atunci c%nd isi puneau htrebiri despre
politici, erau convinsi efectiv c5 organizarea autorit2gi se confund5 cu
esen!a colectiviG!ii. Aceasti convingere era fondat2 ea insisi pe dou5
aserfiuni; nu existi vial5 social; fir5 o autoritate organizati, stilul
auLorit31ii ~.-,te caractelistic unlanit5tii rclatiilor sociale. Oamenii nu cunt
unlani deciii dacii ce supun SI coma~:di in mod uman. Arunci c5nd
Roasseau dezvolta teoria Cot~rrncrul~ii social, dezv5luia Tn acelasi timp
renem teorerics. dac5 putcm spune asa. acolectivit5!ii si originea legitim5
;, puie~ii. ieg2tura irltre legitimitatea autorititii si funda~nentul colec-
[;\ it51ir era cnracteristica majorit5tii filosofiilor politicc ale trccutului.
[dec'a ar putea ti reluat5 ast i ~i .
Scolx~i aceslor lectii nu \la fi acela de a dezvolta o teone a autorit3!ii
iegitimt: sau conditii pentru care exercitiul autoritstii este uman. ci de a
q i r l i l j ; ~ sectonlj particular a1colectivitiitii, denumit politic5 in sensul strict
;,I tel-~rlcnuiui. Silllultan, voni incerca s i realizim care este intluen!a pe
care politlca o exercitS asupra ansamblului colcctivititii, sl?. intelegem
ciialectica sensului strict si a sensului care inglobeazi politica. pe planul
~I ; ~~r i l o~- caur ai e si pe planul caracteristiciloresentiale ale vietii colective.
Intentia rnea nu va fi doar aceea de a rnarca opozitia intre regimur-ile de
I~;irtide n~ultipie si regimunle de partid unic, ci de a unniin prelunginle
alegerilor fundarnentale pe care le implic2 esenfa fiec5rui regim. Altfel
spus, n-1'5voi strgdui s5 studiez sisternul particular care se numeste politici
pentru a vedea in ce miisurii filosofii din trecut aveau dreptate s i admit5
ideea c i trisiitura fundamental5 a colectiviCi[ilor este organizarea putenlor.