GHID METODOLOGIC PENTRU

IMPLEMENTAREA STANDARDELOR
DE CALITATE PRIVIND
DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR
DE VIATA INDEPENDENTA
REALIZAT DE WORLD LEARNING IN CADRUL
PROGRAMULUI CHILDNET
Autori:
Prof.Dr.Sociolog Sorin Mitulescu
Psih. Dan Parvu
As.social Daniel Chirila
Psih. Ovidiu Ionescu, consultant World Learning.
1
Ghid metodoloi! "e#tru $er%i!ii de de&%olt're ' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t)
Cu"ri#$
*+ I#trodu!ere
Despre rostul ghidului, la ce folosete ghidul, cum poate fi utilizat? Cui se
adreseaz ? Organizarea intern a ghidului.
Cadrul conceptual. Ce este deprinderea de via ? Care este importana ei ?
Principii n activitatea s.d.d.v.i.
!.E%'lu're' i#i(i'l) ,i 'dre$'re'
a. Clienii serviciilor de formare de deprinderi de viat "Cum sunt depistai cei
care au nevoie de formare ? Cazuri, e#emplificri$
%. &%ordarea difereniat a deprinderilor de viata independenta si a competentelor
sociale' la diferite varste, copiii cu diza%iliti. Ce servicii pot fi avute in vedere pentru
deprinderi de viata adaptate clientilor cu nevoi speciale?
c. (valuare psihologica si sta%ilirea potentialului de integrare socio)profesionala a
adolescentilor si tinerilor' metode si tehnici de evaluare, includerea datelor evaluarii in
planul individual al copilului*tanarului.+instrumente de evaluare care pot fi folosite "de
e#. chestionarul puncte tari , nevoi. -ehnica aplicrii acestuia.$
..Pl'#i-i!'re' '!ti%it)(ii
a. Programul individualizat de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta
potrivite cu varsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil.
%. Planul individual de formare " element al P./.0 i al P./.P. $.Durata formrii n
funcie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi.
c. 1etodologia planificrii' o%iective educative de dezvoltare a deprinderilor de
viata independenta specifice, realiste, masura%ile+ indicatori " 01&2- $, activiti.
d. Planificare fle#i%il'evaluarea pe parcurs " intermediar $
e. Participarea activa a copiilor, familiei, partenerilor sociali pentru implementarea
cu succes a activitatilor de D3/
4.A$i$te#t' !lie#tilor i# -orm're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t'
P&5
a. Definitie si caracteristici ale procesului de consiliere+
%. Conditii ale consilierii eficiente. 1etode si tehnici de consiliere, conditii cadru
pentru desfasurarea consilierii+
6. Su"er%i&'re'
a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale+
%. 1etode de supervizare "individuala si de echipa$+
c. 1etode de cercetare ,studiul de caz in analizarea eficientei programelor de
deprinderi de viata si in managementul de caz.+
!
d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a
deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale 0P0PC*OP&?+
e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare
profesionala. "poate fi adaptata cea spaniola$. "sau 7un model de integrare sociala si
profesionala8$+ D.P.
9. De&%olt're' de"ri#derilor : '!ti%it'te' $+ d+ %+ i+
a. Proceduri de oferire a serviciilor de formare n funcie de nivelul evaluat al
deprinderilor de via
%. Pregtirea pentru ieirea din sistem i acomodarea cu independena
c. 0ervicii " activiti $ de dezvoltare a deprinderilor de viat independent
d. (#mple de module de formare a deprinderilor
d1. Deprinderi simple , de %az
d!. Deprinderi comple#e , soft
e. 1etode i tehnici de lucru n formare.(#emple de activitati practice, de
invatare, de e#ersare, e#perimentare sau activitati cu caracter profesional P&5/:& ;!
f. <tilizarea resurselor e#istente, locaii ce pot fi utilizate, costuri ale formrii de
deprinderi. (#emplificri.
g. (lemente specifice privind programele de formare a dvi la copii si tineri peste
1; ani care %eneficiaza de sistem rezidential autonom
=. .orm're' -orm'torilor ,i !o#$ilierilor "e#tru d+%+i+
a. Planul de formare continua pentru personal in domeniul deprinderilor de viata.
%. Cine are e#perien i poate fi solicitat ca resurs ? De unde se poate nva. O
list a organizaiilor, centrelor de resurse cu e#perien n domeniul formrii de
deprinderi de via
c. 2esurse %i%liografice, lucrri de specialitate, site)uri, instrumente ce pot fi
folosite
/+ Li$t' de terme#i
0 + Li$t' de lu!r'ri !e "ot -i !o#$ult'te

*1+ ANE2E
.
C'" *+ I#trodu!ere
333333333333333333333333333333333333333333333333
5hidul metodologic este un instrument la ndem>na celor care lucreaz n
serviciile de formare, dezvoltare i m%untire a deprinderilor de via independent
pentru adolescenii i tinerii aflai n evidena sistemului de protecie a copilului.
5hidul se adreseaz ntr)un stil accesibil fa de potenialii utilizatori , persoane
cu pregtire divers i cu roluri diferite n raport cu clienii darr toi av>nd posi%ilitate s
a?ute la formarea i dezvoltarea deprinderilor de via independent' refereni de formare,
manageri de caz, lucrtori n servicii de tip rezidenial i centre de zi, asisteni maternali
profesioniti, prini. Pornind de la cerinele formulate n standardele minime o%ligatorii
n vigoare
1
, autorii au cutat s propun soluii posi%ile la cerinele dezvoltrii
deprinderilor de via independent ale diferitelor categorii de clieni.
De"ri#derile de %i'() i#de"e#de#t)
0pecific fiinei umane este ponderea deose%it de mare a comportamentelor
nvate n raport cu cele nnscute.Deprinderile reprezint asemenea comportamente
nvate despre care, un cunoscut psiholog
!
spunea c l nsoesc continuu pe om, put>nd
reprezenta un mare a?utor dar i mai mare handicap' unele l pot propulsa nainte,
asigur>nd succesul aciunilor sale, altele l pot trage n ?os p>n la ratarea complet. Din
alt perspectiv, unele deprinderi sunt a%iliti de a face ceva legat de o%iecte, altele sunt
priceperi n relaiile cu ali oameni+ unele au un caracter concret "deprinderi tangi%ile $,
altele sunt mai a%stracte, mai puin palpa%ile " deprinderi intangi%ile $, dar tot at>t de
importante.
Deprinderile pentru viaa independent sunt acele abiliti tehnice !i "sihosociale,
#nsu!ite "$n la auto%atis%, care #i "er%it individului s duc o e&isten nor%al, fr
a de"inde de asistena din "artea societii !i folosind o"ortunitile "e care societatea i
le ofer.
0intagma @via independent8 nu tre%uie s ne creeze impresia c ar fi vor%a
despre o viaa unui individ singuratic care duce o e#isten n afara societii, fr reguli
care tre%uie respectate. Dimpotriv, viaa independent reprezint viaa de zi cu zi, n
societatea modern, mpreun cu semenii notri.
3iaa independent poate fi do%>ndit n mai multe grade n funcie de potenialul
%iologic i psihologic al copiilor i tinerilor.Pentru tinerii cu handicap va fi vor%a desigur
despre o independen limitat .
C'teorii de de"ri#deri
1
0-&:D&2D( 1/:/1( OAB/5&-O2// P2/3/:D 0(23/C/<B P(:-2< D(C3OB-&2(&
D(P2/:D(2/BO2 D( 3/&-& /:D(P(:D(:-& , 1onitorul Oficial nr. din !DD4
!
0ean CoveE , Cele = deprinderi ale adolescenilor eficieni , ed. 0imon F 0chuster, 1GG;
4
Deprinderile pentru viaa independent nu epuizez lista posi%ilelor deprinderi ce
pot fi nsuite de un copil p>n la v>rsta maturitii. C>nd vor%im depre deprinderi de
via independent ne referim la acel %aga? minim de a%iliti care i permit deintorului
s desfoare o via social normal, ne"mai$av>nd nevoie de asisten sau acompaniere
din partea serviciilor sociale.
Putem distinge mai multe domenii de deprinderi care se formeaz pe parcursul
socializrii copilului i adolescentului, instal>ndu)se treptat i contri%uind la formarea
unei personaliti adaptate din punct de vedere social i cultural'
Domeniul deprinderilor de via zilnic ' nutriie, planificarea meniului,
cumprarea alimentelor, prepararea m>ncrii, comportamentul corect la mas, curenia
%uctriei i depozitarea m>ncrii, managementul i sigurana casei.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselor
comunitare ' se refer la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un t>nr s fac o
tranziie pozitiv ctre comunitate. 0unt incluse gestiunea locuirii, transportul i resursele
comunitare.
Deprinderi privind managementul banilor' se concentreaz pe arii de deprinderi
care i a?ut pe tineri s ia decizii financiare nelepte+ noiuni despre %ani, economii,
venituri i impozite , operaiuni %ancare, o%inerea de credite, plan de venituri i
cheltuieli " %uget personal $, a%iliti de consumator.
Deprinderi privitoare la ngrijirea personal' promoveaz dezvoltarea fizic i
emoional armonioas a t>nrului prin igien personal, stil de via sntos, se#ualitate
corect.
Deprinderi viznd dezvoltarea social' se concentreaz asupra modului n care
t>nrul se relaioneaz cu ceilali prin dezvoltare personal, contiin cultural,
comunicare, relaii sociale.
Deprinderi pentru integrare profesional' se refer la ariile de deprinderi care i
a?ut pe tineri s i finalizeze programele educaionale i s urmeze o carier conform
interesului lor. &cest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei ,
anga?are, luarea deciziilor i pregtire prin studiu.
De !e -orm)m ,i de&%olt)m de"ri#deri "e#tru %i'(' i#de"e#de#t) 4
O%iectivul formrii i dezvoltrii deprinderilor pentru viaa independent este
foarte potrivit mai ales pentru acei adolesceni care au fost lipsii de posi%ilitile
normale de a)i nsui pe durata copilriei, deprinderile adecvate de via, neput>nd folosi
imitaia maturilor " n a%sena modelului familial$ sau metoda @ncercrii i erorii8
" primind prea multe lucruri de,a gata sau fiind constr>ni s adopte soluiile presta%ilite,
iar n alte cazuri nefiind suficient de motivai s caute singuri rezolvarea$.
6
0ituaii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescui n instituii. Hi copiii din
familii naturale sau ncredinai unor asisteni maternali pot acuza deficiene n privina
deprinderilor de @via independent8.0i ei pot avea nevoie s dezvolte anumite
deprinderi, se pot confrunta cu deficiene de socializare, de adaptare la viaa social i la
cultura comunitii din care fac parte.
C&0(-&)0erge 1oscovici citat in cartea 7Psihologia relatiilor cu ceilalti8 Polirom 1GG;
Competente sociale
Multi"le ele%ente ale "ersonalitatii, "recu% si e&"erienta "ersonala, su"ortul
colectiv "recu% si "re'enta sau absenta unor deficiente sau inca"citati deter%ina asa
nu%itele(Co%"etente sociale). Prin acestea intelege% "attern*uri ale co%"orta%entului
social care dau indivi'i co%"etenti din "unct de vedere social, cu alte cuvinte ca"abili sa
"roduca efectele dorite asu"ra celorlalti indivi'i. Acestea sunt cultivate din %otive strict
"ersonale ca de e&+ dorinta de a fi "o"ular, de a se face "lacut celorlalti sau datorita
ra"ortarii la ceilalti , %i%etis%ului, identificarii cu% ar fi dorinta de a invata,
co%"etente "rofesionale, co%"etente de viata in general ,Serge Moscovici*Poliro%
-../0. In general, se considera ca "re'enta acestor co%"etente "ot influenta radical
viata sociala si chiar sanatatea %entala. Ca ur%are a acestor conclu'ii s*au de'voltat
diverse "rogra%e de antrenare a co%"etentelor sociale chiar si la bolnavi "sihic sau
chiar "entru anu%iti indivi'i "rovenind din diverse %edii "rofesionale. Ideile "rogresiste
"ro"use de aceste ti"uri de "rogra%e "un in discutie chiar co%"etente ce tin de viata
inti%a, e&+ co%"etente si a"titudini se&uale sau %unca in anu%ite conditii, %unca in
strainatate, "artici"area la for%ari de "regatire "entru interviuri "rofesionale,etc.
Co%"etentele sociale constituie in egala %asura un %odel de co%"orta%ent social care
utili'ea'a analogia intre "erfor%anta sociala si co%"etentele %otrice, de e&+ sofatul.
Necesitatea antrenarii competentelor sociale
Pentru de'voltarea co%"etentelor sociale sunt "ro"use %ai %ulte tehnici+ 1ocul
de rol, grile de indicatori efectivi ai "erfor%antei, evaluarile "rin co%"aratie intre
indivi'i. Cati indivi'i au nevoie de antrenare, se intreaba Moscovici, "resu"unand ca
acest ti" de for%are ar fi eficace2 Se "oate s"une ca toti indivi'ii si*ar "utea a%eliora
co%"etentele sociale insa cu siguranta se "oate afir%a ca e&ista diferente intre indivi'i
in ceea ce "riveste "re'enta acestor co%"etente.
Du"a autor indivi'ii cei %ai li"siti de co%"etente sunt+
* co"iii res"insi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei li"siti de
"rieteni sau i'olati3
* adolescenti si tineri singuri, ti%i'i, non*confor%isti sau cu "roble%e se&uale.
A"ro&i%ativ 456 dintre studenti se declara ti%i'i, 776 dintre ei sunt adeseori singuri3
adulti care nu au "rieteni sau cei care au "roble%e con1ugale ,un al treilea divort sau
"roble%e cu co"iii3
* "ersoanele varstnice singure, care inta%"ina dificultati in a "astra legatura cu fa%ilia
sau care au un caracter dificil.
In conte&tul de"rinderilor de viata, co%"etentele sociale aco"era o arie larga de
ele%ente caracteristice co%unicarii sociale. Conditiile de crestere, algorit%ul su"erficial
educativ al CP*urilor si %ai ales "robabilitatea redusa ca in aceste servicii co"ilul sa
"oata e&"eri%enta roluri si co%"etente ii face subiectii "rinci"ali ai unui "rogra% de
9
antrenare. In general, %a1oritatea "rofesiilor, conditiilor de invatare, conditiilor de trai
colectiv "resu"un contacte cu celalalt. In ceea ce "riveste activitatea "rofesionala,
%eseriile in general solicita co%"etente s"ecifice. Sti% insa, ca in ceea ce "riveste
"erfor%anta "rofesionala a tinerilor din CP este redusa "recu% ca"acitatea de a se
stabili'a la un loc de %unca. Adesea se constata un co%"orta%ent de%isiv "e fondul
i%"osibilitatii de a se concentra "e o sarcina s"ecifica, sensibilitatii sociale
inter"ersonale care ii face vulnerabili in fata autoritatii "e care nu o recunosc sau ale
carei e&igente le considera discri%inari ,e&+ a% "lecat "entru ca %i*a s"us sa nu %ai
stau, cred ca are ceva cu %ine ca sunt din casa de co"ii0.
Ca sa descrie% conce"tul in a"licarea lui la diferite categorii "ute% adauga ca si
bolnavii %intal sau "ersoane cu o anu%ita tulburare "sihica au deseori carente la
nivelul co%"etentelor sociale. Multi dintre adultii neada"tati social cu tulburari
nevrotice "re'inta carente in functie de diferitele co%"orta%ente ale co%"etentei sociale
,in ca'ul nostru co%"etenta este la un nivel su"erior fata de de"rindere sau "oate fi
nu%ita de"rindere co%"le&a0 care "ot fi+ gratificatie, asertivitate, co%unicare non*
verbala deficienta, %i1loace de conversatie reduse, etc.
A$erti%it'te'8 ca"acitatea de a influenta, de a e&"ri%a o"inia intr*un %od
adecvat fara constrangeri interioare, ca"acitatea de a*l co%ada "e celalalt. Du"a
La'arus -.9: asertivitatea co%"orta 4 ele%ente+
;efu'ul cererilor3
* cereri de favoruri si for%ularea de cereri3
* e&"ri%area senti%entelor "o'itive si negative3
* initiere, continuarea si incheierea unei conversatii.
Gr'ti-i!'ti'8 s"ri1inul , considerata a fi cheia "rieteniei, incura1area, s"ri1inul,
atentie fata de ceilalti.
Comunicarea non)ver%ala8 se%nele sociale ale co%"etentelor sunt %ulte non*
verbale3 <actorul general de e&"resivitate non*verbala+
Diferite e&"resii ale fetei3
Privirea intensa3
A"ro"iere %ai %are3
=oce %ai "uternica, %ai ascutita, %ai e&"resiva3
Mai %ulte gesturi indre"tate s"re ceilalti, %ai "utine gesturi indre"tate s"re sine
Comunicarea ver%ala8se afla in centrul "erfor%antei si co%"etentei sociale3
(mpatia8 ca"acitatea de a i%"artasii e%otia resi%tita de ceilalti3
Cooperarea 8 consta in a tine cont de obiectivele celorlalti si de "ro"riile
obiective astfel incat sa fie atinse toate obiectivele %entionate.
Cunoasterea si rezolvarea pro%lemelor 8 unele as"ecte ale co%"etentelor sociale
sunt in afara constiintei, tin de subconstient dar "ot fi evocate. In do%eniul
co%"etentelor sociale co%"orta%entul este stabilit de un anu%it nu%ar de reguli
infor%ale "e care indivi'ii le cunosc e&+ regula tertului, in "rietenie nu se acce"ta sa
trade'i confidentele, sa critici in "ublic. O alta conditie este sa cunosti si sa intelegi
adevarata natura a situatiilor si relatiilor. S*a de%onstrat ca adolescentii non*
confor%isti care nu au "rieteni au idei false des"re "rietenie+ notiuni ca loialitate,
anga1a%ent si atentie acordate celorlalti le sunt total straine
Prezentarea de sine 8 i%aginea de sine este ansa%blul ideilor "e care un individ
=
le are des"re sine, des"re rolul sau, des"re %eserie, trasaturi de caracter si cor"ul sau.>
2espectul fata de sine este li%ita "ana la care un individ are o "arere buna des"re el
insusi> Pre'entarea de sine este co%"orta%entul care vi'ea'a influentarea %anierei in
care sunte% va'uti de ceilalti. ,in "re'entarea de sine , s"re e&e%"lu, 1ena face "arte din
an&ietatea sociala re'ultand in "arte dintr*o atentie e&cesiva fata de sine si din tea%a de
a nu fi de'a"robat de ceilalti0
Modelul co%"etentelor sociale du"a %odelul co%"etentei %otorii ,e&+ %ersul "e
bicicleta, sofatul$
Perceptie Aucla de feed%acI
1otivatie -ransfer 0chim%ari in
o%iectiv lumea e#terioara
2eactii
motrice
C'" 5+ Cum $e -orme'&) de"ri#derile "e#tru %i'()
i#de"e#de#t)
3333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
Jnsuirea deprinderilor necesare pentru a tri pe cont propriu reprezint un proces
care dureaz ntreaga via.
A!a cu% se %entionea' #n standard , :.?.40, "regtirea "entru viaa
inde"endent este o for% "articular de educaie non*for%al, "artici"ativ, de
sti%ulare !i de'voltare "ersonal.
Kormarea i dezvoltarea de deprinderi se poate face n dou modaliti'
) ca o activitate organizat cu scopul formrii sau dezvoltrii unor deprinderi de via
independent+
) ca o latur a diferitelor activiti educative la care iau parte adolescenii n instituiile
rezideniale sau n cadrul ngri?irii &1P.
Kormatorii de deprinderi pornesc de la ideea c acele deprinderi pe care copiii *
adolescentii) tinerii nu le au, se pot do%>ndi prin e#erciiu, voin " n %aza unor motivaii
corespunztoare $ i cu a?utorul unor persoane de spri?in. Dup nvare i c>teva
repetri, deprinderile se automatizeaz. Ba v>rsta lor, aceti copii*adolescenti) tinerii pot
nc s i mreasc eficiena aciunilor, s devin mai ncreztori n propriile fore, s i
;
m%unteasc raporturile cu cei din ?urul lor, sa do%andeasca un control mai %un asupra
propriei lor viei.
O a%ordare %azat pe dezvoltare recunoate faptul c nvarea se produce n timp
i copiii progreseaz printr)o serie de etape sau niveluri pe msur ce procesul se
desfoar.
Ciclul formrii deprinderii cuprinde urmtoarele etape principale:
De-i#ire' de"ri#derii :
) generarea de e#emple,
) ncura?area repetrii ver%ale i a aciunii,
) corectarea nelegerilor greite+
Promo%'re' u#ei de"ri#deri "er-orm'#te "ri# :
) asigurarea condiiilor pentru a practica su% supraveghere i cu asigurarea unui feed)%acI
adecvat+
) evaluarea performanei+
) emiterea unor recomandri de corectare+
A$iur're' me#(i#erii dur'6ile ' de"ri#derii "ri# :
) oportuniti pentru practica personal+
) stimularea autoevalurii i a a?ustrilor de comportament.
:ivelurile de nvare utilizate n modelul de dezvoltare sunt menionate n figura
de mai ?os '
Ni%eluri de 7#%)('re
Ni%el de 7#%)('re De-i#i(ie O6$er%'(ii "ri%i#d metod'
Contientizare Cursantul achiziioneaz informaii. Ba
acest nivel el ar tre%uis fie capa%il s
identifice, s descrie sau s ofere
informaii depre su%iectul respectiv.
/nstructorul urmeaz s prezinte
informaii. Ba finalul sesiunii se
va atepta ca t>nrul s descrie
sau s e#plice ce a nvat despre
su%iectul a%ordat.
Cunoatere
a%stract i
nelegere
Cunoatere practic
" tie cum $
Cursantul ncepe s aplice cunotinele
do%>ndite prin instruire. &r tre%ui s
prezinte o anumit ndem>nare n
realizarea practic dar mai mult su%
form de e#erciiu didactic sau
simulare n mediul de nvare.
-re%uie creat ocazia de a pune
n practic acel comportament
despre care s)au oferit
informaii.De regul se
simuleaz situaii de via real.
&desea sunt acelea de care
t>nrul poate avea nevoie n
viitor.
Capacitate de a face Cursantul a?unge s utilizeze
cunotinele do%>ndite n afara
mediului de studiu. (l este capa%il s
demonstreze deinerea deprinderii n
mod regulat, fiind contient de
progresele sale.
0e ofer ocazia de a e#ersa n
lumea real, "un$ndu*i "e
cursani #n situaia de a
de%onstra ce sunt #n stare s
fac !i #n acest fel s ca"ete
#ncredere #n "ro"riile lor fore.
G
Sur$' '
0erviciile pentru dezvoltarea deprinderilor de via independenta.
0copul principal al serviciilor pentru deprinderi de via independent este de a le
oferi adolescenilor acele competene necesare pentru a tri o via adult sntoas, util
i independent.
0erviciile care au ca scop formarea de deprinderi pentru o via independent
tre%uie s fie in concordan cu nevoile n continu schim%are ale tinerilor, pe msur ce
acetia i dezvolt competenele i i m%untesc performanele.
&ctivitile pentru dezvoltarea d.v.i. se pot desfura n cadrul unui serviciu
specializat sau n cadrul altor servicii pentru protecia copilului' servicii de tip rezidenial,
centre de zi, asisteni maternali profesioniti.
0erviciile pentru o via independent se adreseaz adolescenilor care au fost
separai de familie i au nevoie s o%in acele deprinderi necesare unei viei sntoase,
utile i responsa%ile ca aduli independeni.&semenea adolesceni pot fi cei care'
L au prsit*urmeaz s prseasc sistemul de protecie a copilului
L au diza%iliti dezvoltaionale
L nu au locuin
L triesc ntr)o form de reziden temporar
L au familii fr suficiente resurse pentru a)i spri?ini n o%inerea unei viei
independente.
Pri#!i"ii de lu!ru "e#tru SDVI
1D
/n activitatea serviciilor pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent
tre%uie respectate o serie de principii care asigur concordana acestor servicii cu valorile
recunoscute privind educaia i asistena social i cu activitatera celorlalte servicii i
activiti din sistemul de protecie social.
/n toate aciunile care se realizeaz in cadrul serviciului pentru formarea
deprinderilor de viata primeaz interesul superior al copilului. M.. "Principiul interesului
superior al copilului $
0erviciul pentru formarea deprinderilor de viata se adreseaz copiilor indiferent de
rasa, religie, lim%a, se# sau orice alta apartenena etnica, sociala sau culturaM..
"Principiul nondiscriminarii si egalitii anselor$
2elaia profesionitilor cu copilul i cu familia sa pe durata formrii i dezvoltrii
de deprinderi de via tre%uie s in seama de '
(#primarea li%er a sentimentelor, g>ndurilor si temerilor copilului si ale familiei
n relaia cu profesionitii+
2eceptivitatea profesionistului fa de pro%lemele copilului si familiei, du%lat de
capacitatea sa de a formula un rspuns adecvat+
&cceptarea si atitudinea non)acuzatoare a profesionitilor fa de sl%iciunile si
greelile familiei si ale copilului+
&utodeterminarea persoanei, recunoaterea dreptului si nevoilor copilului si
familiei de a alege o anumit soluie, n funcie de capacitatea lor de a lua decizii
pozitive+
&sigurarea confidenialitii informaiilor cu caracter personal, dezvluite n
timpul relaiei profesionale cu copilul si familia acestuia.
0erviciul pentru formarea deprinderilor de viata se %azeaz pe implicarea
comunitilor locale si pecola%orarea instituiilor si organizaiilor de la nivel local si
?udeean pentru rezolvarea situaiei copiilor. 0e acorda o importanta speciala
responsa%ilizarii comunitii in ceea ce privete rezolvarea pro%lemelor copiilor
"Principiul descentralizrii si responsa%ilitii comunitii $
&ctivitile din cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor de viata se
desfoar in spiritul demnitii, li%ertii si respectului fata de semeni, acordandu)se o
atenie prioritara intaririi coeziunii sociale in a%ordarea pro%lematicii referitoare la copil,
cu referire speciala la grupurile cele mai vulnera%ile ) copiii in dificultate. M "Principiul
solidaritii$.
Kiecare caz este tratat individual urmarindu)se un plan individual de intervenieM.
/ndividualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, n funcie de
diferenele personale' %io)psihice, educaionale, culturale etc.+
"Principiul interveniei personalizate $
Coordonarea serviciilor si resurselor se realizeaz la nivel local, cat mai aproape
de clienii, copiii, adolescenii si familia care are nevoie de spri?in si asistentaM..
"Principiul pro#imitii * su%sidiaritate$
11
&ctivitile de deprinderi de viata sunt coordonate de ctre un responsa%il de caz
si au drept scop atingerea situaiei de permanenta si sigurana pentru copil. "Principiul
permanentei si continuitii $
-oate activitile din cadrul serviciului se realizeaz pe %aza de contracte de
cola%orare si parteneriat intre instituii, ministere, autoriti locale, organizaii
neguvernamentale, etcM. "Principiul contractului multiparti $
2espectarea elementelor minime de %un practic i a standardelor n vigoare$
"Principiul interveniei standardizate $
E%'lu're' i#i(i'l) ,i 'dre$'re'
A + Clie#(ii $er%i!iilor de -orm're de de"ri#deri de %i'()
Cea mai important i numeroas categorie de clieni pentru sdvi o reprezint
tinerii care au suferit un regim ndelungat de instituionalizare, fiind privai de
posi%ilitile normale de nsuire a deprinderilor .
Deficiene privind deprinderile la adolescenii i tinerii aflai n ngri?ire
rezidenial.
0tudiile de specialitate
.
relev o serie de trsturi specifice acestor adolesceni'
) nt>rzieri n dezvoltarea fizic i motorie+
) retard intelectual i de lim%a?+
) dificulti n comportamentul social, ca urmare a ina%ilitii de a forma si pstra relaii
cu ceilali copii i aduli, a incapacitii de a respecta reguli, a lipsei sentimentului de
vinovie+
) o tul%urare emoional profund care st, n fapt la %aza tuturor celorlalte distorsiuni.
(ste evident c %ediul de via #!i "une a%"renta "e co%"orta%entul !i structura
%ental a co"iilor !i tinerilor crescui #n instituii. O caracteristic a cadrului de via
din centrele de plasament este neadecvarea sa i promovarea unor trsturi dis?unctive cu
mediul social. Copiii suport adesea situaii de disonan cognitiv, de confuzie. :efiind
suficient informai sau primind informaii distorsionate, neveridice, le este foarte greu s
crediteze anumite date, s acorde relevana i s ia decizii n virtutea unor convingeri i
certitudini.
0e pune ntre%area ' au aceti copii alt structur mental? &lt g>ndire? 1ai
degra% este vor%a de cultura speciala " instituional $ n care ei s)au maturizat i n care
triesc p>n la revocarea msurii de protecie. Comportamentele lor sunt "atternuri
nsuite prin socializarea instituional, dar care devin modaliti dezadaptative n condiii
de via n mediu deschis.
Comportamentul lor se e#plic prin aceea c le lipsesc anumite e#periene foarte
timpurii. 0i astfel, deprinderile lor de via a?ung s fie diferite de ale celorlali oameni.
.
1.Dumitrana, Copilul instituionalizat, (DP Aucuresti, 1GG;
1!
:u se poate spune c 7nu au deprinderi8, ci numai c au deprinderi ce nu satisfac
cerinele vieii independente. Deprinderile lor sunt pentru o altfel de via dec>t cea care
i asteapt n mod normal, n viitor, n societate. :ici nu este cazul s comentm dac
sunt deprinderi %une sau rele. /mportant este, c cele mai multe sunt deprinderi care n
viaa independent nu folosesc sau pot fi duntoare.
/at mai ?os o serie de situaii de via specifice instituiilor, cu posi%ile
repercursiuni la nivelul deprinderilor'
Domeniul deprinderilor de via zilnic
:u se cunosc suficient alimentele de %az i compoziia felurilor de m>ncare care
se servesc.
Ba un centru rezidenial , copiii nu vzuser niciodat o p>ine ntreag ci numai
tiat n felii. (i nu)i imaginau la ce servete o furculi pentru c p>n atunci primiser
la mas doar linguri "din dorina celor care i ngri?eau de a preveni posi%ile accidente $.
/nvitai s aleag un fel de m>ncare de pe o list de meniuri, au avut dificulti
"pentru c niciodat nu fuseser n situaia de a opta $.
&dolesceni de 19)1= ani au fost pui n ncurcatur atunci c>nd a tre%uit s)i
cumpere dintr)un magazin alimente pentru !). zile pentru c nu puteau aprecia c>t
consum. (rau #nclinai s cu%"ere cu "recdere conserve sau dulciuri !i se orientau
greu du" ali%entele "e care le cutau.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselor
comunitare
1uli nu au e#perimentat niciodat dormitul cu capul pe pern, asemenea
accesorii normale ntr)o locuin o%inuit, fiind interzise n instituie.
Curenia fiind n sarcina personalului de ngri?ire, deprinderile de a face curat, de
a folosi su%stane pentru curat sau detergeni pot nt>rzia s apar.
1ai mult dec>t at>t, unii copii pot s i formeze impresia c ei nu tre%uie s se
preocupe de curenia locuinei pentru c e#ist persoane nscinate n mod e#pres cu aa
ceva.
Deprinderi privind managementul banilor
Dac nu se primesc %ani de %uzunar, este de ateptat ca tinerii s nu)i formeze
deprinderi corespunztoare privind gestiunea acestor %ani. C>nd i au, i cheltuiesc
repede, fr nici o ?udecat. /n conditii de austeritate, copiii se o%isnuiesc s utilizeze ca
moned de schim% orice cadou sau o%iect pe care l primesc.
Din o%servarea comportamentului tinerilor revocai dup instituionalizare
prelungit rezult c tinerii pot avea dificulti mai ales n ce privete planificarea
cheltuielilor n funcie de venituri.
Deprinderi pentru integrare profesional
1.
-inerii se lovesc de pre?udecile unor patroni care nu vor s aud de anga?ai
provenii din casa de copii.
Cei mai muli tineri pot s ai% lacune cu privire la locul) instituia unde ar putea
s se adreseze pentru gsirea unui loc de munc i s nu tie s scrie un c.v. sau cum s se
comporte la un interviu.
Chiar dac au mai lucrat, dar fr contracte de munc, nu au suficiente cunotine
cu privire la drepturile anga?atului i o%ligaiile anga?atorilor.
C>nd lucreaz undeva, intr uor n conflicte sau nu reuesc s fac o impresie %un,
trd>ndu)i inadaptarea.
Deprinderi viznd dezvoltarea social
&numite practici n relaiile copiilor care triesc n instituii le pot crea acestora o
situaie de stigmatizare n afara instituiei. 1uli se pot simi etichetai fa de colegii lor
din coal i din cartier. &tunci, ei evit s)i asume propria identitate . /maginea de sine
este puternic afectat i consecina este marea lor suspiciune n legtur cu prerea
celorlali despre ei.
1odalitile de a)i procura cele necesare, de a sta%ili relaii, de a onora un
contract social, de a)i face prieteni, pot fi marcate de duplicitate.
3iaa n instituie duce la o pronunat dependen de grup' grupul de colegi este
principala sursa de "attern * uri comportamentale i valori personale, i este mediul
esential cu rol important n socializare. /n acelasi timp, grupul ndeplineste i un rol de
securizare, prin modul n care i a?ut pe copiii s fac fa situaiilor de adversitate,
momentelor de nelinite , de suferin prin intervenia suport a grupului.
O alt o%servaie este legat de sla%a responsa%ilizare a tinerilor fa de viaa lor
n general. 1a?oritatea consider c toate pro%lemele lor ar disprea dac ar avea %ani, iar
aceti %ani ar tre%ui s li se dea n virtutea faptului c sunt copii orfani, iar acest aspect le
ofer, n viziunea lor, nite drepturi pe via. (#presii de genul 7nou cine ne d %ani de
haine, case, locuri de munca8 sunt de natur s scoat n eviden e#pectaii nerealiste n
raport cu societatea i o lips de mo%ilizare fa de ei nii.
Cadrul restr>ns de via, limitat la scoal i centru, i poate determina s adopte un
comportament defensiv fa de orice element care le)ar putea provoca insecuritate,
disconfort psihic, situaii de inferioritate.
Chiar atunci c>nd dispun de anumite cunotinte , mai multe la anumite capitole,
mai puine la altele,ceea ce le lipsete cel mai tare tinerilor din instituii este ncrederea n
forele proprii, dorinta de a da piept cu viaa din afara centrelor.
Deprinderile do%>ndite n instituii prezint uneori i unele atuuri de adaptare
" puncte tari$'
<neori se constat o competen social mult mai dezvoltat a copiilor crescui n
condiii instituionale de colectivitate dec>t la cei crescui n mediul familial, ntr)o
constelaie restr>ns de relaii.
1uli copiii crescui n instituii sunt sensi%ili i comunicativi.
14
-otui, pe ansam%lu, deficienele i incompetenele comportamentale rm>n
preponderente n raport cu punctele tari.
6+A6ord're' di-ere#(i't) ' de"ri#derilor de %i'(): l' di-erite %8r$te
Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vrst9 la v>rste mai mici ateptm
deprinderi simple, concrete, la v>rste mai mari ateptm deprinderi comple#e, cu grad
mai ridicat de a%stracie. -otui, adolescenii nu nva deprinderile n ordine
cronologic.(ste posi%il ca tineri cu vrst mai mare s fi omis o deprindere pe care
semeni ai lor au nvat)o la o v>rst mai mic. &cest fapt este cu at>t mai posi%il cu c>t
unii tineri au avut e#periena mai multor plasamente i ntreruperi succesive n educaie.
5rupa de vrst ; , 14 ani evideniaz nevoia de stimulare suplimentar a
dezvoltrii personalitii lor .Contactul cu mediul deschis este foarte limitat i nu sunt
o%inuii s dezvolte strategii adaptative.0timularea participrii se face adesea prin
oferitrrea unor mici cadouri , dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea e#primri ieste
eficient utilizarea suportului grafic.Copiii se simt adesea n competiie unii cu alii.
Confruntarea , reuita sunt foarte importante, iar dorina de a fi tratai cu mai mult
atenie dec>t restul colegilor este foarte pronunat.Pe alocuri atitudinea poate fi presrat
cu comportamente cu tem agresiv la adresa celorlali, pornind de la nevoia de afeciune
pe care o resimt aceti copii.
Grupa de vrst ! "# ani prezint o problematic aparte. (i se apropie de
momentul asumrii de responsa%iliti individuale. De aici pot pleca reacii revendicative,
stri de nemulumire i chiar suspiciune. Cei mai muli traiesc ntr)o stare de incertitudine
n legtur cu viitorul lor i au lacune n ceea ce privete cunoaterea propriei
personaliti.<neori acestor tineri le este greu s se raporteze la cineva pe carel percep ca
pe o autoritate, ca la un egal. &cest impas poate fi depit dac este practicat o
comunicare dechis , sincer, n raport cu adiulii i pe tema nevoilor lor. &ceti tineri
sunt reinui n a vor%i despre ei nii i a analiza n grup pro%lemele lor. 2ezistena la
ver%alizare este determinat uneori de team , alteori de lipsa e#erciiului n a se
autoevalua. Be este greu s decid pentru viitorul lor profesional care le provoac stri
emoionale ncrcate negativ i au nevoie de clarificarea criteriilor de apreciere.
Practica asistentei sociale a copilului necesita cunoasterea procesului de
dezvoltare a acestuia de la stadiul de sugar nea?utorat la acela adultului independent,
deoarece, pentru a ?udeca daca vreunul din aspectele emotional, sociale sau de
personalitate este anormal, acestea tre%uiesc comparate cu limitele normalului pentru
grupul de varsta respectiv.
Primii ani de viata
Dezvoltarea normala a copilului
(ste foarte important atasamentul copilului fata de parintii sai+
0unt foarte importante legaturile emotionale selective.
Primul an de viata
) dezvoltare rapida, motorie si sociala+
16
) la . saptamani sugarul zam%este celor din ?ur+
) la 9 luni apare zam%etul selectiv+
) la ; luni apare frica de straini+
) curand dupa aceea, an#ietate atunci cand este despartit de mama+
) la sfarsitul primului an copilul tre%uie sa ai%a o relatie foarte sigura si foarte
apropiata cu mama sa+
) copilul a inceput sa invete o%iectele din ?urul lui, relatiile cauzale simple si
relatiile spatiale+
) copilului ii face placere sa emita sunete, poate si cateva cuvinte.
&nul al doilea de viata
) perioada de dezvoltare rapida+
) copilul incepe sa)si doreasca sa)si multumeasca parintii+
) este an#ios cand parintii nu sunt de acord cu el+
) incepe sa invete sa)si controleze comportamentul+
) comportamentul de atasare este %ine sta%ilit+
) e#plozii de manie "mai ales daca nu i se indeplinesc dorintele de a e#plora$, care
nu dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul invata sa accepte constrangerile+
) la sfarsitul celui de)al doilea an copilul poate lega !). cuvinte.
&nii prescolari "!)6 ani$
) crestere rapida a capacitatilor intelectuale+
) crestere rapida in comple#itate a lim%a?ului+
) inceput de dezvoltare sociala care creste odata cu interactiunea cu fratii, cu alti
copii, cu adultii+
) inceputul identificarii cu parintii si al adoptarii standardelor lor+
) scad in intensitate e#ploziile de manie si dispar inainte de varsta scolara+
) curiozitate vie+ un mare numar de intre%ari+
) imaginatie %ogata si intensa+
) o%iectele tranzitionale capata importanta pentru copil, il linistetsc si il a?uta sa
doarma+
) intelege diferentele dintre %ar%ati si femei, dupa im%racaminte, comportament si
anatomie+
) ?ocul si e#plorarea se#uala sunt comune in aceasta etapa+
) de dezvolta mecanismele de aparare si, ca urmare, copilul poate face fata
an#ietatii izvorate din emotii inaccepta%ile.
Copilaria de mi?loc "6)1D ani$
) copilul isi intelege identitatea "%aiat sau fata$+
) isi intelege pozitia in familie+
) face fata scolii "a do%andit concepte numerice, citeste, scrie$+
) invata care ii sunt limitele+
) se rafineaza si dezvolta in continuare mecanismele de aparare+
) se dezvolta constiinta+
) se dezvolta standardele de comportament social.
19
&dolescenta
) este perioada dintre copilarie si stadiul adult+
) transformari fizice provocate de pu%ertate "la 11)1. ani la fete si 1.)1= ani
%aieti$+
) constientizarea propriei identitati si individualitati+
) constiinta de sine+
) preocupare despre a sti cine sunt+
) incep sa fie luate hotarari despre viitorul in viata+
) importanta crescuta a grupului de prieteni+
) apartenenta la un grup "care a?uta in do%andirea independentei$+
) crestere in interes si activitati heterose#uale+
) la sfarsitul adolescentei, afectiune pentru se#ul opus si dorinta se#uala.
A. Caracteristicile parintilor si ale familiilor de privenienta ale clientului.
Cu e#ceptia cazului in care unuia dintre copii i)au decedat toti mem%rii familiei,
in sistemul de ocrotire si protectie a copilului sunt clienti copii ai caror parinti i)au
a%andonat.
1otivele a%andonului sunt pro%lemele si dificultatile in gestiunea propriei vieti
dar si pe aceea a copiilor lor. <neori pro%lemele adultilor cu care au fost * sunt in contact
copiii si mai apoi tinerii institutionalizati sunt internalizate si odata a?unsi clienti ai
0.D.3./. se manifesta adesea ca o repetare a greselilor si patologiei celor de la care au fost
7imprumutate8. :u tre%uie in acest caz su%liniata importanta sanatatiimintale si morale a
celor care lucreaza cu copii.
$robleme in familia copilori institutionalizati:
1. Parinti cu afectiuni psihice.
!. Parinti imaturi afectiv.
.. Parinti provenind din medii cu risc de a%andon.
4. Parinti care sunt to#ico)dependenti.
6. Parinti e#pusi la violenta "sau victime ale violentei$
9. Parinti care au suferit mari pierderi.
=. Parinti cu condamnari penale.
;. Parinti cu nevoi speciale
G. Parinti care nu au avut parte de o ingri?ire suficient de %una in copilaria lor.
0unt relativ rare cazurile in care clientii ai 0.D.3./. au suferit tul%urari la varsta
copilariei totusi sunt mult mai frecvente decat in populatia generala. O parte din acestea
se remit fara urmari pana in tinerete totusi o mare parte necesita supraveghere si
tratament lasand urmari si sechele in personalitatea celui ce va deveni client al 0.D.3./.
iar o foarte mica parte dintre tul%urari necesita o ingri?ire, un cadru si o atentie deose%ita.
/ata de ce este necesar ca aceste tul%urari sa fie cunoscute nu doar de specialisti "medici,
psihologi, psihoterapeuti$ ci si de catre restul personalului care lucreaza direct cu copii,
adolescenti si tineri care au fost institutionalizati.
1=
Drept rezultat pot aparea'
-ul%urari diagnosticate pentru prima data in copilarie si adolescenta'
%Deficienta mentala%
0e caracterizeaza printr)o functionare intelectuala semnificativ su% medie " /N su%
=D$ cu de%ut inainte de varsta de 1; ani si prin deficite sau deteriorari concomitente in
functionarea adaptativa.
&%'ulburarile de invatare.
0e caracterizeaza printr)o functionare scolara su%stantial su% cea asteptata data
fiind varsta cronologica a persoanei, inteligenta masurata si educatia corespunzatoare
varstei. 0unt incluse aici disle#ia, discalculia, disgrafia, tul%urarea de invatare fara alta
specificatie.
(% 'uburarea aptitudinilor motorii%
/nclude tu%urarea de dezvoltare a coordonarii care se caracterizeaza printr)o
coordonare motorie su%stantial su% cea asteptata, data fiind varsta cronologica a
persoanei si inteligenta masurata.
4% 'uburarile de comunicare%
0e caracterizeaza prin dificultati in vor%ire sau in lim%a? si include tul%urarea de
lim%a? e#presiv, tul%urarea mi#tta de lim%a? receptiv si e#presiv, tu%urarea fonologica,
%al%ismul si tul%urarea de comunicare fara alta specificatie.
!% 'uburarile de dezvoltare pervasiva%
0e caracterizeaza prin deficite severe si deteriorare pervasiva "in multiple domenii
ale dezvoltarii$. &ceastea se caracterizeaza prin' deterioare in interactiunea sociala
reciproca, deteriorarea in comunicare, prezenta de comportamente, preocupari si activitati
stereotipe. -u%urarile specifice incluse in aceasta sectiune sunt' tul%urarea autista,
tul%urarea 2ett, tul%urarea dezintegrativa a copilariei, tul%urarea &sperger, tul%urarea de
dezvoltare pervasiva fara alta specificatie.
)% Deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv.
0unt incluse aici' tul%urarea de hiperactivitate * deficit de atentie, carcterizata prin
simptome de inatentie si*sau de hiperactivitate , impulsivitate. -u%urarile de
comportament disruptiv sunt' tul%urarea de conduita, tul%urarea opozitionismul
provocator, tul%urarea hiperactivitate * deficit de atentie fara alta specificatie si tu%urarea
de comportament disruptiv fara alta specificatie.
*% 'ulburarile de alimentare si de comportament alimentar ale perioadei de
sugar sau micii copilarii%
0e caracterizezaza prin tul%urari persistente in alimentare si in comportamentul
alimentar. -u%urarile specifice incluse sunt' pica, ruminatia si tul%urarea de alimentare a
perioadei de sugar sau a micii copilarii., anore#ia nervoasa, %ulimia nervoasa. &nore#ia
nervoasa se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minima.
Aulimia nervoasa se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat e#cesiv urmate de
comportamente compensatorii inadecvate "de e#. varsaturile auto provocate, a%uzul de
la#ative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau e#ercitii fizice e#cesive.
#% 'icurile%
0unt caracterizate prin' ticuri motorii si * sau vocale. /nclud' tul%urarea -ourette,
ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie.
+% 'ulburarile de eliminare%
/nclud encopresisul si enurezisul.
1;
,% -lte tulburari ale perioadei de sugar. ale copilariei sau adolescentei:
&n#ietatea de separare, mutismul selectiv, tul%urarea reactiva de atasament a
perioadei de sugar sau a micii copilarii, tul%urarea de miscare stereotipa, tul%urarea
perioadei de sugar, a copilariei sau adolescentei fara alta specificatie.
&%ordari in formare
Principii ale muncii cu copilul respectand dezvoltarea lui "Carmen &nghelescu$
Copilul are nevoie sa fie respectat. 2espectul fata de copil se o%iectiveaza in
timpul care se acorda fiecarui copil pentru a integra senzatiile corporate si pentru a)si
construi repere pe care se structureaza psihologicul , sensul individului ca e#istenta.
Dezvoltarea este unitara. Orice act al copilului presupune implicarea mai multor
arii de dezvoltare.
0chim%arile consecutive dezvoltarii sunt comple#e si pot sa fie dificil de o%servat
sau in o%serva%ile celor de langa ei+ de aceea, o%servatia cuiva din e#terior poate
evidentia ceea ce cei apropiati nu vad.
Dezvoltarea este reciproca, schim%arile dintr)un domeniu influenteaza toate
celelalte domenii de dezvoltare. O achizitie motorie duce la acumulari cognitive insotite
de trairi ce pot consolida achizitia sau dimpotriva, o pot %loca.
3ariatia este un criteriu al dezvoltarii. Dezvoltarea este un proces individual, de
e#emplu, unii copii merg mai devreme si comunica ver%al mai tarziu, altii invers,
comunica mai intai si apoi achizitioneaza mersul.
Dezvoltarea este un proces dinamic care alterneaza. &chizitiile realizate de un
copil intr)un interval de timp necesita apoi un timp pentru organizare. Organizarea si
structurarea pot a%sor%i toata atentia copilului, ceea ce poate avea ca efect regresia in alte
domenii si dezechili%re tranzitorii. Cel mai %un e#emplu este cel al an#ietatii fata de
strain, care se manifesta in ?urul varstei de ; luni si care marcheaza achizitia diferentierii
intre persoane necunoscute si cunoscute "2. 0pitz$.
Dezvoltarea se realizeaza cu precadere in conte#t social si se %azeaza in copilarie
pe formarea atasamentului.
Principii ale muncii cu clienti adolescenti si tineri. &ctori si roluri implicate in
proces.
$rincipii
1. -re%uie folosita e#perienta de?a acumulata de clienti.
!. 2educerea temerilor si a perceptiei negative asociate procesului de invatare cu
care unii clienti vin.
.. &nga?are activa in procesul de invatare al deprinderilor. Ba sfarsitul fiecarei
sesiuni de formare participantii tre%uie sa poata face o demonstratie practica asupra a
ceea ce au invatat.
4. -re%uie creata o atmosfera in care sa fie posi%ile erorile si greselile. O mare
parte dintre sesiunile de formare se %azeza pe procedee gen /ncercare , (roare "de
e#emplu gatitul$.
6. Crearea unei atmosfere propice asocierii dintre participantii la procesul de
instruire.
9. 1otivarea procesului de invatare practica.
=. -recerea gradata de la invatarea de deprinderi simple la deprinderi comple#e.
;. Posi%ilitatea autievaluarii participantilor.
1G
G. Kolosirea feed%acI)ului ca metoda de evaluare continua.
1D. Kolosirea elementelor de practica in dauna celor de teorie care vor fi ela%orate
mai apoi impreuna cu clientul.
11. Kolosirea resurselor unicitatii clientilor
;oluri si i%"licare+
@lev,implicare activa, %azata pe e#perienta, rtesponsa%ilitate in procesul de
Instructor , respect si egalitate fata de client si de e#perienta acestuia, relatie de
parteneriat
Continutul "ractic A centrat pe pro%leme de viata, vine in intampinarea
pro%lemelor clientului sau este chiar cerut de client
Motivatie * interioara sau in cel mai rau caz interiorizata in procesul invatarii.
Princi"ii de abordare a de"rinderilor de viata "entru toate categoriile de varsta+
1. 0ta%ilirea si intretinerea unei relatii in care clientii sa se simta ca sunt
intampinati cu sensi%ilitate, empatie "atentie, nu simpatie$ si respect.
!. 5ri?a si spri?in acordat in functie de nevoi.
.. Consolidarea unei retele de suport social.
4. Consolidarea functiilor de adult "matur$ si stimularea interactiunilor plecand de
la acest nivel
6. Concentrarea pe internalizarea modelelor si rolurilor de adult matur.
9. /ncura?area cautarii de solutii proprii pentru situatiile de criza mergand mai
tarziu pana la anticiparea crizelor.
=. 2educerea stresului din institutie.
;. -erapie si asistenta in situatii de criza.
Di-ere#te i# '$i$te#t' !o"ilului -'t' de !e' ' 'dultului
Practica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului su% cateva aspecte
importante. &rareori masura de protectie este solicitata de copil. (l este adus de adulti
care considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este sau
merge inspre anormalitate si * sau patologie. Koarte multe lucruri depind de atitudinile si
toleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului. <n factor
corelat este dat de faptul ca cel mai adesea pro%lema unui copil este o reactie la
!D
tul%urarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptul
ca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal tre%uie acordat o mai mare
atentie stadiului de dezvoltare a copilului "adolescentului, tanarului$ si duratei, decat
pro%lemei in sine. Ca e#emplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de .)
4 ani, dar indica o serioasa pro%lema la un tanar de 1; ani. /nterventia se realizeaza
punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incura?area si cresterea stimei
de sine, cat si pe coordonarea resurselor "persoane de spri?in, cadru, a%ilitati si
competente personale ale clientului$.
Cu grupe de vrst diferite tre%uie a%ordate i teme diferite. De e#emplu formarea
deprinderii de a completa un formular de anga?are nu va putea fi n mod normal a%ordat
nainte de vrsta de 16 ani a copilului. Ba fel interpretarea informaiilor privind valoarea
nutritiv a alimentelor care apar pe diferitele etichete ale produselor alimentare./n schim%
pro%lema riscului de a consuma anumite alimente, n anumite condiii de igien sau cu o
anumit frecven poate fi discutat de la vrste mai fragede ' 1D ) 11 ani.
Pentru diferitele grupe de v>rst vor fi utilizate i metode de formare diferite,
adaptate caracteristicilor psihosociale specifice.
3a tre%ui s se lucreze cu grupuri de adolesceni av>nd nivel de v>rst i
cunotine apropiate. ( %ine s fie desprii cei mici de cei mari pentru a)i eli%era de
orice inhi%iie pe cei dint>i i a)i face mai responsa%ili pe cei din urm.
Caracteristici ale "otentialilor clienti ai serviciilor de for%are de de"rinderi de viata
;eco%andari.
% Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor c/iar au nevoie de ajutor% Chiar
daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. (ste de aceea
ne?ustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. -re%uie multa ra%dare.
Desigur ca este foarte posi%il ca motivul pentru care se solicita a?utorul sa fie
neintemeiat.
&% 0ste lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament
normal si sanatos. &ceasta nu inseamna ca toti sunt %olnavi, ci doar ca toti au trecut prin
evenimente si perioade dificile e#act in cele mai vulnera%ile momente ale lor' in
copilarie. (fectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de ra%dare
si de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport.
(% 1ndiferent de efortul depus pentru verificari. evaluari si studiul dosarului in
faza initiala nu poti vedea decat varful icebergului. (ste de aceea necesara o permanenta
conlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori "fie ca
sunt mem%rii ai familiea e#tinse sau educatori care i)au avut in agri?a$. &ceasta pentru a
folosi resursele si intregul potential al clientului dar si pentru o permanenta rea?ustare a
portretului acestuia si a demersurilor astfel incat sa fie adaptate situatiei din prezent ,
clientul se maturizeaza adeseori su% ochii profesionistilor fara ca acestia sa o%serve si sa)
si a?usteze. Desigur ca acelasi lucru se poate intampla si cu o patologie.
2% 0ste o greseala profesionala sa tratezi clientii 3adolescenti. tineri4 ca pe niste
copii c/iar daca uneori par a cere acest lucru si c/iar se comporta copilareste. &
!1
im%raca un rol de copil "cuminte sau re%el$ este un mod de adaptare la situatie comun
multor oameni care duc o viata normala. 0i rolul matur se invata iar agresivitatea sau
ignorarea nu contri%uie la aceasta.
:+ $riza la realitate a clientilor este relativ slaba iar viziunea lor asupra lumii
pare 3uneori este4 foarte diferita de a omului normal atunci cand ajung in 5%D%6%1. Cu
toate acestea ei incearca si reusesc o a?ustare si o adaptare fara ca cineva sa le impuna
acest lucru. (ste de aceea necesara multa ra%dare cu ei, si sa nu le cerem prea mult dintr)
o data+ oricum se vor maturiza. Depinde de profesionistii care lucreaza cu ei daca
maturizarea si trecerea la o viata independenta se va face in salturi si dureros sau adaptat
si progresiv , aceasta ar tre%ui sa fie principiul calauzitor.
)% Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le e7prima. &desea
profesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. Ba o prima vedere acestea par
indreptatite intrucat putini dintre ei se pot lauda cu un o acumulare materiala de vreun fel.
0ta in capacitatile profesionistilor sa inteleaga ca, clientii au nevoie si de altceva dacat de
ceea ce afiseaza si adesea revendica. De ce altceva oare %anii si hainele cerute cu
insistenta si o%tinute cu greu se 7topesc8 misterios? /n acest sens este necesar sa fie
discutata pro%lema fiecaruia su% toate aspectele si pe parcursul a mai multe intervale de
timp. &ceasta se poate intampla cel mai %ine si organizat in timpul reuniunilor de echipa
care totusi nu tre%uie sa se margineasca doar la acest rol. &daptarea continua la realitate
tre%uie sa se oglindeasca in P.P./. si sa fie unul dintre scopurile acestuia.
*% 5unt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung a
fostilor clienti. &desea profesionistii considera un caz rezolvat si chiar un model de %una
practica ceea ce in timp se poate dovedi un fiasco. (ste de aceea necesara o monitorizare
pentru o perioada de minim 9 luni. 2ecomanda%il si frumos ar fi ! ani.
#% 8oarte putini clientii isi planifica si realizeaza o activitate din timp si in
amanunt "de e#emplu facutul temelor, invatatul pt. scoala$. &devarata pro%lema este
nerecunosterea adevaratelor nevoi ale copilului, adolescentului si tanarului, dintre care
face parte si li%ertatea. & manca %ine sau rau, a invata %ine sau nu, a se im%raca corecect
sau nu, trezit si culcat la ora reglementata, relatiile din institutii se invart in ?urul acestui
gen de lucruri. Pentru adolescenti si tineri este important sa fie autonomi cat mai devreme
posi%il. &u nevoie sa se simta iu%iti si sa devina siguri pe ei in spatiu, sa castige progresiv
o anumita li%ertate de miscare. Pot fi lasati in voia nevoii lor de e#perienta personala, de
relatie, profesionistul se poate multumii sa asiste si sa fie la indemana clientului. 0patiul
si timpul in care se pot comporta li%er, frecventarea altora asemeni lui, autonomie in ceea
ce priveste ritmul nevoilor sale, aceasta educa respectul limitelor de spatiu si timp. Daca
este respectat acest principiu, planificarea, organizarea si punerea in ordine a timpului si
in final a vietii va deveni de la sine o deprindere.
+% 5tima de sine. reguli%
/nterdependenta intre oameni este normala "afectiva, intelectuala sau spirituala$
dar interdependenta e#primata prin amenintari si santa? distruge increderea in autoritate
care reprezinta si inlocuieste parintii, dar si increderea in sine. & educa este egal cu a)l
face sa devina autonom. :u este pedagogic ca copiilor sa le impui multe dintre dorintele
si regulile tale "ma refer la profesionisti, instructori, referenti de caz etc.$ fara nici o
valoare formatoare din punct de vedere moral. Aine si frumos ar fi ca, copilul si mai apoi
adolescentul si tanarul sa ai%a doar un cadru de reguli indispensa%ile pentru siguranta lui
!!
si e#perienta il va invata atunci cand va incerca sa le incalce ca sunt indispensa%ile si ca
regulile nu sunt puse doar pentru a)l %ate la cap. -re%uie totusi fermitate in a interzice
ceea ce este periculos dar cu respect fata de adultul in devenire. Desigur, importanta este
si interdictia se#uala intre copii si adulti, pe care copiii ar tre%ui sa o cunoasca, intrucat
deseori a?ung prada celor mari.
,% Dezvoltare fizica%
Cand copilul a crescut si a ?uns in adolescenta, tre%uie lasat sa)si antreneze corpul.
/n privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. :u tre%uie sa ne alarmam ca
initial frigiderul este gol. Daca il lasam sa faca singur e#periente, va invata sa fie prudent.
Daca, dimpotriva., nu)l lasam sa incerce usoare si progresive esecuri, clientul va fi
nepregatit pentru e#periente dificile.
De asemenea nu tre%uie sa ne alarmam daca clientul strica diferitele o%iecte pe
care le foloseste pentru prima data 7li%er8 sau se ingri?este mai putin de aspectul lui si al
spatiului lui.
-aci, nu atinge, stai nemiscat, aia nu ai voie si altele sunt interdictii ce stau la
%aza cladirii unor personalitati nevrotice. &sa a crescut in institutie. Copilul ina%usa
inlautrul lui dorinta, placere si durere. Devine pasiv si timid, adica 7cuminte8 sau 7copil
%un8. &dolescent fiind, %arierele se rup sau el 7se rupe8. Ba %aza acestei conditii sta
nevoia unei parti a personalului din institutii de a avea rezultate %une, adica 7copii %uni8,
7cuminti8. /n timp conduita clientului se va rega si adapta noului statut
% 5coala
(ste e#agerata importanta acordata reusitei scolare. 0coala este un loc privilegiat
de intalnire cu ceilalti, dar strada , televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni ai
cunoasterii. Cand copilul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de fapt.
Caracterul, inteligenta si inserarea in social sunt indispensa%ile vietii, mult mai
importante decat notele si aceste elemente tre%uiesc urmarite si intarite "desigur
preocuparea aceasta tre%uie sa ai%a ecou si in PP/$.
&% 9egile si regulile
Copiii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi. Cand copilul
are de luptat cu legile unui grup, ale unei institutii, ale societatii, nu va amestecati si nu
comentati 7moraliceste ca ceea ce s)a intamplat a fost %ine sau rau, totusi, regulile tre%uie
modificate pe masura ce copilul inainteaza in varsta, dar in nici un caz, pe cele legate de
infractiuni si de Codul Penal. &desea, in institutii, toti sunt tratati la fel sau asa este
anuntat ca intentie. :u conteaza cat de mare, inteligent, silitor, 7ascultator8 sau de
dezvoltat este copilul si mai apoi adolescentul client al 0.D.3./., el tre%uie sa se supuna
aceluiasi regulament si acelorasi proceduri ca si cei mai mici, sla%i la invatatura,
7handicapati8 sau rai. Dezvoltarea unui adolescent se poate intarzia in acest fel de
asteptarea dezvoltarii colegului care are alt potential sau pur si simplu alt ritm. -ratati)l
pe fiecare asa cum tre%uie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. &sumati)
va raspunderea de a fi 7nedrepti8.
(% -n7ietatea la clienti
&dolescentii au in mod normal un anumit grad de an#ietate. Castigati)le
increderea, dati)le senzatia de siguranta, in primul rand, in dumneavoastra ca persoane si
profesionisti apoi pe realitatea incon?uratoare si apoi pe ei ca principale resurse si factori
!.
de schim%are. Kolositi simtul umorului din plin. &tentie, radeti cu ei, nu de ei, nu)i
ironizati. De e#emplu incercati sa ela%orati impreuna cu ei consecintele cele mai rele ale
intorsaturilor de situatie si relativizati)le apoi prin umor.
:u va lasati atrasi in 7delirul8 lor, nu tre%uie sa impartasiti viziunea lor asupra
lumii, aratati)le ca e#ista si alte posi%ilitati. /n nici un caz, insa, nu)i impartasiti propriile
dvs. nelinisti si frici, are el suficiente, iar daca nu viata ii va oferi suficiente.
2ezistati tentatiei de a)i surprinde, de a)i speria. (vitati sa)l puneti in dificultate.
2% :evendicativitatea
/n mod firesc clientii proveniti din institutii dau dovada de neincredere,
suspiciozitate si prudenta. :u este ceva patologic, nu tre%uie confundat acest lucru cu o
tul%urare paranoida de personalitate. (i au fost a%andonati in realitate o data " la
momentul institutionalizarii$ si mai apoi real sau sim%olic ori de cate ori altcineva
disparea din viata lor " de e#emplu la schim%area referentului, la trecerea dintr)o institutie
in alta, la plecarea unui coleg , cu atat mai mult cu cat acesta a fost adoptat si respectivul
nu$ (#plicati)va clar intentiile si conduita. :u ii evitati. (#plicati)le ca cunoasteti regulile
?ocului. (vitati sa le atacati stima de sine. (vitati sa le a?ungeti datori, sa ii recomandati
7sa se caute la mansarda8, sa)i %arfiti. Purtati)va cu tact si prudenta..
-7. I%"etuo'itatea solicitarii , a revendicarii.
Cererea, solicitarea, revendicarea, 7tre%uie8 satisfacuta imediat, pentru ca are
nevoie. Daca nu se poate cel putin sa i se spuna imediat pentru ca nu cumva sa ii incurce
cineva tre%urile. Ori in cel mai rau caz sa i se dea ceva ca sa nu fi %atut drumul degea%a
sau ca demersul sa nu fie zadarnic. &cest lucru face parte cel mai adesea dintr)o strategie
generala' 7Daca demonstrez ca pro%lema mea este foarte acuta atunci poate se pun
lucrurile in miscare mai repede si fara prea multe 7pro%leme8. &cest gen de energie
tre%uie canalizata in directia rezolvarii personale a pro%lemelor ce va inlocui treptat
rezolvarea insotita si mai apoi rezolvarea asistata. (ste desigur si mult infantilism afectiv
aici' 7Pro%lema mea este cea mai gravaO (u am cea mai mare nevoie de a?utorO Pro%lema
mea nu sufera amanareO (u merit O8 (ste o conduita foarte asemanatoare cu aceea a unui
copil care nu poate inca intelege ca nu intreaga lume se invarte in?urul lui. De aceea este
necesar un cadru, se impun limite, se sta%ileste o relatie contractuala. :u tre%uie in nici
un caz acuzat clientul de egocentrism. Preocuparea pentru propria)i %unastare este o
resursa ce poate fi folosita. Oricum odata cu cresterea afectiva si cu trecerea treptata la o
viata independenta acest gen de conduita va deveni "cu atat mai repede cu cat resursele
interioare devin mai consistente$ insignifiant si va disparea.
-B. Candirea %agica.
<nii clienti cred ca situatia lor se va rezolva in mod miraculos. Cineva sau ceva va
interveni pe langa Aunul Dumnezeu si nu vor ramane fara noroc. O atare forma de
miracol o reprezinta si a?utorul din afara care vine fara nici un fel de efort. <n astfel de
miracol este spre e#emplu primirea 0.D.3./ . imediat cum a aparut nevoia si a fost facuta
solicitarea "un %un motiv pentru care primirea tre%uie temporizata$.
!4
-9. Distorsiuni de gandire.
&cestea par a face parte tot din categoria gandirii magice. &stfel e#ista credinta
ca le pot fi citite nevoile "slu?%a preferata, timp li%er, felul de mancare preferat, etc.$ sau
gandurile. &cest lucru pare %enefic la inceput , cand toata lumea pare a le vrea %inele,
dar se poate transforma intr)o piedica putin mai apoi, cand tre%uiesc impuse respectarile
regulilor si limitelor.
-/. Durata s"ri1inului
O mare parte dintre clienti cer spri?in pe o perioada nedefinita "7Ca pana la urma
s)o intampla ceva, si m)oi descurca eu8$ ) asta ca nu zic infinita ) "7pana ma cheama
fratele meu cu care nu am mai discutat de ; ani peste granita8, 7pana aran?ez sa)mi donez
un rinichi8, 7pana gasesc o solutie 8, pana ma impac cu mama8 etc.$ :u tre%uie sa mai
e#plic folosirea mecanismelor 7foot in the door8 si 7door in the face8, dar tre%uie sa
precizez ca rareori este vor%a despre o strategie in sensul tare , adica constienta si
e#ersata cu %una stiinta. Cel mai adesea este vor%a despre o miscare inconstienta si care
se inscrie intr)o tendinta profund umana ) de a mana pana la momentul dezvoltarii
suficiente. :u tre%uie sa ridiculizam acest demers, tre%uie doar lucrat pentru
constientizarea limitei de timp si a inevita%ilitatii parasirii sistemului. 5radarea, limitele
si pasii din PP/ sunt instrumente in acest sens.
-..Deres"onsabili'area.
7Daca mi se intampla ceva rau profesionistii sunt de vinaO8 Cu alte cuvinte' 8Daca
m)ati luat, atunci sa si aveti gri?a de mine8. &stfel a?ung in rolurile unor copii "ascultatori
sau nu$ si ca orice copii au 7pro%leme8 de dependenta. (ste necesara neaparat
responsa%ilizarea clientilor si trecerea haturilor vietii de la institutie "reprezentata prin
profesionisti$ in mainile clientilor. :u doar sim%olic ci si fizic' la inceput demersurile "de
e#. pt. o%tinerea de acte de identitate$ se fac impreuna a profesionistii pentru ca mai apoi
sa fie doar indrumate si asistate de profesionisti.
?5. De"endenta.
Ba inceput pare normal si in limita unor asteptari firesti ca cineva "0.D.3./.$ sa
ai%a gri?a de destinul lor, sa le gaseasca un serviciu, o casa, sa le faca e#istenta cat mai
usoara. (ste ceea ce patim si noi oamenii 7normali8 atunci cand suntem 7la doctor8 si
cand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva
grav, daca profesionistul poate face deose%irea si se poate comporta nuantat.
?-. Proba %uncii
/n tot domeniul social este greu sa pro%ezi faptul ca ai muncit, ca ai si succese, ca
se schim%a ceva prin munca ta. Prezentatul clientului la diferite concursuri, prezentari de
caz, sar%atoriri are astfel un rol de pro%a' 7<ite, de cand a venit in 0.D.3./. cat de %ine
crescut a devenitO8 /n su%sidiar8De cand ma ocup eu de el uite cat de %ine ii merge O 0i
!6
eu am un rol important in asta.8 Cu alte cuvinte 7:u doar norocul, Dumnezeu, si natura
mama fac cate ceva. Cate ceva mai fac si euO8 /ata de ce este nevoie de recunoastere
profesionala, de o fina analiza a muncii, si nu doar de ta%eluri in care se %ifeaza activitati.
1unca cu oamenii nu poate fi cuantificata prin numar de 7reintegrari, reinsertii, si clienti
preveniti8. O monitorizare a vietii ulterioare da o adevarata masura a muncii de calitate.
??. Infantilis%ul.
/nstitutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face "ingri?ire in afara familiei,
ruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. &cest
lucru se intampla oricui este gazduit intr)o institutie din afara casei personale , spre
e#emplu la spital. -re%uie facuta deose%irea inca de la inceput intre conduita infantila cu
care intra in sistemul de protectie "si care este datorata varstei$ si cea pe care o
do%andeste aici. <nii dintre clientii prote?atii incearca sa paraseasca sistemul pe portita
din spate "fuga, sarcina 7nedorita8, e#cludere, etc.$ in dorinta de a fi recunoscute ca
persoane adulte. &tentie, multi dintre acesti clienti sunt in risc de e#ploatare "lucru la
negru, trafic, etc.$ (ste deci %ine si frumos ca in nici un caz infantilizarea sa fie
incura?ata si orice progres si apropiere de maturitate sa fie marcate "unul din rolurile PP/$.
:u inseamna ca tentatia nu este mare. <n %eneficiar infantilizat, iti pune mai putine
pro%leme, protesteaza mai putin, s.a.m.d. &stfel ai senzatia ca , profesionist ) ca lucrezi
mai usor, mai %ine. De aceea "pentru constientizare si a?ustare$ sunt necesare reuniunile
de echipa, supervizarile, analiza muncii, P.P./. , ul, etc.
?:. Slu1bele si %aturi'area
/mpresia ca sunt necesari foarte multi %ani pentru o viata independenta. (ste de
fapt vor%a despre a spune in alte cuvinte ca nu se cred in stare de a avea gri?a in acest
moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai %un "mult mai mult decat
este necesar decat se poate pe moment, lucrurile ar sta altfel.$ Pare firesc deci sa ramana
su% protectia sistemului pana cand vor fi in stare sa castige acei %ani. /ata un minunat
prile? de a cauta la nesfarsit un serviciu si de a)si)l parasi cand se apropie de desprinderea
de sistem. De aici si urmatoarea idee' toate pro%lemele se pot solutiona cu %ani. Clientii
se simt indreptatiti sa ramana dependenti pentru ca nu au %ani. De aici porneste si
dezechili%rul flagrant intre calificarea pe care o au si slu?%a pe care o cauta. (ste nevoie
de multa ra%dare si de fermitate pe pozitii pentru a pregati desprinderea de sistem si de
mult profesionalism pentru a o face cu adevarat posi%ila. (ste sortit esecului orice fel
7intarcare8 fortata desi e#ista termene si resurse limitate care preseaza partasirea
sistemului.
?4. Mira1ul "lecarii in strainatate.
Plecarea 7dincolo8 pare ca ar rezolva toate pro%lemele. &colo, in imparatia
cainilor cu covrigi in coada, se pot castiga foarte rapid si usor %ani. /n plus, ar putea pleca
departe tot si toate "daca au fost raniti au scapat si sunt in siguranta daca au fost sustinuti,
continuti si ocrotiti demonstreaza ca reusind departe cat de independenti si maturi sunt$.
(ste un fel de nou start, si deci o potentiala noua sansa. -re%uie avuta multa gri?a si mult
!9
tact caci ceea ce vad ei cel mai des sunt e#emplele de succes. /ata de ce este necesara o
%una informare asupra fenomenului de trafic de persoane, asupra legislatiei in domeniul
muncii, asupra realitatilor conditiilor din afara tarii. /n nici un caz nu vor functiona
a%ordarile moraliste si %rutale. -re%uiesc avute in vedere e#emplele concrete, informarile
pertinente, cifrele e#acte si pericolele reale. Desigur ca este necesar ca profesionistii din
0.D.3./. sa ai%a un minimum de cunostiinte in acest e domenii si tre%uie sa)si actualizeze
periodic cunostiintele , rolul formarilor si ale schim%urilor de e#perienta.
?7. Punerea in discutie a rolului "Drofesionistilort de catre clienti
&tunci cand vor%esc despre ceea ce au facut profesionistii pentru cresterea si
dezvoltarea lor se intampla ca, clientii sa uite munca profesionistilor. <neori personalul
este topit in totalitate intr)un singur mare persona? , 0tatul ) care nu satisface asteptarile ,
adica nu este un %un parinte de su%stitutie ) "7Daca nu)mi aduc aminte de voi si nu va
individualizez este pentru ca nu ati fost ati fost tot ceea ce am avut nevoie.8$ Desigur ca
au dreptate. :ici un profesionist indiferent cat de %ine calificat ar fi nu poate inlocui total
o familie %una. 0i nici nu poate fi perfect. (ste destul sa fie doar suficient de %un pentru
conditiile date. Ba fel sunt si parintii. <n parinte impune reguli, pune limite si iu%este
"este suficient de %un, niciodata fiinta perfecta, intotdeauna oam care poate deci sa si
greasca$. <nui profesionist nu i se poate cere sa iu%easca clientii "nici nu este un lucru
sanatos$. &cesta nu tre%uie sa devina un factor de descura?are sau de scadere a implicarii
in educatia si cresterea aptitudinilor si deprinderilor clientilor. -re%uie doar constientizata
aceasta tendinta inconstienta si deloc rauvoitoare. Odata ce clientul s)a maturizat si a
devenit independent va recunoaste valoarea celor care l)au a?utat sa devina un %un adult.
/nsasi faptul ca poate infrunta singur viata este un indicator al unei munci de calitate.
:u tre%uie sa uitam ca cea mai mare parte din meritul maturizarii si trecerii la o
viata independenta revine clientului "singurul fara de care nu se poate construi nici un fel
de plan sau PP/$.
?B. Sarcina ca si%"to%
O sarcina nedorita mai ales la o varsta frageda, dezechili%reaza situatia din
institutia in care se afla clienta "sau clientul in cazul tatalui adolescent$. (ste foarte
posi%il ca aceasta sa fie una dintre semnificatiile sim%olice.
/n su%sidiar se afla nevoia de independenta. &sta inseamna ca, copilul ei este
declaratia ei de independenta in fata profesionistilor, a parintilor, a concu%inului, a
antura?ului, etc. & schim%a statutul de persoana asistat cu unul de mama pare o evolutie
catre independenta.Kemeia care a ramas insarcinata are nevoie de cineva care sa o
iu%easca. <n copil ) poarta cel putin virtual , promisiunea de iu%ire neconditionata si
eventual de reparatie a trecutului ce i)a fost refuzat mamei. Prin ingri?irea adecvata a
copilului se ingri?este pe sine si arata celor din trecutul ei cum ar fi tre%uit ea ingri?ita.
1ecanismul este asemanator si in situatia in care i)a murit o ruda apropiata sau copilul
anterior
0e mai intampla ca, tanara mama "sau potentiala mama$ sa ai%a nevoie nevoie de
ceva doar al ei cum ar fi un copil pe care sa nu)l imparta cu nimeni. :u este asadar de
!=
mirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degra%a de
ce isi aleg drept concu%in o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil.
Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti'
) Kolosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau.
) 1arihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul.
) Doar cei sla%i devin to#icomani.
) -oata lumea se drogheaza din cand in cand.
) Drogurile nu afecteaza decat drogatii.
) (ste trea%a fiecaruia daca se drogheaza sau nu.
) Drogurile nu 7prind8 la romani.
(ste nevoie de un training specific pentru a com%ate aceste mituri * pre?udecati si
de aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere
&ntidrog si consultarea legislatiei in vigoare " 14. * !DDD$.
C+ Cum $u#t de"i$t'(i !ei !'re 'u #e%oie de $"ri;i# "e#tru -orm're' de&%olt're' ,i
7m6u#)t)(ire' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t)
/dentificarea copiilor care vor %eneficia de servicii de formare de deprinderi de
viata, asisten specializat, se realizeaz direct, odat cu solicitarea prinilor copilului
sau a reprezentanilor si legali, e#primat n scris ctre Comisia pentru Protecia
Copilului sau 0D3/.
!;
0olicitarea prinilor copilului sau a reprezentanilor si legali se refer la
evaluarea comple# a copilului n scopul o%inerii, n primul r>nd, a unei imagini despre
gradul de dezvoltare a D3/, iar in al doilea rind,certificat de ncadrare a copilului ntr)o
categorie de persoane cu handicap i,dup caz, a eli%errii unui certificat de orientare
colar sau sta%ilirii unei msuri de protecie a copilului. 0erviciul de evaluare comple#a
va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente , indiferent de ceea
ce au solicitat iniial prinii copilului.
Ba nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficienele si orienta copilul si
familia sa ctre un sdvi sunt profesionitii care ndeplinesc diferite roluri sau funcii n
comunitatea respectiv' educator, profesor, consilier colar, psiholog, medic de familie,
medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrtor
social comunitar sau referent al primriei, alte persoane implicate n serviciile locale
pentru copil si familie.
Prelu're'
/n urma solicitrii prinilor copilului sau a reprezentanilor legali ai acestuia,
coordonatorul 0D3/ si managerul de caz vor desemna un responsa%il de caz insarcinat de
coordonarea activitilor care au drept scop principal pregtirea raportului de evaluare
comple# a copilului, care conine propunerile privind D3/ ce vor fi a%ordate, orientarea
colar, msurile de protecie i, ca ane#, programul de interventie specifica.
d+ Metodoloi' e%'lu)rii de"ri#derilor de %i'()+ I#$trume#te de e%'lu're
!'re "ot -i -olo$ite:
(valuarea iniial a cazului se refer la investigarea prin metode specifice a
situaiei n care se afl clientul la momentul prelurii cazului. 0e vor analiza resursele
clientului i cele ale mediului sau social,nevoile clientului, disfunciile care apar i
cauzele care le genereaz precum i ariile de intervenie imediat i pe termen lung n
%eneficiul clientului. /n aceasta etap se realizeaz urmtoarele activiti o%ligatorii'
L Culegerea informaiilor relevante
L Organizarea informaiei
L (valuarea de tip unitar a situaiei clientului
L /dentificarea pro%lemei
/n general, evaluarea iniial tre%uie s cuprind urmtoarele'
L evaluarea punctelor tari i a nevoilor
L identificarea i definirea pro%lemelor
L alegerea o%iunilor posi%ile de via i a scopurilor
L evaluarea consecinelor i procesarea rezultatelor
E%'lu're' "ro"riilor "ro6leme
&sistentul social tre%uie s)1 a?ute pe t>nr s)i evalueze propriile sale puncte tari
i nevoile pe care le are.
!G
(valuarea complet a gradului n care t>nrul acioneaz tre%uie s determine
deprinderile curente i deprinderile noi pe care tre%uie s i le nsueasc pentru a deveni
independent.
2eevalurile periodice l vor a?uta pe t>nr s rm>n contient de progresul fcut
i s>)i dea seama ce deprinderi mai are de do%>ndit.
Orientarea tre%uie s se focalizeze pe acumulrile t>nrului ca urmare a aciunilor
pe care le)a realizat i acest lucru l va incura?a s)i m%unteasc i deprinderile pe
care le stp>nete mai puin.
1onitorizarea regulat a strii generale de %unstare a t>nrului tre%uie s ofere
feed%acI n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planul
t>nrului de dezvoltare a independenei.
E%'lu're' i#i(i'l) 6'&'t) "e "u#!te t'ri ,i "e #e%oi
1etoda la care ne referim se %azeaz pe o a%ordare de tip pozitiv asupra
persoanei. (a este folosit de specialitii americani de la Eational ;esource Center for
Fouth Services din Gulsa, OHlaho%a i a fost prezentat n 2omania cu ocazia unui stagiu
de formare organizat n martie !DD! de ctre Porld Bearning.
0e pornete de la credina c fiecare persoana deine un fond propriu de
cunotine, capaciti i deprinderi, nsuiri personale i resurse. Kormarea unor noi
deprinderi nseamn alinierea capacitilor i resurselor interne i e#terne la sperane i
viziuni. Kormatorii i propun s lucreze cu tinerii pentru a defini mpreun un scop care
se poate realiza.
(valuarea deprinderilor de via pe %aza punctelor tari i nevoilor se va face
in>nd seama de urmtoarele recomandri'
/nainte de a ncepe un interviu, formatorii vor tre%ui s cunoasc foarte %ine
ntre%rile. :u tre%uie folosit formularul de raportare n conducerea interviului. (ventual
se poate pregti o foaie a?uttoare separat.
0e va ncepe ntotdeauna prin identificarea intereselor speciale pentru c
ma?oritatea tinerilor nu nt>mpin dificulti n a discuta despre ceea ce i)ar dori ei s
fac n timpul li%er.
/n mod normal, se trece de la partea cu puncte tari la cea cu nevoi. Dac t>nrul d
semne de rezisten, se vor parcurge mai nt>i toate ntre%rile de la categoria puncte tari.
/nc de la nceputul interviului se va arta tnrului formularul de raportare. (l va fi
informat c la ncheierea interviului va primi copia acestui raport.
2aspunsurile vor fi nregistrate pe scurt. 0e pot adga unele ntre%ri
suplimentare.
Ba terminarea interviului, se va revizui mpreun cu t>nrul formularul de
evaluare completat. 0e vor modifica acele date care nu sunt considerate de tnr a fi n
concoirdan cu ce a declarat el.
0e va cere t>nrului s identifice nevoia pe care ar vrea s o satisfc imediat i se
va consemna acest fapt in formular.
/n final, se va nmna tnrului o copie #ero# sau la indigou a documentului.
.D
Kisa de descriere a clientului "asam%lata din rezultatele consilierii, al anchetei
sociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. /ndicatii de lucru.
(ste necesar ca inainte de inceperea interviului, evaluarii, consilierii sa fie
satisfacute anumite cerinte preliminare'
) desfasurare fara intreruperi,
) incaperea in care se va desfasura tre%uie sa fie suficient de %ine izolata fonic,
) clientul nu va fi asezat fata in fata cu profesionistul "educator, instructor de
educatie, referent, psiholog sau asistent social$,
) clientul nu va fi asezat cu fata spre o sursa puternica de lumina,
) clientul nu va fi asezat in imediata vecinatate a unei surse de caldura sau aer rece
"radiator, ventilator, aparat de aer conditionat$.
) clientul nu va fi asezat pe un scaun mai scund decat al profesionistului sau
incomod,
) atmosfera tre%uie sa fie indea?uns de dega?ata si sa permita o%servarea clientului
"atat in ceea ce priveste mimica cat si gestica$ dar si posi%ilitate de reactie de raspuns
"feed ) %acI$ din partea acestuia.
) adresarea va fi adaptata varstei clientului "este de preferat ca tinerii peste 1; ani
sa nu fie tutuiti, aceasta pentru a accentua nivelul mai mare al responsa%ilitatilor, trecerea
la perioada adulta dar si pentru a facilita respectul reciproc.$
) este recomanda%il ca pe parcursul interviului profesionistul sa)si ia notite caci
astfel se economiseste timp pretios si inregistrarea este mai fidela. De asemenea este
recomandat sa fie notate reactiile ver%ale * raspunsurile cu cat mai multe citate.
) este recomanda%il de asemenea, ca interviul * consilierea * evaluarea sa nu
depaseasca o ora.
Ba primele intalniri este foarte important ca profesionistul sa)si intampine clientul
cu %unavointa, sa se prezinte si sa)i rosteasca numele. Daca clientul este insotit de
altcineva este %ine ca si acesta sa fie primit in acelasi fel si sa i se e#plice ca tre%uie sa
astepte si cat anume.
Clientului i se va e#plica care este rolul si functia lui profesionistului.
De e#emplu, profesionistul va e#plica cum are de gand sa procedeze si cum
anume va decurge interviul ) 7/ntai am sa va rog sa)mi spuneti cate ceva privind trecutul
dumneavoastra si motivele pentru care sunteti acum aici.8 Clientul este astfel incura?at sa
vor%easca li%er cel putin cateva minute. /n tot acest timp profesionistul tre%uie sa fie atent
atat la ceea ce spune clientul dar mai ales la cum anume vor%este. &%ia dupa aceea poate
hotara ce orientare tre%uie data interviului, consilierii, evaluarii si ce anume are de aflat.
/n acest timp profesionistul tre%uie sa o%serve daca clientul este cooperant, rela#at,
capa%il sa vor%easca cu usurinta sau nu, felul in care se prezinta "atitudine, vestimentatie,
starea hainelor, cicatrici, tatua?e, eventuale indicii de %oala sau diza%ilitati "vezi 5losar de
temeni, etc.$.
Pe masura ce interviul continua, profesionistul tre%uie sa mentina discutia in ?urul
punctelor importante si sa)l aduca pe %eneficiar la su%iect daca acesta are tendinta de a se
indeparta. &cest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce)l a?uta pe
acesta sa)si "re$formuleze pro%lema. /n timp se transforma intr)o deprindere ce a?uta la
structurarea interioara.
.1
&ceasta tre%uie sa se petreaca fara utilizarea intre%arilor diri?ate "vezi 5losar de
temeni $ sau intre%ari inchise "vezi 5losar de temeni $.
(ste de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnand
sistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vedere
cat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. /ntrucat oricum este greu ca datele sa
fie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat este
recomandat ca demersul sa fie destul de fle#i%il.
Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devina
un spri?in pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. :u este posi%il si
nici o%ligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, e#perienta,
intuitia si %unul simt vor decide cat de adanc tre%uie mers si ce anume va fi lasat pentru
alta data.
Kisa de descriere este recomanda%il sa fie completata in cele din urma impreuna
cu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si *sau
asistent social.
-.Persoanele care il au ,l*au avut0 in gri1a "e client "de e#emplu educatorii din
C.P. sau din scoala speciala de unde provine.$
:ume, relatia cu clientul, cat de apropiate * intim au fost * sunt cu acesta, de cand
si cat de %ine il cunosc.
Cata incredere li se poate acorda acestora.
(#plicatii'
(ste graitor uneori faptul ca nu a e#istat nici o persoana careia sa)i stie numele
complet, dovada a faptului ca nu a e#istat nici o persoana de referinta si atasament sta%ila
in viata clientului.
?. <a%ilia "atat cat isi aduce aminte, cat se stie , asistent social, dosare, etc.$
Parinti, frati, rude care l)au crescut
Kamilia e#tinsa
3arsta lor in prezent
3arsta lor in momentul in care au rupt legatura "sau, daca este cazul, momentul
decesului$. Precizarea datelor cand s)au intamplat.
0tatusul lor marital
0tarea sanatatii "vezi 5losar de termeni , sanatate, normalitate, %oala $
Ocupatia
Ce poate spune legat de personalitatea acestora "vezi 5losar de termeni ,
personalitate$
Cum se intelegea cu acestia
Pozitia sociala a familiei
Din ce anume proveneau veniturile casei
Cum se intelegeau in familie
Care sunt pro%lemele in familie la acest moment
&fectiuni mintale in familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos,
urmarire "de e#emplu trisomia !1 sau epilepsie$
Droguri, alcolism "vezi 5losar de termeni , alcoolism, droguri, dependenta$
Pro%leme cu politia
.!
E<"li!'tii'
-re%uie precizata atat varsta in ani cat si data nasterii pentru ca se poate intampla
sa nu corespunda dand cont de pro%lemele cu cei a caror varsta tre%uie precizata, de
dezorganizare interioara sau chiar de tul%urari. /n mod asemanator dupa ce este necesara
estimarea oricarei perioade de timp este %ine sa fie cerute precizate si datele.
Prezenta de afectiuni psihice in familie "apropiata sau e#tinsa$ deoarece poate
sugera posi%ilitatea unor afectiuni sau riscuri de afectiuni in parte ereditare.
Personalitatea, atitudinea si traseul de viata al rudelor sunt importante deoarece este
mediul in care clientul a crescut o parte din viata. 2ivalitatea dintre frati este importanta
pentru ca se poate intampla ca unul dintre ei sa fi fost institutionalizat si altul nu.
Pro%lemele actuale sau peste care nu s)a trecut pot reprezenta un factor de
involutie in dezvoltare sau un factor de stres. Pro%lemele din familie * ale familiei pot
furniza e#plicatii asupra unor ticuri, fo%ii "vezi 5losar de termeni , ticuri, fo%ii $ sau
preocupari e#cesive ale clientului "de e#.' frica de apa se poate datora faptului ca un frate
a murit inecat, un comportament antisocial se poate datora unei identificari cu o ruda din
inchisoare, etc.$.
(% Date personale:
Daca stie ceva despre datele lui de la nastere "e#. scorul &P5&2, daca nasterea
lui a fost fatala mamei, daca a fost a%andonat "vezi 5losar de termeni , a%andon$ inca din
spital, etc.$
Do%andirea primelor deprinderi "mersul, vor%irea, controlul sfincterelor, etc.$
0tarea sanatatii in copilarie. 0unt interesante perioadele mari de spitalizare si %olile care
pot afecta dezvoltarea 0:C
Pro%leme 7cu nervii8 "spaime, %al%ism, timiditate vezi 5losar de termeni$,
mutenie, enurezis, intoleranta alimentara, cosmaruri frecvente, etc.$
De la ce varsta este institutionalizat. -raseul prin diferitele institutii. Perioadele
Care crede ca este cauza institutionalizarii lui.
E<"li!'tii'
Pe langa intre%ari adresate clientului tre%uie facute corelari cu dosarul si
inregistrarile medicale. (ste neimportant daca clientul a suferit de %oli contagioase "e#.
po?ar$ in schim% poate fi crucial daca a avut meningo , encefalita sau convulsii in
copilarie.
-rasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul
prezent dar pot da indicii in legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie.
/ntre%arile legate de institutionalizare pot releva pro%leme familiale precum si
indicatii in ceea ce priveste posi%ila lui reinsertie in familie sau indici in ceea ce priveste
viitoarea * prezenta lui viata de cuplu.
..
2%5colarizare
3arsta inceperii si terminarii fiecarei perioade de studiu "de e#emplu daca a
terminat ; clase pana la !D de ani, ce ani a repetat si in ce perioade$
2ezultate "medii, rezultatele de la e#amene$
& avut prieteni sau a fost simpatizat de colegii
Ce relatii a avut cu profesorii
0port si alte preocupari
Calificari profesionale o%tinute. /l atrag sau nu calificarile si competentele
o%tinute
0tudii superioare "daca urmeaza, daca are ca plan de viitor$
E<"li!'tii'
Pot fi furnizate informatii despre perioade decisive si * sau traumatizante din viata
"de e#. repeta clasa de cand fratele mai mic a fost adoptat de un cuplu american, sau de
cand a murit %unica$.
Pot fi de asemenea furnizate informatii despre nivelul de insertie sociala si despre
competentele sociale de?a do%andite.
Pot fi indicate posi%ilitati de "re$orientare si "re$calificare profesionala "de
e#emplu nu si)a dorit niciodata sa devina sticlar dar a a?uns calificat in aceasta meserie
pentru ca era cea mai apropiata scoala profesionala pe cand ceea ce si)a dorit sa faca ,
mecanic auto , presupunea inscrierea la o profesionala aflata la ! ore distanta$.
(ste interesant de ce isi doreste sa faca o facultate " de e#. Kac. 3eterinara ) ca sa
mai ramana in ocrotirea DPC sau pentru ca iu%este animalele ?$ , pot fi o%tinute astfel
informatii despre nevoia clientului de autonomie sau despre dependenta afectiva a
acestuia.
!% ;cupatii avute
Bista cronologica a slu?%elor avute
1otivul schim%arii acestora
Kelul contractului. Conditiile si remuneratia.
0ituatia financiara din acea perioada.
0atisfactii profesionale.
2elatiile cu colegii si cu superiorii
/nvaliditati si %oli profesionale.
Planuri de viitor in aceasta directie.
E<"li!'tii'
/nformatiile o%tinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent "de
cand lucreaza ca %ucatar are suficienti %ani cat sa poata pleca la mare sau la munte in
fiecare QeeIend$, despre aspiratiile personale ale clientului "de e#. lucreaza la
1cDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp$, despre pro%lemele de
sanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior "de e#. are
reumatism articular de cand a lucrat in piata$, despre caracteristici ale personalitatii lui
.4
"de e#. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de e#emplu , din fericire
nu intotdeauna , un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale$.
De asemenea daca fiecare slu?%a este inferioara ca salarizare, conditii si perioada
celei dinainte poate fi luata in calcul o posi%ila tul%urare mintala "e#. tumoare,
degenerescenta$ sau chiar o dependenta de su%stanta "de e#. heroina$. /ntre%arile legate
de consum de su%stanta to#ico)dependente pot incepe evaziv "de e#.' Buati in mod
regulat vreu medicament ? Care anume ?$. (ste important daca clientul dovedeste o %una
cunoastere a su%stantelor interzise "vezi 5losar de termeni , su%stante interzise $ care
contin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. Ba fel o %una cunoastere a
medicatiei psihiatrice poate indica o %oala psihica in familie sau chiar a clientului.
)% 5erviciul militar
3)ati efectuat serviciul militar "putin pro%a%il sa se intample aceasta la tinerii
clienti ai serviciilor de deprinderi de viata darM$
Pro%leme de disciplina
&ti dori sa faceti armata? De ce?
2elatiile cu ceilalti
E<"li!'tii'
0erviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da
indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte.
&ceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la
punctul 6. "ocupatiile$
*% 1storicul menstruatiei
3arsta primei menstruatii
&titudinea fata de menstruatie
Dismenoree "dureri in timpul ciclului$
0indrom premenstrual "0P1$
Data ultimei menstruatiiR
Planuri de viitor in ceea ce priveste o relatie de cuplu , casatoriei, copii.
E<"li!'tii'
3arsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posi%ile tul%urari
hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei.
&titudinea fata de menstruatie influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si
poate da indicatii referitoare la diferenta dintre se# si gen.
Dismenoreea si 0P1 pot da informatii utile in ceea ce priveste atitudinea fata de
propriul corp si procesele de feminizare cat si in ceea ce priveste modificari ale energiei
si personalitatii in perioada ciclului.
Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese
fiziologice dar si despre monitorizarea acestora.
Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de
cunostiinte legate de anatomie, planing si contraceptie se#uala.
#% 1storicul cuplului si al activitatii se7uale% 5arcini%
.6
3arsta primei relatii se#uale
(#periente hetero si homose#uale
Practici se#uale actuale
Contraceptie si planing familial
Cu cat timp inainte si)a cunoscut partenerul se#ual
Calitatea vietii de cuplu
3arsta partenerului
Ocupatia partenerului
0tarea de sanatate
Personalitatea partenerului
Dorinta de a vea copii
&vorturi "spontane*provocate$. Copii nascuti morti "motive$
Ce anume s)a schim%at in viata clientei , in ce fel ii sunt modificate planurile de
viitor.
E<"li!'tii'
Aunul simt, e#perienta si intuitia vor hotara cat de multe intre%ari pot fi puse si cat
de amanuntite pot fi acestea. (ste important sa se afle in primul rand aspecte legate de
nivelul de cunostiinte referitoare la planing si contraceptie si referitoare la personalitate.
"de e#. multiple relatii se#uale precum si o viata se#uala dezorganizata poate da indicatii
referitoare la o posi%ila tul%urare de personalitate$.
-re%uie in mod special avuta o deose%ita gri?a la momentul ales pentru punerea de
intre%ari referitoare la homose#ualitate precum si la implicatiile acestora.
Dorinta de a vea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a
trecutului clientului dar si referitoare la maturitatea lui afectiva.
/nformatiile despre sarcini, nastere, avorturi, dau uneori cont de reactiile
psihologice adverse la maternitate ale tinerei mame.
/mportante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte.
+% 5tarea prezenta:
Domiciliul. 0tarea actelor. Begalizarea situatiei
Pro%leme administrative
Pro%leme financiare
(#plicatii'
&ceste intre%ari a?uta la intelegerea personalitatii clientului in momentul prezent,
precum si la gradul lui de autonomie.
,% $ersonalitatea
Prieteni apropiati
2elatii cu colegii
2elatia cu autoritatea
Pro%leme cu politia
So%%E)uri
.9
-emperament "vezi 5losar de termeni$
&ptitudini "vezi 5losar de termeni$
3ointa "vezi 5losar de termeni$
/nteligenta "vezi 5losar de termeni$
3oca%ular
Caracter "vezi 5losar de termeni$
&tentie "vezi 5losar de termeni$. Concentrare in sarcina.
O%iceiuri
Planuri de viitor
2eligie. 0chim%area religiei
E<"li!'tii'
Cea mai mare parte dintre aceste intre%ari fie nu mai tre%uiesc puse daca tot
interviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice
" de e#.' %ara? de semne pentru atentie, 2aven pentru inteligenta , atentie, nu este nevoie
de aflarea N/)ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea unei
eventuale deficiente, CP/, alte inventare de personalitate$.
(ste necesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare de
catre psiholog. &cesta isi poate lua informatii de la asistentul social "este chiar necesar$
sau din alte surse.
0e cuvine o atentie deose%ita la cateva puncte' relatia cu autoritatea, pro%leme cu
politia, schim%area religiei. &cestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si
chiar posi%ile directii de actiune "de e#.' daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi
ghidat catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta
religie indica poate o schim%are la nivel valoric si caracterial$.
.ORMULAR
,Eational ;esource Center for Fouth Services din Gulsa, OHlaho%a0
.ORMULAR
PUNCTE TARI NEVOI
.=
Ce poate sa faca paiticipantul. ce i)ar
placea sa fac si ce pot face persoanele
care doresc sa 1 a?ute pentru ca el sa)si
atinga o%iectivele.
-ranscrieti pozitiv ) ) Ce i doreste
participantul sa o%tina.
*+ I#tere$e $"e!i'le $i '!ti%it'ti
Cum iti petreci timpul li%er?
&i "ai avut$ ho%%E)uri?
Cum iti doresti sa iti petreci vacantele?
Practici un sport?
C>nti la un instrument muzical?
Personalul sau altcineva cunoaste alte
puncte tari ale tale?
Ce ti)ar place s faci n timpul li%er?
0unt ho%%E)uri sau metesuguri pe care
ai dori s /e nveti?
Ce clu%uri sau organizatii frecventezi?
Ce altceva ti)ai dori sa inveti pentru a)ti
petrece timpul li%er?
0unt ho%%E)un sau activitati care iti plac
mai mult?
Personalul sau altcineva cunoaste alte
nevoi?
5+ So!i'l = Per$o#'l
Cum te)ai descrie in fata celorlalti?
Ce anume iti place cel mai mult la tine?
(ste ceva ce ai dori sa schim%i in
legatura cu personalitatea ta?
(ste ceva ce ai dori sa schim%i in modul
tau de prezentare in fata celorlali?
>+ .'milie $i "riete#i
Cine consideri ca iti este familia?
Cine iti sunt prietenii?
/n ce sens esti un %un prieten pentru
ceilalti?
Ce prieteni ai chema in a?utor?
Ce schim%ari ti)ai dori sa faci in familia
ta?
1omentan locuiesti impreuna cu
familia?Ce tre%uie sa se im%unatateasca
-i)ai dori alti prieteni ?
Ce ar tre%ui sa fac familia sau prietenii
pentru tine acum?
Ce schim%ari sunt dorite de catre familia
ta sau de catre agentie?
?+ Reliie@ %'lori@ !redi#te
Ce rol ?oac religia in viata ta?
/n ce crezi?
Cine este persoana ideala pentru tine?
&i o filosofie proprie sau un motto?
Ce faci ca sa ii a?uti pe ceilalti?
.;
&i dori s te implici in activti
religioase sau sa discuti cu un preot,
misionar sau ra%in? Ce te)ar putea a?uta
sa)ti pui in practic credintele?
Ce ar tre%ui sa schim%i pentru a te
apropia de persoana ideala?
:+ Edu!'tie ,i o!u"'tie
Ce iti place cel mai mult la scoala?
Ce scoli ai a%solvit?
Care sunt mateniile tale preferate?
Ce slu?%e ai avut?
Ce parte din munca ta iti place mai mult?
/i doresti mai multa instruire* educatie?
Ce munca ti)ai dori sa prestezi?
(ste ceva legat de munca ta pe care ti)ai
dori sa aprofundezi?
Ce nevoi sunt reeunoscute de catre
anga?ator si personal?
A+ Emotio#'l@ me#t'l@ !o#iti%
C>nd g>ndesti cel mai clar?
C>nd esti %ine dispus?
Ce te face fericit?
Cum descrii atitudinea ta in general?
Cum iti rezolvi de o%icei pro%lemele?
Cum iti poti schim%a dispozitia sau
atitudinea?
Cand ai o zi proasta, care este cea mai
%una parte a ei?
Ce te)ar a?uta sa gTndesti mai clar?
Ce se poate face sa te simti mai %ine?
Ce anume ar putea im%unatati atitudinea
ta?
B+ Co#diti' -i&i!'
Care sunt performantele tale fizice?
Cum apreciezi starea ta de sanatate
fizica?
C>nd te simti cel rnai %ine din punct de
vedere fizic?
C>nd ai fost ultima data la dentist?
Ce s)ar putea face ca sa te simti mai
%ine?
<rmezi un tratament regulat?
&i nevoi nutritionale speciale?
C>nd ai fost ultima data la un control
medical?
Ce te)ar a?uta sa flu mai puternic si mai
sanatos?
/+ Si$teme de $"ri;i#=Re'!ti' l' $er%i!ii "ro-e$io#'le
Care este sursa ta de venit?
Ce persoane, agentii etc. te spri?ina?
Ce iti place in legatua cu modul in care
esti tratat de agentie
.G
Care sunt persoanele care te)au a?utat cel
mai mult?
Cum se poate im%unatati situatia ta?
Ce poate face personalul pentru a te
a?uta?
Care crezi ca este motivul principal
pentru care esti aici?
0+ Altele
"&ceasta categorie este pentru o%servatie si intre%ri care nu se ncadreaz n celelalte
categorii$.
Care este cea mai mare realizare cu care
te m>ndresti?
Ce deprindeni ai care te a?uta sa
locuiesti pe cont propriu ?
Ce iti doresti sa realizezi in urmatorii 7
ani?
Ce ti tre%uie pentru a te pregati pentru
viaa independent?
4D
Alte eleme#te "ri%i#d evaluarea bazat pe puncte tari
(#emple de puncte tari care pot fi identificate
0ursa' &daptat de la' Divizia Departamentului de 0ntate i 0ervicii umane :C a
1S*DD*0&0. "!DDD$. EC*Graining introductiv asu"ra siste%ul de asisten. 2aleigh, :C'
&utor
-titudini i valori+ crezuri i ateptri ale copilului i familiei.
(#emple '
2itualuri puternice i tradiii+ credin
<nitatea i loialitatea familial
2espectul intimitii celorlali
0 vor%eti sau s nu vor%eti despre pro%lemele tale
Deprinderi i abiliti+ Cunotine, deprinderi i a%iliti personale i profesionale ce
in de multe zone ale vieii cum sunt munca, coala sau recreerea.
(#emple '
/nteresul familiei de a interaciona
Capacitatea familiei de a planifica /nteres n domeniul mecanic,
Calitatea de a fi un %un %uctar
Caliti+ &tri%ute i caracteristici ale familiei i modul n care familia interactioneaz
unii cu ceilali i cu comunitatea.
(#emple'
Capacitatea de a)i e#prima aprecierea
Comunicare efectiv pozitiv
Disponi%ilitate i capacitate de a rezolva pro%leme
Cone#iuni cu familia i comunitatea
2esurse financiare
$referine+ preferinele copilului i ale familiei
(#emple '
Preferine n privina m>ncrii, m%rcminii, divertismentului
Preferine asupra stilului de comunicare
De !e $) utili&)m o '6ord're 6'&'t) "e "u#!te t'ri4
1em%rii familiei rspund pozitiv atunci c>nd se capitalizeaz pe punctele lor tari
dec>t atunci c>nd se concentreaz pe sl%iciuni.
-oate familiile au puncte tari unice %azate pe competene, deprinderi, interese i
valori i preferine specifice.
&%sena unor competene particulare nu reprezint un eec.
Kamilia poate avea pro%leme care ar tre%ui rezolvate dar acest lucru nu nseamn c
este Uo familie reaU.
2esponsa%ilul de caz i ceilali mem%ri ai echipei sunt privii ca parteneri i nu ca
e#peri.
ECOHARTA
@coharta este o simipla hirtie si o stimulare, un instrument de evaluare, planificare
si intervenie. /n mod dinamic, reprezint sistemele ecologice ale clientului. /nclude sistemele
de %aza cu care clientul interactioneaza.
Cum este utili&'t)4
(comap poate fi utilizata sa adune citeva tipuri de informaii'
1$. 0a identifice mem%ri gospodriei, familia e#tinsa"comple#a$, natura relaiilor
dintre indivizi, resursele pe care le schim%a cu clientul.
!$. 0a identifice alte persoane si sisteme in acest mediu social al clientului si
resursele schim%ate cu ei.
.$. 0a identifice relaiile clientului cu sistemele din comunitate.
4$. 0a identifice contri%uiile prezente si trecute ale clientului fata de alii.
6$. 0a identifice sistemele cu a?utorul crora resursele suplimentare pot fi
alocate.
De ce este 0coh'rt' un instrument folositor<
1$. Kurnizeaz si organizeaz o mare varietate de informaii pentru evidenta
clientului.
!$. Creind o ecohart anga?eaz clientul in procesul de evaluare a relaiilor cu
mediul social.
.$. &?uta sa identifice contri%uiile clientului pozitive la mediu, posi%ilele resurse
pentru a?utor, pentru lipsurile in suportul acordat pentru mediu.
4$. Poate fi modificat peste timp, permitind asistentului social si familiei pentru a nota
schim%rile.
6$. Poate fi adoptat la toate tipurile de situaii sociale si tendine.
9$. &sigura o imagine clara ce poate fi prezentata cu uurina la toi.
Cum este 0co/arta creata<
0a spun clientului ce dorine are, sa ii a?ui prin crearea unei
imagini a relaiilor familiale de %aza, a relaiilor in comunitate, cu persoane importante si cu
sistemele de suport. ncepe cu gospodria clientului. 1em%ri gospodriei tre%uie encadrati
intr)un cerc, intr)o genograma tradiionala, folosind ptrate pentru a indica genul masculin si
cercuri pentru a indiica genul feminin. 1em%ri care au decedat, se consemneaz cu un V.
&cele sisteme de mediu care afecteaz viata clientului sint identificate pe harta. /n momentul in
care natura tranzaciei a fost identificata pe harta, o linie a fost desenata pentru a e#prima atit
legaturile cit si calitatea relaiilor. 0gei pot fi desenate de)a lungul liniilor de legtura pentru
a indica direcia flu#ului resurselor, energiei si scopul. Conectiile pot fi desenate la cercul familiei
ca un intreg sau la fiecare mem%ru individual. &lte sisteme de mediu pot fi identificate in
termen ale istoriei si al viitorului. 0a deseneze cercurile si sistemele adiionale. /n timp ce se
deseneaze ecomap, alte zone pot fi uor sau corespunztor e#plorate. Cum un client
percepe schim%ul cu alte sisteme? /n particular, cum clientul se simte atunci cind este
a?utat? Cum mem%ri familiei se simt atunci cind a?uta? Cit de adecvat simte clientul
schim%ul pentru a avea intilnite nevoile identificate? Clientul percepe alte sisteme care sint
vala%ile pentru a e#plora ca potenial sursa de a?utor. &sigura unele sisteme resursele
clientului pentru a face fata conflictelor sau arata uzura datorata ngri?orrii?
:ota' (coharta are potenialul de a identifica calitile precum si nevoile si defectele.
Poate fi construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita sa reprezinte
relaiile trecute, prezente si viitoare.
(coharta pentruMMMMMMMMMM
Completat deMMMMMMMMMMM
Data MMMMMMMMMMM..
Desenai cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca ngri?ire medicala, munca,
religie, familia e#tinsa "comple#a$, timp li%er, scoal, vecintatea, %unstarea sociala. /ndica
natura relaiei cu un cuvint discriptiv sau desenind diferite tipuri de linii'
pentru mai puternic,
pentru mai sla%,
WWW pentru stres.
Desenai sgei de)a lungul liniilor pentru a evindentia flu#ul energia si resursele.
/dentifica persoanele semnificante si adaug cercurile care sint necesare. 0e indica liniile
frinte sau intrerupte cu slashuri"X**X$ si data
ECOHARTA
D&-&MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
:<1(B( CB/(:-<B</<MMMMMMMMMMMMM.
&0/0-(:- 0OC/&BMMMMMMMMMMMMMMMM
0CO&B&
1(D/
C
CB/(:-
K&1/B/(
3(C/:/
P2/(-(:/
0(1:&-<2& &0/0-(:- 0OC/&B MMMMMMMMMMMMMM.
0(1:&-<2& CB/(:-MMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
>+ Pl'#i-i!'re' '!ti%it)(ii de de&%olt're ' de"ri#derilor de %i'()
Pror'mul de i#ter're $"e!i-i!' "e#tru de&%olt're'
de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t) "otri%ite !u %8r$t'@ "er$o#'lit'te'
,i '$"ir'(iile -ie!)rui !o"il
0erviciile sau interveniile specifice ) destinate do%indirii D3/ ale
copilului*tinarului in vederea includerii sale sociale ) se desprind din P/0""1.!$,intocmit in
.D de zile de la inregistrarea cazului,de catre echipa interdisciplinar "!.1.$. &cest plan
tre%uie s serveasc unui scop clar definit si s conduc la ndeplinirea o%iectivelor
specifice pentru fiecare arie de intervenie identificat n etapa anterioar de evaluare
comple#.
-oate soluiile proiectate n %eneficiul copilului tre%uie s ia n considerare'
participarea familiei+
capacitatea familiei de a rspunde nevoilor copilului+
///. resursele de care dispune familia si comunitatea pentru a pune n practic
planul de servicii personalizat.
Componentele planificrii serviciilor '
/. identificarea prioritilor ) de e#emplu, determinarea situaiilor critice ce
urmeaz a fi rezolvate imediat+
//. identificarea activitilor, mi?loacelor, termenelor, condiiilor si indicatorilor de
performan privind atingerea o%iectivelor programului de interventie specifica+
///. sta%ilirea responsa%ililor i repartizarea sarcinilor cuprinse n programul de
interventie specifica
2olurile principale ale responsa%ilului de caz n aceasta etap sunt urmtoarele'
/. de a facilita sta%ilirea prioritilor n cola%orare cu familia si echipa de
profesioniti+
//. de a sta%ili cu claritate rolurile si responsa%ilitile tuturor celor implicai n
implementarea planului de servicii personalizat' prini, copil, profesioniti, instituii,
comunitate etc.
De asemenea, responsa%ilul de caz se va asigura c'
'+ $er%i!iile $i i#ter%e#(iile re!om'#d'te r)$"u#d #e%oilor re'le $i
"riorit)(ilor !o"ilului $i -'miliei9
6+ -'mili' $i !o"ilul 'u '!!e$ l' $er%i!iile $i i#ter%e#(iile re!om'#d'te9
!+ $er%i!iile $i i#ter%e#(iile $u#t o-erite !o"ilului $i -'miliei+
/ndeplinirea cu succes a o%iectivelor planului de servicii personalizat presupune
implicarea si responsa%ilizarea nu numai a profesionitilor implicai, dar si a familiei.
Oferirea serviciilor se va face n %aza unui contract cu familia,care ofer posi%ilitatea
participrii si responsa%ilizrii prilor implicate.
Programul de interventie specifica
(ste un proiect personalizat de interventie.
(ste un document scris.
Concretizeaza interventiile echipei pluridisciplinare.
0e intocmeste impreuna cu clientul fata de care dovedeste respect
<rmareste coerenta interventiei' responsa%ilizarea clientului, co)participarea
clientului la propria)i integrare sociala si educatie.
Promoveaza clientul ca pe un actor si partener activ.
Contine o%iective, activitati, precum si evaluari concrete.
2eflecta implicarea tuturor actorilor "clientul, echipa, resursele umane e#terioare,
parteneri$
Prevede termene concrete si realiste.
Prevede evaluari periodice+ sunt urmarite si adaptate o%iectivele si termenele
"evaluarea se va %aza intotdeauna pe resursele clientului, pe calitatile si punctele tari ale
acestuia$.
0pecifica responsa%ilitatile echipei si ale clientului "are o parte contractuala$.
&?uta la autoevaluarea clientului+ marcheaza etapele stra%atute , este un grafic al
realizarilor.
0e %azeaza pe punctele tari ale clientului.
2especta nevoiele clientului+ acestea sunt plasate pe primul loc.
Kavorizeaza cresterea interioara si maturizarea.
Kavorizeaza constientizarea realitatii "pune in acord e#pectatiile clientului cu
posi%ilitatile reale$.
0e constituie intr)o preocupare continua a clientului atata timp cat este %eneficiar
al 0.D.3./.
Clientul are un rol ma?or in deciziile o%iectivelor si actiunilor din PP/.
-ine cont de pro%lemele identificate.
0e formuleaza intr)un lim%a? clar, accesi%il clientului "se vor evita am%iguitatile,
ad?ectivele etc.$.
(ste pozitiv si pune accent pe solutii.
Kinalitatea P.P./.)ului este viata independenta a clientului. 0e recomanda o
monitorizare post) P.P./. de minim 9 luni. 1ult mai %ine ar fi de ! ani+ aceasta ar putea
arunca o lumina si asupra integrarii pe termen lung si a unei macro)strategii.
!+ Metodoloi' "l'#i-i!)rii : o6ie!ti%e@ i#di!'tori C SMART D@ '!ti%it)(i
333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
&ctiune, 2ealistice si limitate in -imp, pe scurt 01&2-.
Pentru anumite nevoi se cere e#plorare si informatii suplimentare inainte ca
acestea sa fie transformate in o%iective. De e#. nevoia 7de a petrece mai mult timp cu
familia8 nu se incadreaza in standardele 01&2- descrise mai sus, tanarul tre%uie sa
raspunda la intre%ari care sa transforme o%iectivul intr)unul specific,8Cat timp petreci
acum cu familia?Ce ti)ar placea sa faci in timp ce esti cu familia ta? <nde se afla familia
ta?8
Pri#!i"'lii "',i i# "ro!e$ul de "l'#i-i!'re $u#t et'"ele E+A+S+I+C+
&cestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic.(tapele A.&.0./.C.
pentru planificarea o%iectivelor sunt '
Arainstorming)ul optiunilor
) /ncura?area tanarului in identificarea tututror optiunilor.
) &daugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati o%tinut implicarea tanarului.
) &?utati tanarul sa aleaga
) Planul tre%uie sa apartina tanarului.
) :u fortati optiunile pe care le considerati cele mai %une.
0a se planifice P&0/ 1/C/
) &?utati tanarul sa planifice pasi mici care il provoaca, dar nu il coplesesc.
) 0uccesul da nastere la succes
Ide#ti-i!'re' d'telor limit'
) Kara date limita nu se va realiza nimic
) Datele limita a?uta persoanele sa devina responsa%ile
Contactare pentru monitorizarea progreselor
) <rmarirea este importanta
) Cunoscand faptul ca cineva va urmari starea lucrurilor se poate lucra mai
eficient.
<rmatorul pas este de a traduce declaratia legata de nevoie intr)o formulare a
o%iectivului.
&numite nevoi pot fi rescrise cu usurinta ca o%iective. :evoia de a sla%i cu 1D
Iilograme poate fi formulata ca un o%iectiv prin simpla adaugare a unei date. O%iectivul
devine 7sla%irea cu 1D Iilograme pana la .D.DG.!DD!8. O%iectivele tre%uie sa fie
specifice, masura%ile, orientate pe
d+ Pl'#i-i!'re -le<i6il) ' evaluarea pe parcurs " intermediar $
&ceasta etap se refer la procesul de culegere a informaiilor n legtur cu
modul de furnizare a serviciilor cuprinse n plan, n scopul evalurii progreselor realizate
n atingerea o%iectivelor prevzute n planul de servicii si contractul cu familia.
2esponsa%ilitatea monitorizrii programului de interventie specifica revine
responsa%ilului de caz.
&ceast activitate const n'
/. verificarea modului de furnizare a serviciilor n limita de timp sta%ilit+ de
e#emplu, prin rapoarte ver%ale sau n scris din partea prinilor sau a celor care ofer
serviciul respectiv+
//. identificarea la timp a pro%lemelor "de e#emplu, pro%leme logistice sau
procedurale$ n legtur cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei,
pentru a putea opera schim%rile necesare n planul de servicii+
///. cola%orarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia pro%lemele+
de e#emplu, asistarea prinilor sau a copilului n rezolvarea pro%lemei transportului+
/3. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei n ndeplinirea
o%iectivelor+
3. comunicarea direct cu familia si cu profesionitii care ofer serviciile
specializate pentru identificarea pro%lemelor, sta%ilirea modificrilor si rezolvarea
conflictelor+
3/. revizuirea P/0 n funcie de schim%rile care apar+
3//. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci c>nd este cazul+
3///. evaluarea modului n care implementarea planului de servicii a?ut copilul si
familia sa la ndeplinirea scopului propus+ evaluarea se realizeaz cu participarea
specialitilor cola%oratori si a familiei+
/V. transmiterea informaiei monitorizate ctre prile implicate si interesate )
servicii, profesioniti, copil si familie+
V. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare+
V/. pstrarea documentaiei scrise n legtur cu toate activitile monitorizate,
inclusiv a rapoartelor solicitate profesionitilor careofer serviciile specializate.
(valuarea nevoilor) care sunt pro%lemele?
(valuarea nevoilor se refer la urmtoarele ntre%ri'
L Cine sunt cei care prsesc forma de ngri?ire?
L Ce e#periene au trit p>n n momentul prsirii formei de ngri?ire?
L Ce se nt>mpl cu ei dup ce prsesc forma de ngri?ire?
L Ce spri?in este disponi%il pentru ei?
(valuarea procesului ) ce facem n prezent?
0arcina evalurii procesului este documentarea asupra serviciilor care
sunt oferite n prezent.
/ntre%rile relevante sunt'
L Ce servicii sunt livrate n prezent?
L C>t de adecvate sunt procedurile de o%inere a serviciilor?
L Ce proporie de clieni %eneficiaz de servicii?
L C>t de accesi%ile sunt serviciile?
L Ce %ariere sunt pentru clieni in o%inerea serviciilor?
L C>t de %ine implementate sunt serviciile?
L C>t de satisfcui sunt clienii de servicii?
2eevalurile periodice l vor a?uta pe t>nr s rm>n contient de progresul fcut
i s)i dea seama ce deprinderi mai are de do%>ndit.
Orientarea tre%uie s se focalizeze pe acumulrile t>nrului ca urmare a aciunilor
pe care le)a realizat i acest lucru l va incura?a s)i m%unteasc i deprinderile pe
care le stp>nete mai puin.
Mo#itori&'re' reul't) a strii generale de %unstare a t>nrului tre%uie s ofere
feed)%acI n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planul
t>nrului de dezvoltare a independenei.
E%'lu're' I#termedi'r' ) sau evaluarea formativa ) are drept scop o%servarea
progreselor nregistrate in ndeplinirea o%iectivelor propuse, nregistrarea %arierelor sau
pro%lemelor intalnite pe parcursul interveniei si sta%ilirea, dup caz, a unor corecii sau a
unor cai de rezolvare a situaiilor pro%lematice care apar in implementarea planului
individual de intervenie al clientului.
E%'lu're' .i#'l' se realizeaz la ncheierea cazului si se raporteaz at>t la
ndeplinirea o%iectivelor sta%ilite in planul individual de intervenie cat si la ntregul
proces al interveniei de caz.
E%'lu're' "erm'#e#t' $i mo#itori&'re' !'&ului
333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
Din punct de vedere practic, asistentul social realizeaz o evaluare permanenta a
cazului care coincide cu diferitele etape ale procesului de management de caz'
"1$ identificarea si preluarea cazului,
"!$ evaluarea situaiei clientului,
".$ planificarea serviciilor si a interveniilor si ela%orarea planului individual de
intervenie,
"4$ furnizarea serviciilor si a interveniilor,
"6$ monitorizarea se reevaluarea periodica a cazului,
"9$ ncheierea cazului.
&ceasta evaluare este in fapt o monitorizare amnunita a planului individual de
intervenie si a procesului care se desfoar.
/n cadrul acestei funcii, asistentul social tre%uie sa ndeplineasc urmtoarele activiti'
L verifica daca serviciile au fost furnizate in limita de timp sta%ilita+ "prin rapoarte
ver%ale sau in scris din partea prinilor sau a celor care ofer serviciul respectiv$+
L identifica la timp pro%lemele care apar in legtura cu asigurarea serviciilor sau
cola%oreaz cu familia sau* si cu ofertanii de servicii pentru a remedia posi%ilele
pro%lemele +
L identificarea dinamicii progreselor copilului*familiei in ndeplinirea o%iectivelor+
L comunicarea directa cu familia si cu ali profesioniti care ofer servici pentru
identificarea pro%lemelor, sta%ilirea modificrilor si rezolvarea conflictelor+
L revizuirea planului individual de intervenie in funcie de schim%rile care apar+
L modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci c>nd este cazul+
L evaluarea modului in care implementarea planului de servicii a?uta copilul si
familia sa in ndeplinirea scopului propus+
L transmiterea informaiei monitorizate ctre prile implicate si interesate )
servicii, profesioniti, copil si familie+
L pstrarea documentaiei scrise in legtura cu toate activitile monitorizate,
inclusiv a rapoartelor solicitate profesionitilor care ofer serviciile specializate.
//. /nstrumente utilizate in evaluarea si monitorizarea cazului
/n a%ordarea cazurilor de asistenta sociala se prefera a%ordarea eco)sistemica
"unitara si de tip integrativ$ a familiei si utilizarea diagramelor care reprezint grafic
comple#itatea fenomenelor sociale "de e#emplu' ecomap, genograma$.
Pentru o analiza comple#a a progreselor clienilor nregistrate in plan social,
personal si profesional, se vor folosi ca instrumente de investigare (comapa, &naliza
C>mpului de Korte si &ncheta 0ociala.
Ide#ti-i!'re' ,i de-i#ire' "ro"riilor "ro6leme
333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
&sistenii sociali tre%uie s monitorizeze periodic aciunile t>nrului, alegerile i
atitudinile sale, pentru a)i oferi t>nrului feed)%acI n ce privete nivelul la care a a?uns
cu dezvoltarea a%ilitilor de a nelege, anticipa i rezolva pro%lemele din viaa de zi cu
zi.
->nrul va avea nevoie de a?utor n identificarea pro%lemelor i sta%ilirea
prioritilor i pentru a le mpri pe acestea n etape pe care s le poat rezolva.
/niial, acest proces va fi realizat formal prin crearea programului de interventie
specifica i revizuire dac este cazul.
Participarea activ a copiilor, familiei, partenerilor sociali la implementarea cu
succes a activitilor de dvi
Contractul cu familia *tinarul este revizuit periodic si modificat de ctre
managerul de caz de cate ori este nevoie,imreuna cu responsa%ilul de caz n funcie de
progresele care intervin sau schim%rile survenite n derularea planului de servicii
personalizat. Kamilia si profesionitii implicai n derularea interveniilor specifice de caz,
vor comunica managerului de caz orice schim%are care intervine si care necesit
schim%area P/0 si a contractului cu familia.
-otodat, serviciul pu%lic specializat pentru protecia copilului va ncheia
convenii de parteneriat cu principalele instituii furnizoare de servicii D3/ i familia
acestuia.
Contractul cu familia "3(C/ /:0-2<1(:-( &0/0-(:-& 0OC/&B&$ este un
document scris ncheiat ntre responsa%ilul de caz si unul sau am%ii prini sau
reprezentantul legal al copilului,n care se menioneaz condiiile n care se vor oferi
serviciile si responsa%ilitile specifice pe care fiecare parte implicat le are de ndeplinit
n perioada de timp sta%ilit.
Contractul cu familia este un instrument utilizat de ctre responsa%ilul de caz n
cadrul procesului de monitorizare i se %azeaz pe rezultatele evalurii comple#e a
copilului si familiei si sta%ilete modalitile concrete de aplicare a P/0.
Contractul acesta poate fi semnat si de catre tinerii mai mari sau in cazul in care
familia sau reprezentantul legal lipsesc ,se semneaza numai de catre tinar.
2esposa%ilul de caz are responsa%ilitatea de a prezenta si e#plica familiei si, dup
caz, copilului'
/. scopul acestui contract,
//. responsa%ilitile prilor,
///. rolul contractului n implementarea planului de servicii personalizat,
/3. posi%ilitile si condiiile n care acest contract se poate modifica sau rezilia.
(valuarea este esenial. Pentru a ncepe procesul de oferire de servicii tre%uie s avem o
form structurat de evaluare a adolescenilor. -re%uieca planul pentu prsirea
plasamentului temporar s nceap chiar din momentul n care ei intr n acesta.
-re%uie recunoscut importana legturii cu familia. /n orice proces deevaluare tre%uie s
includem reeaua social, inclusiv contactele cu familia.
(valuarea deprinderilor adolescentului se va face cu a?utorul unorinstrumente
standardizate i prin includerea informaiilor o%inute de lafamilie, profesori i
adolesceni nii.
(valuarea prin performan, care necesit demonstrarea deprinderilor i competenelor
actuale este necesar pentru a ne asigura c adolescentul i)a nsuit deprinderile necesare
unei viei independente.
Kolosirea YQorI)portofoliosY prin care tinerii demonstreaz ce tiu prin ceea ce fac i nu
prin rspunsul la ntre%ri pe h>rtie.
A$i$te#t' "$iholoi!' ' !lie#tilor i# "ro!e$ul de -orm're '
de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t'
333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
C'drul !o#$ilierii "$iholoi!e
(ste necesar sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare referitoare la cadru'
1.consilierea se va desfasura fara intreruperi, consilierea se desfasoara, pe cat
posi%il, intr)un cadru fizic cat mai asemanator cu cel al evaluarii psihologice "vezi !a$+
!. este recomanda%il sa e#iste un spatiu e#clusiv destinat acestei activitati+
.. cadrul in care se desfasoara consilierea tre%uie sa asigure intimitatea+
4. atmosfera tre%uie sa fie indea?uns de destinsa incat sa permita discutii pe teme
intime, sfaturi, sugestii dar si confesiuni . /n nici un caz nu este recomandat sa devina o
spovedanie periodica in urma careia clientul este golit de informatie. &dresarea va fi
adaptata varstei si situatiei. :u tre%uie uitat ca principalul factor de schim%are dintre
profesionisti este referntul de caz care poate cere si impune dupa caz reguli, norme,
limite.
) este recomanda%il ca la sfarsitul consilierii sa e#iste urme scrise ale intalniri "desigur
fara a incalca principiul confdentialitatii$
) este recomanda%il de asemenea, ca sedinta de consiliere sa fie adaptata ca si timp , nu
foloseste nimanui o intrevedere o%ositoare.
Pri#!i"iile !o#$ilierii:
alianta "terapeutica$
confidentialitatea
respectul fata de client
impartialitatea
refacerea moralului clientului
cresterea stimei de sine
analiza rationala a pro%lemelor
co)participarea
planificarea "cadrul spatio)temporal$
interventie pe pro%lema
centrarea pe actiune si solutii
durata varia%ila
inducerea unor schim%ari
urmarirea raportului costuri * resurse
reflectarea sentimentelor
ascultarea activa
spri?inirea alegerilor informate
e#plicatii si sfaturi "cand este cazul si pe cat posi%il doar in intampinarea
clientului in nici un caz impotriva orientarilor lui$
Co#ditii 'le !o#$ilierii e-i!ie#te. 1etode si tehnici de consiliere, conditii cadru
pentru desfasurarea consilierii+
(#emplu de calitati pe care se poate spri?ini un profesionist in a%ordarea pozitiva
a unui client cu pro%leme'
Pro6leme'
0tima de sine redusa, timiditate, lipsa de asertivitate.
O6ie!ti%e'
Cresterea stimei de sine, afirmarea personala
Pro#o$ti!'
&paritia timiditatii este precoce "mica copilarie, adolescenta$. &desea, poate
disparea spontan sau datorita unor e#periente particulare "cresterea stimei de sine, reusita
profesionala, reusita in relatia de cuplu$.
C'lit'tile timidului'
-endinta lui de a fi retras face din el un %un o%servator si o persoana atenta cu
celalalt.
5ri?a lui de a depista la interlocutor cel mai mic semn de agasare sau tensiune il
face un %un cititor al starilor sufletesti ale celuilalt.
&desea, timidul este empatic si capa%il sa asculte.
Dorinta sa de a fi apreciat si iu%it il face o persoana oricand devotata sarcinilor de
serviciu.
(ste discret si dornic sa faca lucrurile %ine.
C'lit'ti "er$o#'le $"e!i-i!e'
0e listeaza minim trei de catre profesionist si se cer cel putin tot atatea din partea
clientului.
:+ Su"er%i&'re'
a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale+
%. 1etode de supervizare "individuala si de echipa$+
c. 1etode de cercetare ,studiul de caz in analizarea eficientei programelor de
deprinderi de viata si in managementul de caz.+........................................................
d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a
deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale 0P0PC*OP&?+
e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare
profesionala. "poate fi adaptata cea spaniola$. "sau 7un model de integrare sociala si
profesionala8$+ D.P.
9. Dezvoltarea deprinderilor ' activitatea serviciilor de deprinderi pentru viaa
independent
a. Proceduri de oferire a seviciilor de formare n funcie de nivelul evaluat al
deprinderilor de via
Pe %aza inventarului i a programului P/0, echipa tre%uie s lucreze cu t>nrul
pentru ca acesta s)i dezvolte deprinderile necesare pentru a atinge independena.
Continuum de servicii pentru viaa independent
Co#ti#uum de $er%i!ii "e#tru %i'(' i#de"e#de#t)
(tapa 1 I (tapa ! I (tapa . I (tapa 4
I#$truire "ro-e$io#'l) I#$truire -orm'l) Pr'!ti!' $u"er%i&'t) Auto#om
Pre)tire' "e#tru tre!ere' l' %i'(' i#de"e#de#t' $i '!omod're' du")
ie,ire' di# $i$temul de o!rotire
Pe msur ce se apropie momentul de trecere n afara sistemului de ocrotire, echipa ar
tre%ui s estimeze momentul n care se va produce plecarea iar asistentul social tre%uie s
coordoneze eforturile de pregtire a acestui moment fcute de ctre toi cei implicai n ngri?irea
adolescentului.
Cu c>teva luni nainte de data de plecare asistentul social i adolescentul tre%uie s
completeze mpreun o prezentare sumar care include urmtoarele informaii'
L noua adres
L costurile cu chiria i ntreinerea
L costurile estimate ale telefonului, m>ncrii, transportului, locuirii
L venitul lunar estimat
L datoriile curente, planul de achitare a lor
L economiile fcute p>n n prezent
L anga?atorul, salariul pe sptm>n
L medicul de familie*alte servicii medicale
L activitile de timp li%er
L orientarea religioas
L pregtirile n caz de urgen
L lista cu informaii personale i familiale i date de identificare
L numele mentorului adult
L planuri de continuare a educaiei
L ru%rici de completat dup prsirea sistemului de ocrotire
&sistentul social tre%uie s)l a?ute pe adolescent s dezvolte acele activiti necesare pentru
a face fa oricror altor pro%leme pe care acesta le mai are.
Determinarea momentului n care un t>nr este pregtit s plece din sistem ctre viaa
independent tre%uie s depind de nivelul de nsuire de ctre t>nr a deprinderilor necesare
pentru o via sntoas, util, autonom i responsa%il.
&dolescenii care i)au nsuit cu succes cunotinele i deprinderile necesare pentru a face
trecerea la viaa independent tre%uie s fie anunai cu cel puin ase luni nainte c nu vor mai
%eneficia de anumite servicii, cum ar fi' susinere la plata chiriei, alocaie i plata asigurrilor
medicale.
-inerii tre%uie s atepte s fac un efort continuu pentru a munci sau a)i continua
educaia ca o condiie de a %eneficia de servicii i dup prsirea sistemului de ocrotire. Pot aprea
dificulti cu acei tineri care sunt e#trem de imaturi sau care dezvolt o rezisten la pregtirea
pentru trecerea la viaa independent. &ceti tineri pot manifesta tendine regresive pe msur ce
se apropie momentul n care va tre%ui s prseasc sistemul de ocrotire i pot sa%ota n mod activ
eforturile de planificare a trecerii la viaa independent. Pentru aceste pro%leme tre%uie s se
apeleze la consiliere. &m>narea momentului poate, n unele cazuri s)1 motiveze pe t>nr, n alte
cazuri, ns, poate fi necesar s i se prezinte t>nrului opiunile care i)au rmas, cum ar fi asistena
realizat de sistemul pu%lic, adposturi pentru aduli, locuirea cu rudele.
&dolescenii tre%uie s tie de ce servicii pot %eneficia dup ce prsesc sistemul de
ocrotire.
&dolescentului care a ncercat dar nu a fost capa%il s se descurce ntr)un mediu mai puin
prote?at, ar tre%ui s i se permit s se rentoarc n cadrul sistemului de ocrotire.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
64
3>rsta pentru trecerea la viaa independent &genia pentru protecia drepturilor copilului
tre%uie s fie fle#i%il n determinarea v>rstei potrivite pentru trecerea la viaa independent i s
permit un proces gradual de trecere n funcie de nevoile t>nrului.
2eglementrile care sta%ilesc ieirea din sistemul de ocrotire la v>rsta de 1; ani sunt
contraproductive. 0unt astfel necesare eforturi de advocacE pentru ndeprtarea acestor %ariere
artificiale.
Cerinele serviciilor pu%lice si private nainte de trecere la viaa independent 0P0PC
tre%uie s)l a?ute pe adolescent s se pregteasc pentru viaa independent prin realizarea
urmtoarelor activiti' discutarea cu t>nrul a planului de trecere la viaa independent implicarea
familiei %iologice n procesul de trecere, dac este cazul s se asigure c familia foster sau cei care
au gri? temporar de adolescent au un rol important n planificarea i implementarea procesului de
trecere ncetarea custodiei+ asigurarea c resursele de %az e#ist+ asumarea rolului de familie,
dac este necesar oferirea t>nrului a informaiilor personale i despre familie i datele de
identificare.
/nformaii personale i despre familie i datele de identificare dac este necesar nainte de
trecerea la viata independent &genia pentru protecia drepturilor copilului tre%uie s ofere
adolescentului urmtoarele informaii personale i despre familie i datele de identificare nainte
de prsirea sistemului de ocrotire'
L carnetul de conducere
L cartea de identitate
L numrul de asigurare social
L fia medical personal, incluz>nd lista tuturor clinicilor, medicilor sau
spitalelor unde acesta a fost ngri?it
L certificatul de natere
L certificatul de deces al prinilor, dac este cazul
L fotografii
L lista colilor la care a fost
L diploma de a%solvire
L lista tuturor celorlalte plasamente prin care a trecut "nume, adresa$
/n plus, agenia poate oferi un set de informaii de plecare, care include'
L lista serviciilor de sntate care sunt uor accesi%ile
L lista numerelor de telefon de urgen
L ghid ?uridic
L curriculum vitae
L scrisoare de recomandare de la anga?atori
L o scurta prezentare a evalurii iniiale, punctelor tari,
nevoilor i progresului fcut
L o list a serviciilor de consiliere uor accesi%ile
L o list a persoanelor de contact care l pot a?uta cu anga?area i cu instruirea
vocaional
L cum s contacteze agenia n continuare pentru eventuale servicii viitoare
L o prezentare sumar a planului de trecere la viaa independent care
include opiunile ulterioare n cazul n care planul a euat
Pregtirea pentru prsirea instituiei
L Pregtirea tre%uie s fie foarte %ine planificat
L Pregtirea tre%uie s fie orientat spre viitor
L Pregtirea tre%uie sa fie direcionat n sensul ruperii ataamentului de
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
66
instituie
(ste recomanda%il ca rezidentul s fie inclus ca partener activ n
planificarea prsirii instituiei.
Predi!tori 'i $u!!e$ului 'dole$!e#tului du") !e ' ")r)$it i#$titu(i':
L &titudinea adolescentului fa de prsirea instituiei+
L 0uportul social perceput
Cu c>t adolescentul are o atitudine mai pozitiv fa de prsirea instituiei i cu c>t
percepe c dispune de un suport social mai mare cu at>t mai pozitiv va fi situaia sa de via dup
ce prsete instituia. <nele arii de pregtire pentru prsirea instituiei necesit mai mare atenie
dec>t altele. (ste recomanda%il ca pregtirea pentru prsirea instituiei s se %azeze pe un plan de
prsire a instituiei, prefera%il ntr)o form scris i
pe activiti pregtitoare. Pentru a preveni efectele negative ale activitilor pregtitoare, cum ar fi
creterea nesiguranei, pregtirea ar tre%ui s duc nu doar la cunoaterea pro%lemelor care vor
aprea la prsirea instituiei, ci i a modalitilor i deprinderilor necesare pentru a face fat
acestora.
2ecomadri privind relaia cu clienii*tinerii n dezvoltarea deprinderilor de via
permanena persoanei de referin
ndeplinirea corect i coordonat a funciilor
"f. practic, f. pedagogic, f. psihologic, f. social$
cunoaterea real a nevoilor tinerilor
planificarea nt>lnirilor, respectarea planificrii
evitarea e#cesului n organizarea nt>lnirilor de grup, accent pe nt>lniri individuale n
spaii special amena?ate
comunicare eficient , lim%a? simplu, implicit folosirea ?argonului
verificarea nelegerii corecte
folosirea notelor scrise
a%ordarea pozitiv a clientului cu accentuarea a ceea ce are %un
renunarea la critic i la folosirea de e#emple din e#periena personal
acompaniere, nu rezolvarea pro%lemelor clientului de ctre anga?at
stimularea progreselor
adaptarea programului de formare "personalizat$
construirea planului de formare numai cu luare n considerare a prerilor, propunerilor i
iniiativelor manifestate de copil sau t>nr "client$.
!+ Ser%i!ii C '!ti%it)(i D de de%olt're ' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t)
Im"ort'#tG
-re%uie s se fac distincie clar ntre serviciile oferite n cadrul sistemului de ocrotire i
serviciile ce vor fi oferite dup ieirea din sistem.
0upoziii de %az
L 0e pune accent pe lucrul cu familia, acolo unde este cazul+
L :ecesitatea de a construi mai multe tipuri de servicii, la care adolescenii s apeleze n
funcie de pro%lemele i nevoile lor particulare+
L 2ezultatele tre%uie privite ntr)o manier relativ+
Deprinderile pentru o via independent pot fi mprite in patru arii'
deprinderi elementare "de scris, citit i socotit$,
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
69
deprinderi de anga?are,
deprinderi de via "de zi cu zi$,
deprinderi psiho)sociale.
Pentru ca adolescentul s fie pregtit s triasc independent tre%uie ca acesta s
stp>neasc deprinderi n toate cele patru arii, care de altfel sunt interdependente. &cesta este
motivul pentru care coordonatorul de caz tre%uie s evalueze nivelul de dezvoltare a deprinderilor
n toate cele patru arii nainte de a determina ce servicii i ce tip de training sunt potrivite i care ar
fi eficiena lor n cazul aplicrii.
Pregtirea cu succes a adolescenilor pentru o via independent depinde de nsuirea de
ctre acetia a deprinderilor de via YhardY, cum sunt cele pentru anga?are, locuire i administrarea
locuinei i a deprinderilor de via YsoftY, cum sunt ncrederea de sine i deprinderile individuale,
personale i interpersonale.
H'"te u#it)(i de m)$ur) ' "re)tirii "e#tru o %i'() i#de"e#de#t):
l$ deprinderile de via
!$ competena social
.$ informaiile despre sntate
4$ cunoaterea resurselor comunitare
6$ g>ndirea practic
9$ planurile de viitor
=$ pregtirea pentru viaa independenta)autoevaluare
De&%olt're' de de"ri#deri de $u"r'%ie(uire de 6'&)
&dolescenii tre%uie s nvee deprinderile sociale de %az pentru a putea sa negocieze cu
succes cu instituiile din cadrul comunitii i cu sistemele care le pot oferi suport n situaii
critice, cum ar fi ngri?irea sntii, educaia, anga?area si recreerea.
->nrul tre%uie s nvee cum s identifice i cum s o%in resursele necesare,
cum ar fi poliia, dentistul, %iserica, %anca.
->nrul tre%uie s nvee s fie conectat la reeaua de suport din cadrul
comunitii i la sursele de m%ogire spiritual, cum sunt %isericile, activitaile
recreaionale sau persoanele adulte ca mentori.
->nrul tre%uie s ai% oportunitatea s e#perimenteze rolul de mem%ru al
comunitii.
->nrul tre%uie s nvee s se comporte asertiv, dar adecvat cu instituiile
%irocratice, cum ar fi localizarea ageniei potrivite pentru oferirea serviciului de care
are nevoie+ identificarea persoanei cu care tre%uie s vor%easc+ punerea ntre%rilor
potrivite+ i s)i dea seama c>nd tre%uie s ceara a?utor pentru a se descurca cu
%irocraia.
De&%olt're' de"ri#derilor "e#tru m'#'eme#tul 6'#ilor
&dolescenii tre%uie s nvee cum s)i foloseasc %anii i s)i planifice cheltuielile
pentru scopurile pe care vrea s le ating. &ceste deprinderi includ' realizarea
%ugetului+ deschiderea unui cont de economii+ sta%ilirea creditelor pentru planurile de viitor+
nvarea modului n care s previn pro%lemele financiare prin evitarea cheltuielilor la primul
impuls, mprumutarea de %ani i nt>rzierea cu plata chiriei sau a ntreinerii.
2esponsa%ilitatea pentru comportamentul se#ual
&dolescenii tre%uie s)i dezvolte simul responsa%ilitii pentru propriul comportament
se#ual, incluz>nd, valorile personale i familiale+ prietenia pe termen lung si permanent, relaia
cu o familie+ respectul de sine i legtura sa cu comportamentul se#ual, informaii despre controlul
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
6=
naterilor+ informaii legate de fiziologie, igiena personal i informaii despre %olile cu
transmitere se#ual, cum este 0/D&
/nelegerea dependenei chimice
&dolescenii tre%uie s neleag dependena chimica astfel nc>t s duc o viaa util, fr
dependen.
Dependena chimic include dependea de su%stane cum ar fi cofeina, tutunul,
alcoolul i drogurile. /nelegerea dependenei chimice include accentul pus pe prevenia primar
prin'
L educaie si instruire
L lucrul cu mem%rii familiei care sunt dependeni i cu prietenii dependeni
L identificarea timpurie a dependenei chimice
L accesul la programe pentru persoanele care manifest dependena chimic
L monitorizare, grupuri de suport
De&%olt're' de"ri#derilor de lu're "er$o#'l) ' de!i&iei
&dolescenilor tre%uie s li se ofere oportunitatea de a lua decizii pe cont propriu prin
implicarea lor n fiecare pas al procesului de luare a deciziei n ce privete alegerile care tre%uie
fcute pe parcursul perioadei de trecere la viaa independent.
Prin monitorizarea periodic i frecvent a aciunilor t>nrului i a deciziilor sale,
asistentul social i t>nrul ar tre%ui s fie capa%il s evalueze a%ilitatea ultimului de a lua
decizii corecte.
Planul de dezvoltare a independenei tre%uie s precizeze nevoia de instruire pe care o are
adolescentul n ce privete luarea deciziei. &sistentul social tre%uie s ofere un feed%acI continuu
ca urmare a o%servrii modului n care t>nrul ia deciziile de zi cu zi.
Bucrul n grup a?ut deseori t>nrul s o%serve ncercrile i erorile colegilor si n luarea
deciziilor.
Ide#ti-i!'re'@ o6(i#ere' ,i ")$tr're' lo!ui#(ei
&dolescenii tre%uie s)i nsueasc deprinderile de identificare, o%inere si pstrare a unei
locuine. 0u% nici o form adolescentul nu va fi dat afar din cadrul sistemului de ocrotire dac nu
are unde s locuiasc.
&ceste deprinderi includ'
L identificarea unei locuine corespunztoare
L negocierea chiriei
L nelegerea asupra plii chiriei sau contractului de nchiriere
L prezentarea la proprietar
L prevenirea aciunilor care pot duce la evacuarea din cas
L cunoaterea drepturilor i responsa%ilitilor celor dou pri
Deprinderile necesare pentru managementul locuinei trebuie s includ:
L prepararea hranei
L splat
L curenie
L locuirea n %un nelegere, dac se locuiete cu o alt persoan
L rezolvarea pl>ngerilor proprietarului
L controlul comportamentului oaspeilor
L ntreinerea de %az a locuinei, reparaii simple i cum s)1 gseti pe proprietar
dac apar pro%leme
L realizarea i meninerea ordinii n locuin
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
6;
I#ri;ire' "er$o#'l)
&dolescenii tre%uie s nvee deprinderile de ngri?ire personal necesar pentru
pstrarea %unstrii sale fizice, emoionale i spirituale.
Deprinderile includ'
L ngri?irea proprie i igiena
L prevenirea m%olnvirilor
L hrnire i nutriie
L e#erciii
L oportuniti de a participa la activiti cu caracter spiritual
&dolescenii tre%uie s nvee care sunt opiunile pe care le au in ceea ce priveste pstrarea
sntii i cum s o aleag pe cea mai potrivit.
&dolescenii tre%uie s tie cum s foloseasc serviciile medicale de urgen i cum s
a?ung la ele.
&sistenii sociali tre%uie s ofere consilierea necesar pentru cresterea ncrederii n sine a
adolescentului, pentru contientizarea propriei identiti i pentru ca acestea s)i asume
responsa%ilitatea pentru meninerea i m%untirea calitii vieii sale
&sistentul social tre%uie s monitorizeze periodic %unstarea general a adolescentului i
s)i dea informaii necesare atunci c>nd este nevoie.
&dolescenii tre%uie s nvee cum s cera a?utor n pro%lemele emoionale
-re%uie s li se acorde o instruire de tip e#perenial pentru facilitarea
comunicrii sentimentelor i e#primarea ver%al.
&sistentul social tre%uie s monitorizeze mediul de via al adolescentului, starea sa fizic,
modul cum se m%rac, o%inuinele de hrnire i atitudinea general.
-oi tinerii tre%uie s %eneficieze de consiliere n cazul depresiilor sau chiar al sinuciderii
n plus, toi adolescenii pot %eneficia de consiliere n managementul stresului ) cum s determine
cauzele i consecinele stresului i cum s)i fac fa.
/dentificarea si utilizarea resurselor comunitare
&dolescenilor tre%uie s li se ofere posi%ilitatea de a e#perimenta identificarea i
utilizarea resurselor comunitare pe care le pot folosi atunci c>nd vor tri independent.
&sistenii sociali tre%uie s evalueze a%ilitatea adolescentului de a identifica i utiliza
resursele comunitare
&dolescenii tre%uie s fie ncura?ai s ia ei iniiativa de a conecta resursele comunitare, de
preferat su% supravegherea staff)ului, cu scopul de a evalua deprinderile de comunicare, lim%a?ul
folosit, maniera n care converseaz, a%ilitatea de raionament, gradul de nelegere i a%ilitatea de
a respecta orele de nt>lnire.
(#perienele tre%uie s se focalizeze iniial pe serviciile primare, cum ar fi cele medicale,
educaionale i vocaionale i s se continue cu alte servicii, cum ar fi cele %ancare sau de timp
li%er.
-re%uie s fie acoperite urmtoarele resurse comunitare' de asisten medical de urgen,
sntate, educaie, instruire, anga?are,psihologice, reacionale,financiare,?uridice, de locuire,
transport i consum.
.orm're' de rel'(ii utile ,i $em#i-i!'ti%e !u -'miliile@ !oleii ,i 'lte "er$o'#e
&sistenii sociali tre%uie s ofere consiliere i suport pentru dezvoltarea relaiilor
adulte pe termen lung.
2elaiile curente ale adolescentului cu familia, colegii i alte persoane semnificative tre%uie
s fie incluse n planul de dezvoltare a independenei
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
6G
&dolescentul tre%uie s primeasc un feed%acI periodic i suportiv prin aprecierile pe care
le face asistentul social care o%serva aceste relatii.
/nvarea empirica a deprinderilor de comunicare i managementul conflictului pot fi
e#trem de folositoare. -inerii izolai social tre%uie a?utai s ia contact cu orice grup sau persoan
care poate contri%ui la dezvoltarea deprinderilor lor sociale, cum ar fi %isericile, centrele
comunitare, voluntarii sau sporturile organizate.
Aleere' 7#tre o"(iu#ile "o$i6ile
-inerilor tre%uie s li se acorde suport n depirea dificultilor n nelegerea opiunilor i
n alegerea uneia sau alteia dintre ele. Duc lips de e#perien n luarea deciziilor n special tinerii
care provin din medii e#trem de structurate. &sistenii sociali tre%uie s se asigure c aceti tineri
%eneficiaz de orientarea si instruirea pentru procesul de luare a deciziei i pentru a)i nsui
metode pentru rezolvarea pro%lemelor.
Primul pas n acest proces l reprezint a?utarea t>nrului s neleag faptul c sunt decizii
pe care tre%uie s le iei, fie c vrei, fie c nu. (i tre%uie s fie a?utai s recunoasc toate opiunile
disponi%ile la un moment dat i rezultatele posi%ile ale alegerii fiecreia dintre ele.
&sistentul social tre%uie s)1 a?ute pe t>nr s)i clarifice sistemul personal de valori i
nevoile sale pe termen scurt si mediu, ca %az pentru luarea deciziei.
E%'lu're' !o#$e!i#(elor $i "ro!e$'re' re&ult'telor
&sistentul social tre%uie s)1 a?ute pe t>nr s neleag at>t consecinele pozitive c>t i
consecinele negative ale fiecrei aciuni pe care o face sau pe care nu o face si s)1 a?ute s se
focalizeze at>t pe rezultatele pe termen scurt, c>t i pe termen lung ale oricrei aciuni pe care o
face.
&sistentul social tre%uie s realizeze sesiuni de monitorizare a strii generale de %ine a
t>nrului, n aceste sesiuni tre%uie s se revad activitile i legtura lor cu scopurile din planul de
dezvoltare a independenei.
Bucrul n grup cu tinerii permite mprtirea e#perienelor i poate astfel s faciliteze
acest proces.
A6ilit'te' de ' -'!e -'(' $tre$ului
&sistentul social tre%uie s ofere i s organizeze oferirea de orientare a tinerilor n ce
privete cauzele, consecinele i managementul stresului.
&ccentul tre%uie s fie pus pe stresul implicat de viaa pe cont propriu, pe dezvoltarea de
mecanisme de a)i face i pe importana unor lucruri cum ar fi pstrarea cureniei n locuin i
plata chiriei, deprinderile de hrnire sntoas, punctualitatea la serviciu, odihna si activitile de
timp li%er.
&dolescenii tre%uie a?utai s identifice cauzele stresului din viaa lor i modalitile de a
le face fat.
St'6ilire' $i "l'#i-i!'re' %iitorului
-inerii tre%uie a?utai s neleag necesitatea sta%ilirii de scopuri clare i realiste, pe care
s le mpart n pai pe care s)i poat realiza.
&sistentul social tre%uie s revad periodic scopurile i o%iectivele mpreun cu t>nrul, s
fac revizuiri ori de c>te ori este nevoie i s ntreasc eforturile fcute de tnr pentru atingerea
scopurilor. &sistentul social tre%uie s)1 implice pe t>nr pe toat durata planificrii.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
9D
&dolescenii tre%uie s neleag relaia dintre scopurile pe termen scurt i cele pe termen
lung n domenii cum ar anga?area, educaia i %anii proprii (i pot %eneficia de primirea de feed)
%acI atunci c>nd scopurile lor sunt realiste.
O6(i#ere' de i#-orm'(ii -'!tu'le de$"re i$tori' "er$o#'l)@ medi!'l) ,i $o!i'l' '
-'miliei
-inerilor tre%uie s li se ofere toate informaiile disponi%ile care privesc istoria personal,
medical i social a familiei.
Deseori, tinerii care au stat n sistemul de ocrotire pentru mult timp nu au informaii
comple#e despre evenimetele trecute care au determinat plasarea lor aici.
&cest gol n cunoaterea t>nrului l poate mpiedica s)i rezolve pro%lemele legate de
separarea de familie i pot avea ca rezultat ateptri nerealiste despre suportul pe care l poate oferi
familia n viitor.
&sistentul social tre%uie s se asigure ca t>nrul s primeasc aceste informaii i c le)a
neles i tre%uie s evite erorile de interpretare.
1uli tineri n)au primit informaii vitale despre ei inii i despre istoria medical a
familiei, lucruri care vor deveni importante pentru ei n momentul n care vor deveni independeni.
&sistenii sociali tre%uie s se asigure c tinerii au primit un scurt rezumat n scris al fiei lor
medicale nainte de prsirea sistemului, i s fie siguri c tinerilor le este clar informaia
coninut i consecinele a ceea ce este scris.
I#(eleere' ,i de"ri#dere' !u "ierderile di# tre!ut@ re$"i#erile $i -uri'
&sistenii sociali tre%uie s ofere adolescenilor consiliere n ce privete separarea lor de
familia %iologic, de persoanele care i)au ingri?it, de ceilali semnificativi i n ce privete efectele
sentimentelor nerezolvate asupra prezentului i a?ustrile viitoare.
&dolescenii pot %eneficia din nvarea faptului c furia i sentimentele de pierdere i
respingere sunt normale i de neles i c sentimentele pot fi astfel orientate nc>t s nu inhi%e
dezvoltare prezent sau progresul n atingerea scopurilor.
<tilizarea grupului de colegi cu e#periene similare poate fi cea mai %un modalitate de
lucru cu acest aspect.
Kolosirea crii vieii, auto%iografiilor sau a altor mi?loace care s ofere o perspectiv s)au
dovedit a fi folositoare.
I#(eleere' ,i de"ri#dere' !u -iurile !'re re"re&i#t) 'utorit'te'
&dolescenii care se pregtesc pentru viaa adult tre%uie a?utai s neleag funciile
autoriii, necesitatea unei ordini sociale i rolul specific al figurilor autoritii n
vieile lor.
Pentru a se descurca eficient cu persoanele investite cu autoritatea, cum ar fi proprietarii,
anga?atorii, lucrtorii de caz, poliia, ?udectorii, adolescenii tre%uie s fie a?utai s recunoasc
faptul c este n interesul lor s fie cooperani i s ia n considerare regulile de %az i conveniile
din cadrul societii.
Consilierea, n special ?ocul de rol cu situtii care pot aprea s)a dovedit a fi o metod
eficient pentru situaii cum ar fi contactul cu poliia, discuia cu un ?udector, nenelegerile cu
lucrtorul de caz, descurcarea cu o persoan furioas.
2olul fiecrui mem%ru al echipei tre%uie s fie acela de profesor, consilier i ghid,oferind
t>nrului oportuniti de a nva i e#ersa deprinderile necesare pentru a deveni un adult autonom.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
91
(i tre%uie s)1 ncura?eze pe t>nr s)i asume riscurile necesare pentru a deveni independent. (ste
important de recunoscut c adulii n prea?ma crora triete t>nrul au o influen considera%il
asupra a%ilitii t>nrului de a)i forma deprinderi de via independent.
Roluri 'le C'dultuluiD 7# de&%olt're' de"ri#derilor de %i'()
Pro-e$or
C'ut) mome#tul 'de!%'t "red)rii CIte'!h'6le mome#t$JD
I#trodu!e #oi !o#!e"te "ri# %or6ire dire!t) ,i demo#$tr'(ii "r'!ti!e
O-er) o"ortu#it'te' ti#erilor de' "r'!ti!' #oi de"ri#deri
Re!u#o',te di-ere#(ele di#tre ti#eri 7# "ro!e$ul de 7#%)('re
Permite ti#erilor $) 7#%e(e "ri# 7#!er!)ri ,i re,eli
I#$tru!tor
E<"li!) Ireulile ;o!uluiJ
K#!ur';e'&) t8#)rul
A$iur) -eed6'!L "o&iti%
Pro%o'!) ti#erii $) o6(i#) !ele m'i 6u#e re&ult'te
A$i$t) de l' Itu,)J
Co#$ilier
E$te te#t l' "reo!u")rile ti#erilor
A$i$t) t8#)rul 7# !l'ri-i!'re' $e#time#telor@ %'lorilor@ $!o"urilor
Pu#e '!!e#tul "e re&ult'tele t8#)rului ,i #u "e "ro6lemele '!e$tor'
Permite ti#erilor $) 7,i !o#du!) %i'('
K#!ur';e'&) ti#erii $) '!(io#e&e "e#tru 'ti#ere' u#ui $!o"
Me#tor
C'ut) #oi o"ortu#it)(i ,i re$ur$e
IDe$!hide "or(iJ "e#tru t8#)r
Permite t8#)rului $) 7l 7#$o(e'$!) l' re&ol%'re' u#or "ro6leme "er$o#'le
Kl "re&i#t) "e t8#)r di-eritelor "er$o'#e ,i or'#i&'(ii de %'lo're
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
9!
d+ De l' de"ri#deri $im"le l' de"ri#deri !om"le<e: e<em"le de module "r'!ti!e de
-orm're de de"ri#deri
d*+ De"ri#deri $im"le ' Deprinderi pentru viaa zilnic
3iaa zilnic n condiii de autonomie individual presupune procurarea i pregtirea
alimentelor, gestionarea unui %uget personal, pstrarea unui regim de via care s previn
m%olnvirile, reacia prompt i adecvat n caz de accident sau m%olnvire, asigurarea unei
m%rcmini decente, curate i adecvate vremii de afar i ocaziei.
Pentru multe dintre aceste deprinderi, adolescenii nu dispun de informaia necesar i nici
de condiiile de a le e#ersa. De aceea, n cadrul programului de formare pentru viaa independent
ei vor tre%ui s afle anumite lucruri si totdat s poat practica aceste deprinderi. Cele mai multe
dintre ele pot fi manifestate chiar pe durata ederii n instituii. Pentru %inele lor de mai t>rziu, vor
tre%ui depite acele %ariere administrative sau tehnice care n momentul de fa mpiedic s
dispun de o minim autonomie funcional pe durata ederii n instituie' autogospodrirea ,
permisiunea de acces la %uctroie pentru anumite tre%uri, un minim de %ani de %uzunar.
Modul de -orm're: Pre)tire' 'lime#telor "e#tru hr'#' "er$o#'l)
&feciunile determinate de alimentaia inadecvat sunt n continu cretere i de aceea, i de aceea,
dac adolescenii vor nelege relaia dintre alimentaie i sntate, vor fi capa%ili s ia decizii care dac adolescenii vor nelege relaia dintre alimentaie i sntate, vor fi capa%ili s ia decizii care
le vor menine sntatea+ le vor menine sntatea+
Adolescenii !i tinerii, neav>nd formate * consolidate deprinderile de pregtire a hranei,
sunt tentai s consu%e "roduse inadecvate , fie cantitativ fie neechili%rate caloric , i de aceea
sunt necesare programe de educaie alimentar+
Inii adolesceni !i tineri au obiceiuri ali%entare ,precum consumul e#agerat de dulciuri,
preferine e#agerate pentru anumite alimente * m>ncruri , care nu conduc la o ali%entaie
echilibrat+
Adolescenii cunosc foarte "uine lucruri des"re ali%entaie , precum valoarea nutritiv a
diferitelor alimente, modul * condiiile n care se prepar hrana ,deoarece foarte puini sunt
implicai, de ctre prini * educatori, n aprovizionare, gtit, pregtirea mesei etc.
Adolescenii instituionali'ai sunt cei %ai vitregii #n legtur cu %odul de conce"ere a
unui %eniu, gtitul sau a"rovi'ionarea dat fiind faptul c accesul lor n %uctria cminului are n
general ca scop cel mult curenia sau activitile au#iliare , precum curatul zarzavatului,
aezatul mesei etc. i mai puin gtitul propriu)zis.
Kormatorul tre%uie s cunoasc i s transmit informaii de %az despre alimentaie.
Ce este ali%entaia2,
De ce %$nc%2
&limentaia asigur satisfacerea acelor nevoi ale organismului care se manifest prin
foame+
(a asigur organismului resursele pentru cretere i dezvoltare, dega?area de energie
necesar pentru efort fizic i intelectual+
&petitul alimentar este influenat de mirosul i aspectul , plcut * neplcut , al alimentelor+
oamenii mn>nc at>t de nevoie c>t i de plcere sau cu diferite ocazii "aniversri, sr%tori etc.$.
;elaia dintre ali%entaie !i sntate
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
9.
&limentaia corect , pe l>ng asigurarea suportului energetic necesar desfurrii
activitilor fizice i intelectuale , previne apariia anumitor %oli, put>nd chiar s contri%uie la
atenuarea * vindecarea unora dintre ele.
&limentaia incorect , prin cantitatea i calitatea alimentelor, frecvena consumului i
preferinele pentru anumite tipuri inadecvate de alimente , provoac * accentueaz apariia cariilor
dentare, a dia%etului, a o%ezitii, unor %oli ale stomacului, ale inimii i vaselor sanguine.
;eguli "entru o ali%entaie corect
&legerea i consumarea acelor produse care corespund calitativ' prospeime, culoare,
miros, gust+
0e recomand o diet %ogat n legume, fructe i produse cerealiere ci nu n carne sau
grsimi+
0e vor folosi cu moderaie produsele zaharoase, sarea i condimentele+
0e va reduce i chiar elimina consumul de alcool+
1eninerea cureniei n %uctrie "at>t ncperea n sine, c>t i instrumentarul * dotrile
acesteia i vesela$ contri%uie, alturi de stocarea i prepararea corespunztoare a alimentelor
"splare, fier%ere adecvat etc.$ la reducerea considera%il a riscului de m%olnvire prin
intermediul alimentelor+
/giena m>inilor i starea de sntate a celui care pregtete m>ncarea este de asemenea un
factor important n reducerea riscului de m%olnvire menionat anterior.
<actorii care influenea' obiceiurile noastre ali%entare
Preferinele * aversiunile alimentare personale+
1irosul * gustul * aspectul alimentelor+
O%iceiurile alimentare provenite din modul de via al grupului de apartenen al
adolescentului n cauz+
1odelul cultural * religia consumatorului+
&ccesi%ilitatea * preul alimentelor+
Curiozitatea consumatorului+
0tarea emoional a su%iectului consumator "tristee, furie, frustrare, %ucurie etc.$+
Pu%licitatea i modul de prezentare a produselor "etichete, am%ala?e etc.$.
Infor%aii !i activiti care s ofere adolescentului oca'ia s e&erse'e
Pregtirea hranei+
<tilizarea instrumentarului * dotrilor %uctriei+
Conceperea i prepararea unor meniuri cu alimente nutritive i sntoase.
Itili'area crii de bucate
&legerea i punerea n practic a indicaiilor unei reete culinare+
0faturi practice la gtit.
Conservarea ali%entelor
De ce conservm alimentele ?
Care sunt i cum tre%uie s arate alimentele ce se pot conserva ?
Cum se conserv alimentele alese.
Juctria ro%$neasc
C>teva feluri de m>ncare sntoase i uor de preparat.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
94
O%iective
Dezvoltarea capacitii de a face legtura ntre alimentaie i starea de sntate * %oal+
deprinderea unor o%iceiuri alimentare sntoase pentru via+
Do%>ndirea unor cunotine despre aprovizionarea cu alimente, pstrarea acestora i
pregtirea hranei+
Do%>ndirea unor cunotine despre instrumentarul %uctriei i utilizarea acestuia+
0 nvee cum @se citete8 o carte de %ucate i s neleag utilitatea ei.
Ba sf>ritul acestui modul, adolescenii vor fi capa%ili s'
Defineasc alimentaia+
Jncadreze corect alimentele , dup elementele nutritive pe care le conin , n cele 6 grupe,
prezentate n ane#+
(#plice ce este o afeciune cauzat de alimentaie+
Cunoasc regulile de %az ale unei alimentaii sntoase+
Jnlocuiasc anumite alimente cu altele, echivalente nutritiv, atunci c>nd sunt o%stacole
legate de pre, aprovizionare, preferine etc+
<tilizeze corect instrumentarul * dotrile %uctriei+
Prepare c>teva feluri de m>ncare, simple i sntoase, din %uctria rom>neasc.
Re$ur$e #e!e$'re
Kie, plane cu grupele de alimente cu instrumentarul %uctriei+ Carte de %ucate+ (lemente
de recuzit "or, %onet, mnui de %uctrie, toctor, cuite etc.$+ Pliante de educaie pentru
sntate "dia%et, o%ezitate, cancer$+ 2esurse financiare pentru o aprovizionare minim cu alimente+
&ccesul ntr)o %uctrie i materie prim pentru pregtirea c>torva feluri de m>ncare din %uctria
rom>neasc.
Re!om'#d)ri "e#tru -orm'tori
Adolescenii se si%t foarte "uternici !i Katot!tiutori). De aceea vor oferi propriile lor
motive pentru care nu este nevoie s mn>nce corect+ perspectiva m%olnvirii, a morii le este
ceva foarte ndeprtat, care nu li se va nt>mpla.
De aceea, n a%ordarea leciilor, trebuie s utili'ai acele argu%ente la care ei sunt
sensibili+ aspectul fizic plcut, capacitatea de seducie, performan sportiv, economii pentru a)i
cumpra o%iectele care le plac, a fi @la mod8 etc.
Pentru a le c>tiga interesul ncepei cu motivele pentru care oamenii mn>nc+ solicitai)le
participarea, preciz>nd c nu e#ist rspunsuri corecte sau greite i a?utai)i s coreleze informaia
cu propriul lor mod de via+
0timulai participarea i n cadrul demonstraiilor practice favorizai fiecrui cursant
alegerea meniului, accesul la utilizarea instrumentarului, gtitul propriu)zis etc.
&ctivitatea 1 De ce m>ncm ?
0e tie c a m>nca este o necesitate. 1otivele pentru care m>ncm fac parte din aspectele legate de
alimentaie. &limentaia este tiina modului n care organismul utilizeaz alimentele pe care le
consumm. Cu toate c este o tiin foarte complicat, cunoaterea c>torva principii simple i
nsuirea c>torva reguli legate de alimentaie ne a?ut s avem o%iceiuri alimentare sntoase.
0copul ' (ste acela de a)i a?uta pe adolesceni s defineasc alimentaia, s contientizeze
importana i rolul alimentaiei i s nceap s)i pun ntre%ri despre modul n care fiecare
dintre ei o face.
Durata ' 4D)9D de minute.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
96
Participanti ' 9); adolescenti
Procedura
5rupul de 9); su%ieci se aeaz n semicerc cu faa ctre ta%l * flip)chart. Biderul
grupului, formatorul, i informeaz despre scopul nt>lnirii.
-ehnica folosit este brainstor%ingul , o tehnic care permite participanilor s fac
comentarii fr teama c vor fi ?udecai.
Pe ta%l se scrie tema discuiei' MLECA;@+
Kiecare participant spune c>te un cuv>nt legat de acest titlu "e#.' foame, p>ine, fructe$.
:imeni nu este nevoit s)i apere punctele de vedere, fiecare fiind #ncura1at s "artici"e oric$t de
ciudate ar fi o"iniile lui..
<n o%servator noteaz, separat pe o foaie de h>rtie, tot ce se spune i fr comentarii.
Ba sf>rit se noteaz pe ta%l rspunsurile n ordinea n care au fost e#primate prerile, apoi
formatorul le grupeaz astfel nc>t rspunsurile s se su%sumeze mai multor idei ca'
-oi oamenii mn>nc+
&limentele sunt foarte variate+
Preferinele * aversiunile alimentare sunt foarte variate+
1>ncm pentru c ne este foame etc.
&ceast prim parte a %rainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o pro%lem dat, ci
acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. (ste de
asemenea o %un metod de a o%ine idei de la care s nceap apoi discuiile.
Jn cea de a doua parte a edinei se scrie pe ta%l cel de al doilea titlu' D@ C@ MLECMM 2
0e procedeaz ca i la secvena anterioar, dup care, se structureaz pe ta%l rspunsurile,
su%ordonate, de e#emplu, urmtoarelor idei'
1>ncm pentru ca s trim, ca s cretem i ca s ne simim %ine i sntoi+
1>ncm pentru ca s avem energia necesar activitilor noastre "nvtur, munc, ?oc,
sport etc.$+
1>ncm un anumit aliment pentru c acesta ne place.
Ba sf>ritul activitii cursanii vor fi ntre%ai'
Cum li s)a prut activitatea ? De ce ?
Dac nainte de aceast lecie s)au mai g>ndit la aceste pro%leme i n ce mod ?
Ce alte lucruri ar dori s afle despre alimente * alimentaie ?
Re!om'#d)ri "e#tru -orm'tor
Kormatorul va nota toate aceste o%servaii ale cursanilor i va ine cont de ele n leciile
urmtoare.+
(ste %ine ca notiele privitoare la activitile derulate s nu fie foarte complicate, ci doar
c>teva idei i impresii care s v permit s rememorai caracteristicile grupului i discuiile avute.
&ctivitatea ! Ce influeneaz alimentaia
(#ist foarte muli factori care influeneaz o%iceiurile noastre alimentare+ + "e unii #i "ute%
controla, alii sunt independeni de voina noastr.
0 identifice ce anume ?oac un rol important n alimentaia lor i factorii care le
influeneaz modul n ca
Participanti ' ;)1D .
Durata ' 4D)9D minute.
2esurse ' Chestionarele @Ce crezi despre m>ncare ?8 "v. ane#a$ pentru fiecare
cursant'-a%l, cret colorat.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
99
Pro!edur'
&ctivitatea cupleaz informaii o%inute din completarea chestionarelor cu cele din discuia
de grup.
Jn prima faz a activitii li se va cere participanilor s rspund c>t mai sincer la
ntre%rile chestionarului care li se va pune la dispoziie. 0e precizeaz c este anonim i c
rspunsurile lor vor a?uta la nelegerea mai %un a pro%lemelor i preocuprilor lor legate de
alimentaie.
Dup completarea chestionarelor acestea vor fi adunate i se va trece la urmtoarea faz a
activitii. 0e va scrie pe ta%l urmtorul titlu' C@ LIC;I;I > <ACGO;I influenea' %odul de a
%$nca al oa%enilor 2
Participanii sunt stimulai s rspund, fiind a?utai , prin sugestii i e#emple legate de
posi%ilele rspunsuri la aceast ntre%are.
2spunsurile vor fi grupate su%sumat factorilor care influeneaz alimentaia'
1odelul cultural motenit de consumator+
(reditatea consumatorului+
1odul de via al grupului din care face parte consumatorul+
Preferinele * aversiunile personale fa de anumite alimente+
-ipul de activitate "intelectual, activitate fizic uoar, activitate fizic grea$+
3>rsta consumatorului.
0e solicit participanilor s rspund la ntre%ri de genul'
Pe voi ce factori v influeneaz mai mult ?
Ce credei despre felul n care v hrnii acum ?
Dac ai putea, ce alimente ai consuma ?
Ce alimente credei c v)ar putea a?uta s artai * s v simii mai %ine ?
Ce factori care v influeneaz alimentaia putei controla i cum ?
2ecomandri pentru formatori
Kormatorul va selecta din rspunsurile date n chestionare care vin n spri?inul structurrii
informaiei dup modelul oferit mai sus. (l va relua opiniile emise pentru a facilita succesiunea
schim%urilor de preri i progresele grupului+
Jn anumite situaii "e#. din chestionar' Ce alimente i plac * displac i de ce ?$ reia
ntre%area i antreneaz n discuie un numr c>t mai mare de cursani pentru facilitare
schim%urilor de opinii+
Kormatorul tre%uie s refac n mod regulat sinteza celor discutate pentru a permite
grupului s treac de la un punct la altul, s fac %ilanul opiniilor emise, s recapituleze punctele
de divergen i s treac la o alt faz.
&ctivitatea . Ce tim despre alimente ?
&limentele sunt cele care ne asigur agenii nutritivi de care avem nevoie' vitamine, vitamine,
minerale, aminoacizi din proteine, acizi grai, glucide i grsimi. &ceti ageni nutritivi provin minerale, aminoacizi din proteine, acizi grai, glucide i grsimi. &ceti ageni nutritivi provin
dintr)o varietate de alimente i fiindc pentru o sntate %un avem nevoie de peste 4D de ageni dintr)o varietate de alimente i fiindc pentru o sntate %un avem nevoie de peste 4D de ageni
nutritivi, tinerii tre%uie s tie care alimente conin aceti ageni i cum pot fi ele com%inate. nutritivi, tinerii tre%uie s tie care alimente conin aceti ageni i cum pot fi ele com%inate.
0copul
(ste acela de a)i nva pe cursani s ncadreze corect alimentele n cele 6 grupe
alimentare i de a le face cunoscute funciile principale ale fiecrei grupe "v. ane#e' lapte, carne,
legume, fructe, cereale$.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
9=
Durata ' 4D)9D de minute.
Participani '. 5rupul de 9); adolesceni i tineri.
2esurse ' Plana cu grupele de alimente "v. ane#a$, orice alte materiale, plane sau ta%ele,
n care s fie prezentate caracteristicile alimentelor "calorii, coninutul n ageni nutritivi, funcii,
n ce alimente se gsesc etc.$' -a%l * flip)chart
Koi de h>rtie, cartonae pe care sunt trecute nume de alimente din cele 6 grupe cunoscute+
Procedura se %azeaz pe com%inarea a dou tehnici' completarea unui chestionar, urmat
de discuia de grup.
Ba nceputul nt>lnirii formatorul le vor%ete despre varietatea alimentelor i despre faptul
c, indiferent c>t de variate ar fi, ele se mpart n 6 grupe n funcie de rolul nutritiv pe care l au.
Bi se va arta tinerilor o plan care s ilustreze mprirea alimentelor n grupele
respective i funciile nutritive ale fiecrei categorii de alimente.
<rmeaz apoi o secven a activitii, su% forma unui ?oc, menit s fi#eze informaiile
primite.
Bi se dau cursanilor amestecate, cartonaele pe care scrie denumirea unor alimente+
Bi se cere s introduc * aeze fiecare cartona n cutia * n faa etichetei corespunztoare
fiecrei grupe de alimente "6 grupe de alimente, deci 6 cutii * 6 etichete$+
&poi formatorul le arat plana cu grupele de alimente, agenii nutritivi pe care i
furnizeaz organismului i funcia principal a acestora pentru reactualizarea informaiei
prezentate la nceputul nt>lnirii.
Ba sf>rit se verific modul n care au sortat cartonaele i se compar cu informaiile
cuprinse n plan.
Cursanii tre%uie s fi#eze i s vehiculeze informaii care s rspund la urmtoarele
ntre%ri'
Ce rol are fiecare grup de alimente ?
&vem nevoie de toate alimentele ?
0unt i alimente care ne fac ru, chiar dac arat %ine i ne plac ? De ce ?
(#ist diferene privind necesarul de alimente ntre diferite persoane ? Care sunt aceste
diferene i ce le determin ?
3oi ce ar tre%ui s m>ncai ?
2ecomandri pentru formator
Kormatorul poate s dea drept tem de lucru acas completarea unei fie n care fiecare
t>nr s propun un meniu complet' mic de?un, pr>nz, cin pentru o zi sau pentru mai multe zile+
Kormatorul le poate cere s comenteze alegerea fcut cu argumentele necesare "mi place,
este sntos, mi pot permite etc.$+
Kormatorul poate utiliza aceste informaii ca punct de pornire pentru activitatea urmtoare '
&ctivitate 4 Aoli determinate de alimentaia inadecvat
Chiar dac sunt tineri, unii dintre su%ieci au de?a pro%leme de sntate cauzate de o
alimentaie inadecvat' carii dentare, dureri de stomac supra * su%ponderalitate, rezisten sczut ' carii dentare, dureri de stomac supra * su%ponderalitate, rezisten sczut
la o%oseal etc. la o%oseal etc.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
9;
1r /aurt Orez Aiscuii &rdei 1iel (#emplu
'
0copul
/dentificarea legturii dintre diferitele afeciuni i alimentaie.
Durata ' 9D de minute.
2esurse ' Pliante, %rouri, plane i alte materiale din sfera educaiei pentru sntate+
(ventual se vor utiliza i filme documentare de specialitate i * sau se va invita un medic ori
asistent nutriionist+
Procedura
Bi se cere cursanilor s numeasc afeciuni i pro%leme de sntate de care acetia sufer+
Bi se cere s spun dac cred c este o legtur ntre alimentaie i unele dintre aceste
afeciuni+
0e noteaz pe ta%l, n st>nga, afeciunile i n dreapta alimentele * o%iceiurile alimentare+
&poi se confirm, utiliz>nd e#emplele pertinente, aceast legtur. 0e trece treptat la
prezentarea %olilor provocate * accentuate de o alimentaie proast. Jn spri?inul afirmaiilor se
utilizeaz pliantele, planele sau a?utorul invitatului+
Ba sf>rit se scriu pe ta%l principalele afeciuni determinate de o alimentaie defectuoas'
0u%ponderalitatea * supraponderalitatea "p>n la o%ezitate$+
&feciunile dentare+
Aolile inimii i ale aparatului circulator+
Dia%etul.
Kiecare afeciune mai sus menionat se va trata astfel'
Caracteristicile %olii * afeciunii+
2egimul alimentar care o provoac+
2epercursiunile n plan personal generate de %oala * afeciunea n cauz+
2emedii prin modificarea regimului * o%iceiurilor alimentare.
Ba sf>ritul leciei cursanii vor fi stimulai s rspund sintetic la mai multe ntre%ri'
Ce legtur e#ist ntre afeciunile lor i alimentaie ?
Cunosc i alte persoane care au pro%leme de sntate din cauza alimentaiei ?
Ce %oli provocate de alimentaie i ngri?oreaz cel mai mult ?
Ce ar dori * putea m%unti n favoarea sntii din regimul lor alimentar ?
<ltima parte a leciei va fi alocat unui mic ?oc de rol. 0copul acestui e#erciiu este de a
fi#a cunotinele do%>ndite i pentru a termina lecia ntr)un mod rela#ant, chiar vesel.
Zocul de rol
Persona?e' trei persona?e, interpretate de cursani. trei persona?e, interpretate de cursani.
0cenariu'
&ndrei, 1. ani, scund i gras, mn>nc multe dulciuri, p>ine, nu face micare, comple#at
de felul n care arat i de faptul c nu)i poate face nici o prieten.
Htefan, prieten cu &ndrei, i procur uneori dulciuri sau m>ncare n schim%ul altor servicii. 3ictor,
prieten cu &ndrei, ncearc s)l conving c tre%uie s)i schim%e o%iceiurile alimentare i s fac
sport. Jntr)o zi &ndrei i cere lui Htefan s)i cumpere pr?ituri n schim%ul coleciei de tim%re.
3ictor se opune i ncearc s le e#plice c nu procedeaz corect.
Cursanii implicai n ?ocul de rol tre%uie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe
care &ndrei i)o face lui Htefan.
Ce ar tre%ui s spun 3ictor astfel nc>t &ndrei s neleag c greete ?
Ce ar tre%ui s spun &ndrei nainte i dup ce ar putea fi convins de 3ictor ?
Ce argumente ar putea oferi Htefan pentru a o%ine tim%rele ?
2ecomandri pentru formatori
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
9G
(#erciiul d posi%ilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre
alimentaie i sntate+
Kormatorul poate modifica * alege un alt scenariu pentru ?ocul de rol+
Ba sf>ritul e#erciiului formatorul are o%ligaia s sintetizeze o%servaiile i s formuleze
concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii.
&ctivitatea 6 Cumprarea alimentelor
Kiecare dintre noi m>ncm zilnic diferite alimente, crude sau gtite. /ndiferent de felul
alimentelor sau modul n care le consumm tre%uie mai nt>i s le procurm.
Cunoaterea locurilor de unde ne aprovizionm, preurile apro#imative, administrarea
resurselor financiare n funcie de meniul pe care dorim s)l preparm, criteriile de alegere a
produselor sunt etape importante n pregtirea alimentelor pentru hrana personal.
Ba sf>ritul activitilor cursanii vor ti cum i de unde i pot procura alimente de calitate,
c>t mai aproape de cas, la preuri c>t mai mici etc.
Bocul Jn ora, prin magazine alimentare i piee.
Durata ' 3aria%il , c>teva ore.
2esurse ' Bista de cumprturi+ O sum minim de %ani "pentru un meniu ales$+ 0acoe.
Pro!edur'
Kormatorul stabile!te #%"reun cu gru"ul felurile de m>ncare pe care le vor pregti+
(#emplu' cior% rneasc, ghiveci de legume cu carne de vit, desert+
0e sta%ilete lista cu alimentele ce tre%uie procurate, as"ectul acestora #n stare "roas"t,
cantitile, locurile unde pot fi gsite i "reurile orientative+
0e discut despre pregtirea pentru mersul la cumprturi' %ani, plase, distanele i
mi?loacele de transport p>n la magazinele de desfacere cu argumente pro i contra alegerii
acestora+ Kormatorul merge mpreun cu grupul de tineri i)i asist la cumprturi. Kiecare
mem%ru al grupului tre%uie s cumpere un aliment i s comenteze n faa grupului cum anume l)a
ales "raport pre*calitate, verificarea etichetei, locul de desfacere este aproape de cas etc.$+
Ba sf>rit alimentele sunt aduse n %uctrie, sortate i pregtite pentru gtit+
0e vor discuta urmtoarele aspecte'
Ce li s)a prut mai dificil ?
Cum ar fi putut aciona aa nc>t s economiseasc %ani ?
Cum se face pregtirea pentru gtit ? "e#.' splat, tranat, curat, tocat etc.$.
2ecomandri pentru formator
Kormatorul tre%uie s se limiteze la prezentarea iniial a scopului activitii i c>teva linii
directoare i s evite preluarea responsa%ilitilor grupului+ Jnainte de a porni la cumprturi s se
asigure c tinerii cunosc orientativ preurile, tiu ce au de fcut, au sta%ilit n mod corect raportul
meniu*materie prim necesar. Chiar dac iese prost, s evite intervenia din motive legate de
risip, pierderea timpului sau cumprturi @proaste8+ Jn cazul n care nu a ieit cum tre%uie, s)i
noteze toate o%servaiile inclusiv de ce anume, i s reia activitatea n alt zi.
&ctivitatea 9 Cunoasterea %uctriei
&ceast lecie se %azeaz pe demonstraii practice+ metodele de predare i nvare vor fi metodele de predare i nvare vor fi
determinate de nevoile individuale ale fiecrui cursant. determinate de nevoile individuale ale fiecrui cursant.
Auctria este locul unde se pregtete m>ncarea+ ea este utilat de la modest la sofisticat ea este utilat de la modest la sofisticat
cu instrumentarul necesar. /ndiferent de gradul de utilare se identific urmtoarele elemente de cu instrumentarul necesar. /ndiferent de gradul de utilare se identific urmtoarele elemente de
%az' %az'
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
=D
&ragazul "prefera%il prevzut cu cuptor$+
1asa de %uctrie+
3ase de gtit, strecurtori, toctoare+
Cuite, linguri, furculie etc.
1odul n care utilizm acest instrumentar depinde de ce anume dorim s gtim. Jn timpul
utilizrii lor tre%uie s se in seama de regulile legate de'
0ecuritate n %uctrie "supravegherea permanent a focului, manevrarea corect a vaselor
care conin ap clocotit, a o%iectelor ascuite, a aparatelor electrice etc.$+
/giena spaiului, instrumentarului i nu n ultimul r>nd a persoanei care gtete+
Ba sf>ritul leciei tinerii vor fi capa%ili s cunoasc i s utilizeze corect o%iectele din
dotarea %uctriei, s respecte normele de igien i cele de pstrare * pregtire a hranei.
Durata ' 3aria%il , c>teva ore.
2esurse '
&ccesul n spaiul unei %uctrii+
1aterie prim n funcie de meniul ales "zarzavaturi, legume, fructe etc.$+
Horuri, %onete, mnui i prosoape de %uctrie+
Produse pentru curenie "%urei, detergent, praf de curat etc.$.
O%servaie
0e poate solicita accesul n %uctria cminului i folosirea materiei prime pentru
pregtirea mesei ntr)o zi o%inuit+ Poate fi implicat personalul care lucreaz la acea %uctrie.
Procedura
Becia se desfoar n mai multe etape astfel'
"a$ Discuie de grup
Ce este o %uctrie ?
De ce avem nevoie de un spaiu special amena?at ?
Dac din construcie nu avem un asemenea spaiu, atunci cum am putea s)l delimitm i
s)l amena?m "minimal$ n acest scop ?
"%$ (#erciii de utilizare a instumentarului %uctriei
0e completeaz fia cu modul de utilizare a instrumentarului %uctriei "v. ane#a$+
Jntr)o sal o%inuit se vor efectua e#erciii de utilizare a c>torva instrumente de %uctrie'
<tilizarea corect a cuitelor n cazul curatului legumelor * fructelor, tiatul i tocatul
legumelor * zarzavaturilor * verdeurilor etc.+
<tilizarea mi#erului+
Kacerea * servirea unui ceai, care va fi oferit cursanilor+
0e pot prepara salate de legume * fructe proaspete+
&ran?area mesei "aezarea corect a tac>murilor i veselei$+
2ecomandri
<or%atorul le va arta "ractic %odul corect de reali'are a acestor activiti, dup care
urmeaz participarea cursanilor sub su"raveghere.
-inerii vor fi ncura?ai s lucre'e inde"endent.
<or%atorul #!i va reduce tre"tat de%onstraiile !i interveniile, pe msur ce tinerii capt
ncredere i competen.
Ba sf>rit se vor consuma cele pregtite, e#ers>ndu)se eventual ntr)un ?oc de rol diferite
ipostaze posi%ile' @oaspei * gazde8, @ntre prieteni8, @cu diferite ocazii8 etc+
"c$ Jn %uctrie
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
=1
Jn acest fel se accentueaz i pe necesitatea cunoaterii regulilor legate de servirea mesei,
normele de igien "personal i a spaiilor de pregtire * servire a mesei$, utilizarea corect a
tac>murilor, poziia corect la mas, aran?area adecvat a mesei etc.
Aceast eta" trebuie s ofere "rile1ul de "artici"are la o situaie real, n vederea ntririi
cunotinelor do%>ndite.
Jn funcie de a%iliti fiecare cursant va efectua, individual sau n grup, diferite secvene de
pregtire a m>ncrii #ntr*o buctrie adevrat.
Se "oate organi'a sub for%a unui concurs la care mem%rii ?uriului s fie personalul
%uctriei, care va acorda note pentru'
&%ilitile manuale ale cursanilor+
Corecta aplicare a regulilor de igien+
5ustul i aspectul preparatelor+
&spectul mesei etc.
Jn ?uriu pot fi inclui de asemenea colegi, prieteni i educatori ai cursanilor.
2ecomandri pentru formator
0uccesul n transmiterea de informaii i a%ilitarea tinerilor privind pregtirea alimentelor
pentru hrana personal poate fi urmrit n trei direcii'
Cunotinele pe care le)au do%>ndit+
Punerea n practic a acestor cunotine i modificarea comportamentului alimentar n
conformitate cu regulile unei alimentaii sntoase+
&%iliti i deprinderi n pregtirea hranei+
<ltimul punct poate fi o%servat n mod direct, prin aplicaiile practice efectuate de a lungul
leciei.
Prima direcie poate fi evaluat prin rspunsuri, testare a nivelului de achiziii
informaionale.
& doua direcie este mai greu de evaluat i se prea poate ca dincolo de a%iliti i
informaii, comportamentul alimentar s se schim%e foarte greu din diferite motive. Chiar dac aa
stau lucrurile i avei semnale despre acest lucru, asigurai)v c punctul 1 i . sunt %ine nsuite
de ctre cursani i ele vor lucra, n timp, n favoarea celui care le deine.
Ba sf>ritul leciei se recomand o nt>lnire de evaluare n care cursanii s ofere, prin
completarea unor chestionare, semnalele legate de importana acordat leciei i de nivelul de
cunotine n domeniu.
Chestionarele tre%uie s fie simplu de aplicat, e#trem de selective, eventual cu mai multe
variante de rspunsuri din care s aleag unul pe care l consider corect "v. ane#a$.
&ne#' Principalele grupe de alimente
&genii nutritivi ma?ori
Kuncia
principal
5rupe alimentare
Calciu
2i%oflavin "A)!$
Proteine
C
r
e

t
e
r
e
a

o
a
s
e
l
o
r

i

a

d
i
n

i
l
o
r
Bapte, %r>nz, %r>nz de vaci, iaurt, %udinc, ngheat.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
=!
&genii nutritivi ma?ori
Kuncia
principal
5rupe alimentare
Proteine
&cid nicotinic
Kier
-iamin "A)1$
C
r
e

t
e
r
e
a

m
u

c
h
i
l
o
r
3it, viel, miel, porc, mezeluri, ou, pasre, pete, crustacee.
Kasolea uscat i mazrea, soia i produsele din soia,
nucile com%inate cu proteine animale sau cerealiere pot
su%stitui o porie de carne'
3itaminele & i C
0
t
i
m
u
l
e
a
z

f
u
n
c

i
i
l
e

o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i
-oate legumele * fructele+ cele cu frunze sau de culoare verde
nchis ori portocalii sunt recomandate de .)4 ori pe
sptm>n , pentru vitamina &. citricele sunt recomandate
zilnic , pentru vitamina C.
Sidrai de car%on
-iamin "A)1$
Kier &
s
i
g
u
r

e
n
e
r
g
i
e
Produsele de panificaie i cereale, %iscuii, paste, orez,
preparate din porum% i fulgi, cereale integrale+
se recomand produsele cerealiere fortifiante i m%ogite.
Chestionar de evaluare final
Ce crezi despre alimente ?
De ce crezi tu c mn>nc oamenii ?
Ce alimente * m>ncruri i plac i de ce ?
Ce alimente nu)i plac i de ce ?
&i cumpra anumite alimente indiferent c>t cost ?
Ce alimente ar tre%ui s fie ntotdeauna accesi%ile, dar n momentul de fa nu sunt ?
(#ist alimente care i se par foarte gustoase ?
Care sunt gusturile tale n comparaie cu ale prietenilor ti ?
Ji place s ncerci m>ncruri noi ?
Ce alimente i se par ciudate ?
(ti constr>ns s mn>nci anumite alimente ?
(#ist alimente care sunt @la mod8 ?
[i se pare c pu%licitatea face ca anumite produse alimentare s fie mai interesante ?
" 1. $ Ce mn>nci c>nd eti fericit * trist * nsingurat * nspim>ntat ?
d!. Deprinderi comple#e ' deprinderi pentru viaa n societate
&dolescena este o etap comple#, dificil , plin de contradicii , n cursul creia
individul i desv>rete socializarea. (l tre%uie s asimileze cunotine i deprinderi legate de
stpnirea i dezvoltarea propriei lumi interioare dar si privind relaiile cu cei din ?ur' persoane de
aceai v>rst sau mai mari, de acelai se# sau diferit,prieteni, colegi, prini sau rude, oameni cu
diferite poziii sociale i roluri diverse.
&sumarea propriei identiti
<or%atorul trebuie s trans%it infor%aii des"re caracteristicile adolescenei,
autocunoa!tere !i s dezvolte abiliti #n deli%itarea K@I A C@ILALNI).
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
=.
Personalitatea omului este alctuit din tot ceea ce se ntiprete n mintea omului i este
evideniat prin comportamentul lui n diferite situaii pe parcursul ntregii viei+
@&"eriena pe care o acumulm de)a lungul vieii determin o permanent dezvoltare
adaptiv, dar rm>nem constani n trsturile de fond' suntem mereu altfel, dar totdeauna noi
nine+
Ceea ce sunte% fiecare dintre noi, ceea ce putem fi i ce am dori s devenim sunt
componentele @luptei8 pentru devenire, ntre ele tre%uind s e#iste echili%ru i armonie+
Cunoa!terea de sine !i educaia tre%uie s stea la %aza modelrii propriei personaliti+

0cop
Pregtirea adolescenilor pentru asu%area !i e&ercitarea corect a statutului de adult
inde"endent n rolurile sociale fundamentale.
O%iective
Contientizarea de ctre adolescent a faptului c oamenii sunt, n elementele lor eseniale,
toi la fel' se nasc, cresc i se dezvolt psihosocial, m%tr>nesc i mor+
Ki#area elementelor caracteristice dezvoltrii n adolescen, implicit a diferenelor
determinate de identitatea de se#+
&%ilitarea adolescenilor cu informaii i metode de autoevaluare+
Dezvoltarea interesului pentru cunoaterea de sine+
0timularea relaionrii sociale, cunoaterea limitelor individuale n relaia @(< ,
C(/B&B[/8.
Cunoaterea caracteristicilor creterii i dezvoltrii %io)psiho)sociale la pu%ertate i
adolescen+
2ecomandri pentru formatori
3erificarea materialului de suport al leciei naintea nt>lnirilor, luarea msurilor legate de
spaiu, participani astfel nc>t s se evite surprizele neplcute+
&ctivitatea de formare va implica utilizarea tehnicilor specifice altern>nd secvenele de
pregtire prin metode afirmative, interogative i active.
Metode afir%ative+
Prezentarea unui material, de ctre formator sau de specialitii invitai de acesta, su% forma
unor mici e#puneri+
(#erciii utiliz>ndu)se tehnica creion , h>rtie, ta%la, flip chartul etc+
Metode interogative+
3erificarea cursantului privind gradul de nvare i de fi#are a unor informaii+
Metode "'rti!i"'ti%e
Discuii de grup, ?oc de rol, %rainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau de
grup.
(valuarea iniial va "er%ite co%"araia infor%aiei de ba', deinut iniial de
participani, cu informaia similar o%inut dup un timp i va demonstra influena pe care au
avut)o activitile derulate i dac lecia i)a atins scopul propus.
2esurse necesare
<n spaiu adecvat numrului de cursani i tipului de activitate+ 1ateriale informative de
tipul planelor, pliantelor, mici cri de popularizare n domeniul sntii comportamentului
se#ual+ Klip chart, ta%l, creioane colorate+ fie, chestionare, foi de evaluare, etc+ dosare i
eventual al%ume foto+ diferite o%iecte de recuzit pentru ?ocul de rol+ reportofon, casete audio.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
=4
A!ti%it'te' * A,' $u#t EU
Cunoaterea de ctre adolesceni i tineri a prilor pozitive i negative ale personalitii lor
?oac un rol important n gsirea unor modaliti de depire a aspectelor negative i a unor
modaliti de dezvoltare a ceea ce au mai %un. (#ist foarte multe elemente ale personalitii n
formare de care ei nu sunt contieni, elemente pe care le ignor sau le minimalizeaz precum i
elemente de care sunt m>ndri.
&utocunoaterea sau autoaprecierea reprezint cunoaterea calitilor i defectelor proprii,
a capacitilor, aptitudinilor i atitudinilor, a trsturilor de personalitate precum i a gradului lor
de dezvoltare. (a se realizeaz prin comparaie cu ceilali oameni i evideniaz particularitile
individuale n cadrul unor grupuri.
(#erciiul 1 Cine sunt? Ce sunt?
Kiecare din noi ndeplinete n viaa de zi cu zi mai multe roluri' om, european, cretin,
fiu*fiic+ elev, prieten, coleg, frate * sor, etc.
3or%ii despre voi identific>nd c>t mai multe roluri pe care le ndeplinii.
-imp de lucru' 6 minute refle#ie, 6 minute e#punere individual
(#plicaii pentru formator
Jn dinamica articulrii identitare se disting trei niveluri de definire a eului.
* un nivel su"raordonat care trimite la identitatea speciei umane, la fiina uman i
diferenele dintre aceasta i alte specii "eu sunt * noi suntem oameni$+
* un nivel inter%ediar al definirii propriei persoane ca mem%ru al unui grup+ este vor%a de
o identitate social %azat pe similitudinile din interiorul grupului i diferene fa de alte grupuri+
* un nivel subordonat al definirii propriei persoane ca fiin singular, unic+ identitatea
este %azat acum pe comparaii interpersonale, pe diferenele dintre eu i cellalt n interiorul
grupului de apartenen "eu i V suntem elevi n aceeai clas, dar spre deose%ire de V care nu are
frai, eu am ! frai i tiu s c>nt la ghitar$.
Prezentarea conceptului de identitate. Ce reprezint procesul de socializare?
Pornind de la e#erciiul 1, se discut prezentrile mem%rilor grupului, su%liniindu)se
asemsnrile i deose%irile identitare.
-imp de lucru' !D min.
(#erciiul ! Cum m prezint ?
0cop
Kacilitarea autocunoaterii de ctre su%ieci.
Dezvoltarea capacitii de prezentare a propriei persoane.
2esurse necesare' Covor *mochet+ -a%l * flipchart+ Creioane i cret colorat+ Coli de
scris+ Kie de autoevaluare+ 0cenariile pentru ?ocul de rol+ 0tudii de caz.
Procedura'
Dup ce grupul s)a ntrunit, formatorul le prezint scopul activitilor care se vor derula+ va
tre%ui s)i informeze, n linii generale, n ce vor consta acestea i se va accentua caracterul
informal, distractiv al lor.
Participanii vor sta n cerc pe covor mpreun cu moderatorul grupului i vor face o scurt
prezentare a lor+ nume, v>rst, autodescriere fizic, orice informaie pe care ei o consider
important i cred c i reprezint.
2ecomandri pentru formator
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
=6
Prezentarea va ncepe de la formator+
3or fi stimulai s spun c>t mai multe lucruri despre ei+
:u se vor permite ironiile, ntreruperile etc.
(#emplu pentru autoprezentare' pentru autoprezentare' @1 numesc M sunt elev"$ M mi place s M muzica
mea preferat este M sunt nlat"$ * scund"$ M cea mai mare calitate a mea este M meseria pe
care vreau s o practic mai t>rziu este M am prieteni M etc.8
Dup ce s)au prezentat toi participanii, sunt ntre%ai dac i amintesc ce i caracterizeaz
pe @V8, @\8, @C8 M+ apoi se scriu pe ta%l elementele comune identificate la toi participanii sau
lacea mai mare parte a lor precum i cele care i difereniaz.
(#emplu pentru sistematizarea acestor informaii' pentru sistematizarea acestor informaii'
Comune 0pecifice
3>rsta 19)1= ani "] adolesceni$+
2eedina' Centrul de Plasament+
Profesia' elevi
Kete i %iei
Alonzi * %runei * ateni
Jnali * scunzi
Pasiuni
Ba sf>rit se solicit participanilor s comenteze o%servaiile notate pe ta%l i s
sintetizeze c>teva concluzii care s rspund la urmtoarele ntre%ri'
Ce anume ne caracterizeaz pe noi toi ?MCe anume ne difereniaz ?MDe ce natur sunt
elementele care ne difereniaz ?
Discuia de grup se termin cu ?ocul @Aa%a oar%a8 n care, grupul, mprit n dou, tre%uie
s acumuleze un puncta? din identificarea su%iecilor. Kiecare mem%ru al su%grupului va fi legat la
ochi i va tre%ui s identifice din . ncercri un su%iect al celuilalt grup. 3a fi a?utat cu informaii
legate de preocuprile acestuia i nu din trsturile fizice.
5rupul c>tigtor va hotr> pedepse hazlii pentru nvini.
0e pot propune mai multe ?ocuri, interactive, cu scopul de a stimula participarea i de a
identifica reacii pozitive sau negative, n cazul unor situaii reale sau imaginare.
Ba finalul activitii li se solicit participanilor s completeze fia de autoevaluare @&a
sunt (<8 "v. ane#a$, n cazul n care timpul nu le permite aceste fie pot fi date spre completare ca
tem de cas. Kormatorul tre%uie s insiste pentru completarea tuturor ru%ricilor. (ste de ateptat
ca su%iecii s nu completeze toate spaiile sau ca informaia transmis s fie sumar. Kiele se vor
pstra i se vor compara cu cele care vor fi administrate la sf>ritul acestui modul de pregtire.
(#erciiul . Cu cine m asemn ?
Jncearc s identifici 6 grupuri distincte din care faci parte i g>ndete)te cum au
influenat*cum influeneaz ele identitatea taO
-imp de lucru' 1D min.
(#plicaii pentru formator
0e discut la sf>ritul e#erciiului despre grupurile din care fac parte tinerii, su%liniindu)se
c fiecare dintre ei face parte din acelai grup "e#. toi sunt elevi n aceeai clas$, dar aparin i
unor grupuri diferite "e#. V este prieten cu \ i C, pe c>nd & este prieten cu A, C i C, etc.$.
Kormarea personalitii este un proces cu du%l deschidere'
socializarea "integrarea social, nvarea culturii ca transfer de la o generaie la alta, etc.$+
individualizarea "adaptarea cerinelor sociale la structura proprie, cultivarea elementelor
individuale specifice, etc.$.
Jn acest conte#t conceptul de identitate este foarte important' identitatea este noiunea
fundamental pe care tre%uie s o avem n vedere atunci c>nd vor%im despre scopurile socializrii+
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
=9
ea rezult din interaciunea dimensiunilor social i individual ale fiinei umane i, ca i cultura,
nu este dat odat pentru totdeauna ci se construiete i re)construiete permanent, fiind
multidimensional.
Jn cazul copiilor instituionalizai, formatorul va su%linia , n discuii pe marginea
e#erciiilor , diversitatea identitar a acestor copii, faptul c ei nu sunt deose%ii de celelalte
grupuri de aceeai v>rst, %eneficiaz de acelai tip de instrucie, aparin aceleiai culturi, aceleiai
naiuni, etc. i tre%uie, n consecin, s i valorifice la ma#imum potenialul individual pentru a
se integra n viaa social i profesional fr comple#e de apartenen la un anumit grup supus
unor 7etichete8 discriminatorii.
(#erciiul 4 Cine sunt ei?
&lege din e#erciiul ! dou grupuri din care ai afirmat c faci parte i enumer trei
caracteristici ale lor. Jntre%)i pe colegii prezeni "care s)au afirmat sau nu ca aparin>nd acelorai
grupuri$ dac sunt de acord cu tine. Compar caracteristicile gsite de tine, cu cele gsite de ali
colegi ce au afirmat c aparin unui aceluiai grup cu tine. -imp de lucru' !D min.
(#erciiul 6 Ce fel de persoan te consideri?
0e va rspunde n scris, individual. 2spunsurile nu se vor discuta n grup. Kiecare mem%ru
al grupului va fi invitat s reflecteze singur asupra profilului personal ce reiese din chestionar.
-imp de lucru' 16 min.
0unt '
mai cur>nd
optimist
mai cur>nd
pesimist
nu tiu
0unt o
persoan'
1.indiferent
!.negativist
..suscepti%il
4.nu tiu
1 consider'
1.generos
!.individualist
..interesat
4.nu tiu
1 consider o
fiin'
1.foarte fericit
!.mai cur>nd
fericit
..mai cur>nd
nefericit
4.foarte
nefericit
6. nu tiu
Crezi n'
1.propriile fore
!.destin
..noroc
4.nu tiu
(#erciiul 9 Chestionar pentru a te autocunoate
Care consideri c este'
Cea mai mare fericire'MMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
Cea mai mare nefericire'MMMMMMMMMMMMMMMMMM..
Cea mai frumoas floare'MMMMMMMMMMMMMMMMMM.
Cel mai mare defect la persoana iu%it'MMMMMMMMMMMMM
Cea mai mare calitate la persoana iu%it'MMMMMMMMMMMM..
Cea mai frumoas v>rst'MMMMMMMMMMMMMMM
Cel mai frumos oras 'MMMMMMMMMMMMMMMM..
-imp de lucru' 16 min.
2spunsurile individuale se scriu de ctre formator pe ta%l i se comenteaz cu ntregul
grup pentru a se vedea spre ce se ndreapt preferinele grupului respectiv.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
==
(#erciiul = Povestete despre tineO
Povestete colegilor o nt>mplare din viaa ta n care i)ai pus n valoare una sau mai multe
caliti personale+ relateaz nt>mplarea i amintete)i cum te)ai simit dup aceea. Ce au spus sau
au fcut celelalte persoane care au participat sau au asistat la nt>mplare "i)au mulumit, i)au
recunoscut meritele, etc.$?
-imp de lucru' . min. pentru fiecare mem%ru al grupului.
Concluziile formatorului la tem
-imp de lucru' 6 min.
Kormatorul va pune n eviden ce cunotine i mai ales ce atitudini i comportamente au
manifestat copiii * tinerii n cadrul activitilor su%liniind aspectele pozitive i implicarea
personal a fiecruia.
Zoc autodescoperire' 7Palariile8
De)a lungul vietii noastre vom purta multe si diferite 7palarii8 precum rolurile pe care le
vom interpreta. Dandu)ne seama ce palarie ar tre%ui sa purtam si totodata de rolul pe care ceilalti
cred ca il ?ucam, putem invata mai multe despre noi insine si cum sa ne integram mai %ine in
peisa?.
&ceasta activitate le da frau li%er participantilor in a alege o 7palarie8 care sa reprezinte
starea de spirit zilnica a fiecaruia. Kiecare participant va tre%ui sa creeze o palarie pentru o alta
persoana din grup, pentru a)i arata cum este perceputa.
/mpartasirea sentimentelor despre perceptia de sine intr)un grup si costientizarea fiecarui
individ asupra modului in care este privit de e#aminator "grup$.
Participani ' 1em%ri ai unui grup care de?a se cunosc %ine n numr par.
2esurse necesare ' Ciare sau hartie creponat+ Panglica + 1arIere colorate
Kiecarei persoane i este sta%ilit un alt mem%ru din grup, caruia va tre%ui sa i
confectioneze o palarie din hartie. Kiecare participant va confectiona o palarie pentru sine si alta
pentru corespondentul sau in ?oc. Palariile tre%uie sa fie colorate in asa fel incat sa fie o palarie
semnificativa, care sa reprezinte persoana pentru care a fost confectionata "e#. o palarie colorata in
%leu)culoarea cerului, ar fi pentru o persoana 7calda cu toti cei din ?urul sau8 sau o palarie de
%ucatar pentru o persoana care Uaduna toate lucrurile mici si le transforma intr)un lucru mareU$.
/ncura?ati participantii sa fie creativi.
Cand palariile au fost confectionate, initiati o 7ceremonie8 in care fiecare are ocazia sa isi
prezinte propria palarie si sa e#plice palaria pe care a confectionat)o pentru corespondentul sau.
&ceasta activitate ar tre%ui sa se desfasoare intr)un grup cu participanti care se cunosc %ine intre
ei.
1. Ce parere ai despre palaria care a fost creeata pentru tine?
!. Cum te)ai hotarat ce fel de palarie sa iti confectionezi?
.. Cate 7palarii8 diferite porti in viata ta cotidiana?
4. &i palarii pe care le porti in viata ta cotidiana si pe care ai vrea sa le schim%i? Daca da,
care sunt si de ce vrei sa le schim%i?
Zocuri de autoapreciere 7Pentru tine, dar de la cine?8
Cateodata este dificil sa auzi si sa accepti complimente, mai ales atunci cand acestea iti
sunt adresate in fata altora. Dar daca aceste complimente sunt parte dintr)un ?oc in care tre%uie sa
ghicesti, este mult mai usor sa le auziti, si mult mai distractiv sa le faceti.
/nvatarea deprinderii de a face si primi comentarii pozitive, ca o cale de im%unatatire a
imaginii de sine.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
=;
Pentru persoane cu o stima de sine scazuta, care ar putea %eneficia auzind comentarii
pozitive despre ei*ele si, in acelasi timp, pentru cei care tre%uie sa e#erseze deprinderea de a face
comentarii pozitive despre altii.
/ntre 4 si 16 participanti
2esurse necesare ' Cate un plic per persoana+ Sartie + Pi#uri sau creioane
Procedura
Dati fiecarei persoane cate un plic, pi# sau creion si mai multe %ucati de hartie. Cereti
fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el*ea. /n momentul in care
ai primit plicul celui*celei de langa tine, scrii pe o %ucata de hartie un atri%ut pe care il admiri la
acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand plicul la
urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup.
Cand plicurile s)au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. &cesta deschide
plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa citesca
numele celui care l)a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic tre%uie sa ghiceasca cine i)a
adresat comentariul*complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. 0copul este ca la
sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise si toate
comentariile citite. Cand ?ocul s)a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimente ca
sa)si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest ?oc.
1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine?
!.-i se intampla deseori ca ceilalti sa)ti faca complimente? Cum te influenteaza acest
lucru?
..3ei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu?
4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti?
6.Crezi tot ce a fost spus "scris$ despre tine? De ce da sau de ce nu?
Dupa ce toata lumea a scris atri%utele si le)a introdus in plicuri, redistri%uiti plicurile
printre participantii la ?oc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da.
(ste o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces.
7Oglinda8
Cand ne privim intr)o oglinda, s)ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem
vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi,
greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este %ine. Putem efectiv sa nu ne
vedem partile %une asa cum le vad ceilalti.
&ceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. 0untem prea duri cu noi
insine? &cordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri pot fi cu
propria persoana, incep sa)si vada si partile %une. Poate ca se vor simti mai %ine in legatura cu ei
insisi.
(#plorarea modului in care mem%rii grupului se percep pe sine si compararea acestei
perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti mem%rii din grup.
Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti mem%rii ai
grupului si recunoasterea originilor acesteia.
Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. (ste recomanda%il ca mem%rii
grupului sa se cunoasca intre ei.
0e poate lucra individual precum si intr)un grup
2esurse necesare' Coli al%e de hartie, 2igla, 1arIere colorate, Pi#uri, creioane
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
=G
Procedura
Dati fiecarui mem%ru al grupului cate o coala al%a in care sa deseneze chenarul unei
oglinzi, lasand cel putin !,6 cm spatiu pe margine.Kiecare tre%uie sa)si treaca numele ca titlu si sa
scrie cuvinte si convingeri in interiorul oglinzii, care sa descrie felul in care se percep.
Cand fiecare si)a indeplinit sarcina, adunati colile si asezati)le intr)un teanc. &cordati
suficient timp pentru ca fiecare din grup sa scrie in spatiul al% din ?urul oglinzii comentarii
pozitive pentru fiecare dintre colegi.
&ceste comentarii tre%uie sa reflecte cum ii vede fiecare individ pe ceilalti din grup. /ncura?ati
grupul sa fie pozitiv.
Dupa ce toti si)au indeplinit sarcinile, dati oglinzile inapoi celor ce le)au creeat, si acordati
timp pentru citirea comentariilor inainte de o analiza finala
1.(ste vreo diferenta intre modul in care va percepeti si modul in care sunteti perceputi de
ceilalti?
!.0unteti surprins de modul in care va percep ceilalti?
..De ce este important sa decoperim aspecte pozitive ale propriei personalitati?
4.Cum va apreciati stima de sine?
Daca grupul este prea mare, impartiti)l in grupuri mai mici atunci cand este timpul sa se
scrie in spatiul al% de pe marginea oglinzilor.
Daca grupul este format din copii mai mici sau cu deficiente, desenati)le Dvs. conturul
oglinzii, urmand ca ei sa deseneze in interior.
/n functie de tipul grupului, ar fi indicat sa permiteti ?ucatorilor sa scrie orice, nu numai
lucruri pozitive, dar :u evidentiati acest fapt. &ceasta creste increderea celor cu o stima de sine
scazuta in cele scrise.
&ctivitatea ! /dentitatea se#ual
&dolescenii i tinerii preiau n comportament elementele care i caracterizeaz din punct
de vedere al identitii se#uale, fiind puternic influenai de modelele culturale, ateptrile
familiale, prerea grupului de prieteni, influena mass media, mod.
Kactorii care influeneaz modelarea lor se#ual nu se afl neaprat n echili%ru i pot
determina uneori un comportament se#ual deviant, fie prin cenzurare e#cesiv, fie printr)o
e#acer%are a comportamentului se#ual.
0copul
Contientizarea de ctre adolesceni i tineri c viaa se#ual este condiionat de toate
aspectele vieii omului i c nu poate fi a%ordat corect dec>t n conte#tul relaiilor sociale i al
maturizrii socio)afective a fiecrui individ.
Durata '.D)4D de minute.
Participanti ';)1D cursani.
2esurse' -a%l i cret+ S>rtie, creioane+ Pliante despre educaia se#ual+ Plane
anatomice+
Procedura 0e mparte grupul n dou su%grupe respectiv de %iei i de fete. / se solicit
fiecreia dintre grupe s completeze un minichestionar'
Aieii Ketele
Ketele sunt M
Aieii sunt M
Aieii sunt M
Ketele sunt M
Ba sf>rit are loc o discuie general n care s se evidenieze diferenele de percepie i s
se dezvolte un dialog n care tinerii de se#e diferite s nvee c diferenele se#uale nu sunt doar
%iologice ci i psihologice, emoionale i individuale. 2olul acestui e#erciiu este de a diminua
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;D
stressul i nelinitea care are uneori loc n relaiile se#uale ale tinerilor. (i confund adesea
dragostea cu se#ul sau atracia fizic, ignor>nd universul individual, calitile, prietenia pe care o
pot gsi la o persoan de se# opus.
(#erciii Cum m raportez la se#ul opus+ ce tiu despre prietenie i dragoste?
Boc de desfurare' centru de plasament i cinematograf+ formatorul va alege un film
despre prietenie sau un film de dragoste , n funcie de v>rsta patrticipanilor.
Pro%leme a%ordate'
Cum comunic cu o persoan de se# opus de aceeai v>rst * mai n v>rst?
Ce sentimente "admiraie prietenie, respectM lista va fi completat de mem%rii grupului$
dezvolt fa de aceast persoan?
Cum mi e#prim aceste sentimente? Cum m comport?
(#erciiul 1
-imp de lucru' . min. * persoan
Povestii "fiecare mem%ru al grupului$ o nt>mplare n care cineva v)a oferit o dovad de
prietenie.
Jmpreun cu formatorul, pe %aza povestirilor, analizai'
Ce caliti tre%uie s ai% un prieten adevrat?
Ce defecte ale unei persoane v mpiedic s)i devenii prieten?
(#erciiul !
&cest e#ercciiu reia tema prieteniei i are rolul de a identifica'
Ce caliti tre%uie s ai% un prieten * o prieten "enumerai minimum 6$?
Ce defecte s nu ai% prietenul * prietena "enumerai minimum 6$?
Chestionar "a se rspunde n scris, individual$
-imp de lucru' .D min.
Crezi n dragostea la prima vedere?
da
nu
nu tiu
Persoana iu%it ar tre%ui s fie'
frumoas
inteligent
sentimental
senzual
sensi%il
nu tiu
Chestionarul se lucreaz individual, apoi cu a?utorul formatorului, se listeaz pe ta%l
scorul calitilor * defectelor n ordinea descresctoare a frecvenei apariiei lor n completarea
individual a chestionarului. 0e comenteaz de ctre ntregul grup tipul de rspunsuri furnizate i
caracteristicile cele mai apreciate n relaia de prietenie cu se#ul opus.
(#erciiul !
-imp de lucru' .D min.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;1
Korma de desfurare' ?oc de rol.
-eme pe grupe'
5rupul 1 , Cum facem cunotin cu o fat * un %iat?
5rupul ! , Cum facem prezentrile ntre fete i %iei?
5rupul . , Cum facem o invitaie "la film, n ora, etc.$?
5rupul 4 "format din perechi$ , Cum ne mpcm dup o ceart, cum cerem scuze, cum iertm pe
cineva ?
Kormatorul va oferi copiilor, nainte de nceperea e#erciiului liste cu principalele formule
specifice fiecrei situaii.
& se prezenta * a prezenta pe cineva+ a face cunotin
Jl cunoti * o cunoti peM
Jl cunoti pe prietenul meuM O cunoti pe prietena meaM
3 cunoatei?
Ji prezint pe "sora mea, prietenul meu, colegul meuM$
Permitei)mi s v prezint peM
0unt nc>ntat "$ s v * te cunosc. Aun ziua * 0alut.
Jmi pare %ine "de cunotin$.
0 m prezint' suntM
Jmi permit s m prezint singur. 1 numescM i suntM"elev n clasa, coalaM.,
prietenul luiM etcM$
Jntre prieteni sau tineri prezentrile se pot face numai cu prenumele, cu un gest al m>inii,
fr formule e#plicite de prezentare.
& invita, a face o invitaie
Jnainte de a face invitaia se ntrea% persoana respectiv dac este li%er "aceasta este de?a
o invitaie mascat$'
(ti li%er "$ disear?
Ce faci s>m%t?
&i un program pentru duminic?
&tenieO
Jntre%area 7(ti li%er m>ine sear?8 poate ridica o pro%lem' dac rspunsul este 7da8 va fi
dificil s refuzi invitaia ce va urma. Dac rspunsul este 7nu8 va fi dificil s accepi invitaia ce i
va fi adresat. Cum vom proceda?
Dac nu cunoti %ine persoana care te invit, poi rspunde vag' &h, nu tiu nc ce voi
face m>ine sear. 0au' oh, n principiu ies cu un prieten * o prieten, dar nu este nimic sigur. &cest
tip de rspuns i va permite s te orientezi asupra acceptrii * refuzrii invitaiei ce va urma.
Dac cunoti %ine persoana, poi rspunde cinstit' 7Depinde. 3rei s)mi propui ceva? * 0
m invii undeva?8
-re%uie s sta%ilii o distincie clar ntre a invita i a propune' tradiional, cel ce invit este
i cel care pltete. (ste deci o diferen ntre' S %erge% la un fil% > la o "i''a ,propunere,
sugestie$ i Ge invit la un fil% > la o "i''a. "invitaie$
Cum invitm
-e invit laM
3rei s mergi cu mine?M
3rei s dansm?M
Ce)ai zice de un film? & vrea s te invitM
& accepta o invitaie
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;!
Da, cu plcere.
( drgu din partea ta. 3in cu plcere.
( simpatic. De ce nu?
De acord.
Dac spui tuM
(u tiuMcred c daM.
& refuza o invitaie
( drgu din partea ta, darM
0unt dezolat "$, darMnu sunt li%er "$ m>ine searMnu potMam de lucruM
2egret, darMnu potMnu)/ posi%ilMpoate alt datM
:u, nu m intereseaz.
:u)mi plac filmeleM
:u tiu dac sunt li%er "$MPoate, voi vedeaM"dac vrei s te mai g>ndeti asupra
rspunsului ce)l vei da$
& mulumi pentru o invitaie
1ulumesc "mult$.
Oh, mulumesc.
1ii de mulumiriM.0unt nc>ntat "$.
( foarte drgu din partea taM
:u tiu cum s)i mulumescM
Jmi face mare plcereM
& rspunde la mulumiri
:)ai pentru ce.
Cu mult plcere.
Plcerea e de partea mea.
1 %ucur c ai acceptatM
(#erciiul . ' film pe tem adecvat, la cinematograf
-imp de lucru' ! ore.
:ot' formatorul poate fructifica e#periena din e#erciiul precedent stimul>nd mem%rii
grupului s invite la acest film pe cineva astfel nc>t , pe c>t posi%il , s ias n perechi cu o
persoan pe care o simpatizeaz. Ba nt>lnirea viitoare se vor rezerva 16 , !D min. * grup pentru
comentarea filmului vzut i concluziile care se pot desprinde la sf>ritul ntregii teme "nevoia de
comunicare deschis, de cunoatere, criterii de alegere a unui prieten, valori ce stau la %aza
relaiilor dintre fete i %iei, etc.$.
(ste recomanda%il ca organizarea ieirii, cumprarea %iletelor, alegerea filmului dintr)o ofert de
filme cu tematica respectiv ce ruleaz n localitate s fie fcute de ctre copii * tineri cu a?utorul
formatorului. 0e vor repartiza responsa%iliti' cine se intereseaz de orarul filmelor i de costul
%iletelor, cine cumpr %iletele+ dac este cazul, cine se intereseaz de mi?loacele de transport n
comun care circul n acea zon, etc.
e+ Metode ,i teh#i!i de lu!ru 7# -orm're+
Principii metodologice
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;.
Dezvoltarea deprinderilor reprezint un proces prin care prin activiti i e#periene
coordonate i progresive, clienii " adolesceni, tineri $ sunt a?utai s devin competeni din punct
de vedere social, moral ,emoional, fizic i cognitiv.
Dezvoltarea pornete de la nevoile generale ale tinerilor. :u se recomand modelul %azat
pe ^ deficit _, focalizat pe pro%lemele clienilor.
Dezvoltarea de deprinderi presupune cola%orarea ntre diferite instituii i organizaii
carese anga?eaz s lucreze mpreun pentr undeplinirea unui scop comun.
Dezvoltarea deprinderilor tre%uie s in seama de diferenele privind etnia , religia,
orientarea se#ual, valorila, tiparele comportamentale. :u este normal ca su% prete#tul formrii
sau dezvoltrii de deprinderi s a?ungem s negm rdcoinile culturale ale clientului, s rupem
individul de grupul cultural de referin.
Dezvoltarea deprinderilor se %azeaz pe relaii personale ntre client i lucrtorul social
" educator etc. $
Pregtirea pentru viaa independent este o form particular de educaie non)formal,
participativ, de stimulare i dezvoltare personal.
Kormatorul de deprinderi de via tre%uie s caute s m%ine metode i atitudini specifice
mai multor feluri de profesionti ' profesor, instructor, consilier, mentor " vezi ane#a $.
Kormatorii tre%uie s fie ateni la motivaia tinerilor de a lua parte la un asemenea
program. /n nici un caz acesta nu poate fi g>ndit ca o activitate o%ligatorie, cu desfurare rigid.
&a cum se menioneaz n standard ^ activitile nu %i'ea' "e "rivaiune, nu se s"ri1in "e
constr$ngeri iar orice abu' #n acest sens, ce contravine regle%entrilor #n vigoare este
sancionat _.
3a tre%ui eliminat pe c>t posi%il i participarea la activiti n virtutea unei motivatii
e#clusiv e#trinseci " de team sau cu g>ndul la o%inerea unor recompense etc. $. :u de puine ori
constatm c raporturile dintre copii i aduli sunt ?alonate de condiionri de tipul recompens sau
pedeaps i asta face parte din maniera frecvent n care lucreaz institutiile.
7 3enim la grupul de desen, ns ce ne dai?8 .8Data viitoare ne mai dai creioane
colorate?8 7Daca venim ne dai ciocolat?8.
3a tre%ui s ne adaptm la aceast cultur instituional i s asigurm participanilor
stimulentele corespunztoare. Dac iniial se pornete cu o astfel de motivaie, va tre%ui totui s
facem n aa fel nc>t aceasta s se transforme pe parcurs. Copilul*adolescentul tre%uie atras i
prin argumente de coninut ale cursului' prin atmosfera de lucru creat, prin informaia transmis
i modalitatile antrenante , participative , chiar distractive prin care se formeaz noile deprinderi.
(ste %ine s reinem ' Capacitatea de a)i motiva pe adolesceni este una dintre condiiile
principale de reuit ale unui program de dezvoltare a deprinderilor.
Pe parcursul programului de dezvoltare, va tre%ui s dm o deose%it importan modului
de transmitere a cunotinelor i deprinderilor+ vor tre%ui avute in vedere metode * tehnici de
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;4
formare c>t mai adecvate. Deprinderile de via reprezint competene i comportamente reale. De
aceea formarea, n msura n care urmrete s nzestreze pe cursant " client $ cu a%iliti noi sau
m%untite va folosi metode %azate pe nvarea e#perienial "] nvare prin participare activ$.
Jnvarea de tip didactic este puin eficient pentru scopul formrii de deprinderi. &chiziionarea
unor deprinderi cere identificarea i folosirea acelor ocazii de a practica i aplica deprinderile ce se
doresc a fi nvate. <nii practicieni evit chiar s vor%easc de @predare8 n legtur cu
deprinderile, tocmai datorit conotaiei predrii clasice ca metod de nvare pasiv. (i prefer
termenul de @facilitare a nvrii8 deprinderilor de via. 2olul formatorului educatorului $ este n
acest caz nu numai de a preda ci mai ales de a aciona ca un facilitator ntr)un proces dinamic de
predare i nvare. " a se vedea schema din ane# cu diferitele roluri ale adultului $.
:u doar o serie de 7lecii8 , fie acestea practice, ci i o suit de %o%ente de via de
gru", pe care formatorii le provoac i le petrec alturi de adolesceni.
<n alt principiu care tre%uie avut n vedere este de a structura formarea numai dup luarea
n considerare a prerilor, propunerilor,iniiativelor manifestate de copii sau tineri.
(ste important ca tinerii s ai% posi%ilitatea ca pe parcursurul programului s)i lase
comportamentul s evolueze ntr)un cadru sigur, av>nd n vedere gradul sczut de ncredere pe
care l manifest copii. 5radul de siguran este asigurat de atitudinea instructorului se recomand'
&titudine ferm' printr)o atitudine autoritar "ferm$, instructorul are posi%ilitate ca ntr)o
manier gritoare i spontan s)i determine pe copii s duc la %un sf>rit o sarcin sau s
rspund la o ntre%are
&cceptare' instructorul va tre%ui s detecteze i s accepte ntre altele i sentimentele de
ncordare i inhi%iie ale copiilor
Confirmare' in>nd cont de faptul c ncrederea n sine este susinut de e#periene
pozitive, programul de formare va tre%ui s se conentreze mai ales pe ce merge %ine*are succes. 0e
poate nsui.
(ste %ine ca instructorii s acioneze n tandem. De unul singur este dificil s se lucreze cu
o grup de ; copii, acord>nd copiilor atenie ma#im.
Pot aprea situaii neateptate de genul'
<n participant susine c el se descurc %ine cu toate a%ilitile
Participanii au comportamente negative unii n raport cu alii
<n participant "nu ndrznete*nu vrea$ s participe la un ?oc de rol
Participanii din grup nu sunt suficient de ateni "se vor%ete, e glgie$
Po$i6ilit)(i de re&ol%'re'
Discuie "cu fiecare participant sau cu toat grupa$
(tichetarea comportamentului @negativ8 drept pozitiv. 0 nu se contientizeze eecurile
ca instructor nu tre%uie s duci o lupt s te contrazici cu clientul+ mai degra% tre%uie
pus la pro%, lsat s dovedeasc vala%ilitatea prerii sale importana nt>lnirilor
pregtitoare "evaluarea nt>lnirii precedente i pregtirea nt>lnirii viitoare$.
Pentru a 7preda8 o deprindere, formatorul tre%uie s parcurg o serie de pai '
(valuarea nivelului real al nsuirii deprinderilor
1otivarea adolescentului
&legerea orelor de predare i a locului potrivit
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;6
Constituirea grupului i armonizarea acestuia
Predarea propriuzis
0timularea adolescentului s ncerce singur " s)i asume riscul $
Oferirea unui feed bacH corespunztor
(ste %ine ca activitatea de dezvoltare a deprinderilor de via independent s nceap de
timpuriu n condiii de ma#im disponi%ilitate educativ i atunci c>nd deprinderile se pot nva
n armonie unele cu celelalte i nu n disonan " 0tandard, condiia 4.! pag. 1= $. Programele de
formare a deprinderilor pot ncepe n ?urul v>rstei de opt ani i se pot prelungi p>n dup 1; ani, n
funcie de evaluarea deprinderilor nsuite. /nstructorul s acioneze conform cadrului de referin
i nivelului copiilor. -re%uie s se in seama dac copiii au dificulti n dezvoltarea cognitiv
"nelegerea lim%ii i utilizarea ei ca atare$.
Pentru a facilita nvarea, este recomanda%il a folosi, n primul r>nd
4
'
Discuiile de grup
Dez%aterile
a. Arainstormingul
%. Zocul de rol
c. &naliza de caz
d. Zocurile
e. Practicarea deprinderilor
f. Discuiile de grup
Discuiile stimuleaz schim%ul li%er de opinii i i a?ut pe tineri s)i clarifice anumite
idei, sentimente, atitudini.Discuiile merg foarte %ine dac sunt provocate de o scurt povestire, un
studiu de caz prezentat anterior.
/ntre%rile puse de instructor' dar n aa fel nct s nu)i 7ncuie 7 pe cursani i astfel s
produc o reacie de ?en , descura?are sau inhi%are. D ntre%are va tre%ui pus ntr)un mod pozitiv,
s se lase suficient timp pentru rspuns dar totodat s nu ncetineasc e#agerat ritmul de activitate
al grupului./ntre%rile vor tre%ui puse n aa fel nc>t s presupun rspunsuri mai dezvoltate i nu
doar rspunsuri monosila%ice, prin da sau nu.
(#emplu '
S #nce"e% activitatea cu o discuie liber des"re haine !i rolul lor
De ce ne m%rcm? "Bas t>nrului li%ertatea de a se e#prima n legtur cu rolul hainelor n viaa
noastr$.
)<nii spun c hainele acoper goliciunea , de aici ideea de necesitate.
)<rmeaz ideea de frumos i decent.
):e m%rcm frumos i curat pentru c noi comunicm cu cei de l>ng noi i prin m%rcminte.
)O inut decent nseamn respect pentru tine i cei din ?ur.
)O inut indecent sau murdar aduce dup simte dezapro%area celor din ?ur, priviri indiscrete,
propuneri indecente "pentru fete$.
Dup ce am trecut de necesitate i decen am a%ordat modul n care ne asortm hainele dup'
4
(#emplele din aceast parte a 5hidului provin din lucrarea .orm're' de"ri#derilor de %i'()
i#de"e#de#t)+ M'#u'l "e#tru -orm'tori@ UNICE.@ 511>
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;9
culoare, materiale, nuana pantofului sau a poetei "la fete$.
)Aineneles c m%rcmintea tre%uie adecvat fiecrui anotimp.
)0e discut apoi despre modul n care tre%uie s te m%raci n diferite ocazii.
)Dimineaa, la serviciu sau coal ne m%rcm ntr)un fel, decent, curat.
)&tunci c>nd ne prezentm la un interviu pentru un serviciu, hainele tre%uie alese cu gri? "un
costum de haine ar fi foarte %ine venit$.
)Ba ocazii deose%ite, seara ne putem m%rca elegant, n funcie de eveniment, chiar e#travagant.
)Peste zi se poate adopta i o inut sport "%lugi i tricou$
1oda se schim% " i n funcie de %ani, se poate accede la ea ?$
)Poi s cumperi ceva ieftin dar prost sau ceva scump dar dura%il.
&legerea i aparine?
)0e poart discuii despre ntreinerea hainelor.
)Sainele s fie curate n orice ocazie.
)-re%uie s ti s calci un pantalon, o %luz, s coi un nasture sau un tiv.
)Sainele tre%uie pstrate frumos, ordonate n dulapuri.
&ctivitatea se ncheie cu promisiunea de a vizita un magazin de m%rcminte.
Dez%aterile n grupul de lucru "sau lucrul n grup$' 5rupurile mici , doi, trei, patru cursani
sunt cele mai puin stan?enitoare. Odat ce, pe parcurs, gradul de ncredere este n cretere se va
putea trece la grupuri mai mari.
5rupurile tre%uie formate prin diferite metode, uneori la ntamplare alteori dup criterii
date de instructori, n aa fel nc>t s nu lsm cursanii s)i formaze propriile lor grupuri si s
marginalizeze ali participani.
3a tre%ui s se confere responsa%ilitate grupurilor ' de a produce anumite materiale, de a
respecta timpul, de a prezenta rezultatul activitatii n plen./n acest fel, va spori solidaritatea
grupului fa de realizarea sarcinii sta%ilite, implicarea tuturor componenilor.
(#emplu '

A% ales din gru"a de biei, cinci, din care trei cu debilitatea %ental grav !i doi cu
debilitate %ental u!oar, iar eu nu "rea i*a% v'ut K#nghesuindu*se) la activitile din
buctrie.
Ee*a% de"lasat #n buctrie unde aveau c$teva fursecuri !i c$te un "ahar cu suc. Le*a%
s"us c ur%ea' s "regti% ceva de %$ncare, dar de data aceasta eu a% s asist, iar ei trebuie
s gteasc. Grei dintre ei erau entu'ias%ai, iar ceilali doi %ai re'ervai.
Onainte de*a #nce"e treaba, i*a% #ntrebat ce #neleg ei "rin Kbuctrie).
KJuctria este o "arte din gos"odrieP) %i*a rs"uns unul din biei.
KJuctria este locul unde "regti% %$ncarea !i unde dor%i% varaP) a rs"uns altul.
Ir%toarea #ntrebare a fost+ KCe trebuie s se gseasc #ntr*o buctrie2) ;s"unsurile
au fost clare, deoarece se aflau de1a #n buctrie, iar co"iii au #nce"ut s nu se %ai si%t
stingheri.
KC$te %ese se "regtesc 'ilnic #n buctrie !i cu% se nu%esc ele2)
KDo%nuQ nu !tiu cu% se nu%e!te "ri%a, c$nd %$nc% cel %ai "uin) %i*a s"us un elev.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;=
KAst'i #ncerc% s "regti% o %as de "r$n', dar fr ciorb, adic felul unu. O s
face% cartofi "r1ii !i o salatP Ce trebuie s face% "ri%a data2)
S cur% cartofii, %i*au rs"uns.
Eu. S stabili% c$te "orii face%. O s ave% nevoie de B "orii. A"oi2
S cur% cartofiiP
Cartofii #nainte de a fi curai trebuie s"laiP
Dar nu*i s"l% du" ce*i cur%2
Da, dar a!a vo% fi foarte %urdari !i se %re!te riscul de a ne #%bolnvi.
Grei biei s*au ocu"at de s"latul !i curatul cartofilor !i doi de s"latul ro!iilor,
castraveilor, a ce"ei !i de "regtirea salatei. Inul dintre ei a s"us c #i este fric s curee
cartofi, s nu se taie, el doar #i s"la. I*a% artat cu% trebuie fcut. A fost %ai greu la #nce"ut, la
"ri%i doi cartofi, dar s*a obi!nuit. Du" ce i*au tiat K"ai), lucru %ai greu a fost s*i "un #n
uleiul #nchis.
KEu*i %ai u!or s*i "une% #n uleiul rece !i a"oi s "une% tuciuleul "e foc ca s nu ne
frige%2) a #ntrebat unul din ei. I*a% e&"licat de ce nu e bine, a% "strat doi cartofi !i la sf$r!it i*
a% de%onstrat.
C$nd au ter%inat de gtit, i*a% "us s aran1e'e %asa ca !i cu% s*ar servi !i ciorb !i
desert. Goi au "us nu%ai lingura !i furculia.
Du" ce le*a% e&"licat cu% trebuie aran1at vesela, %i*au s"us+ KCe rost %ai are s
%urdri% at$tea tac$%uri) Le*a% e&"licat c trebuie s !tii s %n$nci %anierat, chiar dac
acas nu res"eci #ntoc%ai regulile, c este %ai bine s !tii, ca s nu te faci de r$s #n societate.
A% "ovestit o #nt$%"lare cu cineva care a %ers la restaurant !i a %$ncat Kostro"el de
"ui). Si c$nd i s*a servit %$ncarea i*au "us "e %as !i un bol cu a" !i "etale de trandafir "e
deasu"ra. On ti%" ce %$nca a but !i a"a din bol cre'$nd c a!a trebuie. Mai t$r'iu, a observat
"e cineva care de fa"t se s"ala "e degete #n acel bolR
Cred c aciunea a fost reu!ita, %ai ales c i*a% au'it du" aceea "ovestind colegilor cu%
se "regte!te !i se serve!te corect %asa.
Autor+ instructor de educatie Ilie =asile, Centrul de "lasa%ent Plo"eni, Prahova
Er'i#$tormi#ul
-ehnica prin care se accepta orice fel de raspuns e#primat la o anumita tema propus.
:u se evalueaza n nici un fel rspunsurile, ci doar se consemneaz pe o ta%la sau pe o
foaie de hartie. <rmeaza apoi perioada de reflectie si de ordonare a listei, sarcina care se
incredinteaza tot grupului. &ceasta tehnica poate fi recomandata acolo unde'
) apar pro%leme sensi%ile sau controversate si se impune o e#plorare a situatiei+
) se impune incura?area participarii la discutie a unor cursanti mai timizi sau mai ezitanti
) se doreste recoltarera rapida a cat mai multor sugestii.
E<em"lu :
5rupul de 9); su%ieci se aeaz n semicerc cu faa ctre ta%l * flip)chart. Biderul
grupului, formatorul, i informeaz despre scopul nt>lnirii.
Pe ta%l se scrie tema discuiei' MLECA;@+
Kiecare participant spune c>te un cuv>nt legat de acest titlu "e#.' foame, p>ine, fructe$.
:imeni nu este nevoit s)i apere punctele de vedere, fiecare fiind #ncura1at s "artici"e oric$t de
ciudate ar fi o"iniile lui..
<n o%servator noteaz, separat pe o foaie de h>rtie, tot ce se spune i fr comentarii.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;;
Ba sf>rit se noteaz pe ta%l rspunsurile n ordinea n care au fost e#primate prerile, apoi
formatorul le grupeaz astfel nc>t rspunsurile s se su%sumeze mai multor idei ca'
-oi oamenii mn>nc+
&limentele sunt foarte variate+
Preferinele * aversiunile alimentare sunt foarte variate+
1>ncm pentru c ne este foame etc.
&ceast prim parte a %rainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o pro%lem dat, ci
acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. (ste de
asemenea o %un metod de a o%ine idei de la care s nceap apoi discuiile.
Mo!ul de rol
Presupune prezentarea unei scurte scenete, realizata spontan prin care se descriu situatii
posi%ile de viata. <neori e mai usor sa imitam pe altii decat sa ne e#primam propriile noastre idei
sau sentimente.&ceasta tehnica este eficienta dar totodata greu de stapanit.
(a impune'
) utilizarea voluntarilor " nu poate fi o%ligatoriu$, a celor care sunt mai energici si mai
e#travertii+
) implicarea si a instructorului intr)unul dintre roluri+
) asigurarea n preala%il a unui sumar scenariu sau a unor idei de pornire+
) utilizarea unei minime recuzite' plrii, cri de ?oc cu nume scrise pe ele, peruci
) o%inerea unor momente hazlii dac se poate
) mparirea grupului n grupe mici " eventual perechi n care fiecare s ai% rolul su$ n
acest fel elimin>ndu)se sentimentul de ?en de a se afla in faa clasei sau grupului mai mare.
E<em"lu '
Persona?e' trei persona?e interpretate de cursani. trei persona?e interpretate de cursani.
0cenariu' &ndrei, 1. ani, scund i gras, mn>nc multe dulciuri, p>ine, nu face micare,
comple#at de felul n care arat i de faptul c nu)i poate face nici o prieten. Htefan, prieten cu
&ndrei, i procur uneori dulciuri sau m>ncare n schim%ul altor servicii. 3ictor, prieten cu &ndrei,
ncearc s)l conving c tre%uie s)i schim%e o%iceiurile alimentare i s fac sport. Jntr)o zi
&ndrei i cere lui Htefan s)i cumpere pr?ituri n schim%ul coleciei de tim%re. 3ictor se opune i
ncearc s le e#plice c nu procedeaz corect.
Cursanii implicai n ?ocul de rol tre%uie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe
care &ndrei i)o face lui Htefan.
Ce ar tre%ui s spun 3ictor astfel nc>t &ndrei s neleag c greete ?
Ce ar tre%ui s spun &ndrei nainte i dup ce ar putea fi convins de 3ictor ?
Ce argumente ar putea oferi Htefan pentru a o%ine tim%rele ?
(#erciiul d posi%ilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre
alimentaie i sntate+
Kormatorul poate modifica * alege un alt scenariu pentru ?ocul de rol+
Ba sf>ritul e#erciiului formatorul are o%ligaia s sintetizeze o%servaiile i s formuleze
concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii.
A#'li&' de !'&
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
;G
&naliza de caz sau de situatie este o povestire imaginar care permite cursanilor s ia o
decizie privind modul n care o persoan ar tre%ui sa acioneze sau s rspund i ce consecine
ar putea s ai% aceste aciuni.0e evit referirea cursantilor la propriile lor e#periene, ceea ce
poate fi st>n?enitor pentru ei la un moment dat.
(#emplu (#ercitiul ^ &r%orele cauzal _
S!o" ' a)i deprinde pe tineri sa faca o analiza rapida si sa identifice pro%lema intr)un timp
scurt.
1nstructaj+ Discutai despre modul n care, n activitatile pe care fiecare le desfoar se
regsesc o%iective imediate, pe termen scurt care la r>ndul lor sunt condiii pentru atingerea unor
scopuri mai ndeprtate "ca de e#emplu dau tez astzi i am n vedere o%inerea unei diplome n
viitor$. De multe ori copiii din centrele de plasament consider c singura cauz pentru care ei nu
pot face anumite lucruri este lipsa %anilor i sunt cantonai n aceast concluzie.
I$torio'r)
UPaul se duce la ora 19'DD s rezolve o pro%lem la %iroul forelor de munc i funcionara i
spune c nu mai este program cu pu%licul. Paul pierde a?utorul de oma? pe luna respectiv. Saidei
s analizm mpreun motivele pentru care Paul nu a a?uns la timpul potrivit pentru a o%ine ceea ce
dorea.U
Kacei rapid un tur de mas ntre%>ndu)i pe tineri de e#emplu de ce cred ei c Paul, un
persona? imaginar, nu a a?uns la timp la o nt>lnire pe care i)o programase. <tilizai plana not>nd
n mi?locul ei pro%lema i ncerc>nd s rspundei la ntre%are not>nd n partea de ?os a cadranului
motive invocate de tineri. Deci ntre%area care va tre%ui s v ghideze este permanent D( C(? Pentru
o a%ordare eficient i o %un planificare tre%uie nceput cu pro%lemele marcate cu stelu,
consecinele masc>nd uneori cauzele reale care le)au produs.
Practic>nd acest e#erciiu se poate a?unge la punctul cu care ar tre%ui s nceap orice
planificare, astfel nc>t o%iectivele s poat fi atinse n timp util i cu ma#imum de eficien. &cest
e#erciiu poate fi urmat de o planificare a activitilor ncep>nd cu ultimul nivel ale schemei' paii
coreci pe care persona?ul ar tre%ui s)i urmeze pentru a)i atinge o%iectivul de a a?unge la timp la
nt>lnirea cu funcionarul de la Korele de 1unc.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
GD
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
G1
LOGICA PROGRAMARII PARTICIPATIVE
(0-( /1PO2-&:- 0& 0<AB/:(/1 K&P-<B C& O PB&:/K/C&2( "P2O52&1&2($ (K/C/(:-& (0-( 2OD<B
<:(/ &C-/3/-&-/ CO:C(2-&:-( , D( (CS/P&, /:-(2D/0C/PB/:&2&.
PROIECT=PLAN Ceea ce ne propunem sa facem la un moment dat. -ot ceea ce
omul doreste sa modifice intr)un anumit sens. Proiectul este
ansam%lul actiunilor cara sa va permita, intr)un interval de timp,
cu mi?loace date, sa treceti de la o situatie pro%lematica & la o
ameliorare)A
Pl'#i-i!'re &ctiunea de a prevedea si de a organiza o suita de actiuni pe care
dorim sa le implinim pentru atingerea unui rezultat.
Programarea este o suita logica si metodica de etape care sa permita, plecand de la o%servarea unei situatii, propunerea unui anumit
numar de activitati pertinente, coerente, si planificate in vederea ameliorarii acestei situatii.Pentru siguranta caracterului metodic al
procesului de planificare ne propunem dscrierea celor 6 faze successive si ordonate.
Cele : -'&e:
O%servarea, evaluarea
&nalizarea pro%lemelor
Planiifcarea o%iectivelor si sta%ilirea strategiei
Planul de actiune
(valuarea planificarii
Kiecare etapa se prezinta astfel'
O%iectivele fazei' spre ce ne indreptam
&ctivitatile fazei' ansam%lul actiunilor desfasurate pentru
atingerea o%iectivelor
2ezultatele fazei' descriu ceea ce activittaile ar tre%ui sa
determine. &ceste rezultate permit sta%ilirea succesiunii fazelor
O6ie!ti%ele -'&ei *+
0ta%ilirea unei viziuni glo%ale asupra situatiei copilului si a factorilor de influenta asupra acesteia. /dentificarea acestora
precum si a pro%lemelor, a resurselor si a capitalului de cunoastere ar putea atenua consecintele sau rezultatele pro%lemei.
&ctivitatile fazei 1
Colectarea de date dupa . a#e'
:evoi * cereri * resurse si competenta
:evoile
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? G!
0unt pro%leme o%servate de profesionisti insa nu doar o%servatia este instrumental de studiu ci si alte metode de cercetare.
Cererile
0unt e#presia unor pro%leme traite de tanar
2esursele si savoir)fair
Competentele dezvoltate de profesionisti si de catre tanar in vederea atenuarii pro%lemelor
Cerere e#primata de tanar
Campul pro%lemelor care
sa devina su%iectul unui
plan de asistenta
:evoile o%servate
De profesionisti 2esurse si competenta
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? G.
/n etapa de e#plorare, de evaluare, timpul limitat si nevoia o%tinerii unor date cu acuratete fac ca aceste evaluari sa fie realizate
de profesionistii ehipei interdisciplinare in urma o%servatiilor sau aplicarii altor metode de cercetare in contactele directe cu tanarul
%eneficiar. Pentru sta%ilirea nevoilor autentice este necesar un demers empiric dar si riguros de culegere a datelor toate aceste fiind
confruntate cu o%servatiile profesionistilor.
Cum $' -ormul'm "ro6lemele
(#ista o tendinta generala de a e#prima pro%lemele o%servate sau identificate in termenii a%sentei unei solutii deoarece , in
general, o persoana care formuleaza de o%icei o pro%lema o face ghidata de e#perienta personala . Ori, pro%lemele tre%uie formulate ca
o descriere a situatiei in care tanarul resimte o dificultate, o ?ena, o insatisfactie, o frustrare chiar intr)o situatie data, %ine delimitata.
.ormul're' tre6uie $' -ie "re!i$'@ #u'#t't' $i $' de' i#di!'tori de tim"@ "o"ul'tio#'li@ de ru" ti#t'@ de lo!+
0pre e#emplu'
/ntr)o comunitate se formuleaza o pro%lema 7:u este apa8.
Ce se constata @(ste apa, insa aceasta nu este pota%ila8
/n continuare se reformuleaza pro%lema @:u este apa pota%ila8
Ce se constata @(ste apa pota%ila insa nu regulat8
:u este apa pota%ila regulat
&numite persoane au apa pota%ila regulat insa ele se aprovizioneaza din amonte sau centrale de apa, sursa.
(ste dificil pentru persoanele care locuiesc departe sa ia apa direct de la sursa
Ori, pro%lema este reala doar in perioadele de mare seceta sau calamitate
Concluzia in urma demersului logic
/n timpul sezonului de secetos, pentru persoanele care locuiesc departe de sursa de apa sa ai%a acces in mod regulat la apa
pota%ila.
Si#te&' d'telor !ule$e l' e%'lu're
Ne%oi Cerere Cu#o'$tere=re$ur$e@ !om"ete#te Pro6leme
O%servate de profesionisti Kormulate de tanar Ce e#ista local De aici pleaca planul
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? G4
Deseori avem tendinta de a identifica pro%lemele prioritare ca fiind cele mai grave. Ori, daca gravitatea este o pro%lema de
priorizare, #ista si alte criterii de care tre%uie tinut cont' frecventa pro%lemei, amploarea, evolutia, prognosticul, impactul psihologic,
social, economic. Daca a%ordezi pro%lema din toate punctele de vedere, daca un tanar vi fi acompaniat sa castige anumite deprinderi de
viata acest lucru va diminua efectele negative pe termen lung?
2ezultate ale etapei de o%servare)evaluare' echipa de profesionisti are o viziune clara a situatiei, o viziune descriptive si
sistemica
<n anumit numar de pro%leme sunt identificate si listate
O pro%lema "a%senta unei deprinderi sau competente$ este enuntata si este sta%ilita prioritatea.
ANALIZAREA PROELEMELOR
O%iective'
a. /dentificarea, analizarea si validarea cauzelor, efectelor si mecanismelor determinante ale pro%lemei prioritare
%. /dentificarea nevoii
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? G6
Ar6orele !'u$'l
2eprezentarea grafica su% forma de ar%ore si trunchiul sim%olizand pro%lema, radacinile cauzele si ramurile efectele pe care le
produc.
&r%orele se im%ogateste direct proportional cu compozitia grupului care analizeaza care poate fi constituit din profesionisti,
tineri, parinti, etc.
Operational cauzele pot fi grupate in familii. &ceste familii determina numarul de radacini generale, nu mai mult de .)4.

(fect efect efect efect efect
(fect efect1 efect! efect.
PROELEMA
Cauza directa 1 Cauza directa !
De ce? De ce ?
Cauza cauzei 1 cauza cauzei 1 cauza cauzei ! cauza cauzei !
De ce? De ce? De ce? De ce?
Cauza cauza cauza cauza cauza cauza cauza cauza
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? G9
I# '!e$t $t'diu "ro6lem' $e "o'te #u'#t':
0e pot sta%ilii sau formula anumiti indicatori care sunt varia%ile ce au ca o%iect masurarea si aprecierea unei stari de fapt, a
unei evolutii.
&r%orele te a?uta sa sta%ilesti mai usor indicatorii
&r%orele poate nuanta pro%lemele, le poate reformula, poate reorganiza cauzele si efectele
T'6el re!'"itul'ti%
C'u&ele Arume#t're' i#di!'torii Sur$'
0e identifica o data cu
construirea ar%orelui
/nformatie ca aceasta cauza sa
e#iste
Permite masurarea amplorii
cauzei
<nde este posi%il sa gasesti
valoarea indicatorului
Costurile de reintegrare sociala
sunt foarte mari
Cu salariul e#istent nu se pot
acoperii costurile de intretinere
Costul propriuzis*salariu mediu Costul respectiv este disponi%il
in statisticile primariei sau
caietul administrativ al
imo%ilelor. 0alariul mediu este
o%tinut din statistici nationale
E<em"lul 5
CAUZE ARGUMENTE INDICATORI SURSA
0e identifica o data cu
construirea ar%orelui
/nformatie ca aceasta cauza sa
e#iste
Permite masurarea amplorii
cauzei
<nde este posi%il sa gasesti
valoarea indicatorului
Oamenilor le este teama de
tinerii cu deficiente
Cand merg pe strada in
compania lor, copiii ii evita,
adultii intorc capul
:<marul de personae care ar
declara ca au o anumita teama
de persoanele cu disa%ilitati
&nchete de tip soda? de opinie
in comunitate. Daca nu e#ista,
ea poate fi organizata special
pentru a o%tine datele necesare.
O6ie!ti% >
0ta%ilirea unei piramide a o%iectivelor
0ta%ilirea o%iectivelor generale, intermediare si specifice
Pentru o%iectivele specifice definiti cateva activitati generice si rezultatele asteptate
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? G=
O6ie!ti%ul e#er'l e$te dire!t -ormul't de o m'#ier' "o&iti%' "le!'#d de l' "ro6lem'+
Pro%lema O%iectiv general
-inerii cu diza%ilitati nu au suficiente &meliorarea deprinderilor de viata si de integrare ale
deprinderi pentru a se integra social tinerilor dintr)o anumita comunicare
Piramida strategiei &meliorarea integrarii tinerilor cu diza%ilitati
/m%unatatirea deprinderilor de 0ensi%ilizarea comunitati cu privire
viata independenta a tinerilor cu diza%ilitati la pro%lemele acestor tineri
/m%unatatirea accesi%ilitatii /m%unatatirea scolarizarii &meliorarea accesului la
-inerilor la servicii de socializare tinerilor ci diza%ilitati in domeniul profesionale si de im%unatatire a
Deprinderilor de viata deprinderilor comune de auto)gospodarire
Pregatirea personalului de 0ta%ilirea unei curricule de &chizitionarea de echipamente
0pecialitate invatare
0ta%ilirea unei retele de apartamente
si asistenta in aceste locuinte pe o
perioada de autonomizare
Ba sf. activitatilor de formare toti tinerii vor stapani deprinderi de auto)gospodarire Ba sf.programului ; tineri cu diza%ilitati au
competente si un loc de munca

Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? G;
Mo!urile
Zocul este definit ca ^ Mdivertisment, recreaie %azat pe diferite com%inaii de calcul
sau hazardM Zocul de voie activitii s se manifeste. Begile i uzanele ?ocului ' este suficient s
le cunoti i s le aplici n mod inteligent. (le nu)l stingheresc dec>t pe nendem>natici care se
ncurc n reguli, pe proti care le ignor sau pe im%ecili care le cred a%solute _ " Dicionarul
Barousse $.
Kiind creaii sociale prin e#celen, este evident c ?ocurile a?ut n procesul de
socializare.
-oi specialitii sunt de acord c activitatea lidic are efecte pozitive asupra creativitii,
m%untirii fle#i%ilitii i adaptrii la nou. Zocurile didactice pot fi folosite i la ' cunoaterea
reciproc n cadrul grupului, educarea toleranei, evitarea e#cluderii, asumarea responsa%ilitii,
stimularea comunicrii.
Ti"uri de ;o!uri :
(#eciiu individual cu rol de a)i o%inui pe copii i tineri cu dialogul interior, le
ncura?eaz spiritul critic, puterea de introspecie i concentrare.
Zocul de confruntare ' n care se poate favoriza un anumit tip de comportament, anumite
strategii. Cei care pe practic corect vor c>tiga. Zocul are nevoie de un regulament clar i de un
ar%itru corect. Ba sf>ritul ?ocului, c>tigtorii vor primi un premiu sim%olic.
Zocul de simulare ' folosit pentru a nva anumite modele comportamentale i procese pe
care o%inuiete cineva s le foloseasc ntr)un rol specific, real sau simulat. (ste un model de
realitate care permite participanilor s e#perimenteze limitele i s descopere aspecte noi.
Zocul tre%uie urmat de o discuie evaluativ asupra semnificaiei ?ocului si asemnrilor)
deose%irilor dintre acesta i viaa real.
Pr'!ti!'re' de"ri#derilor
(#emple " Din ghidul Programelor CaseE $
-ineri care sunt de?a n posesia propriului carneel de %ucate i adaug reete pentru a le
folosi atunci c>nd se vor muta n propria lor cas.
-ineri care merg n mod curent s cumpere diferite produse pentru nevoile centrului de
plasament sau pentru propriile nevoi.
-ineri care a?ut la rezolvarea unor sarcini gospodreti.
-ineri care economisesc %ani cu scopul de a cumpra ceva n viitor.
&semenea deprinderi tre%uie ncura?ate.
&lte tehnici care pot fi utilizate'
Kolosirea unor grile cu rspunsuri de tipul adevarat * fals
Desene care s poat fi comentate
/nformatii utile su% forma unor pagini separate ce vor fi nm>nate cursanilor
c. <tilizarea resurselor e#istente, locaii ce pot fi utilizate, costuri ale formrii de
deprinderi.
Conform cerinelor formulate prin standard, @activitile de deprinderi de via se pot
desfura at>t n mediu instituional c>t i n mediu deschis. &cesta din urm este de preferat,
favoriz>nd e#periena social i deschiderea ctre comunitate, e#periena, nvarea prin aciune @
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
GG
Kr dotrile corespunztoare, un programul referitor la @Cunotine de %az pentru gtit8
nu ar putea fi aplicat n mod eficient. (ste nevoie de amena?area unei mici %uctrii, cu
consuma%ile de rigoare, asemntoare celei din familie care s poat fi folosit de grupuri mici de
tineri sau chiar individual.
De menionat modul n care unele proiecte desfurate au surmontat asemenea dificulti,
apel>nd la mi?loace simple, necostisitoare dar pornind de la folosirea imaginaiei educatorului,
uneori a?utat i de imaginaia clienilor " copii $.
Organizarea unor proiecte de formare sau de dezvoltare a deprinderilor presupune i
e#istena unor fonduri minimale care s permit procurarea consuma%ilelor necesare sau
asigurarea mo%ilitii necesare a cursanilor.
2esponsa%ilul de caz tre%uie s ai% studii superioare socio)umane si e#perien practic
n domeniul proteciei copilului si familiei ) inclusiv n domeniul proteciei si asistenei copilului
cu diza%iliti.
2esursele de %az oferite nainte de trecerea la viaa independent
&dolescenii tre%uie s ai% anumite resurse de %az nainte de trecerea la viaa
independent. 2esursele necesare includ'
L o variant de locuire
L o surs de venit
L posi%ilitatea de a)i permite s %eneficieze de servicii medicale
L o relaie pozitiv cu cel puin o persoan adult care recunoate punctele
tari ale t>nrului, nelege nevoile t>nrului i se anga?eaz s)1 a?ute s
treac spre viaa independent
L informaii despre resursele pentru copii
L transport pe care s i)1 permit i pe care s tie cum s)1 foloseasc
L surse de cumprare a produselor de %az la preuri mici
L informaii despre propria persoan i despre familie i date de identificare
L numele diferitelor orientri religioase, dac dorete
L surse de petrecere a timpului li%er cu costuri reduse sau deloc
L cunoaterea a ceea ce are de fcut n caz de urgen
L accesul la grupuri de prieteni cu comporamente pozitive
L cunoaterea sistemului ?uridic pentru aduli
L accesul la mi?loace de recreere
L cunoaterea sistemului de protecie a persoanelor adulte
ORGANIZAREA SI .UNCNIONAREA SERVICIULUI SDVI
Organizarea serviciului 0D3/ se poate realiza at>t la nivelul serviciului pu%lic specializat
cat si la nivelul OP&.
1etodologia de organizare a serviciului, descrisa mai ?os, se refera in primul r>nd la
organizarea serviciului in cadrul 0PPC. Ba nivelul OP&, organizarea unui astfel de serviciu
tre%uie sa tina cont de normativele de personal si atri%uiile descrise in acest capitol.
Ba nivelul 0PPC, organizarea serviciului se va realiza dup cum urmeaz'
2ecrutare de specialiti ' in cadrul serviciului vor activa specialiti din domeniile'
asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie si medical+ specialitii tre%uie sa ai% e#periena in
domeniul proteciei copilului, ngri?irii copilului institutionalizat si cunstinte aprofundate in
domeniile specifice.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1DD
Activitatile de de"ridneri de viata inde"endenta "ot face obiectul activitatii unui centru
s"eciali'at sau "roga% s"eciali'at "entru atingerea acestui ti" de obiective s"ecifice sau "ot fi
desfasurate in cadrul centrelor de "lasa%ent, centrelor de 'i, a"arta%entelor de ti" fa%ilial si
altor servicii de1a e&istente.
(la%orarea propunerii de modificare a organigramei, statului de funcii si a
2egulamentului de organizare si funcionare a instituiei+ propunerea tre%uie avizata de Colegiul
Director si naintata spre apro%are Consiliului Zudeean.
&pro%area modificrii organigramei, statului de funcii si a regulamentului de organizare
si funcionare a instituiei+ anga?area personalului urmarindu)se criteriile menionate la recrutare+
pregtirea personalului.
Dimensionarea serviciului, din punct de vedere al numrului personalului anga?at, tre%uie
realizata in urma '#'li&ei de #e%oi. /n vederea realizrii acestei analize se vor lua in considerare
cu prioritate numrul copiilor institutionalizati, numrul instituiilor si rata de ncrcare copil*
educator sau copil* asistent social la nivelul centrului de plasament.
/ndiferent de dimensionarea serviciului, 0PPC tre%uie sa depun eforturile necesare
optimizrii raportului copil*refernt de formarela nivelul fiecrui centru de plasament.
0erviciul acioneaz pe %aza interveniei individualizate, structura serviciului fiind in acest
mod fle#i%ila pentru a rspunde nevoilor clientului, "vezi principiul interveniei personalizate$.
&stfel, in cadrul serviciului va activa un grup de specialiti cu funcia de supervizori a
echipei de implementare a P/0.
/n desemnarea responsa%iliulor, coordonatorul 0D3 va lua n considerare' e#pertiza
profesional necesar unui manager caz si unui responsa%il de caz, numrul de cazuri din
responsa%ilitatea acestuia "1! conf standardului$, comple#itatea cazuisticii respective, relaia sa
cu copilul si familia, cola%orarea cu reeaua de servicii si cunoaterea n ansam%lu a pro%lematicii
respective.
.ORMAREA DE PERSONAL
Cu% sunt identificate nevolie de for%are ale "rofesionistilor 2 ,Ca'uri, e&e%"lificari0
(ste desigur necesara formarea profesionistilor atunci cand e#ista indicatori masura%ili
care semnalizeaza o nevoie intr)o anume directie "de e#. ' ` din clientele unui serviciu pentru
deprinderi de viata au cel putin un avort, si a au doua avorturi. (ste indicata in acest caz o
formare a profesionistilor in consiliere si planning se#ual, in consiliere pe teme de viata de cuplu,
etc.$
(ste important pentru toata lumea sa inteleaga ca specialistii din domeniul social sunt
oameni cu sentimente, conduite si valori proprii. Clientii acestor specialistii sunt adesea persoane
dificile, agresive, in suferinta, an#ioase, victime ale a%uzurilor s.a.m.d.
(ste de aceea foarte important ca munca lor sa se desfasoare intr)un cadru sigur si
securizant. Cind acest cadru este sla% si nesigur este limpede ca e#ista o nevoie de formare caci
nu se pot rezolva toate pro%lemele doar prin intermediul superviziei.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1D1
Cu toate acestea, pentru a putea face fata comple#itatii muncii cu copii si tineri
institutionalizati * ocrotiti in sistemul de protectia copilului, profesionistii dezvolta o serie de
strategii de functionare si adaptare. (ste in acest caz necesara o formare pe pro%lematica aparuta.
Cel mai adesea este vor%a de folosirea cu precadere a catorva mecanisme de aparare specifice in
domeniul social.
Me!'#i$me $"e!i-i!e de 'd'"t're 'le "ro-e$io#i$tului !'re $em#'li&e'&' #e%oi' $i
o6ie!ti%ele -orm'rii:
1dentificarea cu clientul
0unt atri%uite clientilor sentimentele si atitudinile profesionistului. 0unt asteptate de la
client capacitati nerealiste de redresare si rezolvare a pro%lemelor " 7/mediat ce termina scoala
profesionala isi va gasi o slu?%a si noi il vom putea integra in societate.8 7:u cred ca un tanar asa
de %un a putut face asa ceva8$. Ca rezultat, vor aparea PP/ , uri fara nici un fel de legatura cu
realitatea sau cu adevaratele nevoi si posi%ilitati ale clientilor. De asemenea e#ista riscul de a
forta clientul sa se anga?eze in niste demersuri si scopuri diferite de resursele de care dispune si
drept urmare vor urma noi esecuri care vor reduce si mai mult stima de sine si asa scazuta a
respectivului si implicit spre o si mai proasta functionare.
(ste evitata prin acest fenomen o reala acceptare a clientilor asa cum sunt ei in realitate.
:u vor putea fi oferite in acest fel suficiente posi%ilitati de schim%are interioara si
crestere*maturizare afectiva.
(ste pro%a%il ca mai tarziu cand asteptarile profesionistilor sunt "inselate$ neindeplinite sa
apara tendinta de respingere a clientilor.
Pe langa aceasta identificarea cu clientul duce la implicarea pana la epuizare a
profesionistului. /nverstitia emotionala fara rezultat poate duce de asemenea la aparitia
simptomului de incompetenta la profesionisti.
E<em"lu' <n tanar client este concediat. Profesionistul incepe o lunga %atalie cu
anga?atorii facand uz de toate parghiile. Clientul este din nou concediat. Profesionistul face el
demersuri pentru anga?are, se duce el sa vor%easca cu alti patroni, il impinge pe tanar de la spate
si acesta este anga?at in alta parte. Povestea se repeta. 0i inca o data. Profesionistul nu mai vrea sa
ai%a de)a face cu acel client, vrea sa)i fie repartizat altuia sau si mai ine sa faca o munca de %irou
caci nu mai poate s)o ia din nou de la capat.
=inimalizarea suferintelor clientului
&pare din necesitatea profesionistilor de a se prote?a de imaginea suferintei si esecului
%eneficiarului. 0i in acest caz vor aparea PP/)uri nerealiste prin masurile care in cel mai %un caz
vor a?uta clientul sa supravietuiasca in nici un caz nu vor contri%ui la cresterea si maturizarea sa
pentru ca nu sunt legate de nevoile sale si nici de nivelul sau de dezvoltare.
E<em"lu' Clientul se plange profesionistului ca nu poate face fata unui program de ; ore
intrucat are pro%leme cu coloana, cu inima, etc. (ste stimulat de profesionist sa continue pt ca
altfel ar fi lenes, puturos, neserios. Doar nu vrea sa strice %unatate de PP/?
1nlocuirea problemei
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1D!
0e petrece atunci cand pro%lemele sunt coplesitoare si par a nu avea nici o rezolvare.
Profesionistul se concentreaza doar asupra unui aspect minor al pro%lemei si se amageste cu
gandul ca daca il va putea rezolva pe acesta atunci toate pro%lemele vor disparea. (ste stilul de
lucru asa)zis pompieristic al solutiei salvatoare.
(ventual se va petrece o rezolvare pe termen scurt a pro%lemelor dar acestea vor aparea in
continuare la clienti.
&ceasta strategie are avanta?ul pentru profesionist ca)i da sentimentul ca a facut ceva si
deci ca munca si investitia depusa se vede undeva. Cel mai adesea clientul a iesit de?a din
sistemul de protectie sociala atunci cand apare recurenta pro%lemei si scapa oricaror statistici. De
aceea este folositor sa e#iste o monitorizare post serviciu pe o perioada mai lunga de timp.
&cest mod de lucru apare adeseori din necesitati financiare , nu e#ista suficienti %ani
pentru a rezolva toate pro%lemele si atunci este aleasa una care promite cea mai spectaculoasa
rezolvare.
E<em"lu' <n tanar este respins de la !D de interviuri. Profesionistul se decide ca este
vor%a de hainele cu care se prezinta la interviu clientul. Kace demersuri la diferite fundatii si
o%tine pentru tanar un foarte frumos costum de haine. Ba al !1 ) lea interviu clientul este acceptat.
:imeni nu se mai o%oseste sa)i e#plice profesionistului victorios ca tanarul nu a purtat hainele
acelea la interviu.
2% $roiectia neajunsurilor
Profesionistii e#perimenteaza propriile lor nea?unsuri atunci cand lucreaza cu clientii. (ste
foarte greu sa te raportezi la agresivitatea, negarea * minimalizarea sau incercarilelor de evadare
ale clientilor din fata realitatii. 0entimentele profesionistilor de ineficienta sunt astfel intarite. /n
loc sa se raporteze la toate acestea ca la o situatie strict profesionala profesionistii a?ung adesea sa
se considere incapa%ili. &pare tendinta de a proiecta propriile lipsuri asupra colegilor sau
clientilor. De aici rezulta o agresivitate crescuta. &desea aceasta strategie se succede unei
perioade de supraidentificare.
E<em"lu' <n profesionist discuta cu un altul' 7:ormal ca nu pot sa)l invat ce tre%uie pe
acest tanar, mi)ar tre%ui mult mai mult timp si mai multi %ani pentru asta...8
1ntroiectia
Datorita haosului si dezorganizarii interne a clientului cu care se confrunta profesionistii
se poate intampla ca aceasta sa se transmit a si sa se introiecteze la profesionist. Ca rezultat se
poate intampla ca profesionistii in cauza sa ai%a o activitate frenetica sau din contra sa fie %locati
de neputinta. Cel mai adesea acest lucru se intampla atunci cand apar a%uzuri se#uale.
E<em"lu' /n mi?locul unei reuniuni de lucru imediat dupa ce s)a a?uns la pro%lema unui
client victima a a%uzului, toata lumea a inceput sa vor%easca si sa se invinuiasca reciproc pentru
lipsa de atentie, de gri?a, pentru ca ca nu au facut la timp demersurile potrivite, pentru ca nu si)au
dat seama, etc. Comunicarea este haotica, nimeni nu asculta pe nimeni.Dupa lungi ore, sedinta s)a
incheiat fara sa fie propusa nici o solutie.
:etragerea
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1D.
Profesionisti se simt incapa%ili sa actioneze si asta duce la o retragere atat emotionala cat
si fizica. Chiar si o intalnire cu clientul va fi evitata iar daca totusi clientul apare va fi evitata
discutarea pro%lemei importante. &ceasta strategie apare cel mai adesea atunci cand profesionistii
stiu ca nu pot face nimic pentru a a?uta clientul.
E<em"lu' Clientul vine pentru a discuta despre termenul pe care il are pentru a)si gasi
un ?o%. Ba plecarea tanarului profesionistul realizeaza ca nici macar nu a adus vor%a despre
pro%lema in cauza.
:educerea comple7itatii
Pentru a depasii pro%lemele profesionale comple#e profesionistul desface in %ucati
pro%lema si apeleaza la o schema simpla de rezolvare astfel incat sa se potriveasca propriei
scheme de rezolvare %azandu)se pe propriile premise. 0e poate a?unge astfel la o functionare
inrudita cu %irocratia in care daca clientii nu indeplinesc conditiile unei scheme de functionare,
punctul lor de vedere nu are nici o importanta.
E<em"lu' Clientul a intarziat !D de minute la intalnire. /nainte insa sa apuce sa e#plice de
ce si cum, este dat afara si admonestat pentru neseriozitate.
Gandirea normativa si sc/imbarea de rol
Profesionistii a?ung sa se %azeze in activitatea profesionala pe propriile norme si valori
morale. Desigur insa ca, clientii pot avea alte valori si poate nu au integrat toate normele morale.
Profesionistii pot aluneca foarte usor in roluri de salvator, acuzator, detectiv, s.a. 0e a?unge astfel
la un conflict de rol' clientul este cel care tre%uie a?utat nu ?udecat sau acuzat si nici salvat. Daca
interventia specialistilor are un rol pozitiv cu atat mai %ine+ nu tre%ue insa sa e#iste e#pectatii
miracloase la fiecare caz si client.
(#emplu' <n profesionist e#plica clientului' 7:u are nici un fel de importanta in ce fel se
poarta fratele tau cu tine, esti dator sa)l a?uti pentru ca sangele apa nu se face8
&specte simple de urmarit in cazul necesitatii unei formari'
1. Krica profesionistilor de a fi e#pusi furiei %eneficiarilor.
!. 0tapanirea si continerea propriei agresivitati.
.. 1anifestarea dorintei de a avea satisfactie sufleteasca si profesionala in lucru.
4. 0pri?inul profesional pe care se pot %aza profesionistii.
6. 0entimentul incompetentei.
9. &sumarea responsa%ilitatii.
=. Proiectarea responsa%ilitatilor.
;. 0entimentul de responsa%ilitate pentru tot ceea ce i se intampla clientului.
G. Pro%leme in demarcarea vietii personale de cea profesionala.
1D. &utovictimizarea profesionistilor.
11. &m%ivalenta afectiva fata de un client
1!. &m%ivalenta fata de propria pozitie.
1.. Dorinta de a avea mai multe parghii de control.
-oate aceste pro%leme identificate "cel mai usor in reuniuni de echipa$ pot indica chiar
directii de actiune.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1D4
SUPERVIZARE
(ste un proces prin care activitatea este mentinuta in standardele de calitate prin'
) spri?in informational+
) suport emotional+
) a%ordarea prin prisma teoretica a cazurilor+
) asigurarea unei @priviri o%iective8+
) posi%ilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii in general+
) monitorizarea cazului.
/n fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala .
Prin supervizare anga?atul se asigura ca ii sunt clare rolurile si responsa%ilitatile, ofera
posi%ilitati de reducere a stresului profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica.
Principiile care stau la %aza activitatii de supervizare sunt'
) se realizeaza in interesul clientului+
) este definita de politica institutiei+
) supervizarea inseamna impartirea responsa%ilitatii+
) este regulata si continua+
) implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si spri?in+
) promoveaza practica competenta, controla%ila si imputernicita+
) promoveaza practica antidiscriminatorie+
) este %azata pe principiile invatarii adultului.
0upervizarea indeplineste trei functii' formare, control*coordonare si de suport.
(#ista modalitati diferite de realizare a supervizarii'
) supervizarea formala , structurata, focalizata si conte#tuala+
) informala , de cele mai multe ori functioneaza in situatiile de criza
) individuala , relatie directa supervizat ) supervizor+
) de grup , fiecare mem%ru al grupului invata din e#perienta celorlalti.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1D6
E<em"lu'
@Cel mai des utilizata in cazul retelelor a fost supervizarea de grup, datorita
numarului mare de lucratori sociali "!D$ si un singur supervizor. /n intalnirile
lunare de supervizare de grup fiecare lucrator social prezenta situatiile dificile cu
care se contrunta. -oate aceste situatii erau dez%atute, fiind comparate cu
e#periente similare ale colegilor. /n prezentarile cazurilor pro%lema erau
mentionate urmatoarele aspecte'
) situatia initiala a familiei+
) situatia actuala+
) in ce a constat interventia asistentului social+
) metode folosite+
) lectii invatate.
/n intalnirile de grup au fost discutate si activitatile comunitare realizate de catre
lucratorul social.
De asemenea, s)a considerat o%ligatorie consultarea supervizorului in momentele
cheie ale cazului' preluarea informatiei, planificarea interventiei, inchiderea
cazului. /n etapa de interventie, supervizarea individuala s)a realizat numai la
solicitarea lucratorului social.
0upervizarea de grup se concretiza cu completarea unui raport de intalnire, iar
supervizarea individuala cu fisa de supervizare "atasa la dosar$ si raportul de
supervizare.
/ntreruperea relatiei de asistare a familiei tre%uie sa fie precedata de o perioada de
pregatire si intarire a familiei. Kamilia este anuntata inaintea intreruperii relatiei de asistare.
&ceasta decizie se ia prin consultare cu supervizorul si se concretizeaza in raportul de inchidere a
cazului.
Orice caz poate fi redeschis in momentul in care situatia familiei impune aceasta decizie.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1D9
Glo$'r de terme#i
&CB0&)(valuarea Deprinderilor de 3iata &nsell)CaseE
&.:.P.D.C , &utoritatea :ationala pentru Protectia Drepturilor Copilului+
C.P.C. , Comisia pentru protectia copilului+
D.5.&.0.P.C.) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului+
D3/)Deprinderi de viata independenta
0.P.&.0. , 0erviciul pu%lic de asistenta sociala.
0D3/ ) 0erviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent
-nc/eta social este evaluarea asistentului social i se realizeaz n urma vizitelor la
domiciliul familiei i interviurilor pe care acesta le va purta cu mem%rii familiei, rudele, vecini,
prieteni apropiai ai familiei i alte persoane ori profesioniti din reeaua social a familiei. 0e
recomand ca o parte din interviuri s se realizeze n echip, de ctre un asistent social i un
psiholog sau un alt mem%ru al echipei pluridisciplinare. specialitate elevilor cu diza%iliti
integrai individual n coala de mas n vederea depirii dificultilor de nvare i de integrare
socio)profesional.
Copil , persoana care nu a implinit varsta de 1; ani si nu a do%andit capacitatea deplina
de e#ercitiu, in conditiile legii+
Contractul cu familia este un document ncheiat ntre familie i instituia responsa%il
care prevede scopul, responsa%ilitile, o%iectivele i activitile ncadrate n timp, necesare
implementrii planului personalizat de servicii. (l cuprinde clauze comune, condiii de
modificare sau reziliere i semnturile prilor implicate.
8amilie , parintii si copiii acestora+
8amilia e7tins cuprinde rudele copilului p>n la gradul al /3)lea inclusiv.
8amilie substitutiva , persoanele, altele decat cele care apartin familiei e#tinse, care, in
conditiile legii, asigura cresterea si ingri?irea copilului+
8ia de nregistrare a copilului este prima fil din dosarul copilului care cuprinde datele
de identificare ale copilului i prinilor sau reprezentanilor si legali.
8ia psi/ologic este un instrument de nregistrare a rezultatelor psihologice i de redare
ntr)o manier sintetic a profilului psihologic al copilului.
Genograma este reprezentarea grafic a @ar%orelui genealogicU pe trei generaii.
=anagerul de caz este un profesionist din aria proteciei copilului, cu e#periena practic
%ogat i cu a%iliti de coordonare, anali', sintez i monitorizare. &cesta este responsa%il,
conform standardului minim de calitate pentru managementul de caz pu%licat !DD4 de realizarea
si implementarea P/P "Planul individualizat de protectie pentru copiii cu masura de protectie$.
Pentru copiii fara masura de protectie se ela%oreaza un plan de servicii care sa previna separarea
copilului de familia sa.
$lanul individualizat de protectie , documentul prin care se realizeaza planificarea
serviciilor, prestatiilor si masurilor de protectie speciala a copilului, pe %aza evaluarii psiho)
sociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii acelui copil care a fost separat de familia
sa, intr)un mediu familial sta%il permanent, in cel mai scurt timp posi%il+
$lanul de servicii , documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si
prestatiilor, pe %aza evaluarii psiho)sociale a copilului si familiei, in vederea prevenirii separarii
copilului de familia sa+ reprezentant legal al copilului , parintele sau persoana desemnata potrivit
legii sa e#ercite drepturile si sa indeplineasca o%ligatiile parintesti fata de copil+
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1D=
:aportul de evaluare comple7 reprezint analiza i sinteza tuturor informaiilor
referitoare la caz i a recomandrilor mem%rilor echipei pluridisciplinare precum si propunerea
de ncadrare ntr)un grad de handicap i orientarea colara i profesional.

Abandon ,nevro'a de S0' nevroza dcu tul%urari care au ca o%iect mai ales relatiile afective
precoce. &ceasta nevroza se caracterizeaza clinic printr)un sindrom asociant ' angoasa,
agresivitate si depreciere de sine. &viditatea afectiva a su%iectului suscita mai devreme sau mai
tarziu la cei carora li se adreseaza, o atitudine de respingere. 0e manifesta din copilarie dar se
manifesta de fiecare data cand o impre?urare de viata trezeste sentimentul de frustrare si a%andon.
-buz' atingerea integritatii corporale sau psihice a unei persoane.
-ctivitate > pasivitate: una din perechile de contrarii fundamentale din viata psihica.
(#prima tipuri determinate de scopuri pulsionale. Din punct de vedere genetic, opozitia activ)
pasiv este primordiala in raport cu opozitiile ulterioare in care ea se integreaza.
-ct ratat' act in care rezultatul urmarit e#plicit nu este atins, ci inlocuit printr)un altul. 0e
va vor%i de acte ratate nu pentru a desemna ansam%lul rateurilor de vor%ire, memorie sau actiune,
ci avand in vedere actele pe care su%iectul este in mod o%isnuit capa%il sa le faca si al caror esec
este tentat sa il atri%uie doar neatentiei sau intamplarii.
-daptare' proces dinamic de schim%are, dezvoltat in mod voluntar sau involuntar in
scopul replasarii organismului intr)o pozitie mai avanta?oasa fata de mediul sau intern sau fata
de mediul incon?urator, care presupune capacitatea de a invata.
-fect+ orice stare afectiva neplacuta sau placuta, difiuza sau precizata, care apare fie ca o
descarcare masiva, fie ca o tonalitate generala.
-gresivitate' tendinta sau ansam%lu de tendinte care se actualizeaza in conduite reale sau
fatasmatice ce tintesc sa faca rau altuia, sa distruga, sa constranga, sa umileasca etc. &re multe
modalitati, in fapt nu e#ista conduita, fie ea negativa "refuzul a?utorului$ sau pozitiva, sim%olica
"ironia$ sau efectiv realizata "agresiunea fizica$ care sa nu poata functiona ca agresiune.
-lterare a eului+ ansam%lu de limitari si atitudini anacronice do%andite de (u in cursul
etapelor conflictului defensiv si care au consecinte defavora%ile asupra posi%ilitatilor sale de
adaptare.
-mbivalenta' prezenta simultana in relatia cu acelasi o%iect a unor tendinte, atitudini si
sentimente opuse, in primul rand, dragoste si ura.
-nore7ia nervoasa+ se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala
normala minima.
-n7ietate' emotie generata de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevazut si controlat+
se transforma in frica in fata unui pericol %ine identificat.
-n7ietate de separare: 0e caracterizeaza printr)o an#ietate e#cesiva si inadecvata
dezvoltarii in legatura cu separarea de casa sau de cei de care copilul este atasat.
-parat psi/ic+ termen ce su%liniaza caracteristici atri%uite psihismului, capacitatea
acestuia de a transmite si transforma o energie determinata si diferentierea sa in sisteme sau
instante.
-parare' ansam%lu de operatii a caror finalitate este de a reduce, de a suprima orice
modificare suscepti%ila sa puna in pericol integritatea si constanta individului.
-tentie' capacitatea de a ne concentra de o maniera sustinuta asupra unui anumit stimul
sau activitati+ pertur%area in atentie se poate manifesta printr)o distracti%ilitate facila sau
dificultate in realizarea sarcinilor sau in concentrarea in activitate.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1D;
-tasament' relatie intre indivizi, fondata pe calitati esential apetitive+ este unul din fundamentele
legaturilor familiale si sociale. (ste o forma primara a legaturii sociale, e#primata ca o tre%uinta
innascuta de a fi aproape de mama si oarecum independent de cautarea satisfacerii alimentare.
-utoerotism' satisfactie se#uala o%tinuta de su%iect cu corpul sau, fara a avea un partener.
-utoevaluare' tehnici de evaluare a individului de catre el insusi care pot fi su%iective sau
com%inate si se pot aplica la orice stare, activitate sau comportament. Chiar si atunci cand este
nerealista sau deviata, evaluarea su%iectiva poate fi lamuritoare pentru un o%servator din e#terior.
-utonomia: do%andirea de catre un grup sau de catre un individ sau determinarea prin el
insusi a propriilor reguli de conduita+ rezulta din interiorizarea regulilor si valorilor+ coreleaza cu
construirea identitatii.
-utonomizare' procesul de castigare a autonomiei.
?albism 3balbaiala4' deficienta a lim%a?ului vor%it, caracterizata prin pierderea fluiditatii
discursului, ezitari, tul%urari de ritm, intreruperi repetate ale flu#ului ver%al si uneori, spasme ale
muschilor respiratori si fonatori.
?eneficiu primar si secundar al bolii+ prin %eneficiu al %olii se intelege in general orice
satisfactie directa sau indirecta pe care un su%iect o o%tine de pe urma %olii sale. Aeneficiul
primar este cel care participa la insasi motivarea unei nevroze' satisfactia aflata in simptom, fuga
in %oala, modificarea avanta?oasa a relatiilor cu cei din ?ur. Aeneficiul secundar se distinge de
precedentul prin' aparitia sa ulterioara, ca un castig suplimentar sau o folosire de catre su%iect a
unei %oli de?a constituite+ prin caracterul sau e#trinsec in raport cu determinismul initial al %olii si
cu sensul simtomelor+ prin faptul ca este vor%a de satisfactii narcisice sau legate de
autoconservare, mai degra%a decat de satisfactii direct li%idinale.
?ulimia nervoasa: se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat e#cesiv urmate de
comportamente compensatorii inadecvate "de e#. varsaturile auto provocate, a%uzul de la#ative,
diuretice sau alte medicamente, posturi sau e#ercitii fizice e#cesive.
?urn >out: epuizare psihica consecutiva cumularii unor lungi perioade de o%oseala
psihica.
Cenzura' functie care tinde sa interzica dorintelor inconstiente si formatiunilor care
deriva din acestea accesul la sistemul pre)constient , constient.
Competena' capacitate de a produce intr)un domeniu dat o anumita conduita.
Comple7' ansam%lu organizat de reprezentari si amintiri cu mare intensitate afectiva,
partial sau total inconstiente. <n comple# se formeaza pe %aza relatiilor interpersonale din istoria
infantila. (l poate structura toate nivelele psihologice' emotii, atitudini, comportamente adaptate.
Compulsiv' dpdv clinic, tip de comportament pe care su%iectul il realizeaza datorita unei
constrangeri interioare. <n gand "o%sesie$, o actiune, o operatie defensiva sau chiar o secventa
comple#a de comportamente sunt calificate ca fiind compulsive cand nerealizarea lor este
resimtita ca tre%uind sa conduca la o crestere a angoasei.
Cultura comunitii: ansam%lul de sisteme "economic, familial, politic, de control social,
de mentinere a sanatatii, educational, religios$, caracteristici si procese care determina
functionarea unei comunitati date.
Dependenta' stare psihologica caracterizata prin' necesitate e#cesiva de a fi supervizat de
cineva, comportament su%misiv si aderent, frica de separare+ autoperceperea faptului de a fi
incapa%il de o functionare adecvata, fara a?utorul altora.
Dependen 3de substanta4' stare patologica pusa in evidenta de oprirea consumului de
su%stanta to#ica, ceea ce provoaca simptomul de a%stinenta.
Deprinderi de via individual: comportamente automatizate care permit individului sa
functioneze satisfacator fara acompanierea sau spri?inul cuiva+ sunt a%ilitati care merg de la cele
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1DG
mai simple o%isnuinte "spalat pe dinti$, pana la comportamentele sociale comple#e "a o%tine un
%ilet la tren, chiar daca este coada etc.$.
Deficienta+ pierdere semnificativa sau dereglare de structura sau functie psihologica,
fiziologica sau anatomica rezultand in urma unei maladii, a unui accident, dereglari evolutive etc.
0c/ip interdisciplinar: grup format din mai multe tipuri de specialisti care cola%oreaza
in vederea atingerii unui scop comun, cu mi?loacele specifice meseriei fiecaruia.
0ducaie non"fomal. participativ: proces educativ care completeaza educatia scolara si
care foloseste metode alternative+ este continua, se desfasoara de)a lungul intregii vieti si se
centreaza in principal pe implicarea practica in activitati.
0mpatie' intuirea a ceea ce se petrece in celalalt fara a uita ca esti tu insuti+ sesizarea cu
cat mai multa e#actitate a trairilor interne si a componentelor emotionale ale celuilalt ca si cum ai
fi acea persoana.
0ncoprezis' (liminarea de fecale in locuri inadecvate.
0nurezis' (liminarea de urina in locuri inadecvate.
0ul' concept care desemneaza in psihanaliza o instanta psihica deose%ita de sine si
supraeu. 0e afla in relatie de dependenta atat fata de revendicarile sinelui, cat si fata de
imperativele supar)eului si e#igentele realitatii. Desi se afirma ca mediator, reprezentant al
intereselor totalitatii persoanei, autonomia sa este relativa.
8obie' tul%urarea prin care o persoana este in mod inadecvat an#ioasa in prezenta unui
anumit o%iect sau a unei anumite situatii, pe care ea tinde sa o evite.
1ndependen' situatie a unei persoane care ?udeca lucrurile, se %izuie pe propriile puteri
si actioneaza independent, neinfluentata de altii+ cu initiativa personala.
1dentificare: proces inconstient prin intermediul caruia individul se transpune in locul
altcuiva din ratiuni pe care le cunoaste+ se caracterizeaza si diferentiaza de empatie prin
nediferentierea de celalalt.
=aturitate' achizitia capacitatilor, intereselor, ierarhiei de valori si personalitatii specifice
unei persoane sanatoase, normale, adaptate.
Me!'#i$me de '"'r're $"e!i-i!e $i de $tiluri de ' -'!e -'t':
Acu'area refu'ului a1utorului' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni
sau e#terni prin solicitare sau fa%ricarea de cereri repetate de a?utor care deghizeaza sentimentele
de ostilitate sau reprosurile mascate fata de altii, care apoi sunt e#primate prin re?ectarea
sugestiilor, consiliilor sau a?utorului pe care)l ofera altii. 0olicitarile sau cererile pot implica
simptome somatice sau psihologice ori pro%leme de viata.
Afiliere' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
intoarcerea spre altii pentru a?utor sau suport. &ceasta implica impartasirea pro%lemelor cu altii,
dar nu si incercarea de a face pe altcineva raspunzator de ele.
Agresiune "asiva' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni
prin e#primarea indirecta si neafirmata a agresiunii fata de altii. (#ista o fatada de supunere
evidenta care mascheaza rezistenta, resentimentul sau ostilitatea ascunsa. &gresiunea pasiva
survine adesea ca raspuns la cererile de actiune sau e#ecutie independenta ori la lipsa de
gratificare a dorintelor dependente, dar poate fi adaptativa pentru indivizii din pozitii de
su%ordonare, care nu au alta modalitate de a)si e#prima protestul in mod deschis.
Agresorul ,identificare cu S0+ mecanism de aparare in care su%iectul, confruntat cu un
pericol e#terior, "reprezentat tipic de critica provenind de la o autoritate$ se identificacu agresorul
sau, fie preluaind pe cont propriu agresiunea ca atare, fie imitand fizic sau moral persoana
agresorului, fie adoptand anumite sim%oluri de putere care il desemneaza.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
11D
Altruis%' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin a se
dedica satisfacerii necesitatilor altora. Contrar autosacrificiului caracteristic uneori formarii
reactiei, individul primeste gratificatie din raspunsul altora.
Antici"are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
e#perimentarea reactiilor in avans sau anticiparea consecinteelor unor posi%ile viitoare si luarea
in consideratie realista a raspunsurilor sau solutiilor alternative.
Anulare' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
cuvinte sau comportamente destinate sa nege sau sa corecteze in mod sim%olic ganduri,
sentimente sau actiuni inaccepta%ilie.
Autoafir%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
e#primarea gandurilor si sentimentelor sale direct, intr)un mod care nu este coercitiv sau
manipulativ.
Autoobservatie' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
refelectarea la propriile sale ganduri, motivatii si comportamente, raspunzand adecvat.
De"lasare' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
transferarea unui sentiment ori a unui raspuns la un o%iect pe un alt su%stitut "de regula, mai putin
amenintator$.
Devalori'are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni
prinprin atri%uirea unor calitati negative e#agerate siesi sau altora.
Disociere' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni printr)o
destramare a functiilor de regula integrate ale constiintei, memoriei, perceptiei de sine sau
perceptiei am%iantei ori a comportamentului senzorial*motor.
<ante'ie autista' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni
prin visare e#cesiva, ca un su%stitut pentru relatiile umane, o actiune mai eficienta sau rezolvarea
de pro%leme.
<or%area reactiei' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni
prin su%stituirea de comportamente, ganduri sau sentimente diametral opuse gandurilor sau
sentimentelor sale proprii, care sunt inaccepta%ile "aceasta survine de regula in legatura cu
reprimarea lor$.
Ideali'area' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
atri%uirea de calitati pozitive e#agerate altora.
Identificare "roiectiva' ca si in proiectie, individul rezolva conflictul emotional ori
stresorii interni sau e#terni prin atri%uirea, in mod fals, altuia, a propriilor sentimente, impulsuri
sau ganduri inaccepta%ile. Contrar proiectiei simple, individul nu neaga complet ceea ce este
proiectat. /n schim%, individul ramane constient de propriile afecte sau impulsuri dar le atri%uie in
mod eronat altei persoane, ca reactii ?ustificate. :u rar, individul induce sentimente la altii, care
mai intai au fost, in mod eronat crezuti a fi acolo, facand dificil de clarificat cine, ce si cui a facut
primul.
Intelectuali'are' individul rezolva conflictul emotional sau stresorii interni sau e#terni
prin uzul e#cesiv al gandirii a%stracte sau fa%ricarea de generalizari pentru a controla sau
minimaliza sentimentele deran?ante.
I'olarea afectului' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni
prin separarea ideilor de sentimentele asociate cu ele. /ndividul pierde contactul cu sentimentele
asociate cu o anumita idee, de e#mplu, un evenimet traumatic, in timp ce ramane constient de
elementele cognitive ale acesteia, de e#emplu, detaliile descriptive.
O%ni"otenta' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
sentimente si actiuni, ca si cum el ar poaseda puteri sau capacitati speciale si este superior altora.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
111
Proiectia' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
atri%uirea in mod fals altuia a sentimentelor, impulsurilor, sau gandirii proprii inaccepta%ile.
;ationali'area' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
ascunderea adevaratelor motivatii ale gandurilor, actiunilor sau sentimentelor proprii prin
ela%orarea de e#plicatii reasigurante sau care ii aduc %eneficii, dar incorecte.
;efu'' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin refuzul
recunoasterii unui aspect neplacut al realitatii sau al e#perientei su%iective care ar fi evident
altora. -ermenul de 7refuz psihotic8 este utilizat cand e#ista o deteriorare severa a simtului critic.
;e"ri%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
e#cluderea dorintelor, gandurilor sau e#eperientelor deran?ante dinconstiinta. Componenta
afectiva poate ramane constienta, detasata de ideile asociate.
Scindare' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
compartimentarea starilor afective opuse, dar este incapa%il sa integreze calitatile pozitive si
negative ale sale sau ale altora in imagini coerente, de ansam%lu. Deoarece afectele am%ivalente
nu pot fi e#perimentate simultan, opiniile si e#pectatiile mai echili%rate de sine sau de altii sunt
e#cluse din constiinta emotionala. /maginile de sine si de o%iecte tind a alterna intre poli
diametrali opusi' tandru, puternic, merituos, educat si generos in mode#clusiv , sau rau, odios,
manios, distructiv, respins, mizera%il, in mod e#clusiv.
Subli%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
canalizarea sentimentelor sau impulsurilor potential dezadaptative intr)un comportament
accepta%il social "de e#.' vine in contact cu arta sau cu sportul spre a canaliza impulsurile de furie
distructiva.
Su"ri%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin a
evita in mod intentionat sa sse gandeasca la pro%lemele, dorintele, sentimentele sau e#perientele
deran?ante.
Grecerea la actiune ,acting out$' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni
sau e#terni prin actiuni, mai curand, decat prin reflectii sau sentimente.
I%or' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin
su%linierea aspectelor amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorilor.
=utism' a%senta vor%irii, fie din cauza nedezvoltarii lim%a?ului, fie din cauza inhi%arii
voluntare sau involuntare+ nu presupune o tul%urare cauzata de lezarea centrilor cere%rali ai
lim%a?ului. 0e intalnesc cazuri de mutism complet in unele forme de psihoza si un mutism electiv,
de origine nevrotica sau reactionala.
=utismul electiv: (ste caracterizat prin incapacitatea constanta de a vor%i in situatii
sociale specifice in ciuda faptului ca vor%este in alte situatii.
Nevoi speciale: cerintele unei persoane afectate de o deficienta, congenitala sau
do%andita, temporara sau definitiva.
Nevroza' se refera la tul%urari mintale care se caracterizeaza prin simptome mai apropiate
de e#perienta normala "de e#emplu' an#ietatea$.
Nevroza institutionala: ansam%lu de tul%urari mintale "nevrotice, psihotice$ do%andit de
individ intr)o institutie de gazduire dupa o anumita perioada de timp. 0e adauga uneori la
simptomatologia individuala.
Normalitate' desemneaza de o%icei, pe de o parte, conformitatea cu un tip mediu, pe de
alta parte, a%senta patologiei. Definierea normalitatii prin medie este de ordin statistic "de
e#emplu, varsta mintala normala, N/)ul normal$. 2iscul utilizarii acestei notiuni este de a
considera media ca nnorma si valoare. &ceasta face ca anomalia "de e#emplu' inima pe partea
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
11!
dreapta$, singularitatea "culoarea pielii$, dizidenta "apartenenta la o secta$ sa fie cu prea multa
usurinta sa fie considerate anormale, si deci, patologice.
$edofilia+ activitatea se#uala cu un copil prepu%ecescent "in varsta de 1. ani sau mai
putin$+ individul cu pedofilie tre%uie sa fie in etate de 19 ani sau mai mult, cu cel putin 6 ani mai
in etate decat copilul.
$ersonalitate' se refera la calitatile comportamentale sta%ile ale unui individ intr)o mare
varietate de circumstante.
$otenial' posi%ilitate de dezvoltare, avand in sine toate conditiile esentiale pentru
realizare+ suma resurselor individului care pot fi utilizate la un moment dat.
$si/oza' se refera la forme severe de afectiune mintala, cum sunt tul%urarile mintale
organice, de e#emplu' schizofrenia, tul%urarile afective etc., caracterizate prin lipsa constiintei
%olii si neputinta de a distinge intre e#perienta su%iectiva si realitate.
$ulsiune' proces dinamic constand dintr)o presiune "incarcatura energetica, factor de
motricitate$ care face organismul sa tinda spre un scop.
5anatate' opusul %olii "a%senta %olii sau a infirmitatii , lipsa de dureri, disconfort si
invaliditate$+ stare de %ine, capacitate satisfacatoare de munca si de relationare cu cei din ?ur,
capacitate de a iu%i si pe altcineva decat pe sine, fara simptome, fara conflicte mintale serioase+
adaptare la mediu si situatii, putere de a accede la fericire+ acceptare a se#ualitatii si a altor forme
de viata instinctiva care sa fie controlate de instante superioare ale psihismului+ grad rezona%il de
armonie interna si integrare a personalitatii, posi%ilitatea de a face fata unor e#igente medii si de a
fi socialmente accepta%il.
5anatate mintala optimala: cea mai %una stare de sanatate posi%ila in conditiile e#istente.
5cor -$G-:: 0corul &pgar este un test folosit pentru masurarea semnelor vitale ale unui
copil la nastere. Dr. 3irginia &pgar "1GDG , 1G=4$ a introdus scorul &pgar in anul 1G6!. -estul
este util medicilor pentru a determina ce gen de asistenta medicala este necesara imediat dupa
nastere pentru a a a?uta la sta%ilizarea unui nou)nascut. 0corul &pgar este folosit in intreaga lume
pentru sta%ilirea starii de sanatate a unui copil la un minut si la cinci minute dupa nastere. -estul
din primul minut masoara cat de %ine a tolerat nasterea nou)nascutul. Cel facut la cinci minute
masoara cat de %ine se adapteaza copilul la mediul inco?urator.
0corul &pgar masoara cu D, cu 1 sau cu ! fiecare categorie, scorul total ma#im ce poate fi
atins fiind 1D+
1. 2itmul cardiac' a%sent ] D, sla% "mai mic de 1DD de %atai pe minut$ ] 1, ritmul potrivit
"mai mult de 1DD de %atai pe minut$ ] !+
!. 2espiratie' a%senta ] D, planset sla% sau respiratie neregulata ] 1, planset puternic ] !+
.. -onus muscular' flasc ] D, anumite fle#ii ] 1, miscare activa ] !+
4. 2aspunsul la stimulare "asa numitul refle# irita%il$' fara raspuns ] D, grimasa ] 1,
planset si miscare viguroasa ] !+
6. Culoare' pala sau al%astrie ] D, culoare normala a corpului, e#tremitati al%astrii ] 1,
culoare normala ] !.
(#plicatii+ un scor &pgar de la = la 1D este normal si indica faptul ca nou)nascutul este
intr)o stare %una. <n scor ma#im "1D$ este ceva neo%isnuit. &proape toti nou)nascutii pierd un
punct pentru ca au mainile sau picioarele al%astrii. <n scor mai mic de = indica faptul ca micutul
are nevoie de asistenta medicala pentru a fi sta%ilizat, iar personalul medical tre%uie sa actioneze,
spre e#emplu, a?utand copilul sa respire.
-estul poate fi repetat dupa 1D minute sau mai tarziu pentru a vedea daca masurile luate
de personalul medical au fost eficiente.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
11.
5imptom' semn o%serva%il care face trimitere la informatii ascunse, despre care el sta
marturie. 0imptomul constituie un invariant si poseda o anumita putere discriminatoare.
5tima de sine: trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atri%uie
persoanei sale. Kunctie a raportului dintre tre%uintele satisfacute si ansam%lul tre%uintelor
resimtite. 2ezultat al comparatiei pe care o efectueaza su%iectul intre ele insusi si alti indivizi
semnificativi pentru el.
5tres' notiune ce evoca multiplele dificultati carora individul se straduieste sa le faca fata
si mi?loacele de care dispune pentru a administra aceste pro%leme. 0timulari multiple care cer din
partea individului o energie psihologica sporita datorita unui efort de adaptare al carui cost poate
fi si imediat si pe termen lung.
5ubconstient' desi folosit adesea ca sinonim pentru inconstient, implica o diferenta de
grad si nu de natura pentru starea constienta. (ste mai degra%a o stare de sla%a constienta. 2ecent,
termenul mai este folosit pentru a defini unele operatii su%liminale de tratare a informatiei.
0u%stante /nterzise' Begea, Bista
5uicid' ucidere de sine. (#ista actualmente tendinta de a include in acesta notiune
tentativa de suicid, santa?ul cu suicidul etc. Orice afectiune mentala este mai mult sau mai putin
generatoare de sinucideri, in mod special, depresia, in care trecerea la act apare in functie de
structurarea apararilor. 2ecidiva tentativei pune o pro%lema grava d.p.d.v. preventiv' intre 1D si
16 la suta dintre su%iectii care au comis una sau mai multe tentative de sinucidere, sfarsesc prin a
se omori.
'ic' miscare involuntara %rusca, rapida si repetatecare implica un ansam%lu de muschi in
legatura functionala. (ste o anomalie a comenzii motorii care tre%uie deose%ita de alte forme de
miscare anormala de natura neurologica.
'imiditate' incapacitatea de a trece la act in conduitele ver%ale, profesionale sau se#uale
de o oarecare importanta.
'ulburare de personalitate: se refera la modele de comportament neadaptat profund
implantate, ce se pot recunoste din perioada adolescentei sau mai devreme, si care se continua de)
a lungul celei mai mari parti avietii adulte, cu toate ca adesea devin mai putin evidente la varsta
medie sau inaintata+ personalitatea este anormala, fie in ceea ce priveste echili%rul componentelor
sale, calitatea si e#presia lor, fie in ceea ce priveste aspectul sau total+ din aceasta cauza clientul
sufera sau face pe ceilalti sa sufere, e#istind un efect advers asupra individului sau societatii.
Gulburarea de "ersonalitate "aranoida' este un model de comportament sta%il si repetitiv
de neincredere si suspiciune, intentiile altora fiind interpretate ca rau)voitoare.
Gulburarea de "ersonalitate schi'oida' este un model de comportament sta%il si repetitiv
de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de e#presie emotionala.
Gulburarea de "ersonalitate schi'oti"ala' este un model de comportament sta%il si
repetitiv care implica un discomfort acut in relatiile intime, de distorsiuni cognitive sau
perceptuale si e#centricitati de comportament.
Gulburarea de "ersonalitate antisociala' este un model de comportament sta%il si repetitiv
de desconsiderare si de violare a drepturilor altora.
Gulburarea de "ersonalitate borderline' este un model de comportament sta%il si repetitiv
care implica insta%ilitate in relatiile personale, imaginea de sine si afecte si impulsivitate marcata.
Gulburarea de "ersonalitate histrionica' este un model de comportament sta%il si
repetitiv de cautare a atentiei, care implica emotionalitate e#cesiva.
Gulburarea de "ersonalitate narcisica' este un model de comportament sta%il si repetitiv
care implica grandoare, necesitate de admiratie si lipsa de empatie.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
114
Gulburarea de "ersonalitate evitanta' este un model de comportament sta%il si repetitiv de
inhi%itie sociala, de sentimente de inadecvare si de hipersensi%ilitate la evaluarea negativa.
Gulburarea de "ersonalitate de"endenta' este un model de comportament sta%il si
repetitiv care implica su%misivitate si aderenta in legatura cu necesitatea e#cesiva de a fi prote?at
de cineva.
Gulburarea de "ersonalitate obsesiv*co%"ulsiva' este un model de comportament sta%il si
repetitiv care implica preocupare de ordine, perfectionism si control.
Gulburarea de "ersonalitate fara alta s"ecificatie' este o categorie prevazuta pentru !
situatii' patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tul%urare de
personalitate, dar sunt prezente trasaturi ale mai multor tul%urari de personalitate, insa nu sunt
satisfacute criteriile pentru nici o tul%urare de personalitate specifica si, in a doua situatie,
patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tul%urare de
personalitate, dar individul este considerat a avea o tul%urare de personalitate care nu este inclusa
in clasificare "de e#.' tul%urarea de personalitate pasiv agresiva$.
'ulburarea de miscare sterotipa: este caracterizata printr)un comportament motor non
functional aparent impulsiv si repetitiv care interfereaza considera%il cu activitatile normale si
uneori poate duce la leziuni corporale.
'ulburarea reactiva de atasament a perioadei de sugar sau a micii copilarii: se
caracterizeaza printr)o relatie sociala inadecvata dezvoltarii si pertur%ata considera%il,careapare
in ce mai multe conte#te si este asociata cu o ingri?ire flagrant patogenica.
-rac' senzatie de an#ietate puternica, dar trecatoare, limitata la o situatie si la un moment anume.
'imiditate' du%la e#istenta a unui disconfort interior si a unei neindemanari e#terioare in
prezenta celuilat. :u e#clude capacitatea de adaptare. -imizii se poarta cat se poate de normal
intr)un mediu familiar, insa intampina mari dificultati in initiativele relationale si ori de cate ori
tre%uie sa se implice personal, sa vor%easca despre ei.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
116
Li$t' 6i6lior'-i!)
1. Cooper,David 1., Aall, David ) &%uzul asupra copilului
!. &merican PsEchiatric &ssociation , 1anual de diagnostic si statistica a tul%urarilor mentale,
&sociatia psihiatrilor li%eri din 2omania, Aucuresti, !DDD
.. Daminelli, Bena ) &ntirasismul' o provocare pentru educatorii al%i
4. Aadila, &. si 2usu, C. , Sandicap si readaptare , dictionar selectiv, (d. Pro Sumanitate,
Aucuresti, 1GGG
6. Aerrocal, Buciano "lucrare colectiva$ , /ntegrarea sociala si profesionala a tinerilor in
dificultate' repere pentru profesionisti si autoritati locale, C2/P0, !DD.
9. Aettelheim, A. , Ba forteresse vide, ed. 5allimard, Paris, 1G;G
=. Aettelheim, A. , <n lieu ou renaitre, ed. 2o%ert Bafont, Paris, 1G=6
;. AoQl%E, Z. , &ttachement et perte' &ttachement, vol.1, ed. Presses <niversitaires de Krance,
Paris, 1G=;
G. Aulgar, 5. , Dictionar de sinonime, (d. PalmEra, Aucuresti, !DDD
1D. Autler, &., Pritchard, C. , Aolile mintale, ed. &lternative, Aucuresti, 1GG.
11. Caiete de lucru, nr. 1, 7Parentalitate , stim oare despre ce ce este vor%a?8 , &sociatia
0inergii, (d. 1arBinI, Aucuresti, decem%rie, 1GGG
1!. Caiete de lucru, nr. !, 7Despre a%uzul si negli?area copilului8 , &sociatia 0inergii, (d.
1arBinI, Aucuresti, decem%rie, !DDD
1.. Caiete de lucru, nr. ., 7Drepturile copilului, drepturile profesionistilor8 , &sociatia 0inergii,
(d. 1arBinI, Aucuresti, mai, !DD1
14. Delossus, Zeane) 1arie ) Ce sense de la maternite
16. 0toppard, 1iriam ) Complete Aa%E &nd Child Care
19. Cooper, 1.D. si Aall, D. , &%uzul asupra copilului, ed. &lternative, Aucuresti, 1GG.
1=. 1itulescu, 0orin, coord ) Kormarea depriderilor de viata independenta, ed. 2o 1edia,
Aucuresti
1;. 2o%ert)OurraE,0uzanne A. ) Copil a%uzat, copil meduzat
1G. 5heorghiu, &le#andru si Penciu, Petre ) Copilul nostru creste. 0untem pregatiti? Ce avem de
stiut? Ce avem de facut?
!D. Paunescu,Constantin ) Copilul nostru de la D la . ani
!1. 3asilescu, &nton, coord. ) Copilul prescolar si dezvoltarea vor%irii
!!. Aacus, &nne ) Cresterea copilului. 1DDD de sfaturi practice
!.. Cretu, -. , Psihologia varstelor, (d. <niversitatii, Aucuresti, 1GG4
!4. De &?uriaguerra, Z., 1arcelli, D. , PsEchopatologie de lbenfant, ed. 1asson, Paris, 1G;G
!6. 1arinopoulus, 0ophie ) De lbune a lbautre. De la grossesse a lba%andon
!9. 0pitz, 2ene &. ) De la naissance a la parole. Ba premiere anne de la vie
!=. Pinnicott, Donald P. ) De la pediatrie a la psEchanalEse
!;. 2oco, Zaccueline ) De la segregation a lbintegration
!G. <lngQorth, 2. 0. ) Developpement psEchomoteur de lbenfant
.D. Dodd, S.C. , DEnamics of /ntercultural Communication, ed. AroQn and AenchmarI,
1adison, 1GG6
.1. Doron, 2. si Parot, K. , Dictionar de psihologie, (d. Sumanitas, Aucuresti, 1GGG
.!. Dolto, Krancoise, 2apoport, Danielle, -his, Aernard ) (nfance en souffrance
... Kiceac, A. , -ehnici de manipulare, ed. :emira, Aucuresti, 1GG=
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
119
.4. Kundatia /nternationala pentru Copil si Kamilie, Centrul de &sistenta Kamiliala si Comunitara,
specializat in prevenirea a%andonului si institutionalizarii copilului, Proiect institutional, ghid
metodologic, metoda familiilor de spri?in, K/CK, Aucuresti, !DD4
.6. 5ammer, C. si Ca%ie, 1.)C. , Bb&dolescence, crise familiale, ed. Para 5rafic, -oulouse,
1GG!
.9. 5elder, 1., 5ath, D., 1aEou, 2. ) -ratat de psihiatrie O#ford, ed. de &sociatia Psihiatrilor
Bi%eri din 2omania si 5eneva /nitiative on PsEchiatric Pu%lishing, Aucuresti, 1GG4
.=. SorneE, d. , &utoanaliza, ed. Oscar Print, Aucuresti, 1GG6
.;. /chim, C./. , 1inorul in reglementarile europene, (d. -impul, /asi, !DD.
.G. /nnovation /n 2esidential Care , P. SellicI#, (. AroIaert, &. 3anden Aerge F 1. Calton
4D. /onescu, 5. ) -ratat de psihologie medicala si psihoterapie, (d. Kavorit Print 0.&., 1GGG
41. /onescu, 0er%an, coordonator ) Copilul maltratat ) evaluare, prevenire, interventie, Kundatia
/nternationala pentru Copil si Kamilie, Aucuresti, !DD1
4!. dlein, 1elanie ) /u%ire, vinovatie, separatie si alte lucrari' 1G!1 , 1G46
4.. Pernoud, Baurance ) Zbeleve mon enfant
44. Zournal of 1elanie dlein and O%?ect 2elations, vol. 16, nr. 1, (0K Pu%lishers, :eQ \orI,
1GG=
46. dillen, dari , Copilaria dureaza generatii la rand, (d. Kirst, -imisoara, !DD.
49. dillen, dari , Copilul maltratat, (d. (uro%it, -imisoara, 1GG;
4=. ding, &.C. si dirschen%aum, 0.D.) Selping \oung Children Develop 0ocial 0Iills, Cole
Pu%lishing CompanE, California, 1GG!
4;. dipman, 0.D., 2apoport, D., ) Ba se#ualite 7ou%liee8 des enfants, ed. 0tocI)Baurence
Pernoud, Paris, 1GG.
4G. dlein, 1. , Povestea unei analize de copil, (d. 0igmund Kreud, Clu?):apoca, 1GG4
6D. Destrooper,Z., 1aigre &. ) Bbeducation psEchomotrice
61. David, 1iriam ) Bbenfant de D a ! ans. 3ie affective et pro%lems familiau#
6!. David, 1iriam ) Bbenfant de ! a 9 ans. 3ie affective et pro%lems familiau#
6.. Baplanche, Z. si Pontalis, Z.)A. , 3oca%ularul psihanalizei, (d. Sumanitas, Aucuresti, 1GG4
64. Be couple' sa vie, sa mort. Ba structuration du couple humain , Zean)5. Bemaire
66. Bes Cahiers de lb&free, .' Devenir parents , naissance dbune colla%oration, &.K.2.(.(.,
1ontpellier, 1GG!
69. David, 1iriam si &ppell, 5enevieve ) BoczE ou le maternage insolite, ed. 0cara%ee, Paris,
1G=.
6=. Bucrarile Congresului Sam%urg, !9 , !G septem%rie 1GG., 7Copiii , 2az%oi si persecutie,
editat de 0tiftung fuer Kinder , Kundatia 5eneratia, !DD1
6;. 1inisterul 1uncii, 0olidaritatii 0ociale si Kamiliei, &utoritatea :ationala pentru Protectia
Copilului si &doptie , 1anual de implementare a cadrului de management al performantei
pentru Directiile de Protectie a Drepturilor Copilului din 2omania, Aucuresti, !DD4
6G. 1inulescu, 1. ) Psihodiagnoza moderna, chestionarele de personalitate, ed. Kundatiei
2omania de maine, Aucuresti, !DD4
9D. :anu, 1ichaela "lucrare colectiva$ , &dolescentul institutionalizat, (d. Per Omnes &rtes,
Aucuresti, 1GG=
91. Aouchart, &nne et 2apoport, Danielle, coord. ) Origines. Dbou viens ,tu? Nui es)tu?
9!. Padioleau, 1.K. , Bes 1;)!6 ans , vivre a deu# pour la premiere fois, ed. Aalland, Paris,
1GG1
9.. Piaget, Zean ) PsEchologie et pedagogie, ed. Denoel, Paris, 1G9G
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
11=
94. Pomerleau, &., 1alcuit, 5. , Bbenfant et son environnement, ed. Pierre 1ardaga, Aru#elles,
1G;.
96. Cretu, Carmen ) Psihopedagogia succesului, ed. Polirom, /asi, 1GG=
99. P. 1azet, 0toleru ) PsEchopathologie du nourison et du ?eune enfant
9=. Zung, C. 5. ) Puterea sufletului. Descrierea tipurilor psihologice
9;. Zung, C. 5. ) Puterea sufletului. Psihologia analitica , temeiuri
9G. 2adulescu, :. , 5hid de integrare socioprofesionala pentru tineri, &sociatia &dolescentul ed.
Oscar Print, Aucuresti
=D. 2ochette, Zoelle ) 2ituels et mise au monde psEchicue
=1. 0toica, -udor ) 0e#ologie si educatie se#uala
=!. Pattinson, -errE ) 0e#ual Sarasment, -he Sidden Kacts
=.. 0alome, Zaccues si 5alland, 0Elvie ) 0i ?e mbecoutais ?e mbentendrais
=4. Porcuet, Ph. Z., Aurszte?n, C., 5olse, A. ) 0oigner, educuer lbenfant autiste?
=6. 0teIel, P. , 2ecomandari psihanalitice pentru mame, (d. -rei, Aucuresti, 1GG6
=9. Arazelton, -. AerrE ) Kamilles en crises
==. Arazelton, -. AerrE ) 3ous parle de vos enfants
=;. Popescu, &le#andru &l. ) -erapia ocupationala si ergoterapia
=G. 0atir, 3irginia ) -herapie de couple et de la famille
;D. Dennett, Daniel C. ) -ipuri mentale
;1. :ees)Delaval, Aar%ara ) -otul despre sanatatea copilului
;!. 3erzea, (mil , Psihologia varstelor, (d. SEperion VV/, Aucuresti, 1GG.
;.. Camfir, (., Camfir, C., ) -iganii , intre ignorare si ingri?orare, ed. &lternative, Aucuresti,
1GG.
;4. Pentru o strategie coerent de integrare socio)profesional, Prof. Buciano Aerrocal,
Consulting 5roup (urope, !DD.
;6. !. UCola%orarea n protecia copilului ) 5hid pentru cooperararea inter)agenii pentru
asigurarea i promovarea proteciei copiluluiU,
Departamentul pentru 0ntate, 1inisterul de /nterne, Departamentul
pentru (ducaie i 1unc, &dunarea :aional a [rii 5alilor, 1area
Antanie, 1GGG
;9. 0tandarde de practic n asistena social a adolescentului ) :ational
&ssociation of 0ocial PorIers ":&0P$, 0tatele <nite ale &mericii
;9. Kormarea deprinderilor de viat independent ) 1anual pentru formatori,Coordonator Dr.
0orin 1itulescu, &sociaia Comunitatea n 0pri?inul Copilului, <:/C(K
;=. U&pproaching &dulthood U, NualitE 0tandards F 5uidelines in Planning
services for \oung People Pho &re Beaving Care U, PatricI CooI, 1eg
BindsaE, -he Centre for 2esidential Child Care series, the <niversitE of 0trathclEde, Bangside
College, 5lasgoQ, 0ave the Children Kund, Pho Cares, 0cotland, 1GG9
;;. /ntegrarea sociala si profesionala a tinerilor in dificultate)2epere pentru profesionisti si
autoritatile locale)Colectia &teleier C2/P0 !DD.
;G.VVV Bife 0Iills 5uide%ooI, Programele CaseE pentru familii, !DD1
GD.VVV 0chool Sealth (ducation to Prevent 0tudents &ctivities. &/D0 and 0-D, <:(0CO,
PSO, 1GG4
G1.5ust Z. , 1c ChesneE 1., 5echtman 2., /mproving Communication 0Iills. -eaching and
Bearning CompanE, Carthage, 1GG=
G!.Chapmannn , (lQood :. , \our &ttitude is shoQing, & Primer on Suman 2elations, 02&,
Chicago, 1G=;
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
11;
G..Paus 3iorica " coord $, Parteneriat si dialog social. 5hidul formatorului, (d. 3anemonde, ,
Aucuresti, !DD.
G4.0avulescu &ura, "coord. $, Parteneriat si dialog social. 5hidul profesorului, (d. 3anemonde,
Aucuresti, !DD.
G6.:euman Selen, &rta de a gasi o slu?%a %una, A.-,/. Press, 1GG4
G9.2udniansIi ZaroslaQ, Cum sa inveti, (d. &ll, !DD1
G=.Carnegie Dale, 0ecretele succesului. Cum sa va faceti prieteni si sa deveniti influenti, (d.
Curte 3eche, !DD!
G;.&ndrei Cristian , Bectii particulare. Cum sa traiesti primii ani de viata se#uala, humanitas,
!DD1
GG.AraceE 2onald, Koloseste)ti %ine timpul, (d. 3o#, Aucuresti, 1GG=
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
11G
ANE2E
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!D
ANE2A *+ Re-ere#ti'l de !om"ete#te@ $!'l' de e%'lu're
Prore$ie
5hidul este menit s fie n concordan cu cele mai nalte trei niveluri de dezvoltare ale &C0B&' &C0B&)// "11)14 ani$, &C0B&)///
"16)1; ani$ i &C0B&)/3 "peste 1G ani$. Primul nivel de dezvoltare al &C0B&, &C0B&)/ ";)1D ani$ nu a fost inclus datorit nevoilor
unice de nvare ale acestui grup de v>rst. -oate 0copurile pentru o arie de deprinderi sunt menionate mpreun deoarece tinerii nu
nva neaprat deprinderile ntr)o secven cronologic. De e#emplu, este posi%il ca un t>nr de v>rst mai mare s fi omis o
deprindere pe care semenii si au nvat)o la o v>rst mai mic. &cest lucru este adevrat n mod deose%it pentru tinerii care se afl n
ngri?ire n afara domiciliului care au avut e#periena mai multor plasamente i ntreruperi n educaia lor. 0copurile sunt de asemenea
menionate mpreun pentru a ncura?a tinerii s i aleag propriile scopuri.
(tapa de dezvoltare planificat sau gama de v>rst este indicat n parantez la finalul 0copului. (tapa ! "//$ este adaptat pentru tinerii
cu v>rste ntre 11 i 14 ani+ etapa . "///$ este adaptat pentru tinerii cu v>rste ntre 16 i 1; ani+ iar etapa 4 "/3$ este adaptat pentru
tinerii cu v>rste ntre 1G i !. de ani. C>nd "//, /// i /3$ apar la finalul 0copului, scopul este n principal pentru cei ntre 11 i 14 ani
dar ar putea fi adecvat pentru un t>nr mai mare dac el*ea a pierdut acest lucru ntr)o etap anterioar. Kigura . este un e#emplu care
indic faptul c un 0cop este adecvat pentru tinerii aduli cu v>rste ntre 16 i !. de ani, dar nu ar fi potrivit pentru cei cu v>rste ntre
11 i 14 ani.
.iur' >+ S!o"urile ,i re&ult'tele ',te"t'te
S!o" Re&ult'te ',te"t'te
Poate completa un formular de
anga?are. "///, /3$
Definete termenii utilizai ntr)o cerere de anga?are.
/nterpreteaz ntre%rile din formular i oferii rspunsurile
corespunztoare.
(la%oreaz o foaie de date personale pe care s o utilizai atunci c>nd
completai formularul de anga?are.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!1
Completeaz dou formulare fr supervizare.
S!o"urile
0copurile sunt uneori denumite competene, afirmaii privitoare la cunotine i a%iliti, sau scopuri de rezultat
6
. &cestea sunt scrise
pentru a completa o a%ordare a nvrii %azat pe dezvoltare. &ceast a%ordare recunoate faptul c nvarea se produce n timp i c
tinerii progreseaz printr)o serie de etape sau niveluri pe msur ce nvarea se desfoar. :ivelurile de nvare utilizate n modelul
de dezvoltare sunt menionate n Kigura 4.
.iur' ?+ Ni%eluri de 7#%)('re
:ivel de nvare Definiie
:ivelul 1 , Contientizare
:ivelul ! , Cunotine i nelegere
Ba nivelurile unu i doi, studentul achiziioneaz
informaii. Ba acest nivel n procesul de nvare,
studentul ar tre%ui s fie capa%il s identifice, descrie sau
oferi informaii despre materia care se pred.
:ivelul . , dnoQ)hoQ Ba nivelul trei, studentul ncepe s aplice cunotinele
deprinse prin instruire. Ba acest nivel, studentul ar tre%ui
s fie capa%il s arate o anumit ndem>nare cu
deprinderea ntr)un mediu de instruire prin simulare,
la%orator de studiu, sau e#periene din viaa real.
:ivelul 4 , Poate sau este capa%il s Ba nivelul patru, studentul utilizeaz cunotinele
deprinse n afara mediului de studiu. Ba acest nivel,
studentul este capa%il s demonstreze deprinderea n mod
regulat i raporteaz progresul su.
1a?oritatea tinerilor manifest o contientizare fundamental a deprinderilor de via necesare pentru tranziie. 3er%ele de la nceputul
0copurilor indic nivelul la care este ela%orat acel 0cop.
<tiliz>nd e#emplele de mai sus, 0copul de tipul @tie i nelege8 necesit ca instructorul s prezinte informaii ntr)o modalitate care
va crete %aza de cunotine a t>nrului. Ba finalul sesiunii se va atepta doar ca t>nrul s descrie sau s e#plice ce a nvat despre
instituiile financiare.
6
<tilizm scopuri pentru simplicitate. <tilizatorul este li%er s su%stituie lim%a?ul "de e#. competene$ care este mai potrivit situaiei lor.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!!
Jn urmtorul e#emplu, @InoQ)hoQ8, instructorul tre%uie s creeze o ocazie pentru t>nr de a e#ersa efectuarea unei cumprturi
utiliz>nd un cec. Jn general, 0copurile de tipul @tie cum s8 sunt realizate ntr)un mediu tip clas sau domiciliu. :u pot dec>t s
simuleze situaii din viaa real. &desea, sunt acelea de care un t>nr poate avea nevoie n viitor dar nu acum.
Jn ultimul e#emplu, @poate pune masa pentru mesele zilnice8, 0copul este ela%orat la cel mai nalt nivel i necesit ca instructorul s
ofere ocazia de a e#ersa n lumea real. De e#emplu, nu va fi suficient doar s se arate studentului cum arat masa. Cu o instruire
potrivit, studentul ar tre%ui s fie capa%il s demonstreze punerea mesei pentru trei mese zilnice.
Re&ult'te ',te"t'te
2ezultatele ateptate, uneori cunoscute ca /ndicatori sau O%iective, descriu ce ar tre%ui s fie capa%il t>nrul s realizeze ca urmare a
predrii i arat cum a fost realizat 0copul. &cestea sunt ndrumrile pentru realizarea unui 0cop. Jncep>nd cu un ver% orientat pe
aciune, acestea arat dac un t>nr a deprins sau nu 0copul. 2ezultatele ateptate pot fi transpuse n planificarea de caz sau
planificarea de grup doar prin adugarea cuvintelor @Ba sf>ritul perioadei de timp sau sesiunii V, t>nrul va fi capa%il sM8 naintea
fiecrei 2ezultate ateptate. De e#emplu, @Ba sf>ritul sesiunii de grup, t>nrul va fi capa%il s dezvolte o fi de date personale pe care
s o utilizeze la completarea unui formular de anga?are.8 Partea su%liniat din e#emplu reprezint un 2ezultat ateptat.
Re$ur$e ,i '!ti%it)(i
5hidul identific activitile i e#erciiile din resursele e#istente de deprinderi de via care pot fi utilizate pentru a preda 0copurile fie
n sesiuni de grup, fie n sesiuni individuale. Jntr)un efort de a minimaliza costurile resurselor, au fost selectate cele mai larg folosite i
mai renta%ile resurse. 2esursele fundamentale utilizate n acest ghid sunt'
;eu!ind "e cont "ro"riu , <n manual pentru tineri
Activiti creative de de"rinderi de via , O colecie de 1DD activiti de grup
Activiti de de"rinderi de via "entru elevii de gi%na'iu cu nevoi s"eciale , 1GD de lecii gata de utilizare cu foi de lucru
reproducti%ile
Activiti de de"rinderi sociale "entru elevii de gi%na'iu cu nevoi s"eciale , 1;D de foi de lucru gata de utilizare.
Ttiu #ncotro % #ndre"t ,Dar vor ine banii %ei "asul cu %ine0 , <n manual n dou pri pentru tineri
Ttiu #ncotro % #ndre"t ,Dar vor ine banii %ei "asul cu %ine0+ Chidul #ngri1itorului , <n ghid pentru prini cu activiti i
sfaturi despre modul de utilizare a manualelor pentru tineri @Htiu ncotro m ndrept8.
Locul nostru , Curriculum video cu 19 componente pentru activitile de grup.
Putere "rin o"iuni , <n curriculum centrat pe tinerii aflai n ngri?ire la asistenii maternali i ngri?ire de grup ce pred
educaie se#ual.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!.
Pe locuri, fii gata, 'buraiP In ghid de "redare a de"rinderilor de via "entru "rini , 0trategii ce pot fi folosite de prini
pentru a preda deprinderi de via ca parte a vieii de zi cu zi.
Cu% s su"ravieuii "redrii educaiei sanitare , Zocuri, activiti i foi de lucru pentru clasele 4)1..
&ctiviti i e#erciii din aceste resurse sunt ane#ate 0copurilor. Kiecare activitate este menionat cu numele, numrul paginii i
numrul activitii "n cazul n care este furnizat$. O descriere detaliat a fiecrei resurse cu detalii de achiziionare este inclus n
&ne#a &. (ste oferit de asemenea i o list suplimentar de resurse online. &ceste resurse completeaz setul de resurse fundamentale
i ofer informaii specializate i detaliate asupra unui sau mai multor 0copuri. O list suplimentar de materiale de referin online
este oferit pentru instructorul de deprinderi de via.
&dmitem de asemenea faptul c practicienii i prinii au propriile activiti de predare a deprinderilor de via. Pentru a facilita
utilizarea acestor activiti cu 5hidul scopurilor, o foaie de lucru goal a fost inclus n &ne#a A pentru a fi utilizat de instructori
atunci c>nd nregistreaz propriile activiti de deprinderi de via. &ceast foaie de lucru este uor de completat i uor de utilizat.
0copurile, 2ezultatele ateptate i resursele pentru activiti ofer instructorului de deprinderi de via "practician sau printe$ un loc de
unde s porneasc pentru a crea un Plan de nvare a deprinderilor de via "vezi figura 6$. Capitolul . ofer informaii detaliate asupra
modului de creare a unui Plan de nvare a deprinderilor de via.
.iur' :+ S!o"uri@ Re&ult'te ',te"t'te ,i Re$ur$e "e#tru '!ti%it)(i
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te Re$ur$e ,i '!ti%it)(i
Completarea unui formular de
anga?are. "///, /3$
Definete termenii utilizai ntr)o cerere de
anga?are.
/nterpreteaz ntre%rile din formular i oferii
rspunsurile corespunztoare.
(la%oreaz o fi de date personale pe care s o
utilizai atunci c>nd completai formularul de
anga?are.
Completeaz dou formulare fr supervizare.
;eu!ind "e cont "ro"riu, pagina
1!
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!4
Pe lo!uri@ -i(i 't'@ &6ur'(iG U# hid de "red're ' de"ri#derilor de %i'() "e#tru ")ri#(i
<n tovar al &C0B& i al 5hidului, Pe locuri, fii gata, 'buraiP In ghid de "redare a de"rinderilor de via "entru "rini este o
colecie de activiti organizate n funcie de gradul de dezvoltare pe care prinii le pot folosi pentru a preda tinerilor deprinderi de
via n timpul vieii de zi cu zi. (ste util pentru orice printe care caut informaii despre cum s predea deprinderi de via la
domiciliu. De asemenea, profesionitii din domeniul proteciei copilului pot utiliza aceast resurs pentru a educa ngri?itorii asupra
predrii deprinderilor de via. Ca ghid pentru prini i*sau profesionitii din domeniul proteciei copilului, resursa ofer multe sugestii
creative pentru a)i a?uta pe tineri s realizez scopurile de deprinderi de via. &desea doar prin citirea acestor activiti, prinilor li se
ofer idei pentru a)i crea propriile activiti care se potrivesc mai %ine nevoilor copilului lor. Pe locuri, fii gata, 'buraiP poate fi
accesat la QQQ.caseElifesIills.org iar activitile pot fi imprimate de pe site)ul Qe%. Pot fi de asemenea achiziionate copii tiprite ale
lucrrii Pe locuri, fii gata, 'buraiP
Dome#iul de"ri#derilor de %i'() &il#i!)
Nutri(i'
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1. Cunoate i nelege grupele
fundamentale de hran.
"//, ///, /3$
a. Definete cele trei grupe principale "de e#. car%ohidrai,
proteine, grsimi$.
%. 1enioneaz alimentele din fiecare grup.
c. (#plica @varietatea8 in alimentatie
d. (#pune cu propriile cuvinte nelesul sintagmei @nutriie
sntoas8.
Lecia Lecia Varietate in nutritie Varietate in nutritie
Jn timpul meselor, discutai cu copilul
despre diferitele componente ale
m>ncrurilor i despre importana
acestora "carnea*carnea de pasre,
fasolea ) ofer proteine, legumele ofer
vitamine i minerale, amidonul ofer
car%ohidrai pentru energie, lactatele
ntresc oasele$. Ni%elele: * 5
!. Cunoate i nelege faptul c
nutriia are un impact asupra
sntii fizice i emoionale.
"//, ///, /3$
a. Jnelege modul n care o%iceiurile alimentare zilnice ale unei
persoane au impact asupra %unstrii sale generale+ e#plic
nevoia de moderaie i echili%ru atunci c>nd se planific o diet
sntoas.
%. (#plic modul n care o%iceiurile alimentare zilnice pot
conduce la pro%leme grave de sntate "de e#. hipertensiune,
afeciuni ale inimii i dia%et$.
E%'lu're' u#ei me$e
Jn timp ce luai masa, rugai)i pe copii s
ghiceasc valoarea nutriional a mesei i
s denumeasc componentele ei cele mai
sntoase. Ni%elele: * 5
Im"ort'#t' leumelor
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!6
c. Descrie modul n care opiunile alimentare pot avea impact
asupra condiiei fizice "de e#. alergii, migrene i dia%et$.
d. 1anifest respect pentru opiniile altora i diferenele culturale
atunci c>nd se identific opiunile alimentare personale.
Bsai)i pe copii sa v a?ute daca plantai
i ntreinei legume+ lasati)i sa va a?ute
si la piata, in alegerea legumelor. Copiii
pot nva despre c>t de sntoase sunt
legumele i se vor %ucura m>nc>ndu)leO
Ni%elele: * 5 >
Gu$t)ri $)#)to'$e
C>nd mergei la cumprturi cu copiii,
lsai)i s aleag diferite gustri
sntoase. Discutai despre calitile unei
gustri sntoase. De asemenea, invitai
copiii s gteasc gustri sntoase
"salat, paste, floricele, mere feliate$.
Ni%elele: * 5 >
Nutri(i' C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
.. Cunoate i nelege impactul
gustrilor "consumului de @snacIs)
uri8$ asupra nutriiei.
"//, ///, /3$
a. Descrie momentele din timpul zilei c>nd gustrile sunt
potrivite.
%. Distinge ntre gustri "snacIs)uri$ sntoase i cele
nesntoase.
c. Jnelege riscurile nutriionale i la adresa sntii
determinate de gustri "consumul de snacIs)uri$.
Gu$t)ri $)#)to'$e
C>nd mergei la cumprturi cu copiii, lsai)
i s aleag diferite gustri sntoase.
Discutai despre calitile unei gustri
sntoase. De asemenea, invitai copiii s
gteasc gustri sntoase "salat, paste,
floricele, mere feliate$. Ni%elele: * 5 >
4. Htie s interpreteze etichetele
alimentelor din punctul de vedere al
informaiilor nutriionale.
"///, /3$
a. (#plic de ce este important s citii informaiile
nutriionale de pe am%ala?ul alimentelor.
%. /dentifica ingredientul predominant dintr)un produs.
c. Compar informaiile nutriionale inscripionate pe
produse alimentare similare.
Discutati in timpul cumparaturilor despre
produse alimentare similare oferite de marci
diferite.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!9
Pl'#i-i!'re' me#iului
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
6. (ste capa%il s planifice o mas
hrnitoare simpl, cu indrumare din
partea adultului.
"//, ///, /3$
a. 2ecunoate resursele disponi%ile pentru planificarea
mesei "de e#. cri de %ucate, reete de pe am%ala?ele
alimentelor, reete de familie favorite, reete din
magazine i sugestii din emisiuni de
%uctrie*/nternet$.
%. Jnelege nevoile de diet individuale i preferinele
culturale atunci c>nd planific masa.
Re'li&'re' u#ui !'r#e(el de 6u!'te !u re(ete
-'%orite
(la%orai o carte de %ucate cu cele mai %une reete.
Dup prepararea unei mese, lsai)i pe copii s
decid dac vor include sau nu reeta respectiv n
cartea lor personal de %ucate "caiet, agend, cutie cu
note$. Ni%elul 5
-inerii pot fi de?a n posesia propriului carneel de
%ucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci
c>nd se vor muta n propria lor cas. Ni%ele > ?
9. (ste capa%il s realizeze meniul
pentru o sptm>n, cu indrumare
din partea adultului.
"///, /3$
a. 2espect diversitile culturale c>nd planific meniul
pentru sine sau pentru alii.
%. Creeaz o list de cumprturi ce menioneaz
articolele i cantitatea pentru un meniu pentru = zile.
c. Calculeaz costul unui meniu pentru = zile.
d. Compar costurile gtirii m>ncrii i ale servirii mesei
n ora.
e. 2espect nevoia de a planifica mesele ncadr>ndu)se
ntr)un %uget.
f. Poate realiza cele de mai sus fara indrumare din partea
adultului
Re'li&'re' u#ui !'r#e(el !u re(etele -'%orite
(la%orai o carte de %ucate cu cele mai %une reete.
Dup prepararea unei mese, lsai)i pe copii s
decid dac vor include sau nu reeta respectiv n
cartea lor personal de %ucate "caiet, agend, cutie cu
note$. Ni%elul 5
-inerii pot fi de?a n posesia propriului carneel de
%ucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci
c>nd se vor muta n propria lor cas. Ni%ele > ?
Planificarea meselor Planificarea meselor
Kacei o list a felurilor principale pentru o
sptm>n la cin "lasagna, enchilada, pui pr?it$.
Bsai)i pe copii s sugereze ce garnituri se vor
potrivi la fiecare cin "vegetale, fructe, cereale$
Ni%ele * 5
Ar'#;'re' me#iului
Bsai)i pe tinerii mai mari s planifice meniul
familiei pentru o sptm>n. Jncura?ai)i s includ
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!=
un meniu principal, legume i cereale pentru fiecare
mas i desert pentru c>teva dintre acestea. Ni%ele 5
> ?
Cum")r're' 'lime#telor
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
=. Cunoate i nelege modaliti de
a face cumprturi n mod
economic.
"//, ///, /3$
a. 0tie sa faca o lista de cumprturi.
%. (#plic %eneficiile utilizrii cupoanelor i
cumprrii mrcilor proprii ale magazinului.
c. Descrie avanta?ele i dezavanta?ele cumprrii
en)gros.
d. (#plic unde i c>nd cumpr chilipiruri "de e#.
reduceri, oferte speciale$.
e. (#plic informaiile privitoare la preul unitar
pentru dou articole alimentare.
Li$t' de !um")r)turi
&fiai o list cu cumprturi pe frigider. 2ugai)l pe
copil s noteze pe liost alimentele pe care le)a folosit la
ultima mas "de e#. lapte$ sau orice alt produs de care
familia are nevoie. Ni%elul: *
Al!)tuire' u#ei li$te de !um")r)turi
2ugai)i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de
cumprturi pentru ntreaga sptm>n. &sigurai)v c
vor include ingredientele pe care le)au plnuit, precum i
alte produse cum ar fi h>rtie igienic sau produse de
curat vesela. Ni%ele: 5 > ?
Pentru a)i face o idee asupra costurilor, invitai)i s v
a?ute la cumprturi i rugai)i s in evidena costurilor
folosind un calculator Ni%ele: 5 > ?
Pl'#i-i!'re' me$elor@ li$t' de !um")r)turi ,i
!um")r're' "rodu$elor
&lctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul
pentru un eveniment special cum ar fi ziua lui de natere.
Pentru copiii mai mici, ntre%ai)i ce le)ar plcea s
mn>nce la mas i rugai)i s noteze produsele pe list.
Ni%elul: *
Pentru cei mai mari, rugai)i s identifice ingredientele
pentru mas i s le adauge pe list. Ni%elul: 5
Celor mai mari le putei ncredina o sum de %ani pentru
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!;
a cumpra ingredientele necesare. Ni%ele: > ?
Cum")r)turi moder'te
Dai)i copilului lista sptm>nal de cumprturi i
cupoanele de reduceri oferite de ziare i reviste. 2ugaii
s gseasc c>t mai multe cupoane pentru alimentele de
le list. Pentru a)i motiva cu adevrat, oferii)le %anii
economisii prin folosirea cupoanelor "multe magazine
indic aceast sum la sf>ritul chitanei$. Ni%ele: * 5 >
;. Htie cum s evalueze articolele
alimentare din punct de vedere al
prospeimii i al economiei.
"///, /3$
a. (#plic ce este un termen de vala%ilitate, unde
se gsete pe am%ala? i cum poate fi utilizat
atunci c>nd se cumpr pentru mese pentru o
sptm>n.
%. Descrie semnele de alterare pentru dou sau
mai multe alimente "de e#. fructe, legume,
produse marine, carne$.
c. <tilizeaz preul unitar i informaiile de pe
eticheta produsului pentru a efectua cele mai
avanta?oase cumprturi.
d. 0electeaza a trei articole alimentare din punct
de vedere al prospeimii i al economiei.
e. Jnelege potenialele %eneficii economice i
nutriionale ale cumprrii produselor din piata.
f. Compar prospeimea si preturile pentru
produsele din supermarIeturi mari, magazine
universale, chiocuri, cooperative i*sau din
piata.
Cum")r)turi e-i!ie#te l' $u"erm'rLet
C>nd mergei la magazin, lsai)i pe copii s gseasc
produsele de pe list, s compare mrcile i s o%serve
care este cea mai economic. Jnvai)l pe copil s
citeasc preul cu amnuntul inregistrat pe etichet "dac
magazinul are aa ceva$. Discutai raportul calitate*pre
la un produs. Cel mai scump nu este ntotdeauna i cel
mai %un. Ni%ele: 5 >
Alte !um")r)turi e-i!ie#te
C>nd cutai un anumit produs, cercetai adausurile
comerciale ale magazinelor. &rtai cum dou magazine
cu acelai produs practic preuri diferite. Discutai
argumentele pro i contra vizitrii mai multor magazine
pentru a gsi cele mai %une preuri pentru toate
produsele. 2ealizai o @testare a pieei8 cumpr>nd de la
dou sau mai multe magazine aceleai produse pentru a
o%serva care sunt preurile cele mai mici pentru acelai
produs. Ni%ele: * 5 >
Aleere' "rodu$elor de !'lit'te
C>nd suntei ntr)un magazin de legume i fructe artai
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1!G
copiilor cum v putei da seama dac un fruct sau o
leguma sunt proaspete. Cerei sfatul v>nztorului dac
nu suntei sigur. Ni%el: *
Bsai copiii mai mari s aleag fructele sau legumele
din lista de cumprturi. Ni%ele: 5 >
Cum")r're' 'lime#telor C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
G. Htie cum s cumpere
alimente pentru o
sptm>n ncadr>ndu)se
ntr)un %uget.
"///, /3$
a. 0tie sa faca o list de cumprturi pentru
toate articolele din gospodrie necesare
pentru o sptm>n "de e#. alimente, produse
de curare i din h>rtie$, incadrandu)se intr)
un %uget.
%. Cumpra alimente.
c. 0tie sa faca cele de mai sus si fara indrumare.
Al!)tuire' u#ei li$te de !um")r)turi
2ugai)i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de cumprturi
pentru ntreaga sptm>n. &sigurai)v c vor include ingredientele
pe care le)au plnuit, precum i alte produse cum ar fi h>rtie
igienic sau produse de curat vesela.Ni%ele: 5 > ?
Pentru a)i face o idee asupra costurilor, invitai)i s v a?ute la
cumprturi i rugai)i s in evidena costurilor folosind un
calculator. Ni%ele: 5 > ?
Pl'#i-i!'re' me$elor@ li$t' de !um")r)turi ,i !um")r're'
"rodu$elor
&lctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul pentru un
eveniment special cum ar fi ziua lui de natere. Pentru copiii mai
mici, ntre%ai)i ce le)ar plcea s mn>nce la mas i rugai)i s
noteze produsele pe list. Ni%elul: *
Pentru cei mai mari, rugai)i s identifice ingredientele pentru mas
i s le adauge pe list. Ni%elul: 5
Celor mai mari le putei ncredina o sum de %ani pentru a cumpra
ingredientele necesare. Ni%ele: > ?
Pr'!ti!) l' !um")r)turi
C>nd suntei n magazin, lsai)i pe copii s identifice anumite
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1.D
alimente de pe lista de cumprturi. Ni%ele: * 5
Si#ur l' !um")r)turi
0intetizai ceea ce a nvat un t>nr n legtur cu planificarea
meselor i cumprturi ls>ndu)l s planifice mesele pe o
sptm>n, s ntocmeasc lista de cumprturi i oferindu)i
posi%ilitatea s procure toate acestea cu o anumit sum de %ani.
Ni%ele: > ?
Pre"'r're' me$ei
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1D. Htie i nelege numele i
utilizarea ustensilelor i a
echipamentelor de %uctrie.
"//, ///, /3$
a. Descrie ce ustensile, aparate i echipamente sunt
necesiti i care sunt e#travagane.
%. Descrie modul n care se utilizeaz aparatele disponi%ile
"de e#. cuptor, pr?itor de p>ine, cuptor cu microunde,
main de splat vase$.
c. Descrie cum i c>nd utilizeaz ustensile n siguran "de
e#. cuite, rztoare$.
d. 2ecunoate nevoia de a depozita ustensilele de %uctrie
ntr)un mod organizat i sigur astfel nc>t s poat fi
gsite i utilizate eficient.
11. Htie i nelege importana
ntreinerii aparatelor de %uctrie.
"///, /3$
a. Jnelege nevoia de a pastra manualele de utilizare i
certificatele de garanie ale aparatelor de %uctrie.
%. Descrie cum s menin aparatele de %uctrie curate.
c. Htie pe cine s contacteze pentru repararea i service)ul
aparatelor de %uctrie.
1!. (ste capa%il s utilizeze
echipamentul de %uctrie disponi%il
pentru a prepara i a gti o mas
simpl sau o gustare.
"//, ///, /3$
a. Demonstreaz utilizarea adecvat a tuturor ustensilelor,
vaselor i tigilor disponi%ile atunci c>nd pregtete
masa sau o gustare cu supervizare.
%. Demonstreaz utilizarea adecvat a aparatelor de
%uctrie disponi%ile atunci c>nd prepar o mas sau o
gustare cu supervizare.
E<er!i(ii "r'!ti!e
Pentru a)i implica pe copii n gtit, ncepei prin
a)i lsa s v a?ute la prepararea unui meniu. De
e#emplu, copiii pot sa v a?ute la pregtirea
salatei. Ni%elul: *
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1.1
-inerii pot a?uta la m>ncruri mai dificile cum
ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.
Ni%ele: 5 >
1.. Htie i nelege cum s prepare
m>ncarea n siguran.
"//, ///, /3$
a. Descrie importana meninerii curate a tuturor
suprafeelor, o%iectelor i a m>inilor n tot timpul
procesului de preparare.
%. Descrie cum gtirea i manipularea incorect a m>ncrii
pot cauza o m%olnvire fizic.
c. Descrie moduri sigure de a dezghea, cura i prepara
carnea i legumele.
E<er!i(ii "r'!ti!e
Pentru a)i implica pe copii n gtit, ncepei prin
a)i lsa s v a?ute la prepararea unui meniu. De
e#emplu, copiii pot sa v a?ute la pregtirea
salatei. Ni%elul: *
-inerii pot a?uta la m>ncruri mai dificile cum
ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc.
Ni%ele: 5 >
Pre"'r're' me$ei C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
14. Poate citi i urma o reet, cu
indrumare din partea adultului.
"//, ///, /3$
a. Jnelege prescurtrile folosite n mod curent n reete.
%. /dentific i utilizeaz ustensilele adecvate pentru o
msurare precis "de e#. can, linguri, msur$.
c. /nterpreteaz i demonstreaz nelesul termenilor i
a%revierilor utilizate n mod curent n reete "tiere,
radere, amestecare$.
d. /dentific i msoar ingredientele cerute n reet.
e. 0electeaz ustensilele i echipamentele necesare pentru
realizarea reetei.
f. Jnelege importana cronometrrii precise atunci c>nd se
urmeaz o reet.
g. <tilizeaz un ceas sau un cronometru pentru a respecta
ntocmai instruciunile din reet.
E<er!i(ii "r'!ti!e -olo$i#d re(ete !uli#'re
Dei nu folosim reete de fiecare dat c>nd
gtim, este %ine s tim cum s le folosim. C>nd
copilul dorete ceva special, poate s aleag o
reet din cartea de %ucate. Putei s)l
supravegheai citind i urmrind reeta.
Ni%ele: * 5
Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i
apoi s v %ucurai mpreun de ceea ce au
pregtit. Ni%el: >
16. Poate realiza si pastra un caiet
personal cu reete.
"//, ///, /3$
a. Htie unde s gseasc reete "de e#. cri de %ucate,
reviste, emisiuni de televiziune, /nternet, am%ala?ele
alimentelor, ziare, prieteni i rude$.
%. Creeaz un caiet personal cu reetele favorite.
c. Jnregistreaz reetele.
E<er!i(ii "r'!ti!e -olo$i#d re(ete !uli#'re
Dei nu folosim reete de fiecare dat c>nd
gtim, este %ine s tim cum s le folosim. C>nd
copilul dorete ceva special, poate s aleag o
reet din cartea de %ucate. Putei s)i
supravegheai citind i urmrind reeta.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1.!
Ni%ele: * 5
Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i
apoi s v %ucurai mpreun de ceea ce au
pregtit. Ni%el: >
G)titul -)r) re(et)
Bsai copilul s v a?ute n %uctrie c>nd
preparai o m>ncare tradiional care nu
necesit reet. (#plicai ce ingrediente folosii
i cum preparai m>ncarea. Dac vor s nvee
cum s o prepare, lsai)i s scrie ce le spunei
i astfel ei vor putea s pstreze reeta n cartea
lor de %ucate. Ni%ele: * 5 >
Pre"'r're' me$ei C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
19. Htie cum s selecteze i s
adapteze reetele, cu indrumare din
partea adultului.
"///, /3$
a. &nalizeaz reetele selectate "de e#. ingredientele
necesare, durata de preparare, gradul de dificultate$.
%. Descrie posi%ili su%stitui la ingrediente "de e#.
margarin n loc de unt, zahr n loc de ndulcitor
artificial$.
c. Jnelege diferitele gusturi aduse reetelor de mirodenii.
d. 2ealizeaza "pune in practica$ reeta adaptata.
Pre"'r'te di# to't) lume'
Bsai copilul s v a?ute la alegerea i
prepararea unei mese dintr)o zon cultural
diferit. Discutai despre diferite elemente,
condimente i tac>muri. Ni%ele: 5 >
1=. (ste capa%il s pregteasc
meniuri hrnitoare i economice
pentru o sptm>n, cu indrumare.
"///$
a. 0electeaz meniurile ce vor fi preparate n fiecare zi.
%. /dentific ingredientele, ustensilele, echipamentele
necesare pentru fiecare meniu.
c. Kace m>ncarea utiliz>nd ingredientele, ustensilele i
echipamentul.
-celeasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul 16. dar
fara indrumare din partea adultului
Ar)t) !e 'i 7#%)('t
2ugai t>nrul s v a?ute s pregtii cina o
dat pe sptm>n. Bsai)l s citeasc reetele
"dac le)ai folosit$ i s participe la preparare.
1ai t>rziu, lsai)i s)i pregteasc m>ncarea
preferat.
Ni%ele: 5 >
C>nd sunt pregtiti, lsai)i s prepare masa
desear a familiei pentru o sptm>n
Ni%ele: > ?
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1..
Ser%ire' me$ei
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1;. Poate aseza masa.
"//, ///, /3$
a. Cunoate aezarea farfuriilor, paharelor,
tac>murilor i a erveelelor.
%. Jnelege influena tradiiilor de servire a
mesei, a alegerii m>ncrii, a preparrii i
manierelor n diverse culturi.
c. 0tie sa puna masa.
Ar'#;'re' me$ei
Bsai tinerii s aran?eze masa pe r>nd. Ni%elul: *
Dac pregtii o cin o%inuit artai)le cum s aran?eze
masa pentru aceasta "folosii porelanuri*vesel special
dac avei$ i apoi lsai)i s ncerce s aran?eze singuri
masa. Ni%el: 5
1G. Cunoate i nelege cum
diversitatea cultural poate afecta
prepararea i servirea mesei.
"//, ///, /3$
a. Cunoate m>ncruri i tradiii din culturi
diferite.
%. Compar aezarea farfuriilor i utilizarea
tac>murilor n diferite culturi.
Eti!het) i#ter#'(io#'l)
Plnuii o mas cu prietenii din alt mediu cultural dec>t al
vostru. Bsai tinerii s)i ntre%e pe invitai despre
tac>muri, maniere, m>ncrurile i o%iceiurile la mas care
fac parte din cultura lor. Ni%ele * 5+> ?
Ser%ire' me$ei C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
!D. (ste capa%il s ai% %une
maniere de servire a mesei.
"//, ///, /3$
a. Kolosete adecvat farfurii, pahare, tac>muri i
erveele.
%. 0e implic n conversaia din timpul mesei.
c. 2spunde corespunztor complimentelor
oaspeilor.
Ci#' -orm'l)
&ran?ai o sear for%al n care tinerii s ai% ocazia s
foloseasc tac>murile pe care le)ar putea vedea la un
restaurant deose%it. (#plicai)le aezarea diferitelor
tac>muri i cum s le foloseasc. Ni%ele: 5 >
Ci#) 7# or',
C>nd luai cina la un restaurant, ncura?ai tinerii s
comande meniul pe care l doresc, s v a?ute s calculai
%acisul i s verificai nota de plat. Ni%ele: 5 >
.olo$ire' 6u#elor m'#iere
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1.4
Oferii un premiu copilului care folosete %unele maniere
i discutai despre activitile adecvate din timpul mesei
sau ntr)un restaurant. Discutai nainte i descriei ce sunt
%unele maniere. Ni%ele: * 5
!1. (ste capa%il s demonstreze un
comportament adecvat la mas
ntr)un restaurant.
"//, ///, /3$
a. 0tie sa comande din meniu.
%. 0tie sa serveasca masa la restaurant.
c. Calculeaz %aciul.
.olo$ire' 6u#elor m'#iere
Oferii un premiu copilului care folosete %unele maniere
i discutai despre activitile adecvate din timpul mesei
sau ntr)un restaurant. Discutai nainte i descriei ce sunt
%unele maniere. Ni%ele: * 5
Cur)(e#i' 7# 6u!)t)rie ,i de"o&it're' m8#!)rii
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
!!. Poate depozita resturile i
ingredientele nefolosite pentru a
evita alterarea acestora.
"//, ///, /3$
a. 0tie c>t pot fi pstrate alimentele depozitate.
%. 0tie ce alimente tre%uie refrigerate i de ce.
c. Demonstreaz cum se pregtesc alimentele pentru
refrigerare, ngheare i*sau depozitare.
Mome#t o"tim de 7#%)('re
C>nd curai frigiderul lsai copiii s v a?ute. (i
pot s e#amineze @tiinific8 m>ncarea din frigider
i s)i foloseasc simurile pentru a vedea dac s)a
stricat. (i pot s citeasc data e#pirrii, s se uite
sau s miroas m>ncarea i apoi s o guste "numai
dac este sigur c nu s)a stricat$.
E<"erime#t 7# de"o&it're' m8#!)rii
Kacei un e#perimentO Punei alimente nefierte i
puin m>ncare gtit n frigider. Jntre%ai)l pe copil
dac ghicete care dintre acestea se va strica prima.
Dup o sptm>na, verificai e#perimentul. Ni%ele *
5
Discutai cu ei despre timpul n care tre%uie m>ncate
produsele sau dac ceva poate fi congelat pentru a
face s dureze mai mult. Ni%ele * 5 >
!.. Poate cura %uctria dup
prepararea m>ncrii, cu indrumare
din partea adultului.
"//, ///$
a. (#plic de ce este important curarea amnunit
a tuturor echipamentelor i suprafeelor utilizate la
gtit.
%. (#plic modul de utilizare a produselor de curare
a %uctriei "de e#. %urei, prosoape de m>ini i
a%sor%ante$.
c. Demonstreaz utilizarea corect a unei maini de
splat vase "n cazul n care este disponi%il$.
Lecia Lecia Strngerea mesei Strngerea mesei
Dup ce s)a terminat masa, cerei fiecrui copil s
curee vasele. Dac copilul ia pr>nzul la coal,
ntre%ai)l ce dorete sa primeasc la pachet. Dac a
primit %ani pentru pr>nz, lsai)l s)i pstreze pe cei
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1.6
d. Demonstreaz splarea manual a paharelor,
vaselor, cratielor i tigilor.
e. 0tie sa sorteze deseurile alimentelor i a am%ala?elor
n concordan cu cerinele de reciclare.
f. 0tie sa curete toate echipamentele de %uctrie i
suprafeele utilizate la prepararea m>ncrii.
-celeasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul 16.
dar fara indrumare din partea adultului
pe care nu i)a cheltuit, dac servete pr>nzul din
pachetul de acas. Ni%ele: * 5
Cur)(e#i' du") me$e
Bsai familia s fac cu r>ndul la curenia dup
mas. Copiii mai mici pot a?uta s se eli%ereze
masa. Ni%elul *
Cei mai n mari pot spla i usca vasele, umple
maina de splat vase i cura aragazul. Ni%ele 5 >
De asemenea, cei mai mari pot cura toat
%uctria cel puin o dat pe sptm>n, i pot primi
o recompens, de e#emplu , mai muli %ani de
%uzunar. Ni%ele > ?
M'#'eme#tul !'$ei
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
!4. Cunoate i nelege importana
cureniei casnice.
"//, ///, /3$
a. Descrie cel puin dou caliti ale unei
case curate.
%. (#plic dou %eneficii ale meninerii
unei case curate.
c. Descrie utilizarea i depozitarea corect
a produselor de curare.
d. /dentific trei tehnici de curare i
echipamentul aferent.
Moti%'re' "e#tru !ur)(e#ie
&tunci c>nd ncura?ai copiii s participe la curenie n
gospodrie, ?ucai un ?oc pentru a o%serva cine termin mai
repede i mai %ine ceea ce are de fcut. 0punei)le c vei trece
ntr)o @inspecie8 oficial a muncii lor n timp util "dac nu au
ndeplinit corect sarcinile, vor tre%uie s se ntoarc i s le
repete$. 0r%torii momentul n care fiecare persoan i
termin muncaO Ni%ele * 5
T'6ele !u tre6uri !'$#i!e
Dezvoltai o schem a sarcinilor casnice. &?utai)l pe copil s se
g>ndeasc la toate tre%urile casnice care tre%uie fcute n ?urul
casei n fiecare sptm>n sau o dat pe lun. Dup ce tre%urile
au fost terminate cu %ine, notaii n ta%el. Putei chiar s)i
acordai recompense sau privilegii pentru ndeplinirea tre%urilor
casnice. Ni%ele * 5 >
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1.9
!6. Poate menine o camer curat.
"//, ///, /3$
a. 0tie cum se schim% cearceafurile i cum
se face patul.
%. Cunoaste utilizarea si depozitarea
corect a echipamentelor de curare i a
tehnicilor de curare.
c. 0tie dou modaliti de depozitare a
o%iectelor personale "de e#. modaliti de
depozitare a ?ucriilor, crilor, hainelor$.
Lecia Lecia Pstrarea cureniei Pstrarea cureniei
C>nd dezvoltai o list de tre%uri casnice, ntre%ai)i pe tineri
care este rolul pstrrii cureniei n cas "poi gsi lucrurile,
e#ist organizare, i ia mai puin timp s pstrezi casa curat
dec>t s o lai n dezordine i apoi s tre%uiasc s faci
curenie$. Ni%ele * 5
E!hi"'me#te "e#tru !ur)(e#ie
0u% supraveghere, ncura?ai copiii s e#perimenteze folosirea
%ureilor, a periilor, a c>rpelor, etc., n timpul activitilor de
curenie. Bsai)i s ncerce diferitele su%stane de curat
pentru a o%serva care produs este mai eficient. Jnvai)i
activitile pas cu pas. Jn primul r>nd, nvai)i cum s
foloseasc produsul i apoi lsai)i s l ncerce cu a?utorul dvs.
Jn final, supravegheai)i n timp fac curenie singuri. Ni%ele *
5 >
M'#'eme#tul !'$ei C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
!9. Poate crea i respecta un
program de curare a casei.
"/3$
a. (#plic %eneficiile splrii i schim%rii
regulate a cearceafurilor.
%. Descrie ce necesit splare n mod
regulat.
c. 2especta programul de curare a casei
timp de dou sptm>ni "de e#.
schim%area cearceafurilor, tergerea
prafului, mturatul, aspiratul, curarea
toaletei$.
Redu!ere' de&ordi#ii
Kolosii un co mare de rufe. &ezai)l ntru)un loc convena%il.
Dac copiii o%serv lucruri mprtiate prin cas i nu sunt
siguri unde s le aeze, ar tre%uie puse n co. Ba sf>ritul zilei
adunai)i pe toi copiii s aran?eze o%iectele din co. &ceasta i
va a?uta pe mem%rii familiei s nvee unde este locul o%iectelor
i s a?ute la meninerea ordinii din cas. Ni%ele: * 5 >
Cur)(e#i' to'letelor
Bsai)i pe tineri s v a?ute la curirea toaletei sau a msuei
de toalet. 0ta%ilii ce articole ar tre%ui aruncate i care oferite
pentru caritate sau duse la un magazin de vechituri "re)sale$.
Ni%ele: * 5 >
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1.=
!=. Poate avea gri? de haine.
"//, ///, /3$
a. Descrie diferite metode de splare a
hainelor "de e#. curare chimic, splare
manual, splare la main$.
%. /nterpreteaz informaiile de pe
etichetele de ntreinere a hainelor.
c. Descrie etapele splrii la main "de e#.
separarea culorilor, presplare, aplicarea
detergentului, nl%itorului, %alsamului
de rufe, selectarea temperaturii de
splare i a programelor de splare$+
spala la masina automata de spalat.
d. Descrie etapele clcrii hainelor.
e. Demonstreaz mpturarea i ordonarea
hainelor curate.
Sort're' ,i $")l're' h'i#elor
Bsai)i pe tineri s spele ceva colorat mpreun cu un prosop
sau cearaf mai vechi i apoi s v descrie ce s)a nt>mplat.
&rtai)le de ce este important s separe hainele colorate de
cele al%e nainte de splare. Ni%ele: * 5
S")l're' ru-elor l' 7#!e"ut
Dai copilului propriul co de rufe. Bsai)l s v a?ute la splat
msur>nd detergentul i turn>ndu)l n ap. Bsai)i s aran?eze
articole mici cum ar fi c>rpele de %uctrie sau chiar hainele
lor. 0e vor amuza potrivindu)i osetele i arunc>ndu)le n co.
Ni%ele: * 5
M'i mult) "r'!ti!) l' $")l're' ru-elor
Prezentai copilului ideea de splare a rufelor art>ndu)i
diferitele posi%iliti i apoi ls>ndu)i s)i spele singuri o
parte din rufe. Ni%ele: 5 >
Siur'#(' dome$ti!)
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
!;. Cunoate i nelege importana
siguranei domestice.
"//, ///, /3$
a. (#plic trei moduri de prevenire a incendiilor "de
e#. evitarea supra)utilizrii prelungitoarelor,
evitarea lsrii nesupravegheate a lum>nrilor$.
%. Descrie un traseu de evacuare de urgen n caz
de incendiu.
c. (#plic dou moduri de a preveni intrarea prin
efracie n casa unei persoane.
d. (#plic dou moduri de pregtire pentru dezastre
naturale "de e#. uragane, inundaii, tornade$.
e. (#plic depozitarea corespunztoare a
materialelor domestice periculoase "de e#.
produse de curat, medicamente, cuite$.
Prote!(i' 7m"otri%' i#!e#diilor
Pentru a)i nva pe copii despre protecia mpotriva
incendiilor, facei e#erciii de simulare a incendiilor.
Desenai planul casei i decidei cea mai %un cale de
a iei din fiecare camer din cas. Decidei locul de
nt>lnire la ieirea din cas "casa unui vecin, n faa
unui copac$. Ni%ele: * 5 >
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1.;
f. (#plic trei modalitati pentru a face o cas sigur
pentru copii "de e#. dopuri pentru prize, ncuietori
pentru dulapuri, portie pentru scri$.
g. /dentific patru articole din trusa de prim
a?utor*trusa de urgen a casei "de e#. %anda?e,
dezinfectani, lantern, %aterii$.
!G. Htie cum s acceseze resurse
comunitare n caz de urgen.
"//, ///, /3$
a. (#plic funciile diferitelor resurse comunitare
"de e#. pompieri, poliie, am%ulan i c>nd sunt
folosite$.
%. (#emplifica trei situaii de urgen i selecteaz
resursele comunitare corespunztoare.
.D. (ste capa%il s ofere prim a?utor.
"///, /3$
a. <rmeaza un curs de pregtire de prim)a?utor. Primul ';utor
Jnvai copiii metode de %az de prim a?utor folosind
ppuile copilului. Ni%el:*
Copiii mai mari i tinerii pot participa la cursuri de
prim a?utor. Ni%ele: 5 >
Tru$' de "rim ';utor
Bsai copiii s v a?ute n pregtirea trusei de prim
a?utor pentru main i pentru cas. Discutai ce s
tre%uie s includ fiecare trus "e#' lantern, alte
semnale luminoase, articole de prim a?utor$. Ni%elele:
* 5
Siur'#(' dome$ti!) C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1.G
.1. Htie cum s fac reparaii
casnice simple.
"///, /3$
a. (#plic tipurile de reparaii pentru care este
responsa%il chiriaul.
%. 0tie cum s nlocuiasc siguranele.
c. 0tie s foloseasca un desfundtor.
d. 0tie cum se utilizeaz filtrele.
e. Demonstreaz utilizarea sigur i
corespunztoare a uneltelor casnice.
.olo$ire' u#eltelor
&rtai copiilor cum s foloseasc uneltele din cas, la
nceput cu a?utorul uneltelor de ?ucrie. Ni%elul *+
Dac tre%uie agat un ta%lou pe perete, lsai copilul s v
a?ute s decidei unde s l aezai, s msurai, s v
asigurai c este %ine i s %atei un cui n locul gsit.
Bsai)i s o%serve i apoi s v asiste la simple reparaii
prin cas cum ar fi schim%area unui %ec, desfundarea
toaletei, etc. Ni%ele: 5 >
.!. Cunoate i nelege asigurarea
proprietarului*chiriaului.
"///, /3$
a. &fl cum se poate o%ine o poli de
asigurare i costurile aferente acesteia.
Im"ort'#(' '$iur)rilor
&lctuii mpreun cu t>nrul un inventar complet al
locuinei. Kolosii creionul i h>rtia, un aparat de
fotografiat sau o camer video pentru a nregistra o%iectele
din fiecare camer a locuinei. Kolosii acest prile? pentru a
discuta despre valoarea asigurrii casei pentru proprietar
sau pentru chiria, n cazul n care aceste o%iecte tre%uiesc
nlocuite dac sunt pierdute, furate sau distruse. Ni%ele: > ?
Dome#iul lo!ui#(ei ,i 'l re$ur$elor !omu#it're
Lo!ui#('
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1. Cunoate i nelege tipurile de locuine
disponi%ile n comunitate.
"///, /3$
a. /dentific dou tipuri de opiuni privind
locuina "de e#. apartamente, camere de
nchiriat, case, rulote, locuine sociale$.
%. Compar fiecare tip de opiune privitoare la
locuin cu nevoile personale i resursele
financiare.
Mo!ul lo!ui#(ei
Zucai ?ocul alfa%etului cu copiii de v>rst mic.
Bsai copilul s se g>ndeasc la un spaiu de
locuit pentru fiecare liter din alfa%et "@&8
pentru apartament, @A8 pentru %arc, etc.$.
Ni%ele:*
Lo!ui#(' C!o#ti#u'reD
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 14D
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
!. Htie cum s caute un apartament sau
un alt tip de locuin.
"///, /3$
a. Definete termenii utilizai cel mai frecvent n
procesul de cutare a unei locuine "nchiriere,
su%nchiriere, garanie, chiria, proprietar$.
%. Descrie dou sau mai multe moduri de cutare a
unei locuine "de e#. din auzite, anunuri, afie,
mersul prin cartiere, /nternet$.
c. /nterpreteaz informaiile coninute n anunurile
de locuin.
d. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin "de e#.
pro#imitatea liniei de auto%uz, la primul eta?,
permisiunea de a avea animale de cas$.
e. Compar dou sau mai multe opiuni de locuin n
funcie de locaie, condiie, cost, siguran, acces la
transport, slu?%, coal, etc.
.. Poate cuta un apartament sau un alt
tip de locuin.
"/3$
a. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin.
%. 2ealizeaz o cutare a locuinei.
c. (valueaz opiunile de locuin n funcie de
locaie, condiie, cost, siguran, acces la transport,
slu?%, coal, etc.
Ce #e tre6uie 7# $u-r'erie
Kiecare dintre noi avem cerine diferite legate de
locuin. Bsai t>nrul s alctuiasc o list cu
toate cerinele importante pentru propria lor
locuint "distana fa de staia de auto%uz,
numrul de dormitoare, mo%ilat sau nemo%ilat,
cu animale sau fr$. Ni%ele: 5 >
G)$ire' u#ei lo!ui#(e
0unt multe modaliti de a gsi o locuin.
Povestii t>nrului cum v)ai gsit prima
locuin. Cerei t>nrului s se g>ndeasc la
diferite zone ale oraului "sau diferite orae$
unde ar dori s locuiasc. -inerii vor descrie n
scris tipul locuinei pe care o doresc "apartament,
cas, etc$. &rtai t>nrului cum s foloseasc
/nternetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte
resurse pentru a gsi locuin. Ni%ele: 5 > ?
Lo!ui#(' C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
4. Htie cum s vizioneze un apartament sau un
alt tip de locuin, cu indrumare din partea
a. Crearea unei liste pentru vizionare "de e#.
curenie, fr duntori$.
G)$ire' u#ei lo!ui#(e
0unt multe modaliti de a gsi o locuin.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 141
adultului.
"///, /3$
%. (valueaz starea de funcionare a
instalaiilor i aparatelor din locuin "de
e#. aragaz, frigider, chiuvet, toalet$.
c. 0ta%ilete dac sunt necesare reparaii ale
locuintei i cine va plti pentru acestea.
d. Htie cum s vizioneze un apartament sau un
alt tip de locuin, fara indrumare.
Povestii t>nrului cum v)ai gsit prima
locuin. Cerei t>nrului s se g>ndeasc la
diferite zone ale oraului "sau diferite orae$
unde ar dori s locuiasc. -inerii vor descrie n
scris tipul locuinei pe care o doresc "apartament,
cas, etc$. &rtai t>nrului cum s foloseasc
/nternetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte
resurse pentru a gsi locuin. Ni%ele: 5 > ?
Vi&it're' $"'(iului de lo!uit
1ergei mpreun cu t>nrul s vizitai un
apartament sau o cas de nchiriat. Plim%ai)v
mpreun n zona respectiv i evaluai condiiile
de locuit "instalaie sanitar, frigider, etc.$.
->nrul va alctui o list cu ceea ce doresc s
verifice nainte de a se muta n acel spaiu.
Ni%ele: > ?
9. Cunoate i nelege contractul de nchiriere.
"///, /3$
a. Definete termenii inclui n contractul de
nchiriere "de e#. chiria, proprietar,
evacuare$.
%. /nterpreteaz un contract de nchiriere.
c. (#pune care sunt consecinele nclcrii
clauzelor contractului de nchiriere.
d. (#plic at>t drepturile i responsa%ilitile
proprietarului c>t i ale chiriaului conform
contractului de nchiriere.
K#(eleere' u#ui !o#tr'!t
3izitai mpreun cu t>nrul un comple# de
apartamente pentru a discuta cu administratorul
sau proprietarul despre responsa%ilitile
proprietarilor i chiriailor. &sigurai)v c
acesta l informeaz pe t>nr despre consecinele
rezilierii unui contract i despre tipurile de
comportamente care pot conduce la evacuarea
chiriaului. Ni%ele > ?
Lo!ui#(' C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
=. Cunoate i nelege argumentele
pro i contra nchirierii n comun.
"///, /3$
a. /dentific dou motive pentru care oamenii nchiriaz n
comun.
%. 1enioneaz cel puin patru avanta?e i dezavanta?e ale
nchirierii n comun.
Km")r(ire' lo!ui#(ei !u u# !ole de
!'mer)
Jmprirea locuinei cu un coleg de camer
poate s fie o %un oportunitate i*sau o
decizie proast. Bsai)i pe tineri s
alctuiasc o list de motive pro i contra
mpririi locuinei cu un coleg, o rud sau
cu prietenul*prietena. &?utai t>nrul s
alctuiasc o list de ntre%ri pentru un
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 14!
posi%il coleg de camer. Ni%ele: 5 > ?
Ce -el de !ole de !'mer) %O'(i dori4
Jn timp ce urmrii un program -3 "serial,
desene animate$ pe care il prefer t>nrul
rugai)l s o%serve ce fel de coleg de
camer ar putea fi fiecare din persona?ele
din program.Ni%ele: * 5 >
;. Cunoate i nelege ce resurse
comunitare sunt disponi%ile pentru
a)l a?uta cu pro%lemele de locuin.
"///, /3$
a. /dentific dou sau mai multe instituii care ofer asisten cu
pro%lemele de locuin.
%. Descrie tipurile de asisten oferite de aceste instituii.
Lo!ui#(' C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
G. Planifica mutarea n propria
locuin+ pastreaza aceasta
locuinta.
"///, /3$
a. /dentific i calculeaz
toate costurile iniiale "de
e#. ta# de solicitare,
garanie, garanie pentru
ntreinere, ta#e de
instalare, chiria pe prima
lun, mo%il*articole pentru
locuin$.
%. Creeaz o list cu o%iectele
necesare "de e#. mo%il,
aparate de %uctrie,
prosoape i cearceafuri$.
c. Calculeaz costuri
anticipate de achiziionare
a dotrilor eseniale.
d. Dezvolt un %uget lunar
realist pentru locuin.
e. /dentific dou resurse
personale sau organizaii
comunitare care s ofere
asisten pentru acest plan.
f. Descrie dou moduri de a
Ce #e tre6uie 7# $u-r'erie
Kiecare dintre noi avem cerine diferite legate de locuin. Bsai t>nrul s
alctuiasc o list cu toate cerinele importante pentru propria lor locuint
"distana fa de staia de auto%uz, numrul de dormitoare, mo%ilat sau
nemo%ilat, cu animale sau fr$. Ni%ele: 5 >
Cheltuieli legate de locuin Cheltuieli legate de locuin
<n aspect important n pstrarea unei locuine sta%ile este acela de a)i permite
toate costurile de ntreinere ale acesteia. Bsai copiii s v nsoieasc n timp ce
pltii cheltuielile de ntreinere, electricitate, etc. Jn timp ce copiii lipesc tim%rele
sau plicuri, e#plicaile pentru ce anume se fac plile respective. Ni%elul: *
Copiii mai mari vor alctui o list cu cheltuieli legate de gospodrie "mo%ilier,
%uctrie, len?erie de pat, papetrie$ i vor indica preul fiecrui articol. Ni%ele: 5
>
Co$tul !hiriei
&legei un anun de nchiriere dintr)un ziar. Discutai despre termenii i costurile
menionate n anun "plata n avans, faciliti, chiria pe prima lun$ c>t i despre
costurile care nu sunt menionate "ta#e, mo%ilat*nemo%ilat, animale, etc.$. Ni%ele:
> ?
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 14.
G. Planifica mutarea n propria
locuin+ pastreaza aceasta
locuinta.
"///, /3$
) continuare
face locuina sigur "de e#.
ncuietori, detectoare de
fum$.
g. 2espect termenii
contractului de nchiriere.
h. Ji ndeplinete toate
o%ligaiile financiare la
timp.
Pl'#ul de re&er%)
Jntre locul de munc i sta%ilitatea locuinei e#ist o str>ns legtur. Ba
alctuirea unui %uget al locuinei, cerei t>nrului s v descrie modul n care vor
plti locuina dac vor rm>ne fr slu?% "concediere, demisie$. Discutai despre
importana economiilor , %ani economisii pentru situaii de urgen. Ni%ele: > ?
Lecia Lecia ngrijirea spaiului de locuit ngrijirea spaiului de locuit
Jncepei s)i nvai pe copii rutina unei %une ngri?iri a casei prin a le da
responsa%iliti de meninere a cureniei n propria lor camer. Copiii de v>rst
mare vor primi i alte sarcini de curire a gospdriei Ni%ele * 5
Kiecare spaiu de locuit necesit ntreinere. ->nrul va dezvolta o list cu
tre%urile casnice necesare ntreinerii casei menion>nd timpul de care are nevoie
sptm>nal pentru fiecare dintre acestea. Ni%el >
Pr'!ti!' tim"urie ' I!hirieiJ
Cu cei mai tineri, pretindei c le @nchiriai8 dormitorul pentru o perioad de
timp "o sptm>n sau o lun$. 0ta%ilii n scris @condiiile8 de nchiriere "s i
fac patul, s v plteasc o sum sim%olic sptm>nal$ i ceea ce se nt>mpl
dac se termin contractul. Ni%ele: * 5
Com"let're' u#ui -ormul'r de 7#!hiriere
Pentru completarea unui formular de nchiriere sunt necesare mai multe tipuri de
informaii. &legei un e#emplu de formular de nchiriere i cerei t>nrului s
descrie tipurile de informaii necesare pentru a completa formularul. Ni%el 5 >
Bsai t>nrul s completeze formularul de nchiriere i apoi verificai)l mpreun
cu el. Ni%ele: > ?
Pl'#i-i!'re' mut)rii
C>nd t>nrul ncepe s se g>ndeasc la mutare cerei)i s alctuiasc o list cu
cele necesare spaiului unde vor locui "mo%il, aternuturi, vesel, etc.$, costul
acestor articole i cum s mo%ileze noul spaiu la un pre sczut. De asemenea
solicitai)i s fac o list cu alte costuri legate de mutare "instalaii, faciliti,
etc.$+ mpreun cu t>nrul dezvoltai un plan pentru plata celor necesare i un
%uget lunar realist necesar ntreinerii locuinei. Ni%ele: > ?
A$i$te#() "e#tru lo!ui#()
/dentificai mpreun cu t>nrul dou sau trei agenii din cartea de telefon sau pe
internet, care furnizeaz asisten pentru locuin "drepturile deintorului,
mprumuturi pentru cumprarea primei case, etc.$ Ni%ele: > ?
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 144
Tr'#$"ort
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1D. (ste capa%il s utilizeze
transportul pu%lic acolo unde este
cazul.
"//, ///, /3$
a. /dentific tipurile de transport pu%lic
disponi%il.
%. Descrie costul diferitelor forme de
transport pu%lic.
c. Citete orarele i rutele de transport.
d. <tilizeaz cel puin o form de
transport pu%lic.
De"l'$'re'
Cunoaterea i descifrarea hrilor este important pentru ca t>nrul
s se deplaseze n cartier i s nu se rtceasc. Copiii de v>rst
mic vor nva s citeasc numele strzilor i numele cldirilor.
Ni%elul *
-inerii vor desena o hart care s indice drumul de acas p>n la un
loc favorit din ora. Ni%el: 5
Pl'#i-i!'re' u#ei rute
Cerei t>nrului s ela%oreze o rut i s estimeze timpul de care are
nevoie pentru a a?unge intr)un anumit loc %az>ndu)se pe o main,
pe mersul pe ?os sau pe auto%uz. Dac t>nrul are un loc de munc,
discutai diferitele posi%iliti de a a?unge i de a se ntoarce de la
locul de munc. Ni%ele: 5 >
.olo$ire' tr'#$"ortului 7# !omu#
Kolosirea transportului n comun este un aspect important al vieii
independente. Ba planificarea unei ieiri n ora cerei)i t>nrului s
afle informaii de la companiile de transport n comun pentru a afla
rutele, costul %iletelor, staiile, etc. Ni%ele 5 >
Tr'#$"ortul !u 'uto6u&ul
1ergei ntr)o scurt cltorie cu auto%uzul sau metroul. Bsai)l pe
copil s aleag destinaia i artai)i cum s a?ung acolo cu
auto%uzul*metroul. Bsai)l s plteasc %iletul i s utilizeze cartela
de cltorie. Ni%ele: * 5
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 146
Pentru cei mai mari, lsai)i s afle singuri cu ce auto%uz*metrou
tre%uie s mearg pentru a a?unge ntr)un anumit loc i s se asigure
c vor a?unge la timp c>nd pleac de acas. Ni%ele: 5 >
Tr'#$"ort C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
11. Poate cltori singur.
"//, ///, /3$
a. /nterpreteaz orarele i rutele de
transport.
%. &lege mi?loacele de transport dintre
cele disponi%ile n comunitate.
c. Demonstreaz utilizarea unuia sau
mai multor mi?loace de transport n
comun pentru a se deplasa.
Tr'#$"ortul !u t'<iOul
1uli tineri vor s mearg cu ta#i)ul dintr)un loc n altul. Cerei
t>nrului s se informeze despre costurile transportului cu ta#iul.
C>nd t>nrul poate plti, rugai)l s telefoneze la o companie de ta#i
i nsoii)l ntr)o scurt cltorie. Ni%ele 5 >
Tr'#$"ortul !u '%io#ul
-ransportul cu avionul face parte din viaa. 3izitai aeroportul
mprun cu t>nrul i lsai)l s o%serve cile de acces i ieirile.
Discutai despre ce se poate nt>mpla dac pierde avionul cu care
tre%uia s cltoreasc. Ni%ele 5 >
Euetul "e#tru tr'#$"ort
:imic nu este gratuitO O modalitate de a)i nva pe tineri importana
planificrii unui %uget pentru transport este aceea de a le cere s ii
plteasc transportul n cazul n care i doresc sa a?ung ntr)un
anumit loc. Ni%ele 5 > ? Dac prietenii si se ofer s)l conduc cu
maina, a?utai t>nrul s contri%uie la acoperirea costului
transportului. Ni%ele 5 > ?
Tr'#$"ort C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1!. Htie cum s o%in permis de
conducere.
"///, /3$
a. Cunoaste cerinele legale pentru
o%inerea permisului de conducere.
%. 0tie unde s se adreseze pentru a solicita
permisul.
Ce "re$u"u#e o6(i#ere' "ermi$ului de !o#du!ere
<n factor important pentru a deveni conductor auto este
o%inerea permisului de conducere. Cerei)le copiilor s se
informeze la Poliia rutier sau s se deplaseze p>n acolo.
-inerii pot pregti o list cu paii necesari pentru o%inerea
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 149
permisului de conducere ) nscrierea la cursul de conducere,
participarea la teste scrise i practice, o%inerea asigurrii, etc.
Ni%ele: 5 > ?
De!i&ii l' %ol'#
Conducerea unui automo%il este o responsa%ilitate mare.
-re%uie s fii un adevrat model atunci c>nd conduci. Discutai
despre deciziile n timpul condusului. Jntre%ai)i pe tineri ce
decizii tre%uiesc luate "schimarea %enzii de circulaie,
semnalizarea, viteza$ i de ce. Ni%ele: 5 >
1.. Cunoate i nelege costurile
aferente deineri unui automo%il.
"///, /3$
a. /dentific i calculeaz costurile deinerii
unui automo%il "de e#. eli%erarea
talonului, plcue de nmatriculare,
asigurare, ntreinere de rutin$.
%. Cunoate legile aferente deinerii unui
automo%il.
Cheltuielile u#ui "o$e$or de 'utomo6il
C>nd tinerii devin interesai s)i cumpere o main, lucrai cu
ei la realizarea unui %uget. Kacei o list a cheltuielilor mainii
"maina, plcuele de nmatriculare, asigurare, ntreinere$.
Dezvluii)le c>t pltii dumneavoastr pentru fiecare dintre
acestea. Ni%ele: > ?
A$iur're' 'uto
O cheltuial semnificativ i curent a unui automo%il este
asigurarea. Bsai)i pe tineri s discute cu un agent de asigurri
despre ceea ce infueneaz costurile asigurrii "vechimea
mainii, etc.$ Ni%ele: 5 > ?
Re"'r'(iile m',i#ii
C>nd ntreinei maina, rugai)i pe copii s vin cu
dumneavoastr la service. Ni%el: *
Pentru cei mai mari repetai cu ei ce ntre%ri i vei pune
mecanicului. Ni%ele: 5 > ?
Tr'#$"ort C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
14. Htie cum s cumpere o main.
"///, /3$
a. /dentific dou sau mai multe locuri
unde s gseasc automo%ile de v>nzare
"de e#. dealeri de automo%ile noi*uzate,
ziare, afie$.
%. /dentific dou sau mai multe locuri de
unde s o%in un mprumut pentru
automo%il.
c. (valueaz %ugetul financiar i determin
Pre)tire' "e#tru o6(i#ere' u#ui 'utomo6il
&tunci c>nd t>nrul este interesat de o%inerea unui automo%il,
a?utai)l sa alctuiasc un %uget. (la%orai mpreun o list a
costurilor i e#plicai)i c>t pltii dvs. Pentru main n fiecare
lun. Ni%ele > ?
Pre)tiri "e#tru !um")r're' u#ei m',i#i
Cumprarea unei maini este o pro%lem delicat la orice v>rs.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 14=
suma de %ani disponi%il pentru
cumprarea unui automo%il.
d. (valueaz argumentele pro i contra
fiecrui tip de automo%il.
e. (valueaz argumentele pro i contra
fiecrui plan de finanare "de e#. leasing,
rate etc.
Jnainte de a merge s vizionai mainile, lsai)l pe copil s
pregteasc o list cu ntre%rile pe care ar dori s le pun
v>nztorului n legtur cu maina. 2ugai)l s se g>ndeasc la
unul sau dou persoane care ar putea s l nsoeasc atunci
c>nd merge s cumpere o main. Ni%ele: > ?
Pr'!ti!) 7# %edere' !um")r)rii u#ei m',i#i
Pretindei c suntei un v>nztor de maini. Printr)un ?oc de rol
lsai)l s pun ntre%ri i s poat s rspund @nu8. Ni%ele:
> ?
O6$er%'re' "ro!edurilor de !um")r're
C>nd mergei s vedei o main, lsai)i pe copii s vin cu
dumneavoastr astfel nc>t ei vor vedea care e procedura de
cumprare a unei maini. Bsai)i pe cei mai n v>rst s)i cear
v>nztorului un formular de cumprare astfel nc>t ei vor vedea
ce informaii sunt necesare pentru a cumpra o main. Ni%ele:
5 > ?
De$"re "ro6lemele 'utomo6ilelor
:u toate mainile folosite sau noi sunt %une. 2ugai)i pe tineri
s cear informaii despre ceea ce ar tre%ui s fac dac maina
este @o vechitur8 i dac se acoper garania automo%ilului.
Ni%ele: > ?
Re$ur$e !omu#it're
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
16. (ste capa%il s foloseasc
ziarele i paginile aurii pentru a gsi
informaii.
"//, ///, /3$
a. 0tie sa foloseasca seciunile ziarelor i ale paginilor aurii.
%. <tilizeaz aceste resurse pentru a gsi informaii pentru a)l
a?uta spre e#emplu n cutarea unei slu?%e, a unei locuine i
localizarea asistenei medicale.
Lecia Lecia Jucai un joc Jucai un joc
&lctuii o list cu o%iectivele pe care ai
dori s le localizeze t>nrul n comunitate )
cum ar fi un restaurant, un magazin de
piese auto sau un parc. Kolosind Pagini
&urii, lsai)i pe tineri s identifice
capitolele unde ar putea gasi locaiile
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 14;
respective. Ni%ele: * 5
Bsai)i pe cei mai mari s telefoneze n
aceste locuri i s ntre%e despre locaie,
orele de program i preul serviciilor.
Ni%ele: 5 > &cest ?oc poate fi de asemenea
?ucat i folosind /nternetulO
Cre're' u#ei rei$tru
&desea folosim aceleai resurse
comunitare. Bsai)i pe copii s alctuiasc
o list de numere de telefon la care sun
frecvent "centru de distracii, coal,
%i%liotec$ i s o in l>ng telefon.
Ni%ele: 5 >
O6(i#ere' i#-orm'(iilor
Dac un t>nr are nevoie de informaii, de
e#emplu, unde este frizeria sau unde
ruleaz un anumit film, lsai)i s se
g>ndeasc unde tre%uie s caute informaia
i apoi s telefoneze pentru a solicita
informaii. Ni%ele: * 5 >
Re$ur$e !omu#it're C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
19. Htie cum s foloseasc
/nternetul pentru a localiza
resurse.
"///, /3$
a. Bocalizeaz resurse care ofer acces la /nternet "de e#.
%i%lioteci, centre comunitare, coli$.
%. Descrie funciile unui motor de cutare "de e#. \ahooO,
/nfoseeI$.
c. <tilizeaz motorul de cutare pentru a gsi informaii care
s)i ofere asisten n cutarea unei slu?%e, educaiei
superioare, a?utorului financiar i timp li%er etc.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 14G
1=. Htie cum s o%in copii ale
documentelor personale si sa
pastreze documentele
importante in siguranta.
"//, ///, /3$
a. /dentific unde s se adreseze pentru a o%ine certificatul
de natere, documente de identitate cu fotografie i
documente colare.
%. Precizeaz costurile aferente o%inerii acestor documente.
c. Completeaz formularele necesare pentru o%inerea
copiilor acestor documente.
d. /dentific unde s se adreseze pentru o%inerea istoricului
i evidenelor medicale.
e. /dentific unde s se adreseze pentru o%inerea
documentelor de imigrare "acolo unde este cazul$.
P)$tr're' do!ume#telor im"ort'#te
&ran?ai un sertar sau un dosar pentru fiecare
copil din casa dumneavoastr. Punei n el
documentele importante "sau copiile lor$ cum ar fi
certificatul de natere, fia de sntate i
fotografii. &rtai copiilor ce este n
sertarul*dosarul fiecruia. Ni%ele: * 5
Pe msur ce cresc facei)i responsa%ili cu
ntreinerea dosarului*sertarului. Discutai cu cei
mai n v>rst despre ce documente importante
"fia de securitate social, certificat de natere,
permis auto$ ar tre%ui s nlocuiasc sau s le fac
copii. Ni%ele: > ?
1;. Cunoate i nelege
ndatoririle civice.
"///, /3$
a. (#plic importana votrii n alegerile locale si generale.
%. /dentific unde tre%uie s fie luat n eviden pentru a vota.
c. Descrie cerinele legale pentru a fi luat n eviden la
serviciile elective.
d. Jnelege valoarea voluntariatului n comunitate.
e. (#plic modul n care devine voluntar.
Primele "r'!ti!i le'te de %ot're
Jncura?aii participarea la vot supun>nd la vot
pro%lemele importante n timpul nt>lnirilor n
familie. De e#emplu, familia ar putea vota cum s
petreaca noaptea de s>m%t sau ce film s
nchirieze. Ni%ele: * 5
Re$ur$e !omu#it're C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1G. Poate selecte resursele
corespunztoare pentru a fi
folosite n situaii de urgen.
"//, ///, /3$
a. Descrie dou situaii n care este necesar s se apeleze
numrul de urgen.
%. Koloseste resursele comunitare in functie de situaiile de
urgen "conflicte domestice, to#i)infecii alimentare,
incendiu, fisurare a conductei principale de ap$.
U#de $) tele-o#'(i "e#tru ';utor
Ba cin sau n main, facei un scenariu cu care
tnrul s)ar putea nt>lni i apoi ntre%ai)l unde ar
tre%ui s sune pentru a o%ine a?utor. De e#emplu,
ce ar face dac ar iei la plim%are i ar auzi
strigte de a?utor venind dintr)o cas sau ar vedea
fum. Jntre%ai)i ce ar face dac ar avea nevoie s
gseasc o rud din alt ora. Ni%ele: 5 >
Ve!i#ii !' re$ur$e
3ecinii pot fi o surs important de informaii i
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 16D
a?utor. 2ugai)i pe tineri s v spun la ce vecini
ar apela pentru diferite tipuri de a?utor cum ar fi
o%inerea unei slu?%e, o%inerea de a?utor n cazul
unei urgene medicale sau pentru a mprumuta un
ou pentru o pr?itur. Ni%ele: 5 >
!D. Cunoate i nelege
serviciile disponi%ile la
%i%lioteca local.
"//, ///, /3$
a. /dentific trei resurse disponi%ile la %i%liotec "de e#. cri,
secvene video, ziare, acces /nternet$.
Dome#iul m'#'eme#tului 6'#ilor
Pri#!i"ii de$"re 6'#i
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1. Cunoate i nelege cum valorile
unei persoane influeneaz deciziile
privind %anii.
"//, ///, /3$
a. Kace distincia ntre nevoile i dorinele
personale.
%. /dentific valorile personale "de e#. este mai
important s cheltuiasc %ani pe
m%rcminte dec>t s economiseasc$.
c. Cunoate impactul pe care l au valorile
personale asupra deciziilor privitoare la %ani.
Ce 7#$e'm#) 6'#ii
Prinii tre%uie s discute cu copiii despre prerile acestora
referitoare la %ani. Aanii nseamn lucruri diferite pentru
oameni n funcie de comunitatea lor cultural. (ste
important pentru tineri s neleag ce nseamn %anii n
cultura sau comunitatea lor i care sunt prerile lor
referitoare la %ani. Ni%ele: * 5 >
De!i&i' "ri%i#d !e e$te im"ort'#t
2ugai)i pe tineri s v descrie ce cred ei c este important
pentru diferii oameni "prini*asistent maternal, prieteni,
cele%riti$ n funcie de lucrurile pe care cheltuiesc %anii
"haine, caritate, animale, maini$. Jntre%ai)i pe tineri care
sunt prioritile lor referitoare la %ani "cumprarea
hainelor, economisirea pentru o main, investiii, plata
chiriei, alimente$. Ni%ele: 5 >
!. Cunoate i nelege modurile n
care %anii pot fi utilizai pentru a)i fi
de a?utor.
"//, ///, /3$
a. Cunoate relaia dintre munc, economii,
investiii i %anii c>tigai.
%. (#plic nelesul e#presiei @pune)i %anii s
munceasc pentru tine8.
Mo!urile #e de&%)luie %'lorile
Zucai n familie 1onopolE sau alte ?ocuri care fac referire
la %ani, cumprri sau v>nzri. Jn timp ce se distreaz,
copiii vor face alegeri care le reflect valorile i prerile
despre %ani, care pot aprinde o discuie constructiv n
familie. Ni%ele: * 5 >
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 161
.. Cunoate i nelege diferitele
moduri n care oamenii folosesc
%anii pentru a)i a?uta pe alii.
"//, ///, /3$
a. /dentific moduri de a face donaii altor
persoane aflate n dificultate "de e#. doneaz
m>ncare, m%rcminte, %ani i timp
personal$.
%. Cunoate c se simte %ine atunci c>nd i a?ut
pe ceilali.
c. Jnelege c oamenii doneaz n diferite
moduri pentru cauze pe care le consider
importante.
d. /dentific o cauz ctre care ar face donaii.
E!o#omii
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
4. Htie i nelege modaliti de a
economisi %ani.
"//, ///, /3$
a. Descrie dou locuri unde se
economisesc %ani "de e#. puculie,
depunerea la %anc sau la C(C$.
%. /dentific dou moduri de
economisire "de e#. 1De din salar se
economiseste in pusculita sau se
depune la C(C pe termen$.
Primele e!o#omii
O%inuii)i pe copii s economiseasc ncep>nd cu o puculi i cu
o mic alocaie sptm>nal. Ni%el: * C>nd puculia se umple,
mergei cu copilul la %anc i deschidei un cont de economii.
Jncercai s trecei contul pe numele copilului, artai)i carnetul de
economii i lsai)i s urmreasc do%>nda pe care %anii lor o
produc. Ni%el: 5
Eor!'#ul "e#tru e!o#omiile -'milie
Kamilia dvs. se poate amuza prin folosirea unui @%orcan pentru
economii8 pentru diferite pli cum sunt cheltuielile legate de
evenimente speciale sau caritate. Purtai o discuie cu copilul despre
scopul economiilor i suma cu care fiecare mem%ru al familiei
tre%uie s contri%uie sptm>nal. Ni%ele: * 5
6. (ste capa%il s creeze un plan de
economisire.
"//, ///, /3$
a. 0ta%ilete un scop de economisire
"de e#. pe termen lung i pe termen
scurt$.
%. Creeaz un pan de economisire
pentru o%inerea unui scop "de e#.
cont special de economii$.
De&%olt're' u#ui "l'# de e!o#omii
Pe msur ce tinerii c>tig %ani din diferite munci casnice sau prin
alte mi?loace, ncura?ai)i s i dezvolte un plan de economii. De
e#emplu, ei pot s i mpart c>tigul n diferite pri' .De pentru
economii pe termen lung "nu se vor atinge de acei %ani p>n c>nd
vor prsi instituia+ .De pentru economii pe termen scurt "pentru
cumprturi pe care le doresc s le fac i nu cost prea mult$+ .De
%ani de %uzunar "pentru cheltuieli imediate$+ 1De pentru alte
cheltuieli. Ni%ele: 5 >
Pl'#i-i!'re' "e#tru !um")r)turi im"ort'#te
C>teodat tinerii doresc s economiseasc %ani pentru cumprturi
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 16!
importante. &?utai)i s i dezvolte planul de economii. De
e#emplu, dac t>nrul dorete s i cumpere un %ilet de avion
pentru a)i vizita familia sau prietenii, a?utai)l s se informeze
despre preul %iletului. &?utai)i apoi s planifice i s decid c>i
%ani vor tre%ui s economiseasc n fiecare lun i pentru c>t timp
pentru a)i atinge scopul economiilor. Ni%ele: 5 >
E!o#omii C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
9. Poate atinge un scop de
economisire pe termen scurt sau
lung.
"//, ///, /3$
a. 0electeaz i utilizeaz una sau mai
multe moduri de economisire.
%. (valueaz eficienta fiecrei strategii
de economisire.
K#!e"ere' i#%e$ti(iilor
-inerii au nevoie s nvee despre valoarea investiiilor pe termen
lung. &?utai t>nrul s nvee despre opiunile de investiii prin
fi#area unei nt>lniri cu un consilier financiar sau prin gsirea
informaiilor pe /nternet. Bucrai cu t>nrul pentru a selecta o
investiie n care se poate anga?a financiar pentru urmtorii .)6 ani.
Ni%ele: 5 > ?
Im"o&itul "e %e#it
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
;. Cunoate i nelege o%ligaiile de
depunere a formularelor de impozit
pe venit.
"///, /3$
a. /ntelege faptul c venitul c>tigat indiferent de faptul c
este pltit n numerar sau prin cecuri este impozita%il i
tre%uie declarat.
%. /dentific toate tipurile de impozite pe venit o%ligatorii n
zona respectiv "de e#. locale, municipale, ?udeene$.
c. Cunoate nevoia de a depune formularele de impozit i de
a efectua la timp plata impozitelor.
d. (#pune consecinele nedepunerii formularelor i a
neefecturii plilor la timp.
T'<ele $'l'ri'le
Pentru a)i nva pe tineri despre ta#ele pe
venit, solicitai)le ca atunci c>nd primesc
salariul s o%serve c>i %ani au fost reinui
din salariul lor pentru diferite ta#e. &ceasta
este o ocazie de a descrie diferena dintre
salariul net i %rut. Ni%ele: > ?
T'<ele "e %e#itul lo6'l
Odat ce ncepe munca, t>nrul tre%uie s
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 16.
completeze formularele pentru declararea
venitului glo%al. Pentru a a?uta t>nrul s
neleag %eneficiile achitrii ta#elor,
e#plicai)i la ce folosesc %anii din ta#e
"drumuri, coli, poliie, pompieri, servicii
sociale, parcuri, stadioane, etc.$ Ni%ele: * 5
De asemenea, putei s i pregtii pe tineri
pentru plata ta#elor prin studierea unui
formular tip. 0olicitai)i t>nrului s
identifice informaiile de care are nevoie
pentru a completa corect formularul. &?utai
t>nrul s completeze formularul sau
solicitai asisten din partea unui prieten,
unei rude sau a unui conta%il. Ni%ele: 5 > ?
Im"o&itul "e %e#it C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
G. Htie cum s depun la timp
formularele de impozit.
"///, /3$
a. (#plic documentele i informaiile necesare
pentru depunerea formularelor de impozit.
%. /dentific locurile unde sunt disponi%ile formulare
de impozit.
c. 0ta%ilete cea mai %un cale de completare i
depunere a formularelor de impozit "de e#. o face
singur, pltete pentru acest serviciu, gsete un
serviciu gratuit$.
1D. Poate completa formularul de
impozit.
"/3$
a. Completeaz formularul, cu indrumare.
%. Completeaz formularul, fr indrumare.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 164
O"er'(iu#i 6'#!'re ,i !redite
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
11. Cunoate i nelege serviciile
oferite de instituiile financiare.
"//, ///, /3$
a. /dentific instituiile financiare disponi%ile n
comunitate "de e#. %nci, cooperative de credit,
economii i mprumuturi$ si serviciile oferite de
acestea.
I#$titu(ii -i#'#!i're
Discutai cu copilul despre instituiile financiare pe
care le folosii i despre serviciile pe care acestea le
ofer. Pe msur ce o%servai anunuri pu%licitare
pentru diferite produse "credite, economii i
mprumuturi, etc.$ discutai despre asemnrile i
deose%irile e#istente. Ni%ele: 5 >
1!. Cunoate i nelege serviciile
%ancare electronice.
"///, /3$
a. (#plic serviciile %ancare electronice "de e#.
%ancomate, servicii online$ i ta#ele aferente.
%. Descrie modalitatea n care se fac depuneri, se
pltesc facturi, se transfer fonduri i se
monitorizeaz %alana.
1.. Cunoate i nelege alte
modaliti de a mprumuta %ani.
"///, /3$
a. /dentific alte modaliti de a mprumuta %ani "de
e#. familie, prieteni, case de amanet$.
%. (#plic argumentele pro i contra utilizrii
acestor modaliti de a mprumuta %ani.
14. Htie i nelege c>nd i cum s
mprumute %ani.
"///, /3$
a. Htie c>nd este o decizie corect s mprumute
%ani.
%. Descrie %eneficiile, riscurile i responsa%ilitile
aferente mprumutului de la prieteni, rude i
instituii financiare.
c. Calculeaz efectul do%>nzii asupra mprumutului.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 166
O"er'(iu#i 6'#!'re ,i !redite C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
16. Cunoate i nelege argumentele
pro i contra utilizrii creditului.
"///, /3$
a. /dentific trei avanta?e ale utilizrii creditului "de
e#. ofer numerar n situaii de urgen, permite
achiziionarea de produse prin telefon sau
/nternet, este mai sigur ca folosirea numerarului$.
%. /dentific trei dezavanta?e ale utilizrii creditului
"de e#. poate conduce la datorii, cost ridicat al
do%>nzilor, poate dura ani p>n la achitare,
sf>rete prin a plti mai mult dec>t preul
original$.
K#%)('re' #o(iu#ii de !redit
Cu un simplu e#erciiu, a?utai)i pe tineri s neleag
cum funcioneaz creditul. Dac vor s mprumute
%ani pentru a cumpra ceva mai important,
mprumutai)le dumneavoastr aceti %ani. 0punei)le
care este rata do%>nzii de mprumut i sta%ilii un plan
de plat cu consecin pentru pli nt>rziate. Dac
t>nrul uit s plteasc, deposedai)l de o%iect. Ba
sf>ritul ram%ursrii creditului, artai)i t>nrului care
era costul original al produsului i apoi c>t i)a costat
pe ei ntr)adevr datorit faptului c v)au pltit n rate
cu do%>nd. Ni%ele 5 >
A%'#t';ele u#ui !redit
Discutai cu copilul c>t de folositoare pot fi crile de
credit "pentru urgene, pentru a face
cumprturi*/nternet, pentru a rezerva camere de hote,
etc.$ Ni%ele: * 5 >
Cum")r're' u#ei m',i#i "e !redit
Kiecrui t>nr i)ar plcea s ai% maina sa personal.
&?utai)i s neleag c>t i va costa o main dac o
vor cumpra prin mprumut. Presupunei c t>nrul are
.DDD f i vrea s cumpere o main. Discutai
variantele cum ar fi s cumpere o main mai veche
pentru .DDD f sau s ia un mprumut pentru una mai
scump. Kolosii un program pe calculator sau creion
i h>rtie pentru a calcula c>t ar fi do%>nda i plile
pentru un mprumut de 9DDD f desfurat pe mai mult
de cinci ani. &?utai)l pe t>nr s)i imagineze c>t ar
costa n momentul de fapt o main de GDDD f dup
achitarea mprumutului. -re%uie s discutai ce main
putei cumpra pentru .DDD f fa de suma de GDDD f
i cum s evaluai reparaiile i ntreinerea unei
maini mai vechi. Ni%ele 5 > ?
O"er'(iu#i 6'#!'re ,i !redite C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 169
19. Htie i nelege cum funcioneaz
crile de credit.
"///, /3$
a. (#plic diferenele ntre crile de credit, cri de
de%it i ta#ele aferente.
%. Descrie argumentele pro i contra utilizrii
fiecrui card.
1=. Htie cum s solicite un mprumut
i a?utor financiar.
"///, /3$
a. /dentific dou sau mai multe situaii n care
mprumuturile pot fi necesare "de e#. educaie,
cas, main$.
%. Htie unde s solicite un mprumut.
c. (#plic ce informaii sunt necesare pentru a
completa solicitarea.
d. Completeaz o solicitare de mprumut cu
supervizare.
1;. Htie cum s interpreteze un
fluturas de salariu
"///, /3$
a. (#plic termenii utilizai ntr)o foaie de salariu
"de e#. salariu %rut, salariu net$.
%. /nterpreteaz informaiile de pe foaia de salariu
"de e#. impozite reinute, salariu %rut, salariu net$.
Euet=Pl'# de !heltuieli
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 16=
1G. (ste capa%il s in o eviden a
unei alocaii sptm>nale.
"//, ///, /3$
a. [ine un ?urnal de cheltuieli
pentru a urmri toate
cheltuielile.
%. Determin zonele principale de
cheltuieli "de e#. m%rcminte,
m>ncare, activiti recreative$.
c. 2ezist tentaiei de a face
cumprturi inutile.
d. (valueaz i modific
o%iceiurile de cumprturi.
K#%)('re' -olo$irii 6'#ilor li!hi&i
Jnvai)l pe copil denumirile monezilor i ale %ancnotelor. 2ugai)l pe
copil s plteasc ceva cu %ani lichizi la un magazin sau la un restaurant
fast)food i a?utai)l s se asigure c a primit restul corect. Ni%el: *
Mo!ul deO' Im''&i#ulJ
Dai)i copilului un registru de ?ucrie i c>iva %ani de ?ucrie
presupun>nd c are un magazin. (ste un mod %un pentru a)i face s
nvee despre cumprarea lucrurilor, a schim%a %anii i despre luarea
deciziilor la cumprturi. Ni%el: *
!D. Poate crea un plan de cheltuieli
realist pentru o lun.
"///, /3$
a. Cunoate importana planificrii
cheltuielilor.
%. Creeaz o list cu categoriile
din planul de cheltuieli "de e#.
m>ncare, haine, activiti
recreative$.
c. /dentific dac o categorie este
fi# sau fle#i%il.
d. (valueaz situaia curent i
aloc %ani pentru fiecare
categorie.
Pl't' -'!turilor
Bsai)l pe copil s plteasc c>nd pltii anumite facturi "utiliti,
asigurri$. Discutai despre diferite metode pentru plata facturilor cum ar
fi deducerile, completarea cecurilor, plata online. Discutai despre
argumentele pentru i mpotriva fiecrei metode i despre ce se nt>mpl
dac nu pltii argumentele la timp. Ni%ele: * 5
Lecia Lecia Exerciii de trai dup un uget Exerciii de trai dup un uget
Kolosii un sistem de plicuri pentru a)i nva pe tineri cum s triasc
dup un %uget. 0ocotii c>t cheltuii n fiecare lun pe hainele copiilor,
pe articole de toalet, tunsori, frizer, pr>nz, %ani de %uzunar i alte
lucruri. &ran?ai plicurile pe fiecare categorie i dai)le copiilor %ani
lichizi pentru fiecare la nceputul lunii "a)i putea ncepe fc>nd aceasta
sptm>nal$. (#plicai)le c sunt responsa%ili pentru diferitele
cumprturi pe care le fac n fiecare lun folosind %anii din plic iar c>nd
acetia s)au cheltuit, alii nu mai sunt. 5>ndii)v c tinerii vor cheltui
mai repede n primele luni. &cest sistem i nva c dac vor cumpra
cele mai scumpe lucruri nu vor mai avea %ani pentru altceva. Dac
tinerii fac acest lucru la sf>ritul lunii cu %anii rmai n plicuri datorit
deciziilor chi%zuite pe care le)au luat, lsai)i s i cheltuie sau s)i
economiseasc. &)i putea, de asemenea, s includei n categoriile de
plicuri i @economii8 sau @acte de caritate8. Ni%ele: 5 > ?
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 16;
Co#$um
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
!1. Htie s cumpere utiliz>nd
numerar.
"//, ///, /3$
a. Descrie valoarea monedelor i a %ancnotelor.
%. :umr corect %anii pentru efectuare cumprturii.
c. :umr %anii primii ca rest dup cumprturi.
!!. Cunoate i nelege modaliti
de a face cumprturi ncadr>ndu)se
ntr)un %uget.
"//, ///,/3$
a. Jnelege cum o%iceiurile de cumprturi ale unei persoane i
afecteaz planul de cheltuieli.
%. (#plic unde i cum s caute reduceri
c. (#plic unde i cum s utilizeze cupoanele pentru a
economisi %ani.
d. /dentific trei opiuni de cumprare alternative "de e#. piee,
magazine universale, reclame n ziare, magazine de produse
la m>na a doua, comenzi prin pot, /nternet, magazine cu
discounturi$.
e. Compara diferitele opiuni de cumprare.
!.. Htie cum reclamele afecteaz
deciziile de cheltuieli.
"//, ///, /3$
a. /dentific trei forme de reclam "de e#. -3, radio, reviste,
/nternet, ziare$.
%. Cunoate faptul c reclama reprezint o momeal i adesea
poate induce n eroare sau poate fi imprecis.
c. Cunoate ce produse i campanii de promovare sunt
concentrate pe tineri.
d. /dentific lim%a?ul reclamelor i interpreteaz @scrisul
mrunt8.
Co#$um C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
!4. Poate face cumprturi
convena%ile pentru articolele de zi
cu zi "de e#. produse de ngri?ire
personal, m>ncare, rechizite
colare$.
"//, ///, /3$
a. 5sete i folosete cupoane.
%. (#plic preul unitar.
c. /nterpreteaz i folosete preul unitar pentru a alege cea mai
convena%il achiziie pentru %ugetul unei persoane.
d. (valueaz informaiile din reclame.
e. /nterpreteaz i folosete informaiile de pe eticheta
produsului pentru a alege cea mai convena%il achiziie.
f. <tilizeaz dou opiuni alternative de cumprare "de e#, piee
de chilipiruri, cataloage, reprezentane$.
Cum")r)turi "ri# !om"'r'(ie
Pentru a arta copiilor cum s)i fac
economiile le putei e#emplifica aceasta
prin cumprturi prin comparaie. Buai)i la
cumprturi n diferite magazine. Discutai
despre ce ai putea cumpra cu 1DD.DDD lei
din mai multe magazine. Putei de
asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a
discuta despre raportul cantitate calitate.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 16G
Ni%ele: 5 >
!6. Cunoate i nelege %eneficiile
cumprrii de m>ncare i
m%rcminte prin comparaie.
"//, ///+ /3$
a. (#plic ce este cumprarea prin comparaie i cum se
realizeaz.
%. /nterpreteaz informaiile de pe etichete produsului i e#plic
modul n care pot fi utilizate aceste informaii pentru a lua
decizii de cumprare "de e#. etichetele alimentelor ofer
informaii nutriionale, etichetele de pe articolele de
m%rcminte ofer instruciuni de splare$.
c. Descrie diferenele dintre produsele de marc i produsele
generice.
d. Kace distincia dintre mod i necesiti atunci c>nd
achiziioneaz produse.
Cum")r)turi "ri# !om"'r'(ie
Pentru a arta copiilor cum s)i fac
economiile le putei e#emplifica aceasta
prin cumprturi prin comparaie. Buai)i la
cumprturi n diferite magazine. Discutai
despre ce ai putea cumpra cu 1DD.DDD lei
din mai multe magazine. Putei de
asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a
discuta despre raportul cantitate calitate.
Ni%ele: 5 >
Pre(ul "rodu$elor de m'r!)
-oi suntem inta pu%licitii. Cumprarea
unui @produs de marc8 sau altor produse
scumpe implic acordarea unor %onusuri.
Pentru a)i nva pe tineri despre aceste
%onusuri, descriei)le %ugetul
dumneavoastr pentru un anumit articol
"deodorante, %aschei, produse de ngri?irea
prului$. Dac vor ceva mai scump, tre%uie
s foloseasc proprii %ani pentru a
completa diferena. Ni%ele: 5 >
Co#$um C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 19D
!9. Htie i nelege argumentele pro
i contra achiziionrii de la
magazinele cu plata n rate sau
leasing.
"///, /3$
a. Detaliaz conceptul de rate sau leasing.
%. /dentific dou avanta?e ale cumprrii de la magazinele n
rate "de e#. permite o%inerea produselor casnice cu fonduri
limitate, permite o%inerea ntregii dotri a unui apartament
dintr)un singur loc$.
c. /dentific dou dezavanta?e ale cumprrii n rate "de e#. mai
scump dec>t cumprarea normal, tre%uie achitate n timp
sau se pierd toate o%iectele nchiriate$.
Lecia Lecia E!aluarea ofertelor prin E!aluarea ofertelor prin
telefon telefon
Ci de zi suntem %om%ardai cu solicitri
telefonice pentru cri de credit, oferte
@gratuite8 i alte @cadouri8. C>nd primii
un telefon de un ofertant, cerei)i copilului
s)i roage s trimit materiale scrise care s
descrie oferta. &ceasta v a?ut s)i nvai
pe tineri c tre%uie s fie ateni c>nd
evalueaz ofertele i s nu ia o decizie
imediat. Ni%ele: 5 >
!=. Cunoate i nelege drepturile
fundamentale ale consumatorului.
"///, /3$
a. Cunoaste diferitele tipuri de garanii i modul de utilizare a
acestora.
%. 0tie c>nd este adecvat s se schim%e sau returneze un produs
i cum se face acest lucru "pstrarea chitanei i garaniei
produsului$.
c. /dentific cine promoveaz drepturile consumatorilor n
comunitate.
d. Descrie dou metode de e#ercitare a drepturilor
consumatorului "de e#. pl>ngere, dorete s se adreseze
sefului magazinului$.
e. Cunoate c>nd i cum s cear a?utor de la protectia
consumatorului.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 191
Dome#iul 7#ri;irii "er$o#'le
Iie#) "er$o#'l)
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1. Cunoate i nelege importana
unei %une igiene.
"//, ///, /3$
a. Definete termenul @igien8.
%. Descrie ce nseamn @%un igien8.
c. (#plic modul n care @sla%a igien8 afecteaz prieteniile i relaiile cu
ceilali.
d. (#plic modul n care igiena afecteaz sntatea unei persoane.
B0&000:, 3/)11, Personal
ChecIup, p..G9).G;.
B0&000:, 3/)1D, SEgiene,
p..G.).G6.
!. Poate menine o %un igien.
"//, ///, /3$
a. Detaliaz c>nd i cum se utilizeaz produsele de igien "de e#. h>rtia de
toalet, spun, ampon, perie, pieptene, periu de dini, past de dini, a
dentar, deodorant, erveele*tampoane sanitare, ustensile de %r%ierit$.
%. Demonstreaz cum se spal corpul i m>inile dup folosirea toaletei.
c. Demonstreaz utilizarea corespunztoare a produselor de igien pentru a
menine curate prul, dinii, unghiile i corpul unei persoane.
0-S, <nit 6, &ctivitE 6,
p.11!)114.
0-S, <nit 6, &ctivitE 1.,
p.1!1.
0-S, <nit 6, &ctivitE 19, p.
1!!)1!4.
20K, Personal SEgiene g!
20K, Personal SEgiene g.
S)#)t'te
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
.. Cunoate i nelege modalitile
de a rm>ne sntos.
"//, ///, /3$
a. /dentific trei moduri de a preveni rceala sau gripa.
%. (#plic modul de prevenire a %olilor contagioase ca po?arul, oreionul i
vrsatul de v>nt prin vaccinare i*sau evitarea contaminrii.
c. (#plic modul n care e#erciiile regulate pot face o persoan s se simt
mai %ine i s arate mai %ine.
2(K) PaEs to 0taE SealthE)
http'**QQQ.h%ci.com
*h?acIp*survstaE.htm
2(K) PorI Place Sealth dit)
20K, Sealth g1
20K, Sealth g!
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 19!
4. Htie cum c trateze %olile minore
i rnirile simple.
"///, /3$
a. Descrie simptomele rcelii, gripei i altor pro%leme o%inuite de sntate.
%. Demonstreaz cum se utilizeaz un termometru.
c. &lege medicaia adecvat eli%erat fr reet pentru durere, pro%leme
stomacale, diaree, simptome de rceal*alergii.
d. (#plic modul n care se trateaz rnirile simple cum sunt tieturile,
arsurile, mucturile, nepturile i achiile.
e. Demonstreaz tratarea rnirilor simple cum sunt tieturile, arsurile,
mucturile, nepturile i achiile.
1/O\O, dnoQing Phat to
Do,
p.91.
20K, Sealth g.
20K, Sealth g9
S)#)t'te C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
6. Htie c>nd i cum s solicite
asisten medical.
a. Descrie cum afl c>nd o %oal nu a rspuns la medicaia eli%erat fr
reet sau la remediile casnice.
%. (#plic ce tre%uie s fac atunci c>nd o %oal nu a rspuns la medicaia
eli%erat fr reet sau la remediile casnice.
c. Htie c>nd s mearg la o camer de urgen i c>nd s mearg la doctor sau
la clinic.
d. (#pune costurile aferente doctorului*dentistului, clinicii i camerei de
urgen.
e. &lege resursele medicale*stomatologice corespunztoare pentru pro%lema
ce necesit tratament.
f. Descrie paii pentru a face i a menine un consult medical*stomatologic.
1/O\O, dnoQing Phat to
Do,
p.91.
9. Cunoate i nelege importana
utilizrii medicamentelor eli%erate
cu i fr reet conform
recomandrilor.
"//, ///, /3$
a. (#plic diferena dintre medicamentele eli%erate cu i fr reet.
%. /nterpreteaz instruciunile furnizate pe medicamentele eli%erate cu i fr
reet.
c. Descrie ce se nt>mpl c>nd medicaia este utilizat necorespunztor.
d. Descrie efectele posi%ile ale utilizrii medicamentelor n timpul sarcinii.
0-S, <nit ;, &ctivitE 4,
p.191)
19!.
0-S, <nit ;, &ctivitE 6,
p.19!.
=. Cunoate i nelege resursele
medicale*stomatologice disponi%ile.
"///, /3$
a. Descrie tipurile disponi%ile de asigurare medical "de e#. 1edicaid,
asigurri medicale pentru anga?ai, studeni sau personale$.
%. (#plic unde i cum s o%in una sau mai multe tipuri de asigurri
medicale.
c. /dentific dou moduri de a gsi un doctor*stomatolog n comunitate "de
e#. verific paginile aurii, ca%inetele medicale*stomatologice, companiile
de asigurri de sntate, rude i prieteni$.
0-S, <nit ;, &ctivitE !,
p.19D.
CB0&, &ctivitE .D, Phere in
the Porld Do / KindM?
20K, Sealth g1D
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 19.
;. Htie cum s menin o %un
sntate emoional.
"///, /3$
a. /dentific trei moduri de reducere a stresului "de e#. e#erciii, respir
ad>nc, simplific programul$.
%. Descrie semnele i simptomele depresiei i ale altor pro%leme de sntate
emoional.
c. Descrie unde s se adreseze n comunitate pentru a o%ine a?utor pentru
depresie i alte pro%leme de sntate emoional.
d. &lege o strategie de reducere a stresului i meninere a unei %une snti
emoionale "de e#. e#erciii, respir ad>nc, simplific programul$.
e. (valueaz eficacitatea strategiei alese.
1/O\O, Dealing Qith 0tress,
p.99.
B0&000:, 3/)!1, 0tress F
0tressors, p. 4!9)4!;.
B0&000:, 3/)!!, 0tressful
(vents F 0ituations, p.4!G)
4.1.
B0&000:, 3/)!., Coping
Qith 0tress, p.4.!)4.6.
B0&000:, 3/)!4,
Depression, p.4.9)4.;.
Al!ool@ drouri ,i tutu#
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
G. Cunoate i nelege riscurile
medicale, sociale, emoionale i
legale aferente consumului de
alcool, droguri i tutun.
"//, ///, /3$
a. Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz corpul.
%. Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz dezvoltarea
ftului.
c. (#plic modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz o persoan i
familia sa.
d. Descrie ce cred prietenii i familia despre consumul de droguri, alcool i
tutun.
e. :umete dou moduri n care familiile transmit mai departe principii
despre droguri, alcool i tutun.
1/O\O, Drugs and &lcohol,
p.94.
0-S, <nit 1, &ctivitE !, p.11)
14.
0-S, <nit ;, &ctivitE G,
p.196.
0-S, <nit ;, &ctivitE 1D,
p.196)19=.
20K, &lcohol, Drugs,
-o%acco g1, g!, g., and g4
1D. Cunoate i nelege impactul
presiunii e#ercitate de cei de)o
seam asupra deciziilor privind
alcoolul, drogurile i tutunul.
"//, ///, /3$
a. Definete e#presia @presiunea e#ercitat de cei de)o seam8.
%. (#plic modul n care cei de)o seam influeneaz deciziile privind
consumul de alcool, droguri i tutun.
c. /dentific dou moduri de a rezista presiunii negative e#ercitate de cei de)
o seam.
00&000:, PorIsheet G6,
2esisting :egative Pressure,
p.1...
20K, &lcohol, Drugs,
-o%acco g6
11. Cunoate i nelege tipurile de
asisten disponi%ile pentru
dependena de alcool, droguri i
tutun.
"//, ///, /3$
a. /dentific trei forme de asisten privind a%uzul de su%stane "de e#.
:&*&&, consilier n domeniul consumului de su%stane$.
%. /dentific cel puin un grup de suport care ofer asisten mem%rilor
familiei "de e#. &B&:O:$.
c. /dentific unde sunt oferite aceste servicii n comunitate "de e#. carte de
telefon, consilier colar, /nternet$.
1/O\O, Phere Pould \ou
5o?
P.96.
20K, &lcohol, Drugs,
-o%acco g9
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 194
1!. Cunoate i nelege implicaiile
legale ale condusului su% influena
alcoolului.
"///, /3$
a. Descrie legile privitoare la consumul de alcool n statul respectiv "de e#.
v>rsta legal de la care este permis consumul de alcool$.
%. Descrie limitele legale ale consumului de alcool sta%ilite n statul
respectiv.
c. Descrie dou consecine ale condusului su% influena alcoolului.
d. Descrie dou strategii privind consumul responsa%il de alcool "de e#.
consum limitat, desemnarea unui ofer$.
B0&000:, /3)!;, Choosing
\our
Driver, p.!=.)!=4.
B0&000:, /3)!G, DrinIing
F
Driving, p.!=6)!==.
20K, &lcohol, Drugs,
-o%acco g=
Se<u'lit'te
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1.. Cunoate i nelege modul n
care se schim% corpul femeii i al
%r%atului n timpul pu%ertii.
"//, ///, /3$
a. /dentific anatomia se#ual feminin i masculin.
%. (#plic schim%rile corporale care intervin n timpul pu%ertii at>t la
%r%ai c>t i la femei.
0-S, <nit 1, &ctivitE !, p.11
0-S, <nit =, &ctivitE !,
p.14!)14..
0-S, <nit =, &ctivitE .
20K, 2elationships and
0e#ualitEg1
14. Cunoate i nelege diferena
dintre genuri se#uale i orientare
se#ual.
"//, ///$
a. Definete termenii gen se#ual i orientare se#ual.
%. /dentific trei orientri se#uale "de e#. heterose#ual, homose#ual i
%ise#ual$.
c. Definete stereotipurile i discriminrile %azate pe orientarea se#ual.
2(K' Nuestions &%out 0e#ual
Orientation
16. Cunoate i nelege modurile de
evitare a sarcinilor.
"//, ///, /3$
a. Descrie modul n care femeile rm>n nsrcinate.
%. /dentific cel puin trei metode de contracepie.
c. (#plic modul de utilizare a acestor metode de contracepie.
d. (valueaz eficacitatea fiecrei metode de prevenire at>t a sarcinilor c>t i a
%olilor cu transmitere se#ual.
e. (#plic de ce a%stinena este singura metod ce nu implic riscuri.
f. Descrie cui s se adreseze pentru a o%ine informaii despre graviditate,
contracepie i prevenie.
CB0&, &ctivitE !., -he Airth
Control Ao#.
CB0&, &ctivitE 4G :ot a Aag
of -ricIs.
CB0&, &ctivitE 9., 0e#ual
ZeopardE.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 196
19. Cunoate i nelege cum s
previn, identifice i trateze %olile
cu transmitere se#ual, inclusiv
0/D&.
"//, ///, /3$
a. (#plic modul de transmitere a unei %oli cu transmitere se#ual sau 0/D&.
%. /dentific trei %oli cu transmitere se#ual o%inuite.
c. Descrie modul n care aceste %oli cu transmitere se#ual i afecteaz
corpul.
d. (#plic modurile de protecie fa de %olile cu transmitere se#ual.
e. Descrie metodele de tratament pentru cel puin dou %oli cu transmitere
se#ual.
f. /dentific organizaiile comunitare care ofer testare gratuit i anonim.
1/O\O, Preventing S/3 F
&/D0, p.9=.
1/O\O, Other 0e#uallE
-ransmitted Diseases, p. 9;.
B0&000:, 3/)19, S/3 F
&/D0, p.41!)414.
CB0&, &ctivitE .., Cruise to
/sland Paradise.
P-C, 0ession /3,
<nderstanding 0-Ds and
S/3 F SoQ to 2educe 2isI.
P-C, 0ession 3, /ncreasing
\our dnoQledge &%out
Protection.
20K, 2elationships and
0e#ualitE g9
Se<u'lit'te C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1= Cunoate i nelege simptomele
unei sarcini i resursele disponi%ile.
"//, ///, /3$
a. /dentific dou semne ale sarcinii "de e#. lipsa ciclului, greuri matinale$.
%. (#plic unde poate o%ine un test de sarcin.
c. /dentific dou resurse comunitare care ofer consiliere i ngri?ire
prenatal.
1/O\O, 0Emptoms of
PregnancE, p.1D.
P-C, 0ession 3//, SoQ to
<se 2esources to 0upport
\our Choices.
20K, 2elationships and
0e#ualitE g4
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 199
Dome#iul de&%olt)rii $o!i'le
De&%olt're "er$o#'l)
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1. Cunoate i nelege conceptul
respectului de sine.
"//, ///, /3$
a. Definete termenul @respect de sine8.
%. (#plic legtura dintre respect de sine pe de o parte i contiin de sine i
imagine de sine pe de alt parte.
c. Descrie relaia dintre respect de sine i %unstarea emoional.
CB0&, &ctivitE =;, 5etting
to dnoQ 1e.
CB0&, &ctivitE =G, 7Pho
&m /8 Collage.
CB0&, &ctivitE G;, Positive
&ffirmation.
20K, Personal Development
g1+ 20K, Personal
Development g!
!. Cunoate i nelege punctele tari
i nevoile unei persoane.
"//, ///, /3$
a. Definete punctele tari i nevoile.
%. /dentific trei puncte tari i nevoi personale.
c. 2ecunoate cum punctele tari ale unei persoane pot fi utilizate pentru a
satisface nevoile.
CB0&, &ctivitE G, -oilet
Paper.
CB0&, &ctivitE 1D, 5ra%
Aag.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 19=
.. Cunoate i nelege impactul
unui comportament atent,
respectuos, responsa%il i onest
ntr)o relaie.
"//, ///, /3$
a. Definete comportamentul atent, respectuos, responsa%il i onest.
%. D e#emple de situaii n care comportamentul atent, respectuos,
responsa%il i onest a afectat o relaie.
B0&000:, 1)9, &cts of dind
ness, p.1.)16.
00&000:, PorIsheet 49,
2especting Others as
/ndividuals, p.!!!.
00&000:, PorIsheet 4=,
2ecognizing the 3alue of
Kriendship, p.!!!.
20K, 2elationships g!
4. Cunoate i nelege modul n
care m>nia, necinstea, i nepoliteea
afecteaz relaiile.
"//, ///, /3$
a. Definete comportamentul m>nios, necinstit i nerespectuos.
%. D e#emple de modul n care acestea afecteaz relaiile.
00&000:, PorIsheet 91,
Saving 2espect for the
PropertE of Others, p!4..
00&000:, PorIsheet 9.,
2especting CommunitE
&uthoritE
Kigures, p.!4..
Co#,tii#() !ultur'l)
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
6. Cunoate i nelege identitatea
cultural a persoanei.
"//, ///, /3$
a. Descrie o%iceiurile asociate cu cultura persoanei "de e#. structura
familial, lim%a, m>ncarea, m%rcmintea$.
%. Cunoate contri%uiile pe care cultura unei persoane le)a adus societii.
c. Jnelege impactul pe care cultura l are asupra identitii, valorilor i
principiilor unei persoane.
B0&000:, /)!, 1E (thnic
AacIground, p.!)9.
20K, Cultural &Qareness g1
20K, Cultural &Qareness g!
9. Cunoate i nelege diferitele
grupuri culturale.
"//, ///, /3$
a. /dentific i descrie o%iceiurile a trei grupuri culturale.
%. Descrie contri%uiile pe care aceste culturi le)au adus societii.
c. 2espect atitudinile i principiile celorlalte grupuri culturale.
B0&000:, /)1, (thnic
5roups, p.!)..
20K, Cultural &Qareness g9,
g=, gG, and g1D
=. Cunoate i nelege cum poate
rspunde eficace pre?udecilor i
discriminrii.
"//, ///, /3$
a. Definete rasismul, stereotipurile, pre?udecile i discriminarea,
%. Demonstreaz dou strategii pozitive de a rspunde pre?udecilor i
discriminrii acas, la coal i n comunitate.
CB0&, &ctivitE ;9,
Cele%rating Differences, Part
/.
CB0&, &ctivitE ;=,
Cele%rating Differences, Part
// F ///.
20K, Cultural &Qareness
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 19;
g11, g1!, g1., and g14
Comu#i!'re
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
;. Cunoate i nelege elementele
comunicrii.
"//, ///, /3$
a. 2ecunoate influena diverselor culturi asupra elementelor comunicrii.
%. (#plic diferenele dintre comunicarea ver%al i non)ver%al.
c. Descrie trei forme de comunicare non)ver%al "de e#. inuta corpului,
gesturi, contact vizual, i e#presii faciale$.
d. (#plic modul de a asculta eficace pentru a clarifica ceea ce s)a spus.
e. (#plic modul de a adresa ntre%ri eficiente atunci c>nd clarific sau
o%ine informaii "de e#. ntre%ri deschise i nchise$.
f. Descrie modul n care feed%acI)ul poate a?uta comunicarea i*sau o poate
mpiedica.
g. /dentific dou strategii de a oferi feed%acI "de e#. prin utilizarea
afirmaiilor cu @eu8, concentrarea pe comportament nu pe persoan$.
h. /dentific dou strategii de a primi feed%acI "de e#. contact vizual,
nentreruperea unei conversaii$.
CB0&, &ctivitE !,
5randmotherbs -rucI.
CB0&, &ctivitE 16, AroIen
0cuares.
CB0&, &ctivitE 1=, Comfort
Cone.
CB0&, &ctivitE 1;, AodE
Banguage.
CB0&, &ctivitE 1G, Zohn F
1arE.
CB0&, &ctivitE 4., Peanut
Autter F ZellE.
00&000:, 0Iill ., Aeing
&%le to Communicate, p.1;
Comu#i!'re C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
G. Htie cum s comunice cu prietenii
i familia.
"//, ///, /3$
a. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali "de e#.
str>ngerea m>inii, contact vizual, lim%a? standard vs. argou, atingere
adecvat$.
%. Purtarea unei conversaii utiliz>nd lim%a?ul ver%al i non)ver%al
corespunztor.
c. Demonstreaz oferirea i primirea de feed%acI n dou situaii cu familia
i prietenii.
d. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali.
00&000:, 2evealing
\ourself to
Others, p.96)=4.
00&000:, 0Iill !,
<nderstanding
&notherbs Point of 3ieQ,
p.1D)1=.
20K, Communication g!
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 19G
1D. Cunoate cum s comunice n
mediul colar.
"//, ///, /3$
a. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali "de e#.
str>ngerea m>inii, contact vizual, lim%a? standard vs. argou$.
%. <tilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile.
c. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntre%ri eficace pentru a o%ine
i*sau clarifica informaii.
d. Demonstreaz oferirea i primirea de feed%acI n dou situaii cu
personalul colii.
e. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali.
B0&000:, ///).D, 5etting
&long
Qith &uthoritE, p.1G.)1G6.
B0&000:, ///).1, &sIing
5ood
Nuestions, p.1G9)1G;.
20K, Communication g11
11. Htie cum s comunice la locul de
munc.
"///, /3$
a. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali "de e#.
str>ngerea m>inii, contact vizual, lim%a? standard vs. argou$.
%. <tilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile.
c. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntre%ri eficace pentru a o%ine
i*sau clarifica informaii.
d. Demonstreaz oferirea i primirea de feed%acI n dou situaii legate de
munc.
e. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali.
00&000:, 0Iill =, 1aIing a
5ood /mpression, p.61)6=.
20K, Communication g1!
1!. Htie cum i c>nd s utilizeze
tehnologia pentru a comunica
eficace i n siguran.
"//, ///, /3$
a. (#plic modul diferit de utilizare a telefonului i emailului la munc i
acas..
%. Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea telefonului acas i la munc
"de e#. cum s rspund, s preia un mesa? i s transmit informaii$.
c. Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea emailului acas i la munc.
d. (#plic modul de a comunica n siguran atunci c>nd utilizeaz telefonul
i emailul "mesa? vocal adecvat pe ro%otul telefonic, dezvluirea
corespunztoare a informaiilor personale n email$.
2(K)Ausiness :eticuette ,
http'**QQQ.%spage.com
*1netic*:etic.html
20K, Communication g14
Comu#i!'re C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1.. Htie cum i c>nd s fie sigur pe
sine atunci c>nd comunic acas, la
coal sau la munc.
"//, ///, /3$
a. (#plic diferenele dintre stilurile de comunicare pasive, agresive i sigure
pe sine.
%. Descrie cum s comunice demonstr>nd ncredere n sine.
c. Cunoate faptul c oamenii au dreptul de a e#prima opinii diferite.
d. Demonstreaz comunicare ce reflect siguran de sine n trei situaii.
00&000:, 0Iill 4,
:egotiating or
Compromising, p.!9).!.
20K, Communication g19
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1=D
14. Htie cum s gestioneze un
conflict.
"//, ///, /3$
a. Descrie semnele de conflict.
%. Descrie dou moduri diferite de a gestiona un conflict.
c. Demonstreaz dou tehnici de gestionare a conflictelor ce ar putea fi
utilizate acas, la coal sau la munc.
B0&000:, //)1!, /dentifEing
a Conflict, p.1D=)1D;.
B0&000:, //)1.,
Compromising p.1DG)111.
16. Htie cum s utilizeze tehnicile de
gestionare a m>niei.
"//, ///, /3$
a. /dentific situaii care ar putea produce sentimente de m>nie n propria
persoan i a altora.
%. Descrie indiciile i sentimentele m>niei n propria persoan i a altora.
c. (#plic o tehnic de gestionare a m>niei "de e#. plecarea$.
d. Demonstreaz dou tehnici de gestionare a m>niei ce ar putea fi utilizate
acas, la coal sau la munc.
00&000:, 0Iill ;,
Controlling
\our (motions, p.6;)94.
20K, Communication g1=
Rel'(ii
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
19. Cunoate i nelege diferenele
dintre diferitele tipuri de relaii.
"//, ///, /3$
a. Descrie diferitele tipuri de relaii "de e#. familie, prieteni, de afaceri,
profesionale, maritale i sentimentale$.
%. Cunoate valoarea pstrrii a mai mult de un tip de relaii.
c. (#plic regulile, limitele i codul comportamental aferente fiecrui tip de
relaie.
d. Descrie rolurile diferite pe care le ?oac oamenii n diferite relaii.
CB0&, &ctivitE !G, Kinding
the
2ight 2elationship.
20K, 2elationships g1
1=. Htie cum s dezvolte i s
pstreze relaii sntoase.
"//, ///, /3$
a. /dentific trei caracteristici ale relaiilor sntoase i duntoare.
%. Descrie dou moduri de a dezvolta o relaie nou cu familia, prietenii,
colegii de munc, sau romantice.
c. Descrie dou moduri de a gestiona o relaie duntoare "de e#. clarificarea
limitelor, solicitarea de consiliere, asisten legal, terminarea relaiei$.
d. &nalizeaz rolurile i responsa%ilitile pe care am%ele pri le au n
meninerea relaiei.
e. Descrie cum relaiile se modific n timp.
f. /dentific dou moduri de a menine o relaie n timp i la distan.
CB0&, &ctivitE !G, Kinding
the 2ight 2elationship.
00&000:, Pro%lems or
<nusual 0ituations, p.19;.
B0&000:, /)!1) /).1, Aeing
Part
of a KamilE, p.61)=1.
20K, 2elationships g!
Rel'(ii C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1;. Htie cum s vor%easc cu ceilali
despre deciziile care afecteaz
relaiile.
"///, /3$
a. (#plic modul de a vor%i cu un partener despre pro%leme cum sunt
nt>lnirile romantice, activitile se#uale, prevenirea %olilor cu transmitere
se#ual i a sarcinilor, despre cstorie i pro%leme printeti.
%. (#plic modul de a vor%i cu familia i prietenii despre pro%leme cum sunt
nt>lnirile romantice, activitile se#uale, prevenirea %olilor cu transmitere
se#ual i a sarcinilor, despre cstorie i pro%leme printeti.
c. (#erseaz convor%irea cu un partener ntr)o situaie simulat.
d. (#erseaz convor%irea cu familia i prietenii ntr)o situaie simulat.
P-C, 0ession ///, SoQ to
1aIe \our Choices 0ticI
P-C, 0ession 3//, SoQ to
<se 2esources to 0upport
\our Choices.
20K, 2elationships g.
20K, 2elationships g4
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1=1
1G. Htie cum s dezvolte i s
utilizeze un sistem de suport
personal.
"///, /3$
a. Definete sistemul de suport personal.
%. Cunoate %eneficiile de a avea mai mult de o persoan care s ofere a?utor
cu pro%lemele.
c. /dentific dou sau mai multe persoane care pot oferi a?utor.
d. Creeaz o list cu persoane)resurs incluz>nd adrese i numere de telefon.
e. (valueaz punctele tari i nevoile unui sistem de suport personal.
f. /dentific trei strategii de a e#tinde sistemul de suport personal.
g. &nalizeaz dou situaii unde este necesar a?utorul "de e#. pro%leme de
munc, crize familiale$ i identific persoana de suport corespunztoare.
1/O\O, Kriends, p.=6.
00&000:, 1aIing and
deeping
Kriends, p.;G.
OP, <nit V3, /dentifEing
0upportive 2esources.
20K, 2elationships g11
!D. Htie i nelege conceptul de
@comunitate8.
"///, /3$
a. Definete i d e#emple de comuniti diferite "de e#. religioase, grupuri
culturale, de cartier, la coal, civice$.
%. Descrie responsa%ilitile aferente apartenenei la o comunitate.
c. /dentific trei lucruri care fac o persoan s fie parte a unei comuniti "de
e#. v>rsta, cultura, interesele, nevoile$.
d. Cunoate %eneficiile implicrii n diverse comuniti.
00&00:, PorIsheet =1,
3olunteering at &gencies,
p.!6=.
20K, 2elationships g1!
Tim" li6er
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
!1. Cunoate i nelege importana
activitilor recreative sntoase.
"//, ///, /3$
a. Descrie diferenele dintre activitile recreative sntoase i duntoare.
%. Descrie dou avanta?e ale activitilor recreative sntoase "de e#.
reducerea stresului, cunoaterea de oameni cu interese similare$.
c. /dentific dou resurse care pot fi utilizate pentru a gsi activiti
recreative sntoase "de e#. ziare, /nternet, afia?e, carte de telefon, familie
i prieteni$.
d. /dentific o activitate recreativ spre a o e#plora amnunit.
1/O\O, Phat Do \ou Do
Kor Kun? p.=!.
1/O\O, Phat Does /t
1ean? p.=..
1/O\O, -rE 0omething
:eQ,p.=..
20K, 2elationships g1.
Dome#iul de"ri#derilor de mu#!) ,i $tudiu
Pl'#i-i!'re' !'rierei
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1. (ste capa%il s identifice cariere
de interes.
"//, ///, /3$
a. /dentific deprinderile, a%ilitile, afinitile i antipatiile legate de munc.
%. 5sete domenii de carier potrivite deprinderilor, a%ilitilor, afinitilor
i antipatiilor.
CB0&, &ctivitE !=, :ame
that Zo%.
CB0&, &ctivitE =G, 7Pho
&m /8 Collage.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1=!
!. (ste capa%il s ia o decizie
privitoare la carier n cunotin de
cauz.
"///, /3$
a. 0tr>nge informaii despre unul sau mai multe domenii de carier "de e#.
perspectiva*tendinele carierei, deprinderi tehnice, salarii poteniale,
educaie i pregtirea necesar$.
%. Cunoate importana voluntariatului, urmririi locurilor de munc, i
stagiilor pltite pentru a o%ine informaii despre domeniile de carier.
c. 0ta%ilete scopul carierei.
d. &?usteaz interesele carierei cu deprinderile, o%iective carierei i a%ilitile
personale.
e. (valueaz fiecare opiune de carier i alege un domeniu de carier care se
potrivesc cel mai %ine scopurile de carier ale individului.
CB0&, &ctivitE .!, &
PindoQ to the Kuture.
CB0&, &ctivitE 4D, Phat is
1E Career?
CB0&, &ctivitE 6;, Phatbs
1E Bine.
CB0&, &ctivitE =D,
CommunitE /ntervieQs.
CB0&, &ctivitE =6, Career
Choices.
.. (ste capa%il s dezvolte un plan
de carier.
"///, /3$
a. 2ecunoate cum locul de munc, e#perienele de voluntariat, educaie i
training profesional afecteaz ndeplinirea scopurilor de carier.
%. Determin resursele necesare pentru a o%ine educaia, trainingul i
stagiatura solicitat.
c. /dentific %ursele, fondurile i a?utoarele financiare disponi%ile.
Cash 1!)16, Part //, Chapter
., Do / 5et a Zo% or AanI on
the BotterE?
20K, Career Planning gG
Lo!ul de mu#!)
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
4. Jnelege importana anga?rii.
"//, ///, /3$
a. Descrie modul n care nevoile i dorinele se leag de anga?are.
%. /dentific dou motive pentru care oamenii muncesc "de e#. sta%ilitate,
independen$.
c. (#plic dou moduri n care munca afecteaz stilul de via al unei
persoane.
CB0&, &ctivitE .4, /tbs /n the
Aag.
20K, (mploEment g1
20K, (mploEment g!
20K, (mploEment g.
Lo!ul de mu#!) C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
6. Htie cum s gseasc locuri de
munc temporare, cu norm redus
n comunitate.
"//, ///$
a. /dentific trei tipuri de slu?%e temporare, cu norm redus n comunitate
"de e#. %a%E)sitting, distri%uirea ziarelor, tiatul ier%ii$.
%. Descrie unul sau mai multe moduri de a o%ine slu?%e temporare, cu norm
redus "de e#. afia?, anunuri n %roura comunitar, crearea unui afi,
discuii cu vecinii$.
c. &lege o strategie de a o%ine slu?%a temporar, cu norm redus preferat.
Cash 1!)16, Part //, Chapter
., Do / 5et a Zo% or AanI on
the BotterE?
20K, (mploEment g6
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1=.
9. Htie cum s caute un loc de
munc.
"///, /3$
a. Citete i interpreteaz informaiile din anunurile din ziare i alte
materiale tiprite$.
%. Kolosete /nternetul pentru a gsi locuri de munc disponi%ile.
c. Cunoate importana relaiilor personale n cutarea unui loc de munc "de
e#. @piaa de munc ascuns8$.
d. (#plic ce fac ageniile pu%lice i private de plasare a forei de munc i
care sunt costurile aferente fiecreia.
e. 5sete locuri de munc disponi%ile utiliz>nd una sau mai multe metode
de cutare.
1/O\O, SoQ Do / Kind &
Zo%? p...
1/O\O, Bearn 1ore &%out
Kinding Zo%s, p..)9.
1/O\O, 2eading Zo%
&dvertisements, p.=.
B0&000:, 3)1!, 0earching
for a Zo%, p...;).4D.
20K, (mploEment g6
20K, (mploEment g9
=. Poate completa un formular de
anga?are.
"///, /3$
a. Definete termenii utilizai n mod curent n formularele de anga?are.
%. /nterpreteaz ntre%rile din formular i ofer rspunsurile adecvate.
c. Creeaz o fi de date personale pentru a fi utilizat la completarea unui
formular de anga?are.
d. Completeaz dou formulare de anga?are.
1/O\O, 5etting \our Kacts
-ogether, p.;.
CB0&, &ctivitE =., &ssume
an /dentitE.
B0&000:, 3)!!, & Zo%
&pplication, p..94).9=.
20K, (mploEment g=
;. Poate crea un C3 i o scrisoare de
intenie.
"/3$
a. Definete termenul @C38.
%. Descrie diferitele formate de C3 "de e#. funcional, cronologic$.
c. Creeaz un C3 utiliz>nd aceste formate cu supervizare.
d. (#plic ce este o scrisoare de intenie i ce ar tre%ui s conin.
e. Creeaz o scrisoare de intenie pentru a acompania un C3 sau o aplicaie
cu supervizare.
1/O\O, -he 2esume, p.G)
1D.
1/O\O, &pplEing %E Better,
p.11)1!.
B0&000:, 3)1., & 2esume,
p..41).4!.
20K, (mploEment g;
20K, (mploEment gG
Lo!ul de mu#!) C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
G. Poate participa la un interviu
pentru un loc de munc.
"///, /3$
a. Descrie rolul interviului n procesul de cutare a locului de munc.
%. &dun informaii despre companie atunci c>nd se pregtete pentru
interviu.
c. &fieaz ngri?ire, m%rcminte i comportament corespunztor unui
interviu.
d. /dentific posi%ile ntre%ri pentru interviu i creeaz rspunsuri.
e. Descrie deprinderile de comunicare ver%al i non)ver%al utilizate ntr)un
interviu.
f. (#erseaz un interviu cu un prieten sau un adult.
g. 2ealizeaz un interviu i evalueaz performanele personale.
1/O\O, 5etting 2eadE Kor the
/ntervieQ, p.1.)14.
CB0&, &ctivitE .1, -he 2ight
BooI Kor a Zo% /ntervieQ.
B0&000:, 3)14, /ntervieQing,
p..4.).46.
20K, (mploEment g1D
20K, (mploEment g11
20K, (mploEment g1!
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1=4
1D. Cunoate i nelege importana
meninerii contactului dup interviu.
"///, /3$
a. Descrie dou modaliti de meninere a contactului "de e#. telefon,
scrisoare de mulumire, email$.
%. Descrie ce tre%uie spus n cadrul acestui contact.
1/O\O, KolloQ)up, p.16.
20K, (mploEment g1.
11. Htie cum s utilizeze tehnologia
o%inuit de la locul de munc.
"///, /3$
a. /dentific echipamentele o%inuite de la locul de munc inclusiv
computere i alte tehnologii.
%. Demonstreaz utilizarea tehnologiei pentru a ndeplini sarcini la locul de
munc "de e#. fa#, computer, copiator, imprimant$.
2(K' /mpact of -echnologE on
the
PorI Place )
http'**scholar.li%.vt.edu*e?ournals
*Z/-(*v..n.*leQis.html
1!. Cunoate i nelege deducerile,
%eneficiile i drepturile salariale ale
anga?atului.
"///, /3$
a. (#plic informaiile privitoare la deducerile salariale incluse pe foaia de
salariu.
%. /dentific %eneficiile pentru anga?at "de e#. asigurri de sntate, acordarea
de timp li%er pentru studiu, concediu, planuri de pensii i n caz de
handicap$.
c. Descrie cum s o%in %eneficiile pentru anga?at.
d. Descrie drepturile unei persoane privitoare la hruirea se#ual.
e. (#plic ce este o pl>ngere i cum se utilizeaz pentru a rezolva disputele.
f. /dentific modaliti de a promova "de e#. programe de pregtire
profesional, educaie superioar$.
g. /dentific resursele companiei care descriu drepturile i %eneficiile
anga?ailor "de e#. politici de personal, site /ntranet al companiei$.
1/O\O, \our PaEchecI, p.;D.
Cash 1!)16, Part //, Chapter .,
Do / 5et a Zo% or AanI on the
BotterE?
20K, (mploEment g14
20K, (mploEment g16
Lo!ul de mu#!) C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1.. Htie cum s pstreze locul de
munc.
"///, /3$
a. /dentific atitudinile i comportamentele "de e#. punctualitatea,
respectarea instruciunilor, asumarea responsa%ilitilor$ care afecteaz
pstrarea locului de munc i promovarea.
%. /dentific m%rcmintea adecvat la locul de munc.
c. (#plic ce este @su%ordonarea ierarhic8 i cum funcioneaz.
d. Cunoate importana supervizrii i accept supervizarea.
e. Demonstreaz capacitatea de a organiza i gestiona timpul pentru a
ndeplini sarcinile de la locul de munc.
f. Demonstreaz dou moduri de a gestiona critica.
g. Demonstreaz deprinderi de negociere n rezolvarea diferendelor de la
locul de munc.
h. Demonstreaz cola%orarea cu alte persoane ca mem%ru al echipei.
CB0&, &ctivitE 14, Choose
to deep /t.
B0&000:, 3)16, Saving a
5ood &ttitude, p..49).4;.
B0&000:, 3)19, Aeing a
5ood (mploEee, p..4G).6D.
B0&000:, 3)1=, 5etting
&long Qith the Aoss, p..61)
.6..
B0&000:, 3)1;, \ou &re
the Aoss, p..64).69.
20K, (mploEment g19
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1=6
14. Htie cum s schim%e locurile de
munc.
"///, /3$
a. Cunoate cum ncetarea relaiilor de munc actuale poate afecta
oportunitile viitoare de anga?are.
%. (#plic de ce este important s acorde anga?atorului preavizul
corespunztor.
c. Demonstreaz un interviu pozitiv de demisie dintr)o companie.
B0&000:, 3)!D, Changing
Zo%s' PhE?, p..6G).9D.
B0&000:, 3)!1, Changing
Zo%s' SoQ?, p..91).9..
20K, (mploEment g1G
Lu're' de!i&iilor
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
16. Cunoate i nelege procesul de
luare a deciziilor %ine)g>ndite.
"//, ///, /3$
a. Cunoate diferenele dintre deciziile impulsive i cele %ine)g>ndite.
%. Descrie etapele procesului de luare a unei decizii %ine)g>ndite "de e#.
identificarea opiunilor, evaluarea argumentelor pro i contra, alegerea
unei opiuni$.
1/O\O, 1aIing Decisions,
p.19.
00&000:, 1aIing 5ood
Decisions, p.1.4.
19. Poate utiliza un proces de luare a
deciziilor %ine)g>ndite ntr)o situaie
privitoare la deprinderile de via.
"//, ///, /3$
a. &nalizeaz o situaie privitoare la deprinderile de via care necesit o
decizie "de e#. alegerea unei cariere, schim%area locului de munc,
efectuarea unei achiziii ma?ore$.
%. &plic procesul de luare a deciziilor %ine)g>ndite la o situaie privitoare la
deprinderile de via.
c. (valueaz rezultatele deciziei.
1/O\O, 1aIing Decisions,
p.19.
20K, Decision 1aIing g.
20K, Decision 1aIing g4
De"ri#deri de $tudiu
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i
1=. Cunoate i nelege ce
influeneaz capacitatea de studiu a
unei persoane.
"//, ///, /3$
a. /dentific dou lucruri care influeneaz capacitatea unei persoane de a
studia "de e#. locaia, spaiul, timpul, distragerile$.
%. Determin condiiile n care o persoan nva cel mai %ine.
B0&000:, ///)!., 0tudE
0marter, p.1=4)1=6.
B0&000:, ///)!1, 5etting
Organized, p.19;)1=D.
2(K) 5irl PoQer &ssignment
AooI
http'**QQQ.health.org*gpoQer*
girlarea*assignment*
20K, 0tudE 0Iills g1, g., and
g4
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1=9
1;. (ste capa%il s utilizeze una sau
mai multe tehnici de nvare pentru
a o%ine un scop de studiu.
"//, ///, /3$
a. /dentific stilul de nvare al unei persoane "de e#. vizual, auditiv,
Iinestetic$.
%. Descrie dou sau mai multe tehnici de nvare care funcioneaz cel mai
%ine pentru fiecare stil de nvare "de e#. cartonae, su%liniere, luarea de
notie$.
c. 0electeaz o tehnic i demonstreaz utilizarea ei.
B0&000:, ///)!!, -aIing
:otes,
1=1)1=..
2(K) Bearning 0tEles
http'**QQQ.hoQtolearn.com
20K, 0tudE 0Iills g9
1G. Htie cum s acceseze resurse
pentru a m%untii rezultatele
educaionale.
"/3$
a. /dentific resursele din comunitate care ofer meditaii dup orele de
coal, cursuri de pregtire pentru teste i costurile aferente acestora.
%. (#plic modul de accesare a acestor resurse comunitare.
CB0&, &ctivitE .D, Phere /n
the
Porld Do / KindM?
20K, 0tudE 0Iills g;
&daptare dup DorothE /. &nsell i Zoan 1. 1orse 2evizuit &ugust 1GG;
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? 1==
ANE2A 5 Do$'rul i#di%idu'l $i "ror'mul de i#ter%e#tie $"e!i-i!' CPISD
DOSARUL INDIVIDUAL SI PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECI.ICA
(3&B<&2( /:-(2D/0C/PB/:&2&
P2O52&1<B D( /:-(23(:-/( 0P(C/K/C& P/0
Aceasta este doar o %ostra de dosar %etodologic care cu"rinde indicatori de evaluare,
date "ersonale care sa contribuie la elaborarea "rogra%ului de interventie s"ecifica. Cu
siguranta nu este e&haustiv iar o sea%a de indicatori "recu% si ite%i de evaluare au
a"licabilitate si relevanta %ai ales "entru asistenta tinerilor "este -/ ani sau adolescenti. Pentru
co"ii %ai %ici sau co"ii cu di'abilitati se "ot "ro"une alte instru%ente ada"tate gru"ului tinta
care au nu%itori co%uni cu acest instru%ent dar si date diferite si e&igente diferite.
In al doilea rand acest instru%ent incura1ea'a si "ro%ovea'a interdisci"linaritatea si
abordarea unitara a beneficiarului insa fiecare "rofesionist "oate avea date "e care le considera
confidentiale astfel incat acest "lan "oate fi i%bunatatit si frag%entat, nu trebuie co%"letat
co%"act , in for%a data ,legata.
D&-( P(20O:&B(
2eferent ......................................................
:umeMMMMMMMMMMMMMMM
PrenumeMMMMMMMMMMMMM...
Data si locul nasteriiMMMMMMMMM.....................
0e#ul' masculin ..... feminin ........
&cte de identitate' C/...... A/.... &/ ..... :u .......
0eria ....................... :r....................Data eli%erarii ..............................
C.:.P'..........................................................
1asura de protectie.....................................................*Conform SO-. CPC :r...............din
data ....................................
&dresa la care se afla copilul* tinarul .............................................................MMMM..
........................................................................................................................MMMMMM
2ezidenta........................................................................................................MMMMMM
Domiciliul temporar......................................................................................MMMMM
O%servatii'...............................................................................................................................
...............................................................................................................MMMMMMMM
Date despre familie'
1ama -ata
:ume ................................ :ume ....................................
Prenume................................. Prenume ...............................
:ecunoscuta........................... :ecunoscut ...........................
2esedinta ............................... 2esedinta ..............................
................................................ .................................................
Domiciliul temporar................ Domiciliul temporar...............
................................................. ................................................
.................................................. .................................................
<ltima adresa cunoscuta .......... <ltima adresa cunoscuta ..........
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1=;
................................................. ...................................................
................................................... ..................................................
Ocupatia si locul de munca ...... Ocupatia si locul de munca .....
.................................................... ...................................................
.................................................... ...................................................
0tarea de sanatate ..................... 0tarea de sanatate ....................
.................................................. ...................................................
Bocuinta ................................M.. Bocuinta ...................................
0ituatia socio) economica ............ 0ituatia socio)economica ..........
...................................................... ...................................................
1otivul pentru care se afla in institutie ..........................................................MMMMM..
............................................................................................................................................................
.....................................................................................MMMMMMMMMMM...
1otivele pentru care se afla in locuinta de tranzitie ......................................MMMMM
.........................................................................................................................MMMMM..
.........................................................................................................................MMMMM..
/storic
3arsta la care a fost prima data institutionalizatiiiiiiii
Data de cand se afla in insititutia de protectie .............................
-raiectoria in sistemul de protectie a copilului.............................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
....................................
Date privind situatia ?uridica a tanarului
O%servatii................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.....................
0tatutul ?uridic in raport cu fiecare dintre parinti ....................................
...........................................................................................................................
2elatia cu familia
Kamilia manifesta interes fata de tanar
vizita "specificati$.......................................................
telefon "specificati$......................................................
) scrisori "specificati$.......................................MMM..
O%servatii'.......................................................................................MMMM
1erge in familie
0aptamanal
Bunar
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1=G
-rimestrial
Deloc
O%servatii'.................................................................MMMMMMMMMM..
-anarul scrie * telefoneaza familiei
0aptamanal
Bunar
-rimestrial
Deloc
O%servatii
&lte persoane decat parintii care manifesta interes pentru tanar
"0pecificati$
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMM
Krati si surori
:ume si
prenume
Data nasterii 0e# Ocupatie 2ezidenta
&-/-<D/:(& -&:&2<B</ K&-& D( K&1/B/(
) mama
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
) tata
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
) alte rude.............................................................................................................MMM..
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
&-/-<D/:(& P&2/:-/BO2 K&-& D( COP/B *-&:&2
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;D
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
D&-( 1(D/C&B( "stare de sanatate, particularitati ale dezvoltarii anatomo)fiziologice
etc$
&.Caracteristici ale dezvoltarii fiziceMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
A. Deficiente, handicapuri "senzoriale, motorii, psihice$MMMMMMMMMMMMM.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
C./m%olnaviri'MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
P(20O:&B/-&-(&
DAG@ P;I=IED D@U=OLGA;@A PSIVOLOCICA
Dimensiunea comportamentala
a. repectarea regulilor de convietuire rezidentiala
O%servatii
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
%. comportament proactiv
relatiile cu colegii de apartament
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
atitudinea privind o%tinerea unor drepturi "soma?, acte de identitate, etc$
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.
-oleranta fata de stress
) coping centrat pe pro%lema
D& :<
) coping centrat pe emotie
D& :<
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
&sertivitate
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;1
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM....................
spri?in fata de cei din ?ur " revendicativ, ii a?uta pe cei din ?ur, indiferenta, etc$
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
rezistenta la frustrare
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
comportament conflictual
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
e. complianta
Cooperant fata de programul de asistenta
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Bipsa de cooperare fata de programul de asistenta
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
/maginea de sine
0tima de sine
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Prezentarea de sine O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
/maginea corporala ,sche%a cor"orala, "ot
sa a"ara "roble%e de identitate0
O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
2espectul fata de sine O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
&utonomie, responsa%ilitate O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
Korta eului
@WsenH, Cattel, factor ce e&"ri%a gradul de
integrare dina%ica, controlul e%otiilor,
salbiciunea eului denota de"endenta fata
de antura1, atentieP Se va ada"ta greu daca
e ru"t de relatii.
O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
e#' forta ] maturitate, calm, sta%ilitate in
interese, calm, constanta atitudinii,
sla%iciune]emotivitate, imaturitate, reactiv
la frustrare, inconstant in atitudini, evita
responsa%ilitati, se implica in conflicte,
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;!
a%andoneaza usor.
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMM
Popularitate, leadership O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
Bocul controlului
,Cu% a"recia'a relatiile de cau'alitate,
considera ca tanarul este cau'a unor
eveni%ente din viata lui sau considera ca
altii sunt de vina20
O%servatii.....................................................
......................................................................
......................................................................
...............................................
&n#ietate fata de relatiile cu ceilalti O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
Buarea deciziei "capacitate$ O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
&titudinea fata de respingere, acceptare O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
Dimensiunea afectiva
-rasaturi dispozitionale "an#ietate, elemente depresive, %una dispozitie, irasci%ilitate,
dispozitie afectiva predominanta,mai mult vesel, optimist, mai mult trist, ciclotimic M, etc$
O%servatii
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
1aturitate afectiva
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Krustrari "elemente refulate, rezistenta la frustrare, $
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Dimensiunea relationala
2elatia cu grupul de prieteni
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;.
2elatia cu colegii de apartament
.MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
2elatiile la locul de munca
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMM
2elatia cu autoritatea
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
2elatia cu vecinatatea, comunitatea
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
2elatiile in mediul scolar
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Comportamente de risc
&lcolism O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMM..
Consum de droguri O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
&titudini suicidare O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
-ul%urari de comportament
Kurt
1inciuna
Kuga
O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMM
D(C3OB-&2( /:-(B(C-<&B& ) CO5:/-/3&
Preocupari fata de activitati de
Cunoastere
O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM..................
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;4
.............................................
Preocupari fata de activitati intelectuale O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM..................
.............................................
&daptarea fata de sarcini noi O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
2ezolvarea de pro%leme O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
Concentrarea fata de activitati intelectuale O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
(vita anumite activitati cu caracter
intelectual
O%servatiiMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMM
-2&0&-<2/ D( C&2&C-(2
) pozitive
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
) negative
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
-rasaturi specifice
a$ atitudini fata de munca
) pozitive
) negative
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
%$ atitudini fata de colegii de centru
) pozitive
) negative
) alteleM
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
c$ atitudini fata de personalul programului
) pozitive
) negative
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;6
) alteleM.
d$ atitudini fata de persoanele din afara centrului
) pozitive
) negative
) alteleM.
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
f$ aprecierea propriului viitor
) pozitiv
) negativ
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
EVOLUTIE SCOLARA " rezultate o%tinute, pro%leme nt>mpinate, domenii de interes$
Performante'
&. 2(C<B-&-( B& J:3&-&-<2&'
K.A<:( A<:( 1(D// 0B&A( K.0B&A(
A. 1&-(2// P2(K(2&-(
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
/ntegrarea in colectivitate
) relatii cu colegii
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
) relatii cu profesorii
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
ORIENTARE PRO.ESIONALA
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
-rasaturi aptitudinale
Potential "capacitati, a%ilitati, talente$MMMMMMMMMMMMMMMM...
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Deprinderi de viata
/giena personala
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;9
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
Comunicare
Bim%a? "scris, vor%it$MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.
/nitierea comunicariiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM...
Planificarea
activitatilorMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.
Deprinderi culinare
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Deprinderi de intretinere a spatiului de viataMMMMMMMMMMMMM.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Organizare administrativa
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
&lte deprinderi
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
PREGATIREA PRO.ESIONALA
C<20<2/ D( P2(5&-/2( 0/ P(2K(C-/O:&2( P2OK(0/O:&B&
MMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMM
Bocuri de munca si perioada de activitate profesionala
.........................................................................................................................
MMMMMMMMMMMMMM.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.
.......................MMM.................................................................................................MMMMM..
..................................MMM......................................................................................MMMMM..
.............................................MMM..........................................................................MMMMM..
.......................................................MMM..................................................................MMMMM..
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMM.MMMM.MMMMMMMMMMMM.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
PASIUNI F INTERESE PRIVIND PETRECEREA TIMPULUI LIEER
O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM...
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;=
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
PROELEME PERSONALE
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
.................................................................................................................................MMM.
.................................................................................................................................MMM..
.................................................................................................................................MMM.
.................................................................................................................................MMM.
PLAN DE INTERVENTIE
:(3O/B( -&:&2<B</
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
OEIECTIVE
P( -(21(: 0C<2- MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMM
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;;
P( -(21(: 1(D/< MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMM
P( -(21(: B<:5 MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMM
&C-/3/-&-/ P2OP<0(
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
1(-OD( D( B<C2<
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
P2O52&1<B D( /:-(23(:-/( 0P(C/K/C&)PB&:
Buna O%iective &ctivitati
-
?
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1;G
:
4
7
B
9
/
.
-5
--
-?
OA0(23&-// K/:&B(
Consilierea psihologica
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Consilierea ?uridica
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................
.............................................................................................MMMMM..
&sistenta medicala
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................
........................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMM
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1GD
Consilierea vocationala
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................
....................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Orientarea scolara
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................
.............................................................................................MMMMMMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
/nsusire deprinderi de viata
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM................................................
..............................................................................................................MMMMMMMMMMM..
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
&lte o%servatii
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................
.........................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMM...
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
Psiholog..................MMMMMM.. Data completarii fisei .................................
&sistent social ................MMMMMData completarii fisei .................................
(ducatorMMMMMMMMMMM.Data completarii fiseiMMMMMMM..
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1G1
ANE2A >
.ORMULAR PENTRU ADULTUL CARE .ACE EVALUAREA TINARULUI
/nstruciuni ' &ceast list de referin v cere s apreciai deprinderile de via pentru un
anumit t>nr cu care lucrai. :u e#ist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate
a%ilitile descrise mai ?os. /ncercai s rspundei la toate ntre%rile. Dac sunt prea multe
ntre%ri la care nu rspundei, s)ar putea s nu o%inei rezultatul dorit
De c>t timp l cunoatei pe t>nr?
iiiiluni iiiiiiani
2elaia dvs. cu t>nrul'
Printe %iologic, vitreg sau adoptiv
&sistent maternal profesionist, inclusiv rude i prieteni apropiai
&lte rude, e#luz>nd asistentul maternal profesionist
&lte persoane sau curator
Ofertant de servicii "de e#emplu, lucrtor de caz, terapeut, personal din protecia copilului$
Profesor
&ltele
->nrul locuiete cu dvs.'
Da :u
0e#ul'
Keminin
1asculin
3>rsta actual a t>nrului'
su% 1. ani 1=
1. 1;
14 1G
16 !D
19 peste !D ani
:ivelul de colarizare al t>nrului'
clasa a =)a clasa a 1!)a
clasa a ;)a Hcoal profesional
clasa a G)a Colegiu
clasa a 1D)a :u este la coal
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1G!
clasa a 11)a &ltele
<nde locuiete t>nrul "situaia de via$
mpreun cu prinii %iologici
mpreun cu mama sau tatl %iologic
mpreun cu prinii*printele adoptivi
mpreun cu asistentul maternal care nu este rud
mpreun cu o rud "nu asistent maternal$
mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali
ntr)o cas de tip familial
ntr)o instituie rezidenial
ntr)o instituie de detenie ?uvenil sau cas de corecie
mpreun cu un prieten de familie "nu asistent maternal$
Pe cont propriu
&ltele
De c>t timp locuiete n aceast mediu
iiiiiiluni iiiiiiii ani

:otai rspunsul care descrie cel mai %ine t>nrul'
0arcini privind viaa de zi cu zi
1.Htie s spele hainele urmrind eticheta :< seamana 0eaman putin Descrie
produselor"de e#emplu, splare manual, cu tanarul cu tanarul cel mai %ine t.
automat, curire i splare cu ap rece
!. 0e prote?eaz mpotriva posi%ilelor spargeri
la domiciliu
.. /i aran?eaz hainele c>nd este nevoie, de
e#emplu coaserea nasturilor
4./i pregtete masa singur
6. Kolosete aparatura din %uctrie, de e#emplu
cuptorul cu microunde, mi#erul electronic, aragazul
9. Depoziteaz m>ncarea astfel nc>t nu se stric
i nu se deterioreaz "frigider, camara rece$
=. 2espect regulule de %az pentru prevenirea
incendiilor i regulile de siguran acolo unde
locuiete
;.Pstreaz curenia n spaiul n care triete
G. Previne sau minimalizeaz apariia g>ndacilor,
furnicilor, oarecilor, etc,
1D. Planific mese sntoase n fiecare sptm>n
11.Kace cumprturi
Bocuina i resursele comunitare
1!. Poate nelege i rspunde anunurilor pentru
cumprarea unei locuine
1.. Poate dezvolta un %uget lunar necesar vieii
independente
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1G.
14. Poate calcula costurile de nceput ntr)o locuin
nou "de e#emplu avans pentru chirie, utiliti, mo%il$
16. Poate aran?a pentru noi servicii telefonice i
utiliti "de e#emplu gaz,ap, electricitate$
19.Poate completa un contract de nchiriere sau de leasing
1=.Poate e#plica unde poate cere a?utor n cazul unui
conflict cu propreietarul locuintei
1;.Poate e#plica cum i poate o%tine carnetul de conducere
1G.Poate e#plica cum poate s o%in asigurarea pentru main
!D.Poate e#plica ce se nt>mpl dac conduce su influienta
%uturilor alcoolice sau a drogurilor
!1. (ste contient de e#istena ageniilor i serviciilor sociale
locale "de e#emplu oficiile de munc i serviciile de consiliere
!!. Poate e#plica cum se completeaz
cecurile, cum se fac depozitele n %ani
i tranzaciile &-1, %ugetul i
verificarea de economiilor.
!..Poate interpreta informaiile din fluturaul
de salarizare
!4.Poate nelege informaiile din facturi
"de e#emplu, factura de telefon$
!6.Poate e#plica prile %une i rele ale
cumprrii pe credit
!9. Poate e#plica cum se sta%ilete i menine
o %un rat de credit
!=.Poate descrie dou modaliti de a economisii
%ani atunci c>nd cumpr anumite articole
!;. Poate contacta diferite agenii din apropierea
comunitate pentru a primi sfaturi financiare
!G. Cunoate ce cumprturi poate face cu 1DD DDD de lei
&utongri?irea
.D.Poate sta%ili o nt>lnire cu medicul, dentistul
sau la clinic atunci c>nd are nevoie
.1.Poate descrie dou sau mai multe locaii de unde
poate primi a?utor dac se simte n nesiguran
.!.Poate contacta locaii n zona n care locuiete
pentru a o%ine informaii despre viaa se#ual i
sarcin
...Poate e#plica dou modaliti pentru prevenirea
%olilor cu transmitere se#ual ca de e#emplu S/3,
0/D& i sifilis
.4.Poate s se ngri?easc n cazul rnilor sau %olilor
uoare
.6.Poate e#plica ce se nt>mpl cu organismul su dac
fumeaz , consum alcool sau folosete
droguri
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1G4
.9.Poate e#plica cum rm>n nsrcinate fetele
.=.Poate e#plica cum se poate preveni o sarcin nedorit
.;.Poate refuza avansurile se#uale
.G./nelege ce medicamente s foloseasc atunci c>nd
apar semne de %oal uoar
4D.Dac are nevoie de a?utor medical cunoate modul n
care sa il o%tina
41.Pune intre%ari.
4!. /ncearca sa gaseasca un o solutie de compromis atunci cand are
divergete cu alte persoane
4.. Prezinta cu claritate ideile sale catre ceilalti
44. Cere a?utor atunci cand este nevoie
46. (#plica modul in care se simte "de e#emplu, furios,
fericit, ingri?orat sau depresiv$
49. O%tine a?utor daca sentimentele sale il ingri?oreaza
4=. &ccepta complimente sau aprecieri fara a se simti
stingherit
4;. /a in considerare criticile fara a deveni furios, trist
sau defensiv
4G.Kace fa m>niei fr a folosi violena
6D.Poate e#plica cultura din care provine
61.n timpul li%er, se implic n activiti
care nu i aduc necazuri
6!.Discut despre pro%lemele sale cu un prieten
6..Discut cu un adult fa de care se simte apropriat
64.(vit relaiile care produc durere sau care
sunt periculoase
66.(ste politicos cu ceilali
69.&preciaz lucrurile pe care ceilali le fac pentru el
6=.2espect proprietatea celorlali
6;.2espect modul altor oameni de g>ndi, stilul lor de
via i atitudinile lor
6G.(ste capa%il s organizeze i s conduc activiti
de grup "activiti colare sau sportive$
9D.Poate e#plica educaia sau pregtirea necesar
opiunilor sale de carier profesional
91.Poate descrie trei modaliti de a gsi un loc de munca
9!.Poate e#plica de ce sunt importante recomandrile
%une de la locul de munc
9..Poate s se pregteasc pentru un interviu "se
pregtete pentru ntre%ri, sosete la timp, se m%rac
adecvat, etc.$
94.Poate e#plica de unde o%ine informaii pentru a
o%ine a?utorul financiar necesar continurii educaiei
96.Poate e#plica modul n care poate o%ine o copie a
certificatului su de natere
99.Poate e#plica cum poate o%ine o copie a crii de munca
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1G6
9=.Poate descrie paii pentru a)i ndeplinii unul din scopurile
sale
9;.0e g>ndete la mai multe variante atunci c>nd ia o decizie
9G.0e g>ndete la modul n care alegerile sale i afecteaz
pe ceilali
=D.0e g>ndete la modul n care alegerile din prezent i vor
afecta viitorul pentru o perioad de un an sau mai mare
=1.ntrea% prietenii sau familia atunci c>nd are nevoie de
idei c>nd nu este sigur de o alegere pe care o face
=!.2eflecteaz asupra propriilor greeli
=..0e pregtete pentru e#amene sau discursuri
=4.Kolosete %i%lioteca, ziarele, computerul*lnternetul sau
alte resurse pentru a o%ine informaii
=6.i ndeplinete sarcinile n timp util
=9.&?unge la coal sau la munc n timp util
==.Poate e#prima idei a%stracte n scris
=;.(ste capa%il s fac prezentri ver%ale n faa unui grup
-O-&B
:< 0(&1&: C< -/:&2<B 0(1&:& P<-/: C<
-/:&2<B
D(0C2/( C(B 1&/ A/:(
-/:&2<B
&D&P-&2( D<P& KO21<B&2<B &D<B-<B</ D/: C&0(\ K&1/B\ P2O52&10
0/ DO2O-S\ /.&:0(BB
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1G9
ANE2A ?
.ORMULAR DE AUTOEVALUARE PENTRU COPIL
/nstruciuni' &ceste ntre%ri v vor cere s rspundei ce cunotei i ce putei s facei.
:u e#ist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate a%ilitile descrise mai ?os.
ncercai s rspundei la toate ntre%rile.
Dac sunt prea multe ntre%ri la care nu rspundei, s)ar putea s nu o%inei rezultatul
dorit.
(u sunt'
O fat
<n %iat
3>rsta actual'
su% 1. ani 1=
1. 1;
14 1G
16 !D
19 peste !D ani
:ivelul de colarizare'
clasa a =)a clasa a 1!)a
clasa a ;)a Hcoal profesional
clasa a G)a Colegiu
clasa a 1D)a :u este la coal
clasa a 11 )a &ltele
0electai rspunsul care descrie cel mai %ine situaia n care v aflai, n prezent locuiesc
mpreun cu prinii %iologici
mpreun cu mama sau tatl %iologic
mpreun cu prinii*printele adoptivi
mpreun cu asistentul maternal care nu este rud
mpreun cu o rud "nu asistent maternal$
mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali
ntr)o cas de tip familial
ntr)o instituie rezidenial
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1G=
ntr)o instituie de detenie ?uvenil sau cas de corecie
mpreun cu un prieten de familie "nu asistent maternal$
pe cont propriu
altele
De c>t timp locuieti n aceste condiii
iiiiiiiiluniiiiiiiiiani
&m %uletin de identitate
Da :u
&m o copie a certificatului meu de natere
Da :u
&m o fotografie tip
Da :u
De c>te ori ai completat acest formular p>n n prezent, e#cluz>ndu)l pe cel de fa?'
niciodat de dou ori
o singur dat de . sau mai multe ori
3 rugm selectai rspunsul care v caracterizeaz cel mai %ine'

:u seamana 0eamana 0eamana
cu mine putin cu foarte mult
mine cu mine
0arcini privind viaa de zi cu zi
1.Htiu s mi spl hainele urmrind eticheta
produselor "de e#emplu,splare manual, automat,
curire i splare cu ap rece$
!.1 prote?ez mpotriva posi%ilelor spargeri la
domiciliu
..imi aran?ez hainele c>nd este nevoie, de e#emplu,
mi cos nasturii
4.mi pregtesc masa singur
6.Kolosesc aparatura din %uctrie, de e#emplu
cuptorul cu microunde, mi#erul electronic,aragazul
9.Depozitez m>ncarea astfel nc>t s nu se strice
sau s se altereze
=.2espect metodele de %az pentru prevenirea incendiilor
i regulile de siguran acolo unde locuiesc
;.Pstrez curenia n spaiul n care triesc
G.Previn sau reduc apariia g>ndacilor, furnicilor, soarecilor,etc
1D.Planific mese sntoase n fiecare sptm>n
11.1erg la cumprturi
Bocuina i resursele comunitare
1!.Pot nelege i rspunde anunurilor pentru
cumprarea unei locuine
1..Pot dezvolta un %uget lunar pentru viaa pe cont propriu
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1G;
14.Pot calcula costurile de nceput pentru noua
locuin "de e#emplu avans pentru chirie, utiliti,
mo%il$
16.Pot aran?a pentru noi servicii telefonice i
utiliti "de e#emplu gaz,ap, electricitate$
19.Pot completa un contract de nchiriere sau de leasing
1=.Pot e#plica unde se cere a?utor n cazul unui conflict
cu proprietarul casei n care locuiesc
1;.Pot e#plica cum mi pot do%indii carnetul de conducere
1G.Pot e#plica cum pot o%ine asigurarea pentru main
!D.Pot e#plica ce se nt>mpl dac conduc su%
influienta %uturilor alcoolice sau a drogurilor
!1.Cunosc despre e#istena ageniilor i serviciilor sociale
locale"de e#emplu oficiile de munc i serviciile de consiliere$


:< seamana 0eamana 0eamana
cu mine puin cu foarte mult
mine cu mine
1anagementul %anilor
!!.Pot e#plica cum se completeaz cecurile,
cum se fac depozitele de %ani i
tranzaciile &-1, A<5(-<B i verificarea
contului de economii.
!..Pot interpreta informaiile din fluturaul
de salarizare
!4.Pot nelege informaiile din facturi
"de e#emplu, factura de telefon$
!6.Pot e#plica avanta?ele i dezavanta?ele
cumprrii pe credit
!9.Pot e#plica cum se sta%ilete i menine
o %un rat de credit
!=.Pot descrie dou modaliti de a economisi
%ani atunci c>nd cumpr anumite lucruri
!;.Pot contacta diferite agenii acolo unde
locuiesc pentru a primi sfaturi financiare
!G.Cunoasc ce cumprturi pot s fac cu 1DD DDD D( B(/
&utongri?irea
.D.Pot s sta%ilesc o nt>lnire cu medicul,
dentistul sau la o clinic atunci c>nd am nevoie
.1.Pot descrie dou sau mai multe locaii de unde
pot primi a?utor dac m simt n nesiguran
.!.Pot contacta servicii n zona n care locuiesc
pentru a o%ine informaii despre viaa se#ual i
sarcina nedorit
...Pot e#plica dou modaliti de prevenire a %olilor
cu transmitere se#ual ca de e#emplu S/3, 0/D& i
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
1GG
sifilis
.4.Pot s m ngri?esc n cazul rnilor sau %olilor
uoare
.6.Pot e#plica ce se nt>mpl cu organismul meu dac
fumez sau, consum alcool sau folosesc droguri
.9.Pot e#plica cum rm>n nsrcinate fetele
.=.Pot e#plica metode de prevenire a sarcinii
.;.Pot refuza avansurile se#uale
.G.neleg ce medicamente s folosesc atunci c>nd
apar semne de %oal uoar
4D.Daca am nevoie de a?utor medical cunosc modul in care sa
il o%tin
Dezvoltarea sociala
41.Pun intre%ari pentru a ma asigura ca inteleg mesa?ul
transmis
4!./ncerc sa gasesc un compromis atunci cand am divergente
cu alte persoane
4.. Prezint cu claritate ideile mele catre ceilalati
44. Cer a?utor atunci cand am nevoie
46. (#plic modul in care ma simt " de e#emplu, manios,
fericit,ingri?orat sau depresiv$
49. O%tin a?utor daca senrtimentele mele ma ingri?oreaza
4=. &ccept complimente sau aprecieri fara a deveni stingherit
4;. /au in considerare criticile fara a deveni furios,
trist sau defensiv
4G. Kac fata maniei fara a folosi violenta
6D.Pot e#plica mediul cultural din care provin
61.in timpul li%er, m implic n activiti care
nu mi aduc necazuri
6!.Discut despre pro%lemele mele cu un prieten
6..Discut cu un adult fa de care m simt apropriat
64.(vit relaiile care produc durere sau care sunt periculoase
66.0unt politicos cu ceilali
69.&preciez lucrurile pe care ceilali le fac pentru mine
6=.2espect proprietatea celorlali
6;.2espect modalitile altor oameni de a g>ndi, stilul
lor de via i atitudinile lor
6G.0unt capa%il s organizez i s conduc activiti
de grup "activiti colare sau sportive$
9D.Pot e#plica educaia sau pregtirea necesar opiunilor
mele de carier profesional
91.Pot descrie trei modaliti de a gsi un loc de munc
9!.Pot e#plica de ce sunt importante recomandrile de la
locul de munc
9..Pot s m pregtesc pentru un interviu pentru o%inerea
unui loc de munc "m pregtesc pentru ntre%ri, sosesc la
timp, m m%rac adecvat, etc.$
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!DD
94.Pot e#plica de unde pot o%ine informaii pentru a primi
a?utorul financiar necesar continurii educaiei
96.Pot e#plica modul n care pot o%ine o copie a
certificatului meu de natere
99.Pot e#plica cum pot o%ine o copie a crii de munca
9=.Pot descrie paii pentru ndeplinirea unuia dintre
scopurile mele
9;.2eflectez la mai multe variante atunci c>nd iau o decizie
9G. 2eflectez la modul n care alegerile mele i afecteaz pe ceilali
=D.2eflectez la modul n care alegerile pe care le fac n
prezent mi vor afecta viitorul pentru o perioad de un an sau
mai mult
=1. ntre% prietenii sau familia atunci c>nd am nevoie de idei
i nu sunt sigur n legtur cu o anumit alegere pe care o fac
=!. 1 g>ndesc la propriile mele greeli
=..1 pregtesc pentru e#amene sau discursuri
=4.Kolosesc %i%lioteca, ziarele, computerul*lnternetul sau alte resurse pentru a o%ine informaii
=6.mi ndeplinesc sarcinile la timp
=9.&?ung la coal sau la munc n timp util
==.Pot e#prima idei a%stracte n scris
=;.0unt capa%il s fac prezentri ver%ale n faa unui grup
-O-&B
:< 0(&1&: C< -/:&2<B 0(1&:& P<-/: C<
-/:&2<B
D(0C2/( C(B 1&/ A/:(
-/:&2<B
2ugm selectai rspunsul cel mai %un pentru fiecare din urmtoarele ntre%ri'
0arcini privind viaa de zi cu zi
1. Cum procedai atunci c>nd v>nztorul nu v d restul corect la magazin?
l ignor i plec
i cer s recalculeze restul
1 nfurii i i spun c a fcut o greeal
0olicit s discut cu managerul magazinului
!.Care din urmtoarele alimente se stric mai repede dac sunt lsate n frigider?
2oiile
Pastele finoase
0trugurii
Baptele
Bocuina i resursele comunitare
.. Dac v cumprai o cas, n ce mod vei plti pentru aceasta?
Prin ipotecare
Chirie lunar
<n depozit de siguran
<n cont curent
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!D1
4.<nde v adresai pentru schim%area adresei adresi din %uletin atunci c>nd v mutai
domiciliul?
Ba magazin
Ba poliie
Ba oficiul potal
Ba %i%lioteca pu%lic
1anagementul %anilor
6. Care este cea mai %un modalitate de a verifica un cont %ancar?
nregistrez chitanele n registrul personal
5hicesc c>i %ani ar putea s fie n cont
-elefonez la %anc
mi o%in %alana financiar de la &-1
9. Ce nseamn @salariul netU din fluturaul dvs. de salariu?
Aanii care rm>n nainte de impozitare i ta#e
3enitul pe or
0alariul dvs dup ce s)au dedus impozitele i ta#ele
Aanii care se deduc din salariu pentru asigurarea social
&utongri?irea
=. Care din urmtoarele %oli :< este o %oal cu transmitere se#ual?
0ifilis
S/3*0/D&
Aronitele
Clamidia
;.Care este cea mai eficient metod pentru prevenirea sarcinii?
Kolosirea prezervativului
&%stinena
Kolosirea pilulelor contraceptive
Kolosirea diafragmei
Dezvoltare social
G. &nca se afla n prima ei zi de coal la coala n care s)a mutat.
Care este cea mai %un metod pentru ca ea s i fac noi prieteni?
(vitarea celorlali p>n n momentul n care vor discuta cu ea
0e prezint celorlali n timpul pauzelor de pr>nz
ntrerupe o conversaii private
/ntervine s)i calmeze pe ceilali atunci c>nd devin furioi
1D. C>nd suntei furios care este primul lucru pe care l facei?
3 dai seama imediat c suntei furios
/gnorai modul n care v simii
2idicai vocea la cineva
3 uitai la televizor
O%iceiuri de munc i studiu
11. &tunci c>nd v pregtii de interviu pentru o%inerea unui loc de munc
Cerei unui prieten s v nsoeasc
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!D!
0untei pregtit s vor%ii despre deprinderile pe care le
avei
:u v g>ndii s punei ntre%ri
nt>rziai puin
1!. Cum v dai seama c ai ndeplinit o sarcin
C>nd ai terminat complet tot ceea ce v)ai planificat
C>nd ai o%osit s lucrai pentru ndeplinirea acelei sarcini
&tunci c>nd v sta%ilii o nou sarcin
C>nd cineva v spune c facei o trea% %un
&m completat acest formular de evaluare "v rugm selectai ce se aplic$'
mpreun cu un adult singur mpreun cu un prieten
Cum i s)a prut aceast evaluare
nu mi)a plcut a fost %ine mi)a plcut
/ntre%ri suplimentare
&ceast seciune se utilizeaz atunci c>nd e#ist ntre%ri suplimentare oferite de coal
sau institutie.
& A C D
1.
!.
..
4.
6.
9.
=.
;.
G.
1D.
11.
1!.
1..
14.
16.
19.
1=.
1;.
1G.

&D&P-&2( D<P& KO21<B&2<B COP/B<B</ D/: C&0(\ K&1/B\
P2O52&10 0/ DO2O-S\ /.&:0(BB
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!D.
ANE2A :
CRITERII SUGERATE PENTRU PRACTICA
1uscIie 0chool of Pu%lic 0ervice, <niversitE of 0outhern 1aine and :ational 2esource
Center for \outh 0ervices, College of Continuing (ducation <niversitE of OIlahoma au
identificat patru principii fundamentale si 1. criterii sugerate pentru practica care reflecta
tendintele actuale in literatura de specialitate si cuprind e#perientele e#pertilor in domeniu.
Cele patru principii se refera la '
dezvoltarea tanarului
cola%orare
competenta culturala
legaturi permanente
1ai ?os veti gasi cele 1. criterii. 1arcati cu un cerc j criteriile de?a e#istente in programul
dumneavoastra. 1arcati k langa cele prezente in serviciile altor organizatii si marcati cu o steluta
l serviciile pe care doriti sa le implementati.
1.<n plan de tranzitie pentru fiecare tanar
care'
0e %azeaza pe evaluarea nevoilor,
(ste dezvoltat cu implicarea activa a
tanarului,
(ste revizuit periodic.
6. Begaturi comunitare sta%ile careM
Kac legatura tanarului cu resursele
comunitare,
Kac legatura tanarului cu mentorii adulti,
Creaza oportunitati de cariera pentru
tineri,
0timuleaza calitatea de leader a tinerilor.
!. O componenta de instructiuni clar
definite privind deprinderile de viata care
dau posi%ilitatea tanarului sa'
0a cunoasca si sa inteleaga un set
fundamental de deprinderi de viata
9. Componenta supervizata de viata
independenta care permite tinerilor sa'
&leaga propria locuinta,
Plateasca cheltuielile si sa)si mentina
%ugetul,
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!D4
0a practice deprinderile intr)un
7mediu real de viata8
2ezolve conflictele cu colegii si vecinii, si
0a preia sau sa)si asume cheltuielile legete
de chirie la inchiderea programului.
.. 0pri?in educational pentru'
Completarea studiilor,
Cresterea gradului de alfa%etizare,
&legerea carierei,
Dezvoltarea unui plan educational si
decariera
/nceperea unui program post
educational*profesional
Completarea unui program post
educational*profesQional.
=. 0ervicii medicale care'
0a pregateasca tanarul sa)si satisfaca
nevoile legate de sanatate,
Conecteaza tanarul la resurse adecvate
privind serviciile de sanatate comunitare,
&sigura asistenta in caz de a%uz de
su%stante.
4. Componenta privind locul de munca
Kurnizeaza oportunitati pentru e#plorarea
carierei
Kurnizeaza asistenta in dezvoltarea
planului educational si de cariera,
Kurnizeaza e#periente legate de cariera,
Kurnizeaza modele de cariera,
(#plorarea carierei,
0ta%ileste si coordoneaza parteneriate cu
institutii educationale locale, firme si
programa de ocupare.
;. 0ervicii pentru atingerea identitatii
culturale si maturitatii emotionale care
a?uta tanarul sa'
7Kace pace cu trecutul8" de e#.,
consiliere de trauma$,
Depasirea etapelor emotionale ale
tranzitiei,
Promoveaza dezvoltarea identitatii
culturale,
/dentificarea si anga?area in activitati
adecvate de petrecere a timpului li%er.
G. &ctivitati de permanentizare a relatiilor
care a?uta tanarul pentru'
2eunificarea familiei,
/ntoarcerea in comunitate,
Considerarea si pregatirea pentru adoptie
sau alte laegaturi permanente,
Dezvoltarea*e#tinderea retelei personale
de spri?in.
1!. Componenta de instruire permanenta
care'
Orienteaza personalul nou venit catre
filosofia vietii independente si dezvoltarii
tinerilor,
Kurnizeaza pregatire permanenta pentru
peronalul cu e#perienta,
/ncura?eaza personalul in do%andirea de
noi cunostinte si deprinderi,
Contri%uie la educarea comunitatii
scoala*anga?atori etc. despre nevoile
tinerilor aflati in tranzitie.
1D &ctivitati de dezvoltare care furnizeaza
oportunitati pentru cresterea deprinderilor
de 7advocacE8,
Participarea directa la planificarea
activitatilor din program,
Participarea la servicii comunitare
" consiliere, educatie$.
1.. Componenta permanenta de evaluare
care masoara rezultatele immediate ale
programului "rezultatele la inchiderea
programului$,
2ezultatele pe termen scurt legate de tineri
"9)1! luni de la incheierea programului$,
2ezultatele pe termen lung legate de tineri
"la un an dupa inchiderea programului$
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!D6
11. 0evicii dupa terminarea programului
/nformatii si referinte
&sistenta financiara temporara,
&?utor pentru sta%ilirea si mentinerea
conditiilor de viata,
Oportunitati de spri?in in grup,
Oportunitati de impartasire a e#perientelor
de tranzitie cu alti tineri,
0pri?in personal in perioada de tranzitie
catre autonomie.
ANE2A A
I#ter%iul "ri%i#d "u#!tele t'riO7#tre6)ri "e#tru e%'lu're' 6'&'t) "e "u#!te t'ri
Care credei c a fost cel mai important lucru pe care prinii dumneavoastr 1)au
considerat important s l nvai pe msur ce v dezvoltai?
Dac ai putea s v nvai copiii numai trei lucruri, care ar fi acelea?
Care sunt c>teva dintre tradiiile familiei dumneavoastr? Cine particip la sr%torile
n familie "vacane, sr%tori$?
/n ce mod ai dori s v descrie cineva familia?
0punei c>teva lucruri despre loialitate familial care s ai% legtur cu familia
dumneavoastr.
/maginai)v familia dumneavoastr aa cum ai dori s fie. 0punei)mi cum arat.
Care sunt cele mai mari realizri ale familiei dumneavoastr?
Ce caliti folosii pentru a v a?uta familia n momente de stress i greuti?
Dac ai putea spune un lucru %un despre dumneavoastr, care ar fi acela? Ce ar spune alii?
Cum sunt luate deciziile n familia dumneavoastr?
Cum a fost gestionat ultima pro%lem apruta n familia dumneavoastr?
Ctre cine se ndreapt familia dumneavoastr la nevoie?
Care sunt c>teva dintre cele mai importante lucruri care s)au nt>mplat n familia
dumneavoastr?
Care este cel mai %un aspect legat de fiecare dintre copiii dumneavoastr?
Care sunt visele dumneavoastr privitoare la familie?
Care sunt locurile de munc, ho%%E)urile i deprinderile fiecrui mem%ru al
familiei dumneavoastr?
Ce dorii s facei pentru a v distra? 0unt anumite lucruri pe care mem%rii familiei
dumneavoastr le fac cu plcere mpreun?
Cum v facei prieteni? Care este cel mai %un prieten de familie?
& tre%uit vreodat s v %azai pe o organizaie pentru a?utor?
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!D9
&i avut vreodat o criz n familie? &i tiut pe cine s sunai? &u rspuns ntr)o
manier care v)a a?utat?
0untei implicai n activiti comunitare? /n ce programe sau activiti disponi%ile n
comunitatea dumneavoastr ai dori s fii implicat dac ai putea?
0ursa' &daptat de la' Divizia Departamentului de 0ntate i 0ervicii umane :C a 1S*DD*0&0.
"!DDD$. EC*Graining introductiv asu"ra siste%ului de asisten. 2aleigh, :C' &utor
1anagementul de caz n domeniul proteciei copilului n 2om>nia m/nstitutul Zordan pentru familii
ANE2A B
MODEL 5 DE ANCHETA SOCIALP CMODEL * VEZI PIS@ ANE2A 5
2ealizat de asistentul socialiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Bocul i dataiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Persoane prezenteiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
0copuliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
/. Date de identificare a %eneficiarului
:ume i prenume'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Bocul i data naterii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
C:P'ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii* A./.iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Domiciliul legal'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Domiciliul n fapt'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
0tare civil'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
0tudii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiOcupaia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
(tnia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 2eligia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
//. Date despre familie'
Date des"re %a%a,soia0
:ume i prenume'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Bocul i data naterii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
C:P' ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii* A./.iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Domiciliul legal'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Domiciliul n fapt'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
0tare civil'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
0tudii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiOcupaia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
(tnia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii2eligia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!D=
Date des"re tata,soul0
:ume i prenume'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Bocul i data naterii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
C:P' ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii* A./.iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Domiciliul legal'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Domiciliul n fapt'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
0tare civil'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
0tudii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Ocupaia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
(tnia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 2eligia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Date des"re co"iii din fa%ilie
:r.
Crt
:ume si prenume Data nasterii Ocupatia Bocul unde se afla
copilul' familie *
institutie
O%servaii
1
!
.
4
6
Date des"re alte "ersoane care locuiesc la aceea!i adres
:r.
crt.
:ume i prenume 3>rsta 0tare civil Ocupaie
1
!
.
///. /storicul social al %eneficiarului
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
/3. 0tarea de sntate
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
3. 0ituaia material*financiar
Locuina
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!D;
Proprietate personal' da nu :umarul de camere'iiiiiii
n (lectricitate n &p curent n Jnclzire
n -elefon
0tarea de igien' n 0atisfctoare n :esatisfctoare
Su"rafaa de teren cultivat "tipul culturii$'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
&nimale'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
&lte proprieti'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
=enituri
0ta%ile'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Ocazionale'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
3/. 2elaiile n familie i comunitate
;elaii #n fa%ilie+XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
;elaiile #n co%unitate+XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
3//. O%servaii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiii
3///. Concluzii i recomandri
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
&sistent 0ocial
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!DG
ANE2A / MODEL DE CONTRACT CU .AMILIA
/ncheiat astazi iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii intre Domnul*Doamna
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii in calitate de manager de caz si Domnul*Doamna
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin calitate de parinte* reprezentant legal al
copilului " nu%ele si "renu%ele co"ilului $ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinascut la data de
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiidomiciliat in iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiii
pentru care Comiisia pentru Protectia Copilului a decis , %asura de "rotectie, incadrare in grad
de handica", orientare scolara, altele0 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin temeiul Sotararii nr.iiiiiiiiiiiiiii
0copul contractului' asigurarea indeplinirii o%iectivelor prevazute in P/0*plande servicii .
O%ligatiile partilor
//.& .1anagerul de caz se o%liga '
0a asigure si sa faciliteze accesul copilului si familiei la serviciile prevazute in P/0*plan
de servicii .
0a reevalueze periodic si sa a?usteze P/0*plan de servicii , in raport. cu situatia actuala a
copilului, in parteneriat cu familia, copilul, furnizorii de servicii si autoritatile locale .
&ltele
//.A Parintele*2eprezentantul legal se o%liga '
0a asigure participarea copilului la activitatile prevazute in cadrul institutiilor si serviciilor
desemnate in P/0* plan de servicii " sa*l "regateasca, sa*l duca la ti%", sa "artici"e la
"rogra%ele "entru "arinti etc.0
0a invete sa preia efectuarea corecta a partilor ce ii revin pentru acasa din programele
respective "e#ercitii, activitati, modalitati etc.$
0a respecte pe deplin regulamentele de functionare ale institutiilor respective.
0a cola%oreze cu managerul de caz in scopul indeplinirii prevederile prezentului contract.
&ltele
Durata contractului
Prezentul contract intra in vigoare de la data semnarii lui si se incheie pe perioada de
implementare a P/0*plan de servicii.
Clauze finale
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!1D
Orice modificare adusa prezentului contract se face cu acordul am%elor parti.
/n caz de nerespectare, din motive o%iective, a celor stipulate in prezentul contract, se va
reevalua situatia creata si se va sta%ili de comun acord, noile masuri care se impun " de e&.
reducerea di%ensiunilor "lanului actual, gasirea de solutii alternative, s"ri1in su"li%entar etc.0
/n caz de nerespectare a prevederilor prezentului contract, contractul va fi reziliat si intreg
procesul de evaluarea copilului se va relua in vederea revizuirii hotararii Comisiei pentru
Protectia Copilului.
P/0*Plan de servicii constituie ane#a si parte integranta a prezentului contract.
&ltele
Prezentul contract s)a incheiat in ! e#emplare, cate unul pentru fiecare parte.
2esponsa%ilul de caz Parintele*Parintii
2eprezentantul legal al copilului
0emnatura 0emnatura
&:(V& G ) 1odel fisa de monitorizare a evolutiei copilului
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!11
&ctivitati Date ale
evaluarii
O%iectivul
activitatii
Persoana
responsa%ila cu
implementarea
activitatii
Perioada 1i?loace
necesare
Progresul
lunar
Progresul
cumulat
Deprinderi
gospodaresti
a.I%"ortanta
curateniei locuintei
)descrie cel putin !
calitati ale unei case
curate
)(#plica doua
%eneficii ale
mentinerii unei case
curate
)Descrie utilizarea
corecta a produselor
de curatare identifica
trei tehnici de
curatare si a
echipamentului
)Poate mentine o
camera curata, stie sa
schim%e len?eria
b. Isi ingri1este
hainele, garderoba
)Descrie diferite
moduri de spalare a
hainelor
)Dovedeste pricepere
in aran?area ordonata
a hainelor
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511? !1!
ANE2A *1
ANALIZA CQMPULUI DE .ORTE
S!o"ul
O tehnica de identificare a acelor forte care favorizeaz sau o%structioneaza
implementarea schim%rii.
8orte restricitive
8orte motivatoare
Mod de de$-),ur're
Descrierea schim%rii planificate intr)o propoziie simpla in partea de sus a colii de pe
flipchart.
(numerarea pe partea st>nga a flipchartului a forelor motivatoare care spri?in
schim%area planificata.
(numerarea pe partea drepta a flipchartului a forelor restrictive care
o%structioneaza schim%area planificata.
Determinarea forelor restrictive care reprezint cea mai mare ameninare la adresa
schim%rii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale.
Determinarea forelor motivatoare care reprezint cele mai eficiente p>rghii pentru
implementarea schim%rii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale.
O%servaii
/dentificarea forelor care favorizeaz sau amenina schim%area poate fi %enefica pentru
a determina daca este oportun a se implementa schim%area planificata si in caz afirmativ, cum pot
fi cel mai %ine invinse forele restrictive identificate si cum pot fi valorificate la ma#im forele
motivatoare. 1erita reinut faptul ca este in general mai eficace nlturarea %arierelor din calea
schim%rii dec>t promovarea forelor favora%ile.
Ghid metodoloi! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World
Le'r#i# @ Pror'mul Child#et@ 511?
!1.